CAIET DE SARCINI

CAIET DE SARCINICAPITOL DE LUCRARISAPATURI1). GENERALITATI

Acest capitol cuprinde conditiile ce trebuie respectate la lucrarile de terasamente (sapatura, umplutura, compactare si transport pamant) la infrastructura constructiilor curente de orice fel, la lucrarile de constructii industriale, agrozootehnice, locuinte si social culturale.

2). STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

La lucrarile de sapatura se vor avea in vedere urmatoarele normative:

- C169-88, normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente, P10-86, proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii;

- TS - norme de deviz pentru terasamente;

- C16-94, normativ pentru executarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii;

3). LUCRARILE DE EXECUTIE

3.1.IN CONDITII NORMALE DE EXECUTIE

Inainte de atacarea lucrarilor de sapatura, beneficiarul va elibera terenul pe amplasamentul constructiei de toate dotarile edilitare ce se pot gasi in solul acestuia: retele de apa, canalizare, termice, gaz metan, telefonice, electrice,etc. Lucrarile se vor ataca dupa imprejmuirea zonei si eventual semnalizarea pe timp de noapte, daca deranjaza circulatia rutiera. Lucrarile se vor realiza prin sapatura generala cu utilaj adecvat, respectandu-se normele de protectia muncii pentru taluzurile sapaturii si pentru lucrul cu utilajul. Se admit sapaturi manuale numai in spatii inguste si pentru corectarea taluzelor si a fundului sapaturii.

UTILAJE FOLOSITE

In functie de natura pamantului si existenta sau nu a apei, se pot folosi utilaje ca:-buldozer pentru sapatura generala si deplasare locala (miscarea terasamentului).

-excavator pentru saparea in spatii largi si inguste prin retrageri (santuri) avand cupa pana la 40 cm latime si depozitarea in mijlocul de transport. Daca exista apa, se coboara nivelul freatic prin canale colectoare sau puturi si pomparea acestora.

-draglina pentru saparea in teren usor cu apa la volume mari;

-picamar in teren foarte tare (conglomerat, stanca etc.)

-cilindru compresor pentru compactare, mai mecanic, mai manual;

3.2.IN CONDITII DE EXECUTIE PE TIMP FRIGUROS

Nu se admite executia ultimului strat de sapatura in apropierea cotei de fundare pe timp friguros, fara a se lua masuri impotriva inghetului (pentru a nu ingheta terenul)ceea ce ar duce la schimbarea conditiilor geotehnice ale terenului, pe care urmeaza a se funda constructia.UTILAJE SI MATERIALE

Pe langa utilajele principale enumerate la punct 3.1. se mai adauga: rogojini sau alte materiale termoizolante impotriva inghetului.

4). TRANSPORTUL PAMANTULUI

Pamantul rezultat din sapatura se depoziteaza local si pe etape pentru umplutura si numai diferenta rezultata se transporta cu utilaje de transport la locul de depozitare.

La transportul pamantului se va tine seama de:

- distanta de transport, act incheiat de beneficiar sau proiectant cu constructorul

- infoierea pamantului rezultat din sapatura

- utilajele mecanice folosite

5). UMPLUTURI DE PAMANT

Dupa executia infrastructurii, a eventualelor canale de instalatii, se executa sistematizarea pe verticala la cotele din proiect cu umplutura de pamant ales din sapatura.

Pamantul ales pentru umplutura rezultat din sapatura nu trebuie sa contina stratul de sol vegetal, urme de radacini, deoarece prin putrezire in timp ar conduce la goluri cu tasari posibile. Umplerea se va executa numai pe teren bun. Nu se admite umplutura pe teren vegetal.

Straturile de pamant, pietris etc. rezultate din sapatura se compacteaza in straturi de 20-25 cm. grosime cu maiul manual, maiul mecanic, sau in suprafete intinse cu cilindrul compresor, prin treceri succesive de 2-3 ori in acelasi punct, folosindu-se pamant cu umiditate optima pentru compactare.

6)TOLERANTE LA EXECUTIE

Sapatura generala si sapaturile locale se realizeaza numai dupa trasarea constructiei si verificarea trasarii acesteia de catre beneficiar impreuna cu seful de proiect. Dupa executia fundatiilor, inainte de turnarea betonului in pereti, sau executia zidariei se retraseaza axele constructiei si se materializeaza constructia pe fundatie.

Se admit deviatii de 5 cm. pentru fundatii continui fara a iesi zidaria de caramida in afara fundatiei, iar pentru devieri mai mari se va cere avizul scris al proiectantului, in functie de importanta elementului de constructie.

La structuri pe cadre se verifica retrasarea inainte de turnarea cuzinetului, abateri ale constructiei peste 5 cm. fiind discutate cu proiectantul, iar corectiile vor fi facute fara a se permite la stalpi abateri mai mari de 2 cm.

7)CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE SAPATURA, UMPLUTURA SI COMPORTAREA PAMANTULUI DE UMPLUTURA

In functie de importanta constructiei, volumul acesteia, natura terenului de fundare, sistemul constructiv, proiectantul prin obligatiile de proiectare, sau asistenta tehnica va fi chemat pe santier pentru verificarea si consemnarea in scris a lucrarilor in fazele ascunse:

- trasarea axelor constructiei

- adancimea de fundare si latimea acestuia

8) CONDITII DE MASURARE A LUCRARILOR

Masuratorile lucrarilor de terasamente (sapatura, umplutura, compactari) si transport se vor face la m.c. de terasamente, respectiv tone pentru transport, conform proiect, scazindu-se pentru volumul de umplutura volumul canalelor de instalatii daca este cazul.CAPITOL DE LUCRARI

cofraje1). GENERALITATI

Prezentul capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrarile de cofraje pentru turnarea betoanelor monolite de orice fel (simple sau armate)la elementele de constructii ca: fundatii, pereti, stalpi, grinzi.

2). NORMATIVE DE REFERINTA

-NE 012-99 Cod de practica pt.executarea lucrarilor din beton,beton armat si beton precomprimat(partea I )

-C 162-73 - Normativ pentru alcatuirea si folosirea cofrajelor metalice.

-C 11 -73 - Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea panourilor placaj pentru cofraje.

-C 16 -84 - Realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii.

3). MATERIALE

Materialele utilizate pentru cofraje vor fi: material lemnos,metal sau materiale plastice

Materialele trebuie sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare privind calitatea.

Pentru materialul lemnos se va utiliza: cherestea de rasinoase conf. STAS 1949-86 calitatea C. Placaj pentru lucrari exterioare conf.STAS 7004-86 calitatea I de 8 sau 15mm. grosime, sau placaj de vagoane de marfa. Suruburi cu cap inecat pentru lemn STAS 1452-82 sau cuie filetate STAS 2111-90 tip B,sau cuie tip D. Cofraje metalice executate de regula din otel pentru constructii STAS 500/1-89 si 500/2/3-80.

Pentru unguentul de garda aplicat imediat dupa curatire se va folosi emulsia parafinoasa SINcu urmatoarea compozitie:

- parafina - 20 - 25%

- sapun - 1,5 - 2%

- apa

- 78,5 - 73%

4). MONTAREA COFRAJELOR

curatirea locului de montaj;

trasarea pozitiei cofrajului;

transportul si asezarea panourilor si a celorlalte materiale, elemente de inventar in apropierea locului de montaj;

curatirea si ungerea panourilor;

asamblarea si sustinerea provizorie a acestora;

verificarea pozitiei cofrajului pentru fiecare element de constructie, atat in plan orizontal cat si in plan vertical si fixarea in pozitii; relatia cu elementele de la etajul inferior; verificarea golurilor.

inchiderea, legarea (blocarea) si sprijinirea definitiva a tuturor cofrajelor cu ajutorul dispozitivelor de blocare (caloti, juguri, tiranti,zavoare, distantieri, proptele, contravantuiri, etc.);

etansarea rosturilor;

5). DECOFRAREA

Partile laterale ale cofrajului se pot indeparta dupa atngerea unei rezistente in beton astfel incat fetele si muchiile sa nu fie deteriorate. Pentru decofrarea fetelor inferioare de la placi si grinzi, si mentinerea popilor de siguranta, se vor respecta cu strictete conditiile din NE012-99. De asemenea se va respecta STAS 1275-88;

se stemuiesc cu mortar de ciment gaurile pentru tirantii cofrajului;

se debavureaza suprafetele de beton si se remediaza defectele de turnare;

CAPITOL DE LUCRARIarmaturI

1). GENERALITATI

Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate de antreprenor la lucrari de fasonare si montarea armaturilor pentru elementele din beton armat confectionate cu agregate grele, turnate monolit sau prefabricate pe santier, in elemente de constructii curente de orice fel, inclusiv industriale.

2). STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

La lucrarile de montare a armaturilor pentru elemente de beton armat se vor avea in vedere urmatoarele standarde si normative de referinta:

STAS 438/1-89 Otel beton laminat la cald

STAS 438/2-91 Sarma trasa pentru beton armat

STAS 438/3-98 Produse de otel pentru armarea betonului (plase sudate)

STAS 10107/0-90 Calculul si acatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat (cap. 6)

NE 012-99 Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat

C 28-83 Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton

C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente

P 59-96 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armaturii cu plase sudate a elementelor de beton

3). MATERIALE

Sortimentele uzuale de oteluri pentru armaturi, caracteristicile de forma si dimensiuni sunt precizate in NE 012-99.

Controlul calitatii otelurilor se executa conf.NE 012-99 anexa VI pct.A5

4). CONTROLUL CALITATII

Controlul calitatii lucrarilor de montare a armaturilor in elementele de beton armat.

In cadrul normativului C 56-85 caietul 5 cap.2.4.sunt prevazute toate verificarile si modul de stipulare a observatiilor facute asupra armaturilor montate in cofraje, pregatite pentru betoane.

Documentatia pregatita pentru receptia structurii de rezistenta trebuie sa contina actele si datele prevazute in punctul 2.11 din normativ.

La fasonarea armaturilor se va trece numai dupa ce otelurile pentru elemente de beton armat au fost verificate conform prevederilor STAS 1799-81 Constructii de beton armat si beton precomprimat.

CAPITOL DE LUCRARIbetoane

1). GENERALITATI

Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrarile cu betoane simple si armate, confectionate cu agregate grele, turnate monolit pe santier in elemente de constructii curente de orice fel, precum si in elemente de prefabricate executate pe santier.

2). STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

La lucrarile de betoane se vor avea in vedere urmatoarele standarde si normative de referinta:

C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii

C212-87 Instructiuni tehnice pentru aplicarea procedeului de vacumare a betonului

C149-87 Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru elemente de beton si beton armat

STAS1759-88 Incercari pe betoane. Incercarea pe betonul proaspat. Determinarea densitatii aparente a lucrabilitatii, a continutului de agregate fine si a inceputului de priza

STAS 5479-88 Incercari pe betoane.Incercari pe betonul proaspat. Determinarea continutului de aer oclus

STAS 2320-88 Incercari pe betoane si mortare.Tipare metalice demontabile pentru confectionarea epruvetelor

STAS 1275-88 Incercari pe betoane.Incercari pe betonul intarit.Determinarea rezistelor mecanice

STAS 2414-91 Incercari pe betoane. Determinarea densitatii,compactitatii si porozitatii betonului intarit

STAS 3519-76 Incercari pe betoane. Verificarea impermeabilitatii la apa

STAS 1799-88 Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat.Tipul si frecventa verificarilor calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de c-tii din beton, beton armat si beton precomprimat

STAS 3622-86 Betoane de ciment. Clasificare

STAS 5511-89 Incercari pe betoane. Determinarea aderentei beton-armatura

ISO 9812 Consistenta betonului.Metoda raspandirii

ISO 7031 Determinarea impermeabilitatii betonului

ENV 206 Specificatie tehnica. Betoane-terminologii, cerinte, niveluri de performanta

CEB-FIP Model code 1990 nr.205 Partea D-Tehnologia betonului

NE 012-99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat

3). MATERIALE

3.1.CIMENTURI Sortimente uzuale de cimenturi: caracterizarea acestora, precum si domeniul de utilizare sunt precizate in anexa IV-1 din NE 012-99.Pentru elementele de constructii care au conditii normale de exploatere tipul de ciment ales va respecta tabele IV.1.2. din NE 012-99.

Verificarea calitatii cimentului se va face:

- la aprovizionare conform prevederilor din anexa X.I. punct A.

- inainte de utilizare conf.prevederilor din anexa X.I.punct B.

- metodele de incercare sunt reglementate prin STAS 227/1986 si anexa IV.2.din NE 012-99.

3.2.AGREGATE NATURALE GRELE Pentru prepararea betoanelor avand dimensiunea aparenta cuprinsa intre 2200 si 2500 kg/mc. se vor folosi agregate grele provenite din sfaramarea naturala sau din concasarea rocilor. Conditiile tehnice pe caretrebuie sa le indeplineasca agregatele sunt indicate in STAS 1667-76 (anexa IV.3.);

Pentru prepararea betoanelor se vor folosi sorturile:

sortul1)-agregate 0-3mm.; sortul 2)-agregate 3-7mm; sortul3)-agregate 7-16 sau 7-20mm

sortul 4) -agregatele 16-31 sau 16-40mm.

Utilizarea altor sorturi de agregate se poate face numai cu acordul proiectantului.

Verificarea calitatii agregatelor se va face:

- la aprovizionare, conf.prevederilor din anexa X.I.pct.A2.

- inainte de utilizare conf.prevederilor din anexa X.1.pct.B2 din NE 012-99;

Metodele de incercare sunt reglementate in STAS 4606-80 (anexa IV.4.).

3.3.APA Apa utilizata la confectionarea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau alta sursa, dar in acest ultim caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790-84.

3.4.ADITIVI In cazul in care se impune realizarea de betoane cu caracteristici ce pot fi obtinute numai cu ajutorul unor aditivi - proiectantul va indica in piesele proiectului acest lucru.

4). PREPARAREA SI TRANSPORTUL BETONULUI In cazul unor cantitati mai mici de 10mc. beton/ora si un volum de cel mult 50mc. de beton pe schimb pot functiona cu acordul beneficiarului si a proiectantului statii de betoane de santier, sub directa supraveghere a sefului de santier, fara a fi necesara atestarea lor.

Betonul va fi preparat in betoniere cu amestecare fortata sau cadere libera, respectandu-se clasa si marca prevazute in proiect. La stabilirea compozitiei, amestecare si transport vor fi respectate prevederile normativului NE012-99.

Vor fi prelevate mostre din fiecare sarja de beton preparat pe santier, ce vor fi trimise la laboratoare specializate pentru a confirma clasa si marca betonului preparat.

In cazul betoanelor preparate in statii specializate, constructorul trebuie sa aiba informatii in ceea ce priveste compozitia betonului pentru a putea efectua turnarea in conditii corespunzatoare. Betonul livrat va fi insotit de certificat de calitate.

5). EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETOANE

Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de seful punctului de lucru care va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a punctelor 6.6-6.18 din NE 012-99 si a fisei tehnologice intocmita la santier.Pentru betoanele turnate cu pompa se va respecta anexa VII.1.din NE 012-99

Compactarea betonului se va face mecanic prin vibrare sau in caz exceptional prin batere si indesare cu respectarea conditiilor si indicatiilor de la punctele 6.13-6.35 din NE 012-99.

In masura in care este posibil,se vor evita rosturile de lucru,organizindu-se executia astfel incit betonarea sa se faca fara intrerupere pe nivelul respectiv,sau intre doua rosturi de dilatare.Cind rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor va fi stabilita prin proiect sau fisa tehnologica a lucrarilor. La stabilirea pozitiei de lucru se vor respecta regulile prevazute la punctele 6.33-6.39 din NE 012-99.

Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si de reducere a deformatiilor din constructie,betonul turnat va fi protejat pentru mentinerea umiditatii minime 7zile dupa turnare,respectind indicatiile si conditiile de la punctele 6.40-6.45 din NE 012-99.

Dupa turnarea elementelor, in mod special pentru a evita contractia betonului si desprinderea de elementul consolidat, acesta se va proteja prin invelire si udare cel putin 5 zile.

Partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de minim 2,5 N/mmp.,astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate (cca.2 la 4 zile).

Pentru decofrarea fetelor inferioare la placi si grinzi si mentinerea popilor de siguranta se vor respecta cu strictete conditiile si indicatiile de la punctele 6.47. la 6.55. si tabelele 6.2. si 6.3 din NE 012-99 si STAS 1275-88.

6). TOLERANTE DE EXECUTIE

Abaterile maxime admisibile la executarea lucrarilor de beton si beton armat monolit vor respecta prevederile din tabelul III.1.1. din normativul NE012-99.

Pentru constructii cu caracter special se vor respecta abaterile date prin proiect.

Se va evita incarcarea betonului proaspat cu sarcini intr-un interval mai mic de 14 zile.

La decofrarea elementelor turnate, pentru a nu produce miscari sau solicitari in zonele de contact, durata de decofrare se va majora cu o zi fata de prevederile normatibvului. Nu se admite decofrarea sub doua zile.

7). CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE BETOANE

Controlul calitatii lucrarilor de betoane se va face pe faze astfel:

- inainte de inceperea betonarii conf. caiet V pct. p2.5. C 56- 85

- in cursul betonarii elementelor de constructii conf. caiet V pct.26 C 56- 85

- la decofrarea oricarei parti de constructie conf. caiet V pct. 27

Criteriile pentru aprecierea calitatii betonului se vor lua dupa anexa 5. din normativul NE012-99 si STAS 1275- 81 si urmareste evitarea livrarii sau punerii in opera a unui beton care nu indeplineste conditiile impuse.

Calitatea betonului pus in lucrare se apreciaza dupa anexa 7 NE012-99 si se consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar si constructor.

Daca nu s-au indeplinit conditiile de calitate se vor analiza de catre proiectant masurile ce se impun.

Receptia structurii de rezistenta se va face conform caiet V punctele 2.13- 2.15 din normativul C 56- 85, iar incadrarea in abaterile admise se va face conf. anexei III.1. din NE012-99.

8). CONDITII DE MASURARE A LUCRARILOR

Masuratoarea lucrarilor de betoane se va face la metru cub de beton turnat si compactat pe volum real, scazandu-se golurile cu sectiunea mai mare de 400 cmp fiecare.

CAPITOL DE LUCRARI

ZIDARII1). GENERALITATI

Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrari de executie a zidariilor.

2). STANDARDE SI NORMATIVE, PRESCRIPTII TEHNICE DE REFERINTA

P2 85 Normativ privind alcatuirea , calculul si executarea structurilor de zidarie plina si GVP cuprins in Buletin Constructii 11/95.

C14-83 - Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate usoare la lucrari de zidarie cuprinse in Buletin Constructii 9/82

STAS 10109/1-82 Lucrari de zidarie

STAS 10104/82 Constructii de zidarii si metode de calcul a sectiunilor

3). MOSTRE SI TESTARI

In executie nu se vor utiliza decat produse si materiale insotite de certificate privind atestarea calitatii.

Pentru toate cazurile in care antreprenorul sau proiectantul au dubii asupra calitatii produselor si materialelor se fac testari in laboratoare specializate.

Materialele pentru executarea zidariei trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standarde.

4). DEPOZITARE, MANIPULARE

Depozitarea se face in spatii ferite de intemperii pt. a nu influenta negativ calitatea acestora. Manipularea pe santier se va face cu mijloace specifice din dotarea acestora (benzi transportoare, macarale, bob containerizat) sau manual pt. cantitati si gabarite mici. Toate materialele si produsele vor fi insotite de certificat de calitate.

5). EXECUTIA LUCRARILOR

Toate lucrarile pt. compartimentari nu implica tehnologii speciale de executie insa obligatoriu se vor folosi numai echipe specializate pt. aceste categorii de lucrari.

Peretii despartitori din caramizi pline si blocuri ceramice cu goluri, armate si nearmate cu grosimi de 7.5 si 12.5 cm cu h=2.70-4.50 m se vor rigidiza cu bare de otel de 6 mm sau sarma de 4-5 mm inglobate in rosturi orizontale. Grosimea rosturilor orizontale a zidariei tesute trebuie sa fie de 12 mm, iar a celor verticale de 10 mm.

Zidaria de umplutura va fi bine impanata si partea de sus si vor fi ancorate de elementele portante ale constructiei cu ajutorul mustatilor de otel beton cu agrafe fixate pe bolturi impuscate.

Montarea obiectelor sanitare pe zidarie de caramida plina se face prin dibluri de lemn.

Blocurile si placile din beton celular autoclavizat corespund STAS 1083-80 si se utilizeaza la ziduri, la atice terasa, cat si la elemente de captusire a diafragmelor si stalpilor.

Mortarele folosite vor fi de calitate superioara, se prepara in statii centralizate, iar marca acestora se stabileste de proiectant si executant, functie de tipul materialului din care se executa zidaria.

6). TERMINAREA LUCRARILOR

Lucrarile de compartimentare si inchidere prin ziduri neportante vor fi considerate terminate numai dupa ce se verifica de responsabilul tehnic al investitiei modul cum au fost executate, calitatea, materialul lor si daca au fost indepartate de la locul executiei schelele, rosturile de materiale, obiecte si utilaje folosite.

Terminarea lucrarilor se consemneaza prin proces verbal de receptie, categorie de lucrari si numai dupa aceasta se trece la executarea tencuielilor.

7). ABATERI ADMISE, VERIFICARI

Nu se permit abateri de la pozitia acestora conform proiectului, verticalitatea si orizontalitatea elementelor si zidurilor. Se verifica cu un dreptar planeitatea zidariilor, fiind excluse curbarile, intinderile sau iesiturile de volume care ar influenta negativ operatiunea de finisare.

8). VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI

Verificarile se fac de catre proiectant, executant si beneficiar pentru a se asigura conditii de receptie. Se face receptia zidariei ca lucrari ascunse si se incheie proces verbal de receptie pe categorii de lucrari. Se verifica existenta certificatelor de calitate pentru materiale si produse.

In cazul depistarii unor defectiuni acestea se vor remedia inainte de trecerea la finisare.

Se verifica pozitia si calitatea instalatiilor inglobate sau care traverseaza zidurile pentru a se evita spargeri ulterioare pentru acestea.

9). MASURATOARE SI DECONTARE

Zidaria se masoara la metru cub de lucrare real executate iar decontarea se face conform clauzelor contractelor dintre beneficiar si antrepenor.

CAPITOL DE LUCRARI

SARPANTE

1). GENERALITATI

Acest capitol cuprinde specificatii tehnice pentru lucrarile de sarpante la acoperisuri realizate in mod curent la constructii civile si industriale.

Pentru conditii speciale de realizare a sarpantelor in functie de specificul lucrarii, de materiale neutilizate frecvent in executie, se stabilesc specificatii tehnice suplimentare de comun acord intre proiectant, antreprenor si beneficiar.

2). NORMATIVE SI STANDARDE DE REFERINTA

NP005-96 cod pentru calculul si alcatuirea elementelor din lemn

C58 85 Norme tehnice privind ignifugarea materilalelor combustibile

STAS 7771/1 81 Masuri de siguranta contra incendiilor , determinarea rezistentei la foc a elementelor de constructii.

STAS 6793 86 Detalii de strapungere si racorduri la cosurile si canalele de fum.

Alte normative si standarde specifice fiecarui material si produs utilizat pentru invelitori.

3). MOSTRE SI TESTARI

Toate materialele utilizate pentru sarpante vor fi testate in prealabil de furnizor si vor fi atestate calitativ.

Pe santier se verifica calitatea materialelor, concordanta cu specificatiile din fisele de produs si in caz de dubii se pot face probe si testari in laboratoare specializate.

4). MATERIALE SI PRODUSE

In functie de materialele si sectiunile prevazute in proiectul tehnic, acestea pot fi:

scanduri si dulapi

grinzi

sipci si rigle

lemn rotund pentru constructii (bile, manele, prajini)

Materiale auxiliare:

cuie cu cap plat tip D

scoabe 12

otel lat

5). LIVRARE , DEPOZITARE , MANIPULARE

Livrarea tuturor materialelor se face pe baza de conventie intre antreprenor si furnizor, acestea fiind insotite de certificate de calitate.

Transportul se face cu mijloace auto luand masuri de acoperire a acestora pentru evitarea degradarii.

Transportul materialelor pe verticala si prin spatii inchise se va face cu grija pentru a nu afecta prin lovire structura si elementele de constructii finisate.

6). EXECUTIA

Executia lucrarilor se va face numai de catre echipe specializate in aceasta categorie de lucrari. Muncitorii care lucreaza la executarea sarpantei vor fi asigurati tot timpul cu centuri de siguranta.

Reazemele si distantele intre ele trebuie sa corespunda riguros cu proiectele. La montarea definitiva, se verifica cota de nivel, orizontalitatea coardelor si a pantelor. Se controleaza de asemenea ca fermele sa fie perfect aliniate, astfel ca prin montarea capriorilor sa se obtina suprafete plane pentru invelitoare.

Imbinarile intre elemente se executa cat se poate de ingrijit, pentru aceasta fetele de contact trebuie sa fie plane si netede. Orice piesa montata care are imbinarile imperfecte, trebuie scoasa si inlocuita. Este indicat ca inainte de asamblarea pieselor, gaurile si imbinarile pieselor sa fie ignifugate. La executia prinderilor cu cuie, acestea vor fi batute normal pe piese, iar capetele iesite vor fi indoite pe fibrele lemnului. Pentru a evita despicarea lemnului cuiele batute consecutiv nu vor fi pe aceeasi fibra.

Elementele verticale, pe masura ce se monteaza, vor fi contravantuite provizoriu, pentru a inlatura pericolul de rasturnare. Pana la ancorarea definitiva a intregii sarpante, diferitele parti ale sarpantei vor fi ancorate dupa montare.

Piesele sarpantei se indeparteaza de cosurile de fum cu cel putin 10cm.

Se vor respecta detaliile din proiect specifice fiecarei operatii sau categorii de lucrari.

7). TERMINAREA LUCRARILOR

Terminarea lucrarilor se constata de proiectant si beneficiar numai dupa ce au fost executate toate lucrarile prevazute in proiect si prin dispozitii de santier, iar acestea sunt de calitate.

Se incheie proces verbal de receptie pe categorii de lucrari.

8). ABATERI ADMISE

Abaterile de planeitate masurate cu dreptarul de 3m nu trebuie sa depaseasca 5mm in lungul pantei si 10mm perpendicular pe aceasta.9). VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI

Verificarile se fac de catre proiectant, beneficiar si antreprenor si constau in masurarea prin sondaj a elementelor geometrice ale acesteia:

pante

planeitate

rectiliniaritate

distante intre axe

10). MASURATORI

Sarpanta se masoara la metru patrat suprafata orizontala.