caiet de sarcini fotovoltaice

CAIET DE SARCINI

„CONSTRUCTIE SI MONTAJ CENTRALA FOTOVOLTAICA IN CADRUL PROIECTULUI

„CENTRALA FOTOVOLTAICA DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE DIN

CONVERSIA ENERGIEI SOLARE IN ORASUL MIZIL, JUDETUL PRAHOVA””

of 168

CUPRINSUL VOLUMULUI

A. PIESE SCRISE

CAIET DE SARCINI.........................................................................................................................................................1

„CONSTRUCTIE SI MONTAJ CENTRALA FOTOVOLTAICA IN CADRUL PROIECTULUI „CENTRALA FOTOVOLTAICA DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE DIN CONVERSIA ENERGIEI SOLARE IN ORASUL MIZIL, JUDETUL PRAHOVA””..................................................................................................................1

CUPRINSUL VOLUMULUI..............................................................................................................................................2

1. DATE GENERALE...................................................................................................................................................6

1.1 DENUMIREA AUTORITATII CONTRACTANTE.........................................................................................61.2 OBIECTUL PROCEDURII DE ACHIZITIE PUBLICA..................................................................................61.3 AMPLASAMENTUL OBIECTULUI DE INVESTITII....................................................................................61.4 INFORMATII GENERALE...............................................................................................................................6

2. CERINTELE AUTORITATII CONTRACTANTE..............................................................................................7

3. PREZENTAREA PROIECTULUI..........................................................................................................................8

3.1 SITUATIA PROIECTATA................................................................................................................................83.1.1 Centrala fotovoltaica.................................................................................................................................83.1.2 Gospodaria electrica..................................................................................................................................83.1.3 Cabina poarta............................................................................................................................................93.1.4 Cabina grup sanitar..................................................................................................................................93.1.5 Imprejmuirea incintei...............................................................................................................................93.1.6 Instalatii electrice interioare si exterioare...............................................................................................93.1.7 Drumuri si platforme..............................................................................................................................10

3.2 EXECUTIA LUCRARII...................................................................................................................................103.2.1 Centrala fotovoltaica...............................................................................................................................10

3.2.1.1 Recomandari privind tehnologia de executie........................................................................................................103.2.1.2 Descrierea solutiei adoptate...................................................................................................................................11

3.2.2 Gospodaria electrica................................................................................................................................163.2.3 Cabina poarta..........................................................................................................................................163.2.4 Cabina grup sanitar................................................................................................................................173.2.5 Instalatii electrice interioare si exterioare.............................................................................................17

3.2.5.1 Instalatii electrice de iluminat si prize...................................................................................................................173.2.5.2 Instalatii electrice de iluminat exterior..................................................................................................................183.2.5.3 Instalatii de protectie, impamantare si paratrasnet................................................................................................18

3.2.6 Drumuri si platforme..............................................................................................................................193.2.6.1 Recomandari privind tehnologia de executie........................................................................................................193.2.6.2 Descrierea solutiei adoptate...................................................................................................................................20

4. OBLIGATII GENERALE......................................................................................................................................21

4.1 INTRODUCERE..............................................................................................................................................214.2 ABREVIERI SI ACRONIME..........................................................................................................................224.3 AMPLASAMENTUL LUCRARII...................................................................................................................224.3.1 Utilitati existente......................................................................................................................................224.3.2 Mentinerea in functiune a utilitatilor.....................................................................................................234.3.3 Posibile obstructii....................................................................................................................................23

4.4 ORGANIZAREA DE SANTIER.....................................................................................................................244.4.1 PANOURI DE IDENTIFICARE A INVESTITIEI.........................................................................................244.4.2 PROIECTUL DE ORGANIZARE DE SANTIER SI AUTORIZATIA............................................................24

4.5 EXECUTIA LUCRARILOR............................................................................................................................244.5.1 MATERIALE.................................................................................................................................................244.5.2 UTILAJE SI ECHIPAMENTE CU MONTAJ...............................................................................................254.5.3 PERSONAL...................................................................................................................................................264.5.4 UTILAJE SI AUTO.......................................................................................................................................26

4.6 SANATATE SI SECURITATEA MUNCII, PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR...................28

of 168

4.6.1 ACTE NORMATIVE.....................................................................................................................................28

5. DOCUMENTELE ANTREPRENORULUI..........................................................................................................31

5.1 PROIECTUL DE ORGANIZARE A EXECUTIEI.........................................................................................315.1.1 PLANUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI...........................................................................................32

5.2 DOCUMENTE PENTRU CARTEA CONSTRUCTIEI..................................................................................335.2.1 GENERALITATI...........................................................................................................................................335.2.2 CENTRALIZATORUL PIESELOR CUPRINSE ÎN CARTEA TEHNICĂ.....................................................335.2.3 NORME DE INTOCMIRE A CARTII TEHNICE A CONSTRUCTIEI.........................................................345.2.4 JURNALUL EVENIMENTELOR - INSTRUCŢIUNI DE COMPLETARE...................................................35

5.3 DESENE POST-EXECUTIE...........................................................................................................................35

6. CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE ARHITECTURA................................................................................36

6.1 LUCRĂRI DE TENCUIELI.............................................................................................................................366.2 LUCRĂRI DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII...............................................................................................416.3 LUCRĂRI DE HIDROIZOLAŢII....................................................................................................................446.4 LUCRĂRI DE TÂMPLĂRIE METAL..............................................................................................................506.5 TERMOIZOLAŢII...........................................................................................................................................516.6 MĂSURI GENERALE DE PROTECŢIE A MUNCII. PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR

556.6.1 MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII........................................................................................................556.6.2 PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR......................................................................................56

7. CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE STRUCTURI.......................................................................................56

7.1 LUCRARI DE TERASAMENTE (SAPATURI SI UMPLUTURI)..........................................................................567.2 LUCRARI DE BETON ARMAT...................................................................................................................60

8. CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE INSTALATII ELECTRICE..............................................................64

8.1 SPECIFICATII GENERALE...........................................................................................................................648.1.1 BAZA DE PROIECTARE.........................................................................................................................648.1.2 OBLIGATIILE ANTREPRENORULUI....................................................................................................64

8.1.2.1 Responsabilitatile antreprenorului.........................................................................................................................648.1.2.2 Documente tehnice................................................................................................................................................658.1.2.3 Verificari si probe..................................................................................................................................................65

8.2 DESCRIEREA INSTALATIILOR...................................................................................................................788.2.1 GENERALITATI.......................................................................................................................................788.2.2 LIMITELE ANTREPRIZEI.......................................................................................................................788.2.3 STANDARDE SI NORMATIVE APLICABILE.........................................................................................788.2.4 ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA.........................................................................................798.2.5 DISTRIBUTIA ENERGIEI ELECTRICE.................................................................................................808.2.6 INSTALATII ELECTRICE DE ILUMINAT SI PRIZE..............................................................................808.2.7 INSTALATII DE PROTECTIE SI IMPAMANTARE................................................................................818.2.8 INSTALATII DE PROTECTIE IMPOTRIVA TENSIUNILOR ATMOSFERICE.....................................818.2.9 MASURI DE PROTECTIE A MUNCII....................................................................................................84

8.3 CERINTE TEHNICE LA EXECUTIA LUCRARILOR..................................................................................848.3.1 INSTALATII ELECTRICE INTERIOARE................................................................................................84

8.3.1.1 Instalatii ingropate.................................................................................................................................................848.3.1.2 Instalatii aparente...................................................................................................................................................858.3.1.3 Distante minime fata de alte conducte...................................................................................................................878.3.1.4 Treceri prin elemente de constructie......................................................................................................................878.3.1.5 Distante de prindere (sustinere).............................................................................................................................878.3.1.6 Legaturi electrice...................................................................................................................................................878.3.1.7 Elemente de fixare.................................................................................................................................................878.3.1.8 Protectia la foc.......................................................................................................................................................88

8.3.2 INSTALATII ELECTRICE EXTERIOARE...............................................................................................888.3.2.1 Reguli de instalare a cablurilor in pamant.............................................................................................................888.3.2.2 Instalarea cablurilor in tuburi................................................................................................................................918.3.2.3 Instalarea cablurilor in canale si tuneluri...............................................................................................................928.3.2.4 Instalarea cablurilor pe estacade si poduri de cabluri suspendate.........................................................................928.3.2.5 Instalarea cablurilor pe stalpi.................................................................................................................................928.3.2.6 Cutii terminale si mansoane de innadire................................................................................................................928.3.2.7 Montarea cablurilor in santuri...............................................................................................................................93

of 168

8.3.3 TABLOURI ELECTRICE.........................................................................................................................948.3.3.1 Generalitati............................................................................................................................................................948.3.3.2 Tabloul general......................................................................................................................................................958.3.3.3 Tablouri secundare................................................................................................................................................95

8.3.4 CORPURI DE ILUMINAT DE INTERIOR..............................................................................................958.3.5 CORPURI DE ILUMINAT DE EXTERIOR.............................................................................................978.3.6 STALPI DE ILUMINAT EXTERIOR........................................................................................................978.3.7 ELEMENTE COMPONENTE..................................................................................................................98

8.3.7.1 Aparate electrice pentru tablouri...........................................................................................................................988.3.7.2 Aparate electrice de mica comutatie....................................................................................................................100

8.3.8 CABLURI SI CONDUCTOARE.............................................................................................................1018.3.8.1 Generalitati..........................................................................................................................................................1018.3.8.2 Cabluri CYABY..................................................................................................................................................1018.3.8.3 Cabluri CYABY-F...............................................................................................................................................1028.3.8.4 Cabluri CYY........................................................................................................................................................1028.3.8.5 Cabluri CYY-F....................................................................................................................................................1028.3.8.6 Conductoare tip FY.............................................................................................................................................102

8.3.9 JGHEABURI SI PODURI DE CABLURI..............................................................................................1028.3.9.1 Jgheaburi..............................................................................................................................................................1028.3.9.2 Poduri de cabluri orizontale.................................................................................................................................1038.3.9.3 Poduri de cabluri verticale...................................................................................................................................103

8.3.10 TUBULATURA.......................................................................................................................................1038.3.10.1 Tevi din otel galvanizat.......................................................................................................................................1038.3.10.2 Tevi metalice vopsite...........................................................................................................................................1048.3.10.3 Tuburi de protectie...............................................................................................................................................1048.3.10.4 Tuburi flexibile din PVC - COPEX.....................................................................................................................105

8.3.11 MARCAREA SI ETICHETAREA............................................................................................................1058.3.11.1 Generalitati..........................................................................................................................................................1058.3.11.2 Cabluri montate aparent.......................................................................................................................................1068.3.11.3 Cabluri montate ingropat.....................................................................................................................................1068.3.11.4 Intrerupatoare si prize..........................................................................................................................................1068.3.11.5 Tablouri...............................................................................................................................................................106

9. CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE DRUMURI, PLATFORME SI SISTEMATIZARE VERTICALA107

9.1 LUCRARI DE TERASAMENTE..................................................................................................................1079.1.1 CAPITOLUL I........................................................................................................................................107

9.1.1.1 Generalitati..........................................................................................................................................................1079.1.2 CAPITOLUL II.......................................................................................................................................107

9.1.2.1 Materiale folosite.................................................................................................................................................1079.1.3 CAPITOLUL III.....................................................................................................................................111

9.1.3.1 Executarea terasamentelor...................................................................................................................................1119.1.4 CAPITOLUL IV......................................................................................................................................115

9.1.4.1 Receptia lucrarii...................................................................................................................................................1159.2 FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL....................................................1179.2.1 CAPITOLUL I........................................................................................................................................117

9.2.1.1 Generalitati..........................................................................................................................................................1179.2.2 CAPITOLUL II.......................................................................................................................................117

9.2.2.1 Materiale..............................................................................................................................................................1179.2.3 CAPITOLUL III.....................................................................................................................................121

9.2.3.1 Stabilirea caracteristicilor de compactare............................................................................................................1219.2.4 CAPITOLUL IV......................................................................................................................................122

9.2.4.1 Punerea in opera a balastului...............................................................................................................................1229.2.5 CAPITOLUL V.......................................................................................................................................123

9.2.5.1 Conditii tehnice, reguli si metode de verificare...................................................................................................1239.2.6 CAPITOLUL VI......................................................................................................................................125

9.2.6.1 Receptia lucrarilor...............................................................................................................................................1259.3 IMBRACAMINTI RUTIERE DIN BETON DE CIMENT...........................................................................1269.3.1 CAPITOLUL I........................................................................................................................................126

9.3.1.1 Generalitati..........................................................................................................................................................1269.3.2 CAPITOLUL I........................................................................................................................................128

9.3.2.1 Natura si calitatea materialelor folosite...............................................................................................................1289.3.3 CAPITOLUL III.....................................................................................................................................138

9.3.3.1 Stabilirea compozitiei betonului..........................................................................................................................138

of 168

9.3.4 CAPITOLUL IV......................................................................................................................................1419.3.4.1 Prepararea betonului rutier..................................................................................................................................141

9.3.5 CAPITOLUL V.......................................................................................................................................1459.3.5.1 Punerea in opera a betonului rutier......................................................................................................................145

9.3.6 CAPITOLUL VI......................................................................................................................................1619.3.6.1 Controlul calitatii, conditii tehnice, reguli si metode de verificare.....................................................................161

9.3.7 CAPITOLUL VII....................................................................................................................................1659.3.7.1 Receptia lucrarilor...............................................................................................................................................165

of 168

1. DATE GENERALE

1.1 DENUMIREA AUTORITATII CONTRACTANTE

Unitatea administrativ teritoriala ORAS MIZIL – Bd. Unirii nr. 14, Cod postal: 105800, judetul Prahova. Telefoane: 0244.250.027, 0244.250.008; Fax: 0244.251.120

1.2 OBIECTUL PROCEDURII DE ACHIZITIE PUBLICA

Realizarea obiectului de investitii este „Constructie si montaj centrala fotovoltaica in cadrul proiectului „Centrala fotovoltaica de producere a energiei electrice din conversia energiei solare in orasul Mizil, judetul Prahova””.

Se solicita oferta completa pentru realizarea obiectivului de investitii prin executia lucrarilor de constructii si furnizarea, instalarea si integrarea echipamentelor specifice, inclusiv prestarea serviciilor de instruire a personalului autoritatii contractante care va deservi centrala fotovoltaica in conformitate cu cerintele Documentatiei de Atribuire.

1.3 AMPLASAMENTUL OBIECTULUI DE INVESTITII

Obiectivul proiectului este amplasat in zona Aerodrom – Oras Mizil, Judetul Prahova.Terenul este situat in intravilanul orasului Mizil, proprietate privata a orasului Mizil in administrarea Consiliului Local Mizil conform act. 76274 / 2008.

Terenul are suprafata de 60.000 mp si a fost introdus in intravilanul orasului Mizil conform Avizului Unic nr. 1619 / 16.01.2009 si HCL nr. 16 / 29.01.2009 situat in unitatea teritoriala de referinta „3c1”, este inscris in cartea funciara a orasului Mizil cu nr. 3112 si nr. cadastral 10362 si este situat in tarlaua nr. 4 , parcela nr. 52.

Accesul rutier se realizeaza prin intermediul Drumului judetean DJ102K (Vadu Sapat - Mizil).

1.4 INFORMATII GENERALE

Conform Strategiei Energetice a Romaniei pentru perioada 2007-2020, Consiliul Local Mizil, prin Programul Operational Sectorial “Cresterea Competivitatii Economice”, Axa Prioritara 4 “Cresterea eficientei energetice si a securitatii furnizarii, in contextul combaterii schimbarilor climatice”, Domeniul major de interventie 2 ”Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi”, Operatiunea “Sprijinirea investitiilor in modernizarea si realizarea de noi capacitati de producere energiei electrice si termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (in unitati cu putere instalata mai mica sau egala cu 10 MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale si a altor resurse regenerabile de energie”, a primit finantare pentru proiectul ”Centrala fotovoltaica de producere a energiei electrice din conversia energiei solare” in orasul Mizil, judetul Prahova.

Prin realizarea centralei fotovoltaice se urmareste diminuarea costurilor legate de factura la energia electrica consumata pentru institutiile publice si obiectivele apartinand patrimoniului public al orasului Mizil.

Obiectivele generale ale proiectului sunt: valorificarea resurselor solare din zona pentru producerea de energie electrica verde;

implicarea autoritatilor publice din orasul Mizil in procesul de valorificarea a resurselor regenerabile de energie;

protectia mediului.

Proiectul aprobat pentru finantare prevede realizarea unei centrale fotovoltaice ce va avea urmatoarele caracteristici tehnice:

of 168

Puterea nominala instalata - 1,735 MWp

Tensiunea de iesire - 400 V

Tensiunea nominala-retea de racordare - 20 kV

Frecventa in reteaua de racordare - 50Hz

2. CERINTELE AUTORITATII CONTRACTANTE

Propunerea tehnica va fi insotita de o oferta ferma (angajanta) din partea unei societati de asigurari/broker de asigurari pentru care Ofertantul castigator va incheia un contract de asigurare anterior semnarii contractului.

Oferta societatii de asigurare/brokerului de asigurari va face parte integranta din propunerea tehnica depusa de ofertant in cadrul procedurii de atribuire a contractului de - Constructie si montaj centrala fotovolatica in cadrul proiectului - „Centrala fotovoltaica de producere a energiei electrice din conversia energiei solare in Orasul Mizil, judetul Prahova” si va fi intocmita in conformitate cu cerintele de mai jos.

Structura politei de asigurare

1) Titular de polita/Asigurat : Ofertantul care va deveni, in urma procedurii de atribuire, Executant al contractului de lucrari de constructie si montaj centrala fotovoltatica;

2) Beneficiar : Unitatea admintrativ-teritoriala Oras Mizil

Tipul de polita

Polita de asigurare va cuprinde urmatoarele :

1) Raspunderea privind daunele bruste si neprevazute cauzate bunurilor (instalatiei) asigurate datorita unei cauze externe, precum si pierderea bunului.

2) Raspunderea privind pierderile de venituri pe care Beneficiarul le sufera datorita nerealizarii unei productii medii anuale de 2660 MW/h/an pentru o perioada de 5 ani.

si va acoperi urmatoarele riscuri:

Riscuri impotriva dezastrelor externe (cutremur, inundatie, alunecare de teren, fulger, vandalism, supratensiune, furt, etc);

Riscul de pierdere a productiei , insemnand pierderea de venituri pe care Asiguratul le sufera ca urmare a functionarii bunului asigurat la capacitatea declarata de asigurat (executantul lucrarii).

Limita de raspundere a politei de asigurare va fi valoarea contractului de executie a obiectivului incheiat intre executant (asigurat) si Unitatea adminiatrativ-teritoriala Oras Mizil (beneficiar).

Prima de asigurare se va plati anual, anticipat si integral pana la intrarea in vigoare a politei de asigurare. Dovada platii se va remite beneficiarului de polita.

Oferta Asiguratorului trebuie sa cuprinda si declaratia acestuia ca polita de asigurare cu toate riscurile incluse poate fi extinsa pe o perioada de inca 15 de ani.

Polita de asigurare trebuie incheiata de o societate de asigurari/broker de asigurare de prim rang, autorizat de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A) sau de catre un organism de reglementare similar din tara de origine,

Oferta ferma (angajanta) a asiguratorului va fi prezentata in original, semnata si stampilata de catre compania de asigurare romaneasca sau din Uniunea Europeana, si va contine o declaratie ca termenii si conditiile acesteia nu vor suferi modificari pana la data contractarii asigurarii. Valabilitatea ofertei asiguratorului trebuie sa fie cel putin egala cu valabilitatea ofertei care se va depune de catre executant (potentialul asigurat) cu posibilitatea extinderii, la solicitarea UAT Mizil.

Oferta asiguratorului va fi insotita de conditiile de asigurare aplicabile ofertei depuse (atat cele

of 168

generale cat si cele particulare precum si orice clauze speciale ce fac parte integranta din polita de asigurare).

3. PREZENTAREA PROIECTULUI

1.5 SITUATIA PROIECTATA

In cadrul proiectului este prevazuta realizarea unei centrale fotovoltaice cu o putere instalata de 1,735 MWp, in orasul Mizil, judetul Prahova, formata din panouri fotovoltaice, invertoare, structura de sustinere a panourilor, aparatura de comutatie si reteaua electrica interna de racordare intre panouri si invertoare si conectarea acestora la un punct de conexiuni, conectat la randul sau la postul de transformare amplasat in cladirea „Gospodaria electrica”.

In jurul acestei cladiri, proiectul cuprinde si realizarea unei platforme betonate, precum si drumul de acces pana la aceasta, drum ce traverseaza un canal ANIF existent peste care s-a proiectat un podet tubular.

Proiectul pentru echiparea electromecanica a postului de transformare (celule de medie tensiune, transformator de putere) inclusiv racordarea la reteaua de medie tensiune de 20 kV va fi intocmit, la comanda beneficiarului, de o firma specializata si atestata A.N.R.E. pentru acest tip de lucrari (nu este inclus in aceasta documentatie).

1.1.1 Centrala fotovoltaica

Centrala electrica fotovoltaica are urmatoarele componente principale :

1) Panourile fotovoltaice – care au rolul de a capta energia solara si a o transforma in energie electrica;

2) Invertoarele – dispozitive electronice care preiau energia produsa de panou sub forma de curent continuu (DC) si o transforma in curent alternativ (AC) ;

3) Structurile de sustinere mecanica si orientare a panourilor ( trakere) ;

4) Puncte de conexiune,10 cutii de conexiune, CC1 - CC10, fiecare cutie de conexiune este conectata la 48 de trakere pentru a transfera energia produsa la postul de transformare ;

5) 10 cutii de alimentare, CA1 - CA10, fiecare cutie asigura alimentarea cu energie electrica a 48 de trakere (legate in serie) si a unui dispozitiv de comunicatie (webbox) cu tehnologie bluetooth ;

6) Gospodaria electrica – constructie supraterana care adaposteste aparatajele si echipamentele electrice capabile sa preia energia furnizata prin cabluri electrice de la cutiile de conexiune. Aceasta gospodarie electrica contine transformatoarele electrice 0,4 / 20 kV, celulele de medie tensiune 20kV, camera joasa tensiune ce contine tabloul general de distributie precum si o camera anexa pentru aparataj automatizare, camera ce contine si tabloul de servicii interne apartinand abonatului ;

7) Reteaua electrica de distributie in incinta compusa din cablurile de joasa tensiune de la cutiile de conexiune pana la gospodaria electrica.

1.1.2 Gospodaria electrica

Cladirea „Gospodaria electrica” aferenta posturilor de transformare are regim de inaltime parter.

Organizarea functionala cuprinde:

– camera medie tensiune celule 20kV, in suprafata de 24,75 mp;

– doua camere pentru echipamente T1 si T2, fiecare in suprafata de 16,00 mp;

– camera joasa tensiune TGD-0,4kV, in suprafata de 20,62 mp;

– camera aparataj de automatizare, comanda, monitorizare, in suprafata de 20,62 mp.

of 168

NOTA: Nu se va incepe executia cladirii decat dupa comandarea echipamentelor ce se vor monta si dupa confirmarea in scris, a gabaritelor si pozitionarii acestora, de catre tehnologul lucrarii.

Sunt prevazute inchideri din zidarie de caramida termoizolate cu polistiren expandat de 6 cm grosime.

La terase sunt prevazute termoizolatii din polistiren extrudat de 12 cm grosime si hidroizolatii bituminoase din membrane hidroizolante.

La pereti si tavane sunt prevazute vopsitorii lavabile albe pe glet, iar pardoselile sunt din beton armat.

Tamplaria prevazute este metalica, conforma cu proiectul tip IPCT pentru posturi TRAFO.

Constructia constituie un compartiment de incendiu gradul I rezistenta la foc, iar procesul tehnologic se inscrie in categoria „E” pericol de incendiu.

Infrastructura este alcatuita din fundatiile de tip <retea de grinzi continui>, din beton armat monolit clasa C16/20. Cota ±0,00 este alcatuita dintr-o placa de beton armat, in care sunt prevazute canale pentru pozitionarea cablurilor echipamentelor electrice. Sub transformatoare sunt prevazute cuve din beton armat monolit (cu gratare metalice si piatra sparta), pentru colectarea uleiului pierdut in caz de avarie.

Suprastructura este formata din zidarie portanta de 25 cm grosime cu stalpisori in strepi, centuri, grinzi si plansee din beton armat monolit, clasa C16/20.

1.1.3 Cabina poarta

Cabina pentru personalul care supravegheaza incinta este un container prefabricat cu pereti si tavan din panouri tip IZOPAN sau similar, cu dimensiunile de 2995x245x2600 mm - procurare si montare.

Infrastructura este alcatuita din fundatii de suprafata, din beton armat monolit, clasa C12/15.

1.1.4 Cabina grup sanitar

Cabina grupului sanitar este un container prefabricat executata in totalitate din poliesteri armati cu fibra de sticla ( PAFS), cu dimensiunile de 1120x1120x2150 mm - procurare si montare.

Cladirea constituie un compartiment de incendiu de sine statator care se incadreaza in categoria cladiri civile cu risc mic de incendiu.

1.1.5 Imprejmuirea incintei

S-au prevazut panouri metalice din plasa, pentru imprejmuire a incintei si poarta metalica de acces.

Imprejmuirea si poarta de acces se protejeaza anticoroziv cu 2 straturi de grund peste care se executa vopsitorie in doua straturi.

1.1.6 Instalatii electrice interioare si exterioare

Iluminatul incintei este prevazut a se realiza prin intermediul unor stalpi de iluminat exterior dispusi perimetral.

De asemenea din tabloul de servicii interne amplasat in cladirea „Gospodaria electrica” se va alimenta cu un circuit electric si cabina poarta.

Cladirea „Gospodaria electrica” va fi prevazuta cu instalatii electrice de iluminat si prize.

Sunt prevazute de asemenea instalatii de protectie, impamantare si paratrasnet.

Delimitarea instalatiilor proiectate intre prezenta documentatie si proiectul pentru racordarea la Sistemul Electroenergetic National (SEN) se realizeaza la bornele de joasa tensiune ale

of 168

transformatoarelor de putere 0,4 / 20 kV.

1.1.7 Drumuri si platforme

In cadrul proiectul tehnic, platforma si drumul de acces, au fost proiectate astfel incat sa fie asigurat fluxul tehnologic al masinilor de trafic greu in jurul cladirii centralei fotovoltaice.

1.6 EXECUTIA LUCRARII

1.1.8 Centrala fotovoltaica

1.1.8.1 Recomandari privind tehnologia de executie

Avand in vedere puterea instalata 1,735 MW raportata la suprafata posibila de montaj a centralei, s-au conceput 10 zone identice de productie a energiei electrice.

Fiecare zona contine :

– Suprafetele de captare solara (panourile fotovoltaice);

– Structurile de sustinere mecanica si orientare a panourilor (trakere) si invertoarele;

– Puncte de conexiune,10 cutii de conexiune, CC1-CC10,ficare cutie de conexiune este conectata la 48 de trakere pentru a transfera energia produsa la postul de transformare (tabloul general T.G.);

– 10 cutii de alimentare, CA1-CC10, fiecare cutie asigura alimentarea cu energie electrica a 48 de trakere (legate in serie) si a unui dispozitiv de comunicatie (webbox) cu tehnologie bluetooth;

– Cablurile de legatura intre panouri si invertoare;

– Cablurile de debitare JT (joasa tensiune) de la invertoare la cutiile de conexiune si de la cutiile de conexiune la gospodaria electrica ;

– Cablurile de alimentare cu energie electrica a sistemelor de actionare a trakerelor;

– Cablurile de comunicatie pentru sistemul de monitorizare.

Pentru producerea energiei electrice s-au ales panouri fotovoltaice de putere 305 Wp. Avand in vedere considerente de eficienta fotovoltaica si raportare la puterea instalata necesara, s-a ales montajul a 12 panouri (3 panouri pe verticala) inclinate la 300. Acest grup de 12 panouri formeaza un modul.

Pentru fiecare modul format din 12 panouri fotovoltaice se va monta (pe spatele modulului) un invertor minim 4200 W, cu o tensiune de iesire de 230 V-50Hz.

Fiecare din cele 48 de module se conecteaza la o cutie de conexiune CC1(10) prin cabluri tip CYABY 3x4 mm2.

Fiecare cutie de conexiune se conecteaza in gospodaria electrica la tabloul general T.G. prin cablu tip CYABY 3x240+120 mm2.

Alimentarea cu energie electrica a sistemelor de actionare a trakerelor se realizeaza prin cate o cutie de alimentare CA1(10) (pentru fiecare 48 de module). Cutiile de alimentare CA1(10) se conecteaza in tabloul de servicii interne T-SI prin cabluri tip CYABY 3x6 mm2.

Pentru a asigura actionarea motoarelor de rotatie si sistemul de comunicatie, in cazul in care alimentarea cu energie de baza din sistem se intrerupe, circuitele de alimentare a cutiilor CA1(10) sunt echipate in tabloul T-SI cu cate un UPS 230V / 2 kVA.

Dispozitivele de comunicatie (webbox) montate in cutiile de alimentare CA1(10) receptioneaza si stocheaza valori ale curentului masurat in 50 de noduri ale retelei asigurand comunicatia cu invertoarele prin interfata bluetooth.

of 168

Informatiile adunate de dispozitivele de comunicatie (webbox), la nivelul cutiilor CA1(10), vor fi transmise la un server amplasat in cladirea „Gospodaria electrica” prin intermediul unei retele de comunicatie alcatuita din switch-uri cu 8 porturi amplasate in cutiile CA1(10) si interconectate cu cabluri tip FTP cat.6.

Din cutia de alimentare CA1, de la switch-ul conectat la webbox 1, informatiile receptionate de la toate modulele instalate se transmit la gospodaria electrica (camera aparataj de automatizare-comanda-monitorizare) la un modem care face conexiunea la internet.

Modemul va fi instalat de catre furnizorul serviciilor de internet.

Fundatiile aferente structurilor de sustinere mecanica si orientare a panourilor (trakere) sunt alcatuite din beton armat monolit C12/15, cu o amprenta patrata in plan, pozate pe un strat din beton simplu C8/10 de circa 10 cm grosime, pentru asigurarea adancimii de inghet. Piciorul metalic intra in fundatie 100 cm si se incastreaza in aceasta cu un beton superior de monolitizare C 25/30. Armatura fundatiei este din OB 37.

1.1.8.2 Descrierea solutiei adoptate

Centrala fotovoltaica proiectata cu o putere de 1,735 MWp cuprinde urmatoarele elemente :

5.688 panouri fotovoltaice;

474 sisteme de actionare mecanica (trakere), pe fiecare se monteaza cate 12 panouri fotovoltaice;

474 invertoare, cate unul pentru fiecare traker;

10 cutii de conexiune, CC1(10), fiecare cutie de conexiune este conectata la 48 de trakere pentru a transfera energia produsa la postul de transformare ;

10 cutii de alimentare, CA1(10), fiecare cutie asigura alimentarea cu energie electrica a 48 de trakere (legate in serie) si a unui dispozitiv de comunicatie (webbox) cu interfata bluetooth;

Gospodaria electrica, ce contine tabloul general TG care cumuleaza energia electrica produsa de centrala fotovoltaica si o transfera la doua transformatoare ridicatoare de tensiune 0,4 / 20kV spre reteaua de 20kV (partea de medie tensiune nu este cuprinsa in aceasta documentatie).

Un transformator 20/0,4 kV – 50 kVA care va asigura serviciile interne ale centralei fotovoltaice (nu este inclus in aceasta documentatie).

Delimitarea instalatiilor proiectate intre prezenta documentatie si proiectul pentru racordarea la Sistemul Electroenergetic National (SEN) se realizeaza la bornele de joasa tensiune ale transformatoarelor de putere 0,4 / 20 kV.

Pentru alimentarea cu energie electrica a echipamentelor electrice din punctul de conectare, distributie, monitorizare camp fotovoltaic, al receptoarelor electrice din cadrul gospodariei electrice, precum si pentru iluminatul perimetral exterior, este prevazut a se monta un transformator servicii interne 20/0,4 kV – 50 kVA in camera de medie tensiune din cadrul gospodariei electrice. Din acest transformator se alimenteaza tabloul electric de servicii interne T-SI.

Proiectul pentru echiparea electromecanica a postului de transformare (celule de medie tensiune, transformator de putere) inclusiv racordarea la reteaua de medie tensiune de 20 kV va fi intocmit, la comanda beneficiarului, de o firma specializata si atestata A.N.R.E. (Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei) pentru acest tip de lucrari (nu este inclus in aceasta documentatie).

Panouri fotovoltaice

Datele tehnice ale panourilor fotovoltaice sunt urmatoarele :

- Panouri siliciu policristalin cu putere instalata panou: 305 W;

of 168

- Toleranta pozitiva: 0/+4,99 in W;- Sticla cu transmisie inalta, grosime 4 mm.;- Cutie de conexiuni: IP65 (3 diode bypass)- Terminal de conectare: IP65 (3 diode);- Incapsulare: EVA film cu inalt grad de transparenta;- Rama de rigidizare: aluminiu inoxidabil anodizat 15 µm, cu gauri pentru montaj si drenaj;- Temperatura mediu ambiant : - 400 C..... +850 C ;- Sarcina maxima de incarcare: 5400 Pa- Rezistenta la impact: grindina maxim 25mm ca dimensiune cu o viteza de impact de maxim

83 km/h.- Clasa de siguranta electrica: Clasa II

Specificatii de performanta si conditii privind siguranta in exploatare : Certificare IEC61215; Test siguranta IEC 61730 – 1 si 2;

Conditii privind conformitatea cu standardele relevante : In conformitate cu SR standardele ISO 9001 si ISO 14001; Certificat Declaratie de conformitate CE a produsului din care sa reiasa faptul ca acesta a

fost fabricat in Uniunea Europeana

Conditii de garantie si post garantie : Garantie :

Garantia producatorului: minim acceptat 1 an si maxim 20 ani de la punerea în funcţiune.Post garantie :

Asigurare piese de schimb pe o perioada de minim 10 ani; Service in garantie si post de garantie in maxim 48 ore de la notificare.

Alte conditii cu caracter tehnic : Asistenta tehnica la montaj si PIF Instruire personal de exploatare si intretinere; Manual de exploatare si documentatie tehnica in limba romana si original.

Fundatiile aferente structurilor de sustinere mecanica si orientare a panourilor (trakere) sunt alcatuite din beton armat monolit C12/15, cu o amprenta patrata in plan, pozate pe un strat din beton simplu C8/10 de cca. 10 cm grosime, pentru asigurarea adancimii de inghet. Piciorul metalic intra in fundatie 100 cm si se incastreaza in aceasta cu un beton superior de monolitizare C 25/30. Armatura fundatiei este din OB 37.

Panourile vor fi montate pe o structura metalica de sustinere si orientare cu ajutorul unor cleme pentru fixarea modulelor. Aceasta structura va fi livrata de furnizori specializati.

Rezistenta mecanica statica/dinamica: structura trebuie sa reziste la greutatea panourilor si a eforturilor suplimentare cauzate de fenomenele meteorologice (ploaie, vant, zapada,..) precum si de posibilitatea aparitiei de eforturi solicitante neprevazute cauzate de cutremure.

Se solicita garantia certificata a producatorului pentru o perioada de maxim 20 ani.

Cablaj

Sistem de legare intre panouri

Aceste legaturi sunt asigurate printr-un sistem de cablaj integrat in structura panoului format din 2 cabluri de curent continuu avand lungimea de 1 m, echipate cu mufe de conectare tip mama-tata. Pentru a se evita defectiuni de conectare (rezistente de conectare) ce pot aparea in timp, s-a optat pentru solutia de legare directa string-invertor. In acest sens, 12 panouri se vor lega in serie direct prin cabluri (in cutiile interne de jonctiune) si vor forma un string. Capetele stringului se vor conecta direct cu intrarea invertorului pe DC. In acest fel se minimizeaza posibilitatea aparitiei de defecte de conectare in cazul unei durate de functionare indelungata.

Sistem de legare la invertor

of 168

Invertoarele vor fi legate prin cabluri tip CYABY 3x4mm2 in cutiile de conexiune CC.

Invertor

Invertorul reprezinta dispozitivul electronic ce preia energia produsa de panou sub forma de curent continuu (DC) si o transforma in curent alternativ (AC).

Datele tehnice principale ale acestuia sunt :

- Putere nominala de intrare: 4200 W – in curent continuu ( cos φ = 1)- Tensiune de intrare maxima: 750V;- Tensiune de iesire: 230V, 50Hz;- Putere nominala de iesire: 4000W - in curent alternativ;- Eficienta maxima: 97 %;- Temperatura ambianta: -250 C....+600 C;- Grad de protectie: IP65;- Display: interfata de comunicare- Umiditate relativa maxima fara condensare: 100% ;- Clasa de protectie in conformitate cu IEC62103: I;- Categoria de supratensiune in conformitate cu IEC 606641: III.

Specificatii de performanta si conditii privind siguranta in exploatare : Certificare IEC 61727;

Conditii privind conformitatea cu standardele relevante : In conformitate cu SR ISO 9001





Traker

Dispozitiv electro-mecanic, controlat electronic, pentru pozitionarea continua a suprafetei de captare perpendicular pe fluxul de energie luminos provenit de la soare.

Sistemul de pozitionare al traker-ului consta in miscarea in trepte dealungul zilei, pornesc la rasaritul soarelului si se opresc la apus, apoi stationeaza in pozitie sud pe perioada noptii (pozitie de siguranta/noapte).

Miscarea trakerelor se va realiza cu ajutorul a 5 unitati locale de control, amplasate in cutiile de conexiuni CC1, CC3, CC5, CC7, CC9 si va comanda fiecare un numar maxim de 100 trakere.

Cele 5 controlere locale vor primi informatii de la o unitate de comanda centrala amplasata la gospodaria electrica care va comanda intregul program de miscare sau pozitionare al trakerelor.

Fiecare traker este comandat separat de catre unitatea centrala, drive-DC linear fara mentenanta.

Parametrii tehnici şi functionali pentru trakerul cu o axa in plan orizontal sunt :

- Numar de panouri fotovoltaice : 12 panouri pe cadru ;- Unghi de rotatie: EST – VEST 900 ;- Unghiul axei secunde minim 300;- Alimentare motor actionare directia EST – VEST, tensiune alimentare 12V- curent continuu;- Suprafata pentru montaj pana la 26 m2;

of 168

- Stalp de sustinere: otel zincat;- Energy converter: alimentare 230 V – 50Hz;- Cadru metalic si suporti din otel zincat;- Fundatie din beton armat;- Sincronizare cu mai multe unitati;- Temperatura ambianta: -250 C....+500 C;

Specificatii de performanta si conditii privind siguranta in exploatare : Certificare IEC 61215;






Dispozitiv de comunicatie (webbox)

Dispozitivul de comunicatie (webbox) receptioneaza si stocheaza valori ale curentului masurat in 50 de noduri ale retelei (invertoare).

Parametrii tehnici si functionali pentru dispozitivul de comunicatie sunt :

- Numar de noduri deservite : 50 (invertoare);- Comunicatie cu invertoarele : bluetooth wireless;- Distanta maxima de comunicatie : 100 m;- Alimentare : 230 V – 50Hz;- Temperatura ambianta : -250 C....+650 C;- Umiditate relativa : 5%.....95%;- Memorie – interna : 12,5MB; – externa : SD card 1GB;

- Senzor de temperatura: 1 bucata care se monteaza in cutia de alimentare CA1 unde este instalat Webbox 1;

- Card de memorie : SD 1GB.

Specificatii de performanta si conditii privind siguranta in exploatare : Garantie prin reprezentant local



Garantia producatorului: minim 5 ani de la punerea în funcţiune.Post garantie :


Alte conditii cu caracter tehnic : Asistenta tehnica la montaj si PIF

of 168

Instruire personal de exploatare si intretinere; Manual de exploatare si documentatie tehnica in limba romana si original.

Server

Serverul are rolul de vizualiza si monitoriza parametrii de functionare a centralei fotovoltaice prin sistemul de comunicatie unidirectional de achizitie-stocare date.

Dispozitivele de comunicatie ( webbox) receptioneaza si stocheaza valori ale curentului masurat in 50 de noduri ale retelei asigurand comunicatia cu invertoarele prin interfata bluetooth.

Informatiile adunate de dispozitivele de comunicatie ( webbox), la nivelul cutiilor CA1(10), vor fi transmise la un server amplasat la gospodaria electrica prin intermediul unei retele de comunicatie alcatuita din switch-uri cu 8 porturi amplasate in cutiile CA si interconectate cu cabluri tip FTP cat.6.

Din cutia de alimenare CA1, de la switchul conectat la webbox 1, informatiile receptionate de la toate modulele instalate se transmit la gospodaria electrica (camera aparataj de automatizare-comanda-monitorizare) la un modem care face conexiunea la internet. Modemul va fi instalat de catre furnizorul serviciilor de internet.

Parametrii tehnici si functionali pentru server :

- Receptioneaza si stocheaza valori ale curentului ; - Sistem de operare : Windows 7 sau Windows 2008 (recomandat);- Procesor : 2GHz;- Memorie : 4GB;- Capacitate HDD: 500 GB;- Viteza rotatie HDD: 7200 rpm;- Comunicatie cu webbox : Ethernet;- Numar maxim de webbox : 50 buc.;- Program (software) : Microsoft Office 2010.

Specificatii de performanta si conditii privind siguranta in exploatare : Garantie prin reprezentant local;



Garantia producatorului: minim 2 ani de la punerea în funcţiune.Post garantie :

Asigurare piese de schimb pe o perioada de minim 3 ani de la expirarea garantiei; Service in garantie si post de garantie in maxim 48 ore de la notificare.


Cutie de conexiune

Fiecare cutie de conexiune CC1(10), este conectata la 48 de trakere pentru a transfera energia produsa la postul de transformare.

Un numar de 48 de module se conecteaza la o cutie de conexiune CC prin cabluri tip CYABY 3x4 mm2.

Fiecare cutie de conexiune se concteaza in gospodaria electrica la tabloul electric general T.G. prin cablu tip CYABY 3x240+120 mm2.

of 168

Cutie de alimentare

Cutiile de alimentare, CA1(10), asigura alimentarea cu energie electrica a cate 48 de trakere (legate in serie) si a unui dispozitiv de comunicatie (webbox) cu interfata bluetooth.

Cutiile de alimentare CA1(10) se conecteaza in tabloul de servicii interne T-SI prin cabluri tip CYABY 3x6 mm2.

Pentru a asigura actionarea motoarelor de rotatie si sistemul de comunicatie, in cazul in care alimentarea cu energie de baza din sistem se intrerupe, circuitele de alimentare a cutiilor sunt echipate in tabloul T-SI cu cate un UPS 230V / 2KVA.

Informatiile adunate de dispozitivele de comunicatie (webbox), la nivelul cutiilor CA1(10), vor fi transmise la un server amplasat la gospodaria electrica prin intermediul unei retele de comunicatie alcatuita din switch-uri cu 8 porturi amplasate in cutiile CA1(10) si interconectate cu cabluri tip FTP cat.6.

1.1.9 Gospodaria electrica

Pentru cladirea „Gospodaria electrica” aferenta posturilor de transformare sunt prevazute inchideri din zidarie de caramida termoizolate cu polistiren expandat de 6 cm grosime.

La terase sunt prevazute termoizolatii din polistiren extrudat de 12 cm grosime si hidroizolatii bituminoase din membrane hidroizolante.

La pereti si tavane sunt prevazute vopsitorii lavabile albe pe glet, iar pardoselile sunt din beton armat.

Tamplaria prevazute este metalica, conforma cu proiectul tip IPCT pentru posturi TRAFO.

Constructia constituie un compartiment de incendiu gradul I rezistenta la foc, iar procesul tehnologic se inscrie in categoria „E” pericol de incendiu.

Infrastructura este alcatuita din fundatiile de tip <retea de grinzi continui>, din beton armat monolit clasa C16/20. Cota ±0,00 este alcatuita dintr-o placa de beton armat, in care sunt prevazute canale pentru pozitionarea cablurilor echipamentelor electrice. Sub transformatoare sunt prevazute cuve din beton armat monolit (cu gratare metalice si piatra sparta), pentru colectarea uleiului pierdut in caz de avarie.

Suprastructura este formata din zidarie portanta de 25 cm grosime cu stalpisori in strepi, centuri, grinzi si plansee din beton armat monolit, clasa C16/20.

NOTA: Nu se va incepe executia cladirii decat dupa comandarea echipamentelor ce se vor monta si dupa confirmarea in scris, a gabaritelor si pozitionarii acestora, de catre tehnologul lucrarii.

1.1.10 Cabina poarta

Parametri tehnici si functionali

– Structura autoportanta din otel laminat grosime 3 mm, profile otel imbinate prin electrosudura, 4 piese de colt inferioare conform normelor ISO;

– Pereti tabla zincata grosime 0,55 mm izolati termic cu vata minerala de 6 cm grosime. Grunduirea se va executa cu vopsea bicomponenta pe baza de rasini sintetice;

– Rama superioara cu jgheaburi integrate, scurgerea apei pluviale prin stalpi;

– Rezistenta la sarcina a pardoselii 2kN/mp;

of 168

– Rezistenta la sarcina a acoperisului 1,5kN/mp;

– Manipulare: cu macara sau motostivuitor. Containerul se monteaza prin piesele de colt prevazute cu orificii;

– Structurare : module independente sau alipite (fara pereti laterali comuni)

– Pardoseala va fi izolata termic cu vata minerala de 6 cm grosime, folie anticondens, strat de uzura melaminat;

– Tavanul va fi izolat termic cu vata minerala de 6 cm grosime, placa OSB, folie anticondens, placa melaminata.

– Containerele vor asigura rezistenta la vand de pana la 100 km/ora.

– Vopsitoria de protectie va fi din gama acrilo-vinilica, RAL 9002

Echiparea cu instalatii:

– tablou distributie cu comutator principal si comutator de avarie, intreruptoare, comutatoare, prize, conectori externi etc conform normelor in vigoare.

– incalzire, climatizare: radiator electric cu termostat 2-3 kW;

– instalatii aer conditionat montate in ferestre de 7000-9000 BTU.

1.1.11 Cabina grup sanitar

Caracteristici tehnice container:

Rezervor colector cu capacitate de 230l Tub aerisire Pereti exteriori montati pe interior (prevazuti cu grile de aerisire inglobate) Acoperis semitransparent Rama baza Podea Pama usa Usa cu pereti dubli (inchidere din interior cu avertizare exterioara LIBER - OCUPAT) Elemente de montaj (suruburi, piulite, saibe ) Dimensiuni de gabarit: 1,12m x 1,12m x 2,15m Greutate: 70 kg

1.1.12 Instalatii electrice interioare si exterioare

1.1.12.1 Instalatii electrice de iluminat si prize

Instalatiile de iluminat si prize sunt prevazute a se realiza in cadrul gospodariei electrice.

Iluminatul general este prevazut a se realiza prin corpuri de iluminat echipate cu o lampa fluorescenta de 36 W avand un grad de protectie IP65. Lampile se vor monta aparent.

Corpurile de iluminat de tip fluorescent vor fi executate dintr-o armatura din poliester armat cu fibre de sticla cu dispersor din policarbonat transparent, rezistent la impact, montaj aparent

Pentru marcarea cailor de evacuare sunt prevazute corpuri de iluminat de siguranta 2x8W, cu acumulator, care sa asigure o autonomie de 1,5 ore.

Comanda iluminatului se va realiza local.

Circuitele de iluminat si prize se vor executa cu cablu de tip CYY instalat aparent in jgheaburi de cabluri montate pe elementele de structura .

Toate prizele simple sau duble 230V-50Hz for fi cu contact de protectie 16A.

Incarcarile pentru circuitele de iluminat si prize sunt in conformitate cu prevederile Normativului I7-

of 168

2011.

1.1.12.2 Instalatii electrice de iluminat exterior

Pentru iluminatul exterior al incintei sunt prevazuti stalpi metalici cu h = 8 m, pozitionati perimetral in cadrul amplasamentului centralei si echipati cu corpuri de iluminat exterior cu vapori de sodiu, avand putere 250 W .

Comanda celor doua circuite de iluminat exterior se va realiza manual si automat prin programator cu fotocelula, amplasat in tabloul de servicii interne T-SI, instalat in camera de echipamente auxiliare de la gospodaria electrica.

1.1.12.3 Instalatii de protectie, impamantare si paratrasnet

Protectia impotriva atingerilor indirecte ale instalatiilor electrice se va face ca masura principala, prin legarea la nulul de protectie, iar ca masura suplimentara legarea la pamant a tuturor partilor metalice, care in mod normal nu se afla sub tensiune, dar care accidental ar putea ajunge sub tensiune (constructiile metalice ale tablourilor electrice, carcasele metalice ale echipamentelor electrice, tevi metalice, balustrade, etc.)

Masurile de protectie se vor aplica, concomitent, pentru toate receptoarele de energie electrica.

Schema de legare la pamant va fi de tipul TN-S, circuitele electrice vor avea nulul de lucru distinct fata de nulul de protectie pana la tabloul de distributie unde se trece la sistemul TN-C.

Sectiunea conductorului de protectie se coreleaza cu sectiunea conductorilor activi conform STAS 12604/4,5 si nu se va intrerupe.

Priza de pamant este realizata la gospodaria electrica si este comuna pentru instalatiile electrice si de paratrasnet si va avea o rezistenta de dispersie de maxim 1 Ohm.

Priza de pamant va fi constituita din armatura metalica a structurii de beton armat a constructiei , la care se va racorda centura interioara de impamantare prin minimum 2 piese de separare.

In situatia in care priza de pamant naturala a constructiei nu asigura o rezistenta de dispersie corespunzatoare se va realiza in completare o priza de pamant artificiala.

Prizele de pamant artificiale se vor executa din conductor OLZn 40x4 mm, montata ingropat la 0,8 m adancime si electrozi din teava OLZn 2,5 “ si I=3 m, amplasati echidistant la minim 6 m si la o distanta minima de 1,5 m fata de cladire.

Priza de pamant pentru instalatiile fotovoltaice se va executa cu conductor OLZn 40x4 mm montata ingropat la 0,8 m adancime , la care se vor racorda stalpii de sustinere a modulelor cu panouri fotovoltaice, cutiile de conexiune CC, cutiile de alimentare CA si stalpii de iluminat exterior.

Se va masura si verifica rezistenta de dispersie a prizei de pamant, a carei valoare trebuie sa fie conform prevederilor normativului I7-2011 si STAS 12604/5-90. In caz contrar priza de pamant artificiala se va extinde cu un numar de electrozi verticali si orizontali, pana la atingerea valorii impuse prin Normativul I7-2011.

Se va realiza legarea la priza de pamant a instalatiei interioare de protectie, a tablourilor electrice si a instalatiei de paratrasnet.

Pentru protectia impotriva tensiunilor atmosferice , la gospodaria electrica a fost prevazut un sistem de protectie cu dispozitiv de amorsare tip PDA Prevectron 2, tip TS2.10, cu raza de protectie Rp=26 m, montat pe acoperisul constructiei pe un catarg metalic h=5m.

Coborarea la priza de pamant a instalatiei de paratrasnet se va realiza cu conductoare platbanda Ol-Zn 25x4 mm, racordarea coborarilor cu priza de pamant realizandu-se prin intermediul a doua piese de separatie.

of 168

1.1.13 Drumuri si platforme

1.1.13.1 Recomandari privind tehnologia de executie

Pentru realizarea obiectivelor prevazute in cadrul proiectului, sunt necesare a fi executate urmatoarele lucrari:

Realizarea podetului tubular;

Lucrari de terasamente;

Asternerea stratului de 7 cm de nisip compactat;

Asternerea a 25 cm de balast compactat;

Asternerea hartiei Kraft;

Turnarea dalei de beton de ciment BcR 4.5

Realizarea rosturilor de dilatare si contractie

Lucrarile ce se vor realiza vor respecta in totalitate caietele de sarcini incluse in prezenta documentatie.

Stratul din beton BcR 4.5 se va executa intr-un singur strat, cu grosimea prevazuta in proiect.

Pe fundatia de balast verificata si receptionata conform caietului de sarcini se vor monta longrine metalice care sa asigure realizarea grosimii stratului, indicata in proiect.

Asezarea longrinelor se va face atat in plan cat si in inaltime, pe traseul si la cotele prevazute in proiect, la distante de cel mult 25 m.

Inainte de asternerea betonului, suprafata stratului de fundatie din balast va fi stropita cu apa, pentru a impiedica absorbtia apei din beton.

Betonul adus la locul de punere in opera va fi descarcat in doua cordoane si asternut cu repartizoare adecvate care sa asigure omogenitatea si repartitie uniforma a betonului pe toata latimea fundatiei.

Betonul va fi repartizat in grosime constanta si egala cu cea stabilita pe tronsonul experimental, astfel incat dupa compactare si finisare sa se obtina grosimea stratului, indicata in proiect.

Inainte de a se trece la compactarea betonului se va verifica grosimea si suprafata stratului, cu dreptarul, efectuandu-se corecturile necesare.

Compactarea betonului se va face imediat dupa asternere, respectand componenta atelierului de compactare si numarul de treceri stabilit pe sectorul experimental. Lungimea unui tronson de beton ce urmeaza a fi compactat, trebuie sa fie de maximum 50 m, astfel incat compactarea sa fie terminata la cel mult 2,5 ore de la prepararea betonului.

Punerea in opera a betonului se va face fara intreruperi si daca acestea nu pot fi evitate (ploaie intensa, defectarea utilajelor, intreruperi in aprovizionarea cu beton mai mari de 1 h si jumatate) sau la sfarsitul unei zile de lucru, oprirea betonarii se face cu un rost transversal de contact.

Betonul gresit preparat sau gresit pus in opera se va indeparta din lucrare.

Lucrarile de punere in opera a betonului vor fi intrerupte atunci cand se ivesc urmatoarele conditii meteorologice defavorabile:

temperaturi ale aerului mai mici de +5oC;

temperaturi exterioare mai mari de +30oC concomitent cu umiditatea relativa a aerului mai mica de 40%;

ploaie intensa, vant puternic.

Pe timp friguros 0° +5°C se poate prevedea utilizarea de accelerator de priza si/sau de intarire insa numai cu avizul unui laborator de specialitate si sub un control competent din partea santierului.

of 168

De asemenea, se poate lua in considerare si folosirea apei calde la prepararea betonului.

Atunci cand temperatura aerului este in jur de +5°C continuarea sau oprirea betonarii se va face pe baza prognozei meteorologice pe urmatoarele 24 ore (temperatura si vant).

In cazul cand temperatura coboara sub +5oC si exista pericol de inghet in urmatoarele 24 ore, lucrarile vor fi oprite.

Daca exista pericolul ca temperatura exterioara sa coboare sub 0°C, in primele 24 ore de intarire a betonului deja pus in opera, se vor lua masuri de protejare a acestuia, prin pastrarea unei temperaturi a betonului de cel putin +5°C.

La betonarea pe timp calduros se va acorda o atentie deosebita deshidratarii superficiale si fisurarii betonului. In acest scop se va acorda o atentie deosebita aplicarii produsului de protectie si eventual chiar dublarea grosimii peliculei.

Daca apare riscul deshidratarii superficiale a betonului datorita vantului sau a unei umiditati relative scazute a aerului, se vor lua masuri de dublare a grosimii peliculei de protectie sau se va dispune oprirea betonarii.

Temperatura betonului proaspat, inainte de punerea in opera trebuie sa fie de maxim +30°C.

Pentru scaderea temperaturii betonului, la prepararea acestuia, se poate folosiri apa racita.

Atunci cand temperatura aerului este mai mare de +20°C si umiditatea relativa este mai mica de 50% se vor lua masuri de mentinere a umiditatii la nivelul fundatiei de balast sau de piatra sparta, iar produsul de protectie se va aplica in doua straturi succesive.

Atunci cand temperatura aerului este mai mare de +30°C si umiditatea relativa este mai mica de 40% betonarea se va face numai cu luarea urmatoarelor masuri speciale: racirea apei, protectia imediata a betonului cu prin acoperirea cu copertine.

1.1.13.2 Descrierea solutiei adoptate

Descrierea solutiei adoptate in plan

In cadrul proiectul tehnic, platforma si drumul de acces, au fost proiectate astfel incat sa fie asigurat fluxul tehnologic al masinilor de trafic greu in jurul cladirii centralei fotovoltaice.

Platforma de beton are o suprafata de 743 mp, iar drumul de acces o suprafata de 250 mp.

Traseul pe zona platformei de beton are o lungime de 38.00 m.

Pentru determinarea stratului de umpluturi si sol vegetal precum si pentru studierea stratificatiei nivelului apei subterane au fost efectuate foraje din care s-au recoltat probe tulburate si netulburate, ce se regasesc in studiul geotehnic.

Sistemul rutier pentru platforma s-a adoptat in conformitate cu prevederile “Normativului pentru dimensionarea sistemelor rutiere rigide si suple”, indicativ NP 116-04 si cu „Normativul pentru proiectarea,executarea si receptionarea drumurilor industriale,”indicativ C79-80,astfel:

23 cm dala de beton de ciment BcR 4.5;

Hartie Kraft;

25 cm strat de balast compactat;

7 cm substrat de nisip compactat;

Descrierea solutiei adoptate in profil longitudinal

Platforma de beton are o lungime de 38 m, iar latimea este de max.22 m.

Drumul de acces are o lungime de L = 56 m, si o latime a partii carosabile de 5,00, cu cate o banda pe fiecare sens de circulatie de 2.50 m.

In profil longitudinal, pe sectiunea A-A, s-au folosit raze in plan vertical de 1250 m, iar declivitatile

of 168

liniei rosii se incadreaza intre 1.06% si 1.44 % .

In profil longitudinal, pe sectiunea B-B, nu s-au folosit raze de racordare verticala, iar declivitatile liniei rosii se incadreaza intre 0.6% si 1.00 % .

In profil longitudinal, pe sectiunea C-C, nu s-au folosit raze de racordare verticala, iar declivitatile liniei rosii se incadreaza intre 0.6% si 1.00 % .

Descrierea solutiei adoptate in profil transversal

Platforma de beton este amenajata in profil transversal cu pante cuprinse intre 0.6% si 2%.

Scurgerea apelor pluviale de pe platforma betonata respecta pantele din planul de amenajare verticala, colectarea lor facandu-se in rigola perimetrala de garda apoi in Canalul ANIF.

Pe drumul de acces sectiunea in profil transversal a fost proiectata cu o panta unica de 2%.

Dupa turnarea betonului, se vor taia rosturile de contractie longitudinale, precum si cele de contractie si dilatatie transversale, in conformitate cu plansa DET-001, ce a fost proiectata in concordanta cu STAS 183-1/1995.

Podet tubular Ǿ 500 mm

Drumul de acces catre centrala electrica traverseaza un canal ANIF existent. In cadrul proiectului s-a proiectat un podet tubular L= 6.00 m si Ǿ500 mm, care este prevazut cu timpane de beton C30/37. Tuburile de beton Ǿ500, vor fi montate pe un strat de balast de 20 cm si pe un strat de 10 cm de beton de fundatie.

In amonte si aval de podetul proiectat, fundul canalului ANIF s-a pereat pe o lungime de 20m, cu o saltea din piatra bruta, in vederea evitarii colmatarii podetului.

4. OBLIGATII GENERALE

1.7 INTRODUCERE

Aceste Caiete de Sarcini definesc standardele minime, dar se pot modifica sau completa cu acordul Proiectantului si Inginerului. Aprobarea doar de catre Proiectant nu este suficienta oriunde sunt implicate probleme contractuale. In aceste cazuri este necesar si acordul scris al Inginerului.

In caz de neconformitate cu aceste Caiete de Sarcini, Inginerul poate da dispozitii pentru intreruperea lucrarilor si sa dea instructiuni privind orice masuri necesare care trebuie luate pe cheltuiala Antreprenorului..

La executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale consemnate în proiect. Orice propunere de înlocuire trebuie motivată de Antreprenor şi aprobată de către Proiectant şi Inginer.

Rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de Conditiile Generale de Contract si de Legea nr. 10/1995 modificata cu legea 123/2007-publicata in Monitorul Oficial nr. 307/9mai 2007.

Acestea includ rolul Proiectantului cand stipuleaza ca orice modificare a proiectului original trebuie aprobata si inregistrata de el.

of 168

1.8 ABREVIERI SI ACRONIME

ANRE Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei

ANIF Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare

BCA Beton Celular Autoclavizat

B.A. Beton armat

CTC Control Tehnic de Calitate

EN Norma Europeană (NE)

GCC Condiţii Generale de Contract

ISC Inspecţia de Stat în Construcţii

ISCIR Inspecţia de Stat pentru Cazane sau recipienţisub presiune şi Instalaţii de Ridicat

ISO Organizaţia de Standardizare Internaţională

MLPAT Ministerul Lucrărilor Publice şi AmenajăriiTeritoriale

NP Normativ de proiectare

prEN Standard European în pregătire

PSI Paza şi Stingerea Incendiilor

QA Asigurarea Calităţii

(PAC) Plan de asigurare a calitatii

(PC) Plan de control

PIF Punere in functiune

SR EN Standard Romanesc bazat pe Standard European

STAS Standard de Stat Romanesc

STI Standard Industrial

CEN Comitetul European pt. Standardizare (The European Comittee for Standardization)

B.C. Buletinul Constructiilor

BRML Biroul Roman de Metrologie Legala

1.9 AMPLASAMENTUL LUCRARII

1.1.14 Utilitati existente

Acest capitol se refera fara a se limita la toate acele utilitati (retele, fie cabluri fie conducte, atat aeriene cat si subterane) ce se afla atat in amplasamentul lucrarilor cat si in imediata sa vecinatate, sau care pot fi influentate sau pot influenta desfasurarea in conditii normale a activitatilor administratorilor lor in prestarea serviciilor.

Antreprenorul va avea obligatia sa organizeze intalnirile cu detinatorii de utilitati, precum si ceilalti proprietari de retele edilitare care sunt afectati de executia lucrarilor ori de cate ori este necesar, sa asigure contracte de asistenta tehnica cu toti detinatorii de utilitati pentru a evita avariile incidentale sau devierile inutile si implicit costuri suplimentare pe care nu le poate solicita Beneficiarului. Inaintea inceperii sapaturilor, Antreprenorul trebuie sa obtina toate aprobarile companiilor utilitare care se intersecteaza sau merg in paralel cu sistemul de conducte, si sa informeze despre intentia de incepere a lucrarilor daca este necesar in concordanta cu toate regulamentele si legile locale.

of 168

In plus Antreprenorul va obtine toate informatiile disponibile de la aceste companii utilitare si de la altele daca este necesar, referitor la amplasarea retelelor de utilitati cunoscute de-a lungul traseelor tuturor conductelor care trebuiesc pozate.

Antreprenorul este responsabil pentru localizarea precisa a utilitatilor (chiar folosind un detector), iar in timpul executarii lucrarilor va lua toate masurile pentru evitarea provocarii de pagube acestora.

Unde este necesar, acestea vor fi sprijinite in timpul sapaturilor si executiei sistemului. Aceasta operatie se va executa conform instructiunilor proprietarului utilitatilor respective.

Daca apar pagube ale acestor utilitati in timpul lucrarilor, Antreprenorul va raspunde in fata autoritatilor si va lua masuri pentru remedierea acestora. Antreprenorul va suporta costul intregii reparatii ale utilitatilor avariate, fie din asigurari fie din resurse proprii.

1.1.15 Mentinerea in functiune a utilitatilor

Lucrările vor fi planificate şi executate în aşa fel încât alimentarea cu apă si colectarea apei uzate vor funcţiona în continuare doar cu scurte întreruperi şi doar cu aprobare scrisă de catre Beneficiar.

Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru a asigura cooperarea continuă cu Beneficiarul, permiţându-i acestuia să opereze şi să întreţină reteaua de distributie a apei, reteua de canalizare si staţiile de pompare existente pe toată perioada implementării lucrărilor.

La predarea amplasamentelor se va tine cont de prevederile avizelor administratorilor de retele privind participarea reprezentantilor acestora. Orice lucrare care se va desfasura in conditii limitate de cerintele unui avizator va fi urmarita corespunzator de personalul calificat al antreprenorului astfel incat:

Inainte de inceperea lucrarilor sa se asigure materialele, utilajele si echipamentul corespunzator cat si personalul calificat

Sa se limiteze restrictiile de furnizare a serviciilor (alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu energie electrica, telefonie, s.a.)

Sa se asigure prezenta reprezentantilor administratorilor respectivelor retele asa cum se impune

Sa nu fie afectate lucrarile existente, decat in masura in care este prevazut in proiect.

Antreprenorul îşi va restricţiona lucrul pe şantierele alocate lui, şi va păstra şantierele, drumurile de acces, pentru a permite Beneficiarului şi celorlalţi să poată avea acces pentru operarea zilnică.

1.1.16 Posibile obstructii

Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru a depasi efectele blocajelor/obstructiilor posibil de intalnit in timpul lucrarilor de constructie, in special:

Obiecte ingropate (ziduri, fundatii, etc.)

Strazi inguste, sapaturi adanci, conditii precare ale solului

Utilitati ingropate (ex. cabluri electrice si de telefon, canale colectoare de suprafata, conducte principale de furnizare a apei, sisteme de incalzire si conducte de gaze)

Managementul si re-directionarea traficului.

Antreprenorul cunoscand amplasamentul are responsabilitatea de a inlatura orice obstacol, fara a produce daune tertilor, fara cheltuieli/costuri suplimentare fata de costurile/cheltuielile prevazute in oferta sa.

Prin alegerea tehnologiei de executie, Antreprenorul se va asigura ca nu se vor inregistra pagube asupra cladirilor, drumurilor, aleilor, altor constructii, conducte de utilitati ingropate etc.

Antreprenorul va realiza si oferi o stransa coordonare cu autoritatile locale (sau alte autoritati dupa

of 168

caz, ex drumurile nationale - CNADR) statutare si de administratorii de utilitati in timpul lucrarilor de constructie.

1.10 ORGANIZAREA DE SANTIER

1.10.1 PANOURI DE IDENTIFICARE A INVESTITIEI

Panourile de afisaj vor trebui sa respecte legislatia specifica in vigoare (Normă metodologică din 26/08/2005 de aplicare a Legii nr. 50/1991 cu modificarea si completarea Normelor metodologice privind autorizarea executarii lucrărilor de construcţii prin Ordinul 1867/16-07-2010) si in care vor fi declarate termenele de incepere si finalizare a obiectivului de investitie.

1.10.2 PROIECTUL DE ORGANIZARE DE SANTIER SI AUTORIZATIA

Antreprenorul va elabora proiectul de organizare de santier si va obtine autorizatia pentru lucrarile prevazute in acesta, pe cheltuiala sa, in conformitate cu prevederile legii 50/1991 cu completarile si modificarile in vigoare. (a se consulta si capitolul 4 Documentele Antreprenorului).

1.11 EXECUTIA LUCRARILOR

1.11.1 MATERIALE

Materialele si produsele utilizate la executarea instalatiilor si conductelor vor avea caracteristici si tolerante conform standardelor în vigoare sau altor prescriptii tehnice de calitate aplicabile, in vigoare.

Materialele si produsele utilizate trebuie însotite de certificate de calitate, cu toate rezultatele verificarilor si încercarilor la care se supun conform standardelor si vor fi omologate sau agrementate tehnic dupa caz in Romania, conform legii nr.10/1995 modificata cu legea 123/2007 publicata in M. Oficial nr. 307/9 mai 2007 si H.G. nr.766/10.12.1997 completat cu HG 1231/2008 publicat In M. Oficial nr. 691/10.10.1998. Suplimentar, pentru materialele asociate cu conductele de apa potabila, va trebui obtinut un aviz din partea Ministerului Sanatatii.

Toate echipamentele şi materialele furnizate vor fi noi si concepute astfel încât să asigure cerintele de operare eficienta, în orice fel de condiţii de lucru (presiunea, temperatura, umiditatea, frecarea, sarcinile, vibraţiile, intensitatea curentului etc, inclusiv variaţiile de temperatură din mediul ambiant) si sa corespunda cerintelor legislaţiei româneşti privitoare la construcţie, precum şi prevederilor tuturor normelor, normativelor si standardelor cerute în construcţii si instalatii, de legislaţia în vigoare din România.

Echipamentele şi materialele trebuie să deţină clasă de calitate corespunzatoare, să respecte standardele de construcţie, proiectare şi fabricaţie. Toate echipamentele care execută operaţiuni similare trebuie să fie de acelaşi tip şi perfect interschimbabile pentru a limita stocul necesar de piese de schimb.

La montajul tuturor utilajelor si echipamentelor se vor respecata cu strictete toate indicatiile si conditiile stipulate de Furnizori. Orice derogari, ajustari sau modificari ale acestora vor trebui aprobate de Furnizor, Proiectant si Beneficiar.

Abaterile de executie din punct de vedere al gabaritelor pieselor si al calitatii materialelor folosite se vor remedia de Antreprenor pe cheltuiala acestuia.

Cerintele prezentului caiet de sarcini nu vor exonera Antreprenorul de a realiza verificari/ încercari, precum si de alte activitati pe care le considera necesare pentru asigurarea calitatii materialelor si a executiei.

Antreprenorul este responsabil de includerea în lucrarile executate numai a materialelor si componentelor fabricate conform standardelor internationale sau a standardelor si normativelor

of 168

emise de ASRO – Asociaţia de Standardizare din România. Orice materiale aprovizionate pe santier sub cerintele standardizate, fie ca au fost sau nu receptionate înainte de expeditie, vor fi înlocuite pe cheltuiala Antreprenorului.

Inainte de a propune Proiectantului aprobarea înlocuirii unui material, articol sau ansamblu de construcţie Antreprenorul va lua in calcul următoarele consideraţii minime :

Conformitate deplină cu criteriile de proiectare, arhitecturală şi de inginerie, cu conceptele de proiectare, şi cerinţele de performanţă;

Cerinţe legate de dimensiuni fizice pentru satisfacerea limitelor de spaţiu arătate în desene;

Permutabilitatea părţilor şi componentelor;

Accesibilitate la întreţinere preventivă şi demolare şi înlocuire posibile

Compatibilitate cu alte materiale, ansambluri şi componente;

Conformare deplină cu toate cerinţele de aplicare a testelor;

Conformitate deplină cu cerinţele de garanţie.

Acceptaterea înlocuirilor nu va elibera Antreprenorul de responsabilitatea sa din contract şi de diferitele garanţii oferite in contract.

Materialele şi componentele vor fi depozitate astfel încât să se păstreze calitatea şi condiţiile de standard cerute de contract. Nu se va permite contactul între materiale diferite între care pot apărea reacţii galvanice/chimice sau deformatii mecanice.

Materialele şi componentele vor fi manipulate astfel încât să se evite orice daune sau contaminare si în concordanţă cu toate recomandările aplicabile ale producătorului.

Utilizarea, instalarea, aplicarea sau fixarea materialelor şi componentelor se va face în concordanţă cu recomandarile aplicabile ale producătorului. Unde este cazul, Antreprenorul se va folosi de orice servicii tehnice consultative oferite de producători.

Antreprenorul trebuie sa se asigure ca specificatiile producatorului/furnizorului pentru diferite piese si racorduri ale conductelor cu aceste din urma sunt compatibile (exemplu fara a se limita la acesta: „indicele de fluiditate al racordurilor...”)

Antreprenorul va verifica indicatiile minime privind: tipul, calitatea şi normele racordurilor şi pieselor propuse şi se va asigura de respectarea toleranţelor pentru dimensiunile geometrice ale furniturii.

Pe toata durata Contractului, Antreprenorul va procura, întretine si folosi aparatura necesara pentru probe, pregatirea si testarea materialelor.

In santier, bunurile se vor inspecta vizual, examinându-se atât concordanţa caracteristicilor tehnice indicate pe produse/echipamente/transa de materiale, cu cele menţionate în documentaţia de însoţire, cât şi starea fizică a bunurilor livrate, cu precizarea eventualelor deteriorări survenite în timpul transportului.

Antreprenorul va refuza livrarea in santier a acelor materiale al caror aspect vizual/etichetare nu este corespunzatoare cerintelor standardelor si normelor in vigoare.

Antreprenorul va efectua testele de garanţie pentru demonstrarea parametrilor de garanţie solicitaţi.

1.11.2 UTILAJE SI ECHIPAMENTE CU MONTAJ

Antreprenorul va trebui să asigure pe întreaga perioadă a instalării echipamentelor asistenţă tehnică, va superviza şi va asigura testarea bunurilor livrate în conformitate cu prevederile contractului.

In cazul unei livrări neconforme, i se poate cere Antreprenorului, pe cheltuiala sa, să returneze Furnizorului/producatorului bunurile respective pentru inspecţie şi/sau participarea la testare a inginerului inspector.

of 168

Antreprenorul va fi responsabil, pentru punerea în funcţiune a echipamentelor furnizate. Toate reperele vor avea etichete clare în limba română, cu o scurtă descriere şi numărul de reper. Echipamente vor fi furnizate împreună cu o documentaţie tehnică însoţitoare în limba română care va cuprinde minim următoarele:

Agrement tehnic dupa caz;

Standardele ISO, DIN, UNI, CEN; Standardul de producţie

Carte tehnică;

Caiete de sarcini pentru montaj;

Instrucţiuni de punere în funcţiune;

Instrucţiuni de exploatare;

Instrucţiuni de montaj;

Instrucţiuni de asamblare (dacă este cazul);

Certificate de atestarea calităţii;

Inregistrările privind testele, verificările şi controalele;

Specificaţia pieselor de primă dotaţie

Desen de ansamblu, cu dimensiuni de gabarit;

Detalii pentru subansamble (dacă este cazul);

Detalii piese înglobate în parte de construcţie (dacă este cazul);

Detalii de repere (dacă este cazul);

Protectia munci;

Garantia producerii pieselor de schimb pentru cel putin 10 ani.

Recepţia echipamentelor si a documentelor însoţitoare se va face, de catre Antreprenor, în conformitate cu legislaţia română în vigoare, (HG 51/96 – privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de montaj utilaje, echipamente, instalaţii tehnologice şi a punerii în funcţiune a capacităţilor de producţie) .

La recepţia echipamentelor Antreprenorul va încheia acte ce vor atesta următoarele:

data recepţiei;

documentele însoţitoare ale echipamentelor şi eventuale lipsuri faţă de cerinţele contractului de furnizare;

starea coletelor (se va consemna dacă acestea prezintă lovituri, deteriorări);

modul de protejare a suprafeţelor de etanşare şi a axelor de cuplare, precum şi starea acestora.

Orice bunuri care vor fi găsite, după livrarea pe şantier, ca fiind inferioare standardului, chiar dacă au fost inspectate înaintea expedierii, vor fi înlocuite pe cheltuiala Antreprenorului.

Antreprenorul va garanta din punct de vedere calitativ, constructiv şi funcţional echipamentele livrate.

Antreprenorul va prevedea piese de schimb şi consumabile.

1.11.3 PERSONAL

Antreprenorul este incurajat, in masura in care este posibil si rezonabil, sa angajeze personal si forta de munca care sa aiba calificare si experienta corespunzatoare. Responsabilitatea privind angajarea, instruirea si perfectionarea personalului cade in sarcina exclusiva a Antreprenorului.

1.11.4 UTILAJE SI AUTO

UTILAJE MOTORIZATEContractorul va procura utilaje care trebuie sa fie eficiente si potrivite pentru a asigura o calitate

of 168

satisfacatoare a lucrarilor si un randament care vor asigura incheirea Lucrarilor in intervalul de timp stipulat in Documentatia de Atribuire. Daca in orice moment astfel de utilaje par sa fie ineficiente, nepotrivite sau insuficiente pentru asigurarea calitatii lucrarilor necesare sau data limita de incheiere a lucrarilor, Inginerul poate cere Contractorului sa creasca eficienta, sa schimbe caracterul sau sa inchirieze utilaje aditionale, iar Contractorul se va conforma unui astfel de ordin. Daca Inginerul nu da un astfel de ordin, atunci Contractorul nu va fi eliberat de obligatiile sale de a asigura calitatea Lucrarilor si perioada de executie.

Utilajele motorizate vor fi proiectate pentru a face fata exploatarii continue pe perioade prelungite cu masuri minime de intretinere.

Antreprenorul va verifica posibilitatea utilizarii lubrifiantilor folositi initial si specificati in manualul de intretinere in conditii de exploatare prelungita la temperaturi ambientale maxime fara ca acestia sa se supraincalzeasca.

DISPOZITIVE DE PROTECTIE SI ETICHETEUtilajele vor fi dotate cu dispozitive de protectie pentru a evita ranirea de persoane, si pentu a corespunde regulamentelor de siguranta europene.

Sistemele vor fi prevazute cu dispozitive de protectie corespunzatoare, pentru toate componentele motorizate. Toate piesele rotative si oscilante, curelele de transmisie etc. vor fi acoperite conform instructiunilor de utilizare si intretinere ale fabricantului cat si conform cu normele de protectia si securitatea muncii.

Desi dispozitivele de protectie vor fi realizate corespunzator si durabil, acestea vor fi usor de inlaturat pentru a se realiza accesul la Instalatii. Dispozitivele de protectie vor fi proiectate astfel incat accesul la lagare, puncte de lubrifiere, aparataj etc. sa se realizeze cu usurinta.

Furnizarea si aplicarea etichetelor de avertizare pentru toate utilajele actionate automat, existente anterior sau noi, vor fi in grija Antreprenorului.

Toate informatiile de indentificare si etichetele de avertizare vor fi in limba romana.

Dispozitivele de protectie ale utilajelor vor fi executate din plasa sudata din otel inxodabil sau din alte materiale rezistente la coroziune dupa caz.

MARCAREA UTILAJELORPe fiecare utilaj, instalatie, instrument si rezervor vor fi montate placi (de aproximativ 120x80mm) realizate din materiale rezistente la apa si durabile, cupru sau otel inoxidabil, ce vor indica tipul, randamentul si alte caracteristici specifice; textul va fi scris in limba romana, se vor stipula deasemeni producatorul, tipul, anul de fabricatie, numarul de serie si parametrii de exploatare importanti. Placile vor fi fixate in locuri vizibile, cel mai tarziu in etapa de asamblare. Daca utilajele nu sunt vizibile sau accesibile, vor fi furnizate placi suplimentare care vor fi plasate in locuri vizibile.

Placile de informare, sagetile ce indica directia de curgere sau panourile de instructiuni pentru conducte lungi vor fi plasate, cu aprobarea Inginerului in locuri vizibile, la inceputul sau la capatul sectiunilor de conducta, indicatoarele fiind fixate in sectiuni importante din punct de vedere al exploatarii.

Fiecare utilaj va primi un numar unic de identificare acordat de comun acord cu Inginerul.

Culoarea si marimea scrisului pe indicatoarele sub forma de placi sau benzi vor fi alese de comun acord cu Inginerul.

Toate utilajele si echipamentele trebuie sa respecte Directiva europeana 98/37/CE care solicita ca acestea sa poarte marca CE si sa fie insotite de documentatia adecvata si sa fie certificate TUV sau similar.

of 168

1.12 SANATATE SI SECURITATEA MUNCII, PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

Antreprenorul este obligat sa respecte legislatia in vigoare privind sanatatea si securitatea muncii, prevenirea si stingerea incendiilor. In acest scop Antreprenorul va organiza /pune la dispozitie la santierul deschis cat si in locatia organizarii de santier cele prevazute in aceasta legislatie. Antreprenorul va urmari actualizarea continua a tuturor procedurilor legate de SSM si PSI in conformitate cu schimbarile ce survin in legislatie astfel incat la orice moment documentele sale privind aceasta sa fie corect intocmite.

In subcapitolele urmatoare sunt enumerate cateva din cele mai importante prevederi in acest sens, lista ne fiind restrictiva. Acest capitol se va citi impreuna cu toate capitolele de specialitate la care se prevad lucrari/masuri speciale legate de SSM si PSI.

1.12.1 ACTE NORMATIVE

LEGE nr. 319/2006, actualizata in 25-09-2010. Cu Normă metodologică din 11/10/2006 de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 882 din 30/10/2006 actualizate si completate prin Hotararea nr.955/2010 publicata in Monitorul Oficial, nr.661 din 27.09.2010.Cuprinde: Dispozitii generale; Domeniu de aplicare; Obligatiile angajatorilor; Obligatiile lucratorilor; Supravegherea sanatatii; Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si raportare evenimentelor; Grupuri sensibile la riscuri; Infractiuni; Contraventii; Autoritati competente si institutii cu atributii in domeniu; Dispozitii finale.

HOTĂRÂRE nr. 1425 din 11 octombrie 2006- publicat in M. Oficial nr. 882/oct. 2006 cu modificarile si completarile prin Hotararea nr.955/2010 publicata in Monitorul Oficial, Partea I NR.661 DIN 27.09.2010. pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006.Cuprinde: Dispozitii generale; Autorizarea functionarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca; Servicii de prevenire si protectie; Organizarea si functionarea comitetului de securitate si sanatate in munca; Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca; Pericol grav si iminent si zone cu risc ridicat si specific; Comunicarea si cercetarea evenimentelor, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a incidentelor periculoase, semnalarea, cercetarea, declararea si raportarea bolilor profesionale; Avizarea documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca; Anexe.

HOTĂRÂRE nr. 300 din 2 martie 2006- publicata in M. Oficial, Partea I nr. 252/martie 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile; Intocmirea planului propriu de securitate si sanatate, evaluare nivelului de risc la locurile de munca.

HOTĂRÂRE nr. 493 din 12 aprilie 2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 380 din 03/05/2006

privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot. Cerintele minime pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor pentru sanatatea si securitatea lor,generate sau care pot fi generate de expunerea la zgomot, in special impotriva riscurilor pentru auz.

HOTĂRÂRE nr. 971 din 26 iulie 2006- publicat in M. Oficial, Partea I nr. 683/august 2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă. Prezenta Hotarare stabileste semnalul de interzicere, semnalul de avertizare, semnalul de obligativitate, semnalul de salvare sau de prim ajutor, semnalul de indicare, panourile de semnalizare, culoare de securitate, semnale luminoase, semnale acustice, comunicarea verbala, gest-semal-miscare si pozitia bratelor/sau a mainilor intr-o forma codificata.

HOTĂRÂRE nr. 1028 din 9 august 2006- publicat in M. Oficial nr. 710/august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare. Angajatorii au obligatia de a face o analiza a posturilor de lucru pentru a evalua conditiile de securitate si sanatate oferite lucratorilor, in special in ceea ce priveste

of 168

eventualele riscuri pentru vedere, probleme fizice si solicitare mentala.

HOTĂRÂRE nr. 1048 din 9 august 2006- publicat in M. Oficial, Partea I nr. 722/august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă. Prin echipament individual de protectie se intelege orice echipament destinat sa fie purtat sau tinut de lucrator pentru al proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar outea sa ii puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice element suplimentar sau accesoriu proiectat in acest scop.

HOTĂRÂRE nr. 1050 din 9 august 2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 737 din 29/08/2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de foraj. Angajatorul trebuie sa se asigure ca este intocmit si tinut la zi un document referitror la securitate si sanatate care indeplineste cerintele prevazute la art.7,12,16,17 din Legea 319/2006.

HOTĂRÂRE nr. 1051 din 9 august 2006- publicat in M. Oficial, Partea I nr. 713/august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare.In intelesul prezentei hotarari ,prin manipularea manuala a maselor se intelege orice tip de transport sau sustinere a unei mase de catre unul sau mai multi lucratori, inclusiv ridicarea, asezarea, impingera ,tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase, care, datorita caracteristicilor acesteia sau conditiilor ergonomice necorespunzatoare, prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare.

HOTĂRÂRE nr. 1058 din 9 august 2006- publicat in M. Oficial, Partea I nr. 737/august 2006 privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive. Angajatorul trebuie sa ia masuri tehnice si /sau organizatorice corespunzatoare respectand urmatoarele principii de baza; -prevenirea formarii atmosferelor explozive sau acolo unde natura activitatii nu o permite, evitarea aprinderii atmosferelor explozive si limitarea efectelor daunatoare ale unei explozii in vederea asigurarii sanatatii si securitatii lucratorilor.

HOTĂRÂRE nr. 1091 din 16 august 2006- publicat in M. Oficial, Partea I nr. 739/august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă. Prezenta hotarare stabileste: stabilitatea si rezistenta cladirilor; instalatiile electrice din cladiri;cai si iesiri de urgenta; detectarea si prevenirea incendiilor; ventilatia locurilor de munca in spatii inchise; temperatura din incaperi; iluminatul natural si artificial; pardoseli, pereti, plafoane si acoperisuri ale incaperilor; ferestre si luminatoare; usi si porti; caile de circulatie; massuri specifice pentru scari rulante si transportoare; incaperi pentru odihna instalatii sanitare; vestiare si dulapuri pentru imbracaminte; dusuri, chiuvete, cabine de wc-uri etc.

HOTĂRÂRE nr. 1092 din 16 august 2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 762 din 07/09/2006privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă.Prevederile prezentei hotarari se aplica pentru toate activitatile in care lucratorii datorita activitatii profesionale ,sunt expusi sau risca sa fie expusi la agenti biologici.

HOTĂRÂRE nr. 1093 din 16 august 2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 757 din 06/09/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de munca.Angajatorul este obligat sa reinoiasca periodic evaluarea riscurilor si in mod obligatoriu la orice modificare a conditiilor de munca prin care poate fi influentata expunerea lucratorilor la agenti cancerigeni sau mutageni.

HOTĂRÂRE nr. 1136 din 30 august 2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 769 din 11/09/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice.Prezenta hotararese refera la riscurile pentru sanatatea lucratorilor datorate efectelor recunoscute ca nocive pe termen scurt asupra corpului uman, provocate de circulatia curentilor indusi si de absortia de energie, precum si de curentii de contact.

of 168

HOTĂRÂRE nr. 1146 din 30 august 2006- publicat in M. Oficial nr. 815/oct. 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă. Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca echipamentele de munca a caror securitate depinde de conditiile de instalare sa fie supuse unei verificari initiale ,dupa instalare si inainte de prima punere in functiune si a unei verificari dupa montare intr-un loc de munca nou sau pe un nou amplasament efectuate de persoane competente ,in conformitate cu legislatia si /sau practicile nationale, in scopul asigurariiunei instalatii corecte si a bunei functionari a acestor echipamente de munca.

HOTĂRÂRE nr. 1218 din 6 septembrie 2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 845 din 13/10/2006 Privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici.Cerintele minime de securitate si sanatate in munca prevazute de prezenta hotarare se aplica in cazul in care agentii chimici periculosi sunt prezenti sau pot fi prezenti la locul de munca , cu respectarea prevederilor privind masurile de protectie impotriva radiatiilor ionizante aplicabile agentilor chimici.

HOTĂRÂRE nr. 1876 din 22 decembrie 2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 81 din 30/01/2006privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii. Prezenta hotarare stabileste cerintele minime pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor pentru sanatatea si securitatea la care apar sau pot sa apara datorita expunerii la vibratii mecanice si se aplica activitatilor in exercitarea carora lucratorii sunt sau este posibil sa fie expusi la riscuri generate de vibratii mecanice in timpul activitatii.

HOTARARE nr. 355/2007 actualizata in 21-01-2008 cu HG 37/2008 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 45 din 21/01/2008 privind supravegherea sanatatii lucratorilor. Prezenta hotarare stabileste cerintele minime pentru supravegherea sanatatii lucratorilor fata de riscurile pentru securitate si sanatate , pentru prevenirea imbolnavirii lucratorilor cu nboli profesionale cauzate de agenti nocivi, chimici, fizici, fizico –chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si a suprasolicitarii diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca. Supravegherea sanatatii lucratorilor este asigurata de catre medicii specialisti de medicina a muncii.

HOTARARE nr. 510/2010din 02/06/2010 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de radiaţiile optice artificiale Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 427 din 25/06/2010.Prevederile prezentei hotatari se aplica activitatilor in care lucratorii sunt expusi sau este posibil sa fie expusi, prin natura lor, la riscuri generate de radiatiile optice artificiale si se refera la riscurile pentru sanatatea si securitatea lucratorilor, generate de efecte nocive pentru ochi si piele ale expunerii la radiatii optice artificiale HOTARARE nr. 600/2007din 13/06/2007 privind protecţia tinerilor la locul de muncă Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 473 din 13/07/2007.Prevederile prezentei hotarari au drept scop asigurarea protectiei tinerilor impotriva exploatarii economice,oricarei munci susceptibile sa dauneze securitatii sanatatii sau dezvoltarii lor fizice, psihologice,morale ori sociale sau sa pericliteze educatia acestora si se aplica oricarei persoane in varsta de pana la 18 ani care au incheiat un contract individual de munca in conformitate cu legislatia in viguare. ORDIN nr. 455/2010 Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale din 14/06/2010 pentru constituirea comisiilor de abilitare a serviciilor externe de prevenire şi protecţie şi de avizare a documentaţiilor cu caracter tehnic de informare şi instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 411 din 21/06/2010 ORDIN nr. 3/2007 Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei din 03/01/2007 privind aprobarea Formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă – FIAM Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 70 din 30/01/2007. Prezentul ordin aproba modelul formularului pentru inregistrarea accidentului de munca si modelul anexei pentru inregistrarea finalizarii incapacitatii temporare de munca.

LEGE nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, republicata in 2009. Asigurarea pentru accidentele de munca si boli profesionale reprezinta o asigurare de persoane, face parte din sistemul de asigurari sociale, este garantata de stat si

of 168

cuprinde raporturi specifice pri care se asigura protectia sociala a salariatilor impotriva diminuarii sau pierderii capacitatii de munca si decesului acestora ca urmare a accidentelor de munca si a bolii profesionale.

LEGE nr. 307/2006 din 12/07/2006 privind apararea impotriva incendiilor publicata in M.Oficial nr. 633/iulie/2006 cu Rectificarea publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 788 din 18/09/2006.

O.U.G. nr. 70/2009 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 444 din 29/06/2009.Cuprinde:Dispozitii generale; Obligatii privind apararea impotriva incendiilor;Exercitarea autoritatii de stat in domeniul apararii impotriva incendiilor; Serviciile de urgenta voluntare si private; Raspunderea juridica; Dispozitii finale.

ORDIN nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor publicat in Monitorul Oficial, Partea I mr.216 din 29.03.2007. Cuprinde:Continutul organizarii activutatii de aparare impotriva incendiilor;Structuri cu atributii de aparare impotriva incendiilor; Acte de autoritate, documente specifice si evidente privind apararea impotriva incendiilor; Organizarea activitatii de aparare impotriva incendiilor la locul de munca; Indeplinirea cerintei esentiale”securitate la incendiu”; Stabilire la foc a constructiei; Limitarea izbucnirii, propagarii si dezvoltarii incendiului si a efluentilor in interiorul si in afara incintei focarului de incendiu; Instalatii aferente constructiilor si instalatiile tehnologice; Limitarea propagarii incendiului la constructiile invecinate; Evacuarea utilizatorilor si securitaea fortelor de interventie; Masuri generale de prevenire a incendiilor la exploatarea constructiilor, instalatiilor si amenajarilor; Masuri generale de prevenire a incendiilor la executarea lucrarilor cu foc deschis; Masuri generale de prevenire a incendiilor la exploatarea cailor de evacuare;Masuri generale de prevenire a incendiilor in locuinte unifamiliale/multifamiliale/gospodariile populatiei; Masuri generale de prevenire a incendiilor in spatii destinate persoanelor cu dizabilitati/solicitantilor de azil; Echiparea si dotarea cu mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor;Planificarea si executarea exercitiilor privind modul de actiune in caz de incendiu; Contolul respectarii normelor de aparare impotriva incendiilor;Dispozitii finale;Anexe.

HOTĂRÂRE Nr. 207 din 17 martie 2005-publicat in M. Oficial nr. 286/apr. 2005 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale explozivilor de uz civil şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă actualizat cu Hotărârea nr. 1401/2010 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 43 din 18/01/2011;

5. DOCUMENTELE ANTREPRENORULUI

1.13 PROIECTUL DE ORGANIZARE A EXECUTIEI.

Procedura de emitere, continutul si aprobarile legale pentru acest document sunt complet prezentate in Legea 453/2001 care amendeaza Legea 50/1991-cu modificarea si completarea Normelor metodologice prin Ordinul nr. 1867/16 iulie 2010 de aplicare a legii 50/1991 privind Autorizarea executarii Lucrarilor de Constructii. Antreprenorul va elabora documentatia iar Inginerul o va verifica. Documentul aprobat va fi inaintat si catre Autoritatea drumurilor, Politiei Rutiere etc., pentru permisiunea de a lucra pe drumuri publice si aflarea conditiilor de indeplinit in timpul executiei, si dupa aceea catre Primarie, pentru obţinerea Autorizatiei de Construire specifica, legata de organizarea santierului.

Documentatia trebuie sa includa capitole pentru:

Managementul de mediu;

Sanatate si Securitatea muncii

Declaratii cu procedurile pentru executarea unor lucrari complexe.

Proiectul de organizare a execuţiei lucrărilor trebuie să cuprindă descrierea tuturor lucrărilor provizorii pregătitoare şi necesare în vederea asigurării tehnologiei de execuţie a investiţiei, atât pe terenul aferent investiţiei, cât şi pe spaţiile ocupate temporar în afara acestuia, inclusiv cele de pe domeniul public, continutul proiectului se prezinta astfel :

of 168

lnk:HOT%20GUV%201401%202010%200

lnk:ORU%20GUV%2070%202009%200

lnk:REC%20MOF%201000307%202006%200

I. Piese scrise

1. Lista şi semnăturile proiectanţilor. Se completează cu numele în clar şi calitatea proiectanţilor, precum şi cu partea din proiect pentru care răspund.

2. Memoriu. Acesta va cuprinde:

- descrierea lucrărilor provizorii- asigurarea şi procurarea de materiale şi echipamente; - asigurarea racordării provizorii la reţelele de utilităţi urbane din zona amplasamentului;- precizări cu privire la accese şi împrejmuiri; - precizări privind protecţia muncii.

II. Piese desenate

Plan general

a) la lucrările de mai mare amploare se redactează o planşă realizată conform planului de situaţie privind amplasarea obiectivelor investiţiei, cuprinzând amplasamentul investiţiei şi toate amenajările şi construcţiile provizorii necesare realizării acesteia;

b) la lucrările de mai mică amploare elementele de organizare a execuţiei lucrărilor vor putea fi prezentate şi în planul de situaţie privind amplasarea obiectivelor investiţiei al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

Fiecare planşă prezentată în cadrul Secţiunii II Piese desenate va avea în partea dreaptă jos un cartuş, care va cuprinde: numele firmei sau al proiectantului elaborator, numărul de înmatriculare sau numărul autorizaţiei, după caz, titlul proiectului şi al planşei, numărul proiectului şi al planşei, data elaborării, numele, calitatea şi semnătura elaboratorilor şi ale şefului de proiect.

Intrucat Autorizatia de Construire, legata de Proiectul de Organizare a Execuţiei, trebuie obtinuta inainte de inceperea oricaror lucrari pe Santier, Antreprenorul va coordona emiterea tuturor documentelor mentionate anterior pentru evitarea intarzierilor in executia lucrarilor.

1.13.1 PLANUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

Antreprenorul va trebui, intr-o perioada de o luna de la intrarea in vigoare a Contractului, sa pregateasca si sa inainteze Inginerului spre aprobare un plan de management de mediu pentru constructia lucrarilor. Planul va acoperi urmatoarele domenii, oferind propuneri asupra evitarii si /sau reducerii surselor de poluare, printre altele:

Grupuri sanitare pentru personalul de pe santier

Indepartarea materialului in surplus excavat

Poluarea apelor emisar cu petrol, apa poluata, materialele de constructie si chimicale

Poluarea apelor subterane ca urmare a activitatilor de constructie

Deversari din sistemele de canalizare ale santierului

Zgomot

Poluarea aerului

Aspectul ingrijit al santierului

Antreprenorul va avea obligatia sa intocmeasca contracte de salubrizare pe durata executarii lucrarilor cu societati abilitate (transport si depozitare deseuri, vidanjare toalete, preluare deseuri reciclabile, etc). Antreprenorul va elabora un Plan de management de mediu care vizeaza impactul potential asupra mediului produs de executia lucrarilor de constructie:

- modul si frecventa de depozitare si evacuare a materialelor rezultate din sapaturi sau desfaceri de imbracaminti asfaltice, modul de depozitare a materialului excedentar;

- daca este posibila reciclarea acestor materiale si modul de solutionar;

of 168

- modul de verificare si control a evitarii si indepartarii eventualelor scurgeri sau pierderi de lichide de natura chimica, din clasa produselor petroliere si/sau combustibile, care au impact nefavorabil asupra mediului;

- minimalizarea impactului echipamentelor si utilajelor grele, utilizate pe Santier, asupra cetatenilor, surselor de apă freatică, cursurilor de apă de suprafaţă sau vegetatiei, prin diminuarea zgomotului, prafului, emisiilor poluante sau scurgerilor de combustibil.

Antreprenorul va obtine toate aprobarile necesare pentru Planul de management de mediu, de la autoritatile relevante in domeniu.

Antreprenorul va fi responsabil de toate problemele apărute în legătură cu procesarea, îndepărtarea, transportul sau evacuarea deseurilor conform Legii protecţiei mediului aplicabilă.

În privinţa apei sau apei uzate rezultate din lucrări, inclusiv apă de curăţare, testare, dezinfecţie, Antreprenorul se va conforma cerinţelor Standardului românesc NTPA – 002/2002-versiunea consolidata, privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor direct in statii de epurare– sau NTPA – 001/2002 privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti la evacuarea in receptori naturali (cursuri de apă).

Evacuarea apelor uzate de calitate incerta (fara efectuarea analizelor, care sa ateste conformitatea cu normele anterior mentionate, inainte de evacuare) in canalizarea menajera sau in cursuri/luciu de apa este strict interzisa fara aprobarea scrisa a administratorilor/proprietarilor acestora. Costurile legate de evacuarea apei uzate sunt in sarcina antreprenorului.

Antreprenorul se va conforma cu conţinutul şi recomandările oricăror regulamente sau coduri de practici naţionale sau locale privind controlul zgomotului şi prafului pe şantierul de construcţii.

Toate deşeurile produse din lucrarile de constructii, demolari , dezafactari sau sapatura, vor fi îndepărtate şi transportate în locaţii adecvate conform regulilor locale si standardelor in vigoare pentru materiale specifice. Toate costurile implicate în transport şi evacuarea deşeurilor vor fi suportate de Antreprenor.

1.14 DOCUMENTE PENTRU CARTEA CONSTRUCTIEI

1.14.1 GENERALITATI

Cartea tehnică a construcţiei se compune din ansamblul de documente referitoare la proiectarea, execuţia, recepţia, exploatarea, întreţinerea, repararea şi urmărirea în timp a construcţiei.

Cartea tehnică se definitivează înainte de recepţia finală.

Cartea tehnică, după întocmire, se completează şi se păstrează pentru fiecare obiect de construcţii de către Beneficiar sau, după caz, de către proprietar.

Cartea tehnică a construcţiei se întocmeşte de către Antreprenor pentru toate obiectele de construcţii definitive, supuse regimului de autorizare a construcţiilor, indiferent de natura fondurilor din care sunt finanţate sau de natura proprietăţii asupra lor.

1.14.2 CENTRALIZATORUL PIESELOR CUPRINSE ÎN CARTEA TEHNICĂ

Fişa de date sintetice.

Capitolul A*): Documentaţia privind proiectarea.

Capitolul B*): Documentaţia privind execuţia.

Capitolul C*): Documentaţia privind recepţia.

Capitolul D*): Documentaţia privind exploatarea, repararea, întreţinerea şi urmărirea comportării în timp.

of 168

Jurnalul evenimentelor.

Se vor include pe capitole borderourile generale ale dosarelor documentaţiei de bază şi copiile borderourilor cu cuprinsul fiecărui dosar în parte.

1.14.3 NORME DE INTOCMIRE A CARTII TEHNICE A CONSTRUCTIEI

Cartea tehnică a construcţiei conţine documentaţia de bază şi centralizatorul cu părţile sale componente.

Documentaţia de bază va cuprinde capitolele enumerate mai sus.

Antreprenorul va participa la intocmirea Documentaţiei tehnice privind execuţia (cap. B) si la intocmirea Documentaţiei tehnice privind recepţia (cap. C) cuprinzand:

Capitolul B:

autorizaţia de executare a construcţiei;

procesul-verbal de predare a amplasamentului şi reperului de nivelment general;

înregistrările de calitate cu caracter permanent efectuate pe parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi celelalte documentaţii întocmite conform prescripţiilor tehnice, prin care se atestă calitatea lucrărilor (rezultatul încercărilor efectuate, certificatele de calitate, condica de betoane, registrul proceselor-verbale de lucrări ascunse, notele de constatare ale organelor de control, registrul unic de comunicări şi dispoziţii de şantier, procesele-verbale de probe specifice şi speciale etc.);

procesele-verbale de recepţie a terenului de fundare, a fundaţiilor şi structurii de rezistenţă, procesele-verbale, de admitere a fazelor determinante;

procesele-verbale privind montarea instalaţiilor de măsurare prevăzute prin proiectul de urmărire specială a construcţiilor, dacă este cazul, precum şi consemnarea citirilor iniţiale de la care încep măsurătorile;

expertize tehnice, verificări în teren sau cercetări suplimentare efectuate în afara celor prevăzute de prescripţiile tehnice sau caietele de sarcini, rezultate ca necesare, ca urmare a unor accidente tehnice produse în cursul execuţiei sau ca urmare a unor greşeli de execuţie;

caietele de ataşament, jurnalul principalelor evenimente (inundaţii, cutremure, temperaturi excesive etc.).

Capitolul C:

procesele-verbale de recepţie (la terminarea lucrărilor şi cel final), precum şi alte acte anexate acestora - pe care comisia de recepţie finală le consideră necesare a fi păstrate în cartea tehnică a construcţiei;

alte acte încheiate ca urmare a cererii comisiilor de recepţie, prin care se prevăd verificări sau cercetări suplimentare, cu indicarea rezultatelor obţinute şi a modului de rezolvare.

Documentaţia tehnică privind urmărirea comportării în exploatare şi intervenţii în timp (cap. D) va cuprinde:

prevederile scrise ale proiectantului privind urmărirea comportării construcţiei, instrucţiunile de exploatare şi întreţinere şi lista prescripţiilor de bază care trebuie respectate pe timpul exploatării construcţiei, documentaţia de interpretare a urmăririi comportării construcţiei în timpul execuţiei şi al exploatării;

proiectele în baza cărora s-au efectuat, după recepţia finală a lucrărilor, modificări ale construcţiei faţă de proiectul iniţial efectiv realizat;

actele de constatare a unor deficienţe apărute după recepţia executării lucrărilor şi măsurile de intervenţie luate (procese-verbale de remediere a defectelor);

proiectul de urmărire specială a construcţiei (încercare prin încărcare, urmărire în timp), dacă este cazul;

of 168

procesul-verbal de predare-primire a Instalaţiilor de măsurare prevăzute prin proiectul de urmărire specială a construcţiei încheiat între executant şi beneficiar, dacă este cazul;

referatul cu concluziile anuale şi finale asupra rezultatelor urmăririi speciale, dacă este cazul;

procesele-verbale de predare-primire a construcţiei în cazul schimbării proprietarului;

jurnalul evenimentelor

Acolo unde este posibil, documentele cuprinse în cartea tehnică a construcţiei vor putea fi înregistrate electronic (scanate). Pentru obiectele de construcţie de mică importanţă cum ar fi garduri, cabine poartă etc., cartea tehnică a construcţiei se rezumă la autorizaţia de construire, procesele-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor şi procesul-verbal de recepţie finală la expirarea perioadei de garanţie, precum şi alte evenimente deosebite în viaţa construcţiei.

Actele ce formează documentaţia de bază a cărţii tehnice a construcţiei vor fi îndosariate pe capitolele respective, în ordinea enumerării din prezentele norme, în dosare cu file numerotate, prevăzute cu borderou şi parafate pe măsura încheierii lor; fiecare dosar va purta un indicativ format din litera corespunzătoare capitolului (A, B, C, D) şi din numărul de ordine, în cifre arabe, al dosarului.

Centralizatorul cărţii tehnice a construcţiei va cuprinde fişa statistică pe obiect, borderoul general al dosarelor documentaţiei de bază şi copiile borderourilor cu cuprinsul fiecărui dosar în parte.

1.14.4 JURNALUL EVENIMENTELOR - INSTRUCŢIUNI DE COMPLETARE

Evenimentele care se înscriu în jurnal se codifică cu următoarele litere functie de categoria evenimentului:

UC - rezultatele verificărilor periodice din cadrul urmăririi curente;

US - rezultatele verificărilor şi măsurătorilor din cadrul urmăririi speciale, în cazul în care implică luarea unor măsuri;

M - măsuri de intervenţie în cazul constatării unor deficienţe (reparaţii, consolidări, demolări etc.);

E - evenimente excepţionale (cutremure, inundaţii, incendii, ploi torenţiale, căderi masive de zăpadă, prăbuşiri sau alunecări de teren etc.);

D - procese-verbale întocmite de organele de verificare, pe fazele de execuţie a lucrărilor;

C - rezultatele controlului privind modul de întocmire şi de păstrare a cărţii tehnice a construcţiei.

Evenimentele consemnate în jurnal şi care îşi au corespondent în acte cuprinse în documentaţia de bază se prevăd cu trimiteri la dosarul respectiv, menţionându-se natura actelor.

1.15 DESENE POST-EXECUTIE

Desenele post-executie (ale situaţiei construite) vor contine toate planurile de executie revizuite final si toate desenele suplimentare realizate de catre Antreprenor. Desenele standard vor fi incluse doar daca sunt folosite pentru partea de Lucrari ce urmează să fie predată ca Desene post executie.

Toate desenele post executie vor fi trimise in trei copii. Pentru instalatiile la care Antreprenorul va intocmi Manuale de Operare, aceste trei copii vor fi:

cele incluse in Manualele de Operare, pentru lucrarile mecanice si electrice;

dosare separate cu lucrari civile, trimise impreuna cu Manualele de Operare, pentru a permite verificarea acoperirii totale a lucrarilor executate.

O copie electronica va fi trimisa suplimentar, cu forma finala a Desenelor post executie.

of 168

6. CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE ARHITECTURA

INTRODUCERE Aceasta cerinta defineste standardele minime privitoare la lucrările de arhitectură, dar se pot modifica sau completa cu acordul proiectantului. La executarea lucrărilor se vor utiliza materialele consemnate în proiect. Orice propunere de înlocuire trebuie motivată de Executant şi aprobată de către Proiectant şi reprezentantul Beneficiarului (dirigintele de şantier).

PREVEDERI LEGALERolul diferitelor părţi implicate în proiect este definit de Legea nr. 10/1995. Aceasta include rolul Proiectantului când stipulează că orice modificare a proiectului original trebuie aprobată şi înregistrată de el. Ca parte a cerinţelor de calitate în construcţii Executantul, Proiectantul şi Beneficiarul vor urmări performanţa lucrărilor finalizate. Urmărirea regulată se face prin examinare directă vizuală şi cu mijloace simple de măsurare, conform normelor tehnice specifice care guvernează lucrările prezente şi categoria de construcţii. Folosirea normelor şi standardelor româneşti va prevala în execuţie. In absenţa sandardelor româneşti pentru lucrările specifice, se vor folosi standarde pentru lucrări similare sau standarde europene relevante. Pentru îndeplinirea optimă a cerinţelor de calitate, se vor face verificările menţionate pe faze de lucrări. Dacă rezultatele sunt nesatisfăcătoare, comisia este obligată să cerceteze documentele încheiate pe parcursul lucrărilor şi care privesc verificările de calitate şi rezultatele încercărilor efectuate anterior. In cazul în care aceste documente lipsesc sau consemnează verificări cu o frecventă mai mică decât cea prevăzută în proiect sau rezultatele nu corespund condiţiilor de calitate prescrise, comisia nu poate admite recepţia. Deficienţele se vor remedia.Executantul trebuie să respecte normele de sănătăte şi de protecţie a muncii în vigoare. Deasemenea, trebuie să respecte normele cu privire la riscul de incendiu, mai ales când se folosesc substanţe periculoase. Măsurile particulare suplimentare care se vor lua şi recomăndarile pentru transportul şi depozitarea adecvată a materialelor de construcţie se vor găsi în diverse capitole ale acestor Caiete de Sarcini.Prezenta documentaţie tratează descrierea şi tehnologia de execuţie pentru lucrările prevăzute a se executa la obiectivul de investiţii menţionat (partea de arhitectură), pe capitole, după cum urmează:

1. LUCRĂRI DE TENCUIELI2. LUCRĂRI DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII3. LUCRĂRI DE HIDROIZOLAŢII4. LUCRĂRI DE TÂMPLĂRIE METALICĂ5. TERMOIZOLAŢII6. MĂSURI GENERALE DE PROTECŢIE A MUNCII. PREVENIREA ŞI STINGEREA

INCENDIILOR

6.1 LUCRĂRI DE TENCUIELI

Acest caiet de sarcini cuprinde specificaţiile tehnice pentru lucrările de tencuieli. Prevederile prezentului capitol se referă la condiţiile, modul de alcătuire şi executie a tencuielilor.În general, lucrările de tencuieli pot fi clasificate după următoarele criterii:

a) După poziţia lor în construcţii: Tencuieli interioare, executate în interiorul construcţiei pe pereţi sau tavane; Tencuieli exterioare pe faţade, balcoane etc.

b) După natura suprafeţei pe care se aplică: Tencuieli pe suprafeţe de cărămidă (pereţi, stâlpi, bolţi, planşee) care se execută în mod

obişnuit în două straturi (grund şi tinci - strat vizibil);

of 168

Tencuieli pe suprafeţele elementelor de beton şi pe suprafeţele de zidărie de piatră (pereţi şi stâlpi);

Tencuieli pe suprafeţe de beton şi de beton armat (la pereţi, grinzi, stâlpi şi tavane) şi pe suprafeţele de tencuială de piatră (pereţi şi stâlpi) care se execută în trei straturi (şpriţ, grund şi strat vizibil);

Tencuieli la tavane din beton cu suprafeţe plane (planşee din beton armat turnat monolit sau realizate din fâşii prefabricate din beton armat) tencuielile pot fi aplicate în două straturi (şpriţ şi tinci - strat vizibil).

Tencuieli pe suprafeţe acoperite cu plasă de rabiţ (la tavane false), care maschează intradosul planşeelor de beton armat cu şi fără grinzi, scafa de racordare a peretilor cu tavanul etc.) care se executa în trei straturi (şmir, grund şi strat vizibil).

c) După modul de finisare al feţei văzute:

Tencuieli obşnuiteSuprafaţa tencuielii este numai netezită (drişcuită) urmând a primi finisajul prin zugrăveli sau tapete. La randul lor tencuielile obişnuite se împart în:

Tencuieli brute, alcătuite din mortar de var gras cu sau fără adaos de ciment, netezit în stare brută; se întrebuinţează la interior în depozite, în pivniţe, subsoluri etc.

Tencuieli drişcuite, netezite cu drişca, mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat cu nisip fin (tinci); se aplică pe pereţi şi tavanele cladirilor de locuit şi clădirilor sociale şi publice, culturale, precum şi pe surafeţele prevăzute ca suport pentru hidroizolaţii.

Tencuieli sclivisiteStratul vizibil se netezeşte cu drişca de oţel, fiind executate numai dintr-o pastă de ciment în care se pot adăuga în unele cazuri şi anumite materiale hidrofobe (de exmplu apa-stop, coloranţi etc.) deoarece se utilizează la interior pe pereţii încăperilor care sunt udaţi sau spălaţi cu apă.

Tencuieli gletuiteStratul vizibil se execută dint-un strat subţire de pastă de ipsos sau var cu adaos de ipsos, bine netezit cu drişca de glet; acest tip de tencuială se întrebuinţează numai la interior (la pereţi şi tavane, în încăperi în care se cere un finisaj de o calitate superioară). Suprafeţele interioare ale pereţilor care se vopsesc cu vopsea de ulei, cu vopsea alchidică etc. se gletuiesc în prealabil cu glet de ipsos.

Tencuieli subţiri

Aplicarea tencuielilor subţiri se face numai după uscarea amorsei.Aplicarea se poate face pentru orice fel de suport prin netezire sau sub formă de stropi. Pe parcursul executării lucrărilor de tencuire se va urmări ca în corpurile mari (la faţade), tencuielile să se execute cu aceeaşi şarjă de material pentru a nu se produce diferenţe de nuanţă supărătoare.Aplicarea mortarelor pentru toate tipurile de tencuieli se face după controlul şi pregătirea prealabilă a suprafeţelor suport.Tencuielile interioare se vor executa înaintea celor exterioare, pentru a se permite uscarea lor.Lucrările se vor executa cu asigurarea condiţiilor de temperatură şi umiditate pentru a nu se afecta calitatea lucrărilor, în special în cazul tencuielilor exterioare:- condiţii de iarnă: tmin = +10 gr.C;- condiţii de vară: t = +10gr.C +30gr.C;- umiditate 65%Controlul calităţii stratului suport şi pregătirea acestuiaExecutarea tencuielilor pe stratul suport se va face la un anumit interval de timp pentru a se asigura: uscarea în limite care să nu afecteze calitatea lucrărilor ulterioare si limitarea tasărilor pentru a se evita fisurările şi desprinderile ulterioare ale materialului.

MATERIALE ŞI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITĂŢII, LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE.

of 168

Mortarele pentru tencuieli au în componenţă următoarele materiale: Var hidratat în pulberi pentru construcţii Var pastă Ciment Ipsos de construcţii Agregate

Nisipul natural de carieră sau de râu poate fi parţial înlocuit cu: nisip provenit din concasarea rocilor naturale nisip de mare

Proporţia în care se vor utiliza în amestecul de mortar se va stabili prin încercări, asigurându-se însă un conţinut de cel puţin 50% nisip natural.ApaSe va utiliza apa potabilă.Aditivi

Plastifianţi. In cazul sorturilor de ciment se poate utiliza şi aditiv plastifiant. Dozarea plastifianţilor organici se face pe bază de încercări preliminare.

Acceleratorii de întărire. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de întărire pentru mortar de ciment şi ciment - var, la lucrările executate pe timp friguros. Clorura de calciu se adaugă în apa de amestec, sub formă de soluţie cu concentraţia de 10% (cu densitatea 1,083) sau 20% (cu densitatea 1,477) în proporţie de 3% faţă de masa cimentului.

Pentru evitarea apariţiei eflorescentelor, în cazul construcţiilor de locuinţe şi social culturale, se va limita adaosul de clorură de calciu la max. 2%.

Adaosul de clorură de calciu dă rezultate bune în cazul mortarelor cu consistenţa până la 8cm. la careul etalon.

Intârzietorii de priză: Pentru mortarele de ipsos se vor utiliza întârzietori de priză.

Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit “tinci” de aceeaşi compoziţie cu a stratului de bază. Rezistenţa mortarelor folosite la diferite straturi trebuie să scadă de la suprafaţa suportului spre exterior. Pentru gleturi se utilizează pasta de ipsos, var sau pasta de var sau şlam de carbid cu adaos de ipsos. Pentru profile se utilizează pasta de ipsos.Perioadela maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel încât să fie utilizate în condiţii bune la tencuieli interioare, sunt:

La mortar de var marca M 40T, până la 12 ore; La mortar de ciment (marca M100T) şi ciment –var (marca M50T) fără întârzietor, până la

10 ore, iar cu întârzietor până la 16 ore.

MATERIALE SPECIALE. MOSTRE ŞI TESTĂRI.

Pentru tencuielile sistemelor de faţadă agrementate (tip termosistem) se va prezenta mostră spre aprobare proiectantului înainte de începerea execuţiei lucrărilor specifice.

Având în vedere că straturile succesive de aplicare în acest caz nu se pot disocia, se recomandă folosirea tuturor straturilor componente ale sistemului de la un unic producător. Se va respecta în execuţie tehnologia indicată de producător.

EXECUŢIA LUCRĂRILOR. MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA.

Toate materialele vor fi introduse în lucrare numai după ce în prealabil s-a verificat că au fost livrate cu certificate care să confirme că sunt corespunzătoare normelor respective.Mortarele de la staţii sau centrale pot fi introduse în lucrare numai dacă transportul este însoţit de o fişă care să conţina caracteristicile tehnica ale acestora.Consistenţa mortarelor pentru executarea tencuielii umede interioare, va trebui să corespundă următoarelor aplicaţii etalon (valori obtinute prin probele la beton prin vibrare):Pentru şpriţ:

aplicarea mecanizată a mortarelor 12 cm; aplicarea manuală a mortarelor 9 cm;

Aplicarea pe blocurile b.c.a. 14-15 cm.

of 168

Pentru şmir, în cazul aplicării manuale a mortarelor, 5-7 cm; Pentru grund în cazul aplicării manuale, 7-8 cm iar în cazul aplicării mecanizate, 10-12 cm. Pentru stratul vizibil (tinci), executat manual, 7-8 cm, iar pe zidărie din blocuri b.c.a.

consistent 13-15 cm.

Operaţiuni pregătitoare

Lucrările care trebuie efectuate înainte de începerea executării tencuielilor: controlul suprafeţelor care urmează a fi tencuite; terminarea sau suspendarea lucrărilor a căror execuţie simultană sau ulterioară ar putea

provoca deteriorarea tencuielilor; suprafeţele suport să fie curate şi plane; suprafeţele pe care se aplică să nu prezinte abateri de la verticalitate şi planeitate, mai mari

decat cele prescrise pentru elementele de construcţii respective prin caietele de sarcini; verficarea execuţiei şi recepţiei lucrărilor de protecţie (învelitori, planşee etc.) sau a căror

execuţie ulterioară ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalaţii, tâmplărie, precum şi dacă au fost montate toate piesele auxiliare: ghermele, praznuri, suporţi metalici, colţare).

Efectuarea trasării suprafeţelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stâlpişori) cu o lăţime de 8-12 cm. şi o grosime astfel încât să se obţină suprafeţele verticale sau orizontale (la tavane) cu o planeitate ce se va înscrie în abaterile admisibile. Mortarul din care se vor executa stâlpişorii va fi similar cu cel din care se va executa grundul.

Execuţia amorsării Suprafeţele de beton inclusiv stâlpii şi planşeele vor fi stropite cu apă dupa care se vor

amorsa cu un şpriţ din ciment şi apă în grosime de 3 mm.; Suprafeţele de zidărie de cărămidă/bloc vor fi stropite cu apă şi amorsate prin stropire cu

mortar fluid de grund în grosime de 3 mm; Pe suprafeţele de b.c.a. şpriţul se va executa cu mortar şi ciment-var compoziţie 1:0.25:3

(ciment, var, nisip); Pe suport de plasă de rabiţ galvanizat se va aplica direct şmirul din mortar cu aceiasi

compozitie cu a mortarului pentru stratul de bază.

Amorsarea suprafeţelor se va face cât mai uniform, fără discontinuităţi, fără prelingeri pronunţate, având o suprafaţă rugoasă şi aspră la pipăit. Execuţia stratului de bază

Grundul în grosime 5-20 mm. se va executa pe suprafeţe de beton (plasă de rabiţ) după cel puţin 24 ore de la aplicarea şpriţului şi după cel puţin 1 oră în cazul suprafeţelor de cărămidă. Dacă suprafaţa şpriţului este prea uscată sau executată pe timp foarte călduros acesta se va uda cu apă înainte executării grundului:

Aplicarea organizată a şpriţului şi grundului în încăperi pe pereţi şi tavane la înălţime de până la 3 m, se execută de pe pardoselile respective şi capre mobile.

Partea superioară a pereţilor şi tavanelor încăperilor cu înălţime mai mare de 3 m se vor executa de pe platforme de lucru continue.

Mortarul folosit la grund are dozajul prevazut. “Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială C17-82” , fiind de marcă M10T-M100T şi care se va preciza în piesele desenate.

Grosimea grundului se va încadra în grosimea reperelor de trasare, (stâlpişori) şi se va verifica în timpul execuţiei obţinerea unei suprafeţe verticale şi plane, fără asperităţi pronunţate, neregularităţi, goluri.

Pe suprafeţe de b.c.a. stratul al doilea (grundul) va fi de 10-12 mm. grosime şi se va executa după zvântarea primului strat, cu mortar 1:2:8 (ciment, var, nisip).

Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla suprafaţa grundului să fie uscată suficient şi să nu aibă granule vizibile de var nestins.

Executarea stratului vizibil Stratul vizibil al tencuielilor interioare-tinci va avea compoziţia ca şi a grundului, însă cu nisip fin de până la 1 mm.

Grosimea tencuielilor de 2-5 mm. se va obţine din aruncarea cu mistria a mortarului la intervale de timp, iar între ele, să se niveleze suprafaţa de tinci cu drişca.

of 168

Grosimea tinciului la pereţi de b.c.a. va fi de 1-3 mm. din acelaşi mortar ca pentru grund, cu nisip de 0-1 mm.

Gletul de var la încăperile zugrăvite se va realiza prin închiderea porilor tinciului cu strat subţire de var şi adaos de ipsos, 100 kg la 1 m3 de var pastă.

Gleturile de ipsos executate pe suprafeţe ce urmează a se vopsi se va realiza prin acoperirea tinciului cu un strat subţire de cca.2 mm de pastă de ipsos.

Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate în cantităţi strict necesare înainte de terminarea prizei ipsosului.

Tencuielile interioare pe pereţi de b.c.a. se va executa după trecerea a cel putin 15 zile de la execuţia zidariei.

La tencuielile sclivisite stratul vizibil se netezeşte cu drişca de oţel şi se execută numai din pastă de ciment.

Toate marginile tencuielilor care vor fi probabil expuse, supuse şocurilor mecanice sau actelor de vandalism trebuie protejate de profile metalice.

In cazul execuţiei tencuielilor interioare, la o temperatură exterioară mai mică de +5°C, se vor lua măsurile speciale prevăzute în normativul “Normativul pentru executarea lucrărilor pe timp friguros” indicativ C 16-79.

Sisteme de faţada agrementate. Tencuiala sistemelor de faţada agrementate este făcută cu maşini. Straturilor suport diferite, cum ar fi izolaţia termică şi plasa din fibră de sticlă fac parte din sistem şi pot varia de la un producator la altul. Tipul tencuielii, vopselii sau placării folosit nu se poate disocia de straturile suport, metodele de fixare etc. Exista trei tipuri de finisaje:

Tencuiala de finisaj şi vopsea ; Strat de tencuială, texturat.

CONTROLUL CALITĂŢII, ABATERI ADMISE. MOSTRE ŞI TESTĂRI.

Suprafeţele suport ale tencuielilor vor fi verificate de Executant şi recepţionate de Beneficiar şi Proiectant conform prevederilor contractuale pentru verificarea şi recepţionarea lucrărilor ascunse.Inainte de executarea tencuielilor, Executantul va obţine acordul Proiectantului privind tehnologia de execuţie, utilizarea tipului şi compoziţia mortarului precum şi aplicarea straturilor succesive în grosimea prescrisă.Executantul şi reprezentantul Beneficiarului vor verifica dacă măsurile de protecţie împotriva îngheţului şi uscării forţate sunt aplicate şi dacă în primele zile de la execuţia tencuielilor pereţii din blocuri de b.c.a. s-au stropit cu apă. Rezultatul încercărilor pe epruvete de mortar se vor prezenta Beneficiarului în termen de 48 ore de la obţinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar. Recepţia pe faze de lucrări se face în cazul tencuielilor interioare prin verificarea:

rezistenţei mortarului; numărului de straturi aplicate şi grosimilor respective, cel puţin un sondaj la fiecare 200

mp.; aderenţa la suport şi între straturi; planeitatea suporturilor şi linearitatea muchilor (bucată cu bucată).

Rezultatele verificărilor se înscriu în registrul de procese-verbale de lucrări ascunse şi se efectuează înainte de execuţia zugrăvelilor şi vopsitoriilor.

Verficarea aspectelor tencuielilor se va face vizual cercetând tencuiala, forma muchiilor intrânde şi ieşinde.

Suprafeţele tencuite treuie să fie uniforme, să nu aibe denivelări, ondulaţii, fisuri, împuşcături de var nestins, urme vizibile de reparaţii locale.

Muchiile de racordare a pereţilor cu tavanele, colţurile, şpaleţii ferestrelor şi uşilor, glafurile ferestrelor trebuie să fie vii sau rotunde (în funcţie de specificaţia din desene), drepte şi perfect verticale sau orizontale, în funcţie de caz.

Trebuie incluse margini protective din metal şi profile pentru colţuri în spatiile mai expuse (spaţiile publice).

of 168

Suprafeţele tencuite nu trebuie să prezinte crăpături, goluri, porţiuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cu tâmplăria, în spatele radiatoarelor şi ţevilor etc.

Verificarea planeităţii suprafeţelor tencuite se face cu un dreptar de 2 m. lungime, în orice direcţie pe suprafaţa tencuită.

Gradul de netezire a suprafeţelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite şi se va aprecia prin plimbarea palmei pe suprafaţa respectivă.

Grosimea stratului de tencuială se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje în locuri mai puţin vizibile.

Aderenţa straturilor de tencuială la stratul suport se va verifica prin ciocănire cu un ciocan de lemn; un sunet de “gol” arată calitatea necorespunzătoare şi necesită verifcarea întregii suprafeţe dezlipite.

Verificarea înainte de începerea tencuielilor dacă au fost terminate lucrările de zidărie şi instalatii îngropate (existenţa procesului verbal

pentru lucrările ce devin ascunse); dacă suprafeţele suport sunt corespunzătoare; dacă materialele componente ale mortarului sunt corespunzătoare calitativ şi sunt însoţite

de certificate de calitate.

Verificarea în timpul executării tencuielilor dacă se respecta reţeta de mortar prevăzută în proiect (dacă e cazul); dacă se respectă timpii intermediari de uscare a straturilor individuale; dacă se respectă grosimea stratului de mortar ; dacă se respectă procedura tehnică de executie; se aplică măsurile de protecţie împotriva uscării forţate; dacă s-au prelevat probe de mortar în vederea încercării; aderenţa cu stratul support este corespunzătoare.

Verificarea la terminarea tencuielilor verificare vizuală a calităţii lucrărilor pentru a depista eventualele defecte ce depăşesc

limitele admisibile; In cazul respectării cerinţelor specificate trebuie să se întocmească procesul verbal de

lucrări ascunse în care se specifică dacă s-a respectat caietul de sarcini şi dacă aspectul general al tencuielii, forma muchiilor, scafelor şi profilurilor, aderenţa straturilor de stratul suport sunt corespunzătoare;

verificarea planeităţii suprafeţelor tencuite; verificarea grosimii straturilor de mortar

6.2 LUCRĂRI DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII

MATERIALE ŞI ECHIPAMENTE UTILIZATE MANIPULARE, DEPOZITARE MOSTRE ŞI TESTĂRI, VERIFICAREA CALITĂŢII, LIVRARE,

Principalele materiale sunt:- vopseaua lavabila pentru pereţi şi tavane;- vopseaua pe baza de ulei, emailuri , lacuri pentru tâmplarie de lemn sau metalică;- chituri, grunduri, ipsos.

Materialele utilizate la executarea zugrăvelilor şi vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor în vigoare. Depozitarea materialelor pentru zugrăveli se face în spaţii închise, ferite de umezeală. Materialele livrate în bidoane de tablă sau PVC vor fi depozitate separat, ambalajele fiind închise ermetic şi etans. Depozitele trebuie să satisfacă condiţiile de securitate împotriva incendiilor, recomandându-se ca temperature de depozitare să fie cuprinsă între 7 – 20 gr.C.Mostre şi testări

Zugrăvelile interioare se execută pe pereţi şi tavane din gipscarton, finisate. Zugrăvelile interioare generale vor fi în nuanţa crem deschis, «unt». Zonele cu culori puternice vor fi detaliate la faza DE.

of 168

Executantul va prezenta Proiectantului spre aprobare şi alegere înainte de comandarea vopselelor, mostrele de vopsele şi mostrarul de culoare. Zugrăvelile exterioare se execută ca strat final definisaj al termosistemului. Zugrăvelile exterioare vor fi în culorile şi nuanţele specificate în proiect. Executantul va prezenta Proiectantului spre aprobare şi alegere înainte de comandarea vopselelor, mostrele de vopsele şi mostrarul de culoare pentru vopsele speciale pentru exterior.

PREGĂTIREA ŞI EXECUŢIA LUCRĂRILOR

Pregătirea suprafeţelor

Suprafeţe gletuite şi tencuite- Suprafeţele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie să fie plane şi netede, fără

desprinderi şi fisuri.- Fisurile şi neregularităţile din suprafeţele tencuite se pot repara folosind aceeaşi tencuială

sau glet, în functie de tipul iregularitatilor.- Toate fisurile şi neregularităţile din suprafetele gletuite se chituiesc sau se şpăcluiesc cu

pastă de aceeaşi compoziţie cu a gletului. Pasta de ipsos folosită pentru chituire: preparată în volume (2 părţi ipsos la 1 parte apă) în cantităţi mici. Pentru suprafeţele mai mari se prepară pastă ipsos-var, 1 parte şi 1 parte de var folosită în cel mult 20 minute de la preparare.

- După uscare suprafeţele reparate se şlefuiesc cu hârtie de şlefuit, pereţii de sus în jos, şi se curăţă cu perii sau bidinele curate şi uscate.

Suprafeţe de lemn- Inainte de începerea lucrărilor de vopsire, tâmplăriile trebuie să fie revizuite şi reparate

degradările acolo unde este cazul, din transport sau montaj. Vopsitorul verifică şi corectează suprafeţele de lemn astfel ca nodurile să fie tăiate, cuiele îngropate şi bine curăţate.

- Umiditatea tâmplăriei înainte de vopsitorie să nu depăşească 15%, verificată cu aparatul electric tip “Hygromette” sau similar.

- Accesoriile metalice ale tâmplăriei care nu sunt alămite, nichelate sau lăcuite din fabricaţie, vor fi grunduite anticoroziv şi vopsite cu vopsea de ulei.

Suprafeţe metalice- Suprafeţele metalice nu trebuie să prezinte pete de rugină, grosimi de orice fel, vopsea

veche, noroi etc. Rugina se îndepărtează prin frecare cu peria de sârmă, spacluri de oţel, hârtie sticlată sau soluţii decapante (feruginol etc.). Petele de grăsime se şterg de grăsime cu solvenţi, exclusiv petrol lampant şi benzină auto.

- Tâmplăria metalică se aduce pe şantier grunduită cu un grund anticoroziv corespunzător vopselelor de ulei.

Execuţia lucrărilor

Zugrăveli şi vopsitoriile se vor executa în conformitate cu proiectul de execuţie şi prevederile din prezentul Caiet de sarcini.

Lucrările de finisare a pereţilor şi tavanelor se vor începe la temperatura aerului, în mediu ambiant, de cel puţin +5 gr.C.; în cazul zugrăvelilor, regim de temperatură ce se va ţine în tot timpul execuţiei lucrărilor şi cel puţin 5 ore pentru zugrăveli şi 15 zile pentru vopsitorii, după executarea lor.

Finisajele lucrărilor exterioare de vopsitorii nu se vor executa pe timp de ceaţă şi nici la un interval mai mic de 2 ore de la încetarea ploii şi nici pe timp de vânt puternic sau arşiţă mare.

Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii (exceptând zugrăveala cu var) se va verifica dacă suprafeţele suportau umiditatea de regim: 3% suprafeţele tencuite şi 8% suprafeţele gletuite. În condiţii de umiditate a aerului de până la 60% şi temperatura +15-20 gr.C, acestea se obţin în 30 zile de la tencuire şi 15 zile de la gletuire. Umiditatea se verifică cu aparatul “Hygromette” sau similar. Se poate verifica umiditatea şi cu o soluţie

of 168

feolftaleină 1%, ce se aplică cu pensula pe o suprafaţă mică, dacă se colorează în violet sau roz, stratul respectiv are umiditate mai mare de 3%.

Diferenţa de temperatură între aerul înconjurător şi suprafaţa care se vopseşte nu trebuie să fie mai mare de 6 gr.C, pentru evitarea condensării vaporilor.

Executantul nu trebuie să folosească vopsele cu termen de utilizare depăşit. Se pot folosi numai pe bază de confirmare a unui laborator de specialitate a păstrării calităţilor vopselelor în limitele standardelor şi normelor de fabricaţie.

Vopsitorie cu vopsea lavabilă

În acest subcapitol se cuprind specificaţiile tehnice, condiţiile şi modul de execuţie a vopsitoriei cu vopsea lavabila aplicată la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos în încăperi cu umiditate relativă a aerului până la 60, la pereţi şi tavane. Vopsitoria cu vopsea Vinarom se va aplica pe suprafeţele interioare tencuite şi gletuite cu glet de ipsos. Vopsitoria cu vopsea Vinarom se realizează în următoarea ordine:

În prealabil se face verificarea gletului şi rectificarea eventuală a suprafeţei acestuia. Pentru preaprarea grundului se introduce în vasul de pregătire un volum de vopsea şi un

volum egal de apă şi se omogenizează. Grundul se aplică numai manual cu bidineaua sau cu pensula lată; timpul de uscare este de minimum 2 ore la temperatura +15 gr.C şi o oră la +25 gr.C mai mare.

Vopsitoria cu vopsele lavabile se realizează aplicând două straturi de vopsea diluată cu apă în proporţie de 4:1 sau conform specificaţiilor producătorului (volumetric); aplicarea se va face cu pistolul sub presiune; înainte de folosire vopseaua se strecoară prin sită cu 900 ochiuri/cm2. Bidoanele şi vasele cu vopsea se vor închide etanş de fiecare dată când se întrerup lucrările. La reluarea lucrului, vopseaua va fi bine omogenizată.

Pe parcursul executării lucrărilor se verifică în mod special de către investitor (dirigintele de şantier):

- îndeplinirea condiţiilor de calitate a suprafeţei suport specificate mai sus;- calitatea principalelor materiale introduse în execuţie, conform standardelor şi normelor

interne de fabricaţie;- respectarea prevederilor din proiect şi dispoziţiilor de şantier;- corectitudinea execuţiei cu respectarea specificaţiilor producatorului de vopsea;- -lucrările executate fără respectarea celor menţionate în fiecare subcapitol şi găsite

necorespunzătoare se vor reface sau remedia;Recepţia lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va face numai după uscarea lor completă.

Vopsirea tâmplariei din metal

Execuţia lucrărilor de vopsitorie se va face după efectuarea unor operaţiuni pregătitoare după cum urmează:

- aplicarea primului strat de vopsea se face după terminarea completă a zugrăvelilor şi pardoselilor cu luarea de măsuri de protejare a acestora;

- verificarea corectitudinii montării şi funcţionării tâmplăriei;- verificarea suprafeţelor de lemn din punct de vedere al planeităţii şi umidităţii care nu

trebuie să depăşească 15%;- îndepartarea de pe suprafeţele metalice a petelor de rugină sau grăsime.

Executarea vopsitoriei pentru tâmplărie:Inceperea lucrărilor de vopsitorie pentru tâmplăria din lemn şi metal se va face la o temperatură a aerului în mediul ambiant de cel puţin 15 gr.C, regim ce se menţine pe tot parcursul execuţiei lucrărilor şi cel puţin 15 zile după executarea lor. Se recomandă ca suprafeţele vopsite să fie în poziţie orizontală. Incăperile unde se vopseşte trebuie să fie lipsite de praf şi bine aerisite, fărăcurenţi puternici de aer.

of 168

CONTROLUL CALITĂŢII, ABATERI ADMISE

Se vor verifica următoarele:- Dacă etapa anterioară a fost integral încheiată (existenţa PV recepţie pentru stratul suport:

glet, tencuieli, beton etc.);- Existenţa procedurii tehnice de execuţie pentru zugrăveli şi vopsitorii;- Certificatele de calitate pentru materialele folosite care să ateste că sunt în conformitate cu

normele şi cu cerinţele specifice lucrării;- Agrementele tehnice pentru produse şi procedee noi;- PV de receptie pentru lucrările destinate a proteja zugrăvelile şi vopsitoriile (învelitori,

streaşini).Verificări în timpul execuţiei lucrărilor

a) Zugrăveli şi vopsitorii ale pereţilor şi tavanelorSe vor verifica următoarele:

- Dacă este respectată procedura tehnică de execuţie;- Utilizarea reţetelor şi compoziţiei amestecurilor indicate în prescripţiile tehnice ale

produselor utilizate;- Aplicarea măsurilor de protecţie împotriva uscării bruşte, spălării prin ploaie sau îngheţării;- Aspectul zugrăvelilor, culoarea să corespundă cu cea stabilită pe mostrar;- Corespondenţa zugrăvelilor şi vopsitoriilor care se execută cu cele din proiect;- Aspectul zugrăvelilor;- Uniformitatea zugrăvelilor pe întreaga suprafaţă (nu se admit pete, suprapuneri);- Aderenţa zugrăvelilor la stratul suport prin frecare uşoară cu palma de perete;- Rectiliniaritatea liniaturilor de separaţie se va verifica cu ochiul liber şi cu un dreptar (trebuie

să fie fără înnadiri şi de lăţime uniformă pe toată lungimea).b) Vopsirea şi lăcuirea tâmplăriei din lemn şi metalTrebuie verificate următoarele:

- Suprafeţele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri, lacuri trebuie să prezinte pe toată suprafaţa acelasi ton de culoare şi acelaşi aspect lucios sau mat, după cum este prevăzut în proiect (nu se admit straturi străvezii, pete, desprinderi, crăpături sau fisuri);

- La vopsitoriile executate pe tâmplărie se va verifica buna acoperire cu peliculă de vopsea a suprafeţelor, bine chituite şi şlefuite în prealabil; se va controla ca accesoriile (şilduri, drucare, cremoane, olivere) să nu fie pătate cu vopsea;

- Separaţiile dintre zugrăveli şi vopsitorii pe un acelasi perete, precum si cele dintre zugraveala pereţilor şi a tavanelor trebuie sa fie distincte, fără suprapuneri şi separaţii.

Verificări la terminarea lucrărilor La terminarea unei faze de lucrări, verificările se efectuează cel puţin una pentru fiecare încăpere şi cel puţin una la fiecare 100 mp. Lucrările de zugrăveli, vopsitorii şi tapete se pot recepţiona şi la Recepţia la terminarea lucrărilor obiectivului de investiţie, efectuându-se aceleaşi verificări ca la punctul anterior. Lucrările de zugrăveli, vopsitorii şi de decoraţiuni (tapet etc.) trebuie verificate foarte atent deoarece sunt cele mai vizibile părţi ale lucrărilor executate.

6.3 LUCRĂRI DE HIDROIZOLAŢII

MATERIALE ŞI ECHIPAMENTE. VERIFICAREA CALITĂŢII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE

Materiale

Membrane bituminoase: Membrană hidroizolantă cu bitum aditivat , conform STI 29-86;

of 168

Materiale bituminoase pentru amorsare, fixare si izolare: Bitum pentru lucrările de hidroizolaţie tip H 68/75 şi H 80/90,conform STAS 7064-78; Bitum cu adaos de cauciuc tip SAC 95/1 05, conform ST AS 10546-76; Soluţie de bitum tip CITOM, conform STAS 6800-63; Emulsie cationică gudronată, conform STAS 11342-79; Emulsie anionică gudronată, conform STAS 11342-79; Emulsie bituminoasă tip Hidrobet, conform NTR 4978-72; (SUBIF) suspensie de bitum cu filer granulat, conform STAS 558-85; (CELOCHIT) suspensie de bitum cu filer granulat, chit, conform STAS 661- 71.

Materiale auxiliare: Filer de calcar, conform ST AS 539-79; Filer de talc, conform STAS 1901-77; Micro-asbest, conform ST AS 3315-75; Spirt alb, conform ST AS 44-84; Tablă din plumb de 1, 2, 3 mm. grosime, conform ST AS 491-70; Tabla zincată, conform ST AS 2028-80; Carton îmbibat CI 300, conform ST AS 138-80; Pânză din fibră de sticlă non-gudronată tip I 50, conform ST AS 8050-79; Plăci din beton prefabricat şi alte materiale de protecţie (nisip, pietriş de 7... 15 mm.); Cămine de drenaj din plastic (cum ar fi tipul TAGCM de la Oradea şi TLSIT); Materiale diferite şi părţi de îmbinare pentru lucrările aferente la membrane hidroizolante.

Livrare, Manipulare, Depozitare

Materialele folosite trebuie să corespundă condiţiilor de calitate prevăzute în standardele în vigoare şi vor fi însotite de certificate de calitate.

Manipularea şi transportul materialelor bituminoase se va face cu atenţie, pentru a nu le deteriora, pe distanţe cât mai scurte.

Toate materialele în suluri pentru hidroizolaţii se vor depozita cel puţin sub şoproane şi vor fi ferite de lovituri.

La depozitare se vor lua măsuri de pază contra incendiilor, conform normelor în vigoare.

Condiţii de lucru la membranele hidroizolante

Membranele hidroizolante se vor monta la temperaturi de peste +5 gr.C, sunt interzise lucrările pe vreme ploioasă.

AmorsaSe realizează din soluţie bituminoasă pe un suport din beton uscat şi bine curăţat, doar când sunt temperaturi exterioare de până la + 18 gr.C şi cu emulsie pe suport umed la temperaturi de peste +8°C.

Straturi pentru difuzie vaporiSunt din pânze gudonate IPB 1200 sau IPB 1100, sub barierele pentru vapori deasupra încăperilor cu umiditate sub 60% sau sub hidroizolaţia aplicată pentru izolaţie termică sensibilă la umiditate, cu acoperiri din beton, sulul perforat va fi aplicat fără a se lipi, cu suprapuneri de 5 cm., localizate pe suport cu partea protejată.Straturile de difuzie nu se aplica în şi pe o rază de 25 cm. în jurul gurilor de drenare şi penetrare.

Bariera împotriva vaporilorSe va aplica pe un suport din beton peste stratul de difuzie, fixat şi acoperit cu mastic bituminos, cu suprapuneri de 7-10 cm. şi trebuie acoperită partea inferioară a stratului de izolaţie termică.Cand se montează, plăcile termoizolante se vor aplica cu partea neprotejată în masticul bituminos cald pentru a acoperi bariera împotriva vaporilor, care va depăsi + 150 gr.C, când se aplică.

Membrana hidroizolatoarePentru aplicarea hidroizolaţiei, sulurile gudronate se for desface pe suprafaţa suport, vor fi curăţate prin periaj energic şi vor rămâne nemişcate până se îndreaptă. Sulurile gudronate for fi fixate prin rostogolire succesivă şi compactare peste stratul de mastic bituminos, evitând formarea de pungi

of 168

de aer. Suprapunerile la suluri gudronate vor fi de 7- 10 cm. longitudinal şi de minim 10 cm. frontal şi vor fi presate cu un dispozitiv cu încălzire locală (se acceptă ca 10% din suluri să aibă suprapuneri de minimum 5 cm. pe lungime şi cel puţin 7cm. pe lăţime). Al doilea şi al treilea strat se vor aplica cu îmbinări între suprapunerile sulurilor (aplicarea la marginea acoperişului o fâşie de 50 cm. lăţime la membrane hidroizolante în 2 straturi şi de 33 cm. la membrane hidroizolante în câteva straturi). Straturile se vor aplica începând de la jgeaburile de scurgere sau căminele de drenare, astfel încât suprapunerile să se realizeze în direcţia de drenarea a apei. Pentru pantele de până la 7%, aplicarea sulurilor se face perpendicular sau paralel cu panta. După aplicare, suprafaţa fiecărui strat va fi examinată prin ciocanire, defectele găsite se vor repara până la realizarea următorului strat. Hidroizolaţia elementelor verticale: executate prin întinderea fâşiilor, taiate la dimensiunile necesare, de jos în sus. La mansarde, până la 60 cm. înălţime, membrana hidroizolantă se va întoarce pe partea orizontală a masardei pe minim 10 cm.Protecţia membranei hidroizolante: elementele verticale se vor proteja cu mortar M 100 - T de 3 cm. grosime cu tencuială pe plase sudate Ø4, Ø6 mm / 25x25 cm. Plasa se va ancora în perete. Pentru înălţimi mai mari, se vor folosi ancore speciale care să prevină scurgerea apei în punctele de fixare. Pentru executarea hidroizolaţiei verticale în exteriorul clădirii şi pentru protecţia peretelui se va consulta subcapitolul de mai jos. Canalele de drenare din tablă zincată se vor fixa cu mastic bituminos între starturile adiţionale de ţesătura gudronată şi membrană hidroizolantă. Protecţia membranei hidroizolaţiei se va face din pietriş de 7-15 mm. pusă pe un strat uniform de 4 cm. grosime. Pentru balcoane, terasele accesibile şi acoperişuri tip terasă, se pot folosi alte materiale pentru finisaje decât pietriş (cum ar fi asfalt din mastic, şapă din ciment sclivisit, plăci pentru tavane din ciment prefabricat).

Compoziţia membranei hidroizolante de protecţie împotriva umidităţii din pămîntEfectul de capilaritate al apei se întâlneşte la pereţii de rezistenţă, la piedestalul exterior al clădirilor, sub pardoselile încăperilor localizate la parter şi la pardoselile şi pereţii încăperilor umede.

Hidroizolaţia orizontală de sub pereţii subsoluluiHidroizolaţia orizontală de sub pereţii de la subsol este stipulată pentru întreaga grosime, stratificarea fiind făcută din membrană izolantă montată conform precizărilor producătorului.

Hidroizolaţia exterioară a socluluiGips hidroizolant sau un strat de pânză gudronată PA 45 şi un strat de carton gudronat CA 300 protejat de gips armat extins sub nivelul trotuarului sau membrană hidroizolantă.

Hidroizolaţia încăperilor suprateraneHidroizolaţia încăperilor umede supraterane (bai si bucatarii) folosite continuu va include straturi PA 45 + CA 300 prinse cu mastic bituminos pe orizontală şi la plinte 30 cm. Inălţime pe verticală. Suportul va fi aplicat cu emulsie bituminoasă de minim 300g/m2.

Compoziţia membranei hidroizolante supuse presiunii apeiSunt prevăzute împotriva umidităţii pământului cauzată de ploi care nu pot fi colectate şi evacuate, pentru peretii şi pardoselile subsolului, localizate deasupra nivelului apei de suprafaţă găsită.Hidroizolaţia pe orizontală de la subsol se va aplica pe beton de egalizare şi va consta din gudronare cu emulsie bituminoasă, două straturi PA 45 şi un strat CA 300, prinse cu mastic bituminos IB 70 – 95 gr.C.Hidroizolaţia pe verticală a pereţilor se aplică din exterior pe peretele din cărămidă tencuit şi va fi alcătuită din: amorsă din emulsie bituminoasă, 2 straturi PA 45 şi un strat CA 300, prinse cu bitum IB 70 – 95 gr.C cu 1,5 kg/m la fiecare strat. Izolaţia va fi protejată cu zidărie plină pe întreg perimetrul.

Condiţii de execuţie pentru membrane hidroizolante împotriva umidităţii pământului şi apei fără presiune hidrostaticăLucrările de hidroizolatie pentru construcţii pentru ape fără presiune. Conform STAS 2355/2-8 prevederile trebuie luate în considerare ca şi cataloagele valide detaliate şi prevederile proiectului.Lucrările de hidroizolaţii a construcţiilor subterane trebuie să ia în considerare următoarele:

of 168

Micşorarea şi menţinerea nivelului apei de suprafaţă la minim 30 cm. sub altitudinea joasă a fundaţiei în timpul construcţiei.

Suprafeţele suport trebuie să fie rigide şi cu figuri geometrice simple, iar scafele cu margini rotunde cu raza de 5cm.

La scafe şi margini, membrana hidroizolantă va fi întarită cu fâşii din pânză sau texturi gudronice de 50-100 cm. lăţime.

La îmbinări şi penetrări, membrana hidroizolantă va fi întărită cu straturi adiţionale din pânză sau texturi gudronice de minim 50 cm lăţime.

La membrane hidroizolante instalate în spaţii închise, se recomandă ca stratul de amorsă să fie din emulsie bituminoasă, iar pentru aceasta trebuie luate măsuri de ventilaţie şi paza împotriva incendiilor. Masticurile se vor aplica doar pe suprafeţe uscate, emulsiile doar la temperaturile suportului la minim +15°C, masticul bituminos se va aplica doar la o temperatură de 160-180ºC pe timpul verii şi cu 10-20ºC mai mult pe timpul iernii. Membrana hidroizolantă instalată pe verticala la pereţii subsolurilor se va începe de la scafe şi se va finaliza pe întreg conturul construcţiei până la 2m. înălţime. In cazul unor înălţimi mai mari, legătura dintre straturi trebuie făcută în trepte la cel puţin 10 cm. de suprapunere. Acest tip de hidroizolaţie ar trebui protejată cu un perete din cărămidă solidă sau cu alte panouri de protecţie aşezate în centură.

EXECUŢIA LUCRĂRILOR. CONDIŢII TEHNICE DE EXECUŢIE ŞI MONTAJ

La terase , acoperişuri şi grupuri sanitareLa lucrările de hidroizolaţii se vor folosi membranele hidroizolante. La membranele hidroizolante se vor respecta instrucţiunile producătorului.Acolo unde se foloseşte tehnologia clasică trebuie respectate următoarele instrucţiuni:

Hidroizolaţiile la cald se vor executa numai la temperatura de peste + 5 gr.C. Sub această temperatură se pot executa lucrările cu respectarea prevederilor normativului C 16 – 84.

Temperatura masticului de bitum în cazan nu va depăşi 220ºC, iar in momentul lipirii straturilor va fi de 160ºC - 220ºC.

Suprafeţele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolaţiei se vor verifica şi controla dacă corespund STAS 2355/3 – 87 şi condiţiilor de la pct. 3.5 din normativul C 112 – 86 privind controlul pantelor, eliminarea asperităţilor, starea de întărire şi de uscare a suportului, fixarea conductelor de scurgere, diblurile, agrafe de prindere, a elementelor din tablă şi alte lucrări similare.

Bariera contra vaporilor şi stratul de difuzie sau hidroizolaţia se vor aplica pe suport din beton sau mortar de ciment, după amorsarea cu emulsie sau cu soluţie de bitum cu minimum 300 g/m2 .

Stratul de amorsare cu solutie de bitum se execută pe suport bine curăţat şi uscat, numai în perioade de timp cu temperatura exterioară minimă de +6ºC, iar cu emulsie de bitum pe suportul umed la temperatura de peste +8 gr.C.

Straturile pentru difuzia vaporilor alcătuite din împâslitura bitumată perforate IBP 1200 sau 1100, prevăzute sub bariera contra vaporilor, peste încaperi cu umiditate mai mare de 60% sau sub hidroizolaţii aplicate pe termoizolaţii, sensibile la umiditate, prevăzute cu şape din beton, foile perforate se vor aplica nelipite cu suprapuneri de 5 cm. şi aşezate cu partea blinds pe suport.

Straturile de difuzie nu se aplică la dolii şi pe o rază de cca. 25 cm în jurul gurilor de scurgere şi a străpungerilor.

Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele aticelor se va realiza din fâşii de împâslitură bitumată perforată (IBP) de 50 cm. lăţime, aşezate la 1 m. distanţă.

Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipite şi acoperite cu mastic de bitum, cu suprapuneri de 7 – 10 cm. şi trebuie să acopere complet partea inferioară a stratului de izolaţie termică.

Protectie cu foi bitumate a plăcilor termoizolatoare din materiale rigide se va executa în atelier sau fabrici, prin lipirea plăcilor cu minimum 1,5 kg/mp mastic de bitum cald, întins cu peria pe foile bitumate. In montarea pe acoperiş, plăcile termoizolatoare se vor aplica cu partea neprotejată în masticul de bitum cald de acoperire a barierei contra vaporilor care nu va depăşi temperatura de 150 gr.C în timpul lipirii.

of 168

Hidroizolaţia alcătuită din straturi multiple pentru terase şi acoperişuri cu panta de max. 20% se va executa prin lipirea foilor bitumate, pe toată suprafaţa, cu masticuri din bitum preparate cu maximum 30% filer mineral, cu punctele de înmuiere 1b în funcţie de panta (până la 20% bitum H 80/90).

Pentru executarea hidroizolaţiei în câmpul acoperişului, sulurile din foi bitumate se vor derula pe suprafaţa suport şi se vor curăţa prin periere energică, după care se vor lăsa un timp suficient, pentru relaxare şi îndreptare a foilor. Tehnologia şi condiţiile de aplicare a straturilor de hidroizolaţie sunt cele din normativul C 112 – 86 art. 3.20.2 – 3.20.6.

Hidroizolaţiile la elementele verticale (atice, reborduri, ventilaţii, coşuri, etc.) se vor executa cu fâşii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum cald, începând de jos în sus; la scafe suprapunerile se vor realiza în trepte de 40 – 50 cm.

La colţuri, muchii şi alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula, se admite aplicarea prin întinderea masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element şi foaia bitumată, cu lipirea imediată şi presarea cu canciocul, controlându-se aderenţa şi continuitatea etanşării în aceste locuri.

La atice cu înălţimea până la 60 cm., hidroizolaţia se va întoarce pe partea orizontală a aticului, minimum 10 cm. iar în cazul unor elemente verticale înălţimea mai mare se va ridica pana la 50 cm. si se va fixa cu platbandă şi bolţuri împuşcate la distanţe de cca. 50 cm.

Protecţia hidroizolaţiei elementelor verticale la trasee circulabile şi necirculabile, se va realiza cu mortar de ciment M 100 T de cca. 30 mm. grosime, armat cu plase oţel-beton Ø 6 mm la 25x25 cm.

Etanşarea la străpungeri se va face în funcţie de diametrul elementului şi solicitărilor fizice şi mecanice astfel: la străpungeri reci şi fără vibraţii, cu diametrul mai mic de 200 mm. şi cu flanşe, hidroizolaţia se va aplica pe flanşe sudate şi se va străpunge cu flanşe mobile cu şuruburi; la străpungeri reci şi fără vibraţii cu diametrul mai mic de 200 mm. şi fără flanşe, etanşarea hidroizolaţiei cu elemente verticale se va executa după umplerea cu mortar a golului din jurul elementului, prin manşonare cu două straturi de pânza sau ţesătură bitumată lipită cu mastic de bitum şi matisare pe element cu sârma sau colier; rosturile de dilatare cu rebord se vor etanşa şi izola conform C 112 – 86 punctele 3.24 – 3.24.2.

Montarea gurilor de scurgere, racordarea izolaţiei, gulerul de plumb şi montarea mufei conductei de scurgere etc. se vor face conform aceluiaşi normativ, punctele 3.25, 3.26 – 3.26.7.

terase necirculabile, protecţia grea (la exterior) din pietriş cu granule de 7 – 15 mm., se va executa prin aşezare în strat uniform de 40 mm grosime.

Celelalte elemente de construcţie ale terasei se vor executa conform prevederilor din planurile de detaliu ale proiectului (izolare termică, şape protecţie, tablă etc.)

La elementele subteraneLa lucrările de hidroizolaţie a construcţiilor contra apelor, cu sau fără presiune, trebuie să se respecte prevederile STAS 2355/2 – 87, ale normativului C 112 – 86 cap. 4.8 şi ale detaliilor respective ale proiectului. Izolatia hidrofuga se va realiza pe toata inaltimea peretilor subsolului.Protecţia hidroizolaţiei verticale se va realiza din zidărie de cărămidă plină, minimum 12,5 cm. grosime.

JGHEABURI ŞI BURLANE

Jgheaburile şi burlanele pot fi executate din tablă zincată sau pot fi prefabricate, de acelaşi tip cu materialul învelitorii ( pot fi din PVC sau tablă prevopsită). Jgheaburile şi burlanele din tabla zincata vor respecta prevederile STAS 2274/81. Jgeaburile şi burlanele vor fi montate vertical, vor fi bine fixate cu brăţări, cu tronsoanele petrecute etanş, cel superior în cel inferior pe cca. 6 cm . Jgheaburile se vor fixa cu cârlige din platbandă zincată sau protejată anticoroziv.

VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR. ABATERI ADMISE

Lucrările de hidroizolaţii, majoritatea lor fiind lucrări ascunse, calitatea lor se va verifica pe etape de execuţie, încheindu-se proces-verbal, din care să rezulte că au fost respectate următoarele:

of 168

-calitatea supotului – rigiditate, aderenţă, planeitate, umiditate, constatări făcute conform normelor în vigoare;-calitatea materialelor de hidroizolaţii conform certificatelor de calitate;-poziţionarea şi ancorarea pieselor metalice (dacă este cazul) ;-calitatea amorsajului şi lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei, incusiv a celorlalte lucrări de constructii aferente;-strângerea flanşelor şi platbandelor aferente străpungerilor;-se verifică lucrarile de tinichigerie aferente ce asigură etanşeitatea cerută (copertine, glafuri, etc.) si sunt bine ancorate si lipite cu falturi corect executate; că găurile de scurgere au gratar şi funcţionează normal la turnarea apei în locurile cele mai înalte ale terasei.

Verificări înainte de începerea lucrărilor de hidroizolaţii. Inaintea începerii lucrărilor de hidroizolaţii trebuie făcute următoarele verificări:

Verificarea terminării etapei executată anterior (PV receptie calitativa strat suport); Verificarea planeităţii stratului suport, fiind admisă o singură denivelare de 5 mm. pe o

suprafaţă verificată cu dreptarul de 2 m. în orice direcţie; Existenţa rosturilor de dilataţie de 2 cm. lăţime pe conturul şi în câmpul şapelor, peste

termoizolaţiile noi Existenţa certificatelor de calitate pentru materialele şi semifabricatele care intră în

componenţa hidroizolaţiilor; Existenţa agrementelor tehnice pentru produse şi procedee noi; Calitatea materialelor livrate şi corespondenţa cu prevederile proiectului Calitatea stratului suport prin verificări ale planeităţii, porozităţii şi curăţirii acestuia; Existenţa pantelor stratului suport către gurile de scurgere.

Verificări pe parcursul execuţiei lucrărilor de hidroizolaţiiDupă verificarea planeităţii, dacă se constată anumite denivelări se va face corectarea lor cu mortar de ciment, iar termoizolaţiile se vor proteja cu foi bitumate sau cu peliculă de mortar special. Inaintea aplicării stratului de hidroizolaţie se va verifica starea de umiditate a stratului suport (cu aparate pentru verificarea umidităţii).In timpul execuţiei trebuie verificat:

lipirea corectă a foilor; lăţimea de petrecere a foilor (7-10 cm. longitudinal, minimum 10 cm frontal); se admit 10%

din foi cu cu petrceri de minim 5 cm. longitudinal şi min 7 cm. frontal); respectarea direcţiei de montare a foilor; până la 20 % pantă se pot monta paralel cu

streaşină, dar peste 20 % numai în lungul liniei de cea mai mare pantă; menţinerea, în cazul izolaţiilor subterane, nivelelui apelor freatice la min. 30 cm. sub nivelul

cel mai coborât al lucrării respective; racordarea corectă a izolaţiilor verticale cu cele orizontale; tinichigeria aferentă acoperişurilor trebuie racordată cu hidroizolaţia şi bine fixată de

elementele de construcţie; realizarea comunicării cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub şorţuri, copertine, sau

tuburi.

Verificări la terminarea lucrărilor Etanşeitatea hidroizolaţiilor prin inundarea cu apă timp de 72 ore a acoperişurilor cu pante

până la 7 % inclusiv. Nivelul apei va depăşi cu minimum 2 cm. punctul cel mai ridicat; Etanşeitatea camerelor unde inundarea va fi efectuată timp de 72 ore, grosimea stratului de

apă fiind de 3,6 cm.; La construcţiile supuse presiunii hidrostatice a apelor subterane, după asigurarea măsurilor

de contrapresiune, se opresc epuismentele, lăsând hidroizolaţia timp de 48 ore sub presiune maximă.

of 168

In cazul în care probele prin inundare nu se pot efectua, verificarea se face vizual prin ciocănire şi eventuale sondaje în punctele critice.

6.4 LUCRĂRI DE TÂMPLĂRIE METAL

LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE.

Materiale utilizate la realizarea tâmplăriei AL/PVC pentru uşi şi ferestre:

Feronerie:- fabricată din oţel inoxidabil conform cu cerinţele RAL RG 607/3 “Asigurarea calităţii

feroneriei batante şi oscilobatante”

Incuietori:- Inchizătorile sunt din AlMgSi, aliaj inoxidabil care nu permite coroziunea sau aliajul de

aluminiu turnat GALMg3. Inchizătorile pentru părţile care se deschid vor fi atasate şi reglate. Toate închizatările vor livrate cu 3 chei.

Controlul calităţii, livrare, manipulare, depozitare- Ramele cu geam termoizolator sau fără geam se vor transporta în poziţie verticală. Se va

evita deteriorarea suprafeţei ramelor. In cazul transportului de lungă distanţă se recomandă utilizarea ambalajelor din carton şi a distanţierelor din carton.

- Ramele se vor trata ca mai sus şi trebuie transportate în siguranţă, iar impactul trebuie evitat.

- În cazul suprafeţelor vitrate foarte mari, ce implică o greutate sporită mai mare de 50 kg., se vor utiliza dispozitive speciale adaptate pentru ridicarea/deplasarea cu mijloace mecanizate.

- Tâmplăria/geamul termoizolator trebuie depozitate în spaţii protejate împotriva intemperiilor. Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale; pentru geamul termoizolator se vor utiliza numai suporturi oblice/verticale. Depozitarea se va face astfel încât tâmplăria/geamul să nu sufere deformări care ar putea să strice sau să impiedice utilizarea.

- Canalele de drenare şi bavurile trebuie să fie curăţate pentru a evita blocajul. Materialele abrazive trebuie deasemenea îndepărtate de părţile mobile pentru a evita zgârierea.

- Ramele trebuie ţinute la distanţă de gudron şi bitum pentru a nu se păta. Siliconul şi alte materiale etanşatoare în general nu au efect asupra ramelor, dar produsele pe bază de solvenţi se vor evita.

- Tâmplăria asamblată (parţial), cât şi geamul termoizolator, se vor livra in situ însoţite de certificat de calitate şi declaraţie de conformitate emise de producătorul respectiv.

- Pe timpul depozitării se va evita deteriorarea suprafeţelor. Materialele utilizate pentru suporturi nu trebuie să deterioreze tâmplăria/geamul în nici un fel.

EXECUŢIA LUCRĂRILOR, MONTAREA, INSTALAREA ŞI ASAMBLAREA

Tâmplăria se va monta în golurile pregătite. Se vor folosi instrucţiunile de supraveghere pentru fiecare sistem pentru a se asigura că s-a comandat dimensiunea şi modelul adecvat. Ferestrele şi usile sunt finisate, iar golurile trebuie să fie finisate înainte de montare. Golul trebuie să cuprindă pragul, şi trebuie admise toleranţe pentru ca fereastra să poată fi montată. Tâmplăria nu trebuie montată până când golul nu este finisat. Pentru a evita zgârierea ramelor este esenţial să se evite transportarea de materiale prin ferestre după montarea lor.

Lucrări în afara şantierului- -Montarea feroneriei - cu şuruburi protejate anticoroziv (oţel inoxidabil, garnituri din

neopren, vopsea protectivă).- -Montarea garniturilor - îmbinare “cap la cap” cu evitarea întinderii sau lipirii. Garniturile

of 168

trebuie să fie suficiente ca număr şi rezistente la presiunea vântului.

ASIGURAREA CALITĂŢII, ABATERI ADMISE

Verificarea va consta din:După ce structura de bază a fost terminată:

- Executantul tâmplăriei trebuie să se asigure, înainte de fabricarea tâmplăriei, că dimensiunile rezultate fizic (în urma execuţiei) corespund cu cele stabilite în planuri; executarea tâmplăriei va începe doar după măsurarea exactă a dimensiunilor golurilor.

Verificarea pe parcursul execuţiei:- Verticalitatea şi orizontalitatea cât şi poziţia în goluri;- Măsuri de protecţie împotriva deteriorării de alte specialităţi.

Verificarea după montaj:- Se vor verifica fixarea corectă a tocurilor, izolarea corectă a golului dintre toc şiperete cu

spumă poliuretanică, etanşarea cu silicon;- Verificarea aspectului, a poziţionării corecte a garniturilor şi baghetelor, a montării

feroneriei, a montării geamului, a funcţionalităţii ferestrelor;- Mânerele uşilor vor fi instalate în aşa fel să prevină vătămari. Mânerele verticale tip bară

vor amplasate la distanţă suficientă faţă de rostul dintre cele două foi de uşă pentru a preveni vătămarea (>8cm.).

- Abateri admise:- Deformaţia maximă: pe direcţia orizontală cu geam simplu: 1/300; cu geam dublu: 1/500.- Limite de toleranţă pe verticala la tâmplăria instalată: cadru ferestre: 2 mm./m., cadru uşi: 1

mm./m.

6.5 TERMOIZOLAŢII

GENERALITĂŢI

Acest caiet de sarcini cuprinde specificaţiile tehnice pentru lucrările de reabilitare termică şi pentru etanşatori, cum ar fi:

- Aplicarea izolatorului pentru rosturi în rosturile interioare şi exterioare ale uşilor, ferestrelor, pereţilor cortină şi suprafeteţor vitrate;

- Cerinţe de izolaţie pentru diferite părţi ale clădirii.- Capitole relaţionate:- Lucrări de tencuieli: pentru faţadele izolate;- Pereţi despărţitori;- Tâmplarie metalica- hidroizolaţii: pentru barierele de vapori Ia membranele hidroizolatoare;- lucrări de tinichigerie: pentru barierele de vapori, dolii şi coame şi acoperişuri din tablă

metalică;- învelitori pentru acoperiş tip şarpantă: pentru barierele de vapori şi învelitori pentru

acoperiş.- Intervenţiile se vor face la următoarele elemente de anvelopă:- pereţi exteriori, inclusiv soclul;- rosturi în pereti;- tâmplărie exterioară (vezi capitolul tâmplarie din PVC/Al);- planşeul dinspre terasă;- placa pe sol.

Obiective generale

Se iau măsuri care să asigure :

of 168

- Respectarea conditiilor sanitar-igienice pentru fiecare subansamblu constructiv;- Comportarea corespunzătoare din punct de vedere al stabilităţii termice pentru elementele de

construcţie perimetrale;- Indeplinirea valorilor de confort (PMV, PPD);- Evitarea fenomenului de condens superficial pe suprafaţa interioară a elementelor de

construcţie perimetrale;- Comportarea corespunzătoare a elementelor de construcţie perimetrale la fenomenul de

difuzie a vaporilor de apă: evitarea aparitiei fenomenului de condens în structura elementelor de construcţie; evitarea acumulării cantitative de umiditate, de la an la an, în structura elementelor

perimetrale; evitarea creşterii umidităţii efective ale materialelor, peste valorile admisibile.

Recomandările furnizorului sistemelor de reabilitare termică trebuie respectate.

Parametrii necesari pentru calitatea termică

Coeficientul global de izolare termică a clădirii G1 se va încadra către valorile maxime normate pe considerente termoenergetice G1 ref. conform C 107/2-97.

EXECUTAREA LUCRĂRILOR. CONDIŢII TEHNICE DE EXECUŢIE.

Cerinţe generale de montare pentru termoizolaţii

Izolaţie cu plăci:- Pe acoperisurile din beton se montează plăci conform specficaţiilor producătorului şi

supuse aprobării Consultantului;- Pe partea superioară a a plăcilor din beton pentru acoperiş: montarea plăcii se face

conform specificaţiilor din capitolul Hidroizolatii şi specificaţiile producătorului;- Izolaţia cu plăci a acoperişurilor tip terasă trebuie să aibă întotdeauna bariera de vapori

sub. Nu se permit goluri cu aer.Termoizolaţia pereţilor exteriori

Vezi de asemenea capitolul Lucrări tencuieli. Pereţii exteriori se vor izola cu un strat de polistiren expandat ignifug, protejat de un start subţire de tencuială armat cu plasă din fibră de sticla (TERMOSISTEM tip Baumit, sau similar aprobat) conform prevederilor NP 047-2000 şi SC 007-02 (§ 2.2.7).Caracteristicile care trebuie respectate sunt următoarele:a) Polistiren expandat pentru faţade:

- Grosimea care trebuie să respecte cerinţele din proiect;- Densitatea între 16-18 kg/m3;- Rezistenţa la compresiune – minim 0,125 N/mm2;- Resistenta la >0,15 N/mm2;- Clasa de combustie C2;

b) Strat de adeziv pentru plăcile de polistiren:- Aderenţa polistirenului - minim 0,1 N/mm2;

c) Plasa din fibră de sticlă:- Golurile plasei 3,5 - 4 mm. ;- Densitate - minim 145 g/m2;- Rezistenţa la întindere >1500 N/5 cm. ;- Rezistenţa la mediu alcalin.

d) Verificare în:- Rezistenţa la soc - minim 3 J;- Aderenţa adezivului în timp >0,1 N/mm2;

of 168

- Rezistenţa la variaţiile de temperatură (-30 gr.C. /80 gr.C.) – fără crăpături.

Proceduri de montare:- Se montează noua tâmplărie (Vezi capitolul tâmplarie din PVC/AL);- Se montează profilul la nivelul soclului, cînd se montează tablele termoizolatoare;- Se montează tablele termoizolatoare cu agrafe;- Se monteaza benzile de armare în diagonală la colţuri de la ferestre şi uşi;- Se monteaza armătura în tencuiala pereţilor exteriori;- Se montează termoizolaţia soclului;- Se aplică ultimul strat de finisaj pe pereţii exteriori (tencuiala specială a termosistemului,

conform specificaţiilor producătorului şi stratul final de zugrăveli cu vopsea de exterior).

Tâmplărie exterioară Vezi capitolul Tîmplarie metalica. Trebuie respectate următoarele criterii:- Valoareav kf pentru rame = 1,6 W/m2K,- Panourile de geam termoizolante de minim 4+16+4mm, cu partea interiora tratată (low E),

având distanţa dintre panourile de geam umplută (plină) cu gaz inert [valoarea coeficiantului k = 1.1W/(m2k)], rezultând o valoare R0 = 0,69m2k/W, conform prevederilor NP 047-2000 si SC 007-02. O valoare R mai mare se va obtine folosind geam securizat laminat la exterior, de 6mm. grosime, cum este specificat în capitolul Tâmplarie din PVC /Al.

Termoizolarea teraselor/acoperişurilor tip terasăPentru montare pe partea superioară a plăcilor din beton şi pe şapa din ciment netezită:

- Se verifica calitatea stratului de difuzie vapori şi bariera de vapori (vezi Capitolul Hidroizolatii);

- Se aşează termoizolaţia nouă într-un mod în care rosturile de la straturi diferite nu sunt direct suprapuse;

- Se respecta instrucţiunile producătorului pentru utilizarea emulsiilor şi solutiilor bituminoase necesare în timpul aşezării panourilor izolatoare.Terasele cu încăperi încălzite dedesubt necesită un strat eficient de termoizolaţie (Polistiren, Poliuretan) de aproximativ 12 - 15cm grosime.

Termoizolaţia pardoselii şi pereţilor exteriori în contact cu solulPentru reabilitare: Vezi subcapitolul 16.4.7 de mai sus. Termoizolaţia se va încorpora în pardoseală, dacă este posibil fără a schimba grosimea totală a acesteia. Altfel grosimea izolaţiei se poate reduce, pentru a ajunge la grosimea pardoselii existente.Pentru construcţii noi: termoizolaţia pardoselii şi a pereţilor exteriori trebuie să fie în conformitate cu normativele în vigoare, (aproximativ 6-8 cm. de polistiren extrudat).

CONTROLUL CALITĂŢII

Termoizolaţie

Verificări înainte de începerea lucrărilor de izolaţii termice:- Terminarea lucrărilor anterioare (existenţa procesului verbal de recepţie);- Existenţa procedurii tehnice de execuţie a lucrărilor de izolaţii termice în documentaţia

constructorului;- Existenţa proiectului şi a detaliilor de executie;- Existenţa certificatelor de calitate pentru materiale, a agrementelor tehnice pentru materiale şi

proceduri noi;- Existenţa de personal calificat pentru execuţia lucrărilor;- Existenţa utilajelor necesare lucrărilor;- Pregatirea suprafeţei suport: Suprafaţa suport trebuie să fie netedă, fără asperităţi şi fără contrapante; Denivelările mici se vor corecta cu mortar marca M100 T;

of 168

Şapele din beton de 3 cm.grosime, executate peste termoizolaţiile din materiale tasabile vor fi prevăzute cu rosturi la distanţa de 10 –15 cm de la atic.

Acoperisuri, terase Se verifică lucrările pentru adaugarea termoizolaţiei pentru terase.

Faţade noi-Se verifică rectificarea planeităţii stratului suport, curăţarea prafului, spălarea şi uscarea;-Verificarea montării tâmplariei exterioare şi suprafeţele din jurul lor;-Verificarea montării profilului de bază la nivelul soclului, şi montarea primelor plăci termoizolante.

Verificarea:- montarea diblurilor de prindere a plăcilor termoizolante;- montarea fâşiilor de armare pe direcţie diagonală la colţurile ferestrelor şi uşilor;- montarea armăturii din tencuiala pereţilor exteriori pe primele suprafeţe;-verificarea după realizarea noii învelitori, înainte de executarea straturilor de protecţie;-verificarea la începerea execuţiei stratului final de finisaj al pereţilor exteriori.

Verificări în timpul execuţiei lucrărilor de izolaţii termice- dacă este respectată procedura tehnică de execuţie;- dacă este respectat proiectul şi detaliile de execuţie;- dacă rosturile dintre plăci sunt de minim 2 mm.;- dacă s-au respectat dimensiunile, poziţiile şi formele punţilor termice prevăzute în proiect;- dacă nu s-au produs goluri in plăci;- dacă s-au executat etanşări în dreptul străpungerilor accidentale sau tehnologice;- dacă termoizolaţia se execută prin lipire, aceasta se va fixa suplimentar si cu ajutorul unor cleme pe contur.

Verificări la sfârşitul execuţiei lucrărilor de izolaţii termice.- dacă parametrii climatici interiori (temperaturi, umidităţi relative) corespund proiectului în

limitele admisibile care sunt: pentru temperatura interioară 0,5 gr.C şi pentru umiditatea relativă interioară 2 % ;

- dacă nu apare condens în dreptul punţilor termice;- dacă temperatura interioară a elementelor de închidere şi a punţilor termice corespunde

valorilor proiectate.

La finalizare- -Montările nu trebuie să aibă tăieturi, găuri care nu sunt necesare sau deteriorări.- -Montările nu trebuie să aibă scurgeri sau pătrunderi de apă în interior sau în spaţiile

etanşate ale structurii.- -Fiecare modul sau panou trebuie fixat bine; să nu se mişte, să nu facă zgomot.

Materiale pentru etanşare- Toate suprafeţele vor fi etanşate şi grunduite cum se recomandă şi se aprobă de

producător.- Dimensiunile să fie adecvate pentru îmbinările necesare.- Filer-ele pentru etanşare se vor monta în lungimile maxime existente şi practice şi se vor

monta ferm în rosturi. Intinderea filer-elor elastice nu este permisă.- Filer-ele vor fi montate la adâncimile necesare folosind lemn sau unelte pentru acest scop.- Materialele pentru etanşare vor fi puse cu echipamente aprobate; vor fi aplicate cu

acurateţe continuu şi folosind presiune suficientă pentru a asigura contactul şi adeziunea totală şi continuă.

- Suprafeţele materialelor pentru etanşare să fie aproximativ la acelaşi nivel şi paralele cu suprafeţele finisate adiacente.

- Suprafeţele materialelor pentru etanşare pot să fie putin sub, dar niciodată peste

of 168

suprafeţele finisate adiacente decât dacă acest lucru este aprobat.- Unde marginile rosturilor sunt rotunde sau altfel, se pune suficient material pentru etanşare

suficient pentru a evita contactul cu astfel de margini.- Se pun materiale prefabricate pentru etanşarea rosturilor în locurile indicate şi conform

specificaţiilor producătorului. Materialele pentru etanşare prefabricate se vor pune întotdeauna comprimate.

- Se curăţă suprafeţele învecinate cu rosturile etanşate de murdăria rezultată de la etanşare. In cazurile în care materialul pentru etanşare are tendinţe adezive la materiale, trebuie folosită o peliculă împotriva adeziunii.

- Aceasta peliculă poate să fie adezivă la material, dar nu adezivă la materialul de etanşare.- Materialele impregnate cu ulei, bitum, polimeri sau materiale similare nu se vor folosi.

6.6 MĂSURI GENERALE DE PROTECŢIE A MUNCII. PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR

6.6.1 MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII

Conducătorii formaţiunilor care execută lucrările sunt obligaţi să asigure: - luarea de măsuri tehnice şi de organizare pentru crearea condiţilor de securitate a muncii; - realizarea instructajului de protecţia muncii la zi, consemnat în fişele individuale; - controlul aplicării şi respectării de către personal a normelor şi instrucţiunilor specifice; - verificarea şi împrospătarea cunoştinţelor asupra normelor şi măsurilor de protecţie a muncii.

Instructajul va avea în vedere şi normele şi măsurile ce trebuiesc luate în cazuri de urgenţe.Constructorul, în execuţie şi beneficiarul, în exploatare vor respecta următoarele acte normative:

- Norme republicane de protecţia muncii; - Regulamentul privind igiena şi protecţia muncii în construcţii elaborat de MLPAT şi aprobat

cu HG 795 /1992; Măsurile de protecţia muncii indicate nu sunt limitative, acestea urmând a fi completate de către executant şi beneficiar, afişate la locul de muncă, rămânând răspunzători de neluarea lor. 1. Personalului muncitor, înainte de începerea instructajului de protecţie a muncii specific meseriei şi lucrărilor ce le va executa, i se vor prelucra în mod obligatoriu şi articolele necesare din Normele de protecţia muncii în vigoare, elaborate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii vol.1 N.P.M.G. “Norme generale comune tuturor categoriilor de lucrări de construcţii - montaj “, vol.4 N.P.M. – OTF - ”Lucrări de organizare şi lucrări pe timp friguros” vol.10 N.P.M. - PEB -” Obligaţii şi răspunderi precum şi delimitarea lor în domeniul protecţiei muncii, ale proiectării, execuţie şi beneficiar la realizarea lucrărilor de construcţii - montaj”.2. Inainte de începerea lucrului se vor verifica:

– întregul personal muncitor să aibă făcut instructajul de protecţie a muncii şi vizita medicală;– personalul muncitor să nu fie bolnav, obosit, sau sub influenţa băuturilor alcoolice şi să fie

dotat cu echipamentul de lucru corespunzător lucrărilor ce le au de executat conform “Normativului pentru acordarea echipamentului de protecţie şi a echipamentului de lucru“

– locurile periculoase vor fi marcate prin indicatoare vizibile, gropile şi puţurile vor fi împrejmuite.

3.Se va acorda atenţie deosebită lucrărilor de manipulare mecanizată pe orizontală şi verticală, în conformitate cu art.2.18 - 2.23 din N.P.M. şi cap.V din Normele republicane.

4. In executarea săpăturilor se vor respecta prevederile din cap.IX ( art.300 - 312 ) din Normele republicane.

– la prepararea şi transportul betonului se vor respecta prevederile din vol.2 N.P.M. “B”.– la lucrările de dulgherie pentru cofraje, schele şi eşafodaje se vor respecta prevederile din

vol.5 - N.P.M. “D”, acordându-se deosebită atenţie art.1.1 - 1.42; pentru lucrările de zidărie şi montare de prefabricate se vor respecta prevederile din vol.3 N.P.M. “2 - P”, acordându-

of 168

se atenţie deosebită transportului mortarului art.( I.1.2.1.-1.3.-2.15) executării tencuielilor şi altor lucrări de pe schele.

– se va acorda atenţie deosebită la montarea prefabricatelor, la prinderea lor în timpul transportului, depozitării, la ridicarea şi montarea propriu - zisă.

5.La montarea confecţiilor metalice se vor respecta prevederile din vol.6 N.P.M. “U.T.” dându-se deosebită importanţă art.4 privind pistolul de împlântat bolţuri.

6.Pentru lucrări de izolaţii şi pregătire a materialelor izolatoare se vor respecta prevederile din vol.8 - N.P.M. I.I. , se va da importanţă deosebită lucrărilor la înălţime precum şi modului de depozitare, transport şi ventilaţie în timpul lucrului cu materiale volatile, inflamabile, explozibile, toxice (vopsele, lacuri, emailuri, etc).

7. Se vor respecta măsurile de protecţie prevăzute în normative pentru executarea lucrărilor de construcţii precum şi instrucţiunile fabricilor producătoare de materiale.8. Pentru alte categorii de lucrări pentru care nu sunt reglementări privind normele de tehnica securităţii şi protecţiei muncii înainte de începerea lucrărilor, executantul şi beneficiarul vor elabora măsuri speciale de protecţie a muncii adaptate specificului categoriei de lucrări respective.9. Măsurile de protecţie a muncii din prezentul proiect nu sunt limitative, constructorul şi beneficiarul trebuie să facă propuneri de îmbunătăţire a măsurilor de protecţie a muncii, întotdeauna când este posibil şi necesar.

6.6.2 PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR

Respectarea reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi echiparea cu mijloace şi echipamente specifice este obligatorie în toate etapele de execuţie şi exploatare. In execuţie se vor respecta prevederile din NP 086 - 05 (Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor, indicativ NP 086-05, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr.217/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.479 din 07 iulie 2005.) a Normativului C 300 (Normativul de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata execuţiei lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora), precum şi alte Normative in vigoare. Se va respecta P 118-1999 - Norme tehnice de protecţie şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului. Se vor realiza integral şi la timp măsurile de apărare împotriva incendiilor, cu respectarea prevederilor legale şi a normativelor specifice în vigoare.Obligaţiile şi răspunderile privind prevenirea şi stingerea incendiilor revin unităţilor şi personalului care execută lucrările (şi a beneficiarului de investiţie şi exploatare pe parcursul funcţionării). Activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor este permanentă şi constă în organizarea acesteia atât la nivel central şi local al unităţii care execută anumite categorii de lucrări, cit şi în organizarea beneficiarului de investiţie şi exploatare. Inainte de executarea unor operaţii cu foc deschis, sudură, lipitură cu flacără, arc electric, topire de materiale de etanşare şi hidroizolaţii se va face cu instructaj special şi se va obţine permis de lucru cu foc deschis.

7. CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE STRUCTURI

7.1 LUCRARI DE TERASAMENTE (SAPATURI SI UMPLUTURI)

GeneralităţiAcest capitol cuprinde sarcinile ce trebuie respectate la lucrările de terasamente (săpături şi umpluturi).

Lucrările de săpături nu se vor începe înainte de a se fi executat toate lucrările pregătitoare.

Eventualele neconcordanţe între situaţia luată în considerare în proiect pe baza studiului geotehnic şi a ridicărilor topografice şi cea constatată de constructor pe teren inainte de executarea săpăturilor vor fi semnalate proiectantului pentru stabilirea măsurilor corespunzătoare.

of 168

În cadrul contractului de realizare a prezentului PROIECT, părţile au următoarele obligaţii în ceea ce priveşte lucrările de terasamente şi amenajare a terenului:

a) Beneficiarul are obligaţia să procure, toate autorizaţiile şi avizele prevăzute de lege, precum şi regulamentele care să-i permită Constructorului executarea lucrărilor în cauză.

b) Constructorul are obligaţia să execute lucrarea în termenii contractului, pe proprie răspundere, pe baza proiectului.

c) Constructorul este răspunzător de trasarea corectă a lucrărilor faţă de reperele date de Beneficiar.

Pentru verificarea execuţiei lucrărilor, Constructorul este obligat să păstreze şi să protejeze toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la trasare. De asemenea, Constructorul are obligaţia să constate corespondenţa datelor luate în considerare la elaborarea proiectului cu datele reale din teren privitoare la natura terenului de fundare, a pânzei de apă freatică, etc.

Orice neconcordanta constatata pe santier se transmite Beneficiarului care va anunta proiectantul.

Înainte de începerea lucrărilor, Beneficiarul va stabili în condiţii legale:- locul de depozitare a pământului rezultat din săpături;- locuri de depozitare a molozului rezultat din demolări;- distanţele de transport ale acestora ca şi al celorlalte materiale necesare.

Orice lucrare de terasamente va fi începută după efectuarea operaţiei de predare-primire a amplasamentului şi executarea trasării pe teren, atât în ansamblu, cât şi pentru fiecare obiect în parte. Se vor incheia procesele verbale necesare conform legislatiei in vigoare.

Lucrarile de terasamente se executa in conformitate cu urmatoarele acte normative:

- STAS 9824/0-74 – Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii generale.

- STAS 9824/1-87 – Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agrozootehnice.

- C169-88 – Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale.

- C56-85 – Normativ pentru verificarea calitatii si receptiei lucrarilor de constructii si instalatii aferente.

- C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente.

- C83-75 – Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii.

- C29-85 – Normativ privind imbunatatirea terenurilor slabe prin procedee mecanice

- Legea 10/1995 si 123/2007 Conditiile de calitate in constructii.

Orice modificare ulterioara in cadrul prescriptiilor din lista de mai jos ca si alte prescriptii aparute dupa aprobarea prezentului proiect sunt obligatorii.

Trasarea

Trasarea acestuia se face în două etape:- fixarea bornelor repere în teren şi a axelor construcţiilor pe baza planului de situaţie, etapă ce

se execută de Constructor impreuna cu Beneficiarul la predarea amplasamentului;- trasarea în detaliu, operaţiune ce se face de către Constructor.

Executia

Sapaturi in condiţii normale de execuţie

Înainte de atacarea lucrărilor de săpătură, Constructorul va elibera amplasamentul de eventualele constructii provizorii existente si va executa pe baza de proiect provizorate pentru lucrarile edilitare(dacă este cazul) Se vor lua măsuri pentru identificarea şi protejarea reţelelor subterane care rămân funcţionale.

of 168

Constructorul va respecta, la lucrările de săpături, pantele, traseele, cotele şi adâncimile prevazute in proiect.

Trebuie luate următoarele măsuri pentru menţinerea stabilităţii malurilor: terenul din jurul săpăturii să nu fie încărcat şi să nu fie supus la vibraţii; pământul rezultat din săpătură să nu fie depozitat la o distanţă mai mică de 1 m de la

marginea gropii de fundare; în cazul săpăturilor până la 1 m adâncime, distanţa se poate lua egală cu adâncimea săpăturii;

apele din precipitaţii sau provenite accidental se vor înlătura rapid; dacă din cauze neprevăzute, turnarea fundaţiei nu se efectuează imediat după săpare şi se

observă fenomene ce indică pericol de surpare, se iau măsuri de sprijinire a pământului în zona respectivă sau de transformare a lor în pereţi cu taluz.

Sapaturile se vor executa partial mecanizat si partial manual. Daca la cota sapaturii nu se intalneste terenul bun de fundare, se va adanci sapatura pana la atingerea acestuia iar pentru diferenta dintre cele doua cote (cota sapaturii pana la terenul bun si cota prevazuta in proiect la baza fundatiilor, se va executa o perna de balast sau o completare din beton simplu B100. Alegerea uneia din cele doua solutii se va face cu acceptul specialistului geotehnician si al Beneficiarului.

Executantul este obligat să urmărească permanent apariţia şi dezvoltarea crăpăturilor longitudinale paralele cu marginea săpăturii, care dacă sunt cauzate de uscarea pământului, pot indica începerea surpării malurilor şi să ia măsuri de prevenire a accidentelor.

Partea superioară a săpăturilor (nivelul de fundare) se va ţine descoperită cât mai puţin posibil.

Ultimii 15 cm se vor săpa când Constructorul a luat toate măsurile pentru continuarea în timp util a lucrărilor următoare.

Nu se va continua executarea nici unei lucrari de constructii inainte de a obtine avizul specialistului geotehnician atestat MLPAT privind caracteristicile terenului de fundare ca si stabilirea cotei sapaturii (se intocmeste PVRC – natura teren).

Sapaturi in condiţii de execuţie pe timp friguros

Nu se admite execuţia ultimului strat de săpătură în apropierea cotei de fundare pe timp friguros, fără a se lua măsuri împotriva îngheţului (pentru a nu se îngheţa terenul) care ar duce la schimbarea condiţiilor geotehnice ale terenului, pe care urmează a se funda construcţia (stâlpii de cadre, suporţii de aparataje etc.).

Utilaje folosite

În funcţie de natura pământului şi existenţa sau nu a apei, se pot folosi utilaje ca:

buldozer pentru săparea generală şi deplasarea locală (mişcarea terasamentelor), excavator pentru săparea în spaţii largi şi înguste prin retrageri şi depozitarea în mijlocul de

transport. dacă există apă, se coboară nivelul freatic prin canale colectoare sau puţuri şi pomparea acestora,

autocamioane pentru transport pământ şi moloz, cilindru compresor pentru compactare, mai mecanic, mai manual.

Umpluturi de pământ

După realizarea infrastructurilor, se execută sistematizarea la cotele din proiect a umpluturii de pământ. Toate lucrările de umplutură se vor executa în straturi de grosime maximă 20 cm, după compactare.

Operaţiile de umpluturi pe lângă fundaţii se vor efectua după ce toate lucrările de construcţii au fost executate, s-au decofrat toate elementele monolite şi au fost scoase din săpătură cofrajele.

Înainte de execuţia umpluturilor, se vor scoate din săpătură toate obiectele ce au căzut lângă

of 168

fundaţii, bolovani, resturile vegetale şi celelalte impurităţi.

La execuţia lucrărilor de umpluturi se vor verifica: corespondenţa naturii terenului cu cota prescrisă în proiect; calitatea materialului utilizat pentru umplutură, respectarea tehnologiei de compactare; realizarea gradului de compactare prevăzut în proiect;

În ramblee nu se folosesc pământuri de consistenţă scăzută ca: mâluri, nămoluri, pământuri turboase cu conţinut de săruri solubile în apă mai mare de 5%, bulgări de pământ sau pământ cu suprafeţe putrescibile (brazde, crengi, rădăcini etc.).

Pământul ales pentru umplutură, nu trebuie să conţină stratul de sol vegetal, urme de rădăcini, deoarece prin putrezire în timp ar duce la apariţia de goluri cu tasări posibile. Umplerea se va executa numai in teren bun. Nu se admite umplutura in teren vegetal.

Straturile de pământ se compactează cu maiul manual, maiul mecanic sau la suprafeţe întinse cu cilindrul compresor, prin treceri succesive de 2-3 ori în acelaşi punct, folosindu-se pământ cu umiditate optimă pentru compactare. Abaterile limită la gradul de compactare vor fi de 3% până la adâncimea de 50 cm şi se acceptă în maximum 10% din numărul punctelor de verificare. La operaţia de compactare a terenului, se va verifica gradul de compactare de către un laborator de specialitate autorizat şi rezultatul se consemnează în buletinul de verificare a gradului real de compactare.

Epuismente

La executia sapaturilor se vor lua masuri de inlaturare a apei de infiltratie pana la cota inferioara nivelului talpilor fundatiilor.Tehnologiile aplicate sunt la latitudinea executantului.

Se atentioneaza asupra obligativitatii de a nu se antrena partea fina din terenul de fundare de sub elementele existente in vecinatate.

Terenul de fundaţie şi materialele cu care se execută terasamentele se examineaza din punctul de vedere geologic, geotehnic şi hidrologic în conformitate cu studiul geotehnic si cu normele în vigoare. Înaintea începerii lucrărilor de terasamente se va executa o pistă de probă pe care se va testa tehnologia de realizare a umpluturilor, se vor stabili tipurile de utilaje folosite precum şi numărul de treceri ale cilindrului compactor. Constructorul împreună cu geologul vor aviza tehnologia de execuţie. Pământul rezultat din săpătură se depozitează local şi pe etape pentru umplutură şi numai diferenţa rezultată se transportă cu utilaje de transport la locul de depozitare.

La transportul pământului se va ţine seama de :

distanţa de transport, act încheiat de Beneficiar cu constructorul, înfoierea pământului rezultat din săpătură, utilaje mecanice folosite.

Controlul calitatii lucrarilor de terasamente

Se va verifica:

pichetarea stâlpilor şi trasarea fundaţiilor , adâncimea de fundare (teren bun de fundare), calitatea umpluturii verificarea făcându-se pe bază de probe de laborator, grosimile straturilor aşternute în rambleu faţă de cele stabilite în funcţie de tipul utilajului folosit

la compactare, umiditatea efectivă la care se compactează pământul şi variaţia acesteia faţă de umiditatea

optimă de compactare precum şi gradul de compactare realizat şi variaţia acestuia faţă de cel prevăzut,

cotele realizate faţă de prevederile proiectului,

of 168

determinările privind grosimea straturilor, umiditatea şi gradul de compactare realizat se vor face pentru fiecare strat în parte,

verificarea compactării se va face prin recoltarea de probe din sondaj cu adâncimea de 30cm.

Verificările privind gradul de compactare realizat se vor face în special acolo unde se văd denivelări ale straturilor ca urmare a trecerii autovehiculelor în timpul execuţiei.

Masurarea lucrarilor de terasamente

Măsurătorile lucrărilor de terasamente (săpătură, umplutură, compactare, transport) se vor face la metru cub de terasamente, respectiv tone pentru transport, scăzându-se volumul de umplutură.

Receptia lucrarilor

Lucrările de terasamente vor fi supuse unei recepţii provizorii şi a unei recepţii definitive conform reglementărilor legale în vigoare.

La recepţia provizorie se vor verifica:- concordanţa lucrărilor cu prevederile proiectului de execuţie si a reglementarilor in vigoare;- natura pământului din umplutura;- concordanţa gradului de compactare realizat conform prevederilor în vigoare.

La recepţia definitivă se va examina dacă lucrările s-au comportat în bune condiţii în cursul termenului de garanţie şi dacă au fost întreţinute corespunzător.

7.2 LUCRARI DE BETON ARMAT

Se vor utiliza numai betoane produse in instalatii centralizate cu un control riguros al calitatii.Turnarea betoanelor se va face in cofraje din panouri de inventar din placaj, refolosibile.

Lucrarile de betoane se vor executa respectind cu strictete urmatoarele acte normative:

- STAS 1799 - 88 - Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa verificarilor calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de constructii.

- STAS 1667 - 76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu liantii minerali.

- STAS 388 - 80 - Lianti hidraulici. Ciment Portland.

- STAS 8133 - 90 - Ciment. Reguli pentru verificarea calitatii.

- STAS 1030 - 85 - Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala.

- STAS 438/1-89 - Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate.

- STAS 1759 - 88 - Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat. Determinarea densitatii - aparente, a lucrabilitatii, a continutului de agregate fine si a inceputului de priza.

- STAS 1275 - 88 - Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit. Determinarea rezistentelor mecanice.

- NE 012-99 – Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat.

- C26 - 85 - Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive.

- C16 - 84 - Normativ pentru executia lucrarilor de constructii pe timp friguros.

- C56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente. Instructiuni pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse la constructii si instalatii aferente.

Orice completare sau modificare, facuta acestor prescriptii dupa intocmirea acestui caiet de sarcini, ca si alte norme ce se refera la lucrarile de executie sunt obligatorii pentru executant daca intra in vigoare inainte de inceperea lucrarilor.

Compozitie, fabricatie, transport si puneri in opera.

Betoanele folosite sunt, conform detaliilor anexate de urmatoarele clase:

of 168

- C 8/10 (B 100) - betoane pentru egalizare

- C 16/20 (B 250) - beton armat monolit

Retetele de preparare a betonului se vor intocmi in conformitate cu normativul NE 012-99. Tipul de ciment se va stabili in conformitate cu prevederile din “Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat” anexa I, indicativ NE012-99, in functie de grosimea elementelor si clasele de expunere. Agregatele sunt de cariera, cu granula max. 31 mm pentru elementele masive si 16 mm pentru elementele cu grosimi sub 30cm. Betonul va fi procurat de la o statie de betoane apropiata unde se va comanda pe baza retetei adecvate betonului. Adaosul de aditivi se va folosi in conformitate cu normele in vigoare. In acest caz se vor face incercari preliminare pentru verificarea mentinerii caracteristicilor cerute betonului. Transportul betonului se va face cu automalaxoare continue si comandarea acestuia se va face pe baza cantitatii necesare de pus in opera imediat. Distanta de transport si durata pina la punerea in opera trebuie reduse cit mai mult posibil in conformitate cu prevederile NE 012-99. Mijloacele de transport trebuie sa fie curate si etanse pentru a nu pierde laptele de ciment. Punerea in opera a betonului se face conform normativului NE 012-99 - urmarindu-se pe cit posibil o betonare continua a elementelor (fara intreruperi). Ea se face dupa receptia calitativa a lucrarilor de sapaturi, cofraje si armaturi in functie de situatia respectiva. De asemenea inainte de betonare se verifica daca betonul turnat anterior si intarit corespunzator are suprafata curatata de pojghita de lapte de ciment, nu are zone segregate sau daca rugozitatea prezentata este suficienta pentru o buna aderenta. Apoi, se verifica daca s-au umezit cofrajele, betonul vechi sau alte suprafete cu care va veni in contact betonul de turnat si daca s-au luat masuri de evacuare a eventualelor ape provenite din precipitatii si care au patruns in cofraj. Betonarea se va face de regula cu bena. Se poate folosi si pompa cu luarea de masuri in ceea ce priveste lucrabilitatea betonului si dimensiunile agregatelor. Betonul adus la punctele de lucru trebuie sa se incadreze in limitele de lucrabilitate admise si sa nu prezinte segregari. Nu este admisa corectarea lucrabilitatii prin adaugarea de apa sau alte mijloace, ci doar prin aditivi superplastifianti si cu o remalaxare a betonului. Inaltimea maxima de turnare a betonului este 3 metri. La elementele mai inalte de 3 metri se vor prevedea ferestre si jghiaburi de turnare in cofraj, sau betonarea se va face cu pilnii speciale cu capatul inferior la max. 1.5 metri deasupra zonei ce se betoneaza. In timpul betonarii se va verifica permanent pozitia armaturilor si cofrajelor pentru evitarea eventualelor deformari sau deplasari. Cind apar aceste deformatii, se va opri betonarea pina la corectarea acestora in mod operativ. Betonul se va turna uniform in lungul elementului urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de maxim 50 cm grosime ( inaltime ), iar turnarea stratului urmator se face obligatoriu inainte de inceperea prizei betonului in stratul anterior. In timpul betonarii nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii elementului ce se betoneaza si nici asezarea vibratorului pe armaturi. Se va urmari inglobarea completa a armaturilor in beton si respectarea grosimii stratului de acoperire care va fi de 4.5cm pe suprafetele ce vor fi in contact cu pamintul si de 2.5 cm pentru elemente structurale. Stratul de acoperire la partea de jos a placilor nu va fi sub nici o forma mai mic de 2 cm. O atentie deosebita trebuie acordata umplerii complete a sectiunilor, la noduri sau in zonele de imbinare, fiind recomandabila indesarea betonului cu sipci sau vergele, concomitent cu vibrarea lui. Este interzisa circulatia muncitorilor pe armaturi, cofraje sau beton proaspat, pentru circulatie se vor executa punti special amenajate. Durata maxima a intreruperilor in timpul betonarii nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului ce se poate considera 2 ore de la prepararea acestuia. Daca din motive intemeiate nu se poate relua betonarea in acest timp, ea se va face dupa o ora. Inainte de inceperea betonarii, rostul de intrerupere se va trata corespunzator prin spituire si suflare cu aer sau apa, in vederea unei bune conlucrari. Pentru acestea se va demonta cofrajul pe o parte si se va curati bine dupa care se va remonta cofrajul. Grinzile si placile ce sunt in contact se vor turna concomitent, iar daca nu este posibil acest lucru se va crea un rost la 1/5 si 1/3 din deschiderea placii urmind sa se betoneze ulterior si restul. Compactarea betonului se face mecanic, cu pervibratorul. Dupa ce betonul a atins

o rezistenta minima de 2,5 N/mm2 acesta se poate decofra pe partile laterale. Operatia se executa cu grija, fara bruscari astfel incit muchiile elemetelor sa nu fie deteriorate sau cofrajele rupte. Daca in urma decofrarii se constata defecte de turnare majore (goluri, segregari, neacoperiri de armaturi, etc.) se va trece la remedierea acestora numai dupa consultarea proiectantului. Defectele limita admisibile ale elemetelor de beton si abaterile de la dimensiunile din proiect sunt date in normativul C56 - 85 si trebuie respectate conform elemetului respectiv.

of 168

CIMENT

In conformitate cu prevederile normativului NE012-99, pentru zonele cu agresivitate sulfatica slaba, se va utiliza ciment rezistent la agresivitate sulfatica SRI-32.5 Cimentul se va livra ambalat in saci sau vrac daca este transportat in vehicile specializate cu descarcare pneumatica in silozuri la locul de punere in opera. Cimentul va fi protejate de umezeala sau de alte impuritati La livrare se va verifica de catre utilizator si reprezentantul vinzatorului conformitatea calitatii produsului. Cimentul se va depozita numai in silozuri special destinate sau in incaperi uscate si inchise (in cazul cimentului ambalat in saci. Sacii vor fi asezati in stive de un rind cu interspatii si pe platforme din lemn si la inaltimea de cca.50 cm. pentru asigurarea circulatiei aerului. Stivele vor avea cel mult 10 saci suprapusi.

AGREGATE

La executia betonului se folosesc agregate de balastiera, de la balastiere atestate. Agregatele se vor achizitiona, transporta si depozita pe sorturi, evitindu-se amestecarea sau contaminarea cu diferite impuritati, materiale organice, etc. Depozitarea agregatelor se va face pe platforme betonate, cu compartimentari pentru fiecare sort. Controlul calitatii agregatelor se face in conformitate cu prevederile Normativului NE012-99 si cu metodele prevazute de STAS 4606/1980. Este interzisa utilizarea de agregate provenite din apa de mare sau din calcar.

APA

Apa utilizata la prepararea betoanelor, daca nu provine din reteaua publica de alimentare, este necesar sa indeplineasca toate conditiile prevazute in STAS 790/1984.

Armaturi

Otelul beton folosit la armarea elementelor de constructii este otelul neted OB37 pentru armari constructive si etrieri si otelul PC52, profilat la cald pentru armarea de rezistenta curenta. Otelul pentru armaturi trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate cerute de STAS 438/1 - 89, STAS 438/2 - 91 si de normativul NE 012-99, conditii ce se verifica pe baza certificatului de calitate al lotului de otel adus, si prin incercari de laborator. Otelurile pentru armaturi trebuie depozitate separat pe tipuri si diametre, in spatii amenajate si dotate corespunzator astfel incit sa asigure:

- evitarea corodarii otelului ; - evitarea murdaririi armaturii ; - asigurarea posibilitatii de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru;

FASONAREA ARMATURILOR

Fasonarea barelor, confectionarea si montarea acestora se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului ( detaliile de armare ale elementelor ). Fasonarea se face in ateliere de armaturi. Inainte de a trece la fasonare, executantul va proceda la identificarea tuturor barelor necesare, la posibilitatile de fasonare si de montare, si eventual va cere acordul proiectantului pentru modificarile necesare. Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte si in acest scop se va proceda la curatirea eventualelor impuritati si a ruginii prin frecare cu peria de sirma, mai ales in zonele unde barele se sudeaza. Otelul livrat in colaci se va indrepta inainte de fasonare prin tragere cu troliu dar fara a produce deformari ale materialelor. Alungirea maxima va fi de 1 mm/m.

MONTAREA ARMATURILOR

Montarea barelor in cofraje se va face cu distantieri din plastic si legarea barelor cu sirma moale. Se va urmari realizarea acoperirii armaturii conform punctului precedent. Daca lungimea barelor din lot nu este suficienta pentru realizarea unui anumit tip de bara, se va proceda la innadirea acesteia prin sudura in cochila sau cu eclise (ls=10d) in conformitate cu prevederile normativului

C28 - 83 sau la montaj prin petrecere pe o lungime egala cu 60d, unde d = diametrul minim al armaturilor ce se inadesc. La montarea armaturilor in cofraje se interzice calcarea pe armaturile deja montate sau pe cofraje. Inainte de turnarea betonului se vor verifica din punct de vedere

of 168

calitativ lucrarile de montare a armaturilor, si se vor corecta eventualele nepotriviri sau defecte. Verificarile necesare si abaterile limita sunt trecute in normativele NE 012-99 si C56-85 si se vor respecta intocmai. Toate verificarile rezultate obtinute si observatiile facute se vor trece in procese verbale de lucrari ascunse.

EXECUTIA LUCRARILOR PE TIMP FRIGUROS

Pentru betonarea pe timp friguros se va respecta normativul C16 - 84. Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile de contractie in perioada calduroasa, se va asigura muntinerea umiditatii betonului minim 7 zile dupa turnare, protejind suprafetele libere prin:

– acoperirea cu materiale de protectie ( prelate, rogojini, etc. ) ;– stropirea periodica cu apa, care va incepe dupa 2 12 ore de la turnare, in functie de tipul

de ciment utilizat si temperatura mediului ( minim +5C ). Stropirea se va repeta la intervale de 2 6 ore

– Aplicarea de pelicule de protectie, in conformitate cu prescriptiile speciale.Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena, atit timp cit exista pericolul antrenarii pastei de ciment.

Cofraje

Pentru executia lucrarilor de beton armat monolit, se vor folosi cofraje de panouri, refolosibile din lemn ecarisat si placi TEGO. Ele trebuie montate si alcatuite astfel incit sa prezinte rigiditatatea si stabilitatea necesara, iar sarcinile sa poata fi transmise si repartizate corect punctelor de sprijin. Panourile de cofraj inainte de fiecare folosire se curata de beton si lapte de ciment si se ung cu agenti de decofrare pe fetele ce vin in contact cu betonul. Aceste produse nu trebuie sa corodeze armatura sau cofrajul, sa nu pateze betonul, sa se aplice usor si sa nu-si schimbe proprietatile in timp. Inainte de turnarea betonului cu 1 - 2 ore, cofrajele se vor uda.

COFRARE

Montarea cofrajelor cuprinde urmatoarele operatii:

- trasarea pozitiei cofrajelor ;

- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor ;

- verificarea si eventual corectarea pozitiei cofrajului ;

- incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor ;

- montarea armaturilor in cofraj si a pieselor metalice ce vor fi inglobate in beton

- betonarea elementului cofrat ;

- decofrarea dupa indeplinirea conditiilor de rezistenta a betonului turnat ;

Va trebui acordata o atentie deosebita la cofrajele ce reazema pe paminturi inghetate sau cu sensibilitate la inmuiere, pentru evitarea deplasarii cofrajelor datorita deformarii terenului. Se va acorda atentie la rosturile panourilor pentru asigurarea etanseitatii cofrajului. In acest scop nu se admit panouri rupte, gaurite sau cu captuseala discontinua. La montarea cofrajului se admit abateri de +/- 0.3 cm fata de cotele proiectului.

DECOFRAREA

Se interzice decofrarea elementelor inainte de atingerea de catre beton a rezistentei minime de 2,5 N/mm2 cind se pot decofra partile laterale. Pentru grinzi si placi se vor mentine sustinerile pina la 15 30 zile. In cazul conditiilor deosebite de lucru aceste termene se pot corecta pe baza de incercari in laborator. La decofrare se va da atentie deosebita modului de lucru pentru ca sa nu se strice muchiile sau sa se deteriorezesuprafata betonului. Imediat dupa decofrare se verifica suprafata betonului turnat si se fac toate remedierile necesare.

RECEPTIA LUCRARILOR

Pentru asigurarea executiei corecte a lucrarilor de beton si beton armat se vor efectua urmatoarele

of 168

verificari etapizate ale cofrajelor : verificarea preliminara a lucrarilor pregatitoare a elementelor de cofrare si sustinere ; verificarea pozitionarii corecte a cofrajelor in raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor cofrajului ; verificarea finala in care se receptioneaza cofrajul si se intocmesc procesele verbale pentru lucrari ce devin ascunse.

In cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se poate redacta un proces verbal pentru lucrari ce devin ascunse comun. In aceasta situatie se va specifica si starea suprafetei pe care va fi turnat betonul. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu sunt limitative, se completeaza cu memorii tehnice cuprinse in proiectele de specialitate, si cu prevederile standardelor si normativelor in vigoare, putandu-se completa cu orice masuri suplimentare propuse de executanti care nu contravin celor cuprinse mai sus si ducand la sporirea calitatii executiei.

8. CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE INSTALATII ELECTRICE

8.1 SPECIFICATII GENERALE

8.1.1 BAZA DE PROIECTARE

Baza de proiectare este constituita din :

Solutiile tehnologice si constructive adoptate; Caracteristicile tehnice pentru echipamente si utilaje tehnologice; Standarde si normative in vigoare.

Antreprenorul va rezolva orice neconcordanta intre piesele desenate si cele scrise in favoarea beneficiarului.

8.1.2 OBLIGATIILE ANTREPRENORULUI

8.1.2.1 Responsabilitatile antreprenorului

Inainte de inceperea lucrarilor de executie antreprenorul are obligatia de a verifica intreaga documentatie si de a sesiza investitorul asupra eventualelor neconformitati si neconcordante constatate in proiect, in vederea solutionarii.

Se considera ca, antreprenorul calificat in urma licitatiei pentru executarea lucrarii, cunoaste detaliile care fac parte din regulile specifice executarii instalatiilor in constructii. Acestea nu sunt indicate pe planuri si nici in cadrul prezentei specificatii.

In toate cazurile este indicat ca lucrarea sa fie executata in conformitate cu toate regulile specifice, astfel incat sa se asigure functionarea corespunzatoare a tuturor instalatiilor si totodata un aspect corespunzator al acestora.

Materialele si echipamentele utilizate vor corespunde dimensionarilor din proiect. Se vor lua masuri pentru pastrarea aspectului exterior, a integritatii si functionalitatii materialelor si echipamentelor electrice pe timpul transportului si a depozitarii pentru a nu se deteriora prin umezeala, apa, lovire.

Contractorul va manipula, depozita si proteja echipamentele si materialele in concordanta cu recomandarile producatorului si cu cerintele NEMA 70B, Anexa I, intitulata "Intretinere si Depozitarea Echipamentelor in timpul Constructiei".

Elementele deteriorate sau defecte se vor inlocui cu elemente noi de catre Contractor pe cheltuiala lui.Cablurile se vor proteja impotriva socurilor mecanice.Cablurile se vor transporta cu tamburul pentru a evita deformarea formarii buclei.

La executia, urmarirea, controlul si receptia lucrarilor ce fac obiectul autorizatiei de infiintare acordata de ANRE vor fi angajati contractori/subcontractori atestati de ANRE conform legislatiei in vigoare.

Produsele vor fi livrate in cutii pentru a fi protejate impotriva deformarilor sau socurilor mecanice.

of 168

Materialele si produsele sevor depozita in locuri uscate si bine ventilate.

8.1.2.2 Documente tehnice

Pentru fiecare material, echipament sau utilaj achizitionat si care urmeaza a fi introdus in lucrare, antreprenorul va transmite beneficiarului si proiectantului, spre aprobare, cate o fisa tehnica care sa prezinte cu claritate numele furnizorului, marca, tipul, caracteristicile tehnico-functionale, dimensiunile de gabarit, etc.

In situatia in care antreprenorul doreste ca anumite lucrari specifice sa fie executate de un subantreprenor acesta din urma trebuie prezentat tuturor partilor implicate printr-o fisa tehnica, supusa spre aprobare. Atunci cand toate partile implicate si-au dat acordul, subantreprenorul poate incepe lucrul pe santier.

Toate documentele aprobate, fise tehnice, desene, rapoarte de probe trebuie pastrate in fisiere la sediul antreprenorului general, astfel incat sa poata fi consultate de toate partile implicate.

8.1.2.3 Verificari si probe

Prevederi generale

Contractantul va rezolva orice neconcordanta intre piesele desenate si cele scrise in favoarea Autoritatii Contractante.

In timpul executiei lucrarii, Contractantul va efectua diferite verificari partiale si probe pentru a se permite desfasurarea normala a lucrarii si pentru a se putea asigura integrarea instalatiei respective in ansamblul cladirii, in concordanta cu proiectul.

Pentru ca acest lucru sa se poata realiza, Contractantul va face probe asupra unor parti ale instalatiilor, asa cum o cer beneficiarul sau proiectantul, pentru a se permite asigurarea desfasurarii lucrarilor de constructii.

Pe parcursul executarii lucrarilor, verificarile de calitate se efectueaza de catre conducatorul tehnic al lucrarii si de catre controlorii tehnici din cadrul compartimentului CTC al intreprinderii de executie.

Pentru instalatiile care se ingroapa sau se ascund, verificarea calitatii se efectueaza conform instructiunilor pentru lucrari ascunse ale prezentului capitol.

Verificarile care constau din probe electrice sau mecanice vor fi efectuate de catre persoane autorizate (verificatori autorizati, controlori tehnici de calitate etc).

Toate aparatele, echipamentele si utilajele vor fi controlate separat pentru a corespunde caracteristicilor prevazute in proiect si calitatii functionale garantate de fabrica furnizoare.

NOTA: Se mentioneaza ca executantul nu este indreptatit a face inlocuiri fara avizul scris al proiectantului.

Contractorul va manipula, depozita si proteja echipamentele si materialele in concordanta cu recomandarile producatorului si cu cerintele NEMA 70B, Anexa I, intitulata "Intretinere si Depozitarea Echipamentelor in timpul Constructiei".

Elementele deteriorate sau defecte se vor inlocui cu elemente noi de catre Contractor pe cheltuiala lui.

Cablurile se vor proteja impotriva socurilor mecanice.

Cablurile se vor transporta cu tamburul pentru a evita deformarea formarii buclei.

Produsele vor fi livrate in cutii pentru a fi protejate impotriva deformarilor sau socurilor mecanice.

Materialele si produsele sevor depozita in locuri uscate si bine ventilate.

Materialele (conducte, tuburi, cabluri), aparatele, echipamentele si utilajele electrice ce urmeaza a fi utilizate pentru executarea unei instalatii electrice, vor fi verificate scriptic, vizual si dupa caz si

of 168

prin masuratori de sondaj cu ocazia preluarii din magazie sau depozit pentru motoare.

Verificarea scriptica va consta din confruntarea datelor si caracteristicilor de calitate, de tip, dimensionale, electrice etc. mentionate in certificatele de calitate, buletinele de omologare, buletinele de proba, etichetele si placutele care insotesc materialele, aparatele, cu acelea prevazute in proiectul respectiv.

Verificarea vizuala se face examinand materialele, aparatele, pentru a se constata starea lor.

Verificarea prin masuratori prin sondaj se face la minimum 1% din tipodimensiunile de materiale si consta in masurarea dimensiunilor (sectiune, diametre, lungimi) acestora cu sublerul, metrul.

Materialele, aparatele, echipamentele, ale caror caracteristici nu corespund cu cele din proiect sau care prezinta defecte de calitate (izolatii rupte, pereti de tub cu fisuri, carcase sparte), vor fi respinse si nu se vor introduce in lucrarile respective.

Daca la verificarea prin masuratori de sondaj a dimensiunilor materialelor se constata neconcordanta intre datele inscrise in actele ce insotesc materialele si cele constatate pe teren, vor fi efectuate verificari pe un numar de tipodimensiuni ce va fi apreciat de maistru.

Toate materialele care nu corespund prevederilor proiectului sub acest aspect vor fi respinse si nu vor fi puse in opera.

Toate conductele, cablurile, barele, tuburile si accesoriile lor vor fi verificate vizual la locul de montare, dupa transport. Materialele care la aceasta verificare prezinta defectiuni neremediabile (conducte cu izolatia rupta, tuburi din PVC sparte sau crapate etc) vor fi respinse. Pot fi admise pentru montare, in cazurile in care este posibil, numai partile de material care nu prezinta deteriorari, insa numai dupa ce s-a facut o verificare severa a calitatii lor.

La conductele cu izolatie si manta si la cabluri se va verifica continuitatea electrica pe fiecare colac, respectiv tambur, inainte de montare (pozare). Verificarea va fi efectuata cu inductorul (ohmmetrul) legandu-se la cele doua borne ale acestuia capetele colacului; in cazul cablurilor, se vor lega la bornele aparatului, pe rand, doua cate doua capetele conductelor cablului respectiv. Daca acul indicator al aparatului la invartirea manivelei arata rezistenta nula, conducta prezinta continuitatea electrica (nu este intrerupta). Toate conductele care prezinta rezistenta infinita (fiind intrerupte) vor fi respinse.

Dupa verificarea continuitatii electrice pe fiecare faza se vor verifica si eventuale scurt-circuitate intre faze.

Aparatele, echipamentele si utilajele electrice (aparate de conectare, protectie, pornire, reglare, masini electrice, corpuri de iluminat, tablouri electrice, etc.) vor fi verificate scriptic si vizual la locul de montare, dupa transport. Verificarea scriptica va consta din confruntarea caracteristicilor inscrise pe placute sau etichete cu acelea prevazute in proiect. Verificarea vizuala va consta din examinarea aspectului exterior al aparatelor, echipamentelor etc.

Toate aparatele, echipamentele etc. care au caracteristici diferite de cele prevazute in proiect, precum si acelea care prezinta defectiuni (izolatie rupta, lipsa unor elemente de protectie) care la exploatare ar putea conduce la accidente umane sau la producerea de daune materiale (prin electrocutare, incendii) vor fi respinse. Daca defectiunile pot fi remediate, atunci materialele respective, dupa remediere, vor fi supuse din nou verificarii, inainte de a fi introduse in lucrarile respective.

Pozarea cablelor, aparatajelor si a tablourilor se va face numai dupa ce sunt create conditii de conservare si securitate a elementelor de instalatii. Inceperea executiei va fi precedata de intocmirea unui “Proces verbal incheiat intre constructor si electrician”.

Inainte de a incepe montarea elementelor unei instalatii electrice se va verifica vizual si, dupa caz, si cu instrumente de masura adecvate (metru, ruleta etc) daca lucrarile constructive efectuate instalatiei corespund prevederilor din proiect si prescriptiilor tehnice.

La traseele alese (la trasaje, marcaje) pentru instalatia electrica, se va verifica daca:

lungimea traseului este cea mai scurta posibila;

of 168

au fost respectate distantele minime admise pana la conductele altor instalatii, inclusiv cele pana la conductele instalatiei de paratrasnet (atunci cand nu au putut fi evitate traseele comune), precum si pana la elemente de constructie;

au fost evitate locurile in care integritatea instalatiei ar putea fi periclitata in timpul exploatarii (datorita loviturilor mecanice, umezelii, temperaturilor ridicate, agentilor corozivi etc);

au fost respectate conditiile in care, in anumite locuri si sub anumite inaltimi fata de pamant sau pardoseala, este permisa executarea de trasee ale instalatiei electrice (de ex. trasee de cabluri neprotejate in tuburi metalice nu sunt permise in canale de ventilatie, trasee de conducte in tuburi PVC nu sunt permise in montaj direct pe elemente combustibile etc); toate traseele care la aceste verificari nu satisfac conditiile impuse, vor fi reexaminate si retrasate.

La traversarile executate in elementele de constructie, pentru instalatia electrica, se va verifica daca amplasamentul si executia respecta prevederile prescriptiilor tehnice in vigoare. Cele care nu corespund la verificare, vor fi refacute si verificarea va fi repetata.

La locurile trasate pentru elementele de sustinere a instalatiei electrice (bratari, coliere, poduri, stalpi, console de acoperis etc), se va verifica prin masuratori cu metrul, ruleta etc, daca au fost respectate prevederile cu privire la distante, dimensiuni, executie etc din proiect si din prescriptiile tehnice.

La lacasurile marcate sau executate pentru doze, aparate etc, se va verifica daca locul ales este conform prevederilor proiectului si se va verifica prin masuratori cu metrul ruleta etc, daca la montarea aparatelor vor fi respectate distantele fata de elementele metalice legate la pamant si inaltimile, fata de suprafata finita a pardoselii, prevazute in prescriptiile tehnice in vigoare. Daca la verificare se vor gasi lacasuri pentru doze, aparate etc, prevazute in incaperi in care instalarea lor nu este permisa sau la alte distante sau inaltimi decat cele admise, ele vor fi respinse impreuna cu tot traseul caruia apartin (atunci cand este cazul).

La pozitiile alese si trasate in vederea montarii de console, rame, postamente, nise etc, pentru aparate, masini, tablouri, utilaje electrice, se va verifica daca amplasarea corespunde prevederilor proiectului si sunt evitate locurile care prezinta pericole pentru instalatie. De asemenea, se va verifica daca pot fi respectate distantele permise, fata de elementele metalice legate la pamant, indicate in prescriptiile tehnice.

In cazul in care conditiile prevazute in proiect si in prescriptiile tehnice nu au fost respectate, nu va fi permisa montarea aparatelor, motoarelor, tablourilor etc, decat dupa ce pozitiile nou alese sunt verificate si gasite satisfacatoare.

La cazul instalatiilor electrice inglobate in panouri mari, inainte de turnarea betonului in cofraje, se va verifica fixarea sigura in numarul prevazut si la locul stabilit in proiect, a tuburilor, dozelor, carligelor pentru locurile de lampa etc. Dupa decofrare, la locul unde s-a efectuat turnarea (saniter, fabrica), se va verifica daca tuburile nu au fost obturate sau nu au iesit din doze, daca in doze nu a patruns lapte de ciment, daca locul dozelor si carligelor nu s-a schimbat etc.

Toate defectiunile vor fi remediate inainte de a se incepe tragerea conductelor in tuburi.

Inainte de inceperea lucrarilor de instalatii sau a unor parti din acestea, conducatorul tehnic al lucrarii trebuie sa verifice daca fundatiile, esafodajele etc prevazute precum si golurile necesare au fost executate, in bune conditii din punct de vedere al pozitiilor, dimensiunilor si calitatii.

Este strict interzis a se executa de catre instalatori strapungeri sau goluri prin spargerea sau taierea elementelor care fac parte din structura de rezistenta a constructiei. In cazul in care, din diferite motive, este necesar ca instalatorul sa execute totusi astfel de lucrari (de ex., deoarece golurile prevazute in proiect nu au fost lasate sau au fost amplasate necorespunzator etc) se admite efectuarea lor numai pe baza unui aviz scris de la proiectantul structurii de rezistenta insotit, dupa caz, de documentatie de executie (de exemplu schite, indicatii de executie etc). Executarea lucrarilor va fi supravegheata direct de conducatorul tehnic al lucrarilor de constructii sau de instalatii.

La constructiile metalice nu se admite nici o strapungere neprevazuta in proiect decat in baza

of 168

avizului scris dat de proiectantul structurii metalice.

Practicarea de goluri in elemente de zidarie, beton armat, in constructii metalice, sa se execute numai cu mijloace de mica mecanizare adecvate.

Verificari de efectuat pe faze de lucrari

La incheierea unei faze de lucrari, respectiv la terminarea unor portiuni din instalatie, care pot functiona sau se pot proba independent, verificarile si probele se fac cu participarea delegatului beneficiarului, iar rezultatele se inscriu in registrul de procese-verbale.

In cazul in care, in conformitate cu regulamentul intreprinderii respective de furnizare a energiei electrice, se impun anumite lucrari legate de fazele de lucrari, acestea vor fi efectuate conform instructiunilor speciale, in prezenta delegatului beneficiarului.

Verificarile care constau din probe electrice sau mecanice vor fi efectuate de catre persoane autorizate (verificatori autorizati, controlori tehnici de calitate etc), in prezenta delegatului beneficiarului.

Rezultatele verificarilor vor fi inscrise in procese-verbale. Toate rezultatele partiale se vor sintetiza intr-un proces-verbal care va servi la receptia preliminara, facand parte din dosarul de acte. El va fi semnat de cei care au facut verificarile si datat.

Calitatea circuitelor electrice se va verifica dupa ce conductele electrice au fost trase in tuburi sau montate pe pereti, inainte de acoperirea lor (cu mortar, pasta de ciment, rabit etc). La circuitele in cabluri, verificarea calitatii se va face inainte de inchiderea canalelor, santurilor etc.

La toate circuitele electrice se va verifica vizual respectarea prevederilor cu privire la sistemul de marcare a conductelor, in vederea usoarei lor identificari, de ex. prin culori, etichete etc. Vor fi respinse circuitele la care nu este posibil sa se identifice vizual diferitele conducte (de faze, de protectie etc). sistemul de identificare aplicat trebuie sa corespunda prevederilor din prescriptiile tehnice in vigoare.

La legaturile electrice ale conductelor instalatiei electrice se va verifica vizual, prin sondaj, la cel putin 15% din numarul total, daca acestea sunt executate in conformitate cu prevederile din prescriptiile tehnice in vigoare.

Daca la verificare se gasesc legaturi ale conductelor izolate executate in afara dozelor, cutiilor de derivatie, mansoanelor etc, circuitul va fi refacut si legaturile executate conform prescriptiilor.

Legaturile conductelor de aluminiu executate prin rasucire vor fi respinse. Legaturile care se constata ca nu sunt bine stranse sau nu prezinta siguranta, vor fi respinse si refacute.

Instalatiile electrice etanse executate in tuburi vor fi verificate cu aer la o presiune de 2,5atm. Incercarea se va face pe tronsoane de instalatie, astfel incat sa fie usoara localizarea rapida a eventualelor scapari. Toate capacele dozelor, garniturile dozelor, curbele, mufele, vor fi bine fixate la locul lor. Daca se constata scapari, se vor face remedierile necesare si proba se va repeta pana cand se realizeaza mentiunea constanta a presiunii.

Proba cu aer nu cuprinde si fazele care fac parte din terasele respective.

La circuitele electrice se va masura rezistenta de izolatie intre conducte si intre conducte si pamant. Se recomanda ca rezistenta de izolatie sa se masoare pe portiuni de instalatie cu lungimi limitate la cca 100m. Se va folosi pentru masurare un inductor si o tensiune de cel putin 500V.c.c. In timpul probei circuitul va fi deconectat de la sursa de alimentare.

Masurarea rezistentei de izolatie a conductelor circuitului fata de pamant se va face legand toate capetele conductelor intre ele, punand aparatele de conectare in pozitia “inchis” si cu toate sigurantele montate in socluri. Receptoarele pot fi mentinute in circuit. Polul pozitiv al inductorului se va lega la pamant iar cel negativ la capetele conductelor legate la un loc. In timpul incercarii vor fi desfacute toate legaturile dintre carcasele aparatelor si pamant.

Masurarea rezistentei de izolatie intre conductele circuitului se va face demontand toate receptoarele, punand aparatele la conectare in pozitia “inchis” si cu toate sigurantele montate

of 168

in socluri. Se va masura succesiv rezistenta intre conducte, luate doua cate doua.

Rezistenta de izolatie se considera admisibila daca are o valoare de cel putin 500.000ohmi. Toate circuitele care nu au aceeasi rezistenta de izolatie vor fi respinse. Dupa efectuarea remedierilor se va face din nou verificarea rezistentelor de izolatie ale circuitelor respective.

Instalatia de protectie prin legare la pamant sau la nul va fi verificata dupa montarea receptoarelor (de preferat, pe masura executarii ei) in ordinea urmatoare:

Pozarea centurilor de impamantare si electrozilor se face numai dupa ce s-a realizat sistematizarea pe verticala a zonelor adiacente obiectivului construit;

Dupa montarea prizei de pamant artificiale, se va masura conform prevederilor din prescriptia tehnica de specialitate in vigoare, rezistenta de dispersie obtinuta. Daca priza nu are rezistenta dorita, ea va fi completata cu electrozi pana la obtinerea valorii prevazute in proiect. In cazul in care se folosesc elementele naturale ale constructiei drept priza de pamant, se va verifica continuitatea electrica a acestor elemente si apoi rezistenta de dispersie. Atunci cand valoarea din proiect nu este realizata, se va completa priza naturala cu electrozi, pana la obtinerea valorii necesare.

Se instaleaza conductorul principal de protectie si se verifica continuitatea lui electrica.

Se leaga la conductorul principal de protectie elementele metalice ale instalatiei electrice, respectandu-se prevederile din proiect si se verifica continuitatea electrica a fiecarei legaturi.

Verificarea eficientei instalatiei de protectie se va face dupa punerea sub tensiune a instalatiei electrice respective, cu ocazia receptiei preliminare.

Instalatiile de paratrasnet vor fi verificate in mod similar cu acelea de protectie contra tensiunilor periculoase, de preferinta pe masura executarii lor, in ordinea urmatoare:

se verifica continuitatea electrica a prizei de pamant naturale sau complexe (naturala + artificiala) si apoi se masoara rezistenta de dispersie;

daca este necesar, priza va fi completata cu electrozi pana la obtinerea valorii impuse in prescriptia tehnica de specialitate;

dupa montarea conductelor de captare si de coborare se verifica pe rand continuitatea electrica a fiecarei parti de instalatie;

se executa legarea conductelor de captare cu acelea de coborare si se verifica continuitatea electrica a ansamblului.

Daca verificarile arata ca instalatia de paratrasnet nu satisface conditiile impuse in prescriptia tehnica respectiva, ea va fi respinsa.

Verificarile necesare se vor repeta dupa efectuarea remedierilor.

La verificarea instalarii tablourilor electrice, masinilor, echipamentelor etc, se vor controla vizual si prin masuratori, dupa caz, cel putin urmatoarele:

modul si calitatea fixarii lor pe suporti;

inaltimile de montaj admise, conform prescriptiilor tehnice in vigoare;

distantele admise pana la elementele de pe traseu si elementele constructiei, conform prescriptiilor tehnice in vigoare;

existenta tuturor aparatelor de pornire, reglaj, protectie etc, prevazute in proiect;

modul si calitatea executarii legaturilor;

existenta etichetelor si inscriptiilor de identificare, marcare etc, prevazute in proiect.

In cazul in care se constata ca nu sunt indeplinite conditiile impuse, se vor lua masuri pentru remediere apoi, dupa efectuarea remedierilor, se vor face din nou verificarile.

La instalarea :

of 168

cablurilor electrice şi a tuburilor de protecţie, se vor respecta condiţiile din normativul I7-2011

corpurilor de iluminat, se vor respecta condiţiile din normativul I7-2011.

Verificarile de calitate prevazute in acest subcapitol vor fi efectuate de comisia de receptie care va fi numita si isi va exercita atributiile conform “Regulamentului de efectuare a receptiei obiectelor de investitii”.

In vederea receptiei preliminare la cererea executantului, pe baza dosarului inaintat la intreprinderea furnizoare de energie electrica (IFE), conform Regulamentului pentru furnizarea si utilizarea energiei electrice, personalul furnizorului efectueaza controlul tehnic al instalatiilor electrice ale consumatorului. Delegatul furnizorului examineaza documentele puse la dispozitie de executant, din care rezulta ca instalatiile electrice de racord si utilizare au fost incercate in conformitate cu prevederile regulamentelor, instructiunilor si prescriptiilor tehnice referitoare la instalatiile si utilajele electrice. Pentru a verifica cele de mai sus, furnizorul poate face verificari prin sondaj. In cazul in care la aceste probe se obtin rezultate nesatisfacatoare, racordarea la retelele furnizorului nu este aprobata decat dupa remedierea deficientelor de catre executant.

Dupa obtinerea aprobarii de racord din partea IFE, inainte de punerea instalatiei sub tensiune, se va face in prezenta comisiei de receptie si a proiectantului, daca este necesar, o verificare a tuturor documentelor (dosarului pentru receptie, inclusiv a procesului - verbal in care sunt consemnate observatiile si rezultatele verificarilor efectuate pana la terminarea lucrarilor).

In cazul in care nu au fost efectuate remedierile semnalate sau se constata lipsa unor elemente de instalatie, comisia poate sa amane receptia preliminara sau sa o faca, daca este posibil, numai asupra partii de instalatie care indeplineste conditiile cerute.

Inainte de punerea sub tensiune, instalatiei electrice i se va face inca o verificare minutioasa, acordandu-se in special atentie acelor elemente sau parti de instalatie in care nu au fost respectate toate conditiile tehnice si organizatorice prevazute in proiect. De asemenea, se vor lua toate masurile prin care sa fie exclusa posibilitatea accidentarii personalului la punerea in functiune a masinilor, utilajelor etc.

Comisia de receptie va verifica pe teren la receptia preliminara:

Existenta dispozitivelor de protectie contra supracurentilor si echiparea, respectiv reglarea corecta, a dispozitivelor de protectie (sigurante calibrate, curentii releelor reglati la valorile prevazute in proiect etc).

Functionarea corecta a masinilor electrice. Acestea trebuie sa functioneze fara a produce zgomote anormale, cu echipamentul de pornire, protectie etc prevazut in proiect si cu legatura la pamant a carcasei metalice executata. La functionarea in gol, se va verifica daca este posibil, egalitatea curentilor pe cele trei faze, in cazul masinilor trifazice.

Functionarea corecta a instalatiilor de iluminat si, acolo unde este prevazut in proiect, functionarea sectionata a acestor instalatii.

Daca se constata in timpul functionarii iluminatului fluorescent palpairi suparatoare (efect stroboscopic) se vor lua masuri pentru inlaturarea fenomenului (corectari in modul de alimentare).Se va verifica la instalatia de iluminat, existenta tutuor elementelor de protectie ale corpurilor de iluminat (rastere, globuri etc), precum si a culorilor surselor (la lampile fluorescente) prevazute in proiect.Prin sondaj, la 2÷3% din corpurile fluorescente se va verifica existenta condensatoarelor pentru imbunatatirea factorului de putere.In cazul in care lipsesc condensatoarele, instalatia de iluminat va fi respinsa si nu va fi considerata receptionata decat dupa instalarea tutuor condensatoarelor.

Functionarea eficienta a instalatiilor de protectie prin legarea la pamant. Verificarea se face prin punerea la masa in mod voit a unei faze, luandu-se toate masurile de protectie pentru evitarea accidentelor prin electrocutare. Instalatia este eficienta daca asigura valori ale tensiunilor de atingere si de pas sub limitele admise si timpii de deconectare permisi, conform prevederilor din prescriptiile tehnice in vigoare.

Teste electrice - generalitati

of 168

Pe timpul excecutiei Contractorul trebuie sa urmareasca respectarea stricta a normelor de montaj specifice pentru fiecare instalatie in parte.

a)Contractorul va executa toate operatiile in camp si probele si dirijeaza toate verificarile (exceptand verificarea finala). Asigura forta de munca, echipamentele si testele ocazional cerute. Consultantul va fi prezent la toate probele si incercarile de functionare si la verificari. Consultantul va fi atent la datele si la durata de timp programata pentru teste, incercarile de functionare si la verificarile care necesita prezenta Consultantului. Toate defectele gasite se vor corecta si lucrarile afectate de astfel de defecte se vor testa din nou in intregime pe cheltuiala Contractorului.

b) Procedurile pentru probe trebuie sa fie conform sectiunilor din standardele aprobate privind probele, din standardele intrenationale. Probele vor include dar nu se vor limita la:

Inspectarea tututror dispozitivelor si echipamentelor pentru defecte sau sau ajustare defectuoasa cauzate de transport sau montare;

Se masoara rezistenta de izolatie a circuitelor cu megaohmmetrul de 500 volti curent continuu. Se deconecteaza circuitul controlat de la echipamente inainte de test. Rezistenta minima a izolatiei trebuie sa fie de 1MOhm;

Se verifica tipul si conexiunile transformatoarelor;

Se confirma polaritatea corecta a transformatoarelor de curent;

Se indeparteaza legaturile de scurt-circuit de la transformatoarele de curent dupa finalizarea verificarii circuitelor secundare;

Se verifica conectarea contoarelor si se asigura calibrarea;

Se indeparteaza calele, legaturile, elementele de fixare montate de producator pentru a impiedica deteriorarea in timpul transportului;

Se verifica sigurantele automate de tensiune joasa in concordanta cu instructiunile producatorului;

Se verifica rezistenta maxima a sistemelor de impamantare;

Se verifica succesiunea fazelor la circuitul tri-fazic (se deconecteaza toate dispozitivele care ar putea fi deteriorate de aplicarea tensiunii sau de nerespectarea secventei fazelor );

Test funcional/operational pentru toate echipamentele;

Testarea rezistentei electrozilor de impamantare.

Atentie: schimbarile conectarilor, insertia si schimbarea instrumentelor si a contoarelor se va face astfel incat circuitele secundare a transformatoarelor de curent sa nu se deschida, nici pentru un moment.

c) testele se fac in timpul executiei si dupa montarea completa a fiecarui sistem electric.

d) testele prezentate aici se vor face in prezenta Consultantului si in perioadele de timp stabilite inainte.

e) Contractorul pe cheltuiala sa trebuie sa asigure personal calificat, timp si materiale suficiente necasare pentru executarea tuturor testelor solicitate.

f) daca lucraile nu trec testele sau nu respecta cerintele specificate asa cum este indicat in rapoartele pentru teste, trebuie sa existe motive suficiente pentru a considera lucrarea necorespunzatoare si pentru respingerea ei in intregime.

g) activitatea Contractorului va fi considerata ca si lucrarea necorespunzatoare si trebuie sa existe motive pentru respingerea lucrarilor. Lucrarile care nu au fost testate de Contractor pot fi testate de Consultant sau de agentie atestata de evrificare sau de alt personal numit de Investitor sau Consultant pe cheltuiala si riscul Contractorului.

h) cheltuielile se vor putea recupera prin retragerea lor din banii datorati Contractorului.

of 168

Verificari preliminare

Se pun in functiune toate echipamnetele prevazute si montate, exceptand situatii in care se mentioneaza altfel. Se fac toate reglarile necesare la echipamente pentru a asigura functionarea adecvata conform specificatiilor producatorului echipamentelor. Se ung echipamentele inainte de functionare in concordanta cu instructiunile producatorului. Se usuca toate motoarele inainte de functionare conform cerintelor de a asigura si mentine adecvata si constanta rezistenta izolatiei.

Se fac teste demonstrative care trebuie sa includa sisteme de operare in conditii variate necesare pentru a demonstra ca functioneaza conform Contractului.

Cand Consultantul considera practic, posibil, pentru efortul Contractorului, trebuie sa i se permita personalului operational al Consultantului sa participe la astfel de teste sau demonstratii deoarece poate fi de ajutor pentru ei sa inteleaga modul de functionare cand vor fi responsabili dupa eventuare receptie de la Contractor.

Teste demonstrative se vor face pentru:

echipamentul electric, individual si separat cum s-a montat;

fiecare sistem conform cerintelor caietelor de sarcini;

existenta proiectului si a detaliilor de excutie;

verificarea terminarii etapelor executate anterior ( PV receptie lucrare anterioara );

toate materialele se supun unui control vizual pentru a se constata daca au suferit degradari de natura sa le afecteze calitatea si performantele ; Pastrarea materialelor si echipamentelor pentru instalatii electrice se face in magazii sau spatii de depozitare care sa asigure buna lor conservare ;

existenta procedurii tehnice de executie a lucrarilor de instalatii electrice in documentatia constructorului;

daca proiectul este verificat de verificatori de proiecte atestati, conform Legii 10/1995;

verificare vizuala si, dupa caz, cu instrumente de masura adecvate , daca lucrarile constructive efectuate pentru instalatii corespund prevederilor din proiect si prescriptiilor tehnice;

existenta certificatelor de calitate pentru aparate si materiale la primirea pe santier ;

la aparatele de masura si control se va verifica existenta sigiliului si a buletinului de verificare emis de organele de metrologie;

daca au fost respectate distantele minime admise pana la conductele altor instalatii, precum si pana la elementele de constructie;

daca au fost evitate locurile in care integritatea instalatiilor ar putea fi periclitata in timpul executarii;

daca au fost respectate conditiile in care, in anumite locuri este interzisa executarea de trasee ale instalatiei electrice;

daca fundatiile, esafodajele, golurile necesare au fost executate in conditii bune, din punct de vedere al pozitiilor dimensiunilor si calitatii;

verificarea echipamentelor electrice si avizarea Procesului verbal de verificare a echipamentelor de catre proiectant, seful punctului de lucru, responsabilul CQ;

existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi ;

existenta buletinelor de omologare pentru echipamente ;

existenta avizului Contractorului pentru acest tip de lucrari ;

daca depozitarea materialelor este corespunzatoare ;

daca materialele si echipamentele electrice corespund standardelor si reglementarilor in vigoare si daca sunt utilizate in conditii prevazute de acestea;

existenta unui personal atestat care sa execute instalatiile electice;

daca s-a intocmit si avizat Buletinul de verificare a intrerupatoarelor de joasa tensiune si a

of 168

motoarelor de joasa tensiune;

nu s-au facut modificari sau inlocuiri la materiale, aparate si echipamente fara avizul scris al proiectantului si al verificatorului de proiect.

Verificari si incercari pentru tablouri electrice

Tablourile se vor verifica pentru a corespunde caracteristicilor si echiparilor din proiect.

Tablourile vor fi verificate scriptic si vizual la locul de montare, dupa transport. Verificarea scriptica va consta din confruntarea caracteristicilor inscrise pe placute sau etichete cu acelea prevazute in proiect. Verificarea vizuala va consta din examinarea aspectului exterior al aparatelor, echipamentelor etc.

Toate aparatele, echipamentele etc. care au caracteristici diferite de cele prevazute in proiect, precum si acelea care prezinta defectiuni (izolatie rupta, lipsa unor elemente de protectie) care la exploatare ar putea conduce la accidente umane sau la producerea de daune materiale (prin electrocutare, incendii) vor fi respinse. Daca defectiunile pot fi remediate, atunci materialele respective, dupa remediere, vor fi supuse din nou verificarii, inainte de a fi introduse in lucrarile respective.

Controlul gradului de protectie - conform SREN 60529-1995;

Urmatoarele verifcari se fac conform PE 116-94 pct. 17.5:

verificarea realizarii corecte ale circuitelor;

verificarea aparatelor din componenta echipamentului;

verificarea rezistentei de izolatie a aparatelor;

incercarea cu tensiune marita a circuitelor;

probe functionare;

Incercari si probe la circuite in cablu sau conductoare

Toate conductele, cablurile, barele, tuburile si accesoriile lor vor fi verificate vizual la locul de montare, dupa transport. Materialele care la aceasta verificare prezinta defectiuni neremediabile (conducte cu izolatia rupta, tuburi din PVC sparte sau crapate etc) vor fi respinse. Pot fi admise pentru montare, in cazurile in care este posibil, numai partile de material care nu prezinta deteriorari, insa numai dupa ce s-a facut o verificare severa a calitatii lor.

La conductele cu izolatie si manta si la cabluri se va verifica continuitatea electrica pe fiecare colac, respectiv tambur, inainte de montare (pozare). Verificarea va fi efectuata cu inductorul (ohmmetrul) legandu-se la cele doua borne ale acestuia capetele colacului; in cazul cablurilor, se vor lega la bornele aparatului, pe rand, doua cate doua capetele conductelor cablului respectiv. Daca acul indicator al aparatului la invartirea manivelei arata rezistenta nula, conducta prezinta continuitatea electrica (nu este intrerupta). Toate conductele care prezinta rezistenta infinita (fiind intrerupte) vor fi respinse.

Dupa verificarea continuitatii electrice pe fiecare faza se vor verifica si eventuale scurt-circuitate intre faze.

Aceste probe si verificari se vor realiza conform PE 116-94 pct. 12.

verificare la continuitate si identificare faze;

verificarea rezistentei de izolatie;

verificare caderi de tensiune pe circuitele interioare.

Incercari si probe pentru legarea la pamant

Aceste verificari si incercari se fac conform PE 116-94 pct. 20 si cuprind:

masurarea rezistentei de dispersie;

verificarea continuitatii legaturilor de ramificatie la instalatia de legare la pamant;

of 168

masurarea rezistivitatii solului;

verificarea tensiunilor de atingere si de pas;

masurarea rezistentei de dispersie rezultate a conductorului de nul impreuna cu prizele de pamant legate la acesta.

verificarea etanseitatii instalatiei electrice cu conductori in tuburi vor fi verificate cu aer la o presiune de 2,5atm. pe tronsoane.

verificarea instalatiei de paratrasnet se efectueaza conform C 56 in ordinea:

- se verifica continuitatea electrica a prizei de pamant (naturala sau artificiala); - se verifica continuitatea electrica a retelei de captare si de coborare si a ansamblului.

verificarea instalatiei electrice se va desfasura in doua etape:

o verificarea preliminara - in timpul executiei - inaintea punerii in functiune a instalatiei si care consta din:

- verificarea continuitatii electrice a conductelor electrice inainte si dupa montaj;- verificarea rezistentei de izolatie a conductelor electrice inainte si dupa montaj.

o verificarea definitiva - dupa executarea instalatiei, la punerea in functiune si va consta din:

- verificarea modului de executare a legaturilor in doze, la aparate, la tablourile electrice precum si legarea corecta a conductoarelor la nul si faza, atat la tablou cat si la corpurile de iluminat;

- verificarea protectiei prin legare la conductorul de protectie;- verificarea rezistentei de izolatie a conductorilor fata de pamant.- verificarea starii instalatiei de legare la pamant si la nul se va face la darea in

exploatare a instalatiei si periodic de 2 ori pe an si va cuprinde:- masurarea rezistentei de dispersie a instalatiei de legare la pamant (priza);- se va desface piesa de separatie ce realizeaza legatura electrica a prizei de pamant cu

centura exterioara a instalatiei de egare la pamant:si se completeaza cu electrozi priza de pamant pana cand Rd ajunge la valoarea ceruta prin proiect. Se va realiza si o verificare scriptica si vizuala a instalatiei.

- Pe perioada verificarilor se vor folosi tablite de avertizare.

Verificari in timpul executiei

In timpul executiei se va verifica:

Modul de realizare a bransamentului electric;

Daca intrerupatoarele, comutatoarele, dozele de aparat corespunzatoare sunt montate la 1.5 m de la nivelul pardoselii, cu exceptia celor tip buton sau cumpana care pot fi montate si la inaltimi de 0.8 m, numai in cladiri de locuit, hoteluri, camine; daca acestea din urma sunt amplasate pe perete, in partea spre care se deschide usa , spre clanta;

Daca prizele, respective dozele de aparat corespunzatoare sunt montate la urmatoarele inaltimi, fata de pardoseala: 1.2-1.4 m in incaperi izolate si camere de locuit; 1.5 m ,in camere de copii din crese, gradinite, spitale de copii, camine etc.; 2 m la scoli, in clase.

Modul de trasare a instalatiei interioare si exterioare;

Prin traseu se intelege drumul pe care il urmeaza tuburile de protectie sau cablurile. Functie de traseu se stabilesc pozitiile dozelor de trecere. Functie de pozitiile corpurilor de iluminat, respective al aparatelor electrice, se stabilesc pozitiile dozelor de derivatie. Traseele orizontale, pe perete, se amplaseaza la o distanta de 200-250 mm sub tavan sau la 250-300 mm de pardoseala. Traseele verticale trebuie sa fie paralele cu liniile golurilor de usi sau ferestre, la o distanta de 100-150 mm de acestea.

of 168

Daca dozele de trecere sunt montate in linie dreapta la 6 m, iar pe trasee cotite daca sunt montate dupa trei coturi sau curbe, indiferent de distanta.

Daca santurile in ziduri au adancimea cu 8-10 mm mai mare decat diametrul tucului de protectie, latimea fiind impusa de numarul tuburilor;

Daca tuburile de protectie usor protejate (IP, IPF, IPFR, IPY si IPFY), sunt folosite in incaperi uscate sau umede cu intermitenta; daca tuburile de protectie (PEL-B, PFR) sunt utilizate in incaperi uscate, umede cu intermitenta si in incaperi cu temperaturi ridicate, unde exista pericol de deteriorari mecanice (fiind montate aparent); daca tuburile IPEY, PEL-A si T sunt utilizate in incaperi umede, ude, cu degajari de praf incombustibil, in cantitati mari, (montate aparent sau ingropat) si in incaperi cu medii corozive (numai ingropat).

Tuburile trebuie sa aiba o panta catre doze de aproximativ 1%, pentru eliminarea apei de condensatie din interiorul tuburilor.

Montarea conductoarelor in izolatie de PVC se efectueaza numai la temperaturi de la –5 pana la +35°C.

Verificari efectuate la tablourile generale de lumina si forta;

Verificarea puterilor instalate/nivel (conform proiect)

Numarul de corpuri de iluminat din fiecare incapere asigura confortul vizual (conform proiect);

Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (carlige, bolturi, dibluri) trebuie sa suporte, fara deformari, o greutate egala de cinci ori greutatea corpului de iluminat;

Instalatiile de iluminat au tensiunea maxima admisa de 230V si minim 10A;

La instalatiile de forta, alimentarea cu energie electrica a fiecarui receptor este realizata prin circuit separate (vezi proiect);

Existenta protectiilor prin legare la pamant;

Existenta instalatiei de paratrasnet;

Protectia impotriva socurilor si la supratensiuni este strans legata de obtinerea unui sistem eficient de legare la pamant (rezistenta mica) si de aplicarea efectiva a principiului egalizarii potentialelor;

Se verifica modul de protectie la supracurenti (se poate realiza cu : sigurante fuzibile, bobine cu actiune directa de declansare care formeaza o parte a unui intreruptor de JT si care actioneaza la curentul de scurtcircuit (sau de suprasarcina), relee care actioneaza indirect (relee electrice alimentate de transformatoare de masura de current sau de tensiune, relee de presiune (presostate), relee de temperatura ( termostate), relee de detectie a gazului (Buchholz), relee ce opereaza pe baza presiunii uleiului)).

Iluminatul de siguranta , dupa conditiile de alimentare, de rezerva cu energie electrica si dupa conditiile de functionare, poate fi de mai multe tipuri, in functie de sursa de alimentare;

Daca este respectata procedura tehnica de executie proprie constructorului ;

Daca sunt respectate pozitiile prevazute in proiect pentru amplasarea de console, rame, postamenti, nise pentru aparate, tablouri electrice, utilaje electrice;

Daca Procesul verbal de trasare a lucrarilor este semnat de Contractor;

Daca s-a intocmit si avizat Buletinul de verificare pntru cablurile de joasa tensiune;

Se efectueaza incercari specifice (cabluri, circuite, aparate, tablouri, legare la pamant etc.)

In cazul instalatiilor electrice inglobate in panouri mari, inainte de turnarea betonului in cofraj se va verifica fixarea sigura in numarul prevazut si la locul Stabilit in proiect, a tuburilor, dozelor, carligelor pentru locurile de lampa etc.;

Dupa decofrare, la locul unde s-a efectuat turnarea (santier, fabrica) se va verifica daca

of 168

tuburile nu au fost obdurate sau nu au iesit din doze, daca in doze nu a patruns lapte de ciment, daca locul dozelor si carligelor nu s-a schimbat;

Daca s-a intocmit si avizat Buletinul de verificare pentru cablurilor electrice, cu tensiune mai mare de 1 kV,de catre seful punctului de lucru si responsabilul CQ.

Pentru conductori care se ingroapa, se vor intocmi Procese verbale de lucrari ascunse care sa ateste calitatea lucrarilor executate;

Daca lucrarile de izolatii sunt corespunzatoare ;

Daca s-a efectuat si inregistrat verficarea: transformatoarelor electrice, de masura, a intrerupatoarelor ce au tensiune mai mare de lucru de 1 kV, a motoarelor electrice de 6 kV, a protectiei prin relee, a uleiului electroizolant, a condensatorilor electrici;

Se verifica rezistenta prizei de pamant

Se verifica numarul de prize de circuit;

Se verifica sectiunea tuturor conductoarelor din punct de vedere al corespondentei cu valorile curentului de scurtcircuit luand in considerare dispozitivele de protectie asociate, conditiile de instalare si cele de material (in aer, in conducte etc.)

Se verifica legatura la pamant corespunzatoare tuturor partilor metalice expuse si exterioare (unde este cazul);

Se verifica distantele de siguranta in grupuri sanitare .;

Se verifica respectarea Normelor de protectia muncii in activitatea de constructii montaj si Normelor de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si a instalatiilor;

Verificari la terminarea lucrarilor de instalatii electrice

La terminarea lucrarilor se vor verifica: calitatea aparatelor si a celorlalte materiale utilizate ;

la incheierea unei faze de lucrari, respectiv la terminarea unor portiuni de instalatie, care pot functiona sau se pot proba independent, se efectueaza verificari pe faze de lucrari la care participa Contractorul si consultantul;

daca verificarile instalatiei sunt effectuate de persoane autorizate (verificatori autorizati, controlori tehnici de calitate), in prezenta Consultantului de santier;

calitatea lucrarilor executate, conform Normativului C 56;

corespondenta lucrarilor cu prevederile din proiect , standarde si alte prescriptii oficiale;

aspectul si calitatea lucrarilor;

conditiile de rezistenta, etanseitate si functionare a instalatiilor ;

aspectul si calitatea lucrarilor pentru portiunile vizibile ale instalatiei;

functionarea instalatiei;

existenta certificatelor de calitate pentru pentru materiale;

existenta proceselor verbale de efectuare a incercarilor pe coloane, portiuni, tronsoane, la tabloul electric ;

daca s-a efectuat receptia calitativa a instalatiei, din punct de vedere al pericolului de explozie in medii explozive.

Standarde pentru receptia lucrarilor

La receptia lucrarilor se vor respecta:

C56 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente.

HGR 273-94 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora

of 168

Receptia

receptia preliminara care poate fi pe total instalatie sau numai asupra unei parti a instalatiei care indeplineste conditiile cerute;

receptia finala dupa expirarea perioadei de garantie.

In cazul lucrarilor ascunse (priza de pamant naturala) se pot realiza receptii pe faze si in urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie preliminara sau finala.

Conditii de receptie

Receptia lucrarilor se face de catre Investitor, la solicitarea Contractorului cand acesta considera ca lucrarile intrunesc conditiile de receptie si au fost executate toate remedierile semnalate la verificari. Investitorul, pe baza dosarului inaintat de Contractor la S.C. Electrica S.A. va obtine avizul de racord. Inainte de punerea instalatiei sub tensiune se va face in prezenta comisiei de receptie si a proiectantului daca este necesar o verificare a tuturor documentelor (dosarului pentru receptie inclusiv a procesului verbal in care sunt consemnate observatiile si rezultatele verificarilor efectuate pana la terminarea lucrarilor). Inainte de punerea sub tensiune, se face o ultima verificare a instalatiei si se iau masuri care sa excluda posibilitatea unui accident la punerea in functiune.

Receptia finala se va face dupa trecerea perioadei de garantie stabilita prin contract de Contractor conform HGR 273/1994.

Verificari receptie

Comisia de receptie va verifica pe teren la receptia preliminara conform C 56:

existenta dispozitivelor de protectie si reglarea lor corecta;

functionarea corecta a aparatelor;

functionarea corecta a instalatiilor de iluminat si prize;

functionarea corecta a instalatiilor de protectie.

La receptia finala se va verifica:

remedierea problemelor semnalate pe parcursul perioadei de garantie;

functionarea intregii instalatii la parametrii proiectati.

Perioada de garantie

Perioada de garantie trebuie sa fie de un an si trebuie sa inceapa de la data receptiei la terminarea lucrarilor. Aceasta garantie trebuie sa includa orice defecte ale materialelor, manoperei sau functionarii.

In timpul perioadei de garantie, antreprenorul va inspecta instalatia (de exemplu la fiecare trei luni) si va controla toate echipamentele, preluand responsabilitatea tuturor costurilor care apar, inclusiv inlocuirea elementelor defecte.

Antreprenorul nu va prelua cheltuielile de reparatie sau inlocuire de piese daca poate dovedi ca defectiunile se datoreaza unei utilizari necorespunzatoare sau unor deficiente de intretinere.

Receptia finala la expirarea perioadei de garantie

Receptia finala va avea loc odata cu terminarea perioadei de garantie, cu conditia ca antreprenorul sa fi rezolvat diferitele puncte din raportul de receptie la terminarea lucrarilor. Raportul de receptie finala nu va contine in consecinta nici un comentariu care face obiectul responsabilitatii antreprenorului.

8.2 DESCRIEREA INSTALATIILOR

8.2.1 GENERALITATI

Proiectul rezolva problemele instalatiilor electrice din incinta obiectivelor ce urmeaza a se amenaja.

of 168

8.2.2 LIMITELE ANTREPRIZEI

Lucrarea se incadreaza in limitele indicate in scheme si planuri.

8.2.3 STANDARDE SI NORMATIVE APLICABILE

Instalatiile electrice trebuie executate in conformitate cu prezentul proiect -partea scrisa si partea desenata- si in conformitate cu urmatoarele standarde, normative si prescriptii:

I 7 - 11 - Normativ pentru proiectarea , executarea si exploatarea instalatiilor electrice aferente cladirilor;

I 7-1/02 - Instructiuni tehnice privind calculul de dimensionare al coloanelor electrice din cladiri de locuit;

I 18/1-01 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie;

I 18/2-02 – Normativ pentru proiectarea si execuatrea instalatiilor de semnalizare a incendiilor si a sistemelor de alarmare contra efractiilor din cladiri;

P 118/99 – Normativ pentru siguranta la foc a constructiilor; NTE 007/2008 - Normativ pentru proiectarea si executarea retelor de cabluri electrice; PE116/1994 Normativ de incercari si masuratori echipamente si instalatii electrice; PE 124 - Normativ privind alimentarea cu energie electrica a consumatorilor industriali si

similari; PE 136 - Normativ republican privind folosirea rationala a energiei electrice la iluminatul

artificial si in utilizari casnice; PE134 - Normativ privind metodologia curentilor de scurt-circuit in retele electrice; NP 099/2005 - Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si receptionarea

instalatiilor electrice in zone cu pericol de explozie; NP-061-02-Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artificial in

cladiri; C 56 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente; Legea 50 si Legea 608/2002 ; Legea 10/95 –Privind calitatea in constructii; STAS 2612 - Protectie impotriva electrocutarilor. Limite admise; STAS 3184 - Prize, fise si cuple pentru instalatiile electrice pana la 380 Vca si pana la 250

Vca si pana la 25 A. Conditii tehnice speciale de calitate. STAS 6865 - Conducte cu izolatie de PVC pentru instalatii electrice fixe; STAS 4641/1 - Prize si fise de tip industrial pana la 750V si pana la 200A; SR EN 60529 - Grade normale de protectie asigurate prin carcase; STAS 7656 - Tevi din otel sudate pentru instalatii ; STAS 9436 - Cabluri si conducte electrice; SR 12294 - Iluminat artificial. Iluminat de siguranta in industrie; SR HD 60364-5-559:2006 – Instalatii electrice in constructii.Partea 5-55:Alegerea si

instalarea echipamentelor electrice.Corpuri si instalatii de iluminat; SR HD 60364-7-703:2005 – Instalatii electrice in constructii.Partea 7-703:Prescriptii pentru

instalatii sau amplasamente speciale; SR HD 60364-5-51:2006 – Instalatii electrice in constructii.Partea 5-51:Alegerea si montarea

echipamentelor electrice.Reguli generale; SR HD 60364-5-54:2007 – Instalatii electrice de joasa tensiune..Partea 5-54:Alegerea si

montarea echipamentelor electrice.Sisteme de legare la pamant,conductoare de protectie si conductoare de echipotentializare;

SR CEI 60364-5-53:2005/A1:2005 – Instalatii electrice in constructii...Partea 5-53:Alegerea si instalarea echipamentelor electrice.Sectionare,intrerupere si comanda;

of 168

SR CEI 61200-52:2005–Ghid pentru instalatii electrice.Partea 52:Alegerea si instalarea echipamentelor electrice.Sisteme de pozare;

SR CEI 61200-53:2005–Ghid pentru instalatii electrice.Partea 53:Alegerea si instalarea echipamentelor electrice.Aparataj;

SR HD 60364-6 :2007 – Instalatii electrice de joasa tensiune..Partea 6:Verificare; SR EN 60598-2-22:2004/A1:2004–Corpuri de iluminat. Partea2-22:Conditii speciale. Corpuri

de iluminat pentru iluminatul de siguranta; SR EN 60598-1:2005–Corpuri de iluminat.Partea1:Prescriptii generale si incercari; SR EN 60598-2-3:2004–Corpuri de iluminat.Partea2-3:Conditii speciale. Corpuri de iluminat

pentru iluminatul public; SR EN 50110–Exploatarea instalatiilor electrice; SR CEI 60050(461)+A1:1996–Vocabular electrotehnic international.Capitolul 461:Cabluri

electrice; SR CEI 60050-845:2005–Vocabular electrotehnic international.Capitolul 845:Iluminat; Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu Ordinul MI nr.775/22 iulie

1998; Legea nr. 307/2006 – privind apararea impotriva incendiilor; C300 – 1994 – Normativ de prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executiei lucrarilor

de constructii si instalatii aferente acestora; HGnr.273/1994 – Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente

acestora; Legea protectiei muncii nr.90/2002; Norme generale de protectia muncii 2002; Norme specifice de protectie a muncii pentru transportul si distributia energiei electrice

NSPM 2002; STAS 4102 - Piese pentru instalatii de protectie prin legare la pamant sau nul;

Prezenta lista nu este restrictiva. Se ia in consideratie intotdeauna ultima editie a actului normativ.

In timpul executiei lucrarilor se va proceda continuu la verificarea vizuala si tactila a materialelor utilizate.Tuburile de protectie crapate sau subtiate nu vor fi puse in opera. Conductorii sau cablurile care prezinta deteriorari ale izolatiei vor fi respinse.

Aparatele, tablourile electrice sau altele asemenea, puse in opera vor avea declaratii de conformitate s-au vor avea agrementele necesare conform legii nr. 10 privind calitatea in constructii.Nu se vor schimba (inlocui) materialele prevazute in proiect decat cu aprobarea scrisa a proiectantului. Prezenta proiectantului pe santier va fi solicitata.

8.2.4 ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

Pentru alimentarea cu energie electrica a echipamentelor auxiliare , este prevazut un transformator servicii interne 20/0,4 kV – 50 kVA amplasat in camera de medie tensiune. Din acest transformator se alimenteaza tabloul electric de servicii interne T-SI.

8.2.5 DISTRIBUTIA ENERGIEI ELECTRICE

Curentul electric continuu produs de un grup de 12 panouri (modul) fotovoltaice este transformat in curent alternativ cu ajutorul unui invertor montat pe spatele modulului.

Pentru preluarea si transportul energiei, de la fiecare invertor, energia produsa se conduce la o cutie de conexiune (colecteaza un numar de 48 de module).

Fiecare cutie de conexiune se racordeaza in tabloul T.G. din gospodaria electrica printr-un cabluri tip CYABY 3x240+120 mm2

of 168

Din tabloul de servicii interne (T-SI) se alimenteaza prin cate un circuit electric urmatoarele obiective :

- iluminatul exterior al incintei ;

- container cabina poarta ;

Caracteristicile electroenergetice ale tabloului T-SI sunt urmatoarele :

Purere instalata Pi= 35,00 kW

Putere absorbita Pa=30,00 kW

Tensiune U=230 / 400V

Frecventa f=50 Hz

Caracteristicile electroenergetice ale centrale fotovoltaice sunt urmatoarele:

Puterea nominala instalata - 1,735 MWp

Tensiunea de iesire - 400 V

Tensiunea nominala-retea de racordare - 20 kV

Frecventa in reteaua de racordare - 50Hz

Echiparea gospodariei electrice pe partea de medie tensiune 20kV (celule,transformatoare de putere) face parte din proiectul de racordare pe care beneficiarul il va comanda la o firma acreditata ANRE.

8.2.6 INSTALATII ELECTRICE DE ILUMINAT SI PRIZE

Instalatiile de iluminat si prize sunt prevazute a se realiza in cadrul gospodariei electrice

Tipul iluminatului a fost ales tinand cont de caractersticile si destinatia incaperilor.

Iluminatul general este prevazut a se realiza prin corpuri de iluminat echipate cu lampi fluorescente avand un grad de protectie determinat de destinatia incaperilor si de sistemul de montaj. Lampile se vor monta aparent.

Corpurile de iluminat de tip fluorescent vor fi executate dintr-o armatura din tabla de otel vopsita cu pulbere,reflector din tabla de aluminiu oglindata varianta dublu parabolic,montaj aparent

Pentru marcarea cailor de evacuare sunt prevazute corpuri de iluminat de siguranta 2x8W , cu acumulator , care sa asigure o autonomie de 1,5 ore

Comanda iluminatului se va realiza local.

Circuitele de iluminat si prize se vor executa cu cablu de tip CYY instalat aparent in jgheaburi de cabluri montate pe elementele de structura .

Toate prizele simple sau duble 230V-50Hz vor fi cu contact de protectie 16A.

Incarcarile pentru circuitele de iluminat si prize sunt in conformitate cu prevederile Normativului I7-2011.

8.2.7 INSTALATII DE PROTECTIE SI IMPAMANTARE

Protectia impotriva atingerilor indirecte ale instalatiilor electrice se va face ca masura principala, prin legarea la nulul de protectie, iar ca masura suplimentara legarea la pamant a tuturor partilor metalice, care in mod normal nu se afla sub tensiune, dar care accidental ar putea ajunge sub tensiune (constructiile metalice ale tablourilor electrice, carcasele metalice ale echipamentelor electrice, tevi metalice, balustrade, etc.)

Masurile de protectie se vor aplica, concomitent, pentru toate receptoarele de energie electrica.

Schema de legare la pamant va fi de tipul TN-S, circuitele electrice vor avea nulul de lucru distinct fata de nulul de protectie pana la tabloul de distributie unde se trece la sistemul TN-C.

Sectiunea conductorului de protectie se coreleaza cu sectiunea conductorilor activi conform STAS

of 168

12604/4,5 si nu se va intrerupe.

Priza de pamant este realizata la gospodaria electrica si este comuna pentru instalatiile electrice si de paratrasnet si va avea o rezistenta de dispersie de maxim 1 Ohm.

Priza de pamant va fi constituita din armatura metalica a structurii de beton armat a constructiei , la care se va racorda centura interioara de impamantare prin minimum 2 piese de separare.

In situatia in care priza de pamant naturala a constructiei nu asigura o rezistenta de dispersie corespunzatoare se va realiza in completare o priza de pamant artificiala.

Prizele de pamant artificiale se vor executa din platbanda OLZn 40x4 mm, montata ingropat la 0,8 m adancime si electrozi din teava OLZn 2,5 “ si I=3 m, amplasati echidistant la minim 6 m si la o distanta minima de 1,5 m fata de cladire.

Priza de pamant pentru instalatiile fotovoltaice se va executa cu conductor OLZn 40x4 mm montata ingropat la 0,8 m adancime , la care se vor racorda stalpii de sustinere a modulelor cu panouri fotovoltaice, cutiile de conexiune CC, cutiile de alimentare CA si stalpii de iluminat exterior.

Se va masura si verifica rezistenta de dispersie a prizei de pamant, a carei valoare trebuie sa fie conform prevederilor normativului I 7-2011, STAS 12604/5-90. In caz contrar priza de pamant artificiala se va extinde cu un numar de electrozi verticali si orizontali, pana la atingerea valorii impuse prin Normativul I 7-2011.

Rezistenta de dispersie a prizei de pamant se va masura cu buletin de incercare pe baza de proces verbal.

Se va realiza legarea la priza de pamant a instalatiei interioare de protectie, a tablourilor electrice si a instalatiei de paratrasnet.

8.2.8 INSTALATII DE PROTECTIE IMPOTRIVA TENSIUNILOR ATMOSFERICE

La executarea instalatiilor de protectie impotriva trasnetului se vor respecta prevederile normativului I.7-2011.

La executarea instalatiei IPT pentru un obiect trebuie sa se tina cont de urmatoarele date:

caracteristicile constructive ale obiectului de protejat si ale obiectelor invecinate: inaltimea, tipul, dimensiunile si materialul acoperisului, structura constructiei etc;

caracteristicile elementelor metalice ale obiectului ce pot fi utilizate in IPT;

amplasamentul (izolat sau neizolat) al obiectului;

categoriile in care se incadreaza obiectul din punct de vedere al pericolului de incendiu si dupa gradul de rezistenta la foc;

valoarea constructiei, valoarea continutului constructiei, valoarea obiectelor invecinate;

vecinatatile (copaci, constructii, proeminente de teren)

indicele keraunic al zonei in care se gaseste obiectul.

La realizarea IPT se utilizeaza cu prioritate elementele metalice naturale din componenta sau dotatia obiectului de protejat (stalpi metalici, armaturi ale betonului, acoperisuri din tabla, elemente metalice ale instalatiilor etc).

Elementele componente ale IPT se realizeaza din materiale avand caracteristicile indicate in Normativul I7-2011.

La executarea de IPT se utilizeaza elemente de captare si accesorii de montaj, tipizate (tije de captare, piese de sustinere, de fixare, de imbinare, de racordare etc).

In egalizarile de potential pentru protectia la trasnet (MPT) se utilizeaza drept conductoare de legatura, conductele metalice bune conducatoare pe toata lungimea lor. Se interzice utilizarea conductelor pentru fluide comestibile.

Conductele de gaze sau fluide comestibile nu pot fi folosite ca conductori in instalatia IPT.

of 168

Toate conductoarele de coborare se prevad cu piese de separatie OL Zn cu eclise pentru masurarea rezistentei de trecere a prizei de pamant - amplasate la 1,5 ÷ 2,5m de pamant, la care se conecteaza instalatia IPT (vezi capitolul prize pamant) si specificatia in cazul utilizarii in comun pentru instalatia IPT si restul prizelor pentru instalatia de protectie la electrocutare prin atingere etc.

Legaturi electrice la instalatia I.P.T.

Conexiunile electrice in IPT se executa cu prioritate prin sudura. Se admite si executarea legaturilor electrice prin alte mijloace (suruburi, cleme cu crestaturi, nituri, lipitura tare etc) cu conditia ca acestea sa asigure mentinerea in timp a unei legaturi electrice corespunzatoare, cu continuitate electrica sigura, cu rezistenta mecanica la solicitari si cu protectie la coroziune. Legaturile prin suruburi se asigura impotriva autodesurubarii.

Indiferent de metoda utilizata pentru executarea conexiunilor electrice, suprafetele de contact se pregatesc in prealabil prin curatire de impuritati (oxizi, murdarie etc). Suprafetele de contact, pe cat posibil, se netezesc.

Conexiunile conductoarelor plate la elemente din tabla cu grosimea de max. 2mm se executa prin intermediul unei placi de intarire cu suprafata de min. 10cm2 si cu 2 suruburi de min. M8 sau prin lipitura tare.

Suprafetele de sudat se suprapun pe o lungime de minimum 100mm, iar sudura va avea aproximativ 3mm grosime si se executa pe toate laturile.

Prin suduri se asigura sectiuni de trecere a curentului cel putin egale cu acelea ale conductoarelor ce se imbina si rezistenta mecanica corespunzatoare. La lipiturile tari, sectiunea de trecere este egala cu aceea a conductoarelor ce se imbina, multiplicata cu raportul dintre rezistivitatea alamei si rezistivitatea materialului de imbinat.

Pentru o conexiune prin suruburi, intre conductoarele banda si intre acestea si parti de constructie din otel, se utilizeaza cel putin doua suruburi M8 sau un surub M10, iar suprafata legaturii este de cel putin 10cm2.

In cazul tablelor, conexiunile se considera realizate daca tablele sunt imbinate prin falt, lipitura, sudura, suruburi, nituri.

Legaturile electrice care nu pot fi verificate in timp (de ex, cele ale prizelor de fundatie, ale elementelor ingropate in pamant) se executa prin sudura.

Legaturile electrice din IPT care pot fi verificate, se amplaseaza astfel incat sa fie usor accesibile pentru control si eventuale reparatii.

Se evita pe cat posibil executarea de conexiuni pe traseul conductoarelor (IPT) instalate pe elemente din materiale combustibile. Conexiunile se executa in aceste cazuri numai prin sudura, luandu-se masuri de protectie in timpul lucrului.

Protectia anticoroziva

Materialele din otel utilizate pentru executarea IPT se protejeaza anticoroziv.

Protectia anticoroziva a elementelor conductoare din otel ale IPT instalate suprateran se asigura prin straturi metalice, vopsire sau prin metalizare si vopsire, respectandu-se prevederile din STAS 10702/2 si normativul C 139, corespunzator clasei de agresivitate in care se incadreaza mediul in care urmeaza sa fie utilizate (vezi STAS 10128-88).

Legaturile electrice din pamant se protejeaza prin acoperire cu un strat de bitum. Pregatirea suprafetelor pentru vopsire anticoroziva se face conform STAS 10166/1. In cazurile in care se foloseste protectia prin vopsire, cel putin unul dintre straturile de vopsea se aplica dupa terminarea montajului, pe toate suprafetele elementelor conducatoare supraterane si aflate pana la 30cm, sub nivelul solului. Elementele de montaj executate din otel se protejeaza anticoroziv in aceleasi conditii ca si elementele conducatoare din otel. Suruburile utilizate in PT se protejeaza anticoroziv prin zincare la cald.

of 168

Profilele si tablele din otel folosite pentru protectia mecanica se protejeaza anticoroziv prin vopsire.

Protectia impotriva deteriorarilor mecanice.

Elementele IPT instalate aparent se protejeaza impotriva deteriorarilor mecanice pe toate portiunile de traseu pe care pot sa apara astfel de pericole.

In zonele din vecinatatea solului, respectiv a pardoselii, protectia conductoarelor se asigura:

in interior, pe inaltimea de 0,5m de la pardoseala in locuri cu pericol redus de deteriorare mecanica si pe 1,5m de la pardoseala, in cele cu pericol de deteriorare mecanica;

in exterior, pe inaltimea de 1,5m de la sol si pana la 0,3m sub nivelul solului.

Protectia conductoarelor PT se realizeaza cu ajutorul profilelor din otel laminat sau din tabla de otel, fixate sigur pe elementele de constructie (de ex. prin praznuri si bratari metalice). Se interzice utilizarea tuburilor si jgheaburilor metalice care realizeaza sectiuni inchise, pentru protectia mecanica a conductoarelor IPT. Elementele de captare ale IPT de pe coperisurile cu pante, se amplaseaza sau se protejeaza astfel incat sa nu poata fi deteriorate prin alunecarea zapezii sau a ghetii.

Conductoare

La coborare se vor utiliza conductoare OL Zn 25x4mm. Ele vor fi amplasate conform normelor de buna practica si in concordanta cu prescriptiile din prezenta documentatie.

In functie de lungime, se vor prevede lire de dilatare la fiecare 25m.

Conductoarele de coborare vor avea o raza maxima de 20cm si vor avea schimbari de directie la mai putin de 90 grade.

Punctele de fixare vor fi din metru in metru maxim.

Conductoarele de coborare vor fi dintr-o singura bucata (fara inadiri). Acolo unde legaturile sunt inevitabile, acestea se vor face prin presare pentru a garanta o rezistenta de trecere minima. Presiunea va fi de minimum 12 tone.

Toate conductoarele de coborare vor fi prevazute cu o piesa de separatie pentru a putea controla rezistenta de dispersie a prizei de pamant. Piesa va fi de tipul placute detasabile din otel galvanizat. Ele vor fi amplasate in partea de jos a peretilor exterior. Inaltimea si pozitia exacta de amplasare se va stabili pe santier.

Fiecare conductor de coborare va fi protejat la baza de un profil din otel zincat pe o lungime de 2m minim deasupra terenului natural.

Acest profil se va prinde din jumatate in jumatate de metru.

Electrozi

Electrozii se vor realiza din teava de otel zincat 21/2‘’, lungime de 3m. Se vor amplasa din 6 in 6m. Valoarea rezistentei de dispersie a prizei de impamantare va fi de maximum 10 Ohmi pentru instalatiile de paratrasnet si de maximum 1 Ohm pentru prizele comune de instalatii electrice si paratrasnet.

Pentu prizele de pamant se vor realiza obligatoriu masuratori si se vor intocmi buletine de masura.

8.2.9 MASURI DE PROTECTIE A MUNCII

La executarea lucrarilor de instalatii electrice prevazute in prezenta documentatie se vor respecta prevederile:

Legii Protectiei Muncii nr. 90/2002;

Normelor Generale de Protectie a Muncii, elaborate de ICSPM si avizate de MMPS;

Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii aprobat cu ordinul MLPAT nr. 9/N/15.03.1993-editia 1995;

of 168

La executia lucrarilor antreprenorul va respecta intocmai urmatoarele prevederi din regulament privind sudarea (cap 32) - art. 1456-1467 (reguli generale), art. 1467-1514 (sudura electrica), art. 1515-1568 (sudura autogena), precum si orice alte masuri de protectie a muncii pe care le considera necesare in timpul activitatii de montaj a instalatiilor;

Norme specifice CONEL pentru lucrul in instalatiile electrice fara sau cu tensiune;

Normativului de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, indicativ C300/1994, aprobat cu avizul nr. 24726/10.06.1994 emis de Ministerul de Interne - Comandamentul Trupelor de Pompieri in vederea eliminarii pericolului de incendiu in timpul executarii lucrarilor.

8.3 CERINTE TEHNICE LA EXECUTIA LUCRARILOR

8.3.1 INSTALATII ELECTRICE INTERIOARE

8.3.1.1 Instalatii ingropate

Toate aparatele electrice de conectare (prize, intrerupatoare, comutatoare, etc.) se vor monta in doze de aparat. Ramificatiile se vor realiza numai in doze de conectare. Numarul acestora va fi minim. In doze se lasa o rezerva minima de 10 cm. Toate conductele electrice montate ingropat se vor proteja. Pe timpul executiei lucrarilor de instalatii electrice antreprenorul va lua masuri pentru protejarea lucrarilor celorlalte specialitati.

Prizele, intrerupatoarele, comutatoarele, in cazul in care se gasesc in aceeiasi zona, se vor monta pe aceeiasi verticala.

Inaltimea de montaj adoptata pentru aparate, va fi conform Normativului I7-2011.

Montarea tuburilor de protectie

Distantele minime intre tuburile electrice de protectie sau fata de alte instalatii sunt indicate in I.7/2011.

Se vor folosi tuburi cu piese imbinate uzinate, racorduri olandeze (lipite sau filetate), mufe, curbe; adeziv CCEEZ-100 si dicloretan solvent pastrat in case tabla galvanizata (+540) etanse si etichetate.

Trasee

La alegerea traseelor circuitelor trebuie sa se evite suprafetele si zonele calde ale incaperilor (cosurile de fum, panourile radiante ale instalatiei de incalzire, sobele, cazanele de incalzire, cuptoarele etc) - distante conform I.7 -2011.

In mod exceptional, tuburile metalice pot fi pozate in astfel de locuri calde, cu conditia sa se utilizeze conducte cu izolatia rezistenta la temperaturi inalte (FffBC, FffSi etc).In instalatiile ingropate sub pardoseli se admit si trasee directe, in vederea scurtarii lor. Prinderea conform I.7-2011.

Dozele si cutiile de derivatie

Se monteaza de regula pe suprafetele verticale ale constructiei (pereti, grinzi, stalpi etc). Se interzice montarea dozelor dedesubtul conductelor de apa, abur, gaze etc.

Pe traseele in linie dreapta, dozele de trecere se prevad la fiecare 6 m in cazul circuitelor cu conducte din aluminiu si respectiv la fiecare 10 cm in cazul celor din cupru. Trebuie sa se prevada doze de trecere dupa cel mult doua curbe sau dupa doua coturi in cazul conductelor din aluminiu si respectiv dupa cel mult trei curbe sau doua coturi in cazul conductelor din cupru.

La corpurile de iluminat care sunt prevazute cu cleme sau borne de derivatie se admite trecerea conductoarelor prin interiorul corpurilor si realizarea convexiunilor la bornele acestora.

of 168

8.3.1.2 Instalatii aparente

Conditii generale

In cazul in care sunt mai mult de patru cabluri pe acelasi traseu, se va prevede obligatoriu pat de cabluri din otel galvanizat. Patul de cabluri se va monta pe elementele de constructie ale cladirii.

In zonele tehnice toate coborarile la aparate, receptoare,etc., se vor realiza in cabluri pozate in teava OLZn, ce vor avea diametrul adaptat tipului de cablu. Teava treabuie sa aiba diametrul interior de 1.5 ori mai mare decat diametrul exterior al cablului.

In zonele de depozitare la trasee orizontale cablurile se vor monta pe pat de cabluri iar la trasee verticale se vor monta in tevi cu diametrul adaptat tipului de cablu. Spatiul dintre cablu si teava se va etansa cu spuma poliuretanica agreata in industria alimentara. Dupa uscare excesul de spuma se va indeparta.

In cazul schimbarilor de traseu, cablul se va proteja cu elemente flexibile din material similar cu al tevii sau tubului.

Capetele tevilor de protectie se vor proteja cu mansoane astfel incat sa nu vatameze izolatia conductelor electrice introduse in ele. Bransarile la aparate se realizeaza prin mufe cu diametrul adaptat cablului. La inaltimi mai mici de 2 m se monteaza capace de protectie fixate prin suruburi autofiletante. Se pot monta mai multe circuite in acelasi jgheab sau pe acelasi pod de cablu. Intr-un tub de protectie se monteaza numai un singur cablu.

Iesirile si intrarile circuitelor in/din tablouri se vor masca.

Se va respecta Normativul I.7/2011.

Traseele cablurilor se aleg in asa fel incat sa se realizeze legaturi scurte, in concordanta cu ansamblul retelelor de cabluri si cu extinderile preconizate, evitandu-se zonele in care este posibila deteriorarea cablurilor. Cablurile de comanda si control vor avea, pe cat posibil, trasee diferite de cele ale cablurilor de energie.

Pentru cablurile de energie de tensiuni diferite, se va urmari de asemenea realizarea de trasee diferite; in cazul in care acest lucru nu este posibil, se vor respecta prevederile cu privire la distante si separari.

La instalarea cablurilor se recomanda sa se prevada o rezerva de lungime pe traseu si la capete, pentru a se permite introducerea sau inlocuirea mansoanelor si a cutiilor terminale. Pe trasee lungi, rezerva se obtine prin montarea ondulata a cablurilor.

La intrarea si iesirea cablurilor din canale, cladiri sau tuneluri, la pozarea sub drumuri, cablurile se vor proteja in tuburi de protectie rezistente la solicitari mecanice.

Tevile de protectie vor avea diametrul interior de cel putin 1,5 ori diametrul exterior al cablului. Ele vor avea cel mult doua curbe realizate cu o raza de curbura minima de 15-30 ori diametrul exterior al cablului, in functie de tipul acestuia. Capetele tevilor se vor berclui.

Razele minime de curbura mentionate se vor realiza si in timpul manipularilor si la montarea cablurilor.

In cazul asezarii inclinate a cablurilor este indicat a se folosi cabluri cu izolatie uscata. Liniile de cabluri se vor proteja impotriva curentilor de suprasarcina si de scurtcircuit.

Desfasurarea cablurilor de pe tambure si pozarea lor se va face numai in conditiile de temperatura ale mediului indicate de fabricile furnizoare pentru tipurile respective de cabluri.

Se vor respecta prevederile din Normativul I.7/2011.

La executarea acestor instalatii trebuie sa se tina seama ca temperatura minima pentru manipularea cablurilor cu manta si izolatie din PVC .

In cazurile in care se impune montarea cablurilor in conditii de temperatura sub aceste limite, trebuie sa se procedeze la preincalzirea prealabila a acestora in incaperi cu temperatura de +20 ...

of 168

+25C pana ce atinge aceasta temperatura.

In instalatiile interioare este interzis sa se foloseasca cabluri cu invelis din iuta, aceasta fiind un material combustibil care poate inlesni propagarea incendiilor.

Montarea aparenta a cablurilor

Pe traseele orizontale la montarea aparenta pe console sau pe zidarii, distanta intre doua puncte de fixare trebuie sa fie de cel mult 0,75 m pentru cablurile armate si de 0,4 m pentru cele nearmate.

Pe verticala, distanta intre punctele de fixare poate sa creasca pana la cel mult 2 m.

De regula, distanta intre axele cablurilor de energie se prevede de 10cm, dar in conformitate cu Normativul I7-2011.

Curbarea cablurilor

Pentru curbarea cablurilor electrice armate sau nearmate trebuie sa se tina seama de indicatiile fabricii constructoare (10Dext cablu la S25mmp; 8Dext la S16mmp) si 6 Dext la cablu nearmat.

Protejarea cablurilor

La traversarile prin zidarii, cablurile trebuie sa se protejeze prin tuburi metalice sau beton. Dupa caz, aceste treceri se etanseaza cu masa bituminoasa (contra umezelii, a prafului, a agentilor corozivi etc).

Tronsoanele de cabluri se taie cu o rezerva de lungime de 2,5÷3%, in vederea compensarii deformarilor datorita variatiilor de temperatura.

Pe portiunile de traseu expuse loviturilor, cablurile nearmate se protejeaza cu tuburi metalice.

In locurile accesibile personalului neautorizat, cablurile (armate sau nearmate) pozate aparent, se instaleaza la o inaltime de cel putin 2 m fata de pardoseala.

Montarea cablurilor pe stelaje si poduri de cabluri

La executarea instalatiilor cu cabluri montate pe stelaje si poduri de cabluri se respecta in general aceleasi conditii ca la pozarea aparenta a cablurilor; in astfel de cazuri, utilizarea cablurilor armate nu este justificata, deoarece ele nu sunt expuse loviturilor.

Asezarea cablurilor se face de regula la distanta de 10 cm intre axele lor.

Stelajele sau podurile de cabluri se executa fie din profile laminate de otel (cornier, I etc), fie din aceleasi profile executate din tabla de otel.

Principalele elemente care intra in alcatuirea stelajelor si podurilor de cabluri tipizate sunt consola, montantul si longeronul, confectionate din tabla de otel (OL Zn) cu grosimea de 2mm.

Podurile si stelajele de cabluri se pot realiza in doua variante constructive: varianta tip scara, la care cablurile se aseaza pe traverse (se utilizeaza pentru cablurile de

energie, cu sectiuni mari); varianta tip placa, la care cablurile se aseaza pe o placa continua din tabla (se utilizeaza

in special pentru cablurile de comenzi, semnalizari etc).La asamblarea podurilor si stelajelor din elemente prefabricate se mai folosesc: bride pentru console si pentru montanti, eclise, traverse etc.Pentru devieri de trasee in plan sau de la un nivel la altul se folosesc elemente speciale, care asigura racordarea corespunzatoare a tronsoanelor de pod.

8.3.1.3 Distante minime fata de alte conducte

Distantele minime la intersectii cu conducte cu fluide incombustibile reci (sub 40 grade Celsius) vor fi de 3 cm, iar cu conducte cu fluide incombustibile calde (peste 45 grade Celsius) vor fi de 50 cm.

of 168

La apropieri (circuite paralele) distantele vor fi de 5 cm la conducte reci si de 100 cm la conducte calde (fluide incombustibile).

8.3.1.4 Treceri prin elemente de constructie

Daca circuitele sunt realizate din cabluri, la trecerea prin elementele de constructii vor fi prevazute tevi de protectie. Indiferent de natura materialelor tevilor, acestea se vor prevedea la capete cu tile de protectie.

Se interzice traversarea cosurilor si a canalelor de ventilare cu circuite electrice de orice fel.

La trecerea prin parapeti, circuitele din cabluri se vor proteja la socuri mecanice pana la inaltimea de 2 metri. Aceste treceri se vor etansa la umezeala si vor avea o rezistenta la foc corespunzatoare peretelui strapuns.

8.3.1.5 Distante de prindere (sustinere)

Circuitele realizate din cabluri nearmate se vor prinde la distante de 50 cm pe orizontala si la 100 cm pe verticala. Cablurile armate se vor fixa la intervale de 80 cm pe trasee orizontale si la intervale de 150 cm pe verticala.

Circuitele realizate din conductori trasi in tuburi de protectie din material plastic se fixeaza la intervale de 0,6...0,8 m pe orizontala si 0,7...0,9 m pe verticala. In cazul tuburilor metalice distantele sunt 1,0...1,3 m pe orizontala si 1,2...1,6 m pe verticala. In cazul tevilor distantele sunt de 1,5...3 m pe orizontala si pe verticala. Limitele inferioare corespund diametrelor mici, iar limitele superioare corespund diametrelor mari.

Se prevad in mod obligatoriu puncte de fixare la 10 cm de doze, cutii de tragere, derivatii, coturi, aparate, echipamente, etc. Orice element se prinde in minim doua puncte de fixare.

8.3.1.6 Legaturi electrice

Derivatiile, ramificatiile, racordurile la aparate in cabluri sau conductori in tuburi se realizeaza numai in doze (fie pentru legaturi, fie pentru aparat).

Legaturile se realizeaza cu cleme, papuci mansoane sau prin presare si apoi se izoleaza asigurandu-se acelasi nivel de izolare al conductorilor.

Se interzice executarea legaturilor electrice prin simpla rasucire.

Legatura dintre conductorii de cupru si cei de aluminiu se realizeaza prin cleme de "cupal" speciale sau prin presare in tuburi speciale.

Se interzice efectuarea legaturilor in interiorul tuburilor de protectie.

8.3.1.7 Elemente de fixare

Tuburile de protectie si cablurile montate aparent se fixeaza conform distantelor mentionate la punctul 2.2.1.5.

Se vor utiliza solutii care nu afecteaza termoizolatia sau structura de rezistenta a constructiei si care se pot demonta usor. Se pot utiliza dibluri din material plastic sau alte solutii echivalente.

Se interzice utilizarea bolturilor impuscate si forarea in elemente spatiale de beton precomprimat sau in grinzi metalice.

8.3.1.8 Protectia la foc

Pentru trecerile prin pereti rezistenti la foc se vor utiliza solutii experimentate de ICECON, INCERC sau alte laboratoare acceptate de MLPAT si mentionate in catalagul de detalii P.S.I. eleborat de IPCT Bucuresti. Toate solutiile adoptate vor fi puse de acord cu prevederile Normativului P 118.

of 168

8.3.2 INSTALATII ELECTRICE EXTERIOARE

8.3.2.1 Reguli de instalare a cablurilor in pamant

Intrarile si iesirile din cladiri se vor realiza pe la partea inferioara a constructiei, in tevi metalice.

Cablurile se vor poza in conformitate cu prevederile din NTE 007, cu urmatoarele precizari:Distantele prescrise de pozare a cablurilor in santuri sunt:

Adancimea de pozare “H” in conditii normale nu va fi, de regula, mai mica de:

-in cazul cablurilor cu tensiune nominala pana la 20 kV inclusiv (0,7...0,8) m.

-adancimea de pozare se poate reduce pana la 0,5 m in incinta statiilor de conexiuni si de transformare pe portiuni scurte (sub 5 m) la intrarea cablurilor in cladiri, la pozarea sub plansee de beton si la pozarea in tuburi de protectie.

Distanta libera pe orizontala “L” intre cablurile pozate in acelasi sant sau intre cabluri pozate in santuri separate nu va fi mai mica decat valorile minime indicate in tabel.

Distante minime, in cm, pe orizontala intre cabluri pozate in pamant:

Comanda Energie Telefonie

Tractiune

Ale

Tipuri de cabluri control 1 6÷20kV MTTc urbana altortrif. monof. unitati

Comanda - control

Nenormat 10 101) 101) 502) 502) 502)

Energie 1kV 10 7 25 25 502) 502) 502)

Distantele se stabilesc sau se verifica in baza calculelor de influenta conform STAS 832.

Se mareste de la 50 cm la 60 cm in cazul adancimilor de ingropare mai mari de 1,50 m.

L=7 cm intre cablurile monofazice apartinand unei aceleasi grupe trifazate (nu se normeaza in cazul asezarii cablurilor trefla); L=25 cm intre grupele trifazate de cabluri.

Folia din polietilena, avand grosimea de 0,15÷0,20 mm si orice culoare, se monteaza ca despartitoare intre straturile de nisip si pamant.Benzile avertizoare, avand latimea minima de 0,5 mm si culoarea galbena sau portocalie, se vor monta in stratul de pamant (la 20 cm deasupra foliei) si vor fi inscriptionate continuu (“Atentie! Circuite electrice. Pericol de moarte!”), cu sageti intre inscriptii.Placile din mase plastice, avand dimensiunile minime de 400×200×5 mm si orice culoare, vor avea fata inferioara striata si cea superioara, inscriptionata(“Atentie! Cabluri electrice. Pericol de electrocutare!).Cablurile se pozeaza in santuri, serpuit, la minimum 0,7 m de suprafata, intre doua straturi de nisip sau pamant (granulatie maxima 30 mm) cu o grosime de circa 10cm fiecare, peste care se pune un dispozitiv avertizor (exemplu benzi avertizoare si placi avertizoare din mase plastice) si pamant rezultat din sapatura (din care s-au indepartat toate corpurile care ar putea produce deteriorarea cablurilor).

Utilizarea placilor avertizoare este recomandata in urmatoarele situatii:

pentru cablurile care alimenteaza consumatori importanti;

in zone cu densitati mari de cabluri sau de retele subterane;

in cazul profilelor de santuri cu cabluri etajate intre straturile de cabluri;

deasupra mansoanelor.

Se va evita pozarea cablurilor in straturi suprapuse (etajate) atat din cauza influentelor termice defavorabile, cat si a unei interventii ulterioare dificile la cablurile inferioare.

of 168

Pentru mentinerea distantelor minime prescrise, intre cablurile cu tensiuni diferite sau intre cablurile de medie tensiune (de aceeasi tensiune) pozate in acelasi sant, se vor monta distantoare (din mase plastice sau cauciuc) pe toata lungimea cablurilor, amplasate pe traseu la distante de circa 1 m.

In orase si zone locuite, retelele de cabluri trebuie pozate, de regula, pe partea necarosabila a strazilor (sub trotuare) sau in anumite conditii, in zonele verzi din cartierele de locuinte. Cablurile pozate pe partea carosabila a strazilor trebuie sa aiba o protectie mecanica corespunzatoare. Dupa pozare, pe planul retelei de cabluri al localitatii sau al incintelor obiectivelor industriale, se vor trece in mod obligatoriu orice modificari de traseu fata de proiect.

Distante minime intre cabluri pozate in pamant si diverse retele, constructii sau obiecte - daca nu exista alta specificatie pe plansa.

Nr. Denumirea retelei,

Distanta minima(m) Observatii

crt. constructiei sau obiectelor

in plan orizontal

(aproprieri)

in plan vertical

(intersectii)1. C

ONDUCTE

apa si canalizare

0,5* 0,25 *) La adancimi peste 1,5m distanta minima este de 0,6m

2. termoficare, abur

apa fierbinte

1,50,5

0,50,2

Distantele pot fi reduse cu 50% cu masuri de protejare termica a cablului

sau de reducere a incarcarii3. fluide

combustibile1,0 0,5* *) Distanta poate fi redusa pana la

0,25m in cazul protejarii cablului in tuburi pe toata lungimea intersectiei

plus cate 0,5m pe fiecare parte4. gaze 0,6* 0,1 *) In cazul protejarii cablurilor in tuburi,

distanta va fi functie de presiunea gazelor si anume 1,5m pt. presiune

joasa si intermediara, 2m pt. presiune redusa si 3m pt. presiune medie

5. Fundatii de cladiri 0,6 - Cu conditia verificarii stabilitatii constructiei

6. Arbori (axul acestora)

1,0 - Se admite reducerea distantei cu conditia protejarii cablurilor in tuburi

7. LEA

1kV 0,5* - *) Distanta se masoara de la marginea stalpului sau fundatiei

8. LE

1kV neutru

izolat sau

tratat

1,0 - Distantele se masoara de la conductorul extrem al LEA (proiectia

pe orizontala);

9. A neutru

legat la

pamant

5,0 - Pentru cablurile de comanda control si de telemecanica, precum si pentru adoptarea unor

distante mai reduse se vor face calcule de influenta

10. Sina de tramvai (cea mai

apropiata)

2* 1** *) Se admite reducerea pana la 1m in cazul cablurilor cu

**) Cablurile se monteaza in tuburi de protectie; unghi minim

de traversare 60 (recom. 75-90

of 168

Nr. Denumirea retelei,

Distanta minima(m) Observatii

crt. constructiei sau obiectelor

in plan orizontal

(aproprieri)

in plan vertical

(intersectii)invelis din PVC sau pozate in

tuburi11. C

AI

NEELE

uzinale

1 1* - *) Unghi minim de traversare 75.

12. FERATE

CTRIFI

C.

MTTc 3 2* Cablurile vor fi protejate in tuburi

pana la limita zonei de expropriere, dar min.2m de la sina

extrema

13. CAI

ELECT

uzinale

1,5* ** *) Cu masuri de protectie pentru

cabluri

idem dar min.3m;traversarea la 10m

de ace sau de cablu de intoarcere;

14. FERATE

RIFICATE

MTTc 10* ** *) Se admite reducerea pana la 3m pe baza de calcul, cu

masuri de protectie pentru

cablu si cu aprobarea

organelor MTTc

**) 1,4m - tub izolant (PVC, beton etc);3m tub metalic.

15. Drumuri 0,5* 1** *) Masurata de la bordura spre

trotuar (in localitati) sau de la ampriza spre

zona de protectie (in

afara localitatilor)

**) Masurata in axul drumului; tubul de protectie va depasi bordura, respectiv

ampriza cu cca 0,5m;unghiul minim de

traversare 60 (recomandat 75-90

16. Cabluri electrice (inclusiv tractiune

urbana si telefonie)

* 0,5** *) a se vedea NTE 007

**) Se admite reducerea pana la 0,25m, cu conditia protejarii

mecanice a cablului traversar, pe o distanta

de 0,5m de o parte si de alta a traversarii.

8.3.2.2 Instalarea cablurilor in tuburi

Distante prescrise. Adancimea de asezare in pamant a tuburilor sau a blocurilor de cabluri trebuie

of 168

sa corespunda conform conditiilor locale din proiect, insa nu mai mica decat adancimile prevazute in NTE 007 pentru cablurile pozate in santuri in pamant.

Reguli de instalare a cablurilor in tuburi (sau blocuri) de cabluri. Adoptarea solutiei de instalarea cablurilor in tuburi se va face, de regula, pe tronsoanele in care este necesar a se asigura: evitarea lucrarilor de desfacere a trotuarelor, carosabilului sau a altor suprafete pavate sau betonate pentru eventuale interventii ulterioare sau o protectie mecanica ridicata a cablurilor.

In sensul aratat, instalarea in tuburi se utilizeaza, de regula, pentru legaturile de telemecanica si de telecomunicatii in localitati, precum si pentru subtraversarea cailor de circulatie de catre cablurile de energie. Numarul de tuburi este cu rezerva goala 10% tinand seama de perspectiva de dezvoltare a retelelor de cabluri in zona respectiva. De asemenea, trecerea cablurilor din pamant prin peretii de cladiri, canale, galerii va fi protejata prin tuburi incastrate in constructii.

Materialul tubului:

tuburile din materiale termoplastice (PVC);

tuburile din otel sau fonta se vor folosi in cazuri speciale cu eforturi mecanice foarte mari. Nu necesita incastrari de protectie.

Datorita naturii magnetice a tubului de otel, nu se va instala cablul monopolar apartinand unei singure faze intr-un tub.

Diametrul tubului trebuie sa permita tragerea cablurilor fara risc de gripare. Raportul dintre diametrul interior al tubului si diametrul exterior al unui cablu trebuie sa fie:

minimum 2,8 - in cazul tragerii a trei cabluri monofazate in acelasi tub;

minimum 1,5 - in cazul tragerii unui singur cablu in tub.

Traseul parcursului in tub (lungimea, schimbarile de directie, razele de curbura) nu trebuie sa conduca la solicitari de tractiune daunatoare cablului in timpul tragerii.

Metodele de calcul ale efortului de tragere si valorile tractiunii admise pentru diferite tipuri de cabluri sunt indicate in NTE 007.

La pozarea cu cap de tragere, la care se solicita mecanic metalul din conductoare, prin aplicarea fortei, aceasta va fi de maximum 30N/mmp pentru Al si 50N/mmp pentru cupru (Pnecesar=2GPmax, unde G este greutatea cablului tras) si se va avea in vedere:

Dispunerea tuburilor;

Racordarea cablurilor intre ele trebuie sa fie realizata fara bavuri sau asperitati care sa conduca la deteriorarea cablului;

La subtraversarea cailor de circulatie se va asigura rezistenta mecanica si stabilitatea necesara si se va urmari ca tuburile in care sunt instalate cabluri monofazate sa nu fie inconjurate de armaturi metalice;

Extremitatile tuburilor vor fi obturate, cu interpunerea, in cazul cablurilor nearmate, a unui strat elastic intre cablu si materialul de obturare.

8.3.2.3 Instalarea cablurilor in canale si tuneluri

In exteriorul cladirilor, se va tine seama de:

In canalele de cabluri, amplasate deasupra nivelului apelor subterane, se admite ca fundul sa fie de pamant acoperit cu un strat de drenaj de nisip sau pietris batatorit, avand grosimea de 10÷15cm.

Canalele de cabluri in exteriorul incintelor vor fi acoperite cu pamant, pavaj etc, deasupra placilor demontabile. Traseul va fi marcat cu borne etc.

of 168

8.3.2.4 Instalarea cablurilor pe estacade si poduri de cabluri suspendate

Pe portiuni de traseu se va face avandu-se in vedere si urmatoarele:

Se admit retele aeriene de cabluri prin pozarea acestora pe poduri de cabluri suspendate sau pe estacade separate sau comune cu alte instalatii, in incintele industriale, in zone cu densitate mare de retele subterane tehnologice, soluri agresive etc.

Pozarea cablurilor pe estacade si poduri se poate realiza prin:

stelaje metalice cu console;

poduri din plasa de sarma;

cabluri suspendate pe funie de otel;

cabluri autoportante etc.

8.3.2.5 Instalarea cablurilor pe stalpi

La iesirea cablurilor din pamant pe stalpi se vor respecta urmatoarele:

Cablul se va proteja contra deteriorarilor mecanice. Tubul de protectie poate fi izolant sau metalic; in acest ultim caz, tubul de protectie se va lega la pamant.

Cablul se va curata, pe portiunea iesita din pamant, de materialele de protectie combustibile (iuta, bitum) si se va proteja anticoroziv prin vopsire.

Iesirea din pamant a cablului si pozarea acestuia se vor face, pe cat posibil, pe partea opusa zonei de circulatie si pe partea nordica a stalpului.

Se va asigura o rezerva de cablu prin pozarea ondulata sau in bucla la baza stalpului.

8.3.2.6 Cutii terminale si mansoane de innadire

Toate vor avea etichete conform NTE 007 (U, cu pozare cablu).

Cutiile terminale si mansoanele de innadire ale cablurilor trebuie sa asigure protectia cablurilor impotriva patrunderii umezelii si a altor substante cu actiune agresiva din mediul inconjurator.

Cutiile terminale si mansoanele de innadire ale cablurilor trebuie sa reziste la tensiunile de incercare ale cablurilor.

Capetele terminale de exterior ale cablurilor se monteaza, de cele mai multe ori, pe stalpi pentru a se face legatura cu liniile aeriene; pentru protejarea la intemperii se folosesc cutii terminale de 1kV, STAS 3535-69. Rezerva de cablu la cutie trebuie sa permita o data refacerea legaturii.

Mansoanele de innadire vor asigura:

Continuitatea electrica a conductoarelor din cablu, fara diminuarea sectiunii acestora;

Continuitatea electrica a mantalei metalice, a benzilor metalice si a ecranelor;

Etanseitatea mantalei de plumb sau aluminiu;

Continuitatea circulatiei de ulei, la cablurile cu ulei sub presiune;

Nivelul de izolatie si protectia mecanica, similar cu cele ale cablului.

La imbinarea cablurilor cu izolatie din hartie impregnata, cu cabluri cu izolatie uscata, se vor lua masuri pentru a se impiedica pastrunderea masei izolante in cablul cu izolatie uscata.

Numarul mansoanelor de legatura la 1km de linie subterana nou construita, se recomanda a nu depasi 6 bucati.

La asezarea capetelor de cablu ce urmeaza a se innadi, acestea trebuie sa fie petrecute unul peste altul, in linie dreapta, pe o lungime de 1÷1,5 m (in functie de dimensiunea cablului, adica de marimea mansonului). Aceasta suprapunere este necesara pentru ea, la executarea mansonului de legatura, sa se poata lasa de o parte si de alta a acestuia cate o rezerva in forma de “s” 2 ori lungimea mansonului, pentru a impiedica smulgerea capetelor de cablu prin presarea pamantului,

of 168

cat si pentru o eventuala refacere a mansonului.

Innadirea in prelungire a cablurilor de energie 1kV se face prin mansoane de legatura din fonta, STAS 2739, iar legarea in derivatie a cablurilor armate subterane se face prin mansoane cu derivatie din fonta STAS 1570.

Pentru umplerea mansoanelor se foloseste masa izolanta bituminoasa STAS 3897-73 sau masa izolanta nebituminoasa STAS 3898.

Innadirea cablurilor de comanda si control se permite numai in urmatoarele cazuri:

cand lungimea traseului este mai mare decat lungimea de fabricatie a cablului respectiv;

pentru inlaturarea deranjamentelor cablurilor in functiune.

Pentru cablurile pana la 1 kV se utilizeaza mansoane de plumb numai la cablurile de semnalizare, comanda si telefonice, cu izolatie de hartie.

Pentru realizarea liniilor electrice subterane, MEE a dispus folosirea de armaturi din cauciuc, (mansoane de legatura si derivatie, precum si cutii terminale) pentru cablurile izolate in hartie, in vederea economisirii fontei. Odata cu introducerea in fabricatie a acestor armaturi, urmeaza a li se definitiva caracteristicile tehnice. De asemenea, pentru cablurile cu manta si izolatie din PVC, urmeaza sa se extinda utilizarea cutiilor terminale si a mansoanelor din PVC.

Legaturile electrice ale cablurilor subterane se realizeaza prin cleme si anume:

Cleme de legatura in prelungire, STAS 6731 :

in prelungire normala, simbol CLPN;

in prelungire lunga, simbol CLPL;

in prelungire si de reducere, simbol CLR.

Cleme de derivatie:

fixa, simbol CLD;

demontabila, STAS 1234, simbol CTD.

Cleme pentru bransamente:

clema de derivatie, STAS 237, simbol CD-Br;

clema de nul pentru 3(9) derivatii, STAS 238, simbol CN 3(9)

8.3.2.7 Montarea cablurilor in santuri

In exterior, instalatia ingropata se realizeaza in santuri. Toate santurile vor avea cel putin adancimea de 0,8 m. Inainte de montajul cablului pe fundul santului se va aseza un alt strat de nisip, iar deasupra cablului se va aseza o banda avertizoare. Santul se umple cu restul de pamant rezultat de la sapatura.

La montarea acestora se vor pastra distantelor fata de conductele existente, fata de cablurile 0.4,10 (20) kV precum si fata de cablurile telefonice, conform NTE 007.

8.3.3 TABLOURI ELECTRICE

8.3.3.1 Generalitati

Gradul de protectie al tablourilor va fi in concordanta cu incaperile unde acesta va fi montat.

Tabloul principal va fi montat pe un soclu de beton, ce va depasi cu 10 cm cele trei laturi ale tabloului.

Intrarile si iesirile cablurilor din tablouri se vor proteja.

Regimul de neutru se va respecta.

Curentul de scurt circuit se va determina in concordanta cu conditiile din incaperea in care acesta

of 168

se afla. Se va preciza obligatoriu in oferta curentul de scurt-circuit pentru toate aparatele. Nu se admit aparate ce au curent de scurt –circuit mai mic de 6kA.

Vor fi echipate cu minim 20% rezerva. Tablourile vor fi testate TTA conform SREN 60439-1.

Tablourile electrice trebuie să respecte următoarele condiţii tehnice:

gradul de protectie pentru constructia fiecarui tablou va fi asigurat in functie de conditiile de montaj si specificatiile din proiect;

carcasele tablourilor montate în nişe, prevăzute cu uşă metalică cu sistem de încuiere pot fi din metal sau policarbonat, cu grad de protecţie minim IP40;

carcasele tablourilor montate aparent, neprotejate, trebuie să fie metalice, cu grad de protecţie minim IP44 şi sistem de încuiere,

sistemul de încuiere, cu cheie specială (triunghiulară, cruce sau alt sistem) va fi comun pentru toate tablourile electrice din clădire;

caracteristicile tehnice ale aparatajului trebuie să fie conform specificaţiilor din proiect,

amplasarea aparatelor în interiorul tabloului se va face cu respectarea distanţelor de izolaţie şi de protecţie specificate de furnizorul de echipament şi a ordinii circuitelor din schema monofilară;

conexiunile electrice se vor face conform schemelor electrice din proiect, cu utilizarea accesoriilor de montaj oferite de furnizorii de aparataj.

panouri din materiale electroizolante vor împiedica accesul direct la elementele aflate sub tensiune;

protecţia împotriva şocurilor electrice va fi asigurată prin bare de neutru şi de protecţie separate sau comune, funcţie de sistemul adoptat prin proiect TN-S sau TN-C. în cazul anvelopelor metalice se va verifica legătura tuturor elementelor conductoare (carcasă, uşă, panouri interioare, etc.) la bara de protecţie (PE sau PEN).

fiecare tablou va fi însoţit de o schemă monofilară clară (lipită de partea interioară a uşii sau într-un buzunar special pentru documentaţie),

pe uşă vor fi lipite etichete avertizoare privind pericolul de electrocutare.

Va fi prevazut un spatiu de rezerva echipat cu toate elementele necesare pentru amplasarea si racordarea de noi aparate modulare.

Tablourile de distributie se executa conform detaliilor din documentatia tehnicoeconomica (eventual adaptata de catre atelierul de executie in acord cu tehnologia acestuia, dar numai cu acordul scris al proiectantului si Investitorului).

Confectia metalica si amenajarile interioare si exterioare aferente dulapurilor electrice de joasa tensiune trebuie sa corespunda tipului, gradului de protectie si dimensiunilor indicate in documentatia tehnico-economica.

Toate tablourile electrice de joasa tensiune vor fi de tip metalic, prevazute cu dispozitive auxiliare:

de inchidere a usilor (zavoare cu cheie triunghiulara, broasca tip YALLE cu cheie unica pentru toata cladirea, balamale de tip ascuns).

de manipulare si transport (inele de ridicare - dimensionate corespunzator greutatii dulapurilor electrice de joasa tensiune).

Aparatele, reperele si subansamblele aprovizionate de la terti trebuie sa corespunda prevederilor documentatiei tehnico-economice, atestarea calitatii acestora facandu-se pe baza certificatelor de calitate emise de firmele fabricante.

Montajul aparatelor, reperelor si subansamblurilor electrice, dispunerea sirurilor de conectori si realizarea cablajului trebuie sa respecte documentatia tehnicoeconomica asigurand un nivel optim de utilizare a dulapurilor electrice de joasa tensiune (d.p.d.v. al montajului la locul de exploatare, conectarii exterioare, intretinerii).

of 168

8.3.3.2 Tabloul general

Regimul de neutru trebuie respectat.

Tablourile vor avea o temperatura interioara de maxim 35° C, in acest sens constructorul va lua toate masurile pentru a raspunde acestei cerinte. Curentul de scurtcircuit Icc se va stabili in functie de amplasamentul tabloului.

Intrarea si iesirea cablurilor se poate face atat pe la partea inferioara cat si pe la partea superioara a tabloului.

Caracteristicile tabloului vor fi mentinute si dupa amplasarea acestuia in functie de conditiile din incaperea in care se vor monta.

Aparatele de masura, amplasate in compartimentul echipamentelor auxiliare vor servi pentru masura si inregistrarea:

Celor trei tensiuni de faza si de linie ,

Celor trei curenti de faza,

Factorului de putere,

Puterilor

Consumului de energie activa si reactiva

Curentului de defect

Frecventei

Inregistrarea se va face continuu minim de doua ori pe secunda. Aceste masuratori se vor efectua pentru fiecare sosire de la transformatoare.

8.3.3.3 Tablouri secundare

Tablourile se vor executa comform schemelor electrice monofilare si:

Vor fi conform IEC439 -2;

Regimul de neutru va fi TNC-S

Caracteristici:

Grad de protectie in concordanta cu categoriile de influente externe ale constructei in conformitatea cu anexa 4 din I-7-2011 ;

Acces la conexiuni frontal ; Temperatura ambianta : max 40°C Retea TNC-S; Curent de scurt-ciruit, in concordanta cu amplasamentul ; Sina DIN.

8.3.4 CORPURI DE ILUMINAT DE INTERIOR

La manipularea corpurilor se va evita deteriorarea lor. Ele se racordeaza doar intre faza si nul, astfel ca in dulii conductorul de nul al circuitului sa fie legat la contactul exterior (partea filetata) a duliei, iar conductorul de faza trecut prin intreruptor se leaga la borna de interior in fundul duliei.

Corpurile de iluminat cu tuburi fluorescente trebuie sa aiba:

a. constructie metalica , cu grosimea minima de 1 mm, normala sau etansa

b. vopsire cu email alb mat uscat la cuptor la exterior sau pudra epoxidica pentru a preveni coroziunea.

c. echipare cu difuzor sau reflector

d. factor de putere minim 0,95 fiind prevazute cu condensator de compensare corespunzator

e. suprimarea parazitilor radio conform BS 800

f. balast, starter conform SR EN 60155/1994 sau BS 3772 si condensator.

of 168

g. conector terminal pentru conexiuni exterioare .

h. cablajul interior trebuie codificat prin culori corespunzatoare, ingrijit executat si corect legat de cleme.

i. duliile lampilor , conform SR EN 60400/1994,; STAS CEI 60061-2/2002 sau BS 1875 trebuie sa fie proiectate sa mentina tuburile in pozitia de lucru.

j. pentru lampile de constructie etansa, garnituri din cauciuc neoprenic cu silicon pentru asigurare etanseitate la apa cu grad de protectie min. IP54 si presetupe pentru intrarea cablului de alimentare.

Dispozitivele de suspendare (carlige, dibluri etc) de tavan se vor verifica pentru a suporta fara deformatii o greutate egala cu de 5 ori greutatea lor, dar cel putin 10kg. Se interzice suspendarea corpului iluminat de conductori de alimentare.

Legarea carcasei corpului de iluminat la conductor de protectie se face in conditiile date de STAS 12604/4.

Toate corpurile de iluminat vor fi prevazute cu balast electronic si elemente de compensare. Lampile cu descarcari vor fi prevazute obligatoriu cu dispozitive pentru amorsarea instantanee a descarcarilor.

Corpuri de iluminat vor fi omologate conform CEI 598:

corpuri de iluminat de siguranta –SR EN 60598-2-22: corpuri de iluminat cu lampi fluorescente –SR EN 60598: corpuri de jluminat cu lampi incandescente –STAS 9419; STAS 3009; SR EN 60064;SR EN

60432: lampi cu descarcari in gaze – SR EN 60188; SR EN 62035; SR EN 60662.

Vor fi respectate datele caracteristice specificate in proiect - desen, antemasuratoare - tensiune, norma interna cu denumiri si cod fabricatie, grad protectie, caracteristici iluminat.

Tipurile de corpuri de iluminat utilizate precum si principalele lor caracteristici sunt prezentate in continuare.

Corpuri de iluminat cu lampi fluorescente:

tensiunea de alimentare 230 V.c.a.; frecventa 50 Hz; puterea – 36 W; indicele de redare a culorilor Ra = 76; temperatura de culoare 4000 K; flux minim 90 lm / w; grad de protectie IP20,IP40,IP55, IP65.

Corpuri de iluminat de siguranta de evacuare :

Corp din aluminiu sau policarbonat turnat sub presiune cuprinzand un dispozitiv de redresare si de realimentare la intreruperea alimentarii de baza.

Globul din material termorigid transparent va fi inscriptionat corespunzator . Racordare prin palnii si mufe de cablu si apoi in cleme cu posibilitatea de a primi trei

conductori cu sectiunea de maximum 2,5 mm2 Putere - lampa fluorescenta de minimum 8 W/ 220 Vc.a. Sunt utilizate pentru iluminatul de siguranta de evacuare. Echipat cu accumulator Ni-Cd, autonomie 1,5h. Grad de protectie IP42,IP65.

8.3.5 CORPURI DE ILUMINAT DE EXTERIOR

Corpurile de iluminat pentru exterior trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:

of 168

Protectie la intemperii si lovituri

Carcasa din tabla sau aliaje de aluminiu

Difuzor din policarbonat fixat cu suruburi captive sau clicheti.

Etanseitate la apa cu garnituri din cauciuc neoprenic cu silicon, min IP65

Bec cu vapori de sodiu de inalta presiune

Fasung din portelan cu baioneta sau filet cu accesorii

Accesorii pentru circuitul electric: balast, igniter, condensator pentru îmbunatatire factor de putere la cel putin 0,95

Rezistenta la coroziune Presetupe pentru intrare cablu electric asezate astfel incat sa nu conduca in interior umezeala sau apa.

Pentru proiectoare curba fotometrica trebuie sa fie de tip larg, iar pentru corpurile de iluminat stradal curba fotometrica trebuie sa fie de tip simetric.

Corpuri de iluminat de exterior : 230Vca ,grad de protectie IP65.

Lampi: Aceste corpuri se monteaza in exterior si sunt destinate sa sublinieze luminos peisajul sa asigure securitatea amplasasmentului si iluminatul accesului. Toate corpurile de iluminat exterior se vor utiliza cu elemente de compensare si amorsare rapida.

In general acest tip de corpuri de iluminat vor fi echipate cu lampi cu descarcari in ioduri metalice cu urmatoarele caracteristici:

Putere : 250W,

Temperatura de culoare : 2000 K;

Pozitie de functionare universala;

Durata de viata : 50 000h

amorsare instantanee;

In functie de dotarile ulterioare solicitate prezenta descriere de echipamente va suferi completari.

8.3.6 STALPI DE ILUMINAT EXTERIOR

In interiorul incintei pentru sustinerea corpurilor de iluminat de exterior se monteaza stalpi metalici zincati cu urmatoarele caracteristici:

Inaltime nominala stalp: H=8 m;

Moment de exploatare: 1600daN;

Protectie contra coroziunii prin zincare cu strat minim de 70μm;

Prevazut cu consola cu diametru de prindere 60mm;

Prevazut cu borna de legare la pamant;

Prevazut cu fereastra de acces in interiorul stalpului;

Prevazut cu placa de reazem fixata la partea inferioara a stalpului pentru a permite montarea si calarea pe prezoanele fundatiei de beton incastrata in teren, cu ajutorul saibelor si piulitelor asigurate cu contrapiulite.

Racordul de derivatie la stalpi se va face cu cleme montate in interiorul stalpului si accesibile prin fereastra de vizitare

8.3.7 ELEMENTE COMPONENTE

8.3.7.1 Aparate electrice pentru tablouri

Echiparea tablourilor electrice se va realiza conform schemelor elaborate de proiectant, cu aparate de tipul indicat in desene.

of 168

Aparatura si anvelopa trebuie sa fie de la acelasi fabricant (aceeasi marca).

Intreruptoarele de joasa tensiune cu izolatie în aer (ACB) trebuie sa corespunda SR EN 60947-2/1999 sau BS 4725 partea 1/97 sau echivalent.

Contactele izolate si contactele principale trebuie sa fie placate cu argint. Camera de stingere a arcului trebuie tratata special pentru a minimiza coroziunea si a elimina sudarea contactelor in orice conditii. Trebuie prevazut un dispozitiv de stingere a arcului, rezistent la temperatura.

Întreruptoarele ACB trebuie sa aiba 4NI + 4ND contactele auxiliare. Tot cablajul secundar trebuie sa fie conectat la sirul de cleme de pe carcasa aparatului, prin cablu flexibil cu adaptor.

Trebuie prevazute urmatoarele accesorii: bariere între faze, indicatoare de pozitie pentru “ON”, “OFF”, “TRIP”, “RESORT INTINS”, ca şi indicatoare stare de lucru pentru “SERVICIU”, “TEST”. Intreruptorul ACB trebuie sa poata fi blocat in pozitiile “ON” şi “OFF” cu lacat.

Intreruptorul ACB trebuie sa aiba posibilitatea de armare şi destindere manuala a mecanismului cu acumulare de energie mecanica în resorturi. Operatia de declansare trebuie sa poata fi facuta prin bobina de declansare atât manual, cât si prin protectia la suprasarcina, scurtcircuit sau defect de punere la pământ, etc. Întreruptorul ACB trebuie sa declanseze liber, daca acesta a primit comanda de inchidere pe un defect, adica contactele nu vor ramane inchise când ACB se inchide pe un defect.

Intreruptoarele MCCB trebuie sa corespunda SR EN 60947-2/1999 sau BS 4725 partea 1/97 sau echivalent.

Toate partile mecanice si electrice sub tensiune, cu exceptia terminalelor si declasatoarelor, trebuie carcasate în casete turnate de inalta rezistenta mecanica.

Contactele de sarcina trebuie sa fie din suport de cupru de inalta conductivitate pe care se depune electrolitic argint /tungsten fara sudare.

Intreruptoarele MCCB trebuie sa fie “Trip free” (cu declansare libera). Mecanismul de declansare va fi cu actiune termica pentru suprasarcina si electromagnetica pentru scurtcircuit si compensat total pentru a putea lucra corect la temperaturi ambientale intre –5 … +40°C si calibrate la +40°C pentru plina sarcina.

Intreruptoarele MCCB trebuie echipate cu dispozitive de protectie la suprasarcina si scurtcircuit care sa asigure selectivitatea protectiei, trebuie sa aiba o caracteristica curent/timp temporizata invers proportional cu curentul. La cel mai mare supracurent, intruptorul va declansa instantaneu. Acolo unde este specificat, se va prevedea declansator suplimentar de protectie de minima tensiune.

Toate intreruptoarele MCCB trebuie prevazute dispozitive de indicare clarã la declansarea prin protectie.

Intreruptoarele MCB trebuie executate si trebuie sa aiba incercari de tip, conform SR EN 60947-2/1993 sau IEC898, EN60898.

Mecanismul de declansare trebuie sa fie electromagnetic sau termomagnetic, compensat total pentru temperatura ambientala intre –5…+40°C si calibrat pentru +40°C la sarcina nominala. Intreruptoarele MCB trebuie sa fie “Trip free” (cu declansare libera).

Intreruptoarele MCB bipolare sau tripolare trebuie sa fie interblocate intern incat defectul pe o faza sa declanseze toti polii simultan.

Intreruptoarele MCB pentru circuitele de forta trebuie sa aiba caracteristica de declansare de categoria 3 (curba B de declansare), iar pentru motoare categoria 4 (curba C de declansare).

Curentul de scurt circuit al intreruptorului MCB trebuie ales mai mare decât curentul maxim anticipat in punctul din instalatie, dar nu va fi in nici un caz sub 5kA.

Sigurantele utilizate vor fi de tipul industrial:

L pentru iluminat si masura

of 168

M pentru alimentarea electromotorelor

Sigurantele alese vor avea urmatoarele caracteristici:

declansare cvasi-instantanee la scurt-circuit;

posibilitatea de a suporta curenti de suprasarcina;

constructie simpla, montaj rapid;

posibilitatea de a realiza montaje selective.

Sigurantele utilizate pot fi de tipul SIST, LF, LFi, LFm sau similare.

Contactoarele se vor alege in functie de sarcina consumatorului in concordanta cu indicatiile producatorului. Ele vor fi prevazute cu contacte auxiliare si se vor putea fixa pe sina DIN.

Releele termice vor avea urmatoarele caracteristici:

buton functional pentru selectarea valorii reglate;

mecanism de declansare diferential;

semnalizarea pozitiei releului.

Disjunctoarele pentru motoare se aleg in functie de marimea curentului receptorului si a indicatiilor producatorului. Pricipalele caracteristici sunt:

constructie modulara;

sensibilitate la curentii de scurtcircuit;

protectie la suprasarcina cu reglaj;

posibilitatea de a primi accesorii;

montare pe sina DIN.

Intreruptoarele cu protectie la curent diferential RPACD (RCD) trebuie sa aiba caracteristica de declansare la supracurent conform I7/2011, SR CEI 60755+A1+A2/1995 sau BS 4293:83 sau IEC1008, EN61008.

Intreruptoarele RPACD (RCD) trebuie sa aiba un mecanism basculant de deschidere rapida de tip “Trip free” (cu declansare libera) complet carcasat într-o carcasa de bachelita.

Intreruptoarele RPACD (RCD) trebuie sa fie tetrapolare pentru consumatorii trifazici si bipolare pentru cei monofazici. Intreruptoarul trifazic va fi interblocat intern astfel încât o scurgere de curent la pãmânt pe oricare faza sa declanseze simultan toate fazele.

Detectarea curentului de atingere trebuie sa utilizeze un transformator diferential de curent pentru activarea bobinei de declansare, iar timpul total de operare trebuie sa nu fie mai mare de 0,1s in orice situatie.

Declasatorul trebuie sa aiba pozitii distincte pentru “OPEN”, “CLOSED” si “TRIPPED”. Pozitiile “OPEN” si “CLOSED” trebuie etichetate in mod clar.

Intreruptoarele RPACD (RCD) trebuie echipate cu contacte durabile de argint - tungsten si contacte auxiliare si alarmare.

Intreruptoarele trebuie prevazute cu buton de testare pentru a simula punerea la pãmânt, pentru a activa testarea mecanismului de declansare. Trebuie prevazut de asemenea un indicator cu buton de resetare manuala pentru indicarea vizuala a declansarii datorate unei scurgeri de curent la pãmânt.

Intreruptoarele folosite pentru circuitele de iluminat si prize trebuie sa aiba caracteristica de declansare de categoria 3 (curba B de declansare).

Curentul de scurtcircuit trebuie sa fie de minim 5kA la tensiune nominala. Sensibilitatea la curent de defect trebuie sa nu fie mai mare de 100mA pentru un tablou local, respectiv 30mA pentru un circuit final de protectie.

Disjunctoare (intrerupatoare) diferentiale: Principalele caracteristici ale intrerupatoarelor trebuie sa fie:

of 168

sa intrerupa simultan toate fazele;

sa fie echipate pe fiecare pol cu dispozitive de declansare instantanee la scurtcircuit si cu protectie la suprasarcina;

sa primeasca elemente auxiliare (cu exceptia intrerupatoarelor monopolare )

Disjunctoarele sunt monopolare, bipolare, tripolare sau tetrapolare si se aleg in functie de curentul consumatorului si indicatiile producatorului. Se vor prevede cu declansatoare la curent de defect de 30mA, 100mA, 300mA dupa caz.

Separatorul tripolar trebuie sa fie in carcasa cu incercare de tip, conform SR EN 60947-3+A1/1993; STAS 9258/1979 sau BS 5419:1977. Trebuie sa suporte un curent de scurtcircuit de minim 20 kA.

Separatorul tripolar trebuie sa fie pentru regim continuu, capabil sa inchida si sa ramana inchis pe defect fara supraincalzire sau distrugere.

Partile sub tensiune trebuie sa fie protejate in fata.

Butoanele de actionare, lampile (ledurile) de semnalizare, selectoarele etc. sunt alese si montate in tablourile electrice in conformitate cu indicatiile producatorului, curentii nominali si desenele proiectantului.

8.3.7.2 Aparate electrice de mica comutatie

Aceste aparate electrice nu sunt montate in tablouri electrice. Aparatele vor fi marcate cu gradul de protectie si cu valoarea curentului maxim pe care il suporta si valoarea tensiunii nominale. Echipamentele se aleg in functie de curentul din circuit si tensiunea nominala.

Comutatoarele pentru iluminat trebuie sa fie cu balansier cu interstitiu mic cu un pol pe contact, operabile la actionare fizica, dupa SR EN 61058-1+A1/1998 sau BS 3676 .

Comutatoarele pentru iluminat trebuie sa aiba curentul nominal 10 A, corespunzator atat pentru lampi incandescente, cat si lampi fluorescente.

Comutatoarele pentru iluminat trebuie sa fie cu capac din plastic, în montaj ingropat, daca nu este altfel specificat.

Comutatoarele pentru iluminat trebuie sa aiba posibilitatea de a fi grupate pe o singura placa de comutatoare.

Prizele standard cu conexiuni de impamantare trebuie sa aiba curentul nominal 16A pentru tensiunea de 230Vca, tip universal, cu 3 pini conform STAS 3184/3,4/1985-88; SR CEI 60884-1 /1997.

Toate prizele utilizate la tensiunea de 230 V sau mai mare vor fi prevazute cu contacte de protectie. Fac execeptie prizele de pe transformatoarele de separatie si cele la tensiune redusa. Prizele la tensiunea redusa nu vor avea contacte de protectie conform I7.

Prizele monofazate vor avea curentul nominal de 16 A.

Curentul nominal al intrerupatoarelor si comutatoarelor va fi de 10 A.

Gradul de protectie se alege in functie de destinatia incaperilor.

Circuitele electrice se vor executa in conformitate cu prevederile normativelor I7/2011 si PE 107.

8.3.8 CABLURI SI CONDUCTOARE


Toate cablurile electrice de joasa tensiune trebuie sa fie conform SR CEI 60227-1…6/1996-97; SR CEI 189-1/1993 si trebuie sa fie folosite in aplicatii corespunzatoare, definite in I7-2011 si NTE 007-2008.

Izolatia PVC si mantaua PVC trebuie sa aiba caracteristici de intarziere la propagarea flacarii,

of 168

conform SR CEI 60227-1…6/1996-97.

Cablurile electrice trebuie sa aiba capete terminale in forme aprobate, cum ar fi papuci presati, piese din cupru cositorit, presetupe etc.

Fiecare conductor de cablu trebuie sa fie identificat prin culoarea izolatiei codificata dupa SR CEI 446/1993; STAS 9638/1974. Camasa exterioara trebuie sa fie de culoare neagra.

Nu se vor monta cabluri fara certificate de garantie si fara sa fie verificate.

Cablurile si conductoarele se vor alege in functie de conditiile de montaj, categoria de pericol de incendiu si categoria de mediu din incaperile respective.

Sectiunea cablurilor trebuie calculata conform standardelor si normativelor romane.

Toate cablurile de energie (iluminat , prize, forta) vor fi montate fie pe pat de cabluri (in cazul in care sunt mai mult de doua pe acelasi traseu si in nici un caz nu vor fi pozate vrac) fie protejate in teava sau in tub . Nu se admit cabluri montate aparent si neprotejate.

8.3.8.2 Cabluri CYABY

Cabluri de energie, utilizate in principal la montajul in exteriorul constructiei ingropat sau aparent. Se utilizeaza in instalatii electrice fixe. Codurile de culori vor fi conform standardelor romanesti in vigoare.

Constructie:

Conductoare din cupru unifilar (clasa1) sau multifilar (clasa2);

Izolatie din PVC;

Invelis comun;

Manta exterioara;

Armatura din banda de otel;

Manta exterioara din PVC.

Date tehnice:

Tensiune nominala: U0/U=0.6/1.0 kV;

Temperatura minima a cablului (masurata pe manta) : la montaj +5° C ,

in exploatare -30°C;

Temperatura maxima admisa pe conductor in conditii normale de exploatare +70°C;

Tensiunea de incercare: 3.5 kV, 50Hz, timp de 5 min;

Flexibilitate : moderata;

Raza de curbura: conform indicatiilor furnizorului;

Rezistenta la umiditate: buna;

Rezistenta la socuri: foarte buna;

Rezistenta la agenti chimici: buna.

8.3.8.3 Cabluri CYABY-F

Idem CYAbY, dar cu intarziere marita la propagarea flacarii.

8.3.8.4 Cabluri CYY

Constructie:

Conductoare din cupru;

Izolatie din PVC;

Invelis comun;

Manta interioara;

of 168

Date tehnice:

Tensiune nominala: U0/U=0.6/1.0 kV;

Temperatura minima a cablului (masurata pe manta): la montaj +5° C,

in exploatare -30°C;

Temperatura maxima admisa pe conductor in conditii normale de exploatare +70°C;

Tensiunea de incercare: 3.5 kV, 50Hz, timp de 5 min, efectuata de fabricant;

Flexibilitate : buna;

Raza de curbura: conform indicatiilor furnizorului;

Rezistenta la umiditate: buna;

Rezistenta la socuri: buna;

Rezistenta la agenti chimici: buna;

8.3.8.5 Cabluri CYY-F

Idem CYY, dar cu intarziere marita la propagarea flacarii.

8.3.8.6 Conductoare tip FY

Conductoarele vor fi din cupru (conform indicatiilor din planuri) avand curenti maxim admisi conform normelor.

Conductoarele de protectie vor fi din cupru.

Conductoarele vor fi cu izolatie din PVC.

Constructie:

Conductor din cupru unifilar (clasa 1 si clasa 2)

Izolatie din PVC tip 188

Date tehnice:

Temperatura de functionare: -33ºC ÷ +70ºC ;

Tensiune nominala: 450 / 750 V;

Temperatura minima a mediului ambiant la montare: -5ºC;

Temperatura minima in timpul exploatarii: -25ºC;

Temperatura maxima admisa pe conductor in conditiile normale de exploatare:+70ºC;

Tensiunea de incercare: 2.5 kV, 50Hz, timp de 5 min.

8.3.9 JGHEABURI SI PODURI DE CABLURI

8.3.9.1 Jgheaburi

Toate jgheaburile vor fi fixate de structura constructiei, la intervale ce nu depasesc recomandarile constructorului. Imbinarile nu vor atarna fata de punctul de fixare mai mult de 200mm.

In locurile in care jgheaburile traverseaza tavane, pardoseli si pereti, capacul va fi fixat la 150mm pe fiecare parte a tavanelor si pardoselilor si 30 mm pe fiecare parte a peretelui.

Suruburile si bolturile care fixeaza capacele pe jgheab sau sectiuni ale jgheabului vor fi fixate astfel incat sa nu apara defectiuni ale cablurilor la fixarea capacului sau la instalarea cablurilor in jgheab.

Cand jgheabul este utilizat sa conecteze comutatoare sau tablouri de siguranta aceste conectari vor fi facute cu ajutorul fitingurilor produse in acest scop si nu prin multiple cuplari de conducte.

In locul unde sectiuni ale jgheabului ce depasesc 2m in lungime sunt utilizate vertical vor fi prevazute puncte de fixare la distante de 2m pentru a suporta greutatea cablurilor.

Sistemul de jgheaburi trebuie vopsit acolo unde a aparut orice abraziune a originalului.

of 168

Tot jgheabul va fi continuu electric prin intermediul legaturilor de cupru de 25mmx4m prevazute la fiecare legatura cu sistemul. Conectarea se va face cu ajutorul bolturilor cositorite (cap ingropat), piulita de minim 6mm diametru, cu piulita plata si zimtata. Bretelele de sustinere si legatrura vor fi galvanizate .

Numarul cablurilor instalate in jgheab va fi astfel ales incat sa permita tragerea usoara a cablurilor, dar sub nici o forma spatiul liber sa nu fie mai mare de 40%.

La intrarea conductelor, cablurilor in jgheab se vor utiliza saibe de separare. In cazul partitionarii jgheabului, aceasta se va respecta inclusiv la intersectii si unghiuri.

Cablurile de comunicatii (date si telefonie) si de energie nu trebuie sa se interfereze unele cu altele si de aceea solutia este de a plasa in acelasi jgheab dar separate printr-un separator metalic longitudinal. Separatorul va avea aceeasi inaltime ca marginea jgheabului.

8.3.9.2 Poduri de cabluri orizontale

Pe podurile de cabluri se vor monta:

Cabluri destinate instalatiei de forta, prize, iluminat ;

Cabluri pentru comanda si semnalizare ;

Cabluri de comunicatii.

Toate podurile de cabluri vor fi tratate in bai galvanizate si vor fi de model perforat.

Toti suportii de poduri vor fi galvanizati si fixati in centru pentru a preveni indoirea podului, unde este necesar suportii vor fi instalati de-a lungul podului. Cablurile vor fi fixate pe poduri cu bride recomandate de producator si insurubate cu ajutorul suruburilor de alama, saibe, buloane si suruburi de lungime adecvata.

Podurile vor fi continue electric prin legarea lor. Instalatia completa de poduri va fi legata prin intermediul benzilor de Cu de 25x4mm la fiecare punct principal de impamantare.

8.3.9.3 Poduri de cabluri verticale

Sunt realizate din montati galvanizati la cald. Se utilizeaza pentru montarea cablurilor pe verticala.

Se utilizeaza pentru aceleasi destinatii ca si podurile de cabluri.

8.3.10 TUBULATURA

8.3.10.1 Tevi din otel galvanizat

Conductele vor fi din otel galvanizat sudat cu diametrul exterior de cel putin 20mm.

Conductele vor fi instalate in asa fel incat cutiile de jonctiune, cutiile de derivatie si cutiile de forta sa fie accesibile pentru intretinere si reparatii.

Dupa taiere conductele vor fi alezate pentru a indeparta gradul si pentru a avea terminatii netede, fara umflaturi sau alte defecte.

Toate coturile vor fi cu raza lunga, neartizanale, fara incretituri sau zdrobiri.

Conductelelor expuse li se vor da doua straturi de vopsea ce va fi aleasa de proiectant.

Conductele ascunse vor fi fixate cu aprobarea proiectantului.

Nu sunt acceptate fire razlete. Acolo unde este necesar vor fi utilizate doar elemente de cuplare aprobate.

Distantele conductelor electrice fata de tevi si elemente combustibile se va respecta conform I7.

Toate conductele vor fi fixate impreuna si conectate la cutiile electrice, accesorii sau cabinete, pentru a se prezenta ca un ansamblu.

Cutiile, fitingurile si alte accesorii vor fi protejate in acelasi mod ca si tevile.

of 168

8.3.10.2 Tevi metalice vopsite

Acestea sunt pentru montaj aparent si pentru protectia conductorilor.

Conductorii vor fi astfel instalati incat cutia de racord, cutiile de derivatie si cutiile de tragere sa fie mereu accesibile pentru reparatii si intretinere.

Dupa taiere conductele vor fi alezate pentru a indeparta bavurile si pentru a avea capetele netede, fara ondulari sau defecte.

Toate coturile vor fi cu raza larga de curbura , produse in fabrica, fara noduri, cute sau fisuri.

Tevile vor fi vopsite intr-o culoare stabilita de proiectant.

Traseele tuturor conductelor si pozitiile de intrare se vor marca foarte clar pe santier in vederea aprobarii de catre proiectant.

Tevile vor fi mijloace de protectie continua si eficienta a conductorilor electrici. Un conductor de impamantare va fi tras in toate tevile.

Antreprenorul va lua toate masurile necesare in vederea protejarii tuturor conductelor, cutiilor,etc. pe timpul lucrarilor. Se vor lua masuri speciale de protectie in vederea prevenirii patrunderii umezelii, namolului, pietrisului, etc. in conducte.

Nu se vor utiliza decat cu autorizatia scrisa a proiectantului racorduri in forma de T sau coturi ascutite.

8.3.10.3 Tuburi de protectie

Toţi conductorii vor fi montaţi în tuburi de protecţie (metalice, tuburi PEL; PVC, IPEY, sau ţevi de instalaţii), astfel cum rezultă din planurile proiectului. Pe fiecare lungime a conductelor, va fi marcat numele fabricantului sau marca tubului.

Tuburile de protectie si fitingurile lor trebuie sa fie din otel galvanizat. Tuburile din PVC trebuie sa fie de tip greu (G) sau mediu (M). Tuburile din otel galvanizat trebuie sa fie filetate, sudate longitudinal, clasa 4 de protectie contra coroziunii, prin galvanizare in baie calda, atat la interior cât si la exterior.

Tuburile rigide din otel si intermediare ca rigiditate, trebuie sa fie folosite in urmatoarele cazuri: unde nu este permis PVC-ul, pe portiuni verticale de protectie a cablurilor sub h = 3 m. Tuburile de protectie din PVC pentru instalatiile electrice mentionate in proiect trebuie sa fie folosite la intrarea cablurilor in cladiri, sub platforme la unele subtraversari, in medii umede si trebuie sa fie din PVC rigid (IPEY). Tuburile PVC trebuie sa se utilizeze in zone corozive, atat ingropat cât si aparent. Zonele corozive trebuie aratate in mod expres pe planuri.

Fitingurile trebuie sa fie de clasa 4 de protectie la coroziune, galvanizate la cald la interior si la exterior.

Diametrul minim interior al tuburilor de protectie trebuie sa fie de 12,7 mm. Nu trebuie sa fie admise in instalatie teuri fixe sau cu capac de inspectare si nici vincluri.

Tuburile metalice trebuie sa aiba continuitate electrica si mecanica si sa fie permanent legate la pãmânt.

Cablurile electrice de tensiuni diferite trebuie sa fie instalate in tuburi diferite.

Planurile vor indica amplasamentul general al dozelor şi circuitelor.

Traseele circuitelor pot fi modificate pe şantier în funcţie de situaţiile real întâlnite, dar numai cu acordul dirigintelui de şantier care va consulta şeful de proiect de instalaţii electrice. Pentru conductele de peste 1” se vor utiliza coturi standard. La dimensiuni mai mici, se pot confecţiona coturi, dar acestea nu trebuie să dăuneze conductorilor. Raza interioară a curbelor nu trebuie să fie mai mică decât prevederile normelor.

Toate circuitele aparente se vor fixa sigur prin intermediul consolelor, executate conform detaliilor aprobate de diriginte, la trecere prin ziduri şi planşee se vor utiliza manşoane corespunzătoare.

of 168

Aranjamentul şi metoda de aşezare a conductelor va fi aprobată de dirigintele de şantier (care va consulta şeful de proiect de instalaţii electrice). Circuitele de forţă şi coloanele de alimentare a tablourilor se vor monta aparent pe pereţi, planşee. Circuitele montate aparent vor avea la curbe fitinguri.

Conductele vor fi fixate la interax de cel mult 1,5 m prin suporţi care vor fi de asemenea prevăzuţi la fiecare cot sau doze. Traseele orizontale vor putea fi prinse în cleme.

Întregul sistem de conducte va fi legat la centura de împământare de o manieră aprobată. Conductorii de protecţie vor fi protejaţi contra deteriorării mecanice.

Dozele de tragere trebuie instalate in punctele necesare, fie ca sunt aratate pe planuri sau nu, pentru a preveni periclitarea izolatiei sau alte stricaciuni care pot aparea prin rezistenta la tragere sau din alte ratiuni legate de instalare incorecta. Amplasarea dozelor de tragere trebuie aprobata de Proiectant inaintea instalarii. Toate dozele de tragere trebuie sa fie din tabla de otel galvanizat de cel putin 2mm grosime. Daca dozele sunt folosite impreuna cu tuburi aparente, trebuie folosite capace plane prinse cu suruburi cu cap inecat.

Acolo unde este indicat, trebuie folosite doze de tragere cu bariere. Aceste doze, trebuie sa aiba un singur capac, iar barierele trebuie sa fie de acelasi calibru cu doza. Fiecare circuit in doza va fi marcat cu o eticheta care sa arate tabloul de plecare. Dozele aparente nu trebuie sa fie permise in zone ocupate sau folosite in mod regulat de salariati sau vizitatori.

Conductorii multifilari nu se pot utiliza pentru protecţie.

8.3.10.4 Tuburi flexibile din PVC - COPEX

Caracteristici tehnice:

Rezistenta de apasare: 750N +23ºC;

Rezistenta de lovire:>2kg la inaltime de cadere de 100mm2J;

Temperatura minima pentru aplicare si instalare : -5ºC;

Temperatura maxima de aplicare si instalare : +60ºC;

Material ignifug.

8.3.11 MARCAREA SI ETICHETAREA


Toate comutatoarele de tensiune medie, tablourile de comanda de tensiune joasa, transformatoarele si alte aparate trebuie etichettae conform cerintelor din caietele de sarcini.

Toate etichetele vor fi din plastic policarbonat sau similar, cu fundal alb si litere negre. Dimensiunea literelor si a cuvintelor se vor supune in prelabil aprobarii producatorului. Majoritatea echipamentelor vor avea etichetele montate intr-o pozitie proeminenta. Etichetele trebuie sa indice numarul circuitului si rolul echipamentului. Etichetele de avertizare scrise cu alb pe fundal rosu si trebuie fixate pe toate panourile cu acces la echipamente electrice. Tablourile cu acces la echipamente cu tensiune de 500 V si mai mari vor avea in plus avertismentul 'Pericol –Tensiune Inalta'.

Capetele conductelor vor fi etichetate pentru identificarea numarului de circuite, faza de conectare, numarul terminal si rolul - exemplu control, indicare, protectie etc.

Conectorii, fuzibilii sau alte articole ale echipamentelor se vor eticheta clar pentru identificarea numarului de circuite, rolului si clasa.

8.3.11.2 Cabluri montate aparent

Fiecare cablu trebuie sa poarte la ambele capete acelasi numar.

Inscriptionarea se va face pe un suport PVC atasat cu doua bride de nylon.

of 168

Un jurnal de cabluri trebuie realizat. Acesta va contine :

Numarul cablului ;

Tipul si sectiunea ;

Adresa de plecare ;

Adresa de sosire.

8.3.11.3 Cabluri montate ingropat

La montarea ingropata in santuri sau canale tehnice cablurile vor fi prevazute cu etichete care sa contina :

Numarul cablului ; Tipul si sectiunea ; Adresa de plecare ; Adresa de sosire ; Anul pozarii ; Tensiunea de utilizare.

8.3.11.4 Intrerupatoare si prize

Fiecare intrerupator si priza trebuie sa fie inscriptionate cu numarul circuitului corespunzator fiecaruia. Inscriptionarea se va face pe un suport PVC atasat pe acestea.

8.3.11.5 Tablouri

Echipamentele din tablou trebuie sa poarte o eticheta in concordanta cu schemele electrice. Toate tablourile electrice trebuie identificate in coltul din stanga sus. Trebuie mentionate :

Numar tablou;

Alimentare si tipul sistemului de distributie;

Alimentare auxiliara;

Nume, adresa, telefon producator.

Toate tablourile vor avea atasate in buzunare special confectionate schemele si jurnalele de cabluri.

9. CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE DRUMURI, PLATFORME SI SISTEMATIZARE VERTICALA

9.1 LUCRARI DE TERASAMENTE

9.1.1 CAPITOLUL I


Art. 1 Domeniu de aplicare

1.1. Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea, constructia si reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie.

Art.2. Prevederi generale

2.1. La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914-84 si alte standarde si normative in vigoare, la data executiei, in masura in care acestea completeaza si nu contravin

of 168

prezentului caiet de sarcini.

2.2. Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unitati de specialitate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

2.3. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului, si alte verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

2.4. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

2.5. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a terasamentelor executate, cu rezultatele testelor si a celorlalte cerinte.

2.6. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul poate dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun, pe cheltuiala Antreprenorului.

9.1.2 CAPITOLUL II

9.1.2.1 Materiale folosite

Pamanturi pentru terasamente

1. Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform SR EN ISO 14688-2:2005 care se folosesc la executarea terasamentelor sunt date in tabelele 1.a si 1.b.

2. Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.

3. Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice, hidrologice si la orice inaltime de terasament, compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata.

4. Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre in cazul cand conditiile hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3-90 privind actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drum.

5. In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, executate in pamanturi rele sau foarte rele (vezi tabelul 1b) sau a celor cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1.5 g/cmc, vor fi inlocuite cu pamanturi de calitate satisfacatoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianti (var, cenusa de furnal, etc.). Inlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toata latimea platformei, la o adancime de minimum 20 cm in cazul pamanturilor rele si de minimum 50 cm in cazul pamanturilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1.5 g/cmc. Adancimea se va considera sub nivelul patului drumului si se va stabili in functie de conditiile locale concrete, de catre Inginer.

Materiale pentru terasamente. Categoriile si tipurile de pamanturi, clasificate conform STAS 2914-84.

Tabel 1a

of 168

Denumirea si caracteristicile principalelor

tipuri de pamanturi

Simbol

Granulozitate Continut in parti fine in % din masa totala pentru:

Coeficient de neuni-formitate

Un

Indice de plasticitate Ip pentru fractiunea

sub 0,5 mm

Umflare libera UL

%

Calitate ca material pentru

terasamente

<0,005 mm

<0,05mm

<0,25 mm

Pamanturi necoezive grosiere (fractiunea mai mare de 2 mm reprezinta mai mult de 50% din masa)

Blocuri, bolovanis, pietris

cu foarte putine parti fine, neuniforme (granulozitate continua); insensibile la inghet-dezghet si la variatiile de umiditate

1a

<1 <10 <20

> 5

0 -

foarte buna

idem 1a, dar uniforme (granulozitate discontinua)

1b 5 foarte buna

Pamanturi necoezive medii si fine (fractiunea mai mica de 2 mm reprezinta mai mult de 50% din masa)

Nisip cu pietris, nisip mare, mijlociu sau fin

cu parti fine, neuniforme (granulozitate continua); sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet, insensibile la variatiile de umiditate

2a

<6 <20 <40> 5

10 -

foarte buna

idem 2a, dar uniforme (granulozitate discontinua)

2b 5

buna

Pamanturi necoezive medii si fine (fractiunea mai mica de 2 mm reprezinta mai mult de 50% din masa), cu liant constituit din pamanturi coezive.

Nisip cu pietris, nisip mare, mijlociu sau fin, cu liant prafos sau argilos

cu multe parti fine; foarte sensibile la inghet-dezghet, fractiunea fina prezinta umflare libera (respectiv contractie) redusa

3a

6 20 40 - >10

40 mediocra

idem 3a, dar fractiunea fina prezinta umflare libera medie sau mare

3b >40 mediocra

Tabel 1b

of 168

Denumirea si caracteristicile

principalelor tipuri de pamanturi

Simbol

GranulozitateConform nomogramei Casagrande

Indice de plasticita

te Ip pentru

fractiunea sub 0,5

mm

Umflare

libera UL%

Calitate ca material pentru

terasamente

4.Pamanturi coezive: nisip prafos, praf nisipos, nisip argilos, praf, praf argilos-nisipos, praf argilos, argila prafoasa nisipoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa, argila, argila grasa

anorganice, cu compresibilitate si umflare libera reduse, sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet

4a <10 <40 mediocra

anorganice, cu compresibilitate mijlocie, umflare libera redusa sau medie, foarte sensibile la inghet-dezghet

4b <35 <70 mediocra

organice, (Mo>5%)* cu compresibilitate si umflare libera reduse, sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet

4c

70

10 <40 mediocra

60

4d

anorganice, cu compresibilitate si umflare libera mare, sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet

4d

50

>35 >70 rea40

4a

organice, (Mo>5%)* cu compresibilitate mijlocie, umflare libera redusa sau medie, foarte sensibile la inghet-dezghet

4e30

4b

<35 <75 rea

organice, (Mo>5%)* cu compresibilitate mare si umflare libera medie sau mare, foarte sensibile la inghet-dezghet

4f

20

4f

10

4c

4e

0 10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

axa x = limita de curgere Wc%axa y = indicele de plasticitate IpDiagonala reprezinta Ip=0,73 (Wc=20)

of 168

Pentru pamanturile argiloase, simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor cu var, vaar-ciment, stabilizatori chimici, etc. pe o grosime de minimum 15 cm, sau cand pamantul din patul drumului are umiditatea relativa Wo>0,55 se va executa un strat de separatie din geotextil, rezistent si permeabil.

W - umiditate naturalaWo =

WL - limita de curgere

6. Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d (anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a caror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca alegerea solutiei de punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice.

7. Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturile turboase si vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum si pamanturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi, bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice in putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc).

Apa de compactare

1. Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii organice in suspensie.

2. Apa salcie va putea fi folosita cu acordul “Inginerului”, cu exceptia compactarii terasamentelor din spatele lucrarilor de arta.

3. Eventuala adaugare a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat cu aprobarea Beneficiarului, aprobare care va preciza si modalitatile de utilizare.

Verificarea calitatii pamanturilor

1. Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia, prevazute in tabelul 2.

Tabel 2

Nr. crt.

Caracteristici care se verifica

Frecvente minime

Metode de determinare

conform STAS

1 Granulozitate

In functie de heterogenitatea pamantului utilizat insa nu va fi mai mica decat o incercare la 5.000 m3.

STAS 1913/5-85

2 Limita de plasticitateSTAS 1913/4-

86

3 Densitate uscata maximaSTAS 1913/3-

76

4 Coeficient de neuniformitateSR EN

13450:2003

5 Caracteristicile de compactare Pentru pamanturile folosite in rambleurile din spatele zidurilor si pamanturile folosite la protectia rambleurilor, o incercare la fiecare 1.000m3

STAS 1913/13-83

6 Umflare liberaSTAS

1913/12-88

7 Sensibilitate la inghet-dezghet O incercare la fiecare:- 2.000 m3 pamant pentru rambleuri- 250 ml de drum in debleu

STAS 1709/3-90

8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 m3 STAS 1913/1-

82

of 168

2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de laborator.

9.1.3 CAPITOLUL III

9.1.3.1 Executarea terasamentelor

Pichetajul lucrarilor

De regula, la pichetarea axei traseului sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton legati de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati in afara zonei drumului, cel putin cate doi reperi pe km.

Lucrari pregatitoare

Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in limita zonei expropriate:

defrisari;

curatirea terenului de resturi vegetale si buruieni;

decaparea si depozitarea pamantului vegetal;

asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime;

Pamantul decapat si orice alte pamanturi care sunt improprii pentru umpluturi vor fi transportate si depuse in depozite definitive, evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pamantul vegetal va fi pus in depozite provizorii, in vederea reutilizarii.

Miscarea pamantului

Miscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi, in profilurile cu umplutura ale proiectului. La inceputul lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa prezinte Consultantului spre aprobare, o diagrama a cantitatilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de miscare a terasamentelor), precum si toate informatiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc.).

Necesarul de pamant care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de imprumut.

Executia debleurilor

Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini speciale sa fi fost verificat si recunoscut ca satisfacator de catre Beneficiarul lucrarii.

Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier.

Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale.

Nu se vor creea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea situatii se va trece la umplerea lor, conform modalitatilor pe care le va prescrie Beneficiarul lucrarii si pe cheltuiala Antreprenorului.

La saparea in terenuri sensibile la umezeala, terasamentele se vor executa progresiv, asigurandu-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizarii echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pamanturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj vor fi finalizate inainte de inceperea sapaturilor, pentru a se asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate de ape.

In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu este

of 168

de portanta prevazuta, se va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala Beneficiarului. Compactarea acestui strat de forma se va face la gradul de compactare de 100% Proctor Normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de compactare la 97% Proctor Normal.

Daca pe parcursul lucrarilor de terasamente, masele de pamant devin instabile, Antreprenorul va lua masuri imediate de stabilizare, anuntand in acelasi timp Beneficiarul.

Debleurile in terenuri moi, ajunse la cota, se vor compacta pana la 100% Proctor Normal, pe o adancime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5 pct. c).

12.13. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m sunt date in tabelul 4.

Tabel 4

ProfilulTolerante admise

Roci necompacte Roci compacte

Platforma cu strat de forma +/- 3 cm +/- 5 cm

Platforma fara strat de forma +/- 5 cm +/- 10 cm

Taluz de debleu neacoperit +/- 10 cm variabil in functie de natura rocii

Daca proiectul prevede executarea rambleurilor cu pamanturile sensibile la umezeala, Beneficiarul va prescrie ca executarea sapaturilor in debleuri sa se faca astfel:

in perioada ploioasa: extragerea verticala

dupa perioada ploioasa: sapaturi in straturi, pana la orizontul al carui continut in apa va fi superior cu 10 puncte, umiditatii optime Proctor Normal.

In timpul executiei debleurilor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile astfel ca pamanturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleurilor sa nu fie degradate sau inmuiate de apele de ploaie. Va trebui, in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a rampelor profilului in lung.

Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, Antreprenorul va trebui sa mentina o panta suficienta pentru scurgere, la suprafata partii excavate si sa execute in timp util santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.

Executia rambleurilor

Rambleurile se executa in straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, pe intreaga latime a platformei si in principiu pe intreaga lungime a rambleului, evitandu-se segregarile si variatiile de umiditate si granulometrie.

Daca dificultatile speciale, recunoscute de “Benefiar”, impun ca executia straturilor elementare sa fie executate pe latimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alaturate, care impreuna acopera intreaga latime a profilului, urmarind ca decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate sa nu depaseasca grosimea maxima impusa.

Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei (sau a benzii de lucru) in grosimea optima de compactare stabilita, urmarind realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv.

Suprafata fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi plana si va avea o panta transversala de 3…5% catre exterior, iar suprafata ultimului strat va avea panta prescrisa conform articolului 16.

La punerea in opera a rambleului se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in

of 168

consecinta pentru punerea in opera, respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea pana cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime.

Compactarea rambleurilorToate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor Normal prevazut in STAS 2914-84, conform tabelului 5.

Tabel 5

Zonele din terasamente (la care se prescrie

gradul de compactare)

Pamanturi

Necoezive Coezive

Imbracaminti

permanente

Imbracaminti semipermanen

te

Imbracaminti

permanente

Imbracaminti semipermanen

te

a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un

rambleu, cu inaltimea: h 2.00 m

h > 2.00 m

100

95

95

92

97

92

93

90

b. In corpul rambleurilor, la adancimea sub

patul drumului: h 0.50 m

0.5 < h 2.00 m

h > 2.00 m

100

100

95

100

97

92

100

97

92

100

94

90

c. In debleuri, pe adancimea de 30 cm sub

patul drumului100 100 100 100

NOTA: Pentru pamanturile necoezive, strancoase cu granule de 20 mm in proportie mai mare de 50% si unde raportul dintre densitatea in stare uscata a pamantului compactat nu se poate determina, se va putea considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor Normal, cand dupa un anumit numar de treceri, stabilit pe tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu lasa urme vizibile la controlul gradului de compactare.

Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile din beton de ciment si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de verificare.

Controlul compactariiIn timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dupa cum urmeaza:

a) controlul va fi pe fiecare strat;

b) frecventa minima a testelor trebuie sa fie potrivit tabelului 6.

Tabel 6

Denumirea incercariiFrecvenaa minimala a

incercarilorObservatii

Incercarea Proctor 1 la 5000 m3 Pentru fiecare tip de pamant

Determinarea continutului de apa 1 la 250 ml de platforma pe strat

Determinarea gradului de compactare

3 la 250 ml de platforma pe strat

of 168

Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele privind incercarea Proctor, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe fiecare strat si sector de drum.

Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat numai daca toate gradele de compactare rezultate din determinari au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceasta receptie va trebui, in mod obligatoriu, mentionata in registrul de santier.

Protectia impotriva apelorAntreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleurilor contra apelor pluviale si inundatiilor provocate de ploi, a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani.

Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata statie pluviometrica.

Executia santurilor si rigolelor

Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.

Santul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase. Paramentele santului sau ale rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate.

La sfarsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgari si blocuri cazute.

Finisarea platformei

Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand cotele in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.

Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5, respectiv, in tabelul 4.

In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:

la latimea platformei:

+/- 0,05 m, fata de ax +/- 0,10 m, pe intreaga latime

la cotele proiectului:

+/- 0,05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.Daca executia sistemului rutier nu urmeaza imediat dupa terminarea terasamentelor, platforma va fi nivelata transversal, urmarind realizarea unui profil acoperis, in doua ape, cu inclinarea de 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in piesele desenate ale proiectului, fara sa coboare sub o panta transversala de 4%.

Intretinerea in timpul termenului de garantie

In timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe cheltuiala sa lucrarile de remediere a taluzurilor rambleurilor, sa mentina scurgerea apelor, si sa repare toate zonele identificate cu tasari datorita proastei executii.

In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada, la cererea scrisa a Beneficiarului, si toate lucrarile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este raspunzator.

Controlul executiei lucrarilor

of 168

Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:

verificarea trasarii axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare;

verificarea pregatirii terenului de fundatie (de sub rambleu);

verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi;

verificarea grosimii straturilor asternute;

verificarea compactarii umpluturilor;

controlul caracteristicilor patului drumului.

Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a verificarilor efectuate asupra calitatii umiditatii pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate.

Antreprenorul nu va trece la executia urmatorului strat daca stratul precedent nu a fost finalizat si aprobat de Inginer.

Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la acoperirea acestora cu stratul urmator.

9.1.4 CAPITOLUL IV

9.1.4.1 Receptia lucrarii

Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de excutie), unei receptii preliminare si unei receptii finale.

Receptia pe faze de executie

In cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrari ascunse) se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de normativele tehnice in vigoare si de prezentul caiet de sarcini.

In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma posibitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.

Receptia pe faze se efectueaza de catre “Beneficiar” si Antreprenor, iar documentul ce se incheie ca urmare a receptiei va purta ambele semnaturi.

Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:

trasarea si pichetarea lucrarii;

decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare;

compactarea terenului de fundatie;

in cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea umpluturii sub cota stratului de forma sau a patului drumului;

in cazul sapaturilor, la cota finala a sapaturii.

Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala.

La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se:

concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini speciale si a proiectului de executie;

natura pamantului din corpul drumului.

Lucrarile nu se vor receptiona daca:

of 168

nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect;

nu este realizat gradul de compactare atat la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat in parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze);

lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare;

nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei;

se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor, ravinari ale taluzurilor, etc.;

nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului.

Defectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se va stabili si modul si termenele de remediere.

Receptia preliminara, la terminarea lucrarilor

Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 273/94.

Receptia finala

La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele si daca acestea au fost intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari, in conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273.

I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de inchidere a

publicat in MO 397/24.08.2000 circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului.

NGPM/1996 - Norme generale de protectia muncii.

NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor.

Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

Ordin AND nr. 116/1999 - Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

II. REGLEMENTARI TEHNICE

CD 31-2002 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.

III. STANDARDE

SR EN 13450:2003 - Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare.

SR EN ISO 14688-2:2005 - Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor.

STAS 1709/1-90 - Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Adancimea de inghet in complexul rutier. Prescriptii de calcul.

STAS 1709/2-90 - Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Prevenirea si remedierea degradarilor din inghet-dezghet. Prescriptii tehnice.

STAS 1709/3-90 - Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri.

of 168

Determinarea sensibilitatii la inghet a pamanturilor de fundatie. Metoda de determinare.

STAS 1913/1-82 - Teren de fundare. Determinarea umiditatii.

STAS 1913/3-76 - Teren de fundare. Determinarea densitatii pamanturilor.

STAS 1913/4-86 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.

STAS 1913/5-85 - Teren de fundare. Determinarea granulozitatii.

STAS 1913/12-88 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale pamanturilor cu umflari si contractii mari.

STAS 1913/13-83 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor.

STAS 1913/15-75 - Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren.

STAS 2914-84 - Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de calitate.

9.2 FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL

9.2.1 CAPITOLUL I


Art.1. Obiect si domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor.

El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialele de constructie folosite, prevazute in SR 662:2002 si de stratul de fundatie realizat conform STAS 6400-84.


2.1. Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400-84, intre 15 si 30 cm.

2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea “Beneficiarului”, verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, “Beneficiarul” va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

9.2.2 CAPITOLUL II

9.2.2.1 Materiale

Art.3. Agregate naturale

3.1. Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula maxima de 63 mm.

of 168

3.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

3.3. In conformitate cu prevederile SR 662:2002, pct. 2.3.4.2 balastul si balastul amestec optimal, pentru a fi folosite in stratul de fundatie, trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul 1.

Tabel 1

CARACTERISTICI

CONDITII DE ADMISIBILITATE

METODE DE VERIFICARE CONFORM

AMESTEC OPTIM

FUNDATII RUTIERE

COMPLETAREA SISTEMULUI RUTIER LA

INGHET-DEZGHET-STRAT DE FORMA

Sort 0-63 0-63 0-63 -

Continut de fractiuni % STAS 1913/5-85

Sub 0,02 mm max. 3 max. 3 max. 3

STAS4606-80

Sub 0,2 mm 4-10 3-18 3-33

0-1 mm 12-22 4-38 4-53

0-4 mm 26-38 16-57 16-72

0-8 mm 35-50 25-70 25-80

0-16 mm 48-65 37-82 37-86

0-25 mm 60-75 50-90 50-90

0-50 mm 85-92 80-98 80-98

0-63 mm 100 100 100

Granulozitate Conform figurii

Coeficient de neuniformitate (Un) minim - 15 15

SR EN13450:2003

Echivalent de nisip (EN) minim 30 30 30

Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % max.

30 50 50

3.4. Balastul amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-63, fie direct din balast, daca indeplineste conditiile din tabelul 1.

3.5. Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului amestec optimal sunt aratate in tabelul 2.

Tabel 2

Domeniu de Limita Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de ... in mm

granulozitate 0,02 0,2 1 4 8 25 63

0-63Inferioara

superioara

0

3

4

10

12

22

28

38

35

50

60

75

100

100

3.6. Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, in depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica daca agregatele din depozite indeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini si dupa aprobarea Inginerului.

3.7. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului amestec optimal

of 168

astfel:

intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor; intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de

laborator.3.8. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise, dimensionate in functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor.

3.9. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.

3.10. In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului amestec optimal aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1, aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute

of 168

of 168

Art.4. Apa

Apa necesara compactarii stratului de balast sau balast amestec optimal poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.

Art.5. Controlul calitatii balastului sau a balastului amestec optimal inainte de realizarea stratului de fundatie

Controlul calitatii se face de catre Antreprenor, prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 3.

Tabel 3

Actiunea, procedeul de verificare

sau caracteristici ce se verifica

Frecventa minima Metoda de

determinare

conformLa aprovizionareLa locul de punere in

opera

0 1 2 3 4

1Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie

La fiecare lot aprovizionat - -

2

Determinarea granulometrica.O proba la fiecare lot aprovizionat, de 500 tone, pentru fiecare sursa (daca este cazul pentru fiecare sort)

-

STAS

4606-80

Echivalentul de nisip. Neomogenitatea balastului

SR EN

13450:2003

3 Umiditate -

O proba pe schimb (si sort) inainte de inceperea lucrarilor si ori de cate ori se observa o schimbare cauzata de conditii meteorologice

STAS

4606-80

4Rezistente la uzura cu masina tip Los Angeles (LA)

O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursa (sort) la fiecare 5000 tone

-SR EN

13450:2003

9.2.3 CAPITOLUL III

9.2.3.1 Stabilirea caracteristicilor de compactare

Art.6. Caracteristicile optime de compactare

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie.

Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste:

du max.P.M.= greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cmc

Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %.

Art.7. Caracteristicile efective de compactare

7.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume:

of 168

du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc

W ef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %

in vederea stabilirii gradului de compactare gc.

d.u.ef.gc. = ---------------- x 100

du max.PM7.2. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art.13.

9.2.4 CAPITOLUL IV

9.2.4.1 Punerea in opera a balastului

Art.8. Masuri preliminare

8.1. La executia stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente, sau de strat de forma, in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.

8.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a balastului sau balastului amestec optimal.

8.3. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii: drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea, precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.

Art.9. Experimentarea punerii in opera a balastului sau a balastului amestec optimal

9.1. Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa efectueze o experimentare pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin 3,40 m (dublul latimii utilajului de compactare).

Experimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta pe santier, a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, precum si reglarea utilajelor de raspandire, pentru realizarea grosimii din proiect si pentru o suprafatare corecta.

Art.10. Punerea in opera a balastului sau a balastului amestec optimal

10.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul amestec optimal intr-unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea prevazuta in proiect si de grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental.

Asternerea si nivelarea se face la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect.

10.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.

Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.

10.3. Compactarea straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectandu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.

10.4. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca acesta sa fie permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor, conform pct. 8.3.

10.5. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie, sau care raman dupa

of 168

compactare, se corecteaza cu materiale de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.

10.6. Este interzisa folosirea balastului inghetat.

10.7. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.

Art.11. Controlul calitatii compactarii balastului sau a balastului amestec optimal

11.1. In timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se vor face, pentru verificarea compactarii, incercarile si determinarile aratate in tabelul 4.

Tabel 4

NR. CRT.

DETERMINAREA, PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICA,

CARE SE VERIFICA

FRECVENTE MINIME LA LOCUL

DE PUNERE IN OPERA

METODE DE

VERIFICARE

CONFORM

1 Incercare Proctor modificata -STAS 1913/13-

83

2Determinarea umiditatii de compactare si corelatia umiditatii

zilnic, dar cel putin un test la fiecare 250 m de banda de circulatie

STAS

4606-80

3 Determinarea grosimii stratului compactatminim 3 probe la o suprafata de 2.000 mp de strat

-

4Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S

zilnic -

5Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice in stare uscata

zilnic in minim 3 puncte pentru suprafete < 2.000 mp si minim 5 puncte pentru suprafete > 2.000 mp de strat

STAS 1913/15-75

STAS 12288-85

6Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie

In cate doua puncte situate in profiluri transversale la distante de 10 m unul de altul pentru fiecare banda cu latime de 7,5 m

Normativ

CD 31

In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31.

11.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:

compozitia granulometrica a balastului utilizat;

caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima, densitate maxima uscata)

caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).

9.2.5 CAPITOLUL V

9.2.5.1 Conditii tehnice, reguli si metode de verificare

Art.12. Elemente geometrice

12.1. Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast amestec optimal este cea din proiect.

of 168

Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.

Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strapunge stratul, la fiecare 200 m de strat executat.

12.2. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal este prevazuta in proiect.

Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.

Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.

12.3. Panta transversala a fundatiei de balast sau balast amestec optimal este cea a imbracamintii sub care se executa, prevazuta in proiect. Denivelarile admisibile sunt cu +/- 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru imbracamintea respectiva si se masoara la fiecare 25 m distanta.

12.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.

Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm.

Art.13. Conditii de compactare

Straturile de fundatie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate pana la realizarea urmatoarelor grade de compactare, minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83:

pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III

100%, in cel putin 95% din punctele de masurare; 98%, in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si/in toate punctele de

masurare la drumurile de clasa tehnica II si III; pentru drumurile din clasele tehnice IV si V

98%, in cel putin 93% din punctele de masurare; 95%, in toate punctele de masurare.

Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valoarile deflexiunilor masurate nu depasesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate in tabelul 5 (conform CD 31).

Tabel 5

Grosimea stratului de fundatie din

balast sau balast amestec optimal

h (cm)

Valorile deflexiunii admisibile

Stratul superior al terasamentelor alcatuit din:

Strat de formaPamanturi de tipul (conform SR EN ISO

14688-2:2005)

ConformSTAS 12253-84

Nisip prafos,nisip argilos

(P3)

Praf nisipos,praf argilos-nisipos,

praf argilos (P4)

Argila prafoasa,argila nisipoasa,

argila prafoasa nisipoasa (P5)

10 185 323 371 41115 163 284 327 36620 144 252 290 32525 129 226 261 29230 118 206 238 26635 109 190 219 24540 101 176 204 22745 95 165 190 21350 89 156 179 201

Nota: Balastul din stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate din SR 662:2002 si STAS 6400-84.

of 168

Masuratorile de capacitate portanta se vor efectua in conformitate cu prevederile Normativului CD 31.

Interpretarea masuratorilor cu deflectometrul cu parghie tip Benkerman efectuate in scopul calitatii executiei lucrarilor de fundatii se va face prin examinarea modului de variatie la suprafata stratului de fundatie, a valorii deflexiunii corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) si a valorii coeficientului de variatie (Cv).

Uniformitatea executiei este satisfacatoare daca, la nivelul superior al stratului de fundatie, valoarea coeficientului de variatie este sub 35%.

Art.14. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel:

in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de + 2,0 cm;

in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mari de + 1,0 cm.

In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei.

9.2.6 CAPITOLUL VI

9.2.6.1 Receptia lucrarilor

Art.15. Receptia pe faza determinanta

Receptia pe faza determinanta, stabilita in proiect, se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile ART. 5, 11, 12, 13, si 14.

Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control.

In urma acestei receptii se incheie “Proces verbal” in registrul de lucrari ascunse.

Art.16. Receptia preliminara, la terminarea lucrarilor

Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

Art.17. Receptia finala

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si se va face in conditiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.

I. ACTE NORMATIVE




of 168





20. CD 31 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.

III. STANDARDE

SR 662:2002 - Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate.

SR EN 13450:2003 - Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare.

STAS 1913/1-82 - Teren de fundare. Determinarea umiditatii.

STAS 1913/5-85 - Teren de fundare. Determinarea granulozitatii.

STAS 1913/13-83 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor.

STAS 1913/15-75 - Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren.

STAS 4606-80 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de incercare.

STAS 6400-84 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate.

STAS 12288-85 - Lucrari de drumuri. Determinarea densitatii straturilor rutiere cu dispozitivul cu con si nisip.

9.3 IMBRACAMINTI RUTIERE DIN BETON DE CIMENT

9.3.1 CAPITOLUL I


Art.1. Obiect si domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile privind conditiile generale care trebuie sa fie indeplinite la prepararea, transportul, punerea in opera si controlul calitatii materialelor si a betonului, la realizarea imbracamintii rutiere cu beton de ciment si se aplica la constructii, modernizari sau ranforsari de:

drumuri publice; drumuri de exploatare (forestiere, petroliere, agricole, miniere); drumuri industriale interioare si exterioare drumuri care sunt legate direct de reteaua drumurilor publice, chiar daca nu fac parte din

categoriile enumerate mai sus; platforme industriale (auto sau de depozitare in aer liber); platforme de parcare, locuri de stationare, alei carosabile; platforme portuare; piste, cai de rulare si platforme aeroportuare, pentru care trebuie sa se respecte si

of 168

prescriptiile tehnice in vigoare, specifice acestor lucrari.

Prevederile prezentului caiet de sarcini NU se aplica la:

imbracaminti din beton armat monolit; imbracaminti executate din elemente prefabricate din beton sau beton armat; imbracaminti din beton precomprimat; piste pentru ciclisti; trotuare si alei pentru pietoni.


2.1. Imbracamintile rutiere cu beton de ciment sunt alcatuite din dale, delimitate intre ele prin rosturi si se executa de regula intr-un singur strat, in care betonul indeplineste caracteristicile pentru un strat de uzura. In cazuri justificate tehnic si economic, in sistemul cofrajelor fixe, imbracamintile se pot executa si in doua straturi, betonul din stratul superior indeplinind caracteristicile pentru strat de uzura, iar betonul din stratul inferior, indeplinind caracteristicile unui strat de rezistenta.

2.2. Imbracamintile rutiere cu beton de ciment pot fi executate in cofraje fixe, conform SR 183-1 sau in cofraje glisante, conform SR 183-2. Ambele variante au rezultate satisfacatoare, iar alegerea ramane la latitudinea Antreprenorului, care, la executarea lucrarilor va respecta si prevederile Normativului NE 014.

2.3. Betoanele rutiere pentru realizarea imbracamintilor de beton de ciment se clasifica dupa clase, pe baza criteriului rezistentei la incovoiere (Rinc.), pe care betonul trebuie sa-l obtina la 28 de zile.

Rezistenta caracteristica la incovoiere, Rkinc. se obtine din interpretarea statistica si se defineste ca

valoare a rezistentei sub care se pot intalni statistic cel mult 5% din rezistentele obtinute prin incercarea la incovoiere a epruvetelor de beton, la varsta de 28 zile. Epruvetele prismatice au dimensiunile 150x150x600 mm si se incearca prin incarcare cu doua forte egale si simetrice.

Clasele de betoane rutiere se noteaza conform tabelului 1.

Tabel 1

Clasa de beton rutier Rkinc. - MPa (N/mm2)

BcR 3,5 3,5

BcR 4,0 4,0

BcR 4,5 4,5

BcR 5,0 5,0

2.4. In general, alegerea clasei de beton a imbracamintii rutiere depinde de categoria sau clasa drumului, de intensitatea traficului si de caracteristicile geometrice ale drumului, prezentate in tabelul 2.

Tabel 2

Denumirea lucrarilor

Clasa de trafic

Traficfoarte greu

Trafic greu Trafic mediu Trafic usor

Numarul straturilor de imbracaminte

un stratuzura

sau un strat

rezistenta

uzura sau un strat

rezistenta

uzura sau un strat

rezistenta

Clasa betonului

Autostrazi, drumuri nationale, judetene, comunale si strazi cu

BcR 5,0(BcR 4,5)

BcR 5,0(BcR 4,5)

BcR 4,5(BcR 4,0)

BcR 4,5(BcR 4,0)

BcR 4,0(BcR 3,5)

BcR 4,0 BcR 3,5

of 168

Denumirea lucrarilor

Clasa de trafic

Traficfoarte greu

Trafic greu Trafic mediu Trafic usor

Numarul straturilor de imbracaminte

un stratuzura

sau un strat

rezistenta

uzura sau un strat

rezistenta

uzura sau un strat

rezistenta

Clasa betonului

doua sau mai multe benzi de circulatie

Ranforsarea sistemelor rutiere existente la drumuri si autostrazi

BcR 5,0(BcR 4,5)

BcR 5,0(BcR 4,5)

BcR 4,5(BcR 4,0)

BcR 4,5(BcR 4,0)

BcR 4,0(BcR 3,5)

BcR 4,0 BcR 3,5

Drumuri de exploatare:- cu 2 benzi de circulatie

BcR 5,0(BcR 4,5)

BcR 5,0(BcR 4,5)

BcR 4,5(BcR 4,0)

BcR 4,5(BcR 4,0)

BcR 4,0(BcR 3,5)

BcR 4,0 BcR 3,5

- cu o banda de circulatie

- - - - - BcR 3,5 -

Drumuri si platforme industriale

BcR 4,5 BcR 4,5 BcR 4,0) BcR 4,0 BcR 3,5 BcR 3,5 -

Strazi cu o banda de circulatie si alei carosabile

- - - - - BcR 3,5 -

Locuri de stationare, platforme de parcare si portuare

- - - - - BcR 3,5 -

Piste, cai de rulare ai platforme pentru aeroporturi:- internationale si interne

BcR 5,0 (BcR 4,5) intr-un singur strat

- de lucruBcR 4,5 (BcR 4,0) pentru stratul de uzura sau un strat

BcR 4,0 (BcR 3,5) pentru stratul de rezistenta

NOTE: 1. Clasa de betoane care va fi executata este cea prevazuta in proiectul lucrarii.

2. Betoanele de clasa BcR 5,0 si BcR 4,5 se realizeaza cu ciment tip CD 40, ciment tip I 42,5 sau I 42,5R.

3. Betoanele de clasa BcR 4,0 si BcR 3,5 se realizeaza cu ciment tip I 42,5 sau I 42,5R.

4. Alte tipuri de cimenturi vor putea fi utilizate numai cu avizul unui institut de specialitate rutiera cu acordul Inginerului si Proiectantului.

2.5. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

2.6. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

2.7. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

of 168

9.3.2 CAPITOLUL I

9.3.2.1 Natura si calitatea materialelor folosite

Standarde de produs

Materialele din care se executa imbracamintile de beton de ciment trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate in conformitate cu prevederile standardelor de materiale, dupa cum urmeaza:

agregate naturale de balastiera - SR 662

agregate naturale de cariera - SR 667

ciment: tipurile I 42,5; I 42,5R - SR 388 si CD 40 - STAS 10.092

cenusa de termocentrala - STAS 8819

aditiv plastifiant mixt pentru betoane - STAS 8625

apa - STAS 790

fluid de protectie P45 - STAS 12.093

emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida - STAS 8877

otel beton OB 37 - STAS 438/1

hartie rezistenta - STAS 3789

folii de polietilena - STAS 8171

bitum neparafinos pentru drumuri tip D80/100 - SR 754

filer - STAS 539

alte materiale si produse pentru colmatarea rosturilor: masticuri bituminoase gata preparate; chituri elastice pe baza de poliuretan sau silicon sau chituri tiocolice; profile de neopren sau snururi din materiale elastice speciale; toate aceste materiale trebuie sa fie normate sau agrementate, Inginerul aproband tipurile care se vor utiliza.

Art.3. Cimenturi

3.1. La prepararea betoanelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate indicate in tabelul 3, conform prevederilor standardelor respective:

ciment CD 40 pentru drumuri si piste de aeroporturi, STAS 10092;

ciment Portland I 42,5R, SR 388;

ciment Porland I 42,5, SR 388.

Conditii tehnice pentru ciment Tabel 3

Caracteristicile cimentuluiCiment tip

CD 40 I 42,5 I 42,5 R

Caracteristicile fizico-mecanice ale cimentului:

- priza incepe dupa:

- priza sfarseste dupa

- constanta de volum pe turte;

- constanta de volum pe ace Le Chatelier;

- finetea de macinare exprimata prin suprafata specifica (orientativ, rest pe sita 0,1)

- rezistenta la intindere prin incovoiere:

- dupa 2 zile

- dupa 7 zile

- dupa 28 zile

min. ore

max. ore

-

max. mm

cm2/g

min. N/mm2

min.

2

10

buna

10

(10)

3,5

5,0

6,5

1

-

-

10

-

-

-

-

1

-

-

10

-

-

-

-

of 168

- rezistenta la compresiune:

- dupa 2 zile

- dupa 7 zile

- dupa 28 zile

N/mm2

15

26

40

10

-

42,5...62,5

20

-

42,5...62,5

3.2. Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura fabrica de ciment.

3.3. Nu se va utiliza ciment cu temperatura peste +50oC, iar durata de depozitare nu va depasi durata prescrisa de producator pentru tipul de ciment utilizat, durata decurgand de la data expedierii cimentului de la producator.

Cimentul cu o durata mai mare de depozitare sau cu un aspect care denota ca a fost influentat de umiditate sau impurificat, va putea fi intrebuintat numai dupa verificarea starii de conservare, in functie de reziduul pe sita # 1 mm, si a rezistentei la compresiune, asa cum se indica in tabelul 4.

Tabel 4

Reziduul pe sita 1 mm, r % Starea de conservare

0 Buna - ciment nealterat

max. 10%Ciment cu inceput de alterare, putand fi utilizat in functie de rezultatele incercarilor fizico-mecanice la 2 (7) zile sau, in lipsa acestora va fi considerat de tip III-V 32,5 si folosit la betoane de clasa cel mult Bc 5

peste 10% Ciment alterat, putand fi utilizat numai la prepararea mortarelor

3.4. In cazul in care cimentul nu indeplineste conditiile prevazute in tabelul 3 va fi declasat si se va folosi ca atare.

3.5. Verificarea calitatii cimentului de catre Antreprenor, se va face in conformitate cu prevederile tabelului nr. 9.

3.6. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii cimentului astfel:

intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare

intr-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinarilor efectuate in laborator.

Art.4 Agregate

4.1. Pentru prepararea betoanelor de ciment rutiere se vor utiliza urmatoarele sorturi de agregate:

nisip natural, sorturile 0-4, conform SR 662;

pietris concasat, sorturile 4-8; 8-16; 16-25(31), conform SR 662;

agregate de cariera, concasate: criblura sorturile 8-16; 16-25 si piatra sparta (split) sort 25-40, conform SR 667.

NOTA: Pietrisul concasat NU se va utiliza la executarea pistelor aeroportuare, autostrazilor si drumurilor cu trafic foarte greu; ca agregat de balastiera (SR 662), se va utiliza numai sortul de nisip natural 0-4.

4.2. Sorturile de agregate utilizate in diferitele straturi ale imbracamintilor sunt indicate in tabelul nr. 5.

Tabel 5

Imbracaminti executate

Natura agregatului Sorturile agregatelorGranulozitatea

agregatului total

A intr-un singur strat Nisip natural 0-4 0-25

Criblura 8-16 si 16-25

of 168

Nisip natural 0-4

Criblura 8-16 si 16-25 0-40

Piatra sparta (split) 25-40

Nisip natural 0-4 0-25(31)

Pietris concasat*) 4-8, 8-16 si 16-25(31)

B in doua straturi: Nisip natural 0-4 0-25

- stratul de uzura; Criblura 8-16 si 16-25


Pietris concasat*) 4-8, 8-16 si 16-25(31)

- stratul de rezistenta Nisip natural 0-4

Criblura 8-16 si 16-25 0-40

Piatra sparta (split) 25-40


Pietris concasat 4-8, 8-16 si 16-25(31)

NOTA: *) La prepararea betoanelor din straturile de uzura pentru: locurile de stationare, platforme de parcare auto, industriale si portuare, strazi si drumuri de exploatare cu o banda de circulatie precum si alei carosabile, se poate inlocui criblura cu pietris concasat.

4.3. Agregatele trebuie sa provina din roci omogene in ce priveste compozitia mineralogica, fara urme vizibile de dezagregare fizica, chimica sau mecanica, si lipsite de pirita, limonita sau saruri solubile.

Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci cu continut de silice microcristalina sau amorfa, deoarece reactioneaza cu alcaliile din cimenturi.

4.4. Agregatele trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate indicate in tabelul 6.

Conditii tehnice pentru agregate Tabel 6

Nr

crt

Caracteristicile

agregatelor naturale

Conditii de admisibilitateDeterminare

conformnisippietris

concasatcriblura split

1 Continut de impuritati:

- corpuri straine (bucati de lemn, frunze etc.);

nu se admitnu se admit

nu se admit

nu se admit

STAS 4606

- argila in bucati sau argila aderenta pe granulele

agregatelor;- -

nu se admite

nu se admite

- mica libera, % , max. 1 - - -

- carbune, %, max. 0,5 - - -

- humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu);

incolora pana la galbuie

- - -

- sulfati (exprimati in SO3), % max.

1 - - -

- parte levigabila, % max. - 0,3 - -

2 Granulozitatea conform figurii 1 din SR 662 si tabel 12 si figurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8 din caietul de sarcini

STAS 4606

STAS 730

SR EN 933-2

- continut de fractiuni sub 0,1 mm:

- in sortul 8-16, % max.



-

-

-

-

-

-

1

0,5

-

-

-

0,3

of 168

Nr

crt

Caracteristicile

agregatelor naturale

Conditii de admisibilitateDeterminare

conformnisippietris

concasatcriblura split

3 Echivalent de nisip, min. 85 - - -STAS 730

4 Grad de spargere, %, min. - 65 - -

5 Rezistenta la strivire a agregatelor in stare saturata, %, min. - 60 - -

STAS 4606

6 Uzura cu masina tip Los Angeles (LA), %, max.

- 25 25 25

STAS 730

7 Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4) 5

cicluri, % max.- 3 3 6

8 Forma granulelor agregatelor cu dimensiunea minima > 7(8) mm:

- raport b/a; c/a min.

- continut de granule plate si aciculare: % max.

- coeficient de forma % max.

-

-

0,66;0,33

25

-

-

-

25

-

-

25

4.5. Verificarea calitatii agregatelor de catre Antreprenor se va face in conformitate cu prevederile tabelului nr. 9.

4.6. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

intr-un dosar, vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor

intr-un registru (registrul pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

Art.5. Apa

5.1. Apa utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790.

Metodele de determinare sunt reglementate prin acelasi STAS 790.

5.2. Verificarea se face la inceperea lucrarilor si se repeta ori de cate ori se observa ca se schimba caracteristicile apei.

Art.6. Aditivi

Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor rutiere se va face conform prevederilor Codului de Practica NE 012.

Stabilirea tipului de aditivi sau a combinatiei de aditivi se va face luand in considerare recomandarile din tabelul 4.4 si din ANEXELE 1.3 si 1.4 ale Codului de Practica.

In general, la prepararea betoanelor rutiere se vor utiliza:

obligatoriu, un aditiv antrenor de aer;

aditiv reducator de apa, pentru imbunatatirea lucrabilitatii (utilizarea de aditiv nu trebuie sa conduca la reducerea dozajului de ciment);

obligatoriu, aditiv accelerator sau intarzietor de priza in cazurile indicate la punctul 6.2.

6.1. Antreprenorul poate folosi la prepararea betoanelor rutiere aditivul mixt (dispersant si antrenor de aer) Disan A conform STAS 8625 sau alt produs agrementat tehnic pentru nivelul de calitate

of 168

cerut. Acesti aditivi vor fi aprobati de catre Inginerul lucrarii pe baza studiilor preliminare efectuate in scopul stabilirii compozitiei betonului.

Caracteristicile fizico-chimice ale aditivului Disan A sunt aratate in tabelul 7.

Tabel 7

CaracteristiciConditii de

admisibilitate

Determinare conform

Aspect praf de culoare caferiu deschis vizual

Continut de substanta uscata, %, min. 90

Substante insolubile in apa, %, max. 2,0

Substante reducatoare, %, max. 5,5 STAS 8625

Continut de cenusa, % 16...20

pH-ul solutiei cu concentratia in 1% 4,5…5,5

Nota: Valorile din tabel se refera la substanta uscata la o temperatura de 105oC + 5oC.

6.2. In conformitate cu prevederile tabelului 4.4 din Codul de Practica NE 012, pentru reglarea procesului de intarziere sau accelerare de priza, in functie de cerintele impuse de tehnologiile speciale de executie, la prepararea betoanelor rutiere se vor folosi aditivi acceleratori de priza sau intarzietori de priza, obligatorii, in urmatoarele cazuri:

intarzietor de priza + superplastifiant (Plastifiant) la betoane turnate pe timp calduros;

accelerator de priza + Anti-inghet la betoane turnate pe timp friguros.

Art.7. Otel beton

7.1. Pentru executarea ancorajelor practicate in sistemul cofraje fixe sau glisante se va folosi otelul beton rotund de 10 mm, respectiv 12 mm, tip OB 37, conform STAS 438/1.

7.2. Gujoanele utilizate pentru realizarea rosturilor transversale de dilatatie in sistemul cofraje glisante vor fi din otel rotund, neted, de 25-30 mm si 500-600 mm lungime, conform STAS 333.

7.3. La livrare, otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator.

7.4. Otelul beton se va depozita si pastra in conditii care sa evite favorizarea corodarii si murdaririi acestuia cu pamant sau alte materiale.

7.5. Verificarea calitatii otelului beton se va face conform tabelului 9.

Art.8. Adaosuri

8.1. La prepararea betoanelor de ciment pentru stratul de rezistenta al imbracamintei rutiere, realizate cu betoane de clasa BcR 4,0 si BcR 3,5, se poate folosi ca adaos, cenusa de termocentrala, cu respectarea prevederilor din “Normativul pentru executia betoanelor rutiere cu adaos de cenusa de termocentrala”, indicativ CD 147.

8.2. Cenusa de termocentrala se obtine prin depunerea electrostatica sau mecanica a particulelor asemanatoare prafului, din gazele de ardere de la cuptoarele alimentate cu carbune macinat.

Conform SR 388, pct. 3.2.2.4. cenusile obtinute prin alte metode nu trebuie sa fie adaugate in cimentul utilizat la prepararea betoanelor rutiere.

8.3. Cenusa de termocentrala se transporta, se manipuleaza si se depoziteaza astfel incat sa fie ferita de impurificari si de modificari ale caracteristicilor fizico-chimice ale acesteia. Cenusa de termocentrala poate fi transportata in vrac sau in saci de plastic, cu luarea de masuri identice cu cele indicate in cazul transporturilor de ciment.

of 168

8.4. Depozitarea cenusilor de termocentrala se face in silozuri, magazii sau in depozite acoperite (soproane, etc.) iar durata de depozitare nu va depasi 6 luni.

Cantitatea de cenusa depozitata trebuie sa corespunda cu cea pentru cel putin a unei zile intregi de productie.

Caracteristicile tehnice ale cenusei de centrala termoelectrica trebuie sa corespunda prevederilor din STAS 8819 si celor din tabelul 8.

Tabel 8

CARACTERISTICIConditii de

admisibilitateDeterminare conform

Umiditate, %, max 1 SR 3832-2

Finetea exprimata prin rezidiu pe sita cu tesatura de sarma 0,2, % max

10 SR 227-2

Substante combustibile, % max 5 SR 3832-7

Suma oxizilor (SiO2 + Al2O3 + Fe2O3), % max 70SR 3832-2

SR 3832-3

Oxid de magneziu (MgO), % max 4 SR 3832-4

Trioxid de sulf (SO3), % min 3 SR 3832-5

Art.9. Alte materiale

Pentru realizarea imbracamintilor de beton de ciment mai sunt necesare si urmatoarele materiale:

a) Hartie rezistenta Kraft (125 g/m) conform STAS 3789 sau folie de polietilena de joasa densitate (0,06 mm grosime) conform STAS 8171, pentru:

executia imbracamintilor din beton de ciment pe fundatie de balast sau piatra sparta; izolarea contra aderentei la beton a unei jumatati din ancorele de otel ce trebuiesc fixate

in rosturile longitudinale de contact ale imbracamintilor de beton de ciment executate in cofraje fixe.

b) Produse de protectie a suprafetei betonului proaspat, contra evaporarii apei, cum sunt:

acoperisuri mobile; fluid de protectie P 45, conform STAS 12093; emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida, conform STAS 8877.

c) Produse de colmatare a rosturilor:

la cald, cu mastic bituminos alcatuit din: bitum tip D 80/100, conform SR 754; filer de calcar, conform STAS 539; DANUVAL tip I, sort 13, conform reglementarilor tehnice in vigoare

la rece, cu unul din urmatoarele produse, conforme cu reglementarile tehnice in vigoare: ASROBIT; Prefabricate din neopren sau cauciuc.

d) Aditivi superplastifianti pentru fluidizarea betonului, necesar la:

betoane in spatii inguste (supralargiri in curbe, parcari auto, acostamente, banchete); inlocuirea partiala sau totala a unor dale cu defectiuni; repararea degradarilor imbracamintilor din beton de ciment (ruperi la margini ale dalelor,

zone faiantate, ruperi la colturi).

Art.10. Verificarea calitatii materialelor

of 168

10.1. Controlul calitatii materialelor se efectueaza preliminar (pentru aprobarea furnizorilor si a

retetelor) si la aprovizionare si inainte de utilizare.

10.2. Verificarile la aprovizionare si inainte de utilizarea materialelor, care trebuie efectuate si frecventa acestora sunt cele prevazute in tabelul 9.VERIFICAREA CALITATII MATERIALELOR Tabel 9

Nr.crt.

Materialul

Actiunea, procedeul de verificare,

caracteristicile care se verifica

Scopul actiunii sau verificarii

Frecventa minima

Tipul de laborator

II III

0 1 2 3 4 5 6

A. LA APROVIZIONAREA MATERIALELOR IN DEPOZITE DE REZERVA SAU LA STATIILE DE BETOANE

A.1 Ciment a. Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie

Constatarea confirmarii calitatii de catre furnizor

La fiecare lot aprovizionat

DA DA

b. Stabilitatea si timpul de priza, conform SR EN 196-3:1995/AC

Evitarea unor erori nesesizate la controlul de fabricatie sau semnalarea unor impurificari intervenite in timpul transportului

O determinare la fiecare transport dar nu mai putin de o determinare la 100 t, pe o proba medie

DA DA

c. Rezistente mecanice prin metoda rapida, conform STAS 5296

Aprecierea orientativa a marcii cimentului

Facultativ DA -

d1. Rezistente mecanice la 2(7) zile conform SR EN 196-1:1995 (numai daca nu se efectueaza incercarea prin metoda rapida sau rezultatele obtinute prin aceasta metoda sunt necorespunzatoare)

Confirmarea clasei cimentului

- O proba la 200 t daca livrarea se efectueaza in loturi mai mici de 100 t- O proba la 500 t daca livrarea se efectueaza in

DA -

d2. Rezistente mecanice la 28 zile, conform SR EN 196-1:1995 (idem, ca mai sus)

Culegere de date pentru evidenta calitatii cimentului utilizat

loturi mai mari de 100 t

e. Prelevarea de contra-probe care se pastreaza min. 45 zile (pastrate in cutii metalice sau pungi de polietilena sigilate)

Verificari ulterioare in caz de litigiu

La fiecare lot aprovizionat probele se iau impreuna cu delegatul beneficiarului sau al ISCLPUAT

DA DA

f. Starea de conservare (numai daca s-a depasit termenul de garantie sau au intervenit factori de alterare)

Evitarea aprovizionarii cimenturilor alterate

O determinare la fiecare transport sau la max. 100 t, pe o proba medie

DA DA

A.2 Agregate a. Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate



DA DA

b. Continutul de impuritati (echivalente

Confirmarea calitatii lotului aprovizionat

O proba la max. 500 m3 pentru

DA DA

of 168

Nr.crt.

MaterialulActiunea, procedeul

de verificare, caracteristicile care se

verifica


Frecventa minima

Tipul de laborator

II III0 1 2 3 4 5 6

de nisip, parti levigabile, humus, continut de fractiuni fine sub 0,1 mm) si de corpuri straine (bucati de lemn, argila aderenta, continut de carbune si mica) conform STAS 730 si STAS 4606

fiecare sursa (pentru humus la schimbarea sursei), iar la corpuri straine numai in cazurile in care se observa prezenta lor

c. Granulozitatea sorturilor conf. STAS 4606 pentru nisip si pietris si conf. STAS 730 pentru criblura

Confirmarea calitatii lotului aprovizionat

O proba la max. 500 m3, pentru fiecare sort, iar in cazul aproviziona-rii de la aceleasi surse, o proba la max. o saptamana pentru fiecare sort si sursa

DA DA

d. Caracteristici geometrice (forma granulelor, coeficientul de aplatizare), conform STAS 4606 si STAS 730

Culegere de date pentru evidenta calitatii agregatelor

De fiecare data cand se observa schimbari pe parcursul aprovizionarii de la aceeasi sursa sau cand se schimba sursa

DA DA

e. Rezistenta la uzura Los Angeles


La fiecare lot aprovizionat si cand se observa schimbari pe parcursul aprovizionarii

DA DA

A.3 Cenusa de termocentrala STAS 8819/2

a. Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate

Constatarea garantarii calitatii de catre producator


DA DA

b. Finetea, conform SR 227-2

Confirmarea caracteristicilor din tabelul 9

La fiecare lot aprovizionat dar nu mai putin de o determinare la 100 t pe o proba medie

DA -

c. Constanta de volum, conform SR 3832-7

Evitarea folosirii unui lot necorespunzator


DA -

d. Indicile de activitate la 24 ore

Confirmarea caracteristicilor garantate

La fiecare lot aprovizionat de cenusa tip A

DA -

A.4 Aditivi Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate



DA DA

A.5 Produse de colmatare a

rosturilor

Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale produselor, comparativ cu prevederile agrementelor tehnice respective

Confirmarea caracteristicilor fizico-mecanice


DA DA

of 168

Nr.crt.



verifica


Frecventa minima

Tipul de laborator

II III0 1 2 3 4 5 6

A.6 Produse chimice pentru

protectia suprafetei betonului proaspat

Verificarea caracteristicilor tehnice ale produselor, comparativ cu prevederile agrementelor tehnice respective

Confirmarea caracteristicilor tehnice


DA DA

A.7 Otel-beton a. Verificarea datelor inscrise in certificatul de calitate



DA DA

b. Verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere, alungirea la rupere, etc.) conform STAS 333

Confirmarea caracteristicilor standardizate

Minim 2 probe pe lot

DA DA

B. INAINTE DE UTILIZAREA MATERIALELOR

B.1 Ciment a. Verificarea duratei de depozitare

Incadrarea in termenul de garantie


DA DA

b. Starea de conservare numai daca s-a depasit termenul de depozitare sau au intervenit factori de alterare

Evitarea utilizarii cimenturilor alterate

Doua probe pe siloz (sus si jos) sau la interval de max. 50 t ciment consumat

DA DA

B.2 Agregatea. Continutul de impuritati si corpuri straine conform STAS 4606 si STAS 730

Sesizarea eventualelor impurificari intervenite in depozitul de primire in cursul manipularii locale

Ori de cate ori apar factori de impurificare, dar cel putin o data pe saptamana

DA DA

b. Verificarea granulozitatii sorturilor conform STAS 4606 si STAS 730

Adoptarea compozitiei betonului in functie de rezultatele obtinute

O proba la 400 m3 beton dar cel putin o data pe zi, si oricand apar factori care pot modifica granulozitatea, la fiecare sort

DA DA

c. Umiditatea, conform STAS 4606

Adoptarea compozitiei betonului, in functie de rezultatele obtinute

O proba la 200 m3 beton si cand se observa o schimbare cauzata de conditiile meteorologice.La peste 200 m3 beton/zi, frecventa minima este de o proba pe zi

DA DA

B.3 Aditivi Densitatea solutiei, conform reglementarilor tehnice in vigoare (daca aditivul se prepara la statia de betoane)

Corectarea dupa caz a concentratiei

O proba la fiecare sarja de aditiv preparata

DA DA

of 168

Nr.crt.



verifica


Frecventa minima

Tipul de laborator

II III0 1 2 3 4 5 6

B.4 Apa

Compozitia chimica, conform S TAS 790

Utilizarea la prepararea betonului a unei ape corespunzatoare

O proba la inceperea lucrarilor, daca apa nu provine dintr-o sursa de apa potabila

DA -

B.5 Cenusa de termocentrala

Umiditatea Adaptarea compozitieiO proba pe schimb

DA -

9.3.3 CAPITOLUL III

9.3.3.1 Stabilirea compozitiei betonului

Art.11. Incercari preliminare

11.1. Dozajele admise, de ciment si aditiv si raportul A/C, conform SR 183-1 tabel 3 si SR 182-2 pct. 2.3.4., sunt indicate in tabelul 10.

Tabel 10

MaterialClasa betonului rutier

ObservatiiBcR 3,5 BcR 4,0 BcR 4,5 BcR 5,0

1 2 3 4 5 6

1. Ciment CD 40, kg/m3*) - - 330-350 350-370 cofraje fixe

- - min. 310 cofraje glisante

2. Ciment I 42,5; I 42,5R*)310-330 330-350 350-370 cofraje fixe

min. 310 cofraje glisante

3. Raport apa/ciment, max

0,45 pentru betoanele cu granulozitate continua cofraje fixe

0,47 pentru betoanele cu granulozitate discontinua cofraje fixe

0,52 pentru betoanele cu adaos de cenusa cofraje fixe

0,43 pentru betoanele cu granulozitate continua cofraje glisante

4. Aditiv DISAN A % din masa cimentului

0,25...0,30 pentru beton cu granulozitate continua cofraje fixe

0,30...0,35 pentru beton cu granulozitate discontinua si agregate naturale concasate

cofraje fixe

0,35...0,40 pentru betoane cu granulozitate discontinua si agregate naturale de balastiera

cofraje fixe

0,15 pentru beton fluidifiat cofraje fixe

conform specificatiei tehnice de produs cofraje glisante

NOTA: *) Cantitatile prevazute pentru dozajele de ciment nu contin si pierderile.

11.2. Caracteristicile betonului rutier intarit care trebuie indeplinite la stabilirea retetelor prin incercarile preliminare trebuie sa fie cu 10% mai mari decat cele obligatorii la executie, pentru a exista garantia acoperirii diferentelor intre conditiile de laborator si cele de santier.

of 168

Valorile pentru retete sunt indicate in tabelul 11.

CARACTERISTICILE BETONULUI INTARIT LA INCERCARI PRELIMINARE Tabel 11

Nr.

crt.

Conditii tehnice

(preliminar, la retete)

Clasa betonului rutier

BcR 3,5 BcR 4,0 BcR 4,5 BcR 5,0

0 1 2 3 4 5

1.Rezistenta caracteristica la incovoiere (Rk

inc) determinata la 28 zile pe epruvete prismatice 150x150x600mm MPa min.

3,8 4,4 4,9 5,5

2.

Rezistenta medie la compresiune determinata la 28 zile pe cuburi cu latura de 150 (141) mm sau fragmente de prisme cu latura sectiunii 150 mm (Rc med.) MPa

34,0 39,0 44,5 50

3.Gradul de gelivitate al betonului determinat conform STAS 3518

G 100 G 100 G 100 G 100

NOTA: Incercarile la compresiune pe fragmentele de prisma sunt informative.

Art.12. Compozitia betonului rutier

12.1. Compozitia betonului rutier se realizeaza cu agregate naturale prelucrate, apa, ciment si aditivi in conformitate cu prevederile urmatoare:

12.1.1 In sistemul cofraje fixe

a. Imbracamintile ce se executa intr-un singur strat se realizeaza cu agregate concasate 0…25 mm conform limitelor din fig. 1 sau 0…40 mm conform limitelor din fig. 2, iar cele ce se executa in doua straturi se realizeaza cu agregate concasate 0…25 mm conform fig. 1 in cazul stratului de uzura si 0…31 mm conform fig. 3 sau 0…40 mm conform fig. 2 in cazul stratului de rezistenta.

NOTA: In lipsa sortului de agregate pietris 8-16, respectiv criblura 8-16, se poate realiza si un beton cu granulozitatea discontinua, avand agregatul total in limitele curbelor granulometrice din fig. 4, 5 si 6. Acest tip de beton nu se aplica la autostrazi, drumuri publice cu trafic foarte greu, piste, cai de rulare si platforme aeroportuare.

b. Betonul din stratul de uzura al imbracamintei din beton de ciment se realizeaza cu nisip natural (SR 662) si agregate concasate (criblura) (SR 667).

c. Betonul din stratul de rezistenta al imbracamintilor din beton de ciment rutiere pentru drumuri si strazi cu trafic greu, mediu sau usor si piste aeroportuare interne, se realizeaza cu nisipul natural de rau si pietris (SR 662), sau piatra sparta (split) (SR 667).

d. In cazul locurilor de stationare, platformelor de parcare si supralargirilor in curbe, se poate folosi beton rutier fluidifiat conform prescriptiilor tehnice in vigoare.

12.1.2. In sistemul cofraje glisante

Curba granulometrica a amestecului total se realizeaza cu agregate 0…25 mm si trebuie sa se situeze intre limitele domeniului hasurat din fig. 7, sau cu agregate 0…40 mm, caz in care trebuie sa se situeze intre limitele domeniului hasurat din fig. 8.

12.2. La stabilirea compozitiei betonului rutier se vor aplica cerintele de baza din Codul de Practica NE 012, cap. 6, adaptate la specificul betoanelor rutiere si se vor respecta prevederile anexei II.1 din Normativul pentru executarea imbracamintilor rutiere din beton de ciment in sistemele cofraje fixe si glisante, indicativ NE 014.

12.3. Zonele granulometrice ale agregatului total la betoanele pentru imbracaminti rutiere sunt cele

of 168

din tabelul 12 si figurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8.

ZONELE GRANULOMETRICE ALE AGREGATULUI TOTAL Tabel 12

Nr. Zonele granulometrice ale

agregatului total

Limite Treceri % in masa prin sita cu ochiuri patrate de mm:

crt. 0,2 0,63 1 2 4 8 16 25 31,5 40

I. Pentru sistemul in cofraje fixe

1 Cu granulozitate continua

0…25 mm (fig. 1) min. 2 7 10 20 29 45 75 95 - -max. 8 22 30 42 52 70 90 100 - -

0…40 mm (fig. 2) min. 2 6 8 17 23 40 60 75 - 95max. 7 22 28 40 48 62 80 90 - 100

0…31,5 mm (fig. 3) min. 2 6 8 17 23 40 60 75 95 -max. 7 22 28 40 48 62 80 91 100 -

2 Cu granulozitate discontinua

0…25 mm (fig. 4) fara sortul 8-16 min. 2 7 12 20 28 38 38 95 - -

max. 8 22 29 42 48 58 58 100 - -0…40 mm (fig. 5) fara sortul 8-16 min. 2 12 17 25 30 35 35 64 - 95

max. 7 22 29 40 45 56 56 78 - 1000…31,5 mm (fig. 6) fara sortul 8-16 min. 2 12 17 25 30 35 35 75 95 -

max. 7 22 29 40 45 56 56 83 100 -

II. Pentru sistemul in cofraje glisante

3 Cu granulozitate continua

0…25 mm (fig. 7) min. 2 13 18 30 38 55 80 95 - -max. 8 22 30 42 52 70 90 100 - -

0…40 mm (fig. 8) min. 2 13 17 25 33 50 70 82 - 95max. 7 22 28 40 48 62 79 90 - 100

12.4. Caracteristicile betonului rutier proaspat sunt indicate in tabelul 13.

CARACTERISTICILE BETONULUI PROASPAT Tabel 13

Nr.

crt.

Caracteristicile betonului proaspat

DeterminareconformDenumirea

Valoarea

Sistem cofraje fixe

Sistem cofraje glisante

1.

Lucrabilitatea:

- prin metoda tasarii, cm. max. 3 -

- prin metoda gradului de compactare 1,15 ... 1,35 1,15 ... 1,35 STAS 1759

- prin metoda de remodelare Webe, sec - 10 - 15

2. Densitatea aparenta kg/m3 2400 40 2400 50

of 168

3. Continutul de aer oclus % 3,5 0,5 4 - 6 STAS 5479

12.5. Caracteristicile betonului rutier intarit sunt indicate in tabelul 14.

CARACTERISTICILE BETONULUI INTARIT Tabel 14

Conditii tehnice care trebuie indeplinite de betonul intarit, la executie

Clasa betonului rutier

BcR 3,5 BcR 4,0 BcR 4,5 BcR 5,0

1. Rezistenta caracteristica la incovoiere (Rkinc)

determinata la 28 zile pe prisme 150x150x600mm MPa, min.

3,5 4,0 4,5 5,0

2. Rezistenta medie la compresiune (Rc) determinata la 28 zile pe cuburi cu latura de 150(141) mm, fragmente de prisme cu latura sectiunii de 150 mm, conform STAS 1275 sau carote, conform Instructiunilor C 54. MPa, min.

30 35 40 45

3. Gradul de gelivitate al betonului determinat conform STAS 3518-89

G 100 G 100 G 100 G 100

9.3.4 CAPITOLUL IV

1.1.1.1 Prepararea betonului rutier

Utilajele si echipamentele necesare executarii imbracamintilor rutiere din beton de ciment trebuie selectate in conformitate cu prevederile Contractului, Proiectului si Caietului de Sarcini, iar preliminar aceestea trebuie prezentate Beneficiarului pentru aprobare.

Antreprenorul trebuie sa asigure functionarea pe santier a statiei de betoane si a echipamentelor pentru asternerea betonului.

Art.13. Statia de betoane

13.1. Prin statia de betoane se intelege orice unitate sau instalatie care produce si livreaza beton, fiind dotata cu una sau mai multe centrale de beton.

13.2. Productivitatea practica a statiei de betoane trebuie sa fie cel putin egala cu cea a utilajului de punere in opera a betonului, pentru a se evita stationarea acestuia.

13.3. Statia de betoane, trebuie sa fie amplasata la o distanta fata de punctul de lucru, corespunzatoare unui timp de transport al betonului, de maximum 45 minute.

13.4. Statia de betoane trebuie sa dispuna de:

depozite de agregate, avand compartimente amenajate pe o platforma betonata si cu scurgerea apelor asigurata;

silozuri de ciment, marcate, avand capacitatea corelata cu capacitatea de productie a statiei; silozuri pentru cenusi de termocentrala in cazul ca se folosesc; instalatia de preparare, rezervoare si dozatoare; instalatie pentru incalzirea apei si agregatelor; centrala sau centrale de beton in buna stare de functionare; buncare de descarcare a betonului preparat; dotari care sa asigure spalarea malaxoarelor, buncarelor si mijloacelor de transport; laborator amenajat si dotat corespunzator; dotari privind protectia muncii si PSI.

13.5. Centrala de beton trebuie sa fie de tip discontinuu de dozare si malaxare cu functionare automata, cu urmatoarele caracteristici:

of 168

inregistrarea puterii de malaxare; dozarea agregatelor si a cimentului, se face gravimetric; dozarea apei si a solutiei de aditivi, se face volumetric cu dozatoare automate sau cu

contoare cu debitmetru cu precizie de 1% cu totalizator si revenire automata la zero dupa fiecare sarja;

masurarea continua a umiditatii agregatelor, obligatoriu in palnia de alimentare; durata de amestecare va fi de cel putin 60 secunde (90 secunde in eventualitatea

utilizarii si a cenusei de termocentrala), la betoanele imbracamintilor in cofraje fixe si de 90…120 secunde, la betoanele imbracamintilor in cofraje glisante.

13.6. Utilajul de dozare trebuie sa fie automat iar daca se folosesc cofrajele glisante,

productivitatea trebuie sa fie adecvata pentru a mentine o miscare uniforma a masinii de pavat de

cel putin 0,75 m pe minut. La determinarea cerintelor de capacitate a utilajului de dozare, trebuie

sa se tina seama de raportul specific pentru constructia imbracamintilor pe timp calduros.

Art.14. Experimentarea prepararii betonului rutier in statie

Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa faca experimentarea prepararii betonului rutier in statie, pentru a verifica daca folosind mijloacele santierului, reteta betonului stabilita in laborator permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini.

Incercarile trebuiesc repetate pana la obtinerea rezultatelor satisfacatoare privind:

lucrabilitatea; continutul in aer oclus; omogenitatea betonului; rezistenta la incovoiere.

In cazul centralelor de beton cu doua malaxoare incercarea de verificare a omogenitatii se va face pentru ambele malaxoare.

Cu ocazia acestor verificari se va verifica si durata minima de malaxare, necesara pentru a asigura o buna omogenizare a betonului.

Probele pentru verificari se vor lua din cel putin 6 amestecuri diferite, pe care se vor determina caracteristicile aratate la Capitolul II, art. 12, Compozitia betonului.

Art.15. Prepararea propriu-zisa a betonului rutier

15.1. Este interzisa prepararea betonului in instalatiile care nu asigura respectarea abaterilor prevazute la pct. 13.6 sau la care dispozitivele de dozare, cu care sunt echipate, sunt defecte.

Antreprenorul raspunde permanent de buna functionare a mijloacelor de dozare, verificandu-le ori de cate ori este necesar, dar cel putin o data pe saptamana.

15.2. Cantitatea de apa corespunzatoare unui amestec se va corecta tinand seama de umiditatea agregatelor si de solutia “Disan A”, astfel incat sa se respecte raportul A/C avut in vedere la stabilirea retetei.

15.3. Ordinea de introducere a materialelor componente in malaxor se face conform prevederilor cartii tehnice a utilajului respectiv.

15.4. Pe parcursul prepararii betonului, laboratorul statiei poate modifica reteta, in functie de rezultatele incercarilor privind umiditatea si granulozitatea agregatelor, si de densitatea aparenta, de lucrabilitatea si volumul de aer oclus al betonului proaspat, in situatiile reale existente, cu conditia realizarii caracteristicilor tehnice cerute prin caietul de sarcini.

15.5. La terminarea unui schimb sau intreruperea prepararii betonului pe o durata mai mare de o ora, malaxorul va fi spalat cu jet de apa sau apa cu pietris.

15.6. Se va evita golirea malaxoarelor direct in mijloacele de transport, recomandandu-se folosirea

of 168

de buncare intermediare. Pentru evitarea segregarii betonului, buncarele vor fi incarcate axial prin intermediul unor jgheaburi si a unei palnii de minimum 0,5 m inaltime.

Nu se admite mentinerea betonului in buncar mai mult de 15 minute.

Buncarele intermediare vor fi curatate cel putin de doua ori intr-un schimb.

15.7. Temperatura betonului proaspat masurata in mijloacele de transport inaintea plecarii de la statie trebuie sa se situeze in intervalul +5o…+30oC, iar la punerea in opera sa nu depaseasca 30oC.

Art.16. Controlul calitatii betonului proaspat preparat

16.1. Pentru asigurarea caracteristicilor betonului proaspat precizate la punctul 12.4 tabelul 13, in scopul evitarii punerii in opera a unui beton necorespunzator, se vor face in prealabil, la statia de betoane, determinari pe betonul proaspat.

16.2. Controlul operativ al calitatii betonului se va face conform prevederilor din ANEXA I.3 la Normativul NE 014.

Ori de cate ori un rezultat se situeaza in afara limitelor admise, indicate la punctul 12.4, se va repeta imediat determinarea respectiva.

Daca si la o noua determinare rezultatul nu se inscrie in limitele admise, se va sista prepararea betonului si se vor stabili, dupa caz, masurile tehnologice ce se impun: corectarea cantitatii de apa, a proportiilor sorturilor de agregate sau aditivi, a temperaturii componentilor si verificarea instalatiei.

Dupa aplicarea masurilor stabilite si dupa reluarea prepararii betonului, determinarea caracteristicilor respective se va face la fiecare amestec, adoptandu-se eventualele corectii succesive pana cand se constata ca cel putin 3 rezultate consecutive se inscriu in limitele admise.

16.3. In continuare, controlul se va face cu frecventa prevazuta in tabelul 15.

Tabel 15

Nr.crt.

Faza deexecutie

Caracteristicile care severifica

Scopul verificariiFrecventa

minima

Tipul de laborator

II III0 1 2 3 4 5 6

A. IN CURSUL PREPARARII BETONULUI LA STATIA DE BETOANE

A.1 Betonul proaspat

a. Lucrabilitatea, conform STAS 1759

Reglarea procesului tehnologic si respectarea

De doua ori pe schimb de lucru, pentru fiecare

DA DA

b. Densitatea aparentaconditiilor tehnice din Tabelul 13

tip de beton si betoniera

DA DA

c. Temperatura (la temperaturi ale aerului sub +50C si peste +250C)

Reglarea procesului tehnologic pentru respectarea conditiilor tehnice de +50C...+300C

Patru determinari pentru fiecare tip de beton si schimb de lucru

DA DA

d. Granulozitatea agregatelor din amestecul de beton, conform STAS 1759

Confirmarea respectarii granulozitatii agregatelor din reteta betonului

FacultativDA DA

e. Continutul de aer oclus, conform STAS 5479

Reglarea prepararii si respectarea conditiilor tehnice din Tabel 13

O proba pe schimb DA DA

A.2 Betonul intarit a. Rezistenta la incovoiere pe epruvete prismatice de 150x150x600 mm, la varsta de 28 zile,

Verificarea realizarii conditiilor de calitate pentru clasa de beton prescrisa

Cate o serie de 3 epruvete prismatice pe schimb, pentru fiecare tip de

DA DA

of 168

Nr.crt.

Faza deexecutie

Caracteristicile care severifica

Scopul verificariiFrecventa

minima

Tipul de laborator

II III0 1 2 3 4 5 6

conform NE 014:2002, Anexa III.1

beton si betoniera, dar minimum o serie de 100 m3

b. Idem la varsta de 7 zile, pentru incercari orientative

Verificarea operativa a compozitiei betonului

O proba pe saptamana DA -

c. Rezistenta la compresiune pe fragmente de prisme cu latura sectiunii de 150 mm sau epruvete cubice cu latura de 150 mm, la varsta de 28 zile, conform STAS 1275

Verificarea realizarii rezistentei la compresiune a betonului

Cate o serie de 3 epruvete prismatice pe schimb, pentru fiecare tip de beton si betoniera, dar minimum o serie de 100 m3

DA -

d. Determinarea gradului de gelivitate, conform STAS 3518

Verificarea indeplinirii conditiilor din Tabelul 14

Se determina la elaborarea compozitiei betonului

DA -

B. LA LOCUL DE PUNERE IN OPERA

B.1 Betonul proaspat, la descarcarea din mijlocul de transport

a. Examinarea documentului de transport

Constatarea garantarii calitatii de catre producator si respectarea duratei de transport

La fiecare transport - DA

b. Lucrabilitatea (consistenta), conform STAS 1759

Confirmarea caracteristicilor impuse betonului

O proba pentru fiecare tip de beton si schimb de lucru, dar cel putin o proba la 20 m3 beton

- DA

c. Temperatura (la temperatura aerului, sub +50C si peste +250C)

Confirmarea caracteristicilor impuse betonului

Patru determinari pentru fiecare tip de beton si schimb de lucru

- DA

B.2 Betonul intarit

Determinarea rezistentei la compresiune pe epruvete cilindrice (carote) extrase din imbracamintea executata, conform STAS 1275

Verificarea calitatii betonului pus in lucrare

3 carote pe km de banda de imbracaminte din beton sau min. 4 carote din fiecare zona de imbracaminte asupra careia exista dubii de calitate

DA -

16.4. Calitatea betoanelor din imbracamintile rutiere, se va aprecia pe baza rezultatelor inregistrate in evidentele de laborator si buletinele de incercare a epruvetelor confectionate la statia de betoane, incercate si prelucrate la laboratoarele de specialitate ale Antreprenorului, care vor tine evidenta zilnica pe formularul “Registrul pentru evidenta prepararii si punerii in opera a betoanelor rutiere”, conform Anexei I.4 din Normativul NE 014, privind betonul preparat:

compozitia betonului realizat; caracteristicile betonului proaspat (lucrabilitate, densitate, continut de aer oclus,

of 168

temperatura); confectionarea epruvetelor de beton pentru determinarea rezistentelor mecanice.

16.5. Seful punctului de lucru va tine evidenta betonului turnat pe formularul tipizat “Condica pentru evidenta betoanelor turnate”, unde se vor consemna zilnic:

cantitati de beton turnate; elemente turnate; confectionarea epruvetelor de control si rezultatele incercarilor mecanice pe betonul intarit.

9.3.5 CAPITOLUL V

9.3.5.1 Punerea in opera a betonului rutier

Art.17. Echipamente pentru executia betonului rutier

17.1. Imbracamintile rutiere din beton de ciment pot fi executate in doua metode:

cu cofraje fixe (longrine metalice)

cu cofraje glisante (utilaj mobil, pe senile, ghidat electronic in plan orizontal si vertical, dotat cu un senzor de directie, unul de nivel, cu doua unitati de vibratie, o curea transportoare si cofraje).

17.2. Antreprenorul va alege metoda de lucru care va fi folosita.

Pentru aceasta, inainte de inceperea lucrarilor de executie, Antreprenorul va trebui sa prezinte Beneficiarului spre aprobare metoda aleasa pentru executia imbracamintii din beton de ciment.

17.3. Procedura va contine descrierea tehnologiei de executie adoptata, ce trebuie verificata la inceperea lucrarilor, pe un sector de proba (300-600 m lungime) si va contine:

descrierea detaliata a echipamentului;

descrierea detaliata a intregului proces de executie a lucrarilor, inclusiv pregatirea fundatiei, realizarea betonului, transportul, turnarea si conservarea;

documentatia trebuie sa contina informatii ca: viteza utilajului, intensitatea vibrarii betonului, grosimea stratului de beton (inainte de vibrarea si finisarea stratului de beton), nivelarea suprafetei, protejarea betonului finisat, taierea rosturilor si finisarea.

Art.18. Managementul traficului public si de santier

Antreprenorul trebuie sa prezinte preliminar autoritatilor competente si Beneficiarului un plan cu managementul traficului, care sa contina descrierea detaliata a tuturor masurilor necesare diminuarii efectelor ivite pe timpul executiei in zonele de trafic. Managementul traficului se va face in deplina conformitate cu normele si reglementarile in vigoare.

Art.19. Transportul betonului

19.1. Transportul betonului rutier se realizeaza cu autobasculante cu basculare in spate sau lateral. Autobasculantele trebuie sa fie etanse, iar in cazurile cu temperaturi la limita ale aerului, betonul din autobasculante se va acoperi cu prelate, astfel incat sa se evite modificarea caracteristicilor betonului (se interzice udarea betonului pe timpul transportului).

19.2. Dupa fiecare 3-4 transporturi si ori de cate ori este nevoie, autobasculantele vor fi curatate si spalate cu jet de apa.

19.3. Durata maxima de transport, considerata din momentul terminarii incarcarii in mijlocul de transport si sfarsitul descarcarii acestuia la punctul de lucru, nu va depasi 60 minute la temperaturi ale betonului 15oC si 45 minute la temperaturi situate in intervalul 15o...30oC.

of 168

19.4. Timpul care se scurge de la prepararea betonului pentru stratul de rezistenta si pana la completa finisare a suprafetei stratului de uzura nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de o ora inceputul prizei cimentului.

19.5. Timpul scurs de la prepararea betonului pentru stratul de rezistenta si pana la completa finisare a suprafetei stratului de uzura nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului.

19.6. Cand se transporta beton cu lucrabilitate redusa, sunt necesare autocamioane echipate cu vibratoare pentru a descarca betonul. Camioanele trebuiesc curatate cu jet de apa la fiecare 3-4 curse si oricand este necesar.

19.7. Fiecare transport de beton va fi insotit de un bon de transport.

19.8. Numarul autobasculantelor folosite la transportul betonului trebuie sa asigure un flux continuu alimentarii utilajelor de punere in opera.

19.9. Circulatia autobasculantelor pe stratul de beton slab (cand acesta este stratul suport al imbracamintei) se va admite numai dupa atingerea a 70% din rezistenta la 28 zile a betonului slab.

Art.20. Lucrari pregatitoare

20.1. Inainte de a incepe executarea imbracamintii din beton de ciment se va verifica si receptiona stratul suport al acesteia (fundatia sau stratul de baza), conform STAS 6400, prin verificarea elementelor geometrice, abaterilor limita, denivelarilor admisibile, precum si a capacitatii portante a complexului fundatii-pat, corectandu-se toate defectiunile constatate. Nu se va trece la executarea imbracamintii din beton de ciment decat numai dupa efectuarea remedierilor necesare.

20.2. Fundatia sau stratul de baza trebuie sa aiba la suprafata sa aceleasi pante in profil transversal si aceleasi declivitati in profil longitudinal ca cele ale suprafetei imbracamintii de beton de ciment.

20.3. Denivelarile admisibile ale suprafetei straturilor de fundatie in sens longitudinal, sub dreptarul de 3 m lungime si a unei pene, vor fi de + 2 cm, in cazul straturilor de fundatii din balast, piatra sparta si din materiale granulare stabilizate mecanic si de + 1,5 cm, din agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici.

20.4. Denivelarile admisibile ale suprafetei stratului de fundatie in sens transversal, sub lata de 3 m, vor fi cu + 0,5 cm diferite de cele admise pentru imbracamintea din beton de ciment.

20.5. La straturile din beton slab, abaterile limita la panta transversala si la cotele in profil longitudinal vor fi cele prevazute in caietul de sarcini intocmit pentru betonul slab.

Inainte de executarea imbracamintilor din beton de ciment peste stratul de beton slab, dupa corectarile defectiunilor constatate la acesta, se va executa o pelicula izolatoare alcatuita din doua straturi de emulsie bituminoasa cationica, pe toata suprafata acestuia.

20.6. Denivelarile admisibile in profil transversal si longitudinal al suprafetei imbracamintii rutiere existente (bituminoase sau din beton de ciment) care se ranforseaza, vor fi cele prevazute in standardele respective: SR 174 si SR 7970 sau SR 183.

20.7. La executarea imbracamintilor de beton de ciment, peste imbracaminti existente, acestea vor fi tratate conform prevederilor proiectului si Normativului NE 014 pct. 7.14…7.18.

20.8. Lucrarile de corectare si finisare a fundatiei sau a stratului de baza vor preceda lucrarile de betonare cu 400-1000 m lungime de drum.

20.9. Pe fundatia verificata si rectificata se monteaza longrinele metalice pe benzi de beton (C 4/5 - C 6/7,5) sau de mortar, cu latimea de minimum 30 cm, preparate cu un dozaj de 160 kg ciment la m3.

Inaltimea cofrajelor fixe trebuie sa fie egala cu grosimea imbracamintii proiectate.

Se va da o deosebita atentie pozitionarii corecte in plan a longrinelor si o asezare la cote cu ajutorul nivelei, corespunzator elementelor geometrice in plan si in profil in lung din proiect.

of 168

20.10. Longrinele trebuie montate inaintea inceperii turnarii betonului, pe cel putin o lungime de turnare programata zilnic.

20.11. In cazul fundatiilor de balast, piatra sparta si din materiale granulare stabilizate mecanic, intre longrinele metalice montate pe fundatia umezita in prealabil, se va asterne un strat de nisip de 2 cm grosime dupa compactare. Nisipul va avea echivalentul de nisip, EN > 85.

20.12. Pe stratul de nisip bine nivelat si compactat se va intinde hartie rezistenta (Kraft) sau folie de polietilena.

Benzile de hartie sau folie de polietilena trebuie sa se suprapuna cu minim 5 cm in sens longitudinal si 20 cm in sens transversal. Banda superioara va fi in sensul pantei.

20.13. Banda de hartie sau folia de polietilena trebuie sa fie intinsa cu putin timp inainte de betonare, pentru a evita producerea de cute si trebuie sa fie asigurata contra vantului, asezand peste ea din loc in loc bare metalice, care vor fi apoi recuperate.

Este interzisa folosirea de beton proaspat sau bolovani si nu se va calca pe hartia rezistenta intinsa.

20.14. In situatiile in care stratul superior al fundatiei este alcatuit din materiale stabilizate cu lianti hidraulici sau mixturi asfaltice, nu se va executa acoperirea suprafetei fundatiei cu strat de nisip si hartie sau folie de polietilena.

In aceste cazuri, inainte de asternerea betonului, suprafata acestor fundatii se va stropi cu apa.

20.15. In cazul in care betonul se executa cu cofraje glisante pregatirea stratului suport se va face in conditiile specifice sistemului cofraje fixe pe fundatii noi.

20.16. Stratul suport va fi verificat si aprobat inainte de turnarea betonului pentru imbracaminte, pe o zona corespunzatoare unei zile de lucru.

20.17. Principalele controale ce trebuiesc facute inainte de punerea in opera a betonului sunt urmatoarele:

pregatirea stratului suport pe care urmeaza sa fie asternut betonul, in conformitate cu prevederile pct. 20.1...20.16;

Constatarile acestor verificari vor fi consemnate in procese verbale de lucrari ascunse, care vor preciza concret verificarile efectuate, constatarile rezultate si daca se admite trecerea la executarea imbracamintei de beton;

pozitionarea corecta a longrinelor (executie in sistemul cofraje fixe) sau a firelor de ghidaj pentru palpatorii masinii cu cofraje glisante;

pozitionarea corecta a rosturilor de dilatatie;

asigurarea bunei functionari a utilajelor de punere in opera a betonului rutier.

Art.22. Punerea in opera propriu-zisa

22.1. Punerea in opera a betonului rutier in sistemul cofraje fixe

22.1.1. Imbracamintile de beton de ciment se executa intr-unul sau doua straturi, conform prevederilor din proiect, in functie de utilajele curente, care pot asigura compactarea prin vibrare pana la grosimi de 23 cm. In cazul unor grosimi mai mari se vor utiliza numai vibrofinisoare dotate cu pervibratoare, care vor trebui sa asigure o vibrare eficienta pe toata grosimea stratului.

22.1.2. La locul de punere in opera, descarcarea betonului se va face in 2-3 locuri sau in cordon (din mers), urmarindu-se mentinerea omogenitatii betonului pe toata suprafata de descarcare.

22.1.3. Compactarea si nivelarea betonului, se vor efectua cu ajutorul vibrofinisoarelor, avand urmatoarele caracteristici: frecventa de vibrare 50-75 Hz, amplitudinea 1,0…1,3 mm, viteza de avansare: min. 0,6 m/minut, prin doua treceri ale acestora pe fiecare strat de beton ce se compacteaza. Relatia intre grosimea dalei, h si latimea grinzii vibratoare, masurata in sensul de avansare, b, este: b > h. Latimea grinzii de vibrare trebuie sa fie cel putin egala cu grosimea dalei.

of 168

22.1.4. Procedurile de vibrare si distanta maxima intre vibratoare vor fi cele descrise, in totalitate, in metoda propusa de Antreprenor si aprobata de Inginer, inainte de inceperea lucrarilor de betonare.

22.1.5. Pentru a asigura vibrarea corecta a betonului pe intreaga suprafata a stratului compactat, se va urmari ca grinda vibratoare, in timpul vibrarii, sa se afle cu 1…3 mm mai jos decat suprafata betonului din spatele grinzii.

22.1.6. Grosimea stratului de beton necompactat trebuie sa fie de 1,15...1,35 ori mai mare decat grosimea finala a stratului compactat, in functie de lucrabilitatea betonului.

22.1.7. Punerea in opera a betonului se va face fara intreruperi, iar daca acestea nu pot fi evitate (ploaie intensa, defectarea utilajelor, intreruperi in aprovizionarea cu beton, etc.) se va executa din betonul confectionat pana in acel moment o dala mai scurta decat cea prevazuta, terminata cu un rost transversal de contact, care va fi situat la min. 1,50 m distanta de cel mai apropiat rost al imbracamintii rutiere.

22.1.8. Distanta dintre doua pozitii succesive de lucru ale placilor sau riglelor vibrante trebuie sa fie astfel stabilita incat sa fie asigurata acoperirea succesiva a intregii suprafete de beton compactat.

22.1.9. Intreruperea betonarii la sfarsitul unei zile de lucru se va face numai la un rost transversal de dilatatie sau de contact.

22.1.10. Pe sectoarele de drum cu declivitati, sensul de executie al benzii de beton va fi urmatorul:

pentru pante de pana la 3% se lucreaza in sensul urcarii drumului (din aval spre amonte);

pentru pante mai mari de 3% se lucreaza in sensul coborarii drumului (din amonte spre aval), adaptandu-se la situatia respectiva, atat consistenta betonului cat si viteza de avansare a utilajelor, avand in vedere totodata si necesitatea ca in fata utilajelor sa existe in permanenta un val de beton afanat cu rol de “zid de sprijin”.

22.1.11. Betonul asternut la cota si necompactat, se va verifica cu dreptarul si se vor efectua corectarile necesare inainte de vibrare, pentru eliminarea denivelarilor suprafetei, prin completare cu beton sau indepartarea betonului in exces. Langa longrine betonul se va indesa cu maiul metalic asigurand totodata mentinerea ancorelor in pozitie orizontala.

22.1.12. Dupa asternerea stratului de beton pe o portiune de 5…6 m, pe toata latimea si dupa verificarea grosimii betonului necompactat cu sablonul, se va proceda la vibrarea betonului cu ajutorul vibrofinisorului, urmarindu-se ca in fata grinzii vibratoare sa existe permanent un val uniform de beton de maximum 5 cm inaltime.

22.1.13. Dupa trecerea vibrofinisorului pana la circa 1 m de capatul portiunii asternute, aceasta se retrage si se face verificarea in profil longitudinal si transversal a suprafetei vibrate cu dreptarul de 3 m lungime si o pana de 20 cm lungime si maximum 3 cm latime, avand inclinatia de :10 si gradatii corespunzatoare diferentelor de inaltime de 1 mm, corectand cu beton, daca este cazul, suprafetele denivelate sau cele deschise (nevibrate).

22.1.14. Dupa verificarea si corectarea denivelarilor suprafetei vibrate, betonul de langa longrine se va compacta cu maiul sau cu placi vibrante.

22.1.15. Se trece apoi a doua oara cu vibrofinisorul, astfel ca suprafata obtinuta sa fie neteda si uniforma ca aspect.

22.1.16. Timpul care se va scurge de la prepararea betonului pentru prima sarja dintr-o dala si terminarea finisarii betonului din aceeasi dala nu va depasi cu mai mult de o ora inceputul prizei/cimentului.

22.1.17. Surplusul de mortar scos la suprafata imbracamintei de catre grinda finisoare sau rulou, se indeparteaza cu perii speciale, care sunt trase transversal spre marginea benzii de beton executate.

22.1.18. Demontarea longrinelor se va face dupa cel putin 24 ore de la turnarea betonului.

In cazul in care executarea imbracamintei se va face pe jumatate din latimea partii carosabile si se

of 168

circula pe a doua jumatate a drumului, longrinele din axa drumului se vor demonta dupa minimum 48 ore.

Aceasta operatiune se va face dupa o perioada de timp mai mare atunci cand obtinerea rezistentei betonului este intarziata de protectia acestuia (amanata, inadecvata) sau pe timp friguros.

22.1.19. Imediat dupa demontarea longrinelor, fetele laterale ale dalelor se vor acoperi cu un strat de decofrol sau emulsie bituminoasa cationica.

Art.23. Masuri in cazul conditiilor meteorologice nefavorabile

23.1. Lucrarile de punere in opera a betonului vor fi intrerupte atunci cand se ivesc urmatoarele conditii meteorologice defavorabile:

temperaturi ale aerului mai mici de +5oC

ploaie intensa, care poate conduce la degradarea caracteristicilor suprafetei betonului.

23.2. In perioada de timp friguros se poate prevedea utilizarea de accelerator de priza si/sau de intarire.

Acestea se pot folosi numai cu avizul unui laborator de specialitate si numai sub un control competent din partea santierului.

De asemenea, se poate lua in considerare si folosirea apei calde la prepararea betonului.

Atunci cand temperatura aerului este in jur de +5oC continuarea sau oprirea betonarii se va face pe baza prognozei meteorologice pe urmatoarele 24 ore (temperatura, vant).

In cazul cand temperatura coboara sub +5oC si exista pericol de inghet in urmatoarele 24 ore, lucrarile vor fi oprite.

Daca exista pericolul ca temperatura exterioara sa coboare sub 0oC, in primele 24 ore de intarire a betonului deja pus in opera, se vor lua masuri de protejare a acestuia, prin pastrarea unei temperaturi a betonului de cel putin 5oC pe o perioada de cel putin 3 zile.

Temperatura betonului proaspat inainte de a fi pus in opera trebuie sa fie mai mare de +5oC.

23.3. La betonare pe timp calduros, in vederea evitarii deshidratarii superficiale rapide, care conduce la scaderea caracteristicilor mecanice ale mortarului de la suprafata betonului, se va acorda o atentie deosebita aplicarii produsului de protectie.

Pentru evitarea fisurarii betonului intre rosturi, se va stabili momentul optim de taiere a rosturilor, astfel incat sa existe un timp suficient pentru taierea tuturor rosturilor inainte de aparitia fisurilor.

Daca apare riscul deshidratarii superficiale a betonului, datorita vantului sau a unei umiditati relative scazute a aerului, se vor lua masuri de dublare a grosimii peliculei de protectie sau se va dispune oprirea betonarii.

Temperatura betonului la punerea in opera nu va fi mai mare de 30oC.

Pentru scaderea temperaturii betonului sub 30oC, la prepararea acestuia se poate folosi apa racita.

Atunci cand temperatura aerului este mai mare de +20oC si umiditatea relativa este mai mica de 50%, se vor lua masuri pentru mentinerea umiditatii stratului suport al imbracamintii, iar produsul de protectie a betonului proaspat, se va aplica in doua straturi succesive (pentru realizarea unei bune impermeabilizari a betonului).

Atunci cand temperatura exterioara este mai mare de +30oC (pana la maximum 35oC) si umiditatea relativa a aerului este mai mica de 40%, betonarea se va face numai cu luarea de masuri speciale, racirea apei combinata cu protectia betonului cu emulsii bituminoase aplicate in doua straturi succesive si acoperirea cu copertine, imediat dupa trecerea finisorului.

Art.24. Protejarea suprafetei betonului proaspat

24.1. Intregul echipament si materialele necesare protejarii corespunzatoare a betonului proaspat,

of 168

trebuie sa fie la indemana si gata de instalare, inainte de turnarea propriu-zisa a betonului.

24.2. Metodele si produsele necesare protectiei betonului proaspat vor fi supuse aprobarii prealabile de catre Beneficiarul lucrarii, pe baza experimentarii si verificarilor preliminare privind executia protectiei, cand observand uniformitatea si continuitatea peliculei se va stabili si cantitatea de produs de protectie pe m2, determinata pe o bucata de folie de polietilena (cantarita in prealabil) interpusa pe suprafata pe care se experimenteaza protectia.

24.3. Imediat dupa terminarea strierii suprafetei betonului, se va proceda la protejarea betonului proaspat impotriva actiunii soarelui, vantului si ploilor, cu acoperisuri de protectie mobile impermeabile si nedeformabile, imbinate etans intre ele, care se deplaseaza pe masura finisarii suprafetei betonului.

Betonul va ramane astfel protejat pana la acoperirea lui cu o pelicula de protectie continua si impermeabila, cu grosime uniforma, aplicata prin stropirea suprafetei si partilor laterale ale betonului cu fluid de protectie P 45 (avand caracteristicile din tabelul 16), sau alte produse pentru care exista agremente tehnice corespunzatoare, in scopul asigurarii conditiilor favorabile de intarire a betonului si evitarii fisurarii dalelor.

Conditii tehnice pentru fluidul de protectie P 45 Tabel 16

Nr. crt.

Denumirea caracteristiciiUnit. de masura

Conditii de admisibilitate

1 Aspect - lichid, omogen, maroniu deschis

2 Densitatea g/cm3 0,7 - 1,2

3 Vascozitatea Engler la 20oC oE max. 10

4 Vascozitatea la 25o C (cupa vascozimetrica duza 3 mm) sec max. ART.

5 Vascozitatea cinematica cSt max. 26

6 Punct de inflamabilitate oC min. 30

7 Timp de uscare la 25oC ore max. 3

8 Reziduu la evaporare % 43 3

Verificarea fluidului P 45 se va face la fiecare lot aprovizionat, prin examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate emis de producator.

24.4. Produsul chimic P 45 se aplica in cantitate de 0,250 + 0,05 kg/mp, la temperaturi peste +10oC. La temperaturi sub +10oC produsul se dilueaza cu whitespirt rafinat, in proportie de o parte produs la 0,3…0,5 parti whitespirt.

24.5. In conditii meteorologice nefavorabile, atunci cand umiditatea relativa a aerului scade sub 50% (zile de arsita) sau temperatura creste peste +25oC se vor lua masuri pentru realizarea protectiei prin marirea dozajului de produs aplicat, cu 100%.

24.6. Produsul de protectie se aplica pe suprafata betonului proaspat prin pulverizare cu ajutorul unui dispozitiv de lucru.

Operatia de curatire a dispozitivului de lucru se face cu whitepirt si este obligatorie la fiecare intrerupere a lucrului mai mare de doua ore.

24.7. Lucrarile de peliculizare a suprafetei betonului proaspat nu se vor executa pe timp de ploaie. In cazul in care ploaia intervine intr-un interval mai mic de 3 ore de la aplicarea emulsiei, operatia de protectie se repeta.

24.8. Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi protejate cu acoperisuri sau folii de polietilena, atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.

of 168

24.9. Dupa taierea rosturilor, zona din lungul rosturilor se va proteja cu folii de polietilena, late de cca. 50 cm, asigurate contra vantului cu bare metalice, pana la colmatarea lor.

Art.26. Executarea rosturilor

In conformitate cu prevederile punctelor 3.3 din SR 183-1 si SR 183-2, pentru a evita aparitia fisurilor si crapaturilor datorita variatiilor de temperaturi si umiditate, tasarile inegale si pentru necesitati de constructie, imbracamintile de beton de ciment se executa cu rosturi transversale si longitudinale care le impart in dale.

26.1. Executarea rosturilor in sistemul cofraje fixe

Rosturile, in sistemul cofraje fixe, atat cele transversale cat si cele longitudinale pot fi de:

contact (de constructie);

dilatatie;

contractie.

26.1.1. Executarea rosturilor de contact

Rosturile de contact transversale se realizeaza pe toata latimea si grosimea dalei, cand se intrerupe turnarea betonului, fie la sfarsitul zilei de lucru, fie in cazul intreruperii accidentale a betonarii (ploaie intensa, defectarea utilajelor, intreruperi in aprovizionarea cu beton, etc.) si se vor executa conform figurii 9 si figurii 10, astfel:

a. in sectiunea transversala, unde apare rostul, se monteaza un dulap de lemn avand lungimea egala cu distanta intre longrine si latimea egala cu inaltimea imbracamintei, fixat cu ajutorul unor tarusi metalici, batuti in fundatie;

b. la reluarea betonarii se scot tarusii metalici si dulapul, se aplica pe suprafata laterala a imbracamintei o pelicula de emulsie bituminoasa, prin stropire de doua ori, sau se pune o fasie de carton bitumat;

c. la drumurile de clasa tehnica I si II, la strazile de categoria I si II, precum si la pistele si platformele aeroportuare, partea superioara a rosturilor de contact, pe o adancime de 30 mm din grosimea dalei, se taie ulterior pe o latime de 8-10 mm pentru a se permite o introducere usoara a produsului de colmatare.

of 168

of 168

Rosturile de contact longitudinale se realizeaza intre benzile de beton, pe toata grosimea imbracamintei, fiind prevazute cu ancore de otel-beton OB 37, cu diametrul de 10 mm si 1 m lungime (prevazute cu ciocuri), asezate la jumatatea grosimii dalei, la distanta de 1 m una de alta. In acelasi mod se trateaza si rostul longitudinal dintre dala normala si supralargirea drumurilor sau cel dintre benzile laterale ale pistelor sau cailor de rulare aeroportuare si acostamentele acestora, cu precizarea ca, in acest caz ancorele se vor aseza la jumatatea grosimii dalelor din aceste acostamente. Fac exceptie platformele cu panta sub 2%, unde armarea nu este necesara.

Rosturile de contact longitudinal se vor executa conform figurii 11 si figurii 12, astfel:

a. Ancorele se indoaie la jumatatea lungimii in unghi de 90o. Jumatate din ancora se protejeaza sa nu adere de beton prin infasurare cu hartie sau folie de polietilena, asezandu-se apoi lipita de longrina, pe pozitia finala, in timpul repartizarii betonului. Dupa demontarea longrinei din axa drumului, jumatatea protejata a ancorei ce a fost indoita de-a lungul longrinei se va dezgoli si intinde fara inflexiuni. Pentru lucrarile aeroportuare, ancorele se vor pozitiona conform prevederilor proiectului respectiv.

b. Inainte de betonarea benzii a doua, pe suprafata verticala a imbracamintei benzii turnate anterior, se va aplica in mod obligatoriu, o pelicula de protectie, prin stropire (de cel putin doua ori).

c. La drumurile de clasa tehnica I si II, la strazile de categoria I si II, precum si la pistele si platformele aeroportuare, la partea superioara a rostului de contact longitudinal se va crea prin taiere (la max. 24 ore de la turnarea dalei) un lacas de 8-10 mm latime si de 30 mm adancime care va fi colmatat la “cald” sau la “rece” cu produse speciale de etansare.

of 168

of 168

26.1.2. Executarea rosturilor de dilatatie

Rosturile de dilatatie transversale se executa conform figurii 13 si figurii 14, pe toata latimea si grosimea imbracamintei, la distanta de circa 100 m lungime de banda de beton, perpendicular pe axa benzii, in linie continua, pe toata latimea imbracamintei.

De asemenea, se realizeaza rosturi de dilatatie si in urmatoarele situatii:

la capetele tablierelor sau placilor viaductelor, podurilor, podetelor, etc.;

la capetele curbelor avand raze sub 300 m;

in punctele de schimbare a declivitatilor in care proiectul nu prevede racordari convexe, STAS 863.

of 168

Rostul de dilatatie transversal se va executa astfel:

a. Se aseaza pe fundatie o scandura imbibata din lemn de brad (pastrata in apa timp de 24 ore inainte de utilizare), de 20-25 mm grosime, care ramane in lucrare. Scandura va avea lungimea egala cu distanta intre longrine si latimea in functie de inaltimea imbracamintei, astfel:

cu 3 cm mai mica decat inaltimea imbracamintei executata intr-un singur strat;

cat inaltimea stratului de rezistenta la imbracaminti executate in doua straturi;

cat inaltimea fiecarui strat de rezistenta, cand acesta se executa in 2-3 reprize (scandurile trebuie sa fie asezate perfect in acelasi plan vertical).

Scandura se aseaza perfect vertical, perpendicular fata de longrine si se fixeaza astfel incat sa-si pastreze pozitia verticala in tot timpul executarii imbracamintei din vecinatatea sa.

Scandura de rost se va aseza astfel incat sa nu permita legatura intre dalele adiacente, pe sub scandura si pe la capetele ei.

Pozitia scandurii se marcheaza pe longrina cu creta, pentru a putea permite taierea ulterioara a rostului, in dreptul scandurii.

b. Ulterior, stratul de beton situat deasupra scandurii este indepartat prin executarea a doua taieri paralele, distantate la 20…25 mm intre ele, pana la nivelul superior al scandurii.

Rosturile de dilatatie longitudinale se executa la platforme, in cazul cand imbracamintea este mai lata de 100 m, la aproximativ jumatate din latimea imbracamintei, in locul unui rost de contact.

Rosturile de dilatatie longitudinala se vor executa cu aceleasi dimensiuni si in acelasi mod ca si rostul de dilatatie transversala (conform pct. 26.1.5.).

26.1.3. Executarea rosturilor de contractie

Rosturile de contractie sunt rosturi aparente, care separa betonul numai in partea superioara a imbracamintei, si astfel, prin micsorarea sectiunii dalei se asigura fisurarea in continuare a intregii sectiuni in dreptul rostului si nu in alte locuri.

Rosturile de contractie transversala se executa pe toata latimea imbracamintei, in linie continua, inclinate la 1/6 sau perpendicular pe axa drumului, la distante de 4…6 m, modulate dupa o secventa: 4-5-4 m, 5-4-5 m, 5-6-5 m si pe o adancime de 1/4…1/5 din grosimea dalei la imbracamintile executate intr-un singur strat (figura 15.a si figura 15.b) sau pe 1/3…1/4 din grosimea totala a dalei, cand imbracamintea se executa in doua straturi (figura 16.a si 16.b), cu ajutorul masinii de taiat rosturi echipata cu doua discuri diamantate concentrice alaturate, de diametre diferite (figura 15.a si 16.a) sau cu un singur disc avand grosimea de 8 mm (figura 15.b si 16.b).

of 168

of 168

Taierea betonului intarit se va executa imediat ce betonul permite, intr-un interval de timp de 6…24 ore de la punerea in opera a betonului, in functie de tipul cimentului si de temperatura aerului, asa cum se arata in tabelul 18.

Tabel 18

Tipul cimentului Temperatura aerului

5-13oC 13-22oC 22-30oC

I 42,5R, I 32,5R 12-24 ore 8-12 ore 6-8 ore

CD 40, I 42,5 18-24 ore 10-18 ore 8-10 ore

Numarul utilajelor de taiat rosturi trebuie sa fie suficient pentru ca sa asigure taierea in maximum 8 ore, a tuturor rosturilor benzii turnate intr-un schimb.

Se recomanda de asemenea prevederea a 1-2 masini suplimentare, in scopul inlocuirii rapide a celor ce se vor defecta in timpul taierii rosturilor.

In cazul defectarii masinii de taiat rosturi sau scaderii rapide a umiditatii relative a aerului, cu masina de rezerva se va taia in primul rand fiecare al treilea rost, revenindu-se apoi pentru taierea celorlalte rosturi.

Rosturile de contractie longitudinala se executa in cazul cand banda de beton se toarna cu o latime mai mare de 5,0 m realizandu-se pe axa acesteia.

Rosturile de contractie longitudinale se vor executa prin taiere in betonul intarit, cu aceleasi dimensiuni ca si rosturile de contractie transversala.

Rosturile de contractie longitudinale se vor taia dupa terminarea taierii tuturor rosturilor de contractie transversale.

26.1.4. Dispunerea rosturilor in plan, in intersectii de strazi, la platforme si la piete, se va face conform proiectului, evitandu-se formarea de colturi cu unghiuri mai mici de 75o si rosturi cu lungimea mai mica de 0,50 m.

26.1.5. Pe zonele mentionate in proiect, in care sunt posibile deformatii ale terenului de fundatie, in momentul punerii in opera a betonului se vor introduce ancore din otel beton OB 37 de 1 m lungime, cu diametrul 10 mm, asezate la distante de 1 m, intre ele, la jumatatea grosimii dalei.

of 168

of 168

Art.27. Colmatarea rosturilor

27.1. Golul realizat la partea superioara a rosturilor se va umple, pana la suprafata imbracamintei, cu mastic bituminos, sau cu orice alt material de colmatare agrementat tehnic si aprobat de Inginerul lucrarii, care pot fi:

masticuri bituminoase, monocomponente (la cald);

chituri elastice, monocomponente sau bicomponente (amestecate inainte de utilizare) pe baza de poliuretani, de polimer sulfidic (tiokol) sau de siliconi (la rece);

profile de neopren.

27.2. Oricare ar fi materialul folosit pentru colmatare, se vor respecta urmatoarele prevederi:

identificarea materialului si verificarea caracteristicilor sale;

curatirea rosturilor de materiale straine (praf, pamant, pietricele, etc.) cu ajutorul scoabelor si a periilor de sarma;

suflarea cu jet de aer comprimat;

amorsarea rostului, daca este necesar, prin aplicarea uniforma a produsului de amorsaj (grund) pe peretii si marginile rostului si respectarea timpului necesar pentru uscarea materialului de amorsaj;

respectarea temperaturii de punere in opera a produselor ce se pun in opera la cald;

inlaturarea materialului in exces;

darea in circulatie a sectorului colmatat numai dupa racirea produselor turnate la cald si dupa termenul impus prin tabelul 17.

Art.28. Verificarea calitatii betonului rutier pus in opera

Verificarea calitatii betonului pus in opera se face conform tabelului 15 si se refera la:

28.1. Determinari efectuate pe betonul proaspat, la locul de punere in opera:

lucrabilitatea;

temperatura in perioada de timp friguros (sub +5oC) sau foarte calduros (peste +25oC).

Daca un rezultat al determinarii privind lucrabilitatea si temperatura betonului, nu se inscrie in limitele admise, se vor efectua inca doua determinari pentru acelasi transport de beton.

Daca valoarea medie a celor 3 determinari se inscrie in limitele admise, se va accepta punerea in opera a betonului. Daca este depasita limita admisa, se refuza punerea in opera a betonului din transportul respectiv.

28.2. Incercari pe betonul intarit:

rezistenta la incovoiere, pe prisme de 150x150x600 mm;

rezistenta la compresiune, pe cuburi sau fragmente de prisme cu sectiunea 150x150 mm;

rezistenta la compresiune, pe carote.

Rezistentele la incovoiere si la compresiune, la varsta de 28 de zile pentru betonul pus in opera, determinate pe fiecare serie de trei epruvete, se analizeaza de laboratorul statiei de betoane, care efectueaza incercarea, imediat dupa inregistrare.

28.2.1. In cazul in care rezultatul sau rezultatele incercarilor sunt mai mici decat cele prevazute pentru clasa betonului respectiv, indicate in tabelul 14, laboratorul va comunica, in termen de 48 ore, rezultatul in cauza, conducatorului statiei, conducerii unitatii de care depinde statia si Inginerului lucrarii.

Urmare comunicarii primite de la laboratorul statiei de betoane, in termen de 48 ore, seful statiei impreuna cu Inginerul lucrarii si conducatorul punctului de lucru, vor identifica sectorul de imbracaminte executat (dalele turnate) in schimbul de lucru corespunzator probei, cu valoarea rezistentei neasigurata, pe care se vor efectua verificari suplimentare, prin incercari nedistructive

of 168

sau extragere de carote.

Daca din verificarile suplimentare rezulta ca betonul nu indeplineste conditiile prevazute, va fi convocat Beneficiarul care va analiza si decide masurile corespunzatoare.

28.2.2. Rezultatele incercarilor pe cuburi la 28 de zile, vor fi analizate in doua etape si anume:

grupate lunar, pentru aprecierea activitatii statiei;

grupate pe tronsoane de drum sau pe intregul sector executat, pentru aprecierea realizarii clasei betonului pus in lucrare, din care se vor elimina rezultatele incercarilor de pe tronsoanele pe care s-au efectuat verificari suplimentare prin incercari nedistructive sau extrageri de carote.

28.2.3. Incercarile prin metode nedistructive sau pe carote se efectueaza conform reglementarilor in vigoare, cu precizarea ca in calcule se introduce ca valoare de calcul, rezultatul mediu pe sectiune, in cazul incercarilor prin metode nedistructive si valoarea individuala, in cazul incercarilor obtinute pe carote.

28.3. Pentru statia de betoane, prelucrarea si interpretarea rezultatelor incercarilor se face pe probele prelevate la statie, pe durata a 30 zile.

Aprecierea activitatii statiei se face pe baza rezistentei caracteristice la incovoiere obtinuta pentru fiecare tip de beton.

28.4. Aprecierea realizarii clasei betonului pus in lucrare se face pe baza valorii rezistentei caracteristice la incovoiere obtinuta pe grupul rezultatelor analizate.

28.5. Conformitatea pentru rezistentele betonului la incovoiere, se verifica pe baza criteriului care prevede limitarea rezistentei caracteristice la incovoiere, a sirului de rezultate analizat la valoarea clasei betonului.

CRITERIUL se aplica in cazul in care conformitatea betonului utilizat la o lucrare este verificata, considerand rezultatele a cel putin 2 probe (6 prisme 150x150x600 mm).

Conformitatea este realizata daca rezistenta caracteristica la incovoiere (Rkinc.) este cel putin egala

cu clasa betonului respectiv.

28.6. Interpretarea rezultatelor incercarilor efectuate pe betonul din imbracamintea rutiera executata se va face conform prevederilor din ANEXA III.1 din Normativul NE 014.

9.3.6 CAPITOLUL VI

9.3.6.1 Controlul calitatii, conditii tehnice, reguli si metode de verificare

Art.29. Controlul calitatii

29.1. Verificarile ce trebuie efectuate in diferite etape ale executiei imbracamintilor rutiere de beton de ciment, sunt cele prevazute in ANEXA I.2 la Normativul NE 014.

29.2. Inginerul va aproba preliminar:

sursele si furnizorii de materiale;

instalatiile si echipamentul;

retetele si sectoarele de proba;

metodele de executie.

29.3. Pe parcursul executiei se verifica in permanenta calitatea materialelor si se vor efectua verificarile pentru certificarea calitatii betonului si a executiei imbracamintilor din beton de ciment, dupa cum urmeaza:

29.3.1. respectarea operatiunilor tehnologice, care trebuie sa corespunda prevederilor din acest caiet de sarcini, verificandu-se in special:

respectarea proiectului;

of 168

datele inscrise in bonurile de transport ale betonului (daca nu s-a depasit durata de transport);

conditiile de punere in opera a betonului, functionarea utilajelor de punere in opera a betonului, pregatirea platformei in vederea turnarii betonului;

mentinerea omogenitatii betonului, in timpul transportului si punerii in opera;

mentinerea longrinelor sau a firelor de ghidaj la cotele prevazute;

mentinerea pozitiei ancorelor sau gujoanelor din otel-beton;

distributia uniforma a betonului in fata utilajelor de compactare;

compactarea uniforma si evitarea segregarii in timpul compactarii;

luarea de masuri speciale in cazul turnarii in conditii meteorologice nefavorabile;

executia rosturilor: pozitie, materiale utilizate, dimensiuni, finisare;

protejarea suprafetei betonului;

asigurarea conditiilor de finisare a suprafetei imbracamintei.

29.3.2. Caracteristicile materialelor, trebuie sa corespunda conditiilor tehnice din acest caiet de sarcini si normelor si reglementarilor in vigoare.

Caracteristicile materialelor se verifica, cu frecventele precizate in tabelul 9, la aprovizionare si inainte de utilizare.

29.3.3. Se verifica, caracteristicile betonului proaspat si ale betonului intarit, care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice din tabelele 13 si 14.

Aceste caracteristici se verifica, cu frecventele precizate in tabelul 15, la statia de betoane si la locul de punere in opera.

29.4. Controlul dupa executia imbracamintei consta in:

verificarea denivelarilor de suprafata, cu aparatura tip APL;

verificarea rugozitatii suprafetei, prin masuratori cu metoda inaltimii de nisip;

verificarea rezistentei betonului, pe baza de carote extrase din lucrare;

verificarea grosimii imbracamintei, cu ajutorul carotelor.

Art.30. Elemente geometrice

30.1. Grosimea totala a imbracamintii de beton de ciment este cea prevazuta in proiect.

Cand imbracamintea se executa in doua straturi, grosimea stratului de uzura este de 6 cm.

Abaterea maxima admisa la grosimea totala proiectata a imbracamintei este de:

(-10…+15) mm la drumuri noi si modernizari

(-10…+50) mm la ranforsarea imbracamintilor existente.

Verificarea grosimii imbracamintii de beton se efectueaza prin masuratori directe, la marginile benzilor de beton, la fiecare 200 m, precum si pe carotele extrase pentru verificarea calitatii betonului.

30.2. Latimea de turnare a dalei de beton este prevazuta in proiect si poate fi de 2,50...8,50 m.

Abaterea maxima admisa la latimea proiectata a benzii de beton este de:

+ 15 mm, la drumuri noi, modernizari si ranforsari de imbracaminti bituminoase;

+ 5 mm, la ranforsarea imbracamintilor rutiere vechi din beton de ciment.

Verificarea latimii imbracamintei de beton, se efectueaza prin masuratori directe cu ruleta, intre marginile benzii de beton, la fiecare 200 m.

30.3. Panta transversala a imbracamintei este cea indicata in proiect.

of 168

Abaterile limita la panta transversala la drumuri si strazi poate fi de + 0,4% fata de valoarea pantei indicate in proiect. La pantele transversale ale imbracamintilor pentru piste, cai de rulare, bretele de legatura si platforme aeroportuare abaterea maxima admisa este de + 0,2% (2 mm/m).

Verificarea pantei transversale se face in mod obligatoriu in dreptul profilelor prevazute in proiect si intre aceste profiluri, la cererea comisiei de receptie. Masuratorile se fac cu un dreptar, avand lungimea egala cu jumatate din latimea partii carosabile (respectiv cu latimea partii carosabile cu panta unica la autostrazi, in curbe cu panta unica, etc.), cu bolobocul si cu o pana gradata, lunga de 30 cm (grosimea maxima de 3 cm si inaltimea la capete de 1,5 cm si respectiv 9 m). Gradatiile pe partea superioara a penei, trebuie sa fie corespunzatoare diferentelor de inaltime de 1 mm.

30.4. In profil longitudinal, abaterile limita la cotele imbracamintei, fata de cotele din proiect, pot fi:

+ 10 mm, la autostrazi, piste, cai de rulare si platforme aeroportuare, drumuri de clasa tehnica II, strazi de categoria I si II;

+ 20 mm, la drumuri de clasa tehnica III…V, strazi de categoria III si drumuri de exploatare de categoria I;

+ 30 mm, la strazi de categoria IV, drumuri de exploatare de categoria II si III, locuri de stationare, alei carosabile si platforme de parcare, portuare si industriale.

Art.31. Caracteristicile suprafetei imbracamintii

31.1. Denivelarile maxime admisibile ale suprafetei imbracamintei, in sens transversal sau longitudinal, masurate sub dreptarul de 3,00 m lungime pe fiecare banda de beton sau banda de circulatie, pe toata suprafata acesteia, sunt de:

4 mm, in cazul imbracamintilor ce se executa pentru lucrarile de drumuri avand viteza de proiectare mai mare de 100 km/h;

5 mm, in cazul imbracamintilor ce se executa pentru lucrari de drumuri avand viteza de proiectare intre 50 si 100 km/h;

6 mm, in cazul imbracamintilor ce se executa pentru lucrari de drumuri avand viteza de proiectare sub 50 km/h.

Distanta minima intre doua puncte cu denivelari maxime admise, masurata pe axa longitudinala a benzii de beton, este de 20 m.

31.2. Denivelarile admisibile la rostul longitudinal de contact intre doua benzi de beton, adiacente, sunt de 2 mm in cazul partii carosabile cu doua pante transversale si la pistele aeroportuare.

31.3. Denivelarile maxime admisibile intre muchiile dalelor invecinate ale rosturilor transversale sunt de:

0 (zero) mm, la rosturile de contractie ale imbracamintei ce se executa pentru lucrari de drumuri proiectate pentru viteza de circulatie mai mare de 100 km/h si pentru piste aeroportuare;

2 mm, la rosturile de contractie ale imbracamnintei ce se executa pentru lucrari de drumuri avand viteza de proiectare sub 100 km/h;

2 mm, la rosturile de lucru pentru drumuri si piste aeroportuare indiferent de viteza de circulatie.

31.3.1. Verificarea denivelarilor suprafetei imbracamintii se efectueaza in timpul executiei, imediat dupa prima trecere a vibrofinisorului si la receptie.

31.3.2. In profil longitudinal, masurarea denivelarilor se efectueaza pe fiecare banda de beton sau banda de circulatie si anume pe axa acestora, cu ajutorul dreptarului de 3,00 m lungime si a unei pene de 20 cm lungime si max. 3 cm latime, avand o inclinatie de 1:10 si gradatii corespunzatoare diferentelor de inaltime de 1 mm. Masuratorile se vor face la fiecare dala realizata in timpul executiei si din 50 in 50 m la receptie, sau prin sondaj la cererea comisiei de receptie si se vor consemna numai citirile ce depasesc denivelarile admisibile indicate la pct. 31.1.

31.3.3. In profil transversal, verificarea denivelarilor este obligatorie in dreptul profilelor aratate in

of 168

proiect si la cererea comisiei de receptie si intre aceste profile. Masuratorile se fac in mod similar cu cele prevazute la pct. 31.3.2. pentru profile in lung, folosind insa un dreptar cu lungimea aratata la pct. 30.3.

31.4. Verificarea rugozitatii imbracamintei se efectueaza prin metoda inaltimii de nisip conform STAS 8849, inainte de darea acesteia in circulatie. Valoarea minima a rugozitatii este de 0,6 mm, cu exceptia sectoarelor cu declivitati mai mari de 6%, sau in curbe cu raze sub 125 m si in intersectii unde este de 0,8 mm.

31.5. Verificarea modului de realizare si de colmatare a rosturilor, a prezentei fisurilor si crapaturilor, se efectueaza pe baza de observatii vizuale, obtinute prin parcurgerea pe jos, in prima perioada a zilei si de preferat pe vreme racoroasa, a sectorului de imbracaminte executat.

31.6. Verificarea cotelor din axa drumului, prevazute in profilul longitudinal se face cu ajutorul unui aparat de nivel.

31.7. In cazul in care se dispune de aparatul Viagraf pentru determinarea planeitatii drumului in profil longitudinal, verificarea si interpretarea rezultatelor se face cu acest aparat, conform reglementarilor legale in vigoare.

31.8. Rezultatele verificarilor se consemneaza in evidentele de control ale santierului si fac parte integranta din cartea constructiei.

31.9. Investitorul, prin reprezentantul sau oficial (Inginerul lucrarii) va verifica periodic datele inscrise in documentele de atestare a calitatii executiei.

Art.32. Prescriptii speciale

32.1. Defectiunile aparute la imbracamintile de beton de ciment trebuiesc reparate inainte de darea in exploatare a acestora.

Modul de reparare a lor se stabileste de comun acord cu Beneficiarul si Proiectantul.

32.2. Pentru asigurarea durabilitatii in exploatare, imbracamintile de beton de ciment se exclud de la tratamentul cu clorura de sodiu (sare gema industriala) ce se efectueaza iarna pentru combaterea lunecusului, timp de cinci ani de la data executiei acestora.

32.3. Rosturile de constructie se taie dupa deschiderea acestora.

32.4. Produsele utilizate ca fund (pat) de rost trebuie sa fie compresibile, neputrezibile, rezistente la temperaturi ridicate, specifice produselor de etansare la cald a rosturilor si sa nu interactioneze cu produsele de etansare la rece a rosturilor.

Art.33. Referinte ale specificatiilor tehnice

33.1. AgregateGranulozitatea agregatelor naturale STAS 730 si SREN 933-2Umiditatea agregatelor STAS 4606Echivalentul de nisip STAS 730Continutul de impuritati la agregate STAS 4606Parti levigabile STAS 4606Continutul de fractiuni sub 0,1 mm STAS 730Rezistenta la strivire a agregatelor in stare saturata STAS 4606Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles STAS 730Grad de spargere la agregate concasate STAS 730Forma granulelor (coeficient de forma; rapoarte b/a si c/a; continut de granule plate si deiculare STAS 730Rezistenta agregatelor la inghet-dezghet - coeficient de gelivitate si sensibilitate la inghet STAS 730 - pierdere de masa STAS 4606

of 168

Coeficient de calitate STAS 730Masa rocii la agregate concasate STAS 730Porozitatea aparenta la temperatura normala STAS 6200/13

33.2. Ciment, beton, imbracaminte rutiera, produse de protectie si de colmatare a rosturilorStabilitatea si inceputul timpului de priza la ciment SR EN 196/3Contraprobe ciment SR EN 196/7Starea de conservare a cimentului C 140Rezistente mecanice ale cimentului SR EN 196-1Lucrabilitatea betonului si granulozitatea agregatelor din beton

STAS 1759Densitatea aparenta STAS 1759Rezistente mecanice ale betonului STAS 1275 si NE 014Continut de aer oclus STAS 5479Grad de gelivitate STAS 3518Rugozitatea suprafetei imbracamintei STAS 8849Extrageri, prelucrari, incercari carote STAS 1275 si C 54Densitatea fluidului de protectie P 45 STAS 35Vascozitatea fluidului de protectie P 45 STAS117/STAS 2096Punctul de inmuiere al masticului bituminos STAS 60Penetratia Asrobitului STAS 2922Stabilitatea Asrobitului STAS 9199

9.3.7 CAPITOLUL VII

9.3.7.1 Receptia lucrarilor

Receptia imbracamintilor de beton de ciment se efectueaza in trei etape: pe faze de executie - determinante, preliminara (la terminarea lucrarilor) si finala.

Art.34. Receptia pe faze de executie - determinante

Receptia pe faze determinante (receptii ale lucrarilor ce devin ascunse), stabilite in proiect, se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volumul 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in proiect pentru pregatirea platformei sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art. 20 din prezentul caiet de sarcini.

Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect si de caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control.

In urma acestei receptii se incheie “Proces verbal de receptie pe faza” in registrul de lucrari ascunse in care sunt specificate eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

Art.35. Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor)

Receptia preliminara a imbracamintii din beton de ciment se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari de drum, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

Receptia preliminara se efectueaza cand sunt terminate toate lucrarile si verificarile prevazute in

of 168

documentatia de proiectare, inclusiv remedierile neconformitatilor constatate si la cel putin o luna de zile de la darea in circulatie.

Comisia de receptie va examina lucrarile executate privind conditiile tehnice de calitate, fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate, si fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faza, intocmite in timpul executiei lucrarilor.

Evidenta tuturor verificarilor efectuate in timpul executiei lucrarilor, face parte din documentatia de control la receptia preliminara.

Art.36. Receptia finala

Receptia finala a imbracamintii din beton de ciment se face odata cu receptia finala a intregii lucrari de drum, dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia.

Receptia finala se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.

I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT nr. 43/1998 - Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor de interes national.

Ordinul MT nr. 45/1998 - Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor.

Ordinul MT nr. 46/1998 - Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.








CD 146 - Instructiuni tehnice pentru executia lucrarilor de reparare a drumurilor cu beton rutier fluidizat cu aditiv FLUBET.

NE 012 - Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat.

NE 014 - Normativ pentru executarea imbracamintilor rutiere din beton de ciment in sistemele cofraje fixe si glisante.

III. STANDARDE

SR 183-1 - Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment executate in cofraje fixe. Conditii tehnice de calitate.

SR 183-2 - Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment executate in cofraje glisante. Conditii tehnice de calitate.

SR EN 196-1 - Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea rezistentelor mecanice.

of 168

SR EN 196-3 +

+ SR EN 196-3/AC - Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului de priza si a stabilitatii.

SR EN 196-6 - Metode de incercari ale cimenturilor. Determinarea finetii.

SR EN 196-7 - Metode de incercari ale cimenturilor. Metode de prelevare si pregatire a probelor de ciment.

SR 227-2 - Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea finatii de macinare prin cernere pe proba de 100 g.

STAS 333 - Otel laminat la cald. Otel rotund.

SR 388 - Ciment Portland.

STAS 438/1 - Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate.

STAS 539 - Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere.

SR 662 - Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate.

SR 667 - Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate.

STAS 730 - Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare.

SR 754 - Bitum neparafinos pentru drumuri.

STAS 790 - Apa pentru betoane si mortare.

SR EN 933-2 - Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrica. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor.

SR EN 1097-1 - Incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistentei la uzura (micro-Deval).

STAS 1275 - Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit. Determinarea rezistentelor mecanice.

STAS 1759 - Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat. Determinarea densitatii aparente, a lucrabilitatii, a continutului de agregate fine si a inceputului de priza.

STAS 3518 - Incercari pe betoane. Determinarea rezistentei la inghet-dezghet.

STAS 3789 - Hartii superioare de ambalaj. Hartie rezistenta.

SR 3832-2 - Materiale puzzolanice naturale si artificiale. Determinarea umiditatii si a dioxidului de siliciu.

SR 3832-3 - Materiale puzzolanice naturale si artificiale. Determinarea trioxidului de fier si a trioxidului de aluminiu.

SR 3832-4 - Materiale puzzolanice naturale si artificiale. Determinarea oxidului de calciu si a oxidului de magneziu.

SR 3832-5 - Materiale puzzolanice naturale si artificiale. Determinarea trioxidului de sulf.

SR 3832-7 - Materiale puzzolanice naturale si artificiale. Determinarea

of 168

substantelor combustibile.

STAS 4606 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de incercare.

STAS 5296 - Cimenturi. Determinarea rapida a marcii cimentului.

STAS 5479 - Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat. Determinarea continutului de aer oclus.

STAS 6200/13 - Pietre naturale pentru constructii. Determinarea compactitatii, porozitatii si a coeficientului de saturatie.

STAS 8171 - Folii de polietilena de joasa densitate.

STAS 8625 - Aditiv plastifiant mixt pentru betoane.

STAS 8819 - Cenusa de centrale termoelectrice utilizata ca adaos in betoane si mortare.

STAS 8849 - Lucrari de drumuri. Rugozitatea suprafetelor de rulare. Metode de masurare.

STAS 8877 - Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentru lucrarile de drumuri.

STAS 10.092 - Ciment pentru drumuri si piste de aeroporturi.

STAS 12093 - Fluid de protectie P 45.

of 168

caiet de sarcini fotovoltaice

Documents