CAIET DE SARCINI

- instalaţii exterioare de alimentare cu apă şi canalizare -

GENERALITĂŢI

Prezentul caiet de sarcini tratează lucrările de alimentare cu apă şi canalizare aferente investiţiei"ALIMENTAREA CU APĂ ŞI CANALIZARE A UNUI ANSMBLU DE APARTAMENTE”, situată în loc. Cluj Napoca, cartierul Zorilor , jud. Cluj , şi având ca beneficiar Consiliul Local Cluj.

Proiectul a fost elaborat pe baza planurilor de arhitectură precum şi pe baza normativelor si STAS-urilor în vigoare.

DESCRIEREA SOLUŢIEI TEHNICE

Pentru asigurarea presiunii în instalaţie s-a dimensionat o staţie de hidrofor cu caracteristicile, q=29.33 l/s, H= 38.69 mca.

Cantităţile de apă rece consumate vor fi înregistrate cu ajutorul unor contoare agreate R.A.J.A.C., montate în caminele de apometru. Pentru asigurarea rezervei menajere cat şi a rezervei de incendiu, s-au prevăzut trei rezervoare tampon deschise de tip A,model III de capacitate 5000l, amplasat în staţia de hidrofor, dotat cu baterie cu robineti cu plutitor.

Rezervorul va fi alimentat de o conducta exterioara PPR 200, montată sub adâncimea de îngheţ. La intrarea conductei în clădire se va monta un filtru de impurităţi autocurăţitor.

Apa caldă de consum va fi asigurată de două schimbătoare cu plăci situate în centrala termică. Agentul termic va fi furnizat de patru cazane amplasate în centrala termică.

MATERIALE

Materialele utilizate la executarea instalaţiilor sanitare vor fi insoţite de certificatul de calitate al furnizorului şi vor avea caracteristicile şi toleranţele prevăzute în Standardele de Stat sau Normele Interne ale unităţilor producătoare.

Reţeaua de alimentare cu apă rece s-a adoptat din ţevi PEHD 63-180, reţeaua de alimentare cu apă caldă s-a adoptat din ţevi preizolate din OL iar reţeaua de canalizare s-a adoptat din tuburi din PVC-KG 350-710.

CONDIŢII DE EVACUARE A APELOR UZATE ÎN REŢELELE DE CANALIZARE

Apele evacuate la canalizare vor respecta prevederile NTPA 002/1997 – “Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor.

Evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor se poate face numai ăin baza acordului de racordare scris, dat de unitatea de gospodărie comunală care administrează şi exploatează sistemul de canalizare şi al contractului abonament de preluare la canalizarea localităţii, încheiat cu aceasta, cerandu–se şi avizul inspectoratelor de sănătate publică.

După obţinerea acordului de racordare este obligatorire obţinerea avizului şi autorizaţiei de gospodărire a apelor, conform prevederilor Legii Apelor 107/1996.

Prin acordul de racordare, unitatea de gospodărire comunală care administrează şi exploatează sistemul de canalizare al localităţii poate stabili, ca valori admisibile, valori mai mici decat cele prevăzute pe baza încărcării cu poluanţi, deja existentă în canalizare.

La solicitarea acordului de racordare, îin vederea evacuării apelor uzate provenite de la o nouă utilizare a apei, utilizatorul va pune la dispozitia unitaţii de gospodărie comunală date asigurate de

proiectant, respectiv estimări ale debitelor şi compoziţia apelor uzate care urmează a fi evacuate în canalizarea localităţii; îin cazul retehnologizării sau extinderii capacităţilor de producţie, abonatul va prezenta buletine de analiza a compoziţiei şi cronograma debitelor de ape uzate, evacuate de la folosinţa aflată în funcţiune.

REŢELE EXTERIOARE DE APĂ ŞI CANALIZARE

Pentru realizarea reţelei de incintă, s-au prevazut conducte din Pe 50, Pn 6 bari, SDR 17.66, îmbinate prin sudură cap la cap. Fitingurile prevazute din Pe 50 (coturi, teuri), se vor îmbina tot prin procedeul sudurii cap la cap.

Armăturile prevăzute, vane de secţionare, robinete de aerisire şi golire, se vor racorda la reţeaua de incintă prin flanşe, cu ajutorul adaptorilor cu flanşă . Armăturile prevăzute se vor monta în cămine vizitabile de tip carosabil.

Amplasarea reţelelor de incintă respectă condiţiile impuse de SR 8591/97, cu privire distanţele minime între reţelele de apă, canal, gaz şi electrice şi între acestea şi difertie construcţii.

În căminele vizitabile, cat şi în camine special construite funcţie de configuraţia terenului şi implicit a conductei, s-au prevăzut robinete de aerisire şi golire Dn 50 mm.

De asemenea s-au prevazut masive de ancoraj, in sectiunile in care sistemele de imbinare nu permit preluarea eforturilor longitudinale.

Amplasarea reţelelor exterioare de apă şi canalizare se va face, în limita posibilităţilor, în afara zonei carosabile, de preferinţă în spaţiile verzi, pentru a fi supuse cat mai puţin sarcinilor provenite din circulaţia vehiculelor pentru a facilita accesul pentru intervenţii. Traseele reţelelor s-au ales astfel încat să respecte, cat mai mult posibil, următoarele condiţii:

- să treacă cat mai aproape de consumatori, pe partea cu cele mai multe puncte de consum

- să rezulte un numar cat mai redus de intersecţii cu drumuri, cai ferate, canale.

La stabilirea traseelor reţelelor se va ţine seama de reţelele existente si de cele prevăzute a se realiza în perspevtivă.

Intersecţtiile reţelelor cu artere de circulatie, cai ferate, canale, vor fi de regulă perpendiculare. La stabilirea traseelor reţelelor de apă potabilă se vor lua măsuri de evitare a contaminării apei de către orice sursă de poluare.

La amplasarea în plan şi pe verticală a conductelor exterioare de apă şi canalizare se vor respecta distanţele prescrise faţă de alte conducte subterane sau cabluri electrice si subterane, conform STAS 8591:1997.

Pentru reţelele de conducte care se amplasează în terenuri sensibile la umezire se vor lua măsurile prevazute in Normativul P 7. În toate terenurile cu excepţia celor stancoase, sensibile la umezire sau de umplutură, conductele montate direct în pămant vor fi pozate direct pe fundul nivelat şi compactat al tranşeii, fără fundatie artificială. În terenurile stancoase conductele se vor monta în tranşee pe un pat de nisip. În cazul amplasării în terenuri insensibile sau agresive se vor lua masuri speciale de protecţie( izolaţii, consolidări).

Montarea conductelor de apă şi canalziare direct în pămant se face sub limita de îngheţ(conform STAS 6504), măsurat de la generatoarea superioară a conductei pană la suprafaţa terenului amenajat. Dacă pozarea în aceste condiţii nu este posibilă, se vor lua măsuri speciale contra îngheţului.

Conductele de apă rece se vor monta, de regulă, în exteriorul clădirilor, în pămant.

Vanele de ramificaţie si sectorizare cu diametrul de 100 mm si mai mare se vor monta obligatoriu în cămine vizitabile, conform STAS 4163. Pentru vanele prevăzute a fi montate direct în

pămant se vor prevedea tije de manevră protejate în ţeava de ghidare si cutii cu capac. În acest caz se vor utiliza numai vane din fontă cu mufe. Poziţia vanelor se va marca prin indicatoare vizibile.

Armăturile prevăzute ca vane de secţionare, robinete de aerisire şi golire, se vor racorda la reteaua de incintă prin flanşe, cu ajutorul adaptorilor cu flanşă. Armăturile prevăzute se vor monta în cămine vizitabile de tip carosabil.

Amplasare reţelelor de incintă respectă condiţiile impuse de SR 8591/97, cu privire distanţele minime între reţelele de apă, canal, gaz şi electrice şi între acestea şi difertie construcţii.

PRESCRIPŢII DE PROIECTARE A REŢELELOR DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE

La proiectarea reţelelor de alimentare cu apă se spectă prevederile S.R. 4163-1, SR 4163-2 şi STAS 6819.

Proiectarea reţelelor exterioare de canalizare se va face conform STAS 3051.Determinarea cantităţiilor de apă potabila şi de combatere a incendiilor se face în

conformitate cu STAS 1343.Clasa de importanţă a reţelelor de apă şi canalizare se stabileşte conform SR 4163 – 1.

Amplasarea în plan şi pe verticală a reţelelor se face în conformitate cu prevederile STAS 8591 – 1, SR 4163 – 1. Adancimea de fundare a tuburilor nu poate fi mai mică decat adancimea de îngheţ conform STAS 6054. Calculul hidraulic al retelelor de alimentare cu apa şi canalizare se face conform STAS 4163 – 2 şi STAS 3051 şi /sau pe baza datelor producătorilor.

Verificarea de rezistentă a tuburilor se face prin compararea solicitărilor de rupere indicate de producători, cu solicitarile maxime realizate din combinarea diverselor cazuri de încărcare, ţinand seama de modul de rezemare a tuburilor şi de tipul patului de fundare (nisip sau fundaţii de beton).

Dimensionarea de rezistenţă a reţelelor se face după un calcul static prealabil, prin care se stabilesc solicitările la care sunt supuse elementele de construcţie.

Calculul static a reţelelor îngropate cat şi a celor supraterane pozate în galerii edilitare, traversări de văi, cursuri de apă sau căi de comunicaţii se face luand în considerare încarcarile din SR 6815 care ţine seama de gruparea prevazuta în STAS 10101.

La proiectarea reţelelor de alimentare cu apă se prevăd măsuri care să limiteze efectul lovirii de berbec.

La proiectarea reţelelor de alimentare cu apă se prevăd:· armături de închidere (robinete) ventile de aerisire – dezaerisire,· cămine pentru armături şi branşamente;· compensatoare de montaj sau pentru preluarea dilatării; · masive de ancoraje si masive pentru probe de presiune necesare pentru preluarea eforturilor

axiale · dispozitive de măsură şi controlLa proiectarea reţelelor de canalizare exterioare se prevăd dup caz, următoarele construcţii,

acesorii:

- cămine de vizitare- guri de scurgere

În proiect, se stabilesc fazele determinante, cand trebuie supuse verificării de către organele Inspecţiei de Stat în Construcţii Lucrări Publice şi Amenajarea Teritoriului conform Legii privind calitatea în construcţii Legea nr. 10/95.

TRANSPORTUL, MANIPULAREA ŞI DEPOZITAREA

Transporul, manipularea şi depozitarea tuburilor se face astfel încat acestea să nu se deterioreze în timpul transportului, la încarcare şi la depozitarea pe santier sau în depozitele special amenajate.

Transponul se asigură cu vehicule dotate cu dispozitive sau elemente care sa asigure stabilitatea încarcaturii, integritatea, protecţia la lovituri a tuburilor sau a izolaţiei lor, evitarea frecării de platformele de transport sau ghidaje.

Încarcărea şi descărearea se asigură cu dispozitive adecvate, utilizand cabluri metalice sau lanţuri, învelite îin cauciuc sau plastic, care să nu deterioreze protecţia interioară sau exterioară a capetelor care se împiedice frecarea de ghidaje sau de sol etc.

Depozitarea tuburilor pieselor de îmbinare şi a accesoriilor se face pe diametre în stive omogene stabile pe suprafeţe plane, cu palete, suporţi şi/ distanţieri, amplasate în exterior sub copertine sau în magazii pe înaltime temperaturi conforme cu datele producătorilor.

Tuburile se descarcă direct din mijloacele de transport de-a lungul tranşeei cu respectarea următoarelor reguli:

- descărcarea cat mai aproape de tranşee pentru a se evita manevre suplimentare;- descărcarea pe partea opusă depozitelor de pămant rezultate din sapătura astfel încat să

poate fi uşor coborate peste marginea tranşeeiei pentru pozarea lor;- respectarea distanţelor prevăzute în normele de protecţie a muncii;- aşezarea tuburilor pe generatoare, fără să se sprijine pe mufe sau pe capetele drepte.

TRASAREA LUCRĂRILOR ŞI EXECUŢIA SĂPĂTURILOR

Trasarea pe teren a conductelor se face conform prevederilor STAS 9824 – 5. Execuţia trenşeelor pentru pozarea conductelor se face cu respectarea prevederilor proiectului, a normelor de protecţie a muncii în construcţii, a condiţiilor locale de teren, precum şi a datelor producătorilor.

Săpatura la tranşee se constituie patul de pozare definit conform SR 4163 – 3) se execută exclusiv manual şi cu puţin timp înainte de montarea tuburilor, pentru a evita înmuierea terenului prin apa de ploaie sau de infiltrare. Patul de pozare precum şi gradul de compactare al acestuia se stabilesc pe baza datelor producătorilor.

Pentru pozarea tuburilor în vederea respectării pantei longitudinale, se poate adopta una din următoarele metode :

- jaloane de nivel- nivele cu lunetă- aparate cu laserTranşeele se execută pe traseul, lătimea, panta şi adâncimea indicate în proiect. Sprijinirea

pereţtilor traşeei se face conform prevederilor din proiect cu recomandarea că elementele de sprijinire să fie astfel fixate încat să permită montarea elementelor de conductă, fără pericol de prăbusire a malurilor.

Fundul tranşeei trebuie să respecte panta şi adâncimea indicată în proiect. În caz de teren instabil, se specifică lucrările suplimentare pentru realizarea unei fundaţii solide.

La fundul traşeei se realizeaza un pat de pozare cu o grosime conform datelor producătorului. În solul nisipos se poate profila fondul tranşeii fărăa a mai fi nevoie să se realizeze un pat de pozare. Se recomandă ca cca 2 cm din patul de pozare să ramână necompactaţi, a.î. tubul să se aseje pe pat.

Materialul pentru patul de pozare se selectează cu grija a.î. să corespundă cerinţelor din proiect, recomandându-se folosirea numai de material granular. Nu se folosesc materilale din soluri organice sau soluri cu granulaţie fină, cu plasticitate de la medie la mare. Suprafaţa patului de pozare trebuie să fie continua, netedă şi să nu conţină particule mari care pot produce încărcări punctiforme asupra tubului.

Se asigură rezemarea conductei pe toată lungimea acesteia, respectându – se panta de montaj proiectată şi iau măsuri împotriva alunecării în cazul pantelor pronuntate. Executarea patului de pozare şi montarea conductelor se vor face numai în absenta apei. Se evită inundarea accidentală a transeelor când conducta este montată şi neacoperită, situaţie care poate conduce la flotarea conductei.

Până la efectuarea probei de presiune, se face o umplutura parţială lăsând îmbinările libere pentru a se controla etanşeitatea acestora.

Schimbările de direcţie se execută în funcţie de materilalul conductei şi de sistemul de îmbinare, prin :

- montarea curbelor prevăzute în proiect- montarea tuburilor înclinate în mufe până la unghiul maxim admis de producător- folosirea capacităţii de curbare a ţevilor din PE.Pentru adâncimea şanţului până la 5.0m, în care se pozează tuburile se recomandă

urmatoarele lăţimi de şanţ :- la sapaturi cu taluz, latimea santului va fi : Dext+50cm- la sapaturi verticale, latimea fundului va fi : Dext+80cm, exclusiv grosimea sprijinirilorLăţimea şanţului se poate stabili şi pe baza datelor producătorilor.Pentru adâncimea şanţului mai mare de 5.0m, lăţimea şantului se determină pe baza

tehnologiei adoptate pentru execuţie.În dreptul mufelor se adanceşte săpătura, realizându – se gropa cu lungimea şi adâncimea

calculată în funcţie de dimensiunile mufei. În terenurile stâncoase sau cu portanţă redusă, la montarea tuburilor, se prevede executarea unei sapături mai adânci, sub cota de pozare şi se umple cu nisip sau balast compact, respectându-se condiţiile de pozare prevăzute de SR 4163 – 3.

Ultimul strat de sapătură a tranşeii, de aproximativ 25 cm în cazul terenurilor argiloase, se execută cu puţin timp înainte de montarea tuburilor, pentru a evita înmuierea acestuia prin apă de ploaie sau infiltraţii. În cazul terenurilor cu apă subterană, ultimul strat de săpătură se execută obligatoriu concomitent cu epuizarea apelor sub cota de pozare a tuburilor. Pe durata execuţiei, conductele trebuie protejate împotriva pătrunderii corpurilor străine, prin dopuri, panouri, flanşe oarbe.

Armăturile grele se vor sprijini, de regulă, pe masive de rezemare, iar montarea acestora se face fară a supune conductele la eforturi.

TERASAMENTE

Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se stabileşte axa străzii şi reperii care determină elementele traseului confom prevederilor STAS 9824/3-74. Lucrarea se va face cu topografi calificaţi pornind de la Planul de trasare al fiecărei străzi.

Deoarece lucrările se execută mecanizat, reperii se vor amplasa în afara zonei de lucru, pentru a putea fi păstrati şi folosiţi spre a materializa axa şi cotele străzii.Lucrările de canalizare se vor execută înainte de începerea lucrărilor de terasamente.

Materializarea pe teren a lucrărilor se face prin şablonare.

Picheţii şi sabloanele trebuie să materializeze:

- axa străzii şi înaltimea umpluturii sau adâncimea săpăturii;

- punctele de intersecţie a taluzurilor cu terenul natural;

- înclinarea taluzurilor.

Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări pregătitoare:

- curătarea terenului

- decaparea suprastructurii existente

- asanarea zonei străzii prin îndepartarea apelor de suprafaţa şi adâncime şi dirijarea lor prin sistem de canalizare.

În funcţie de reperii, ţăruşii amplasaţi, se decapează vechea suprastructură şi se adună în grămezi regulate pe marginea şoselei, se încarcă în auto şi se transportă la depozitul nominalizat de

beneficiar.După decaparea şi degajarea platformei, lăţimea străzii, precum ţi celelalte dimensiuni se stabilesc conform STAS 2900-79 respectiv STAS 10144/3-01 potrivit datelor prevăzute în proiectul de execuţie.

a)Cercetarea terenului de fundare

Terenul de fundare şi materialele componente se studiază şi se cercetează din punct de vedere geologic, geotehnic, în coformitate cu prescripţiile cuprinse în STAS 1242/1-81, STAS 1242/74, STAS 1242/3-76, STAS 1242/5-81, STAS 1242/6, 7,9-76 şi STAS 1709-75.

În situaţia în care pentru realizarea cotelor proiectate în urma decapării umpluturilor, în patul străzii apare strat de argilă prafoasă, se curată pe adăncimea de minim 15 cm şi se înlocuieşte argila de baza cu material de umplutură recuperat din decapare, conform planşe , profile transversale.

b)Studii de laborator

Pentru stabilirea proprietăţilor fizico-mecanice ale pământurilor se determină:

- compoziţia granulometrică, conform STAS 1913/5-74

- coeficientul de neuniformitate, conform STAS 1243-83

- limitele de plasticitate, conform STAS 1913/4-76

- sensibilitatea la îngheţ – dezgheţ, conform STAS 1789-75

- unghiul taluzului natural al materialului în stare uscată şi la umiditate în stare naturală

- coeficientul de umflare liberă, conform STAS 1913/12-82

- volumul iniţial al probei la umiditatea de saturaţie de la începutul încercării

- volumul final al probei la limita de contraţie

Stabilitatea caracteristicilor de compactare se determină prin metoda Proctor normat STAS 1913/13-83

- densitatea aparenta maxima în stare uscată, în g/cm3

- umiditatea optimă de compactare, în %

Stabilirea caracteristicilor de compactare prin metode radiometrice, conform STAS 1242/9-76, este recomandată doar în situaţia în care laboratorul este dotat corespunzător cu aparatura performanţă.

Utilizarea surselor radioactive presupune existenta unei unitati nucleare, dotate cu personal autorizat, cu măsuri corespunzătoare de pază cu organizare de şantier specială.

Stabilitatea terasamentelor

Stabilitatea terasamentelor se asigura prin gradul de compactare si de caracteristicile fizico – mecanice ale materialelor obţinute îin laborator prin metoda Proctor normat conform STAS 1913/13-83.

Gradul de compactare de 97 % se stabileşte,în funcţie de natura materialului din terasamente şi de mijloacele de compactare avute în dotare, prin încercari, ţinând seama de prevederile STAS 7582.

c)Prescripţii de execuţie

Dupa decaparea şi degajarea suprafeţei se va curăţa complet frontul de lucru.

Lucrările de terasamente se vor ataca astfel încât fazele procesului tehnologic sa se succeadă cât mai repede fără decalaje îintre diferitele faze de lucru, care ar putea conduce la înmuierea pământului din corpul străzii de către apele meteorice.

Straturile de pământ coeziv îmbibate de ape meteorice în timpul execuţiei nu se vor acoperi cu un alt strat, fără luarea unor măsuri pentru reducerea umidităţii şi asigurarea posibilităţilor de compactare corespunzătoare.

Grosimea straturilor în ramblee se alege în funcţie de mijlocul de compactare, astfel încât să se asigure gradul de compactarepre scris pe toată grosimea lui.

Pământurile se vor pune în opera pe cât posibil la umiditatea optimă de compactare corespunzătoare domeniului unei curbe Proctor. În cazul în care umiditatea pământului pus în opera diferă de cea optimă, se vor lua măsuri corespunzătoare pentru asigurarea gradului de compactare prescris.

d)Reguli pentru verificarea calităţii terasamentelor

Pe timpul execuţiei lucrărilor de terasamente se verifică:

- trasarea axului străzii, în conformitate cu documentaţia de execuţie;

- calitatea pământului folosită fata de cele date în documentaţie, verificarea făcându-se pe baza de probe de laborator;

- grosimile straturilor aşternute în funcţie de tipul utilajului folosit la compactare.

Verificarea gradului de compactare realizat se face prin extragerea de probe din stratul compactat; se compară densitatea în stare uscată a acestor probe cu densitatea în stare uscată maximă stabilită prin încercarea Proctor normată, STAS 1913/13-83.

Verificarea compactării patului de face prin recoltarea de probe dintr-un sondaj cu adâncimea de 30 cm. Distanţa dintre sondaje nu va depăşi 250 m.

Verificările privind gradul de compactare realizat se face în minimum trei puncte repartizate în stânga şi dreapta axului, în secţiuni diferite pentru fiecare sector de 250 m lungime strat.

Verificarile privind gradul de compactare realizat se face în special acolo unde se văd denivelări ale straturilor, ca urmare a trecerii autovehiculelor în timpul execuţiei.

e)Recepţia lucrărilor

Lucrările de terasamente vor fi supuse unei recepţii provizorii şi a unei recepţii definitive conform reglementărilor legale în vigoare.

La recepţia provizorie se verifică:

- concordanţa lucrărilor cu prevederile standardului şi a proiectului de execuţie

- natura pământurilor din corpul străzii

- concordanţa gradului de compactare realizat, cu prevederile enumerate la capitolul verificarea calităţii terasamentelor

- executarea sistemului de scurgere a apelor şi funcţionalitatea, lucrare cuprinsă în caietul de sarcini - Guri de scurgere cu sifon şi depozit

- verificarea se face pe baza actelor constatatoare la recepţia partială pentru lucrările care în timpul execuţiei devin ascunse.

La recepţia definitivă se va chema proiectantul pentru a examina comportarea lucrărilor în cursul termenului de garanţie dacă au fost întreţinute corespunzător, ocazie cu care se întocmeşte proces verbal de constatare.

Pentru a evita infiltraţiile de apă din pânza subterană în reţeaua de canalizare s-a prevăzut ca radierul căminelor să fie prefabricat, din beton armat, realizându-se astfel atât un grad ridicat de impermeabilitate cât şi o etanşeizare bună la racordul cu tuburile de canalizare.

Execuţia şi pozarea reţelelor de canalizare se va face paralel cu cele de alimentare cu apa,

Conductele vor fi pozate subteran sub adâncimea limita de îngheţ şi ţinând cont de eventuala existenţă a celorlalte retele subterane din zonă, în cazul în care au trasee comune, ca: reţele electrice, telecomunicaţi, gaz, etc. Conductele vor fi pozate pe un pat de nisip de minim 10 cm grosime.

Săpăturile se vor executa mecanizat, cu excavator pe pneuri cu cupă de 0.21-0.30 mc, la o adâncime de 2.0 m.

Pentru corectarea fundului şantului, săpăturile se vor face manual.

Înainte de punerea în funcţiune, conductele de canalizare se vor proba la presiune şi etanşeitate.

După terminarea lucrărilor de montaj la conducte, şanţurile vor fi acoperite şi terenul va fi adus la forma iniţtială de către executant, potrivit prevederilor din proiect şi din documentaţia economica.

Racordarea consumatorilor se va face prin branşamente individuale, acestea nefăcând obiectul documentatiei de faţă.

Căminele de vizitare vor fi executate, o parte, carosabile, din beton Dn 100 cm prin turnare, iar restul, necarosabile din tuburi din beton Dn 100 cm şi piese speciale din beton. Capacele şi ramele din fontă, STAS 2308/81, folosite la căminele de vizitare vor fi montate prin intermediul unor piese suport, din beton armat conform prescripţiilor din STAS 2448/82.

Transportul, manipularea şi depozitarea tuburilor din PVC se va face conform STAS 816/80, ferindu-le de lovituri, contact cu obiecte ascuţite şi surse de caldură.

Traseul conductelor se materializeaza pe teren prin ţaruşi amplasaţi pe axul conductei şi în axul căminelor.

Săparea tranşeelor de pozare a tuburilor de canalizare şi a gropilor pentru căminele de vizitare vor fi executate manual. Pe măsura executarii şanţurilor şi gropilor se va executa sprijinirea malurilor cu dulapi metalici din inventarul constructorului.

În conformitate cu normele de protecţia muncii, pe marginea şanţurilor şi a gropilor se va lasa o bancheta de 50 cm pentru asigurarea liberei circulaţii în timpul lucrărilor de montaj. În acelaşi timp se va asigura încadrarea surplusului de pământ care va fi transportat în locuri prestabilite a fi folosite ca depozit.

Pentru delimitarea spaţiului necesar executării lucrărilor de montaj se vor monta parapete metalice de inventar de-a lungul şanţului, iar pentru asigurarea traversării şanţurilor în locurile necesare se vor monta podeţe metalice.

Căminele de vizitare se vor executa conform proiectului şi STAS 2448/82, cele carosabile prin turnare, iar cele necarosabile folosind elemente prefabricate specifice.

Înainte de efectuarea umpluturilor se va executa proba de etanşeitate prin umplerea conductei cu apă timp de 24 ore. Daca rezultatul probei este pozitiv se va executa umplerea şi compactarea tranşeelor în straturi de 30 cm grosime.

În vederea recepţiei se va urmari daca executarea lucrărilor s-au facut în conformitate cu prevederile din proiect, a reglementărilor tehnice privind execuţia lucrărilor aferente, precum şi a instrucţiunilor de montaj ale producătorului de echipamente.

Se vor avea în vedere, în special condiţiile tehnice privind:- apectul estetic general al instalaţiilor- pentru lucrările ascunse se va face verificarea calitaţii materialelor utilizate şi a execuţiei şi

se vor efectua probe înainte de efectuarea umpluturilor şi se vor încheia procese verbale pentru aceste lucrări.

Urmărirea comportării investiţiei în timp se va face conform Normativului P 133 - 80 de către beneficiar prin exploatarea tehnică a lucrarii.

În cadrul activităţii de urmărire curentă se va da atenţie deosebită:- scurgerii apelor spre canalizarea exterioara;- etanşeităţii conductelor care transportă lichide de orice fel;- înfundarii scurgerilor;- apariţiei de fisuri, crăpaturi ale conductelor;- distorsionări ale traseului conductelor;- funcţionarii tuturor armăturilor;- neterminarea unor lucrări ce afectează siguranţa în exploatare;- vicii în construcţie a căror remediere este de durata.

Comisia de recepţie poate respinge recepţia daca se constata vicii ce nu pot fi înlăturate.Recepţia finală va fi convocată de investitor în cel mult 15 zile dupa expirarea perioadei

de garanţie.

LANSAREA TUBURILOR

Verificarea dimensiunilor şi caracteristicilor tuburilor se face atât la primirea acestora pe şantier, cât şi la depozitarea pe marginea şantului. Verificarea are ca obiect: Aspectul, dimensiunile tuburilor, eventualele degradări din transport sau manevrări anterioare.

Verificările pe şantier se efectuează cu şabloane speciale şi se referă în special la extremităţile tubului, în scopul realizării corecte a imbinării. Verificarea pe şantier nu scuteşte producătorii de obligaţia verificării tuburilor.

Lansarea în tranşee a tuburilor se face astfel încat să se evite orice ciocnire a acestora. Nu se utilizează cabluri sau lanţuri neprotejate. Se recomandă folosirea chingilor late, evitându – se astfel deteriorarea stratului superficial al tuburilor. Pentru dirijarea tuburilor grele se pot folosi funii legate de capetele tubului.

În funcţie de condiţiile de montare, de greutate a tuburilor şi de utilajele utilizate, prin proiect se prevede modul de lansare a tuburilor, în funcţie de felul tranşeeii şi a tehnologiei de sprijinire a pereţilor.

Tuburile cu diametrul mai mare de 400 mm se trag pe orizontala ( pe fundul tranşeii), cu ajutorul unor cărucioare.

PROBA DE PRESIUNE A REŢELELOR DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE

Proba de presiune a conductelor se execută conform prevederilor SR 4163-3:1996 si STAS 6819:1997. Înainte de punerea în funcţiune, conductele se supun următoarelor încercari de presiune:

- încercarea pe tronsoane a conductelor; - încercarea pe ansamblu a conductelor.Încercarile la presiune a conductelor se fac numai cu apă.Proiectele pentru conducte precizează condiţiile de efectuare a probei de presiune, având în

vedere tipul conductei, reglementările tehnice specifice în vigoare şi prevederile producătorului de material.

Tronsonul de probă nu va depaşi 500 m. Lungimea acestuia poate fi mai mare la propunerea antemăsurătorului, cu acordul beneficiarului. Se supun la probă numai tronsoanele care îndeplinesc următoarele conditii.

- s-a realizat o acoperire partială a conductei lăsându-se îmbinarile libere- s-au executat masivele de ancoraj la conductele ce nu pot prelua eforturi axialeÎnainte de umplerea tronsonului cu apă, se închid capetele tronsonului cu capace asigurate,

sprijinite, conform detaliilor prevazute în proiect. Nu se folosesc robinete ca piese de închidere a capetelor tronsoanelor supuse probei.

Umplerea tronsonului cu apa se face prin punctul cel mai de jos al acestuia dupa ce, în prealabil, s-au deschis robinetele de aerisire prevazute în punctele înalte şi care se închid treptat, numai după ce prin robinetele respective se evacuează apă fără aer. Presiunea de proba se masoară şi se realizează în punctul cel mai coborât al retelei. Se vor utiliza pompe cu piston. Proba de presiune pentru conductele din PEID si PAFSIN se face conform datelor producătorilor. Presiunea de probă şi durata de probă se stabilesc prin proiect, Pentru verificarea presiunilor obţinute se montează manometre la toate punctele caracteristice ale tronsonului (capete, puncte înalte şi joase,ramificaţii, cămine). Proba de presiune este recomandabil a se efectua pe timp răcoros, dimineaţa sau seara, pentru ca rezultatele să nu fie influenţate de variaţiile mari de temperatură. Proba se consideră reusita pe tronsonul respectiv, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

- la examinarea vizuală să nu prezinte scurgeri vizibile de apă, pete de umezeală pe tuburi şi în special în zona mufelor, la îmbinări;

- pierderea de presiune să nu depaşească valorile prevăzute în proiect. După terminarea probei pe tronson, acesta se umple cu pământ şi se execută legatura cu

tronsonul adiacent, probat anterior, îmbinarile între tronsoane rămânând descoperite până la proba generală a conductei. .

Încercarea definitivă pe ansamblul conductei se face în regim de funcţionare a acesteia, prin observarea timp de 2 ore a îmbinărilor dintre fronsoane, care nu trebuie să prezinte pierderi vizibile de apă.

Probele de presiuni se execută numai la temperaturi minime de 5°C, prognozate pe o durată de 3 zile.

În cazul când proba de presiune nu este corespunzătoare se iau măsuri de remediere necesare şi se reface proba de presiune.

ÎNCERCAREA DE ETANŞEITATE A REŢELELOR DE CANALIZAREÎncercarea de etanşeitate a reţelelor de canalizare se efecluează conform STAS 3051-91.

Încercarea de etanşeitate se execută pe,tronsoane, maxim 500 m.Înainte de încercarea de etanşeitate se efectuează: · umpluturile parţiale lăsându-se îmbinările libere;· închideri etanşe a tuturor orificiilor;· blocarea extremităţilor şi a punctelor susceptibile de deplasare în timpul probeiReţelele de canalizare din beton se menţin pline cu apă cel puţin 24 ore înainte de efectuarea

probei de presiune.Pierderile de apă admisibile la încercarea de etanşeitate se prescriu în proiect avându-se în

vedere şi prevederile STAS 3051-91 .În cazul când proba nu reuseşte se iau măsuri de remediere şi se reface proba.

VERIFICĂRI, ÎNCERCĂRI ŞI PROBE ÎN VEDEREA PUNERII ÎN FUNCŢIUNE A REŢELELOR DE ALIEMNTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE

Verificările, încercările şi probele punerii în funcţiune se fac la conductele noi şi la înlocuire de conducte.

Acestea se pot efectua la întreaga reţea prevazută în documentaţia de invesţie, sau pe tronsoane de conducte ce pot fi puse în funcţiune.

Verificările, încercările şi probele se execută conform Legii 10/1995, privind calitatea constructiilor, Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi. instalaţi aferente acestora (HG nr. 273194), STAS 4163 şi altor reglementări,specifice.

Înainte de efectuarea probei de presiune se verifică: · concordanţa lucrărilor executate cu proiectul;· caracteristicile robinetelor, hidranţilor, golirilor, ventilelor de aerisire - dezaerisire,

reductoarelor de presiune, capetelor, altor armături etc.;· poziţia hidranţilor şi a vanelor îngropate;· poziţiile şi execuţia căminelor, echiparea acestora;· protectia anticorozivă şi termoizolaţiile( unde este cazul)· calitatea sudurilor şi a îmbinarilor;· execuţia masivelor de ancoraj.Proba de presiune, spălarea şi dezinfectarea conductelor se execută conform prevederilor

STAS 4163-3:1996, STAS 3051-91 şi caietelor de sarcini întocmite de proiectant în conformitate cu prevederile producătorului de materiale.

VERIFICĂRI ŞI PROBE DUPĂ EFECTUAREA PROBEI DE PRESIUNE

După efectuarea probei de presiune se vor efectua următoarele verificări şi probe:· întocmirea procesului-verbal a probei de presiune; · umplerea tranşeii în zona îmbinărilor· umplerea tranşeii;· verificarea gradului de compactare conform prevederilor proietului; · refacerea părţiii carosabile a drumului conform prevederilor din proiect;· refacerea trotuarelor;· refacerea spaţiilor verzi;· executarea marcării si reparări reţelelor conform STAS 9570/1 -89.

Înainte de execuţia umpluturilor la cota finală se execută ridicarea topografică detaliată a conductei (plan şi profil în lung) cu precizarea robinetelor îngropate, căminelor (echiparea acestora), hidranţilor, branşamentelor etc.

Înainte de punerea în funcţiune, se face spălarea şi, dezinfectarea reţelei, conform normelor specifice. Punerea în funcţiune a reţelei se face de către personalul unitaţii de exploatare a reţelelor, asistat de constructor, conform prevederilor STAS 4163-3, art. 4.1.

RECEPŢIA LUCRĂRILOR

Recepţia reprezintă acţiunea prin care investitorul acceptă şi preia lucrarea, aceasta putând fi dată în funcţiune, certificându-se faptul ca executantul şi-a îndeplinit obligaţiile conform prevederilor contractuale şi ale documentaţiei de execuţie.

Recepţia conductelor pentru alimentare cu apă rece a consumatorilor din localităţi se efectuează atât la lucrări noi, cât şi la înlocuiri sau devieri locale de conducte.

Recepţia se face conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii,.'.'Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora" (HG nr. 273194) şi altor reglementări specifice.

Etapele de realizare a recepţiei sunt:- recepţia la terminarea lucrărilor prevăzute în contract;- recepţia finală - dupa expirarea perioadei de garanţie prevăzuta în proiect.

CARTEA TEHNICĂ A CONSTRUCŢIEI

Documentele tehnice privind proiectarea, executarea, recepţia, precum şi comportarea în timpul exploatării instalaţiilor şi anexelor aferente se cuprind în cartea tehnică a construcţiei.

Cartea tehnică a construcţiei se întocmeste confonm "Normelor de întocmire a cărţii tehnice a construcţiei" din "Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii (menţionat la art. 6.7.3).

PROTECŢIA, SIGURANŢA SI IGIENA MUNCII

În toate operaţiile de execuţie a reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare se respectă cerinţele esenţiale referitoare la protecţia, siguranţa şi igiena muncii.

Conducătorii unităţilor de execuţie, precum şi reprezentanţii beneficiarului care urmăresc realizarea lucrărilor, au obligaţia să aplice toate prevederile legale privind protecţia muncii: "Legea 90/1996" - a proiecţiei muncii şi "Normele metodologice de aplicare", "Normele generale de protecţie a muncii" elaborate de Ministerul Muncii si Protecţiei Sociale în colaborare cu Ministerul Sanatăţii - 1966, "Normele specifice de securitate a muncii' precizate în anexa II, precum şi Ordinul nc 9/N/15.03.93 al MLPAT "Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii".

Principatele măsuri si acţiuni pentru asigurarea protecţiei, siguranţei şi igienei muncii sunt:· luarea măsurilor tehnice şi organizatorice pentru asigurarea condiţiilor de securitate a

muncii;· realizarea instructajelor de protecţie a muncii ale întregului personal de exploatare şi

întreţinere şi consemnarea acestora în fişele individuale sau alte formulare specifice; semnate individual;

· controlul aplicării şi respectării normelor specifice de către întreg personalul;· verificarea periodică a personatului privind cunoaşterea normelor şi a măsurilor de protecţie

a muncii;· pe toată durata execuţiei, în lungul conductelor trebuie asigurată o zona de lucru şi de

protecţie. Lăţimea acestor zone se stabileşte funcţie de tipul şi diametrul conductei şi de condiţiile locale;

· în interiorul zonei de lucru şi de protecţie nu este permis accesul persoanelor şi al utilajelor străine de şantier. Zona de protecţie se stabileşte prin proiect şi se măsoara din axul conductei.

Instructajele de protecţie a muncii la executarea lucrărilor se referă cu prioritate la:

· semnalizarea şi supravegherea lucrărilor;· execuiţa săpăaturilor şi sprijinirea pereţilor tranşeii;

· execuţia sudurilor;

- semnalizării devierii circulaţiei, iluminatul pe timpul nopţii

- ogligavitivitatea folosirii echipamentului de protecţie şi de lucru

- folosirea utilajelor de execuţie (motopompe, compresoare, macarale, grupuri electrogene, grupuri de sudură, aparate de tăiat conducete etc.).

PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR

Respectarea regementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi echiparea cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor sunt obligatorii la execuţia reţeletor de distribuţie a apei, inclusiv în timpul operaţiilor de revizie preventivă, reparaţii şi remedieri ale avariilor.

Răspunderea pentru prevenirea şi stingerea incendiilor revine antreprenorului, precum şi şantierului care asigură execuţia conductelor.

Înainte de executarea unor operaţii cu foc deschis (sudura, lipire cu flacară, topire de materiale izolante, topire plumb) se face instructajul' personalului care realizează aceste operaţii, având în vedere prevederile ”Normativului C 300 "Normativul de prevenire şi stingere a incendiilor pe! durata de executie a lucrarilor de constructii şi instalaţii aferente acestora".

În timpul efectuării lucrărilor de vopsitorii, izolaţii, se iau măsuri de evitare a contactului substanţelor inflamabile cu sursele de foc prin crearea unei zone de siguranţă de minimum 30 m,

Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis în zonele unde se execută izolari sau operaţii cu substanţe inflamabile. Lucrările de sudură nu se execută în zonele în care se realizează vopsitorii sau izolaţii. Se interzice depozitarea la sediul local de organizare a şantierului a carburanţilor necesari funcţionării utilajelor. Utilajele se prezintă la program alimentate cu combustibilii necesari.

Pentru lucrările de execuţie în spaţii închise (cămine, galerii edilitare, tuneluri), se prevăd măsurile necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor în funcţie de natura lucrărilor şi a condiţiilor locale. Conducătorul formaţiei de lucru asigură instruirea personalului şi urmareşte permenent respectarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor.

Se executa şi montează indicatoare vizibile şi rezistente la intemperii, pentru marcarea poziţiei hidranţilor exteriori şi a cămielor de vane pentru instalaţii de incendiu, respectându – se prevederile din STAS 297 – 2.

URMĂRIREA LUCRĂRILOR ÎN TIMPUL EXECUŢIEI

Urmărirea lucrărilor în timpul execuţiei se realizează în faze determinante, conform “planului de control a calităţii” anexat prezentului caiet de sarcini, urmărirea curentă realizându-se de către beneficiar prin dirigintele de şantier.

Beneficiarul are obligaţia să numească un diriginte de şantier care va urmări lucrarea de la început până la terminarea ei.

Verificările pe care este obligat să le facă dirigintele de şantier sunt:1. dacă executantul este în posesia proiectului şi dacă cunoaşte proiectul în ansamblul lui;2. dacă şantierul se aprovizionează cu materialele prevăzute în proiect;3. dacă există certificate de calitate valabile pentru materialele puse în operă;4. modul în care se efectuează trasarea instalaţiei.

Dirigintele de şantier va lua parte în mod obligatoriu la probele de presiune, la spălarea instalaţiei şi la proba de funcţionare. Dirigintele va semna procesele verbale după efectuarea probelor.

Dacă la montaj anumite părţi din instalaţie nu pot fi executate conform proiectului, se va cere avizul în scris a proiectantului.

Avizele scrise date de proiectant, precum şi dispoziţiile de şantier date pe parcursul lucrării vor fi prezentate cu documentele de recepţie.