caiet de sarcini antreprenoriat

Nicolae Roşca, Olga Cojocaru, Olga Ojog, Natalia Bacalu, Victoria Hîncu

DREPTUL AFACERILOR Caiet de sarcini pentru seminare

Chisinău, 2012

CZUR

Recomandat de Catedra Dreptul Antreprenoriatului şi Comisia de Asigurare a Calităţii

Autori: Nicolae Roşca, doctor în drept, conferenţiar universitarOlga Cojocaru, magistru în drept, lector universitarOlga Ojog, magistru în drept, lector universitarNatalia Bacalu, magistru în drept, lector universitarVictoria Hîncu, magistru în drept

Recenzent:Victor Volcinschi, doctor în drept, profesor universitar

Prezenta lucrare metodico-didactică a fost elaborată în conformitate cu programa modernizată a cursului „Dreptul afacerilor”.

Destinat studenţilor de la Facultatea de Drept a USM

© N. Roşca, O. Cojocaru, O.Ojog, N. Bacalu, V. Hîncu, 2012 © USM, 2012

2

Tema IIntroducere în dreptul afacerilor

Izvoarele dreptului afacerilor

1.1. Subiectele temei

Obiective Unităţi de conţinut

să definească dreptul afacerilor; să identifice relaţiile reglementate de

normele dreptului afacerilor; să caracterizeze izvoarele şi principiile

dreptului afacerilor să selecteze normele de drept după forţa lor

juridică; să deosebească relaţiile patrimoniale de

cele nepatrimoniale ale dreptului afacerilor; să deosebească normele juridice de drept

privat de normele juridice de drept public care se includ în dreptul afacerilor;

să explice interconexiunea dreptului afacerilor cu ramurile şi instituţiile de drept;

să explice unele situaţii practice în care acţiunile autorităţilor publice restrâng drepturile întreprinzătorilor;

să explice necesitatea existenţei principiului inviolabilităţii investiţiilor;

să aibă abilitatea de a explica utilitatea hotărârilor Curţii Constituţionale, practicii judiciare naţionale şi a CEDO, doctrinei juridice pentru stabilitatea legislaţiei şi protecţia investitorilor.

1. Noţiunea dreptului afacerilor. Definiţia „dreptului afacerilor”. Controversele denumirii dreptului afacerilor. Locul dreptului afacerilor în sistemul de drept al Republicii Moldova.

2. Obiectul dreptului afacerilor. Sistemul subiectiv şi sistemul obiectiv al dreptului afacerilor. Raporturile patrimoniale şi nepatrimoniale. Raporturi între întreprinzători şi organele statului.

3. Istoria dreptului afacerilor (comercial).4. Izvoarele. Constituţia. Actele internaţionale.

Legile organice şi ordinare. Ordonanţele şi hotărârile Guvernului. Actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei şi a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare. Actele normative departamentale. Actele normative ale autorităţilor publice locale. Actele corporative. Uzanţele. Practica judecătorească. Principiile de reglementarea a activităţii de întreprinzător. Revizuirea actelor normative.

5. Principiile. Principiul libertăţii activităţii de întreprinzător; Principiul inviolabilităţii investiţiilor; Principiul libertăţii concurenţei loiale.

6. Tendinţele moderne. Dezvoltarea instituţiei - persoană juridică. Internaţionalizarea normelor de drept privat. Intervenţia statului în activitatea economică.

1.2. Actele normative1. Constituţia.2. Codul civil al Republicii Moldova nr.1107/2002.3. Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi.4. Legea nr.235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de

întreprinzător.5. Alte acte legislative indicate la subiectul „Izvoare”.

1.3. Literatura:1. Cărpenaru Stanciu. Drept comercial român, ediţia a 5-a, Bucureşti, 2004, p. 1-22.2. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor, vol. I, Chişinău, 2004, p. 3-42.3. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor, Chişinău, 2011, p. 7-42.4. Rusu V.; Focşa Ch. Curs de drept comercial, Chişinău, 2006, p.7-22. 5. Каленик А. В. Коммерческое право, Кишинев, 2006, с. 7-61.6. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Recenzie la manualul (cursul de prelegeri) Dreptul economic

3

(partea generală) elaborată de Eugenia Cojocari, doctor habilitat în drept, profesor universitar (USM)// Revista Naţională de Drept, 2008, nr.10, p.77-82. 7. Turcu Ion. Dreptul afacerilor, Iaşi, 1992, p. 5-12.8. Turcu Ion. Teoria şi practica dreptului comercial, Lumina lex, Bucureşti, 1998, p.17.9. Petrescu Raul. Drept comercial român, Oscar print, Bucureşti, 1996, p. 7-21. 10. Romul Petru Vonica. Drept comercial, vol.I, ”Victor”, Bucureşti, 1997, p.11-51. 11. Angheni Smaranda; Volonciu Magda; Stoica Camelia; Lostun Monica Gabriela. Drept comercial, Oscar print, Bucureşti, 2000, p.19-35.12. Guyon Yves. Droit des affaires, Tome 1, Droit commercial general et Societes, 10-ieme edition, Economica, Paris, 1998, p.5-30.13. Гражданское и торговое право капиталистических государств, Москва, 1993, с. 11.14. Лаптев B. Предпринимательское право понятие и субьекты. Москва, 1997, с. 3-30.15. Попондопуло В.Ф. Понятие коммерческого права // Государство и право, № 8, 1993, с. 72-81.16. Коммерческое право, под редакцией Попондопуло В.Ф.; Яковлевой В.Ф., Санкт-Петербург, 1997, c. 4-31. 17. Ершова И.В.; Отнюкова Г.Д. Предпринимательское право понятие и субьекты. Москва, 2009, с.7-69.18. Doinicov I.V. Предпринимательское право, Москва, 1999. 19. Гушчин В.В.; Дмитриев И.А. Российское Предпринимательское право, Москва, 2005, c.10-81.20. Олейник О.М. Предпринимательское (хозяйственное) право, Москва, 1999, c. 13-140.

1.4. Speţe Nr. 1 Argumentaţi dacă operaţiunile juridice indicate mai jos sunt sau nu activităţi de întreprinzător. 1. Cetăţeanul Ichim Eugen a procurat de la piaţa angro 50 de kg de cartofi:

1. pentru consum personal;2. cu scopul comercializării ulterioare a acestora la piaţa agricolă;3. pentru prepararea colţunaşilor în scopul comercializării acestora;

2. Cetăţeanul Baraguţa Sergiu a cules de pe lotul de lângă casă 1 tonă de mere, dintre care 800 de kg ulterior le-a comercializat la piaţa agricolă.

3. Persoana juridică rezident al Republicii Moldova a importat şi a comercializat 2 tone de cartofi.

4. SRL „Onitof” a produs şi a livrat restaurantului „La umbra nucului” - 2 tone de cartofi.5. Parcul de troleibuze, având statutul de întreprindere municipală, transportă pasageri.6. Instituţia de învăţământ cu autobuzele proprii transportă zilnic studenţii înmatriculaţi la

instituţia dată de la căminele studenţeşti la blocurile de studii.7. Părintele transportă copilul său, precum şi alţi copii din ogradă la şcoală cu microbuzul

propriu.

Nr. 2Care din raporturile juridice, menţionate în continuare, pot fi calificate ca activităţi de întreprinzător ?

a. cumpărarea a 10 acţiuni de către o persoană fizică;b. cumpărarea a 10 acţiuni de către un fond de investiţii;c. depunerea banilor pe un cont bancar de depozit;d. acordarea de împrumut cu dobândă vecinului.

Nr. 3Codul Civil al Republicii Moldova prevede că societăţile comerciale sunt înfiinţate în baza

4

actului de constituire. Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi prevede că documentele de constituire ale societăţii pe acţiuni este contractul de constituire şi statutul. Acelaşi lucru este prevăzut şi de Legea cu privire la societăţile pe acţiuni, cu menţionarea faptului că actul de constituire îşi pierde valoarea juridică după înregistrarea societăţii. Care din actele legislative menţionate se aplică la înfiinţarea societăţii pe acţiuni ?

1.5. Teste

1. Definiţi noţiunea de „drept al afacerilor”._____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Indicaţi care din raporturile juridice menţionate nu sunt reglementate de normele Dreptului afacerilor?

a. Activitatea de comercializare a cartofilor de către proprietarul lotului pomilegomicol;b. Activitatea de comercializare a produselor petroliere;c. Activitatea de construcţie a propriului garaj de către o persoană fizică; d. Activitatea de vânzare a plantelor medicinale culese de pe câmpurile Moldovei;e. Spălarea automobilelor; f. Activitatea profesorului la liceu, colegiu, instituţie de învăţământ superior;g. Activitatea de prestare a serviciilor de telefonie mobilă;h. Prestarea serviciilor juridice de către un avocat.

3. Numiţi perioadele de dezvoltare a „Dreptului afacerilor (comercial)” în lume (denumirea şi secolele).a. ___________________________________________________________________b. ___________________________________________________________________c. ___________________________________________________________________d. ___________________________________________________________________

4. Care din actele normative indicate nu se includ în sursele formale ale Dreptului afacerilor studiat în Republica Moldova?a. Legea cu privire la societăţile cu răspundere limitată;b. Codul civil; c. Codul comercial;d. Legea cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor

individuali;e. Legea cu privire la uzanţele comerciale;f. Codul electoral; g. Regulamentul Băncii Naţionale privind licenţierea băncilor; h. Legea cu privire la fondurile de investiţii;i. Contractul colectiv de muncă încheiat între societatea pe acţiuni şi colectivul său de

muncă; j. Actul de constituire a societăţii pe acţiuni; k. Legea cu privire la avocatură.

5. Explicaţi în ce constă principiul libertăţii activităţii de întreprinzător._________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

6. Explicaţi în ce constă tendinţa modernă de internaţionalizare a normelor de drept privat.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

7. Numiţi 3 categorii de relaţii patrimoniale şi 3 categorii nepatrimoniale ce sunt reglementate de normele Dreptului afacerilor.a. ________________________________________________________________b. ________________________________________________________________c. ________________________________________________________________d. ________________________________________________________________e. ________________________________________________________________f. ________________________________________________________________b. ________________________________________________________________

8. Numiţi 4 legi organice şi 4 legi ordinare care se includ în dreptul afacerilor.a. ________________________________________________________________b. ________________________________________________________________c. ________________________________________________________________d. ________________________________________________________________e. ________________________________________________________________f. ________________________________________________________________g. ________________________________________________________________h. ________________________________________________________________

9. Numiţi 6 acte normative, altele decât actele legislative care se includ în dreptul afacerilor.a. ________________________________________________________________b. ________________________________________________________________c. ________________________________________________________________d. ________________________________________________________________e. ________________________________________________________________f. ________________________________________________________________

10. Numiţi cel puţin 3 principii ale Dreptului afacerilor.a. ________________________________________________________________b. ________________________________________________________________c. ________________________________________________________________d. ________________________________________________________________

11. Numiţi cel puţin 3 tendinţe moderne ale Dreptului afacerilor.a. ________________________________________________________________b. ________________________________________________________________c. ________________________________________________________________d. ________________________________________________________________

6

Fiecare test se evaluează cu 3 puncte.

Nr. de puncte Nota 32-33 1028-32 924-27 820-23 716-19 611-15 57-10 44-6 30-3 2

1.6. Lucrul individual1. Pregătirea unui portofoliu1 care să includă cel puţin 10 articole ştiinţifice şi capitole secţiuni extrase din cărţi dedicate subiectului „Noţiunea de Drept al afacerilor” (cu preferinţă în limba română; ca excepţie în limba rusă, în limba engleză şi în limba franceză) – se evaluează maxim cu nota 8.2. Pregătirea unui portofoliu care să includă cel puţin 10 articole ştiinţifice şi capitole secţiuni extrase din cărţi dedicate subiectului „principiilor dreptului afacerilor şi tendinţele moderne ale dreptului afacerilor” (cu preferinţă în limba română; ca excepţie în limba rusă, în limba engleză şi în limba franceză) – se evaluează maxim cu nota 8.3. Referat2 pe tema: „Istoricul Dreptului afacerilor (comercial)” – aproximativ 10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10. 4. Referat pe tema: „Noţiunea Dreptului afacerilor (comercial)” –aproximativ 10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.5. Referat pe tema: „Izvoarele Dreptului afacerilor” – aproximativ 10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

Tema 2Activitatea de întreprinzător

Dreptul de a desfăşura activitate de întreprinzător


Obiective Unităţi de conţinut să definească activitatea de întreprinzător; să descrie elementele definitorii ale activităţii

de întreprinzător; să deosebească activitatea de întreprinzător

de alte activităţi social-utile; să clasifice activităţile de întreprinzător după

criteriile cunoscute; să determine reglementările legale care

interzic sau limitează desfăşurarea activităţii de întreprinzător;

să consulte persoanele în domeniul selectării formei de realizare a dreptului de a desfăşura activitatea de înreprinzător;

1. Noţiunea activităţii de întreprinzător. Definiţia şi elemente definitorii. Activitate independentă, din proprie iniţiativă, în nume propriu, pe riscul propriu. Natura juridică a activităţii de întreprinzător. Genuri de activităţi de întreprinzător. Activităţi interzise. Activităţi considerate monopoluri de stat şi monopoluri naturale. Activităţi supuse licenţierii. Activităţi practicate în baza patentei de întreprinzător. Profesiunile liberale. 2. Dreptul de a desfăşura activitatea de întreprinzător. Conţinutul dreptului de a desfăşura activitatea de întreprinzător. Momentul din care

1Portofoliul se întocmeşte în formă electronică şi în formă materială şi se susţine în faţa profesorului.2Referatul se elaborează în formă electronică şi în formă materială conform cerinţelor înaintate faţă de tezele de licenţă. Se susţine în faţa profesorului.

7

să explice conţinutul dreptului de a desfăşura activitatea de întreprinzător;

să determine limitele de desfăşurare a activităţii de întreprinzător;

apare dreptul de a desfăşura activitatea de întreprinzător. Limitele şi interdicţiile de a desfăşura activitate de întreprinzător. Formele juridice de realizare a dreptului de a desfăşura activitatea de întreprinzător; parte a capacităţii de folosinţă. Dreptul de a desfăşura activitatea de întreprinzător – parte a capacităţii de exerciţiu.

1.2. Actele normative:1. Constituţia.2. Codul civil, nr.1107/2002.3. Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi. 4. Legea nr.235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător.5. Legea nr.451/2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător.6. Legea privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător nr.160/2011, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.170-175/2011.7. Legea privind implimentarea ghişeului unic în desfăşurarea activităţii de întreprinzător nr.161/2011, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.170-175/2011.8. Legea nr.93/1998 privind patenta de întreprinzător.9. Hotărârea Guvernului nr.582/1995 cu privire la reglementarea monopolorilor.10. Codul fiscal.11. Hotărârea Guvernului nr.547/1995 cu privire la măsurile de coordonare şi reglementare de către stat a preţurilor.

1.3. Literatura:1. Cărpenaru Stanciu. Drept comercial român, ediţia a 5-a, Bucureşti, 2004, p. 23-57.2. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor. vol. I, Chişinău, 2004, p. 43-100.3. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor. Chişinău, 2011, p. 43-64.4. Rusu V.; Focşa Ch. Curs de drept comercial, Chişinău, 2006.5. Каленик А. В. Коммерческое право, Кишинев, 2006. 6. Turcu Ion. Dreptul afacerilor, Iaşi, 1992, p. 13-49, 243-246.7. Turcu Ion. Teoria şi practica dreptului comercial, Lumina lex, Bucureşti, 1998.8. Bârsan C.; Dobrinoiu V.; Ţiclea A.; Toma M. Societăţi comerciale. Organizarea.

Funcţionarea. Răspunderea.Bucureşti, 1993, p. 196-222.9. Căpăţână Octavian. Dreptul concurenţei comerciale. vol-I, vol-2, Bucureşti, 1992.10. Petrescu Raul. Drept comercial român, Oscar print, Bucureşti, 1996.11. Romul Petru Vonica. Drept comercial, vol.I, ed. ,,Victor”, Bucureşti, 1997.12. Angheni Smaranda; Volonciu Magda; Stoica Camelia; Lostun Monica Gabriela. Drept

comercial, Oscar print, Bucureşti, 2000.13. Popescu Tudor. Dreptul comerţului internaţional, Bucureşti, 1983, p.64-67.14. Жилинский С.Э. Предпринимательское право, Москва, 2000, c. 37-52.15. Ершова И.В.; Иванова Т.М. Предпринимательское право, Москва, 2000, c. 3-6.16. Горфинкеля В.Я.; Поляк Г.Б. Предпринимательство, Москва, 2000, c.33-52.17. Коммерческое право, Под редакцией Попондопуло В.Ф.; Яковлевой В.Ф., Санкт-

Петербург, 1998, c. 6-10.

1.4. Speţe Nr.1

Cetăţeanul Micu Gheorghe este funcţionar public, care în legătură cu exercitarea funcţiilor a fost trimis în deplasare în Germania. Aflând despre viitoarea deplasare, colegul acestuia, Nicolae Mârza, l-a rugat pe Micu să-i procure un automobil de marca Opel, în limita

8

sumei de 4000 euro. Micu a îndeplinit rugămintea colegului său şi a cumpărat un Opel într-o stare bună, dar la preţ de 3000 euro, realizându-i colegului o economie de 1000 euro.

Nicolae Mârza, satisfăcut de automobilul achiziţionat, i-a mulţumit colegului şi ca recunoştinţă i-a transmis suma de 500 euro. Mai târziu, Micu Gheorghe a aflat că automobilul adus de el din Germania a fost revândut de colegul său la preţul de 6000 euro.

Poate fi calificată ca profit suma obţinută de Dl. Micu? Poate fi considerată operaţiunea lui Micu Gheorghe activitate de întreprinzător? Poate fi considerată operaţiunea lui Nicolae Mârza ca activitate de întreprinzător?Se impune cu taxe şi impozite câştigul realizat de Micu? Dar de Mârza ?

Nr. 2Cetăţeanul Dumitru Bodea este medic-chirurg la spitalul nr. 1 din Chişinău. Odată în

lună, acumulând mai multe zile de odihnă, el se deplasa la Budapesta, procura automobile la preţuri accesibile şi le aducea în Moldova unde le revindea la preţuri care-i acopereau cheltuielile şi-i asigurau un profit de aproximativ 300-500 dolari SUA de la fiecare automobil.

Inspectoratul fiscal a înaintat o acţiune în judecată prin care a cerut recunoaşterea activităţii lui Bodea Dumitru ca activitate de întreprinzător. În calitate de probe Inspectoratul fiscal a anexat informaţia organelor vamale, copia declaraţiilor vamale ale cetăţeanului Bodea prin care se dovedea că acesta, pe parcursul anului 2003, a intrat pe teritoriul vamal al Republicii Moldova de 7 ori cu 7 automobile diferite. De asemenea, au fost prezentate: copiile contractelor de cumpărare a automobilelor încheiate de Dl. Bodea în Ungaria, semnate de el şi de vânzătorii maghiari, copiile contractelor de vânzare a aceloraşi automobile, înregistrate la organul de înmatriculare a mijloacelor de transport auto din Moldova.

Poate fi considerată activitatea lui Dumitru Bodea activitate de întreprinzător?Care sunt condiţiile de desfăşurare a activităţii de întreprinzător în Moldova?Care sunt consecinţele nerespectării condiţiilor de desfăşurare a activităţii de

întreprinzător?Ce schemă de desfăşurare a activităţii de întreprinzător recomandaţi lui D. Bodea?

Nr. 3Pensionara Maria Stratilă, în fiecare zi câte 8-9 ore vindea trecătorilor seminţe prăjite de

floarea soarelui şi de bostan pe str. C. Vodă din mun. Chişinău. Având o pensie de 850 de lei, această activitate îi aducea un venit zilnic de 50-80 lei pe zi şi constituia un supliment important. Poate fi calificată activitatea pensionarei Stratilă activitate de întreprinzător? Trebuie dna Stratilă să se înregistreze sau să obţină patenta de întreprinzător? Trebuie pensionara să obţină licenţă, autorizaţie sau un alt permis pentru activitatea practicată?Poartă oare Maria Stratilă răspundere faţă de terţi pentru prejudiciul adus prin activitatea sa? Argumentaţi.

Nr. 4Ion Moraru lucrează paznic la S.A. „Revolatorul”. Acesta a convenit cu directorul

societăţii ca în locul salariului să i se permită spălarea automobilelor particularilor parcate în ograda societăţii, încasând pentru aceasta 20-25 lei pentru fiecare automobil. Spălând câte 6-7 automobile în fiecare schimb lucrătorul rămâne satisfăcut de veniturile obţinute. În zilele libere el pleacă pe malul Bâcului, unde propunea conducătorilor de automobile să le spele automobilele contra aceleiaşi plăţi. Este activitatea de spălare a automobilelor o activitate de întreprinzător? Trebuie oare Dl. Moraru să se înregistreze, să obţină licenţă sau patentă de întreprinzător pentru activitatea care o desfăşoară?

9

1.5. Teste

1. Definiţi noţiunea de activitate de întreprinzător.____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Care activităţi pot fi practicate de întreprinderile de stat (menţionaţi un singur răspuns)?

a. activităţi practicate în baza patentei de întreprinzător, activităţi monopol de stat, activităţi monopoluri naturale, activităţi licenţiate;

b. activităţi monopol de stat, activităţi monopoluri naturale, activităţi licenţiate, alte activităţi neinterzise;

c. activităţi practicate în baza patentei de întreprinzător, activităţi monopol de stat.

3. Care activităţi pot fi practicate de societăţile comerciale private (menţionaţi un singur răspuns)?

a. activităţi practicate în baza patentei de întreprinzător, activităţi monopoluri naturale, activităţi licenţiate;

b. activităţi monopoluri naturale, activităţi licenţiate, alte activităţi neinterzise;c. activităţi monopoluri naturale, activităţi licenţiate, activităţi interzise şi neinterzise.

4. Care din următoarele activităţi constituie activităţi de întreprinzător (selectaţi un singur răspuns)?

a. comercializarea mărfurilor de uz casnic, serviciile de telefonie mobilă, fabricarea mobilei, servicii de asistenţă juridică şi reprezentare în instanţa de judecată, autententificarea actelor juridice civile;

b. comercializarea cărţilor la tarabă, servicii foto-video, activitatea fondului de investiţii, păstoritul, activitatea de audit;

c. activitatea de asigurare, activitatea angajatului, activitatea instituţiei de învăţământ, activitatea acţionarului, activitatea agentului brokerului la bursa de valori, activitatea notarului.

5. Identificaţi momentul apariţiei dreptului de a desfăşura activitatea de întreprinzător. (selectaţi un singur răspuns).

a. dreptul de a desfăşura activitatea de întreprinzător apare odată cu capacitatea de folosinţă a persoanei;

b. dreptul de a desfăşura activitatea de întreprinzător apare odată cu înregistrarea de stat a persoanei;

c. dreptul de a desfăşura activitatea de întreprinzător apare odată cu capacitatea de exerciţiu a persoanei;

d. dreptul de a desfăşura activitatea de întreprinzător apare în momentul constituirii persoanei juridice;

e. dreptul de a desfăşura activitatea de întreprinzător apare în momentul obţinerii patentei sau licenţei.

6. Explicaţi corelaţia dintre capacitatea de exerciţiu a persoanei şi dreptul de a desfăşura activitatea de întreprinzător.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

10

________________________________________________________________________

7. Care din următoarele persoane nu au dreptul de a desfăşura activitatea de întreprinzător? (pot fi mai multe răspunsuri)a) medicul; b) persoana în vârstă de 16 ani căsătorită; c) persoana în vârstă de 17 ani membru al cooperativei de întreprinzător; d) auditorul; e) preşedintele Curţii Constituţionale; f) deputatul; g) avocatul; h) administratorul societăţii comerciale; i) asociatul societăţii cu răspundere limitată.

8. Clasificaţi genurile activităţii de întreprinzător după criteriile cunoscute.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

9. Selectaţi răspunsul care cuprinde toate elementele activităţii de întreprinzător.a. activitate permanentă, pe risc propriu, sub răspundere patrimonială, aducătoare de

beneficii;b. din proprie iniţiativă, independentă, în nume propriu, sub riscul şi răspunderea

patrimonială, sistematică, colectivă, în scopul obţinerii de profit;c. din proprie iniţiativă, independentă, în nume propriu, sub riscul şi răspunderea

patrimonială, sistematică, în scopul obţinerii de profit;d. independentă, în nume propriu, sub riscul şi răspunderea patrimonială, sistematică,

colectivă, în scopul obţinerii de profit.

10. Identificaţi activităţile care pot fi practicate de întreprinzătorul individual.a. comercializarea mărfurilor de uz casnic, activitate de audit, lucrări de construcţii,

servicii de asigurare;b. predarea limbilor străine, alimentaţie publică, evaluarea bunurilor imobile, transport

de pasageri şi bagaje, construcţia imobilelor, comercializarea băuturilor alcoolice şi articolelor din tutun;

c. producţie agricolă, lucrări de reparaţie, înregistrarea bunurilor imobile, acordarea creditelor, organizarea jocurilor de noroc.

11. Selectaţi activităţile de întreprinzător menţionate de legiuitorul Moldovei ca activităţi generice.

a. fabricarea producţiei;b. extragerea bogăţiilor subpământene;c. prestarea serviciilor;d. comercializarea bunurilor materiale;e. executarea lucrărilor;f. activităţi de punere în circulaţie a bunurilor materiale.


Nr. de puncte Nota 32-33 1028-32 924-27 820-23 716-19 611-15 5

11

7-10 44-6 30-3 2

1.6. Lucrul individual1. Pregătirea unui portofoliu care să includă cel puţin 10 articole ştiinţifice şi capitole

(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Noţiunea de activitate de întreprinzător” (cu preferinţă în limba română, ca excepţie în limba rusă, în limba engleză şi în limba franceză) – se evaluiază cu maxim nota 8.

2. Pregătirea unui portofoliu care să includă cel puţin 10 articole ştiinţifice şi capitole (secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Dreptul de a desfăşura activitatea de întreprinzător” (cu preferinţă în limba română. ca excepţie în limba rusă, în limba engleză şi în limba franceză) – se evaluează cu maxim nota 8.

3. Referat pe tema: ,,Noţiunea activităţii de întreprinzător” – aproximativ 10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

4. Referat pe tema: „Natura juridică a activităţii de întreprinzător” – aproximativ 10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

5. Referat pe tema: „Dreptul de a desfăşura activitatea de întreprinzător” – aproximativ 10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

Tema 3Reglementarea juridică a activităţii de întreprinzător

1.1. Subiectele temeiObiective Unităţi de conţinut

să definească noţiunile: licenţă; autorizaţie (licenţă) sistem contabil; evidenţa contabilă; concurenţă; ghişeu unic;

să identifice activităţile licenţiate de întreprinzător şi tipurile de acte permisive (autorizaţii);

să descrie etapele ciclului contabil; să caracterizeze actele de concurenţă

neloială; practicile monopoliste; să identifice tipurile de impozite achitate de

întreprinzători; să compare procedura de licenţiere a

activităţii de întreprinzător cu procedura de licenţiere a altor activităţi;

să explice diferenţa efectelor anulării licenţei de efectele suspendării şi retragerii licenţei;

să compare sistemul contabil în partidă simplă cu sistemul contabil în partidă dublă;

să compare actele de concurenţă neloială de practicile monopoliste;

să compare formele de acte de concurenţă; să compare actele care constituie abuz de

situaţie dominantă pe piaţă de actele care constituie acorduri anticoncurenţiale;

să formuleze explicaţii pentru solicitanţii de licenţe cu privire la procedura de eliberare a licenţei pentru: a) activitatea farmaceutică; b)

1. Mecanisme de intervenţie a statului în activitatea de întreprinzător. Principiile de reglementare a activităţii de întreprinzător: previzibilitatea reglementării activităţii de întreprinzător; transparenţa decizională şi transparenţa reglementării activităţii de întreprinzător; analiza impactului de reglementare; reglementarea materială şi procedurală a iniţierii, desfăşurării şi lichidării afacerilor prin acte legislative, echitabilitatea (proporţionalitatea) în raporturile dintre stat şi întreprinzător. Interesele protejate prin actele de intervenţie a statului în activitatea de întreprinzător. Noţiunea de ghişeu unic. Condiţiile de instituire şi funcţionare a ghişeului unic.

2. Obligaţia întreprinzătorilor de a obţine licenţa. Noţiune de licenţă. Organele împuternicite cu licenţierea. Procedura de eliberare a licenţei. Acţiunea licenţei în timp şi în spaţiu. Plata pentru eliberarea licenţei. Particularităţile licenţierii diferitelor activităţi de întreprinzător. Controlul asupra respectării cerinţelor legale de desfăşurare a activităţii licenţiate. Suspendarea şi retragerea licenţei. Contestarea actelor de control sau a actelor de suspendare şi retragere a licenţei.

12

transportul de mărfuri; c) transportul de pasageri; d) comerţul cu produsele petroliere; e) activitatea profesionistă pe piaţa valorilor mobiliare; f) activitatea de asigurare etc.;

să recomande procedee de contestare a deciziei de respingere a cererii de eliberare a licenţei, a deciziei de suspendare şi/sau retragere a licenţei;

să consulte întreprinzătorii privind modul de eliberare a diferitor tipuri de autorizaţii pentru activitatea de întreprinzător;

să consulte titularul patentei de întreprinzător, întreprinderea individuală şi societatea cu răspundere limitată privind obligativitatea sau neobligativitatea ţinerii evidenţei contabile;

să recomande soluţii pentru întreprinzătorul căruia i s-a încălcat drepturile prin: a) utilizarea ilegală a denumirii de firmă sau a mărcii unui alt întreprinzător; b) săvârşirea unor acţiuni de către un întreprinzător care ocupă o situaţie dominantă pe piaţă şi/sau care aplică măsuri discriminatorii faţă de alţi întreprinzători; c) săvârşirea unor acţiuni de divizare a pieţei după teritoriu.

3. Obligaţia de a obţine autorizaţii (acte permisive) pentru a desfăşura activitatea de întreprinzător. Principiile de reglementare prin autorizare a activităţii de întreprinzător. Eliberarea actului permisiv; suspendarea şi reluarea valabilităţii actului permisiv.

4. Obligaţia întreprinzătorilor de a ţine contabilitatea. Noţiune de contabilitate. Actele normative ce reglementează ţinerea contabilităţii. Sisteme contabile: Organizarea contabilităţii: ciclul contabil; documente primare, conturi contabile; registrele contabile; inventarierea; rapoartele financiare.

5. Obligaţia întreprinzătorilor de a exercita activitatea în limita concurenţei licite. Noţiune de concurenţă. Condiţiile necesare concurenţei. Formele şi funcţiile concurenţei. Acţiuni care dăunează concurenţei: practici monopoliste; acte de concurenţă neloială; acte de concurenţă neloială care izvorăsc din comerţul internaţional. Publicitatea neonestă şi publicitatea neautentică ca acţiuni care dăunează concurenţei. Răspunderea persoanelor care suprimă concurenţa.

6. Obligaţia întreprinzătorilor de a plăti impozitele. Noţiune de impozite şi taxe. Legislaţia. Clasificarea impozitelor şi taxelor.

7. Obligaţia întreprinzătorilor de protecţie a mediului. Cerinţe pentru protecţia mediului în Republica Moldova. Răspunderea juridică pentru poluarea mediului.

8. Obligaţia întreprinzătorilor de a respecta standardele de calitate a mărfurilor, produselor şi serviciilor în scopul protecţiei consumatorilor.

1.2. Actele normative:1. Constituţia; 2. Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi; 3. Legea nr.235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de

întreprinzător;4. Legea privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător nr.160/2011,

Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.170-175/2011; 5. Legea nr.451/2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător;6. Legea contabilităţii nr.113/2007;7. Legea nr. 1103/2000 cu privire la protecţia concurenţei.8. Codul fiscal;9. Legea nr. 1515/1993 privind protecţia mediului înconjurător;10. Legea nr. 105/2003 privind protecţia consumatorilor;11. Legea nr. 590/1995 cu privire la standardizare.

1.3. Literatura:1. Cărpenaru Stanciu. Drept comercial român, ediţia a 5-a, Bucureşti, 2004, p. 23-57.

13

2. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor, vol. I, Chişinău, 2004 p. 43-100.3. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor, Chişinău, 2011, p.65-95.4. Rusu V.; Focşa Ch. Curs de drept comercial, Chişinău, 2006.5. Каленик А. В. Коммерческое право, Кишинев, Chişinău, 2006.6. Turcu Ion. Dreptul afacerilor, Iaşi, 1992, p. 13-49, 243-246.7. Turcu Ion. Teoria şi practica dreptului comercial, Lumina lex, Bucureşti, 1998.8. Petrescu Raul. Drept comercial român, Oscar Print, Bucureşti, 1996. 9. Romul Petru Vonica. Drept comercial, vol.I, ed.”Victor”, Bucureşti, 1997.10. Angheni Smaranda; Volonciu Magda; Stoica Camelia; Lostun Monica Gabriela. Drept

comercial, Oscar print, Bucureşti, 2000.11. Popescu Tudor. Dreptul comerţului internaţional, Bucureşti, 1983, p.68-70.12. Nistoreanu Cristina Popa. Drept comercial (curs universitar), Craiova, 2006, p. 185-207.13. Florescu Grigore. Drept comercial roman, Fundaţiei România de mâine, Bucureşti, 2003,

p. 46-48.14. Demetrescu Paul I. Întreprinderile comerciale, Bucureşti, 1943, p. 71-74, 147-154.15. Жилинский С.Э. Предпринимательское право, Москва, 2000, c. 281-304, 309-312.16. Ершова И.В.; Иванова Т.М. Предпринимательское право, Москва, 2000, c. 216-250.17. Горфинкеля В.Я.; Поляк Г.Б. Предпринимательство, Москва, 2000, c. 227-251.18. Круглова Н.Ю. Хозяйственное право, Москва, 1999, c. 325-353.

1.4. Speţe Nr. 1

Societatea comercială ,,Tablă” SRL a procurat din Germania utilaje pentru confecţionarea numerelor de înmatriculare a automobilelor, tractoarelor, remorcilor etc. Pe parcursul anilor 1995-2001 societatea a acordat regulat servicii de confecţionare a numerelor tuturor solicitanţilor. „Tablă” SRL avea contract şi cu Poliţia Rutieră care, fiind responsabilă de înmatricularea automobilelor, le punea la dispoziţia proprietarilor de automobile.

Prin Hotărârea Guvernului nr.1229 din 13.11.2001 s-a stabilit că producţia şi livrarea tuturor numerelor de înmatriculare a mijloacelor de transport se pun în sarcina S.A. ,,Artmet”, stabilind prin aceasta monopolul unui singur producător asupra producerii numerelor de înmatriculare.

Este oare confecţionarea numerelor de înmatriculare o activitate monopol de stat?Ce trebuie să întreprindă SRL „Tablă” pentru a desfăşura activitatea de confecţionare a

numerelor de înmatriculare? Nr.2

Cătălin Păcură, înregistrat ca întreprinzător individual, s-a adresat să i se elibereze autorizaţia de comercializare a băuturilor răcoritoare. Deoarece i s-a promis că autorizaţia i se va elibera peste 15 zile, Cătălin Păcură a ieşit în piaţa centrală şi a început activitatea comercială de vânzare a băuturilor răcoritoare. Peste 5 zile de activitate la faţa locului s-a prezentat inspectorul fiscal şi a solicitat autorizaţia. Deoarece aceasta lipsea, inspectorul a întocmit procesul verbal respectiv şi l-a întrebat pe Cătălin Păcură ce venit a obţinut în aceste zile. Ultimul a prezentat caietul în care scria costul mărfurilor procurate şi preţul de vânzare al acestora, demonstrând că în aceste 5 zile a realizat un beneficiu de 350 lei.

Peste 10 zile a primit prin poştă două documente potrivit cărora acesta trebuia să achite amendă.

Cătălin Păcură s-a adresat unui avocat cu următoarele întrebări:─ în ce termen se eliberează autorizaţia?─ pentru care contravenţii el trebuia să achite amendă?

Nr.3SRL ,,VOCO” a arendat de la Primăria or. Hânceşti 20 de ari de teren pentru a organiza

o piaţă comercială. Pentru a face activitatea pieţei rentabilă şi a asigura un profit, în contract a

14

fost stipulat că după darea în exploatare a pieţei, primăria va retrage autorizaţiile de comerţ tuturor micilor întreprinzători care comercializează mărfuri în raza de 1 km de la piaţă şi va elibera acestora autorizaţii pentru comercializare pe teritoriul pieţei.

Într-adevăr, după ce piaţa a început să funcţioneze, Primăria or. Hânceşti a retras autorizaţiile de comerţ de la mai mulţi întreprinzători care activau în raza de un km. Motivul retragerii expus de persoanele cu funcţii de răspundere a fost acela că primăria trebuie să-şi onoreze obligaţia contractuală faţă de SRL ,,VOCO”, precum şi că trebuie de făcut ordine în oraş.

Întreprinzătorii îşi puneau următoarele întrebări:Este în drept primăria să semneze contracte prin care să limiteze activitatea de

întreprinzător în raza de 1km de la piaţa menţionată?

Nr.4SRL „VOCO” imediat după înregistrarea de stat, a solicitat licenţa pentru transportul

auto de călători în folos public. Directorul, el şi unic fondator, a prezentat Camerei de Licenţiere copia actelor de constituire, copia certificatului de înregistrare a societăţii, copia permisului de conducere a autovehicolului fondatorului şi copia certificatului de înmatriculare a microbuzului pe numele fondatorului şi a întocmit cererea pentru eliberarea licenţei.

Reprezentantul Camerei de Licenţiere a explicat directorului că actele prezentate nu sunt îndeajuns pentru ca organul de stat să elibereze licenţa.

Care acte sunt necesare pentru eliberarea licenţei pentru transportul auto de călători în folos public ?

Care acte normative trebuie consultate pentru a răspunde la întrebările puse?

Nr.5Societatea cu răspundere limitată „Imobilestim” SRL, principalul gen de activitate al

căreia era vânzarea-cumpărarea bunurilor imobile, precum şi evaluarea acestora, s-a adresat la un avocat cu următoarele întrebări:

Are oare societatea nevoie de licenţă pentru genurile de activitate desfăşurate?Care sunt condiţiile pentru a obţine licenţa pentru evaluarea bunurilor imobile? Care este lista documentelor necesare pentru obţinerea licenţei?Indicaţi organele specializate antrenate în eliberarea licenţei pentru genul respectiv de

activitate.Nr.6Societatea comercială „Buli-Buli” importă şi comercializează băuturi răcoritoare şi bere.

Fiind jurist la societatea în cauză, indicaţi:Care sunt condiţiile de desfăşurare a acestui gen de activitate?Cine eliberează licenţele pentru genul dat de activitate?Cîte licenţe trebuie să solicite societatea?Care este taxa pentru obţinerea licenţei pentru genul dat de activitate?

Nr.7Societatea comercială „Frozen” S.A. a încheiat un contract de distribuţie cu o societate

cu răspundere limitată „Trade” SRL care conţinea o prevedere ce stabilea interdicţia pentru „Trade” SRL de a încheia contracte similare cu alte societăţi, adică de a comercializa marfă similară produsă de alte societăţi comerciale.

Argumentaţi legalitatea sau ilegalitatea unei astfel de clauze pentru situaţiile când „Frozen” S.A.:

─ ocupă o poziţie dominantă pe piaţă;─ nu ocupă o poziţie dominantă pe piaţă.

Nr.8.

15

Camera de licenţiere a retras licenţa SRL „Agrotex” de desfăşurare a activităţii farmaceutice veterinare şi/sau asistenţă veterinară din motivul că în timpul controlului a fost depistată încălcarea condiţiilor legale de desfăşurare a acestei activităţi. Administratorul SRL „Agrotex” s-a adresat către un avocat după asistenţa juridică. Printre altele administratorul consideră că Camera de Licenţiere nu este în drept să retragă licenţa.

Întocmiţi o notă informativă şi explicaţi administratorului care sunt condiţiile de desfăşurare a a activităţii farmaceutice veterinare şi/sau asistenţa veterinară, temeiurile de retragere a licenţei şi care este procedura de retragere a licenţei?

Nr. 9.Camera de licenţiere a suspendat licenţa pentru activitatea particulară de detectiv şi pază

SRL „Beirut”. Administratorul SRL „Beirut” consideră că suspendarea activităţii s-a făcut ilegal şi solicită asistenţă juridică şi contestarea acţiunilor Camerei de Licenţiere.

Întocmiţi o notă informativă şi explicaţi administratorului care sunt condiţiile de desfăşurare a a activităţii particulare de detectiv şi pază, temeiurile şi procedura de retragere a licenţei.

1.5. Teste

1. Care organe de stat, din cele menţionate, nu sunt împuternicite cu dreptul de a elibera licenţe în activitatea de întreprinzător?

a. Camera de Licenţiere; b. Camera Înregistrării de Stat; c. Comisia Naţională a Pieţei Finanaciare;d. Banca Naţională;e. Guvernul Republicii Moldovei;f. Ministerul Justiţiei;g. Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică.

2. Decizia de eliberare a licenţei se emite în:a. 3 zile;b. 5 zile;c. 15 zile;d. 8 zile;e. 30 zile.

3. Licenţa poate fi retrasă prin decizia:a. Camerei Înregistrării de Stat;b. Autorităţii care a acordat licenţa;c. Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei;d. Instanţei de judecată;e. Inspectoratulului fiscal;f. Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare.

4. Selectaţi actele de concurenţă neloială separîndu-le de practicile monopoliste. b. Acorduri anticoncurenţiale; c. Folosirea neautorizată a firmei, emblemei, sau mărcii altui întreprinzător;d. Abuzuri de situaţia monopolistă pe piaţă;e. Răspândirea afirmaţiilor depreciative care ştirbesc reputaţia profesională a

concurenţilor;f. Fuziuni calificate ca acţiuni ce duc la concentrarea economică;g. Dobândirea pe căi ilegale a informaţiei concurentului calificată ca taină comercială.

16

5. Care sunt condiţiile pentru existenţa concurenţei pe piaţă a unui stat?a. Asigurarea cadrului legal adecvat economiei libere;b. Ridicarea calităţii mărfurilor şi serviciilor;c. Liberalizarea activităţii de întreprinzător;d. Liberalizarea preţurilor şi tarifelor;e. Intensificarea propagandei comerciale (reclamei);f. Existenţa unui număr suficient de agenţi economici privaţi;g. Stabilirea unui termen mare de garanţie.

6. Clasificaţi acţiunile anticoncurenţiale sancţionate de legislaţia Republicii Moldova.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

7. Autorităţile administraţiei publice sunt în drept:a. să interzică formarea unor noi agenţi economici într-un anumit domeniu de activitate

pentru a preîntâmpina surplusul de mărfuri care ar putea duce la scăderea calităţii lor;b. să încheie acorduri cu agenţii economici privind reducerea preţurilor la mărfurile de

primă necesitate;c. să acorde facilităţi fiscale micilor întreprinzători.

8. Numiţi cel puţin 5 tipuri de acorduri anticoncurenţiale.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

9. Identificaţi etapele ciclului contabil.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

10. Selectaţi organele cu atribuţii de colectare a rapoartelor financiare.a. Ministerul Finanţelor,b. Biroul Naţional de statistică;c. Inspectoratul fiscal;d. Banca Naţională;e. Autoritatea publică locală;f. Comisia Naţională a Pieţei Financiare;g. Camera de Licenţiere;h. Camera Îneregistrării de Stat;

11. Alegeţi sistemul de contabilitate reieşind din următoarele criterii:a. venit din vânzări – 10 mln lei; numarul mediu de angajaţi – 35 persoane; gen de

17

activitate – asigurări; __________________________________________________b. bilanţul contabil – 1 mln lei; venit din vânzări – 3 mln lei: numărul mediu de angajaţi –

15 persoane; ________________________________________________c. Valoarea de bilanţ a activelor pe termen lung – 500 mii lei; venit din vânzări – 700 mii

lei; numărul mediu de angajaţi – 20 persoane; gen de activitate – importul şi comercializarea berii; __________________________________________________

d. bilanţul contabil – 3 mln lei; venit din vânzări – 250 mii lei; numărul mediu de angajaţi – 50 persoane; ________________________________________________


Nr. de puncte Nota 32-33 1028-32 924-27 820-23 716-19 611-15 57-10 44-6 30-3 2


(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Licenţierea activităţii de întreprinzător” (cu preferinţă în limba română; ca excepţie în limba rusă, în limba engleză şi în limba franceză) – se evaluează cu maxim nota 8.

2. Pregătirea unui portofoliu care să includă cel puţin 10 articole ştiinţifice şi capitole (secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Dreptul de a desfăşura activitatea de întreprinzător în limitele concurenţei loiale” (cu preferinţă în limba română; ca excepţie în limba rusă, în limba engleză şi în limba franceză) – se evaluează cu maxim nota 8.

3. Pregătirea unui portofoliu care să includă cel puţin 10 hotărâri ale instanţelor judecătoreşti ce se referă la litigii ce privesc eliberarea de licenţe, suspendarea de licenţe, retragerea de licenţe în anumite domenii ale activităţii de întreprinzător. Hotărârile trebuie să fie în limba română şi să fie emise de instanţele judecătoreşti din Republica Moldova sau ale CEDO – se evaluează cu maxim nota 8.

4. Pregătirea unui portofoliu care să includă cel puţin 10 hotărâri ale instanţelor judecătoreşti sau a altor organe ce se referă la litigii cu privire la încălcarea dispoziţiilor legale cu privire la concurenţă. Hotărârile trebuie să fie în limba română şi să fie emise de instanţele judecătoreşti din Republica Moldova sau ale CEDO – se evaluează cu maxim nota 8.

5. Referat pe tema: „Licenţierea activităţii de întreprinzător în domeniul farmateuticii” –aproximativ 10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

6. Referat pe tema: „Licenţierea activităţii de întreprinzător în domeniul medicinii” –aproximativ 10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

7. Referat pe tema: „Licenţierea activităţii de întreprinzător în domeniul transportului de călători” – aproximativ 10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

8. Referat pe tema: „Licenţierea activităţii de întreprinzător în domeniul importului şi comercializării produselor petroliere” – aproximativ 10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

9. Referat pe tema: „Licenţierea activităţii de întreprinzător în domeniul jocurilor de

18

noroc” – aproximativ 10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.10. Referat pe tema: „Licenţierea activităţii de întreprinzător în domeniul comerţului cu

metale şi pietre preţioase” – aproximativ 10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.11. Referat pe tema: „Licenţierea activităţii de întreprinzător în domeniul fabricării,

importului, păstrării, comercializării alcoolului etilic, a producţiei alcoolice şi a berii –aproximativ 10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

12. Referat pe tema: „Licenţierea activităţii de întreprinzător în domeniul fabricării, importului, păstrării, comercializării articolelor din tutun – aproximativ 10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

13. Pregătirea unui portofoliu care să includă documentele necesare pentru eliberarea licenţei a activităţii de transport de pasageri în interes public (schimbaţi oricare alt gen de activitate de întreprinzător supus licenţierii) – se evaluează cu maxim nota 8.

Tema 4Subiectele dreptului afacerilor

Întreprinzătorii persoane fizice şi persoane juridice


să definească noţiunile: întreprinzător, întreprinzător individual, persoană juridică cu scop lucrativ; societate comercială; societate cooperatistă;

să identifice formele în care poate activa întreprinzătorul persoană fizică;

să identifice actele necesare pentru eliberarea patentei, pentru înregistrarea întreprinzătorului individual;

să identifice persoanele juridice care au dreptul să desfăşoare activitate de întreprinzător de cele care nu au acest drept;

să identifice formele în care se poate constitui persoana juridică cu scop lucrativ;

să compare noţiunea de întreprinzător cu noţiunea de: a) întreprindere; b) antreprenor; c) agent economic; d) comerciant;

să compare statutul juridic al titularului patentei de întreprinzător de statutul juridic al întreprinzătorului individual;

să explice deosebirea răspunderii unei persoane fizice de răspunderea unui întreprinzător individual;

să distingă persoana juridică cu scop lucrativ de persoana juridică fără scop lucrativ;

să consulte un client privind modul de obţinere a patentei de întreprinzător pentru diferite activităti de întreprinzător;

să asiste o persoană în procesul de înregistrare a întreprinzătorului individual, a gospodăriei ţărăneşti;

să argumenteze necesitatea reglementării statutului juridic al întreprinderilor mici şi

1. Întreprinzătorii ─ subiecţi ai dreptului afacerilor. Noţiunea de întreprinzător şi deosebirea de alte noţiuni asemănătoare. 2. Întreprinzătorul persoană fizică. ─ Titularul patentei de întreprinzător. Activităţile practicate în baza patentei. Modul de eliberare a patentei. Acţiunea patentei în timp şi în spaţiu. Impozitarea titularului patentei. Răspunderea titularului patentei.─ Întreprinzătorul individual. Definiţie. Modul de înregistrare a întreprinzătorului individualI. Activităţile practicate de întreprinzătorul individual. Răspunderea întreprinzătorului individual pentru obligaţiile asumate. Încetarea activităţii întreprinzătorului individual. Deosebirea activităţii practicate de deţinătorul patentei de întreprinzător de activitatea întreprinzătorului individual înregistrat în Registrul de stat.─ Gospodăria ţărănească (de fermier). Noţiunea. Constituirea GŢ: fondatorul, actul de constituire şi înregistrarea. Patrimoniul gospodăriei. Răspunderea.

3. Persoana juridică – subiect al dreptului afacerilor. ─ Persoanele juridice de drept public: statul şi unitatea administrati-teritorială. Alte persoane juridice de drept public.

─ Persoana juridică de drept privat: a) cu scop nelucrativ: asociaţia; fundaţia;

19

mijlocii. instituţia; b) cu scop lucrativ: societăţile comerciale; societăţile cooperatiste; întreprinderile cu capital public.

1.2. Actele normative:1. Codul civil;2. Legea nr. 220/2007 cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali; 3. Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi; 4. Legea nr. 93/1998 privind patenta de întreprinzător;5. Legea nr.1353/2000 privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier).

1.3. Literatura:1. Cărpenaru Stanciu. Drept comercial român, ediţia a 5-a, Bucureşti, 2004, 58-110.2. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor, vol. I, Chişinău, 2004, p. 101-127.3. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor. Chişinău, 2011 p. 96-117.4. Rusu V.; Focşa Ch.Curs de drept comercial, Chişinău, 2006.5. Каленик А. В. Коммерческое право, Кишинев, 2006.6. Turcu Ion. Dreptul afacerilor, Iaşi, 1992.7. Turcu Ion. Teoria şi practica dreptului comercial, Lumina lex, Bucureşti, 1998.8. Petrescu Raul. Drept comercial român, Oscar print, Bucureşti, 1996. 9. Romul Petru Vonica. Drept comercial, vol.I, ed. ,,Victor”, Bucureşti, 1997.10. Angheni Smaranda; Volonciu Magda; Stoica Camelia; Lostun Monica Gabriela. Drept

comercial, Oscar print, Bucureşti, 2000.11. Demetrescu Paul I. Întreprinderile comerciale, Cercetări juridice, Bucureşti, 1943, p. 53-

64.12. David Mihail. Dreptcomercial, ed. Muntenia, Constanţa, 2004, p. 20-28.13. Жилинский С.Э. Предпринимательское право, Москва, 2000, c. 75-94.14. Ершова И.В. ; Иванова Т.М. Предпринимательское право, Москва, 2000, c. 23-26,

52-60.15. Предпринимательство, Под редакциейпроф. Горфинкеля В.Я.; Поляка Г.Б. Москва,

2000, c. 20-24, 27-31.16. Коммерческое право, Под редакцией Попондопуло В.Ф. и Яковлевой В.Ф. Санкт-

Петербург, 1998, c. 48-58.17. Круглова Н.Ю. Хозяйственное право, Москва, 1999, c. 67-76.

1.4. Speţe Nr. 1

Ion Pulbere, titular al patentei de întreprinzător pentru Comerţ cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete pentru realizarea cărţilor şi-a instalat taraba în faţa Universităţii de Stat. După câteva zile inspectorul de sector a întocmit pe numele lui Ion Pulbere un proces-verbal pentru contravenţie administrativă conform art. 263 din Codul Contravenţional pentru practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător. Inspectorul i-a interzis activitatea şi a menţionat că dl. Pulbere nu dispune de licenţă, nu are autorizaţie de la primărie şi nu are indicat preţul la cărţile supuse comercializării. I. Pulbere s-a adresat după consultaţie unui avocat cu următoarele întrebări:

1. Trebuie oare titularul patentei de întreprinzător să obţină licenţă?2. Trebuie titularul patentei de întreprinzător să aibă autorizaţie de comerţ cu cărţi în faţa

USM?3. Este obligat titularul patentei de întreprinzător să indice preţul la cărţile

20

comercializate?

Nr. 2Cetăţeanul Modârcă s-a adresat cu o cerere la primăria oraşului ca să-i elibereze

autorizaţie pentru comercializarea băuturilor spirtoase la intersecţia a două străzi centrale din oraş.

Peste 15 zile dl. Modârcă a primit răspuns în care se menţiona că el nu este în drept să desfăşoare activitatea de întreprinzător decât dacă se va înregistra în modul stabilit de lege, va obţine licenţa necesară şi apoi va prezenta actele respective pentru eliberarea autorizaţiei.

Cine poate desfăşura activitatea de comercializare a băuturilor spirtoase?În ce formă de organizare trebuie să se înregistreze dl. Modârcă pentru a obţine

autorizaţia de comercializare la intersecţia străzilor solicitate?

Nr.3Cetăţeanul Ghindă, fiind titular al patentei de întreprinzător pentru comerţul cu

amănuntul în chioşcuri şi în alte încăperi care ocupă terenuri separate ce nu depăşesc suprafaţa de 12 m2, comercializa printre alte produse şi băuturi alcoolice şi articolelor din tutun.

Inspectoratul fiscal a decis confiscarea băuturilor alcoolice şi articolelor din tutun ale titularului de patentă cu suspendarea patentei pentru 3 luni.

Cetăţeanul Ghindă consideră că pedeapsa aplicată este ilegală. Este în drept titularul patentei de întreprinzător să comercializeze băuturi alcoolice şi articole din tutun?

Nr.4Cetăţeanul Romica, locuitor al satului Hârjauca, r. Călăraşi, în vârstă de 17 ani, a decis

să iniţieze propria sa afacere. Cunoscând bine tehnica de fotografiat şi video a decis să obţină o patentă de întreprinzător pentru filmări video, fotografiat şi reparaţia acestora. Pentru aceasta el s-a prezentat cu actele necesare la organul competent din sectorul Centru, Chişinău şi a solicitat patenta. Reprezentantul organului de stat a refuzat primirea actelor respective menţionând că cetăţeanul Romica nu are dreptul să desfăşoare această activitate în Chişinău.

Poate fi practicată activitatea propusă de cetăţeanul Romica în baza patentei de întreprinzător?

Care organ de stat este împuternicit să elibereze patenta de întreprinzător? Din ce motive a fost respinsă cererea de eliberare a patentei cetăţeanului Romica?

Nr.5Cetăţeanul Buzdugan avea înregistrată o gospodărie ţărănească. Fiind şi proprietarul

unui tractor, el prelucra cu aceasta pământul care-l avea în proprietate. Uneori, la rugămintea sătenilor, prelucra cu propriul său tractor, contra plată şi pământul altor persoane.

Primarul satului i-a făcut observaţie cetăţeanului Buzdugan, menţionând că el nu este în drept să are pământul altor persoane.

Poate oare fondatorul unei gospodării ţărăneşti să acorde servicii, inclusiv şi să are terenul altor persoane?

Nr.6Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a adresat o interpelare Direcţiei juridice a

Parlamentului prin care cerea răspuns la următoarea întrebare: „Poate oare o persoană fizică să aibă înregistrată o întreprindere individuală, o gospodărie ţărănească şi să deţină patenta de întreprinzător activând prin fiecare din aceste forme de sine stătătoare?

Cum se respectă în acest caz dispoziţiile art.13 alin.(7) din Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi? Daţi un răspuns argumentat Inspectoratului Fiscal Principal.

21

nr.7Asociaţia Obştească „Victimele Cernobâlului” a adresat o cerere către Camera de

Licenţiere să i se elibereze licenţa pentru transportul auto de călători în folos public.Camera de licenţiere a respins cererea asociaţiei indicate şi a menţionat că transportul

auto de călători în folos public este un gen de activitate de întreprinzător şi poate fi desfăşurat numai de societăţi comerciale şi nu de organizaţii necomerciale.

Argumentaţi legalitatea/ilegalitatea deciziei Camerei de Licenţiere?

1.5. Teste

1. Care dintre subiecţii raporturilor juridice, menţionaţi în continuare, au calitatea de întreprinzători persoane fizice? a. titularul patentei de întreprinzător;b. fondatorul gospodăriei ţărăneşti;c. persoana fizică fără cetăţenie;d. acţionarul societăţii pe acţiuni;e. întreprinderea individuală;f. întreprinzătorul individual.

2. Care din următoarele persoane juridice nu au calitatea de societate comercială? a. Societatea cu răspundere limitată;b. Societatea pe acţiuni;c. Cooperativa de întreprinzător;d. Fundaţia;e. Cooperativa de producţie;f. Asociaţia de economii şi împrumut; g. Întreprinderea mică;h. Biroul istoriilor de credit;i. Societatea „Victimele Cernobâlului”.

3. Care din următoarele organizaţii necomerciale sunt în drept să desfăşoare activitatea de întreprinzător în nume propriu?

a. asociaţiile obşteşti;b. fundaţiile;c. biroul asociat de avocaţi;d. Comitetul Naţional Olimpic;e. Partidele politice;f. Sindicatele;g. instituţia de învăţământ;h. Arbitrajul Comercial de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie.

4. Întreprinzătorul individual îşi încetează activitatea.a. prin lichidare;b. prin radiere din Registrul de Stat;c. odată cu retragerea licenţei;d. prin constituirea unei societăţi comerciale;e. dacă se constată că a transmis activitatea altei persoane.

5. Evidenţiaţi cel puţin 5 deosebiri între întreprinzătorul individual şi titularul patentei de întreprinzător.

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

22

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________

6. Care din următorii subiecţi nu este persoană juridică de drept public?a. Întreprinderea de Stat;b. Banca Naţională a Moldovei;c. Camera de Licenţiere;d. UTA Găgăuzia;e. Comisia Naţională a Pieţei Financiare;f. Camera de Comerţ şi Industrie;g. Baroul Avocaţilor din Republica Moldova;h. Federaţia de Fotbal din Moldova.

7. Care din următorii subiecţi nu sînt persoane juridice cu scop lucrativ?a. Întreprinderea Municipală „Piaţa Centrală”;b. Asociaţia micilor întreprinzători;c. Întreprinderea individuală;d. Camera de Comerţ şi Industrie;e. Societatea pe Acţiuni „Banca de Economii”;f. Întreprinderea de Stat „Registru”;g. Asociaţia de economii şi împrumut.

8. Explicaţi corelaţia dintre noţiunea „întreprinzător” şi noţiunea „întreprindere”._______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

9. Numiţi actele necesare şi autoritatea competentă să elibereze patenta de întreprinzător pentru predarea limbilor străine.

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

10. Care din următoare subiecte nu poate fi titular al licenţei pentru o anumită activitate de întreprinzător?a. Întreprinzătorul individual;b. Asociaţia Contabililior şi Auditorilor profesionişti;c. Titularul patentei de întreprinzător;d. Societatea cu răspundere limitată „Avante”;e. Mişcarea acţiunea democratică;f. Biroul asociat de avocaţi;g. Societatea pe acţiuni „ASITO”.


Nr. de puncte Nota 30-29 1025-28 9

23

21-24 817-20 713-16 69-12 55-8 42-4 30-1 2

1.6. Lucrul individual1. Pregătirea unui portofoliu care să includă cel puţin 10 articole ştiinţifice şi capitole (secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „întreprinzător – persoană fizică” (cu preferinţă în limba română; ca excepţie în limba rusă, în limba engleză şi în limba franceză) – se evaluează cu maxim nota 8.2. Pregătirea unui portofoliu care să includă documentele necesare pentru înregistrarea în calitate de întreprinzător individual – se evaluează cu maxim nota 8.3. Pregătirea unui portofoliu care să includă documentele necesare pentru eliberarea patentei de întreprinzător pentru unul din genurile de activitate de întreprinzător, indicate în anexa la Legea cu privire la activitatea de întreprinzător – se evaluează cu maxim nota 8.4. Referat pe tema: „Răspunderea întreprinzătorului individual pentru obligaţiile asumate” –aproximativ 10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

Tema 5Noţiunea, clasificarea şi constituirea persoanelor juridice cu scop lucrativ


să identifice persoanele care pot avea calitatea de fondator a fiecărei forme de persoane juridice cu scop lucrativ;

să numească actele de constituire a fiecărei forme de persoane juridice cu scop lucrativ;

să identifice caracterele juridice ale actului de constituire a persoanei juridice cu scop lucrativ

să analizeze condiţiile de valabilitate a actului de constituire a persoanei juridice cu scop lucrativ;

să analizeze conţinutul actului de constituire a persoanei juridice cu scop lucrativ;

să cunoască actele necesare pentru înregistrarea fiecărei forme de persoane juridice cu scop lucrativ;

să clasifice persoana juridică cu scop lucrativ după criteriile cunoscute;

să compare noţiunea de persoană juridică cu scop lucrativ cu cea de: a) societate comercială; b) întreprindere; c) agent economic; d) întreprinzător; e) organizaţie necomercială;

să compare obiectul actului de constituire cu afectio societatis;

să argumenteze necesitatea existenţei unui

1. Noţiunea de persoană juridică cu scop lucrativ. Deosebirea noţiunii de persoană juridică cu scop lucrativ de cea de societate comercială, societate cooperatistă, întreprindere, antreprenor, businessman, întreprinzător, comerciant.

2. Clasificarea persoanelor juridice cu scop lucrativ. Societăţi comerciale; societăţi cooperatiste; întreprinderi. Clasificarea persoanelor juridice după întinderea răspunderii asociaţilor (membrilor, fondatorilor), după structura capitalului social; după sursa de provenienţă a capitalului social; după numărul salariaţilor; după posibilitatea emiterii titlurilor de valoare; după tipul principal de activitate, etc.

3. Condiţii de constituire a persoanelor juridice cu scop lucrativ. Fondatorii: persoane fizice, persoane juridice, statul, unităţile administrativ-teritoriale. Actul de constituire unilateral, bi- sau multilateral. Caracterele actului de constituire. Condiţiile de valabilitate ale actului de constituire. Condiţiile specifice ale actului de constituire. Conţinutul actului de constituire. Formarea capitalului social.

24

registrul unic al persoanelor juridice cu scop lucrativ;

să aibă abilitatea de a întocmi proiecte de documente necesare pentru înregistrarea unei persoane juridice cu scop lucrativ;

să aibă abilitatea de a consulta clienţii privind procedura de înregistrare a fiecărei forme de persoane juridice cu scop lucrativ;

să opereze cu informaţia din Registrul de stat al persoanelor juridice.

4. Înregistrarea de stat a persoanelor juridice cu scop lucrativ. Organul înregistrării de stat. Actele necesare pentru înregistrare. Hotărârea organului de înregistrare; respingerea cererii, acceptarea cererii. Registrul de stat al persoanelor juridice. Certificatul de înregistrare. Extrasul din registrul persoanelor juridice.

5. Consecinţele nerespectării condiţiilor de valabilitate a actului de constituire şi a modului de înregistrare a persoanei juridice cu scop lucrativ. Nulitatea actului de constituire a persoanei juridice şi nulitatea actului de înregistrare. Nulitatea societăţii comerciale şi efectele ei.

1.2. Actele normative:1. Codul civil;2. Legea nr. 220/2007 cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali; 3. Legea nr. 135/2007 privind societăţile cu răspundere limitată; 4. Legea nr. 1134/1997 cu privire la societăţile pe acţiuni;5. Legea nr. 1007/2002 privind cooperativele de producţie;6. Legea nr.73/2001 privind cooperativele de întreprinzător;7. Legea nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat;8. Hotărârea Guvernului nr.387/1994 cu privire la statutul model al întreprinderii municipale.

1.3. Literatura:1. Cărpenaru Stanciu. Drept comercial român, ediţia a 5-a, Bucureşti, 2004, p. 138-204.2. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor, vol. I, Chişinău, 2004, p. 128-211.3. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor, Chişinău, 2011, p. 118-157.4. Rusu V.; Focşa Ch. Curs de drept comercial, Chişinău, 2006. 5. Каленик А. В. Коммерческое право, Кишинев, 2006.6. Roşca Nicolae. Consideraţiuni asupra noţiunii de persoană juridică de drept privat şi

asupra structurii organizatorice a acesteia.//Avocatul Poporului, 2003, nr. 3-4, p.15-19.

7. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu; Cojocaru Olga. Comentariu teoretico-practic la Legea nr. 135/2007 privind societăţile cu răspundere limitată, Chişinău, 2009.

8. Lazăr Tudor. Societatea comercială – persoană juridică în economia de piaţă.Chişinău, 2000, p. 8-36.

9. Minea Mircea-Ştefan. Constituirea societăţilor comerciale, Lumina Lex, Bucureşti, 1996.

10. Turcu Ion. Dreptul afacerilor, Iaşi, 1992.11. Turcu Ion. Teoria şi practica dreptului comercial, Lumina lex, Bucureşti, 1998.12. Romul Petru Vonica. Dreptul societăţilor comerciale, ediţia a II-a, revăzută şi

completată, Lumina Lex, Bucureşti, 2000, p.74-83.13. Angheni Smaranda; Volonciu Magda; Stoica Camelia; Lostun Monica Gabriela.

Drept comercial, Oscar print, Bucureşti, 2000.14. Demetrescu Paul I. Întreprinderile comerciale, editura Cercetări juridice, Bucureşti,

1943, p. 157-183.

25

15. Nistoreanu Cristina Popa. Drept comercial (curs universitar), ed. Universitatea Craiova, 2006, p. 34-56 .

16. Popescu Tudor. Dreptul comerţului internaţional, ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1983, p. 70-81.

17. Жилинский С.Э. Предпринимательское право, Москва, 2000, c. 81-105.18. Ершова И.В.; Иванова Т.М. Предпринимательское право, Москва, 2000,c. 26-40.19. Предпринимательство, Под редакциейпроф. Горфинкеля В.Я.; Поляка Г.Б.

Москва, 2000, c. 20-31, 86-90.20. Коммерческое право, Под редакцией Попондопуло В.Ф. и Яковлевой В.Ф.

Санкт-Петербург, 1998, c. 48-66.

1.4. Speţe

Nr.1Primarul satului Cornova a decis să participe, împreună cu unii locuitori ai satului, la

constituirea unei societăţi cu răspundere limitată. Printre locuitorii satului, participanţi la fondare, era şi un cetăţean străin care avea viză de reşedinţă pentru un termen de doi ani. Ca aport la capitalul social al societăţii s-a decis să se transmită iazul din localitate, deţinând astfel o cotă parte de 51 %.

Juristul, însă, a susţinut că primăria nu este în drept să participe la fondarea societăţilor cu răpundere limitată. Mai mult, apele sunt considerate ca proprietate publică şi ele nu pot fi transmise în capitalul social.

Pot oare unităţile teritorial-administrative să participe la fondarea societăţilor comerciale?

Pot acestea transmite bunuri în capitalul social al societăţilor comerciale? Pot fi transmise în calitate de aport la capitalul social apele lacurilor?

Nr.2Ion Cărăcaş împreună cu fiul său au decis să constituie o societate în nume colectiv.

Adresându-se unui avocat, acesta a îndeplinit toate formalităţile necesare şi a prezentat actele pentru a fi înregistrată societatea.

Registratorul a primit actele necesare, însă peste 5 zile a adoptat o hotărâre de a respinge cererea de înregistrare. Ca motiv el a invocat că Ion Cărăcaş împreună cu soţia sa este deja asociat al unei societăţi în nume colectiv, iar fiul său are înregistrată întreprinderea individuală ,,Nelu Cărăcaş” şi este asociat în SRL ,,Lăcrămioara”.

Este întemeiat refuzul registratorului?Care din temeiurile indicate au fundament legal şi pot servi ca temei de respingere a

cererii?Care acte sunt necesare pentru înregistrarea societăţii în nume colectiv?

Nr.3Două persoane fizice au decis să constituie o cooperativă de consum cu statut de bursă

de mărfuri. Pentru aceasta ei au elaborat actele de constituire, au vărsat în capitalul social 20 000 lei şi au prezentat actele necesare organului de înregistrare. Registratorul a examinat actele şi a respins cererea de înregistrare, motivând că înregistrarea nu poate fi efectuată din mai multe cauze, inclusiv necorespunderea formei de organizare, a numărului de fondatori, a mărimii capitalului social etc.

Care este forma de organizare necesară pentru a înregistra o bursă de mărfuri?Câţi fondatori trebuie să aibă o bursă de mărfuri?Care este capitalul social minimal pentru o bursă de mărfuri?Numiţi alte criterii obligatorii pentru constituirea unei burse de mărfuri.

26

Schimbaţi în locul ,,bursei de mărfuri” formele de societăţi menţionate mai jos şi răspundeţi la aceleaşi întrebări.

bursă de valori; instituţie financiară; companie de asigurare; fond de investiţii.

Nr.4Procurorul municipiului Chişinău a înaintat în Judecătoria Economică o cerere de

anulare a înregistrării de stat a cooperativei de producţie ,,Bar - Vin”. Acţiunea a fost întemeiată pe faptul că în listele anexate la actele de constituire şi prezentate Camerei Înregistrării de Stat au fost incluşi ca membri persoane decedate, persoane juridice, precum şi persoane care nu au cotă valorică de participare în cooperativă.

În referinţă administraţia Preşedintelui cooperativei a menţionat că cooperativa a fost constituită în baza cotelor valorice a gospodăriei agricole de stat din localitate, iar potrivit legii privatizării, dreptul la cota valorică îl aveau persoanele care erau în viaţă la 1.01.1992. Mai mult, cota parte în industrie, adică în fabrica de vin o aveau şi întreprinderile agricole de stat furnizori de materie primă şi de aceea s-a convenit să fie puse şi persoanele care erau decedate la 1.01.1999 (data fondării cooperativei) şi persoanele juridice care au cotă în fabrica de vin.

Pot fi persoanele juridice membri ai cooperativelor de producţie?Pot avea calitatea de membru al cooperativei persoanele fizice decedate?Cum ar trebui să se efectueze înregistrarea cooperativei?

Nr. 5Societatea pe acţiuni „Pur”, fiind în calitate de unic fondator la societatea „Mix” S.A., a

înaintat la Camera Înregistrării de Stat un set de documente în vederea înregistrării acesteia. Printre documentele prezentate registratorului era şi procesul-verbal al Consiliului de administraţie a „Pur” S.A. prin care era aprobată hotărârea de a înfiinţa „Mix” S.A.

Registratorul a refuzat înregistrarea societăţii solicitând procesul-verbal al Adunării Generale a societăţii „Pur” S.A. prin care să fie luată hotărârea de constituire a societăţii „Mix” S.A., deoarece aprobarea hotărârii pe marginea acestei chestiuni este de competenţa exclusivă a Adunării Generale a acţionarilor.

Are oare dreptate registratorul? Argumentaţi.

Nr. 6Peste două luni după primirea certificatului de înregistrare a întreprinderilor de la

Camera Înregistrării de Stat, societatea pe acţiuni „Garofiţa” S.A. a primit citaţie prin care era anunţată să se prezinte în instanţa de judecată în legătură cu acţiunea înaintată de unul din acţionarii societăţii în vederea lichidării societăţii.

Care sunt posibilele temeiuri pe baza cărora a fost motivată acţiunea?

1.5. Teste

1. Care sunt principalele deosebiri între o societate cu răspundere limitată şi o societate pe acţiuni?

a. _______________________________________________________________b. _______________________________________________________________c. _______________________________________________________________

27

2. Care sunt principalele deosibiri între o societate în nume colectiv şi o societate cu răspundere limitată?

a. _______________________________________________________________b. _______________________________________________________________c. _______________________________________________________________

3. Care este deosebirea între o societate în comandită şi o societate cu răspundere limitată?

a. _______________________________________________________________b. _______________________________________________________________c. _______________________________________________________________

4. Care este deosebirea între o societate cu răspundere limitată şi o cooperativă de producţie?

a. _______________________________________________________________b. _______________________________________________________________c. _______________________________________________________________

5. Care documente sunt necesare pentru înregistrarea societăţii comerciale?a. _______________________________________________________________b. _______________________________________________________________c. _______________________________________________________________d. _______________________________________________________________e. _______________________________________________________________f. _______________________________________________________________g. _______________________________________________________________h. _______________________________________________________________i. _______________________________________________________________

6. Care organ de stat înregistrează societăţile comerciale?a. Departamentul tehnologii informaţionale;b. Camera de înregistrare de pe lângă Ministerul Justiţiei;c. Ministrerul Justiţiei;d. Camera Înregistrării de Stat;e. Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale;f. Inspectoratul Fiscal.

7. Care date se înscriu în registrul de stat al persoanelor juridice?a. ________________________________________________________________b. ________________________________________________________________c. ________________________________________________________________d. ________________________________________________________________e. ________________________________________________________________

8. Selectaţi persoanele care răspund nelimitat pentru datoriile societăţii comerciale, în cazul în care patrimoniul acesteia nu este îndestulător pentru a satisface cerinţele creditorilor ?

a. deţinătorul de obligaţiuni;b. asociatul societăţii în nume colectiv;c. asociatul comanditar al societăţii în comandită;d. asociatul societăţii cu răspundere limitată;e. acţionarul;

28

f. asociatul comanditat al societăţii în comandită;g. administratorul (directorul, managerul); h. fondatorul gospodăriei ţărăneşti.

9. Clasificaţi persoanele juridice în funcţie de originea capitalului.______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

10. Până la înregistrarea societăţii comerciale, fondatorii trebuie să depună în numerar:

a. întregul aport la capitalul social;b. 5400 lei;c. 40 % din aportul subscris;d. e suficient ca unul din fondatori să verse aportul;e. nu sunt prevăzute norme imperative în acest sens.

11. Numiţi condiţiile specifice ale actului de constituire._______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

12. Persoana juridică se înregistrează de către Camera Înregistrării de Stat în ter-men de:

a. 5 zile lucrătoare;b. 3 zile lucrătoare;c. 15 zile;d. 30 zile.

13. Daţi exemple de clauze facultative ale actului de constituire.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

14. Funcţionarii publici pot participa la constituirea:a. unei întreprinderi de stat;b. unei societăţi cu răspundere limitată;c. unei cooperative de întreprinzători;d. funcţionarii publici nu pot fi fondatori ai societăţilor comerciale, deoarece ei nu au

dreptul sa practice activitatea de întreprinzător.

15. Care din următoare situaţii pot constitui temei pentru refuzul înregistrării de stat:

a. obiectul actului de constituire nu este reglementat de legislaţia Republicii Moldova;b. există suficienţi agenţi economici în acest domeniu de activitate;

29

c. nu a fost format în întregime capitalul social;d. unul din fondatori nu a semnat actul de constituire;e. societatea comercială nu a obţinut licenţa pentru genul de activitate indicat în actul de

constituire.

16. Care din următoarele circumstanţe pot duce la nulitatea societăţii comerciale?a. unul din fondatori a fost incapabil la momentul semnării actului de constituire;b. capitalul social al societăţii cu răspundere limitată este de 20 000 lei;c. obiectul de activitate al societăţii comerciale este interzis de lege;d. societatea pe acţiuni a fost constituită dintr-un singur fondator;e. obiectul actului de constituire nu este reglementat de legislaţia Republicii Moldova.


Nr. de puncte Nota 46-48 1039-45 932-38 825-31 720-24 616-19 510-11 4

6-9 30-5 2


(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „persoana juridică cu scop lucrativ” (cu preferinţă în limba română; ca excepţie în limba rusă, în limba engleză şi în limba franceză) – se evaluează cu maxim nota 8.

2. Pregătirea unui portofoliu care să includă documentele necesare pentru înregistrarea unei întreprinderi de stat (cooperative de producţie, societăţii în nume colectiv, în comandită, a unei întreprinderi municipale) – se evaluează cu maxim nota 8.

3. Referat pe tema: „Clasificarea persoanelor juridice cu scop lucrativ” – aproximativ 7-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

4. Referat pe tema: „Înregistrarea de stat a persoanelor juridice cu scop lucrativ” –aproximativ 7-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

5. Referat pe tema: „Actul de constituire a unei persoane juridice cu scop lucrativ” –aproximativ 7-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

6. Referat pe tema: „Nulitatea persoanelor juridice cu scop lucrativ” – aproximativ 7-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

Tema 6Funcţionarea persoanelor juridice cu scop lucrativ



să relateze despre obligaţiile membrilor persoanei juridice cu scop lucrativ;

1. Obligaţiile participanţilor la persoana juridică cu scop lucrativ (fondatorilor, asociaţilor, membrilor) faţă de persoana

30

să relateze despre drepturile membrilor persoanei juridice cu scop lucrativ;

să descrie competenţele organelor persoanei juridice cu scop lucrativ;

să explice deosebirea dintre modul de conducere a societăţii în comandită de o altă persoană juridică cu scop lucrativ;

să aibă abilitatea de a întocmi proiecte de procese verbale ale organului suprem al persoanei juridice;

să consulte asociatul (fondatorul) privind realizarea dreptului la dividend şi dreptul de a participa la activitatea şi conducerea persoanei juridice cu scop lucrativ;

să recomande soluţii de protecţie a dreptului asociatului la informaţie despre activitatea persoanei juridice.

juridică din capitalul social al căreia deţine participaţiune.

2. Drepturile participanţilor la persoana juridică cu scop lucrativ (fondatorilor, asociaţilor, membrilor) faţă de persoana juridică din capitalul social al căreia deţine participaţiune.

3. Structura de organizare a persoanei juridice.

Adunarea asociaţilor (membrilor sau fondatorilor) – organ suprem al persoanei juridice. Atribuţiile şi modul de activitate.

Administratorul (organul executiv). Modul de desemnare şi revocare. Organ unipersonal sau colegial; atribuţiile de gestiune şi reprezentare. Răspunderea administratorului.

Organele facultative – organul de supraveghere şi organul de control.

1.2. Actele normative:1. Codul civil;2. Legea nr. 135/2007 privind societăţile cu răspundere limitată; 3. Legea nr. 1134/1997 cu privire la societăţile pe acţiuni;4. Legea nr.1007/2002 privind cooperativele de producţie;5. Legea nr.73/2001 privind cooperativele de întreprinzător;6. Legea nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat;7. Hotărârea Guvernului nr.387/1994 cu privire la statutul model al întreprinderii

municipale.

1.3. Literatura:

1. Cărpenaru Stanciu. Drept comercial român, ediţia a 5-a, Bucureşti, 2004, p. 207-238.2. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor, vol. I, Chişinău, 2004, p. 255-278.3. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor, Chişinău, 2011, p.170-181.4. Rusu V.; Focşa Ch. Curs de drept comercial, Chişinău, 2006. 5. Каленик А. В. Коммерческое право, Кишинев, 2006.6. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu; Cojocaru Olga. Comentariu teoretico-practic la Legea nr.

135/2007 privind societăţile cu răspundere limitată, Chişinău, 2009.7. Cârcei Elena. Funcţionarea şi încetarea societăţilor comerciale pe acţiuni, Editura

Economică, Bucureşti, 1996. 8. Bârsan Corneliu; Ţiclea Alexandra; Dobrinoiu Vasile; Toma Mircea. Societăţile

comerciale, Organizarea, Funcţionarea, Răspunderea, Casa de edituri Şansa, S.R.L. Bucureşti, 1993, p. 49-91.

9. Căpăţână Octavian. Societăţi comerciale, ediţia a II-a actualizată şi întregită, Lumina lex, Bucureşti, 1996, p. 309-347.

10. Romul Petru Vonica. Dreptul societăţilor comerciale, ediţia a II-a, revăzută şi completată, Lumina Lex, Bucureşti, 2000, p.111-130.

11. Жилинский С.Э. Предпринимательское право, Москва, 2000, c. 106-110.12. Коммерческое право, Под редакцией Попондопуло В.Ф. и Яковлевой В.Ф. Санкт-

Петербург, 1998, с. 60-61, 100-101, 110-115;13. Круглова Н.Ю. Хозяйственное право, Москва, 1999, c. 202-211

31

1.4. Speţe

Nr. 1Toţi asociaţii SRL „VULTURENI” s-au prezentat la notar şi au solicitat notarului să

întocmească o procură prin care ei îl împuternicesc pe cetăţeanul Lăcrămioară să reprezinte interesele SRL „VULTURENI” în raport cu organele administraţiei publice şi în raport cu terţii la încheierea tuturor contractelor comerciale.

Notarul a refuzat întocmirea unei asemenea procuri. Explicaţi motivele refuzului.

Nr. 2Cetăţeanul Tihon, acţionar, a înaintat în judecată o acţiune civilă către S.A. „Valea

Norocului” prin care a cerut instanţei să purceadă la repartizarea forţată a profitului societăţii şi să atribuie acţionarilor dividende pentru anul 2005. Cetăţeanul Tihon a prezentat actele societăţii din care rezulta că S.A. „Valea Norocului”, potrivit rezultatelor financiare, a obţinut profit net în proporţie de 40 %, însă organul executiv nu a convocat adunarea generală şi nu a pus problema repartiţiei profitului. Acţiunea reclamantului era întemeiată pe art.115 alin.(1) lit.c) din Codul civil.

Va fi satisfăcută cerinţa acţionarului? Argumentaţi.

Nr. 3Cetăţeanul Verega, asociat al SRL „Buleandra”, a înaintat o acţiune în instanţa de

judecată către asociatul Luţcan V. prin care solicita excluderea acestuia din societate din motivul că nu şi-a adus întregul aport la capitalul social la care s-a obligat. În acţiune s-a arătat că, dl. Luţcan trebuia până la 10 noiembrie să aducă integral aportul său, însă a trecut mai mult de 20 de zile de la data când el trebuia să-şi îndeplinească obligaţia iar aportul nu a fost adus. Acţiunea era întemeiată pe art.116 alin.(1) lit.a) din Codul civil.

Instanţa de judecată a respins acţiunea civilă. Care motive au servit drept temei juridic pentru respingere?

Nr. 4Camera Înregistrării de Stat a înaintat o acţiune în judecată prin care cerea dizolvarea

SNC „MAX” care practica activitatea de confecţionare a numerelor de înmatriculare a mijloacelor de transport. În cerere se afirma că activitatea de confecţionare a numerelor de înmatriculare nu poate fi desfăşurată de către societăţile comerciale şi deci SNC „MAX” depăşeşte capacitatea juridică acordată prin lege. Mai mult, în actul de constituire nu este indicat genul respectiv de activitate.

Cum trebuie să procedeze instanţa?

Nr. 5Registratorul Camerei Înregistrării de Stat a respins cererea de înregistrare a unei

societăţi cu răspundere limitată deoarece actul de constituire a acesteia prevedea pe lângă organul suprem de decizie, organul executiv şi organul de control şi un organ de supraveghere, aceasta fiind posibil doar pentru societăţile pe acţiuni.

Argumentaţi legalitatea/ilegalitatea respingerii cererii de înregistrare pe acest motiv.Care sunt organele obligatorii şi facultative pentru fiecare formă de organizare juridică a

activităţii de întreprinzător?

Nr. 6Unicul asociat al societăţii cu răspundere limitată „Dublu sens” SRL s-a adresat la un

avocat cu următoarea întrebare: poate oare acesta să modifice documentele de constituire a societăţii în vederea stabilirii în calitate de organ executiv doi administratori? Argumentaţi

32

răspunsul. Ce acţiuni trebuie să întreprindă asociatul pentru a face posibil acest fapt?

1.5. Teste

1. Selectaţi drepturile patrimoniale ale fondatorilor şi asociaţilor (acţionarilor) societăţii comerciale ?

a. dreptul de a primi salariu;b. dreptul de a pretinde la o parte din profitul societăţii comerciale sub formă de

dividend;c. dreptul la asigurare socială;d. dreptul de a pretinde la o parte din activele societăţii care se lichidează;e. dreptul de a fi ales în organele de conducere şi control a societăţii.

2. Fondatorul unic este obligat să transmită aportul la capitalul social:a. în termen de cel mult 6 luni de la înregistrarea societăţii;b. până la înregistrarea societăţii;c. cel târziu la data înregistrării societăţii;d. în termenul prevăzut de statutul societăţii.

3. Explicaţi esenţa obligaţiei de neconcurenţă a asociatului societăţii comerciale________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4. În cazul neaducerii în termen a aportului de către asociatul societăţii comercialea. asociatului i se acordă un termen suplimentar pentru vărsarea aportului, avertizându-l

privind posibilitatea excluderii lui din societateb. asociatul este exclus din societate de către adunarea generalăc. asociatul pierde dreptul asupra părţii sociale şi asupra fracţiunii vărsate

5. Selectaţi componenetele dreptului asociatului de a participa la conducerea societăţii.

a. dreptul de a lua cunoştinţă de documentele contabile;b. dreptul de a fi ales în organul de control;c. dreptul la o parte din beneficiile obţinute de societate;d. dreptul de a propune chestiuni pe ordinea de zi;e. dreptul de a-şi expune opinia cu privire la chestiunile de pe ordinea de zi;f. dreptul de a cere convocarea adunării generale;g. dreptul la vot.

6. Explicaţi deosebirea dintre dreptul la vot al asociatului societăţii cu răspundere limitată şi dreptul la vot al asociatului societăţii în nume colectiv.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

7. Dreptul de creanţă a membrului (asociatului) faţă de persoana juridică reprezintă:

33

a. dreptul de a pretinde la o parte din active în cazul lichidării;b. dreptul de a pretinde la bunurile transmise ca aport la capitalul social în cazul ieşirii

acestuia din societate;c. dreptul de a-i fi restituit aportul în cazul excluderii lui din societate;d. dreptul de a participa la conducerea persoanei juridice, dreptul la dividende şi la o

parte din active în cazul lichidării.

8. Clasificaţi organele persoanei juridice cu scop lucrativ.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

9. Numiţi organele obligatorii ale societăţii pe acţiuni cu 51 de acţionari.a. _____________________________________________________________________b. _____________________________________________________________________c. _____________________________________________________________________d. _____________________________________________________________________

10. Numiţi organele obligatorii ale societăţii cu răspundere limitată în componenţa căreia sunt 15 asociaţi.

a._______________________________________________________________________b._______________________________________________________________________c._______________________________________________________________________d._______________________________________________________________________

11. Numiţi principalele atribuţii ale adunării generale ale societăţii comerciale.a. _____________________________________________________________________b. _____________________________________________________________________c. _____________________________________________________________________d. _____________________________________________________________________e. _____________________________________________________________________f. _____________________________________________________________________g. _____________________________________________________________________h. _____________________________________________________________________i. _____________________________________________________________________

12. Adunarea generală a societăţii cu răspundere limitată este deliberativă dacă la ea participă:a. asociaţii care deţin cel puţin jumătate din numărul total de voturi;b. asociaţii care deţin numărul de voturi suficient pentru adoptarea a cel puţin unei

chestiuni de pe ordinea de zi;c. asociaţii care deţin ¾ din voturi;d. toţi asociaţii.

13. Numiţi principalele atribuţii ale organului executiv a societăţii comerciale?a. _____________________________________________________________________b. _____________________________________________________________________c. _____________________________________________________________________d. _____________________________________________________________________e. _____________________________________________________________________

34

f. _____________________________________________________________________g. _____________________________________________________________________

14. Majorarea capitalului social ţine de competenţa:a. exclusivă a adunării generale;b. a adunării generale şi a consiliului în cazul societăţii pe acţiuni;c. a organului executiv în cazul societăţilor de persoane;d. adunării generale, însă poate fi delegată organului executiv sau consiliului prin actul

de constituire.


Nr. de puncte Nota 40-42 1036-39 931-35 825-30 720-24 614-19 510-13 4

6-9 30-5 2


(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Funcţionarea persoanei juridice cu scop lucrativ” (cu preferinţă în limba română. ca excepţie în limba rusă, în limba engleză şi în limba franceză) – se evaluează cu maxim nota 8.

2. Referat pe tema: „Dreptul fondatorului (membrului, asociatului) persoanei juridice cu scop lucrativ la dividend” – aproximativ 7-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

3. Referat pe tema: „Dreptul fondatorului (membrului, asociatului) persoanei juridice cu scop lucrativ la informaţie despre activitatea persoanei juridice” – aproximativ 7-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

4. Referat pe tema: „Dreptul fondatorului (membrului, asociatului) persoanei juridice cu scop lucrativ de a participa la conducerea şi activitatea persoanei juridice” – aproximativ 7-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

5. Referat pe tema: „Obligaţia fondatorului (membrului, asociatului) persoanei juridice cu scop lucrativ de a transmite aportul la capitalul social” – aproximativ 7-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

6. Referat pe tema: „Structura organizatorică a persoanei juridice cu scop lucrativ” –aproximativ 7-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

Tema 7Regimul juridic şi componenţa patrimoniului persoanelor juridice cu scop lucrativ



Să relateze despre noţiunile de patrimoniu, capital social, aport;

1. Noţiunea de patrimoniu. Definiţia patrimoniului. Autonomia patrimonială a persoanei juridice cu scop lucrativ.

35

Să relateze despre tipurile de aporturi la capitalul social;

Să relateze despre procedeele de modificare a capitalului social;

Să deosebească noţiunea de capital social de noţiunile: a) patrimoniu; b) activ; c) pasiv; d) capital propriu; e) capital vărsat;

Să clasifice bunurile după criteriile cunoscute;

Să distingă sursele economice de mijloacele economice;

Să compare procedura de majorare a capitalului social prin noi aporturi cu procedura de majorare a capitalului prin incorporarea beneficiului şi rezervelor;

Să întocmească proiecte de documente privind majorarea capitalului social şi să pregătească pachetul de documente de înregistrare a majorării capitalului;

Să recomande variante de transmitere a bunurilor cu titlu de aport la capitalul social, inclusiv: a) imobile; b) valori mobiliare; c) mărci de producţie; d) automobile; e) partea socială din capitalul social al societăţii cu răspundere limitată; f) întreprinderea complex patrimonial unic;

Să recomande soluţii legale pentru persoana juridică care are active mai mici decât capitalul social;

2. Componenţa patrimoniului. Clasificarea bunurilor în: a) bunuri corporale şi incorporale; b) bunuri imobile şi mobile. Întreprinderea complex patrimonial unic. Fondul de comerţ.

3. Sursele economice ale întreprinzătorului. Capital propriu şi capital atras.

4. Mijloacele economice ale întreprinzătorului. Active fixe şi active circulante.

5. Bunurile statului şi ale unităţii administrativ-teritoriale folosite în activitatea de întreprinzător. Bunurile domeniului public. Bunurile domeniului privat. Deetatizarea bunurilor statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale. Parteneriatul public privat.

6. Bunuri incorporale: denumirea de firmă şi funcţiile ei, înregistrarea denumirii de firmă şi dreptul asupra ei; emblema ca atribut de identitate; clientela şi vadul comercial; mărcile de producţie şi mărcile de serviciu; denumirea de origine şi indicaţia geografică; invenţia; dreptul de autor.

7. Capitalul social. Definiţia capitalului social şi delimitarea lui de alte noţiuni asemănătoare. Funcţiile capitalului social. Formarea capitalului social. Aporturi în numerar şi natură. Modul de evaluare a raporturilor în natură. Mărimea aportului, termenul de transmitere a aportului şi efectul transmiterii aportului.

8. Modificarea capitalului social. Majorarea şi reducerea. Capitalul de rezervă. Modul de formare şi utilizare a capitalului de rezervă.

1.2. Actele normative:1. Codul civil;2. Legea nr. 135/2007 privind societăţile cu răspundere limitată; 3. Legea nr. 1134/1997 cu privire la societăţile pe acţiuni;4. Legea nr. 220/2007 cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a

întreprinzătorilor individuali;5. Legea nr. 38/2008 privind protecţia mărcilor;6. Legea nr. 161/2007 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale;7. Legea nr. 50/2008 privind protecţia invenţiilor;8. Legea nr. 66/2008 privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi

specialităţilor tradiţionale garantate;9. Legea nr. 139/2011 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.10. Legea nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice;11. Legea nr.179/2008 privind parteneriatul public-privat.

Literatura:

1. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor. vol. I, Tipografia Centrală, Chişinău –

36

2004. p. 279-311.2. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor. Chişinău, 2011, p. 182-208.3. Roşca Nicolae. Aspecte juridice ale noţiunii de capital social al societăţii cu răspundere

limitată şi formarea acestuia.// Analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova, Facultatea de Drept, Serie nouă, nr.5, Chişinău, 2001, p. 94-103.

4. Roşca Nicolae. Aporturile monetare şi nemonetare la formarea captitalului social al societăţii comerciale.// Revista Institutului Naţional al Justiţiei. 2011, nr.1. p. 34-46.

5. Băcanu Ion. Capitalul social al societăţilor comerciale, Lumina Lex , Bucureşti, 1999.6. Bârsan Corneliu; Dobrinoiu Vasile; Ţiclea Alexandra; Toma Mircea. Societăţi comerciale,

organizarea, funcţionarea, răspunderea, Bucureşti, 1993, p. 93-124.7. Pătulea Vasile. Patrimoniul societăţilor comerciale. Răspunderea juridică. Bucureşti,

1994.8. Lulă Ion. Unele probleme privind noţiunea de patrimoniu. Revista ,,Dreptul”, nr.1 din

1998.9. Cârcei Elena. Constituirea societăţilor comerciale pe acţiuni, Bucureşti, 1995, p. 44-74.10. Lefter Cornelia. Societatea cu răspundere limitată, Bucureşti, 1996, p. 156-200.11. Romul Petru Vonica. Dreptul societăţilor comerciale, ediţia a II-a, revăzută şi completată,

Lumina Lex, Bucureşti, 2000, p. 62-73.12. Căpăţână Octavian. Societăţi comerciale, ediţia a II-a actualizată şi întregită, Lumina Lex,

Bucureşti, 1996, p.181-212.13. Каленик А. В. Коммерческое право, Кишинев, 2004, c.124-160. 14. ЖаменС.; Лакур Л. Торговое право, Москва, 1993, c. 41-52.15. Гражданское и торговое право капиталистических государств, Москва, 1993, c.

194-235.16. Коммерческое право, Под редакцией Попондопуло В.Ф. и Яковлевой В.Ф., Санкт-

Петербург,1998, c. 149-189.17. Елькин С. Состав имущества акционерного общества, //Хозяйство и право, 1997,

№ 6. 18. Основные средства предприятия. Понятия, износ, аренда и налогообвожения.

//Хозяйство и право 1997, № 9. 19. Жилинский С.Э. Предпринимательское право, Москва, 2000, c. 154-210;20. Ершова И.В.; Иванова Т.М. Предпринимательское право, Москва, 2000, c. 70-102.

1.4. Speţe

Nr. 1Nicu Pereanu era fondator şi administrator la două societăţi comerciale. Soţia lui

Pereanu a depus o cerere de desfacere a căsătoriei şi împărţire a averii comune dobândite în timpul căsătoriei. În special soţia lui Pereanu a cerut recunoaşterea dreptului ei asupra uneia din societăţile comerciale.

Este întemeiată cerinţa soţiei lui Pereanu?Dacă cererea va fi admisă, în ce mod urmează să fie executată?Depinde soluţionarea litigiului de forma de organizare juridică a societăţii comerciale?

Argumentaţi.

Nr. 2Vlad Ponoreanu a decis să participe la constituirea unei societăţi cu răspundere limitată.

În calitate de aport la capitalul social el a decis să transmită apartamentul său care era amplasat la primul etaj al casei şi putea să fie utilizat în calitate de sediu al societăţii. Cofondatorii au fost de acord cu acest aport şi cu valoarea lui. Peste un an, a revenit soţia lui Vlad care fusese plecată la muncă peste hotare şi, văzând că în apartamentul său este oficiul unei societăţi comerciale, a depus o acţiune civilă prin care cerea declararea nulă a actelor de

37

constituire şi revendicarea apartamentului din proprietatea ilegală a societăţii comerciale. Este întemeiată cererea soţiei lui Pereanu?Era necesar acordul soţiei lui Pereanu la transmiterea proprietăţii comune în capitalul

social? În ce formă trebuia să fie dat acest acord?Care ar fi fost soluţia dacă în calitate de aport la capitalul social se transmitea o altă

proprietate comună, cum ar fi automobilul comun, acţiunile sau un calculator?

Nr. 3Cătălin Sudoreanu, fiind asociatul şi managerul unei societăţi cu răspundere limitată, în

urma unui accident a decedat. Partea socială din capitalul social a acestuia era de 75%. Moştenitorii lui Sudoreanu, soţia şi doi copii minori, au depus cereri de a primi moştenirea. În legătură cu decesul managerului activitatea societăţii a fost blocată. Unele din datoriile societăţii comerciale ajunseră la scadenţă şi deşi erau bani pe cont, dar nu avea cine să le achite, societăţii i se calculau penalităţi. Soţia decedatului a solicitat notarului să-i elibereze urgent certificatul de moştenire ca aceasta să poată înregistra partea socială moştenită la Camera Înregistrării de Stat, să convoace adunarea generală a societăţii şi să aleagă un nou manager pentru a debloca activitatea societăţii. Notarul a refuzat eliberarea certificatului de moştenitor. Ea a spus că certificatul de moştenitor poate fi eliberat numai în termenul stabilit de lege. Mai mult, notarul a menţionat că ştie că sunt în viaţă şi părinţii decedatului, că acesta mai are şi un copil din prima căsătorie care ar putea să pretindă la moştenire şi de aceea, până la expirarea termenului nu poate fi eliberat certificatul de moştenire.

Are dreptate notarul? Ce trebuie să facă moştenitorii pentru a debloca activitatea societăţii al cărei

administrator fusese decedatul? Cum poate fi desemnat un alt administrator până la expirarea termenului pentru primirea

moştenirii?

Nr. 4Nicolae Prihodişteanu deţinea o parte socială de 25% din capitalul societăţii cu

răspundere limitată cu valoare nominală de 25000 lei. Soţia acestuia a iniţiat un proces de desfacere a căsătoriei şi împărţire a averii comune. Printre alte cerinţe, soţia a cerut să fie divizată partea socială şi să fie primită şi ea în calitate de asociat. Soţul a spus că el este de acord în locul părţii sociale să-i dea soţiei alte bunuri sau chiar bani în sumă egală cu valoare nominală a părţii sociale, adică 25000 lei. În absenţa unei înţelegeri la acest subiect, soţia a acţionat soţul în judecată, cerând divizarea forţată a părţii sociale din societatea cu răspundere limitată şi atribuirea ei a unei cote de 12,5% din capitalul social. În judecată, soţul a cerut să fie atrasă în calitate de terţă persoană şi societatea a cărei parte socială urma să fie divizată.

În şedinţa judiciară reprezentantul societăţii a spus că potrivit actului de constituire al societăţii, partea socială nu poate fi înstrăinată prin acte între vii, cât şi pentru cauză de moarte. În caz de urmărire a cotei părţi a asociatului sau în caz de moştenire a acesteia, cota parte se propune asociaţilor sau societăţii care este obligată să o cumpere la preţul egal cu valoarea contabilă a acesteia.

Poate soţia lui Prihodişteanu să devină asociat al societăţii cu răspundere limitată? Poate actul de constituire să interzică înstrăinarea sau trecerea părţii sociale prin

moştenire?Ce înseamnă valoare nominală a părţii sociale? Ce înseamnă valoarea contabilă a părţii sociale?Ce fel de valoare mai poate avea partea socială?

Nr. 5Radu Frăsinescu, care era fondator la o întreprindere, a decedat. Deoarece el nu a lăsat

testament, averea acestuia urma să treacă la moştenitorii legali ai acestuia, care erau soţia şi

38

fiul din prima căsătorie. Între aceştia s-a iscat un conflict cu privire la împărţirea masei succesorale. În special, fiecare dintre ei pretindeau la întreprindere. Fiul decedatului a acţionat-o pe soţia acestuia în judecată.

Care circumstanţe trebuie să fie luate în consideraţie de către instanţă la examinarea litigiului respectiv?

Poate fi împărţită întreprinderea între moştenitori?Cum se va putea proceda dacă întreprinderea lui Frăsinescu era (i) o societate cu

răspundere limitată, (ii) o societate pe acţiuni, (iii) o societate în nume colectiv? Cum va fi soluţionat litigiul dacă Frăsinescu era asociat unic?

Nr. 6După decesul lui Mihai Teianu s-a declanşat un litigiu cu privire la împărţirea averii.

Toată averea sa Teianu o testase fiicei din prima căsătorie, Luţcan. Soţia decedatului, Valentina Teianu, a contestat testamentul. Ea s-a adresat cu o acţiune de împărţire a averii în favoarea sa şi a fiului comun care nu atinse majoratul.

În procesul examinării acţiunii, Luţcan a căzut de acord să plătească Valentinei Teianu şi fiului ei o sumă de bani în contul compensării cotei lor din patrimoniul societăţii cu răspundere limitată, asociat al căreia fusese decedatul. Părţile, însă, nu cădeau de acord referitor la modul de evaluare a acestor cote părţi. Luţcan afirma că valoarea cotelor trebuie să fie calculată reieşind din mărimea capitalului social. Dna Teianu solicita evaluarea societăţii ca un complex patrimonial unic, luând în consideraţie preţurile de piaţă şi perspectivele activităţii. Judecătorul, însă, le-a propus să încheie o tranzacţie, luând la bază valoarea totală a activelor care era indicată în bilanţul societăţii.

Care din propunerile expuse vi se pare corectă? Argumentaţi.Cum urmează a fi soluţionat litigiul dacă părţile nu găsesc un compromis în privinţa

compensaţiei pecuniare a valorii cotei părţi şi dacă reclamanta va cere împărţirea bunurilor în natură, inclusiv şi partea socială din societate?

Ce înseamnă tranzacţie?

Nr. 7Societatea pe acţiuni „Stejar” a decis majorarea capitalului social prin emisiunea

suplimentară de acţiuni şi a propus spre plasare publică 1000 acţiuni ordinare, nominative şi nemateriale cu valoarea nominală a câte 100 fiecare. Subscrierea la acţiuni trebuia să înceapă la 1 octombrie.

La cererea unor acţionari organul executiv a stabilit că, deşi valoarea nominală a acţiunilor emisiunii suplimentare este de 100 lei, ele se vor plasa cu câte 130 lei.

Cetăţeanul Jardan s-a subscris la 100 de acţiuni ale emisiunii suplimentare şi le-a achitat. După aceasta, însă, a adresat o scrisoare la CNPF prin care a arătat că, deşi valoarea nominală a tuturor acţiunilor subscrise de el este 10 000 lei, el a achitat 13 000 lei. Considerând că a achitat 3000 lei suplimentar, acesta a solicitat CNPF să nu înregistreze acţiunile emisiunii suplimentare până când societatea pe acţiuni nu-i va restitui suma de 3000 lei.

Cum trebuie să procedeze CNPF?

Nr. 8S.A. „Vultureni” are capitalul social de 1mln. lei. La sfîrşitul anului financiar calculele

contabile arătau că activele libere de obligaţii (active nete) ale societăţii sunt numai de 500 mii. Unul din acţionari, aflând despre situaţia financiară a societăţii a considerat că aceasta este în situaţie critică şi este necesar de a se convoca adunarea generală extraordinară la care să se decidă înlăturarea acestor neajunsuri.

Are dreptul acţionarul în cauză să ceară convocarea Adunării Generale extraordinare?Ce trebuie să decidă Adunarea Generală dacă se stabileşte că activele societăţii sunt mai

mici decât mărimea capitalului social?

39

Nr. 9Unul din fondatorii societăţii cu răspundere limitată „Floarea Soarelui” SRL a acordat

societăţii un împrumut. La expirarea termenului contractului de împrumut, societatea nu era aptă de a restitui împrumutul. Fondatorul a căzut de acord ca creanţa societăţii formată în baza contractului de împrumut, să fie convertită în capital social, astfel fiind majorată partea socială a asociatului.

Poate oare fi convertită în capital social datoria unei societăţi cu răspundere limitată? Dar a unei societăţi pe acţiuni? Argumentaţi.

Nr. 10Acţionara societăţii pe acţiuni „Unica Şansă” s-a adresat societăţii pentru a primi

dividendele anuale pe acţiunile deţinute de ea în societate. Administratorul societăţii i-a explicat că aceasta nu mai are dreptul pentru toata mărimea dividendelor indicată în cerere, deoarece ea are dreptul să ridice doar dividendele pentru ultimii trei ani.

Mai mult, dividendele nu au fost achitate cu mijloace băneşti, ci cu acţiuni şi cu articole mobiliere produse de societate.

Acţionara, afirmând că nu a fost anunţată despre plata dividendelor pentru anii anteriori, s-a adresat la un avocat cu următoarele întrebări:

Are dreptate Administratorul societăţii? Pot fi plătite dividendele cu alte bunuri decât cu mijloace băneşti? Care este procedura de informare a acţionarilor despre plata dividendelor şi care este

modalitatea de plată a acestora?

1.5. Teste

1. Numiţi bunurile incorporale care pot fi deţinute de societatea comercială.a. _____________________________________________________________b. _____________________________________________________________c. _____________________________________________________________d. _____________________________________________________________e. _____________________________________________________________f. _____________________________________________________________

2. Numiţi funcţiile capitalului social a societăţii comerciale.a._____________________b. ____________________c._____________________

3. Selectaţi afirmaţiile corecte:a. capitalul social poate avea valoare egală cu patrimoniul la constituirea persoanei

juridice;b. capitalul propriu este un element al capitalului social;c. capitalul social reprezintă un activ al persoanei juridice deoarece este format din

mijloace băneşti depuse de fondatori şi asigură baza materială a acesteia;d. capitalul social se reflectă la pasiv întrucât reprezintă sursa de provenienţă a mijloacelor

băneşti aduse ca aport de fondatori;e. capitalul social poate avea o valoare mai mare decât capitalul vărsat;f. capitalul social are o valoare fixă şi de aceea mijloacele băneşti din care este format nu

pot fi utilizate de persoana juridică;g. capitalul social face parte din capitalul propriu al persoanei juridice.

4. Cine poate adopta hotărârea de majorare a capitalului social?

40

a. Administratorul societăţii;b. Adunarea generală;c. Consiliul societăţii;d. Comisia de cenzori;e. Consiliul de administraţie.

5. Care sunt căile de majorare a capitalului social?a. ________________________________________________________________b. ________________________________________________________________c. ________________________________________________________________

6. Care sunt căile de reducere a capitalului social?_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

7. Care este capitalul social minimal al societăţii cu răspundere limitată (un singur răspuns)?

a. 10 000 lei;b. 20 000 lei;c. 300 salarii minime;d. 50 000 lei;e. 5400 lei.

8. Numiţi 10 reglementări legale prin care se stabileşte capitalul social minimal.a. ________________________________________________________________b. ________________________________________________________________c. ________________________________________________________________d. ________________________________________________________________e. ________________________________________________________________f. ________________________________________________________________g. ________________________________________________________________h. ________________________________________________________________i. ________________________________________________________________j. ________________________________________________________________k. ________________________________________________________________l. ________________________________________________________________

9. Definiţi noţiunea „mijloace fixe”. ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

10. Aporturile băneşti la capitalul social al societăţii pe acţiuni trebuie transmise:a) cel puţin 40% până la înregistrarea societăţii;b) integral până la înregistrarea societăţii;c) în cel mult 6 luni după înregistrarea de stat a societăţii;d) în termen de 2 luni de la înregistrarea societăţii.

11. Fondatorul unic al societăţii cu răspundere limitată transmite aportul în natură:a) în termen de o lună de la înregistrarea societăţii;

41

b) pînă la înregistrarea de stat a societăţii;c) în termen de două luni de la înregistrarea societăţii;d) în cel mult 6 luni de la înregistrarea societăţii.


Nr. de puncte Nota 32-33 1028-32 924-27 820-23 716-19 611-15 57-10 44-6 30-5 2


(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Patrimoniul persoanei juridice cu scop lucrativ” (cu preferinţă în limba română; ca excepţie în limba rusă, în limba engleză şi în limba franceză) – se evaluează cu maxim nota 8.

2. Referat pe tema: „Noţiunea şi componenţa patrimoniului persoanei juridice cu scop lucrativ” – aproximativ 7-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

3. Referat pe tema: „Formarea capitalului social” – aproximativ 7-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

4. Referat pe tema: „Noţiunea capitalului social” – aproximativ 7-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

5. Referat pe tema: „Bunurile incorporale ca element al patrimoniului persoanei juridice cu scop lucrativ” – aproximativ 7-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

6. Referat pe tema: „Bunurile statului utilizate în activitatea de întreprinzător” –aproximativ 7-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

Tema 8. Reorganizarea persoanelor juridice cu scop lucrativ



să relateze despre noţiunea de reorganizare a persoanei juridice;

să caracterizeze formele reorganizării; să caracterizeze operaţiunile necesare

pentru efectuarea fiecărei forme de reorganizare;

să compare fuziunea prin contopire cu fuziunea prin absorbţie;

să compare dezmembrarea prin divizare cu dezmembrarea prin separare;

să deosebească separarea prin absorbţie de divizarea prin absorbţie;

1. Noţiunea de reorganizare a persoanei juridice. Reorganizarea voluntară şi reorganizarea forţată.

2. Reorganizarea prin fuziune. Formele fuziunii: contopirea şi absorbţia. Contractul de fuziune, protecţia creditorilor şi înregistrarea fuziunii. Efectele înregistrării fuziunii.

3. Reorganizarea prin dezmembrare. Formele dezmembrării: divizarea şi separarea. Planul

42

să aibă abilitatea de a întocmi note informative privind procedura de realizare a formelor de fuziune şi formelor de dezmembrare;

să aibă abilităţi de a organiza procedura de convocare a organului suprem a persoanei juridice;

să aibă abilitatea de a elabora proiecte de procese verbale a organului suprem a persoanei juridice care: a) fuzionează b) se dezmembrează; se transformă;

să aibă abilitatea de întocmi proiecte de documente ce trebuie întocmite în legătură cu reorganizarea.

dezmembrării, protecţia creditorilor, înregistrarea dezmembrării. Efectele înregistrării dezmembrării.

4. Transformarea. Procedura de adoptare a hotărârii. Protecţia creditorilor. Înregistrarea şi efectele juridice ale transformării.

5. Forme mixte de reorganizare. Procedura de separare prin absorbţie. Procedura de divizare prin absorbţie.

1.2. Actele normative:1. Codul civil;2. Legea nr. 220/2007 cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali;3. Legea nr. 135/2007 privind societăţile cu răspundere limitată;4. Legea nr. 1134/1997 cu privire la societăţile pe acţiuni;

1.3. Literatura:1. Cărpenaru Stanciu. Drept comercial român, ediţia a 5-a, Bucureşti - 2004, p. 250-255.2. Cărpenaru Stanciu; Predoiu Cătălin; David Sorin; Piperea Gheorghe. Societăţile

comerciale, reglementare, doctrină, jurisprudenţă, ALL BECK, Bucureşti, 2002, p. 539-552.

3. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor, vol. I, Tipografia Centrală, Chişinău, 2004. pag. 312-343.

4. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor, Chişinău, 2011 p. 209-230.5. Romul Petru Vonica. Dreptul societăţilor comerciale, ediţia a II-a, revăzută şi

completată, Lumina Lex, Bucureşti, 2000, p.141-145.6. Каленик А. В. Коммерческое право, Кишинев, 2004, c.247-256. 7. Коровайко А. Реорганизация юридических лиц, проблемы правового

регулирования, Ростов, изд. Экономика и жизнь, 1999.8. Коровайко А. Договоры о слиянии и присоединении хозяйственных обществ//

Хозяйство и право, 2001, nr.2, с. 53-59.9. Коммерческое право, Под редакцией Попондопуло В. Ф. и Яковлевой В. Ф.

Санкт-Петербург, 1998, c.68-71.10. Ершова И.В.; Иванова Т.М. Предпринимательское право, Москва, 2000, c.45-47.

1.4. Speţe

Nr. 1Adunarea Generală a acţionarilor a hotărât reorganizarea S.A. „Autotransportatorul”

prin divizarea acesteia în două societăţi comerciale cu răspundere limitată. Camera înregistrării de stat a respins înregistrarea reorganizării şi ca temei a invocat două argumente:

─ Societatea care se reorganizează nu a retras din circulaţie acţiunile emise; ─ Societatea nu se poate reorganiza prin două forme concomitent, utilizând şi procedura de divizare şi cea de transformare. Ar fi corect ca societatea pe acţiuni să se divizeze, mai întâi, în două societăţi pe acţiuni şi apoi fiecare din acestea să se transforme în societăţi cu răspundere limitată.

43

Este legală decizia prin care s-a respins înregistrarea reorganizării?Când trebuie să fie retrase din circulaţie acţiunile societăţii care se reorganizează?Ce trebuie să prevadă planul de reorganizare? Este posibilă reorganizarea prin divizare a S.A. şi transformarea acestora în SRL?Care acte trebuie să fie prezentate organului de înregistrare în cazul unei asemenea reorganizări?

Nr. 2Două societăţi pe acţiuni care activează pe piaţa produselor petroliere au decis fuziunea

prin contopire. În consecinţa contopirii acestora, noua societate trebuia să ocupe o situaţie dominantă pe piaţa produselor petroliere, importând mai mult de 50% din piaţa benzinei şi motorinei. După îndeplinirea tuturor formalităţilor de reorganizare, organului de înregistrare i-au fost prezentate toate actele necesare pentru înregistrarea noii societăţi şi radierea celor care s-au dizolvat. Registratorul, analizând actele prezentate, a decis respingerea înregistrării. Ca temei al respingerii a servit argumentul că nu au fost prezentate actele necesare pentru înregistrarea reorganizării, în special lipseşte autorizarea organului de stat competent.

Care sunt formalităţile necesare pentru reorganizarea societăţilor prin contopire?Care acte trebuie prezentate pentru înregistrarea contopirii?De ce fel de autorizaţiei a fost nevoie pentru ca înregistrarea să fie admisă?Ce clauze trebuie să prevadă contractul de contopire a societăţilor comerciale?

Nr. 3Două societăţi cu răspundere limitată au decis să fuzioneze prin absorbţie. Unul din

creditorii societăţii absorbante s-a opus procedurii de reorganizare, solicitând rezilierea anticipată a contractului de credit, restituirea creanţei şi încasarea prejudiciului. Ca temei al rezilierii creditorul a invocat faptul că societatea absorbită este o societate insolvabilă, iar în cazul reorganizării creditorii acesteia din urmă vor putea urmări toate bunurile noii societăţi, afectând prin aceasta şi drepturile de creanţă ale creditorilor societăţii absorbante.

Societatea absorbantă a respins cererea creditorului său, menţionând că drepturile creditorului nicidecum nu sunt afectate şi banca solicită rezilierea unui contract de credit încheiat pe un termen lung cu o dobândă foarte convenabilă pentru debitor şi, deci temeiul este exclusiv unul economic. Mai mult, aceasta a menţionat că la încheierea contractului de credit în favoarea băncii au fost instituite garanţii reale depuse de către fondatorii acestei societăţi care asigură pe deplin dreptul de creanţă al băncii.

Are dreptul creditorul să ceară rezilierea contractului care nu a ajuns la scadenţă?Cum se garantează drepturile creditorilor societăţilor comerciale în caz de reorganizare a

acesteia?

Nr. 4Adunarea asociaţilor societăţii în nume colectiv „Petrescu şi compania” a decis

transformarea acesteia în societate cu răspundere limitată „Petrescu” cu capitalul social de 10 000 lei. Respectând toate formalităţile legale de reorganizare prin transformare, inclusiv prevenirea creditorilor şi cerinţele de publicitate, administratorul desemnat a prezentat toate actele necesare pentru înregistrarea reorganizării.

După înregistrare, unul din creditorii de până la reorganizare a înaintat o cerinţă de 80 000 lei. În răspunsul său SRL a menţionat că societatea în nume colectiv nu mai există, iar noua societate are un capital social de 10 000 lei, iar valoarea activelor societăţii valorează numai 25000 lei şi, prin urmare, aceasta nu-şi va putea onora obligaţia sa. Mai mult, deoarece creditorul fusese informat despre reorganizare, el trebuia să se opună reorganizării şi să ceară creanţa sa până la reorganizare, dar, deoarece a expirat termenul stabilit de art. 72 alin.(2) din Codul civil, cerinţa poate fi satisfăcută numai în limita patrimoniului deţinut.

Primind acest răspuns creditorul a înaintat imediat o acţiune în judecată, indicând în

44

cerere în calitate de copârâţi atât societatea cu răspundere limitată, cât şi asociaţii acestora, solicitând încasarea forţată a sumei datoriei, a prejudiciului cauzat şi a cheltuielilor de judecată.

Va primi instanţa o asemenea cerere spre examinare? Dacă da, cum trebuie de soluţionat un asemenea litigiu?Poartă răspundere asociaţii societăţii cu răspundere limitată pentru obligaţiile societăţii

şi în special pentru cele formate până la reorganizare?

Nr. 5Adunarea Generală a acţionarilor societăţii „Târgul Mare” S.A. a adoptat hotărârea de

reorganizare prin fuziune, absorbind societatea „Primii Paşi” SRL. Fiind jurist la societatea „Târgul Mare” S.A., consultaţi administraţia societăţii în următoarele chestiuni:

─ care sunt avantajele absorbţiei pentru societatea absorbantă, spre deosebire de contopire?─ care vor fi etapele reorganizării în cauză?─ ce documente sunt necesare pentru realizarea prezentei absorbţii? ─ în ce termen societatea va fi considerată ca fiind reorganizată?

Nr. 6O societate cu răspundere limitată „Avante” SRL are trei asociaţi, care deţin cote egale

de participare la capitalul social. În ultimii trei ani, această societate a avut în mod constant pierderi care au dus la reducerea capitalului social cu mai mult de jumătate.

În februarie 2003, societatea comercială „Bobo” SA, prin administratorii săi, propune celor trei asociaţi o fuziune prin absorbţie, în urma căreia fiecare din cei trei asociaţi va primi un număr redus de acţiuni în societatea pe acţiuni.

În luna martie 2003, în cadrul Adunării Generale a asociaţilor „Avante” SRL, doi din cei trei asociaţi votează în favoarea fuziunii şi unul se opune.

Ţinând cont că actul constitutiv al societăţii cu răspundere limitată nu prevede alte condiţii decât cele din lege privind majoritatea necesară pentru a se lua o hotărâre în cadrul Adunării Generale, poate fi considerată valabilă hotărârea adoptată de societatea „Avante” SRL?

Care sunt consecinţele adoptării unei astfel de hotărâri pentru asociatul care a votat împotrivă?

1.5. Teste

1. Care sunt modurile de încetare a activităţii societăţilor comerciale prin transmiterea drepturilor şi obligaţiilor prin succesiune?

a. _____________________________________________________________________b. _____________________________________________________________________c. _____________________________________________________________________d. _____________________________________________________________________e. _____________________________________________________________________

2. Care sunt operaţiunile care sunt necesare a fi săvârşite pe parcursul reorganizării prin absorbţie?

a. _____________________________________________________________________b. _____________________________________________________________________c. _____________________________________________________________________d. _____________________________________________________________________e. _____________________________________________________________________

45

3. Care sunt actele (documentele) necesare pentru a înregistra divizarea?a. _____________________________________________________________________b. _____________________________________________________________________c. _____________________________________________________________________d. _____________________________________________________________________e. _____________________________________________________________________f. _____________________________________________________________________

4. Selectaţi temeiurile pentru transformarea în altă formă de organizare juridică. a. în societatea pe acţiuni a rămas un singur acţionar;b. în societatea în nume colectiv a rămas un singur acţionar;c. întreprinderea municipală are un singur fondator;d. capitalul social al socităţii cu răspundere limitată a depăşit 5400 de lei;e. activele societăţii pe acţiuni au scăzut sub valoarea capitalului social,f. întreprinderea de stat ocupă o situaţie dominantă pe piaţă.

5. Recomandaţi cel puţin două forme de reorganizare pentru fiecare din următoarele cazuri:

a. capitalul social al SRL a scăzut sub valoarea de 5400 lei;b. societatea în comandită are 21 de asociaţi;c. societatea în comandită are doar asociaţi comanditari;d. societatea în nume colectiv are un singur asociat;e. societatea cu răspundere limitată are 51 asociaţi.

6. Hotărârea de transformare a societăţii cu răspundere limitată în societate în nume colectiv se decide cu:

a. 2/3 din numărul total de voturi;b. 3/4 din numărul total de voturi;c. Cu unanimitate de voturi,d. Cu 3/4 din voturile reprezentate.

7. Hotărârea de transformare a societăţii pe acţiuni în societate cu răspundere limitată se decide cu:

e. 2/3 din numărul total de voturi;f. 3/4 din numărul total de voturi;g. Cu unanimitate de voturi;h. Cu 3/4 din voturile reprezentate; i. Votul acţionarilor ce deţin 2/3 din acţiunile cu drept de vot reprezentate la adunare.

8. Persoana juridică se consideră reorganizată în momentul:a. semnării contractului de fuziune/planului de dezmembrare;b. înregistrării reorganizării;c. notificării Camerei Înregistrării de Stat;d. transmiterii drepturilor şi obligaţiilor;e. aprobării contractului de fuziune/planului de dezmenbrare de către adunarea generală;f. publicării avizului în Monitorul Oficial.

9. Deosebiţi efectele juridice ale contopirii faţă de absorbţie.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

46

________________________________________________________________________

10. Dacă creditorul căruia nu i-au fost acordate garanţii privind satisfacerea creanţelor nu s-a opus procedurii de reorganizare, acesta:

a. se poate adresa persoanelor juridice succesoare privind încasarea creanţei;b. pierde dreptul asupra creanţei deoarece aceasta a fost respinsă de persoana juridică

reorganizată, iar creditorul nu a înaintat acţiune în justiţie privind apărarea dreptului său;

c. pierde dreptul asupra creanţei deoarece nu a cerut Camerei Înregistrării de Stat să nu înregistreze reorganizarea până nu-i vor fi acordate garanţii.

11. Înregistrarea fuziunii prin absorbţie se va face în următoarea ordine:a. mai întâi se înregistrează modificările în actul de constituire a persoanei juridice

absorbante, apoi se radiază persoana juridică absorbită;b. mai întâi se înregistrează modificările actului de constituire a persoanei juridice

absorbite, apoi se radiază persoana juridică absorbantă;c. mai întâi se radiază persoana juridică absorbantă, apoi se înregistrează modificările

actului de constituire a persoanei juridice absorbite;d. mai întâi se radiază persoana juridică absorbită, apoi se înregistrează modificările în

actul de constituire a persoanei juridice absorbante;e. operaţiunile de înregistrare şi radiere se fac concomitent.


Nr. de puncte Nota 32-33 1028-32 924-27 820-23 716-19 611-15 57-10 44-6 30-5 2


(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Reorganizarea persoanelor juridice” (cu preferinţă în limba română; ca excepţie în limba rusă, în limba engleză şi în limba franceză) – se evaluează cu maxim nota 8.

2. Pregătirea unui portofoliu care să includă documentele necesare pentru înregistrarea transformării unei întreprinderi de stat în societate comercială – se evaluează cu maxim nota 8.

3. Referat pe tema: „Fuziunea persoanelor juridice cu scop lucrativ prin absorbţie (contopiere)” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

4. Referat pe tema: „dezmembrarea persoanelor juridice cu scop lucrativ prin separare (divizare)” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

5. Referat pe tema: „Reorganizarea persoanelor juridice cu scop lucrativ prin „separarea prin absorbţie” (divizare)” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

47

TEMA 9Dizolvarea şi lichidarea persoanelor juridice cu scop lucrative


Obiective Unităţi de conţinut să analizeze temeiurile dizolvării şi să

relateze despre consecinţele dizolvării;

să definească noţiunile: dizolvare, lichidare;

să identifice actele care sunt necesare pentru înregistrarea dizolvării şi a celor necesare pentru radierea persoanei jurdice lichidate;

să stabilească legătura dintre dizolvarea şi lichidarea persoanei juridice cu scop lucrativ;

să compare procedura de lichidare a persoanei juridice cu scop lucrativ cu active suficiente pentru satisfacerea creanţelor cu procedura de lichidare a persoanei juridice cu active insuficiente pentru satisfacerea creanţelor creditorilor;

să compare procedura de satisfacere a creanţelor creditorilor a unei forme de persoană juridică cu scop lucrativ cu alte forme de persoană juridică, inclusiv cu scop lucrativ;

să recomande modele de procese-verbale a adunării asociaţilor (membrilor) persoanei juridice care se dizolvă;

să aibă abilitatea de a elabora note informative privind consecutivitatea operaţiunilor necesare de efectuat în cazul lichidări persoanei juridice cu scop lucrativ;

să aibă abilitatea de a întocmi acte de transmitere a bunurilor materiale către asociaţi în procedura de repartizare a activelor persoanei juridice în lichidare.

1. Dizolvarea persoanei juridice cu scop lucrativ. Temeiurile de dizolvare. Înregistrarea dizolvării. Consecinţele dizolvării.

2. Noţiunea de lichidare a persoanei juridice. Principiile lichidării şi principalele modificări care intervin în statutul persoanei juridice dizolvate.

3. Lichidatorul persoanei juridice. Definiţia, desemnarea, înregistrarea, atribuţiile.

4. Operaţiunile lichidatorului. Prevenirea creditorilor şi satisfacerea creanţelor acestora. Întocmirea şi aprobarea bilanţului de lichidare. Repartizarea între asociaţi a activelor rămase după satisfacerea cerinţelor creditorilor.

5. Prezentarea actelor organului de înregistrare. Actele necesare pentru radiere.

6. Radierea persoanei juridice din registrul de stat. Decizia de radiere a persoanei juridice din Registrul de stat.

7. Redeschiderea lichidării: a) la cererea asociaţilor societăţii lichidate; b) la cererea creditorului societăţii lichidate;

1.2. Actele normative:1. Codul civil nr.1107/2002;2. Legea nr.220/2007 cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a

întreprinzătorilor individuali;3. Legea nr.1134/1997 cu privire la societăţile pe acţiuni,4. Legea cu privire la cooperativele de producţie;5. Legea cu privire la cooperativele de întreprinzător.

1.3.Literatura:

1. Cărpenaru Stanciu D. Tratat de Drept Comercial, Bucureşti, 2009, p.305-315.2. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor. Chişinău, 2011, p. 231-238.3. Cărpenaru Stanciu, Predoiu Cătălin, David Sorin, Piperea Gheorghe, Societăţile

48

comerciale, Reglementare, doctrină, jurisprudenţă, ALL BECK, Bucureşti, 2002, p. 553-571.

4. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor. vol. I, Tipografia Centrală, Chişinău, 2004, p. 344-372.

5. Baieş Sergiu; Roşca Nicolae. Drept civil, partea generală. Persoana fizică. Persoana juridic, Tipografia Centrală, Chişinău, 2004, p. 430-448.

6. Сабаков С.К. Ликвидацыя юридических лиц, Экономика и жизнь, Нижний Новгород, 1998.

7. Romul Petru Vonica. Dreptul societăţilor comerciale, ediţia a II-a, revăzută şi completată, Lumina Lex, Bucureşti, 2000, p.148-160.

8. Angheni Smaranda; Volonciu Magda; Stoica Camelia. Drept comercial, ediţia a 4-a, Oscar print, Bucureşti, 2008, p.199-206, 213-218 .

9. Каленик А. В. Коммерческое право, Кишинев, 2004, c.257-262.

1.4. SpeteNr.1

Procurorul mun. Chişinău, în baza art.87 Codul civil, a înaintat o acţiune de a lichida o societate cu răspundere limitată care desfăşoară activitatea farmaceutică şi după retragerea licenţei de către Camera de Licenţiere.

SRL în referinţa sa a motivat că, potrivit legii, nu se poate solicita lichidarea, deoarece activitatea farmaceutică nu este unicul gen de activitate desfăşurat. Societatea desfăşoară şi alte genuri de activitate respectă cerinţele legale de practicare a acestora.

Cum trebuie să procedeze instanţa?Poate fi decisă dizolvarea societăţii comerciale din această cauză?Are dreptul procurorul să intenteze un proces de lichidare a SRL?

Nr. 2Adunarea asociaţilor SRL „Spinul”, în proces de lichidare, a decis să fuzioneze cu

SRL „Cornul” şi să-şi continue activitatea. În legătură cu aceasta, prima s-a obligat să transmită toate bunurile rămase după satisfacerea cerinţelor creditorilor către succesorul său.

Însă, prezentând toate actele necesare privind efectuarea lichidării societăţii şi, desigur, cele de reorganizare, organul de înregistrare a adoptat o decizie de respingere a reorganizării.

Poate o societate comercială aflată în procedura de lichidare să-şi schimbe hotărârea şi să fuzioneze cu o altă societate comercială? Argumentaţi.

Nr. 3Casa Naţională a Asigurărilor Sociale a depus o cerere în instanţa de judecată pentru

încasarea forţată de la Cooperativa Agricolă de Producţie „Fazanul” a plăţilor obligatorii în sumă de 40 000 lei pe care pârâtul le datora. În locul referinţei, pe adresa instanţei a sosit o informaţie de la sediul pârâtului potrivit căreia pârâtul nu se mai află pe această adresă şi că acesta a fost lichidat.

În legătură cu aceasta a fost făcută o interpelare la Camera Înregistrării de Stat care a confirmat că, într-adevăr, CAP „Fazanul” a fost lichidată. Din acest considerent instanţa, conducându-se de prevederile art.131 din CPC, a adoptat o încheiere prin care a refuzat în primirea cererii.

Casa Naţională a Asigurărilor Sociale a ordonat secţiei sale juridice să stabilească în ce condiţii s-a lichidat debitorul său şi cum de s-a produs lichidarea fără acordul creditorului. În procesul de lichidare s-a stabilit că avizul cu privire la lichidarea cooperativei nu a fost publicat în Monitorul Oficial. Suplimentar, Camera Înregistrării de Stat a comunicat că, potrivit bilanţului de lichidare a cooperativei membrii acesteia au împărţit între ei bunuri în valoare de 75 000 lei. Există vreo soluţie legală pentru ca Casa Naţională să încaseze creanţa pe care o are?

49

Nr. 4Procurorul a intentat o acţiune civilă de nulitate a Lombardului „Credinţa” SRL. În

cererea sa procurorul a arătat că nu sunt respectate cerinţele legale privind capitalul social minimal al pârâtului.

În referinţa sa pârâtul a arătat că are un capital social de 70 000 lei şi acesta este în concordanţă cu prevederile legislaţiei în vigoare şi cere instanţei să respingă acţiunea procurorului.Cum trebuie să fie soluţionat litigiul?

Poate necorespunderea capitalului social minimal prevederilor legislaţiei să servească drept temei pentru declararea nulităţii societăţii comerciale?

Nr. 5Societatea comercială „Sisteme Electrice” SA a fost constituită la începutul anului

1999 pe termen nedeterminat, obiectul principal de activitate al acesteia fiind luarea în concesiune a sistemului stradal de iluminat din municipiul Chişinău. În urma licitaţiei publice organizate de autorităţile municipale, o altă societate comercială a fost declarată adjudecător al concesiunii.

Unul din acţionarii „Sisteme Electrice” SA s-a adresat instanţei judecătoreşti, solicitând constatarea dizolvării societăţii. Este întemeiată această cerere?

1.5. Teste1. Definiţi noţinea de ,,dizolvare” a persoanei juridice._______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Identificaţi temeiurile de dizolvare voluntară.a. ________________________________________________________________b. ________________________________________________________________c. ________________________________________________________________

3. Selectaţi temeiurile de dizolvare forţată:a. constituirea persoanei juridice este viciată; b. actul de constituire nu corespunde prevederilor legii; c. imposibilitatea atingerii scopului propus de persoana juridică; d. adunarea generală a membrilor nu s-a desfăşurat timp de 3 ani; e. persoana juridică nu a ales administratorul; f. actvititatea persoanei juridice; g. persoanei juridice i-a fost retrasă licenţa şi autorizaţia; contravine ordinii publice;

nu a fost convocată.

4. Definiţi noţinea de ,,lichidare” a persoanei juridice.____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

50

5. Enumeraţi principiile ce definesc statutul societăţii aflate în lichidare.a. ________________________________________________________________b. ________________________________________________________________c. ________________________________________________________________d. ________________________________________________________________

6. Selectaţi condiţiile care trebuie să le întrunească lichidatorul persoanei juridice.a. Să fie cetăţean al R. Moldova;b. să fie întreprinzător individual; c. să aibă capacitate de exerciţiu; d. să fi atins vârsta majoratului şi să aibă capacitate deplină de exerciţiu; e. să aibă domiciliu pe teritoriul R. Moldova; b. să aibă studii superioare; c. să fie jurist sau economist;d. să fie administrator al unei societăţi comerciale.

7. Numiţi actele necesare a fi prezentate de către lichidator la organul de înregistrare pentru radierea persoanei jurdice care s-a lichidat în mod voluntar.

a. ________________________________________________________________b. ________________________________________________________________c. ________________________________________________________________d. ________________________________________________________________

8. Identificaţi operaţiunile necesare efectuate de către lichidator în procedura de lichidare a persoanei juridice.

a. ________________________________________________________________b. ________________________________________________________________c. ________________________________________________________________d. ________________________________________________________________

9. Creanţele creditorilor persoanei juridice dizolvate voluntar vor fi satisfăcute după cum urmează:

a. creanţele creditorilor faţă de care debitorul este responsabil de prejudiciul cauzat sănătăţii lor sau în legătură cu moartea; creanţele salariaţilor; creanţele statului pentru taxele şi impozitele neplătite; alte creanţe;

b. imediat ce creanţa a ajuns la scadenţă, fără a avea rânduri preferenţiale;c. creanţe din dăunarea sănătăţii sau cauzarea morţii; creanţele salariale faţă de

angajaţi şi remuneraţia datorată conform drepturilor de autor; creanţele pentru creditele acordate de Ministerul Finanţelor şi alte creanţe faţă de bugetul public naţional, creanţele creditorilor chirografari.

10. Activele persoanei juridice dizolvate voluntar, rămase după satisfacerea creanţelor creditorilor se transmit după cum urmează:

a. se transformă în bani, iar aceştia se transmit asociaţilor, acţionarilor, membrilor, fondatorilor persoanei juridice;

b. se transmit în natură asociaţilor, acţionarilor, membrilor, fondatorilor persoanei juridice;

c. după cum decide organul suprem fie se transformă în bani, fie în natură se transmit

51

asociaţilor, acţionarilor, membrilor, fondatorilor persoanei juridice; d. se transmit Ministerului Economiei; e. se transmit adminstratorului persoanei juridice dizolvate pentru a fi păstrate.

11. Redeschiderea procedurii de lichidare a persoanei juridice se efectuează în caz dacă:

a. apare un creditor sau o altă persoană îndreptăţită să pretindă la activul repartizat între asociaţi, fondatori;

b. a decedat lichidatorul persoanei juridice lichidate; c. sunt descoperite active ale persoanei juridice lichdate care nu au fost valorificate; d. nu au fost achitate salariile faţă de angajaţi; e. Ministerul justiţiei nu a ştiut de faptul lichidării persoanei juridice.


Nr. de puncte Nota 32-33 1028-32 924-27 820-23 716-19 611-15 57-10 44-6 30-5 2


(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Dizolvarea persoanei juridice cu scop lucrativ” (cu preferinţă în limba română; ca excepţie în limba rusă, în limba engleză şi în limba franceză) – se evaluează cu maxim nota 8.

2. Pregătirea unui portofoliu care să includă documentele necesare pentru înregistrarea radierii unei persoane juridice cu scop lucrativ – se evaluează cu maxim nota 8.

3. Referat pe tema: „Temeiurile de dizolvare a persoanei juridice cu scop lucrativ” –aproximativ 5-10 pagini şi se evaluiază cu maxim nota 10.

4. Referat pe tema: „Lichidatorul persoanei juridice cu scop lucrativ” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

5. Referat pe tema: „Procedura de lichidare a persoanei juridice cu scop lucrativ” –aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

TEMA 10Insolvabilitatea întreprinzătorilor persoane fizice şi juridice


Obiective Unităţi de conţinut să definească noţiunea de insolvabilitate; să idenifice persoanele care pot şi care nu

pot fi declarate insolvabile; să identifice persoanele faţă de care nu se

aplică procedura de insolvabilitate; să caracterizeze condiţiile care trebuie să

1. Noţiunea de insolvabilitate. Deosebirea noţiunii de insolvabilitate de alte noţiuni asemănătoare, bancrută, faliment, insolvenţă. Incapacitatea de plată şi supraîndatorarea. 2. Participanţii la procesul de insolvabilitate. Subiecţii insolvabilităţii. Instanţele competente

52

le întrunească persoana desemnată administratorul insolvabilităţii;

să caracterizeze temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate;

să descrie efectele intentării procesului de insolvabilitate;

să clasifice creditorii societăţii insolvabile după criteriile cunoscute;

să compare incapacitatea de plată cu supraîndatorarea şi să evidenţieze deosebirile dintre ele;

să explice consecinţele juridice care survin pentru creditori în legătură cu creanţele care nu pot fi satisfăcute din masa debitoare a persoanei insolvabile;

să motiveze necesitatea încetării procesului de insolvabilitate a societăţii insolvabile în cazul în care creditorii sunt de acord cu această încetare;

să aibă abilitatea de a întocmi cererea de desemnare a unei anumite persoane în calitate de administrator al insolvabilităţii, precum şi a proiectelor de documente necesare intentării şi desfăşurării procesului de insolvabilitate.

în materia insolvabilităţii. Administratorul insolvabilităţii. Creditorii.3. Intentarea procesului de insolvabilitate. Depunerea cererii introductive şi admiterea ei. Adoptarea hotărârii de intentare a insolvabilităţii şi efectele ei. Registrul cauzelor de insolvabilitate.4. Procedura planului. Propunerea, admiterea şi confirmarea planului. Efectele juridice ale confirmării planului de reorganizare. Îndeplinirea măsurilor stabilite în plan. Consecinţele nerealizării planului.5. Procedura de lichidare a patrimoniului. Desesizarea debitorului. Stabilirea masei active (masa debitoare). Regimul actelor juridice anterioare intentării insolvabilităţii. Stabilirea masei pasive (totalitatea creanţelor). Vânzarea bunurilor debitorului. Distribuirea sumelor realizate din vânzarea masei debitoare.6. Încetarea procesului de insolvabilitate. Radierea persoanei juridice insolvabile din registrul de stat. 7. Descalificarea întreprinzătorilor persoane fizice şi a persoanelor cu funcţii de răspundere a persoanelor juridice.

1.2.Acte normative:1. Codul civil nr.1107/2002;2. Legea insolvabilităţii nr.632/2001; 3. Legea nr.123/1998 cu privire la capitalizarea unor plăţi periodice.

1.3.Literatura:1. Cărpenaru Stanciu. Drept comercial român, ediţia a 5-a, Bucureşti, 2004, p. 568-645;

2. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor. vol. I, Tipografia Centrală, Chişinău, 2004. p. 375-447.

3. Rosca Nicolae; Baies Sergiu. Dreptul afacerilor, Chişinău, 2011, p.249-281.

4. Angheni Smaranda; Volonciu Magda; Stoica Camelia. Drept Comercial, Bucureşti 2008, editura a 4-a, p.243-266.

5. Roşca Nicolae. Instituţia falimentului în legislaţia Republicii Moldova, Tipografia Centrală, Chişinău, 2001, p.172.

6. Căpăţînă Octavian, Faza stabilirii masei pasive în procedura insolvenţei comerciale //Revista de drept comercial, 1997, nr. 9.

7. Costin Mircea N.; Miff Angela. Falimentul. Evoluţie şi actualitate, Bucureşti, Lumina Lex, 2000.

8. Costin Mircea N., Schiau Ioan, Prescure Titus. Reorganizarea şi lichidarea judiciară. Analiză de legislaţie şi doctrină, Bucureşti, Lumina Lex, 1997.

9. Turcu Ion. Falimentul. Actuala procedura. ediţia a V-a completată şi actualizată. Lumina Lex, Bucureşti, 2005.

10. Guyon Y. Droit des affaires, Tome 2, 7-ième edition, Economica, Paris, 1999.

53

11. Corine Saint-Alary- Houin. Guide de l΄ entreprise en difficulte, Paris, Dalloz, 1999.12. Дубинчин А. Институт несостоятельности и внеконкурсное удовлетворение

требований к должнику юридическому лицу //Хозяйство и право, 1999, № 10.13. Зинченко К.; Лапар В.; Газарян Б. Банкротство и правоприменительная

практика //Хозяйство и право, 1996, № 5.14. Клейман А.Ф. О несостоятельности частных лиц по советскому

процессуальному праву. Иркутск, 1929.

1.4. SpeţeNr. 1Andrei Bolintineanu a cumpărat un frigider de la SRL „Trianon”. Termenul de garanţie a fost stabilit de 2 ani. Numai după două luni frigiderul a ieşit din funcţiune. Cumpărătorul a restituit frigiderul vânzătorului şi a cerut să i se restituie banii. Vânzătorul a anunţat că defectul frigiderului este minor şi că acesta va fi reparat din cont propriu. Cumpărătorul nu a dorit să primească frigiderul reparat, iar vânzătorul nu dorea să restituie banii. Cumpărătorul, după o consultaţie cu avocatul, a înaintat o acţiune de intentare a procesului de insolvabilitate împotriva SRL „Trianon”. Instanţa de judecată, examinând cererea în fond, a respins acţiunea ca fiind neîntemeiată şi a decis să încaseze de la reclamant prejudiciul pentru lezarea reputaţiei morale. Este corectă hotărârea instanţei? În ce mod ar putea cumpărătorul să-şi protejeze dreptul său?Care acte trebuie să fie anexate la cererea creditorului de intentare a procesului de insolvabilitate?Poate fi încasat prejudiciul de către SRL „Trianon” de la cumpărător?

Nr. 2SRL „Răut” a depus o acţiune faţă de S.A. „Termocom” prin care a cerut recunoaşterea dreptului de proprietate asupra segmentului de ţevi de asigurare cu energie termică din str. Bucureşti, mun. Chişinău. În susţinerea acţiunii societatea reclamantă a anexat contractul de depozit încheiat cu pârâtul, potrivit căruia la depozitul acestuia au fost depuse ţevi cu diametrul de 50 cm, precum şi răspunsul reclamantului care confirmă că ţevile respective au fost utilizate la montarea traseului pe str. Bucureşti. Instanţa de judecată a returnat cererea reclamantului şi a arătat că S.A. „Termocom” se află în proces de insolvabilitate şi toate cerinţele faţă de acesta trebuie formulate administratorului insolvabilităţii şi în instanţa care a intentat procesul de insolvabilitate. Reclamantul a adresat o cerere administratorului insolvabilităţii cu cerinţa de a i se recunoaşte dreptul de proprietate. Administratorul a menţionat că dreptul de proprietate asupra sistemelor de conducte de energie termică este unic şi nu poate fi cedat un segment. Mai mult, reieşind din dispoziţiile noului Cod civil, reclamantul nu poate pretinde proprietatea, deoarece, chiar dacă materialele au fost ale reclamantului, dreptul de proprietate asupra conductelor aparţine S.A. „Termocom”, iar reclamantul poate să se adreseze ca un creditor chirografar în procesul de insolvabilitate. Este legală acţiunea instanţei de judecată? Dar acţiunea administratorului insolvabilităţii?Ce acţiuni poate întreprinde societatea reclamantă?

Nr. 3SRL „Luceafărul” a înaintat o cerere prin care solicită intentarea procedurii de insolvabilitate Cooperativei agricole „Noua Tehnologie”, arătând că are o creanţă care a ajuns la scadenţă şi nu a fost onorată. În referinţa sa pârâta a motivat că creanţa la care se pretinde a fost stinsă prin compensare şi reclamanta a fost informată despre aceasta. La referinţă au fost anexate actele contabile, inclusiv bilanţul contabil trimestrial semnat de organul fiscal teritorial, din care rezultă că activele acesteia depăşesc pasivele şi nu poate fi vorba de o supraîndatorare.

54

Cum trebuie să procedeze instanţa de judecată?Care sunt temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate?Care sunt consecinţele negative pentru reclamantul care a depus intenţionat o cerere pentru a prejudicia reputaţia profesională a unei societăţi comerciale?

Nr. 4 Societatea în nume colectiv „Vornicescu şi Co” a depus o cerere prin care se autodeclară în stare de insolvabilitate şi solicită intentarea procesului respective, deoarece peste 10 zile ajunge la scadenţă contractul de creditare încheiat cu BCA „Industrie” care nu va putea fi onorat. Incapacitatea de plată survine din cauza că SRL „Persist”, care s-a angajat să construiască un edificiu pentru SNC „Vornicescu şi Co”, nu a finisat construcţia acestuia, întârziind cu aproximativ 40 de zile. Prin cerere se solicită aplicarea de către instanţă a procedurii planului, motivându-se prin aceea că, în cazul în care construcţia va fi finisată, societatea îşi va putea onora obligaţiile contractuale. În ce caz instanţa poate aplica procedura planului? Cine trebuie să elaboreze planul şi care este procedura de punere în aplicare a acestuia?Care este scopul procedurii planului şi când aceasta încetează?

Nr. 5 Societatea comercială „Paradis” SRL, principalul gen de activitate al căreia este activitatea hotelieră şi de turism, a cumpărat o clădire într-o staţiune estivală pe care a transformat-o în hotel. Societatea a dotat fiecare cameră a hotelului cu un aparat de aer condiţionat. În acest scop, aceasta a cumpărat de la „Fresh” S.A. (distribuitor de aparate de aer condiţionat) 60 unităţi. „Paradis” SRL a plătit 30% din preţul total al aparatelor cumpărate la data la care acestea au fost livrate, restul de 70% urmând a fi plătit în termen de 4 luni de la data livrării. Pentru a garanta plata restului de 70%, „Paradis” SRL acceptă ca societatea distribuitor să rămână proprietarul aparatelor vândute până la data plăţii integrale a preţului. Înainte ca datoria privind cei 70% din preţul total să ajungă la scadenţă, împotriva lui „Paradis” SRL se deschide procedura de declarare a acesteia în stare de insolvabilitate.a) În ce condiţii poate fi „Fresh” S.A. considerată un creditor garantat în cadrul procedurii de insolvabilitate?b) În ipoteza în care „Fresh” S.A. este un creditor garantat care are o garanţie reală asupra aparatelor vândute, în ce condiţii poate executa „Fresh” S.A. garanţia reală după declanşarea procedurii de insolvabilitate?

1.5. Teste:1. Definiţi noţiunea de „insolvabilitate”. ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Selectaţi temeiurile legale de intentare a procesului de insolvabilitate:a. persoana juridică este insolventă;b. persoana juridică este în incapacitate de plată; c. persoana juridică nu s-a achitat cu salariaţii şi cu statutul; d. persoana juridică este supraîndatorată; e. persoana juridică este insolvabilă; f.persoana juridică nu are active şi nici bani.

3. Identificaţi participanţii unui process de insovabilitate:

55

a. ___________________________________________________________________b. ___________________________________________________________________c. ___________________________________________________________________d. ___________________________________________________________________

4. Selectaţi situaţia care identifică starea de insolvenţă a persoanei juridice (se află în încetare de plăţi).

a. activele depăşesc pasivele, însă societatea nu dispune de bani în numerar;b. valoarea pasivelor depăşeşte valoarea activelor;c. potrivit bilanţului, pasivele depăşesc activele, însă valoarea de piaţă a activelor este

mai mare decât valoarea pasivelor.

5. Selectaţi situaţia în care societatea comercială este insolvabilă.a. activele depăşesc pasivele, însă societatea nu dispune de bani în numerar;b. valoarea pasivelor depăşesc valoarea activelor;c. potrivit bilanţului pasivele depăşesc activele, însă valoarea de piaţă a activelor este

mai mare decât valoarea pasivelor.

6. La cererea căror persoane începe procesul de insolvabilitate? a. Administratorului provizoriu;b. Procurorului General;c. Administratorului insolvibilităţii;d. Creditorului;e. Debitorului;f. Guvernului;g. Procuroului de sector.

7. Societăţii comerciale insolvabile li se aplică:a. Procedura de transformare;b. Procedura de reorganizare,c. Procedura planului;d. Procedura de lichidare a patrimoniului;e. Procedura de restructurizare.

8. Determinaţi ordinea de satisfacţie a creanţilor creditorilor (scrieţi numărul de la 1 la 4):

a. creditorii chirografari ─ _____;b. creditorii garantaţi ─ ______;c. creditorii masei ─ ______ ;d. Cheltuielile procesului de insolvabilitate ─ ______.

9. Determinaţi ordinea de satisfacere a creanţelor chirografare (scrieţi numărul de la 1 la 6 în ordinea stabilită de lege):

a. creanţe din dăunarea sănătăţii sau cauzarea morţii _____;b. creanţele pentru creditele acordate de Ministerul Finanţelor, creditele interne şi externe

acordate cu garanţie de stat, impozitele şi alte obligaţiuni de plată la bugetul public naţional _____;

c. creanţele chirografare de rang inferior care au următoarele clase _____;d. creanţele salariale faţă de angajaţi şi remuneraţia datorată conform drepturilor de autor

_____;e. alte creanţe chirografare care nu sunt de rang inferior ─ _____;f. creanţele de restituire (achitare) a datoriilor faţă de rezervele materiale ale statului.

56

10. Selectaţi condiţiile care trebuie să le întrunească administratorul insolbabilităţii?a. să aibă studii superioare;b. să fie înregistrat în calitate de întreprinzător individual;c. să fie director la o societate cu răspundere limitată sau societate pe acţiuni;d. să nu aibă antecedente penale;e. să aibă licenţă specială,f. să fie căsătorit;g. să fie cetăţean al Republicii Moldova;h. să aibă cunoştinţe în domeniul activităţii întreprinderii insolvabile;i. să fie jurist.

11. Identificaţi efectele pe care le generează hotărârea de intentare a procesului de insolvabilitate în privinţa debitorului insolvabil. ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


Nr. de puncte Nota 32-33 1028-32 924-27 820-23 716-19 611-15 57-10 44-6 30-5 2


(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Insolvabilitatea persoanei juridice cu scop lucrativ” (cu preferinţă în limba română; ca excepţie în limba rusă, în limba engleză şi în limba franceză) – se evaluează cu maxim nota 8.

2. Pregătirea unui portofoliu care să includă documentele necesare pentru intentarea procesului de insolvabilitate la cererea creditorului (debitorului) – se evaluează cu maxim nota 8.

3. Referat pe tema: „Procedura de intentarea a procesului de insolvabilitate” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

4. Referat pe tema: „Administratorul insolvabilităţii” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

5. Referat pe tema: „Masa debitoare a debitorului insolvabil” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

6. Referat pe tema: „Admiterea şi confirmarea procedurii planului” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

7. Referat pe tema: „Categoriile şi clasele de creditori ai debitorului insolvabil” –aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

8. Referat pe tema: „Procedura de lichidare a patrimoniului debitorului insolvabil” –

57

aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

TEMA 11Statutul juridic al societăţilor comerciale: Societatea în nume colectiv; societatea

în comandită; societatea cu răspundere limitată; societatea pe acţiuni


Obiective Unităţi de conţinut să relateze despre noţiunile fiecărei forme

de societate comercială; să relateze despre drepturile şi obligaţiile

asociaţilor fiecărei forme de societatea comercială;

să descrie temeiurile de excludere a asociaţilor din societatea în nume colectiv şi societatea în comandită;

să clasifice formele adunărilor generale ale acţionarilor (asociaţilor) după criteriile cunoscute;

să distingă între atribuţiile exclusive şi neexclusive ale adunării generale a acţionarilor şi asociaţilor;

să relateze despre noţiunea de parte socială, parte de interes şi acţiune;

să relateze despre noţiunea de obligaţiune ca valoare mobiliară;

să compare obligaţiile asociaţilor societăţii în nume colectiv cu obligaţiile asociaţilor societăţii în comandită;

să distingă drepturile asociaţilor comanditaţi cu drepturile asociaţilor comanditari;

să compare răspunderea asociatului societăţii în nume colectiv cu răspunderea asociaţilor altor forme de societăţi comerciale;

să aibă abilitatea de a întocmi note informative cu privire la transferarea participaţiunii (parte socială, acţiuni, parte de interes) la capitalul social de la o persoană la alta;

să întocmească note informative privind retragerea asociaţilor cu o parte din bunurile societăţii din diferite forme de societăţi comerciale;

să întocmească note informative privind aspectul comparativ dintre diferite forme de societate comercială în sensul alegerii celei mai optimale forme de societate;

să clasifice acţiunile şi obligaţiunile în

1. Societatea în nume colectiv. Noţiune, re-glementarea juridică, fondatorii, actul con-stitutiv şi cuprinsul lui. Înregistrarea. Adoptarea deciziilor, administrarea şi reprezentarea societăţii. Drepturile şi obli-gaţiile asociaţilor. Responsabilitatea societăţii şi a asociaţiilor .

2. Societatea în comandită. Noţiunea şi regle-mentarea juridică, fondatorii, actul constitu-tiv şi cuprinsul lui. Capitalul social şi cotele de participare. Adoptarea deciziilor, admin-istrarea şi reprezentarea societăţii, drepturile şi obligaţiile comanditarilor şi comandi-taţilor.

3. Societatea cu răspundere limitată. Noţi-unea de societate cu răspundere limitată. Definiţia, caracterele juridice.

4. Constituirea SRL. Fondatorii, actul de con-stituire, înregistrarea SRL.

5. Capitalul social. Aporturile la capitalul so-cial. Modificarea capitalului social.

6. Structura organizatorică a SRL. Adunarea generală. Organul executiv. Or-ganul de control.

7. Societatea pe acţiuni. Noţiunea de soci-etate pe acţiuni. Definiţia, caracterele S.A.

8. Constituirea societăţii pe acţiuni. Fonda-torii. Actul constitutiv. Înregistrarea de stat a societăţii pe acţiuni. Înregistrarea de stat a acţiunilor plasate la fondarea societăţii.

9. Acţionarii. Drepturile patrimoniale şi nepatrimoniale ale acţionarilor. Obligaţiile acţionarilor.

10. Adunarea generală. Competenţa adunării generale. Ordinea de zi şi materialele nece-sare pentru desfăşurarea adunării generale. Convocarea şi desfăşurarea adunării gen-erale. Exerciţiul dreptului de vot. Procesele-

58

funcţie de criteriile cunoscute; să aibă abilitatea de a întocmi proiecte de

procese-verbale a adunărilor asociaţilor societăţilor comerciale şi a altor documente legate de aceasta;

să argumenteze refuzul societăţii comerciale de a primi în rândurile asociaţilor persoane terţe, inclusiv soţul asociatului sau moştenitorii asociatului decedat;

să consulte administratorul societăţii pe acţiuni privitor la consecinţele încheierii unor tranzacţii de proporţii şi cu conflict de interese fără respectarea dispoziţiilor legale.

verbale ale adunării.11. Consiliul societăţii. Competenţa consiliu-

lui. Alegerea şi revocarea membrilor consili-ului. Votul cumulativ. Preşedintele consiliu-lui. Convocarea, desfăşurarea şedinţelor şi adoptarea hotărârilor consiliului societăţii. Răspunderea membrilor consiliului.

12. Organul executiv al societăţii. Tipuri de organe executive: organ executiv colegial (direcţia), organ executiv unipersonal (di-rectorul), organ executiv dublu (direcţia + directorul), organizaţie gestionară. Compe-tenţa organului executiv. Atribuţii de ges-tionare şi de reprezentare. Desemnarea şi re-vocarea membrilor.

13. Organul de control al societăţii pe acţi-uni. Atribuţiile organului de control. De-semnarea şi revocarea membrilor (auditu-lui). Raportul organului de control şi apro-barea lui de adunarea generală.

14. Capitalul social. Formarea şi modificarea capitalului social. Aporturi la capitalul so-cial. Evaluarea aporturilor în natură. Beneficiul şi dividendele. Capitalul de rezervă.

15. Acţiunile. Definiţie. Acţiuni ordinare şi privilegiate, nominative şi la purtător, mate-rializate şi nematerializate, autorizate spre plasare şi plasate, în circulaţie şi de tezaur, cu valoare nominală şi valoare fixată. Înreg-istrarea de stat a acţiunilor. Obligaţiunile. Noţiune. Clasificarea obligaţiunilor. Obli-gaţiuni nominative şi la purtător, convert-ibile şi neconvertibile, materializate şi ne-materializate.

16. Tranzacţiile societăţii cu propriile hîrtii de valoare. Achiziţionarea. Răscumpărarea. Consolidarea. Împărţirea. Denominalizarea. Convertirea.

Acte normative:

1. Codul civil nr.1107/2002;2. Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845/1992, MO, 1994, nr.2.3. Legea cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor

individuali nr.220/2007;4. Legea cu privire la societăţile pe acţiuni nr. 1134/1997, MO, 1997, nr.38-39. 5. Legea privind societăţile cu răspundere limitată nr.135/2007, MO, 2007, nr.127-130.

Literatura:

59

1. Cărpenaru Stanciu. Drept comercial român, ediţia a 5-a,, Bucureşti, 2004, p. 298-337.2. Roşca Nicolae ; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor, vol. II, Tipografia Centrală, Chişinău,

2006.3. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor, Chişinău, 2011, p.304-433.4. Comentariu teoretico-practic la Legea nr.135/2007 privind societatile cu raspundere

limitata, Chisinau 2009.5. Mămăligă Sergiu. Societatea pe acţiuni, Comentariu la Legea nr.1134-XIII/1997,

Museum, Chişinău, 2001.6. Angheni Smaranda; Volonciu Magda; Stoica Camelia. Drept Comercial, ediţia a 4-a,

Bucuresti, 2008, p.68-191.7. Carpenaru Stanciu D. Tratat de drept comercial, Bucuresti, 2009, p.161-282.8. Cârcei Elena. Societăţile comerciale pe acţiuni, Bucureşti, 1999.9. Mircea-Ştefan Minea. Constituirea societăţilor comerciale, Lumina Lex, Bucureşti, 1996.10. Marek Hasel. Administrarea societăţilor pe acţiuni în economia de piaţă şi de tranziţie,

ALL, Bucureşti, 1997.11. Guyon Yves. Droit des affaires, Tome 1, Droit commersial general et Societes, 10-ième

edition, Economica, Paris, 1998, p.271-497.12. Тарасов И.Т. Учение об акционерных компаниях, Статут, Москва, 2000. 13. Могилевскии С.Д. Aкционерные Oбщества, Комментарии. Практка. Нормативные

акты. Дело, Москва, 1999. 14. Бущев А.И.; Скворцов О.И. Aкционерное право, Москва, 1997.15. Залесский В.В.; Голубков А.И.; Соловев С.В.; Тихомиров М.И.; Тихомиров И.А.

Комментарии к федеральному закону об акционерных обществах, Москва, 1996. 16. Башкинскас В.И.; Дедов Д.И.; Карелина С.А. Правовое регулирование деятельности

акционерных обществах (Aкционерное право), Москва, 1998.

1.4. Spete

Nr. 1BC „Banca Agricolă” a iniţiat o acţiune civilă către cet. Vultureanu de restituire a datoriei şi încasarea dobânzilor şi a prejudiciului cauzat prin nerestituire la timp a datoriei. Acţiunea sa banca o întemeia pe contractul de creditare pe care aceasta îl încheiase cu societatea în nume colectiv „Boxăneanu, Vultureanu şi Co”. Vultureanu, în referinţa sa, a cerut instanţei să respingă cererea băncii, motivând că aceasta trebuia mai întâi să se adreseze către însăşi SNC ca persoană juridică sau către asociatul Boxăneanu, numele căruia este primul inclus în denumirea de firmă şi are o participare mai mare la capitalul social. Va fi satisfăcută acţiunea Băncii către Vultureanu? În ce mod?

Nr. 2Cetăţeanul Gore, asociat al SNC, a donat fiului său participaţiunea la capitalul social al SNC. Dobânditorul s-a adresat la Camera Înregistrării de Stat cu o cerere pentru a fi înregistrat în calitate de asociat în locul tatălui său. Registratorul a refuzat înregistrarea noului asociat, explicând că la încheierea contractului de donaţie nu au fost respectate dispoziţiile actului de constituire care nu permit transmiterea participaţiunii terţelor persoane.Este legală acţiunea registratorului? Motivaţi.

Nr. 3SRL „Autocentru” în 1999 a majorat capitalul social de la 100 000 lei la 200 000 lei. Majorarea s-a făcut din contul aporturilor suplimentare ale tuturor asociaţilor. Şi a fost înregistrată la Camera Înregistrării de Stat. În aprilie 2004, asociatul majoritar Verdeş s-a adresat cu o cerere în judecată şi a cerut să fie

60

recunoascut capitalul social de numai 167 000 lei. În susţinerea cerinţei sale, asociatul Verdeş afirma că asociatul minoritar Gălescu nu şi-a adus aportul suplimentar la care s-a obligat. Instanţa de fond a satisfăcut cerinţa asociatului Verdeş. Asociatul Gălescu a atacat hotărârea instanţei de fond cu cerere de apel. Cum trebuie să procedeze instanţa de apel?

Nr. 4Asociatul Bălănescu, deţinător al unei părţi sociale de 99 %, în baza art.151 din Codul civil, a vândut societăţii întreaga sa parte socială. După înregistrarea vânzării în Registrul de Stat, asociatul Negrescu, care deţinea o parte socială de 1%, fiind de unul singur, a decis să cumpere partea socială de la societate. La înregistrare, registratorul de stat a explicat asociatului Negrescu că hotărârile Adunării Generale pot fi luate numai cu 75 % din voturi şi deci adunarea cu asociatul rămas care deţine numai 1% din capitalul social nu era deliberativă şi nu poate să adopte astfel de hotărâri. Este legală explicaţia registratorului?

Nr. 5Consiliul S.A. „Comerţ vin” a decis să emită acţiuni suplimentare şi să le împartă între angajaţii societăţii. Deoarece numărul de acţiuni plasate erau înscrise în actul de constituire a societăţii, Consiliul a decis să modifice şi actul de constituire, introducând în el şi acţiunile emisiunii suplimentare. Juristul societăţii, însă, analizând normele Legii cu privire la societăţile pe acţiuni, a ajuns la concluzia că dreptul de a modifica actul de constituire al societăţii pe acţiuni este prerogativa exclusivă a Adunării Generale a acţionarilor. Este sau nu în drept Consiliul să modifice capitalul social şi actul de constituire?

Nr. 6Cetăţenii Jeverdan şi Alexa au decis să desfăşoare activitatea de asigurare a mărfurilor, serviciilor precum şi asigurarea de răspundere civilă obligatorie. Pentru a desfăşura această activitate ei au purces la constituirea unei societăţi pe acţiuni de tip deschis . Ei au elaborat contractul de constituire şi statutul societăţii, le-au autentificat la notar, au depus pe un cont provizoriu aporturile băneşti în mărime de 50 000 lei (aporturile nebăneşti în mărime totală de 80 000 lei ce urmau să fie depuse ulterior) şi au depus toate actele necesare la Camera Înregistrării de Stat. Registratorul, analizând actele depuse, a respins cererea de înregistrare. Ca temei al respingerii Registratorul a invocat dispoziţiile Codului civil potrivit căruia se întocmeşte un singur act de constituire şi dispoziţiile legislaţiei cu privire la asigurări potrivit cărora nu au fost respectate cerinţele faţă de capitalul social?Care este actul de constituire a societăţii pe acţiuni?

1.5. Teste1. Expuneţi caracteristicile societăţii în nume colectiv.

a. ______________________________________________________________________b. ______________________________________________________________________c. ______________________________________________________________________d. ______________________________________________________________________e. ______________________________________________________________________

2. Enumeraţi drepturile asociaţilor societăţii în nume colectiv:a. ______________________________________________________________________b. ______________________________________________________________________c. ______________________________________________________________________

61

d. ______________________________________________________________________e. ______________________________________________________________________

3. Explicaţi asemănările şi deosebirile dintre Societatea în nume colectiv şi societatea în comandită.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________

4. Asociaţii societăţii în nume colectiv răspund pentru obligaţiile societăţii: a. împreună cu societatea în nume colectiv în limita aportului depus în capitalul social; b. în limita valorii părţii din patrimoniul ce îi aparţine;c. subsidiar, solidar şi cu tot patrimoniul propriu; d. cu tot patrimoniul ce îi aparţine proporţional cotei din capitalul social.

5. Caracterizaţi particularităţile societăţii cu răspundere limitată.a. ____________________________________________________________________

_b. ____________________________________________________________________

_c. ____________________________________________________________________

_d. ____________________________________________________________________

_e. ____________________________________________________________________

_

6. Numiţi atribuţiile exclusive ale adunării generale a asociaţilor SRL în care hotătărârile se adoptă în unanimitate.

a. ___________________________________________________________________b. ___________________________________________________________________c. ___________________________________________________________________

7. Numiţi drepturile asociaţilor SRL.

a. ____________________________________________________________________b. ____________________________________________________________________c. ____________________________________________________________________d. ____________________________________________________________________e. ____________________________________________________________________

8. Numiţi procedeele de modificare a capitalului social al SRL.______________________________________________________________________

62

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

9. Definiţi noţiunea societăţii pe acţiuni. __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________

10. Numiţi operaţiunile necesare ce trebuie efectuate pentru înregistrarea societăţii pe acţiuni.

a. ____________________________________________________________________b. ____________________________________________________________________c. ____________________________________________________________________d. ____________________________________________________________________e. ____________________________________________________________________

11. Enumeraţi drepturile patrimoniale ale acţionarilor:a. _______________________________________________________________________b. ______________________________________________________________________c. ______________________________________________________________________d. ______________________________________________________________________e. ______________________________________________________________________f. ______________________________________________________________________

12. Societatea pe acţiuni poate emite titluri de valoare în formă de: a. obligaţiuni de tezaur;b. acţiuni la purtător, cambii şi bilete la ordin; c. valori mobiliare în formă de acţiuni şi obligaţiuni; d. titluri de valoare în formă de obligaţiuni de stat, cecuri, recipise de depozit şi

conosamente.

13. Clasificaţi acţiunile după criteriile cunoscute conform legislaţiei Republicii Moldova.

a. ________________________________________________________________________b. ________________________________________________________________________c. ________________________________________________________________________d. ________________________________________________________________________e. ________________________________________________________________________

14. Numiţi procedeele de majorare a capitalului social al societăţii pe acţiuni.a. ________________________________________________________________________b. ________________________________________________________________________c. ________________________________________________________________________d. ________________________________________________________________________

63

e. ________________________________________________________________________


Nr. de puncte Nota 39-42 1034-38 929-33 823-28 718-22 615-17 512-14 49-12 36-9 2


(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Societăţile comerciale în nume colectiv şi în comandită” (cu preferinţă în limba română; ca excepţie în limba rusă, în limba engleză şi în limba franceză) – se evaluează cu maxim nota 8.

2. Pregătirea unui portofoliu care să includă documentele necesare pentru înregistrarea unei societăţi în nume colectiv şi a unei societăţi în comandită) – se evaluează cu maxim nota 8.

3. Referat pe tema: „Constituirea societăţii în nume colectiv” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

4. Referat pe tema: „Constituirea societăţii în comandită” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

5. Referat pe tema: „Actul de constituire a societăţii în nume colectiv” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

6. Referat pe tema: „Înregistrarea societăţii cu răspundere limitată” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

7. Referat pe tema: „Înregitrarea societăţii pe acţiuni” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

8. Referat pe tema: „Formarea capitalului social al societăţii pe acţiuni” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

9. Referat pe tema: „Formarea capitalului social al societăţii cu răspundere limitată” –aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

11. Referat pe tema: „Structura organizatorică a societăţii cu răspundere limitată” –aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.12. Referat pe tema: „Structura organizatorică a societăţii pe acţiuni” – aproximativ 5-10

pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

TEMA 12Statutul juridic al societăţilor cooperatiste: cooperativa de producţie;

cooperativa de întreprinzător;

1.1 Subiectele temei

Obiective Unităţi de conţinut să relateze despre noţiunea de 1. Noţiunea şi esenţa societăţii cooperatiste.

64

cooperativă de întreprinzător şi cea de producţie;

să descrie drepturile şi obligaţiile membrilor cooperativei de producţie şi a cooperativei de întreprinzător;

să descrie organele fiecărei forme de cooperative;

să explice procedura de constituire a fiecărei forme de cooperative;

să facă comparaţie între societatea comercială de societatea cooperatistă arătând priorităţile şi specificul unei forme faţă de alta;

să facă comparaţie între cooperativa de întreprinzător de cooperativa de producţie evidenţiind specificul fiecărei forme;

să aibă abilitatea de a întocmi proiecte de documente necesare pentru înregistrarea, funcţionarea formelor de cooperative inclusiv procesele-verbale, hotărările, cererile etc.

să aibă abilitatea de a întocmi documente de contestare a actelor emise de organele cooperativei sau de autorităţile publice în privinţa cooperativei.

Definiţia şi tipurile de societăţi cooperatiste.2. Cooperativa de întreprinzător. Definiţia.

fondatorii, actul de constituire, înregistrarea de stat. Organele cooperativei de întreprinză-tor: Modul de adoptare şi atacare a actelor adoptate de organele cooperativei. Drep-turile, obligaţiile şi răspunderea membrilor cooperativei de producţie. Patrimoniul coop-erativei. Formarea şi modificarea capitalului social. Particularităţile încetării activităţii co-operativei prin reorganizare şi lichidare.

3. Cooperativa de producţie. Fondatorii, actul de constituire, înregistrarea de stat. Organele cooperativei de producţie. Modul de adoptare şi atacare a actelor adoptate de or-ganele cooperativei. Membrii cooperativei. Drepturile, obligaţiile şi răspunderea mem-brilor cooperativei de producţie. Patrimoniul cooperativei. Formarea şi modificarea capi-talului social. Particularităţile încetării activ-ităţii cooperativei prin reorganizare şi lichi-dare.

1.2. Actele normative:1. Codul civil nr.1107/2002;2. Legea nr.220/2077 cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a

întreprinzătorilor individuali.3. Legea nr.73/2001 privind cooperativele de întreprinzător.4. Legea nr.1007/2002 privind cooperativele de producţie.

1.3. Literatura:1. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor, vol. II, Tipografia Centrală, Chişinău,

2006.2. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor. Chişinău, 2011, p 435-454 .3. Vonica Romul Petru. Dreptul societăţilor comerciale, Lumina Lex, Bucureşti, 2000,

p.483-516. 4. Браун Мартин. Основы немецкого торгового и хозяйственного право,

Зарегистрированный кооператив, Издательство БЕК, Москва, 1995, c. 54-62.5. Гражданское и торговое право капиталистических государств, Москва, 1993,

c.171-177.6. Каленик А. В. Коммерческое право, Кишинев, 2004, c.202-218.

1.4. SpeţeNr. 1Cetăţeanul Arion, membru al cooperativei de producţie „Veliceni”, a depus o cerere prin care a declarat că se retrage din cooperativă şi a cerut să i se restituie cota de participare şi

65

dividendele. Peste 10 zile el a primit răspuns de la organul executiv al cooperativei prin care i s-a comunicat că el a fost exclus din cooperativă încă acum 3 luni în urmă în legătură cu neaducerea integrală a cotei de participare. Cetăţeanul Arion s-a adresat după consultaţie unui avocat şi a prezentat un bon de plată în care se arăta că el a achitat cota de intrare în cooperativă. Consultaţi:

care organ poate decide excluderea membrului din cooperativă şi pentru ce temei? care este deosebirea între cota de intrare şi cota de participare? va fi restituită cota de participare membrului exclus?

Nr. 2Cetăţeanul Sava, membru al cooperativei de producţie „Ghiocel”, s-a adresat cu o acţiune în judecată privind anularea hotărârii Adunării Generale, afirmând că el nu a fost informat în modul stabilit de lege despre adunarea generală şi că aceasta nici nu a fost deliberativă. În referinţă, preşedintele cooperativei cere respingerea acţiunii, arătând că Dl. Sava a participat la adunare, a votat pentru adoptarea tuturor hotărârilor şi că lui nu i s-a încălcat nici un drept. Ulterior, Dl. Sava a cerut instanţei să interzică desfăşurarea adunării generale ordinare a membrilor cooperativei care a inclus în ordinea de zi chestiunea cu privire la excluderea lui din cooperativă. Va fi anulată hotărârea Adunării Generale a membrilor cooperativei din motivul că reclamantul nu a fost informat în modul stabilit de lege? Dar dacă adunarea nu a fost deliberativă? Poate instanţa să interzică desfăşurarea adunării generale?

Nr. 3Trei locuitori ai comunei Vrăbiuţa, lucrători din sfera socială (un profesor, un medic şi un lucrător de la reţelele electrice), au decis să constituie o cooperativă de întreprinzător şi să colecteze laptele şi legumele de la locuitorii comunei şi să le realizeze la alte pieţe. De sine stătător au elaborat actele de constituire şi împreună cu alte acte necesare înregistrării le-au prezentat organului de înregistrare. Peste 7 zile au primit răspuns prin care li se refuza înregistrarea cooperativei, pe motiv că fondatorii nu sunt în drept să constituie cooperativa de întreprinzător. Ce norme legale a invocat registratorul?

Nr. 4Cetăţeanul Podgoreanu, membru al cooperativei de întreprinzător, a atacat în judecată hotărârea Adunării Generale a membrilor cooperativei. În susţinerea opiniei sale, reclamantul a arătat că el este membru al cooperativei, însă, participând la adunare, lui nu i s-a acordat dreptul de vot. În referinţa sa, preşedintele cooperativei a spus că Dl. Podgoreanu este membru al cooperativei de întreprinzător, însă deţine o cotă preferenţială, iar aceasta nu acordă deţinătorului său drept de vot.Câte categorii de asociaţi sunt în cooperativa de întreprinzător?Ce fel de cote pot deţine membrii cooperativei de întreprinzător şi care este deosebirea între acestea?

1.5. TESTE1. Definiţi noţiunea de cooperativă.____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

66

2. Explicaţi deosebirea dintre ,,cooperativa de producţie” şi ,,cooperativă de întreprinzător”.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Numiţi principalele drepturi ale membrilor cooperativei de întreprinzător.a. ________________________________________________________________b. ________________________________________________________________c. ________________________________________________________________d. ________________________________________________________________

4. Indicaţi organele cooperativei de întreprinzător.a. ________________________________________________________________b. ________________________________________________________________c. ________________________________________________________________d. ________________________________________________________________

5. Membrul cooperativei de întreprinzător deţine în capitalul cooperativei:a. parte socială;b. acţiune de tezaur;c. cotă de participare ordinară;d. parte de interes;e. cotă de participare preferenţială.

6. Răspunderea membrului cooperativei de întreprinzător:a. membrul cooperativei de întreprinzător nu răspunde pentru obligaţiile

cooperative;b. membrul cooperativei de întreprinzător răspunde pentru obligaţiile cooperativei cu

întreg patrimoniul său;b. membrul cooperativei de întreprinzător suportă riscul activităţii cooperativei în

limita valorii cotelor ce le deţine în capitalul social.

7. Distingeţi societatea comercială de societatea cooperatistă._______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

8. Idenitificaţi documentul de constituire a cooperativei de producţie;a. Contractul de constituire al cooperativei.b. Statutul cooperativei.c. Regulamentul cooperativei.d. Contractul de constituire şi statutul.

67

9. Membrul cooperativei de producţie răspunde pentru obligaţiile cooperativei după cum urmează:a. răspunde cu toată averea pentru obligaţiile cooperativei; b. nu răspunde pentru obligaţiile cooperativei, ci suportă riscul activităţii cooperativei în

limitele valorii cotei deţinute, iar statutul ar putea prevedea răspundere suplimentară pentru obligaţiile cooperativei;

c. membrul cooperativei nu răspunde şi nici nu suportă riscul activităţii ineficiente a cooperativei.

10. În calitate de aport la capitalul social al cooperativei de producţie pot fi aduse:a. orice bunuri aflate în circuitul civil cu excepţia terenurilor agricole, bunurilor

neînregistrate, precum şi activitatea fondatorilor desfăşurată la constituirea cooperativei;

b. exclusiv mijloace băneşti;c. mijloace băneşti şi orice bunuri aflate în circuitul civil.

11. Coopeativa de producţie poate fuziona cu:a. alte cooperative de producţie; b. alte cooperative de producţie şi cu societăţi comerciale de orice formă;c. oricare persoane juridice de drept privat.


Nr. de puncte Nota 32-33 1028-32 924-27 820-23 716-19 611-15 57-10 44-6 30-5 2


(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Societăţile cooperatiste” (cu preferinţă în limba română; ca excepţie în limba rusă, în limba engleză şi în limba franceză) – se evaluează cu maxim nota 8.

2. Pregătirea unui portofoliu care să includă documentele necesare pentru înregistrarea unei cooperative de producţie – se evaluează cu maxim nota 8.

3. Referat pe tema: „Constituirea cooperativei de producţie” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

4. Referat pe tema: „Patrimoniul cooperativei de producţie” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

5. Referat pe tema: „Actul de constituire a cooperativei de întreprinzător” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

TEMA 13Statutul juridic al întreprinderilor de stat şi municipale

1.1. Subiectele temei:

68


să relateze despre noţiunea de întreprindere de stat şi de întreprindere municipală;

să caracterizeze operaţiunile necesare pentru constituirea întreprinderii de stat şi întreprinderii municipale;

să descrie structura organizatorică a întreprinderii de stat şi a celei municipale referindu-se la fiecare organ al lor;

să caracterizeze drepturile pe care le are întreprinderea de stat şi cea municipală asupra bunurilor ce intră în activul lor.

să deosebească întreprinderea de stat de alte persoane juridice cu scop lucrativ precum şi întreprinderea de stat de întreprinderea municipală;

să aibă abilitatea de a elabora documentele necesare pentru constituirea întreprinderii de stat şi întreprinderii municpale;

1. Întreprinderea de stat. Noţiunea de în-treprindere ─ subiect de drept; Constituirea: fondatorul, actele constitutive şi înregistrarea întreprinderii de stat. Patrimoniul în-treprinderii de stat şi gestiunea lui. Drepturile asupra bunurilor transmise întreprinderii de stat. Organele întreprinderii de stat: fonda-torul, consiliul de administraţie şi managerul. Competenţa organelor şi modul de activitate a acestora. Contractul încheiat cu managerul în-treprinderii de stat.

2. Întreprinderea municipală. Noţiunea. Con-stituirea: fondatorul, actele constitutive şi în-registrarea întreprinderii municipale. Patrimo-niul întreprinderii municipale şi gestiunea lui. Drepturile asupra bunurilor transmise în-treprinderii municipale. Organele în-treprinderii municipale: fondatorul, consiliul de administraţie şi managerul. Competenţa organelor şi modul de activitate a acestora. Contractul încheiat cu managerul întreprinderii municipale.

1.2. Acte normative:1. Codul civil nr.1107/2002.2. Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.06.1994, Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, 1994, nr.2. 3. Regulamentul – model al întreprinderii municipale aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.387 din 06.06.1994, MO, 1994, nr.2. 4. Legea nr. 220/2007 cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a

întreprinzătorilor individuali.5. Hot.Guv. nr.770/1994 privind aprobarea unor acte normative vizînd funcţionarea

Legii întreprinderii de stat.

1.3. Literatura:1. Roşca Nicolae ; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor. vol. II, Tipografia Centrală,

Chişinău, 2006.2. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor. Chişinău, 2011, p.469-475.3. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor, Chişinău, 1997, p. 127-134.4. Каленик А. В. Коммерческое право, Кишинев, 2004, c.219-230.5. Vonica Romul Petru. Dreptul societăţilor comerciale, Lumina Lex, Bucureşti, 2000,

p.315-345. 6. Попондупуло В.Ф; Яковлева В.Ф. Коммерческое право, Издательство С-

Петербурского университета, Санкт-Петербург, Том I, 1997, c.128-132.

1.4. SpeţeNr. 1

69

Camera Înregistrării de Stat a înregistrat Întreprinderea de Stat „Tabăra de Odihnă Mugurel” în baza hotărârii Consiliului raional Orhei. Procurorul a înaintat o acţiune pentru a declara nul certificatul de înregistrare a Întreprinderii de Stat menţionate şi, implicit, a deciziei Camerei Înregistrării de Stat. Instanţa de fond a satisfăcut acţiunea Procurorului. Instanţa de Apel, însă, la cererea Camerei Înregistrării de Stat, a anulat hotărârea instanţei de fond şi a respins acţiunea procurorului. Procurorul a atacat cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie. Cum va proceda instanţa supremă? Argumentaţi.

Nr. 2Consiliul or. Călăraşi a decis să înfiinţeze o întreprindere municipală pentru gestionarea şi repararea drumurilor din oraş. În legătură cu aceasta, a decis înzestrarea acestei întreprinderi cu patrimoniul necesar. Ulterior adoptării deciziei, juristul Primăriei a menţionat că întreprinderea municipală nu poate fi constituită în Călăraşi, deoarece Călăraşul nu este municipiu. Este mai util să se constituie o societate cu răspundere limitată în care or. Călăraşi ca unitate administrative-teritorială să fie în calitate de asociat unic cu acelaşi obiect de activitate. Sunt corecte obiecţiile juristului primăriei? Poate oare unitatea administrative-teritorială să constituie societăţi comerciale? Dar întreprinderi municipale?

1.5. TESTE1. Persoanele juridice de drept privat care au capital public al statului şi a unităţilor administrative sunt:

a. persoanele juridice de drept public şi instituţiile publice; b. întreprinderile de stat şi întreprinderile municipale;c. întreprinderea de stat, întreprinderea de arendă, întreprinderea colectivă, întreprinderea

individuală;d. orice persoană fizică sau juridică.

2. Întreprinderile de stat pot fi constituite de:a. Societăţile comerciale în care statutul are majoritatea voturilor;b. Guvernul şi autorităţile publice centrale cărora Guvernul le-a delegate competenţa;c. Guvernul, unităţile territorial-administrative şi municipiul Chişinău.

3. Actele de constituire a întreprinderii de stat sunt:a. Decizia de constituire şi statutul;b. Contractul de constituire şi statutul;c. Contractul de constituire şi Regulmentul întreprinderii de stat.

4. Indicaţi actele necesare pentru a fi prezentate Camerei Înregistrării de stat pentru înregistrarea întreprinderii de stat:

a. _____________________________________________________________________b. _____________________________________________________________________c. _____________________________________________________________________d. ____________________________________________________________________e. ____________________________________________________________________f. ____________________________________________________________________g. ____________________________________________________________________

5. Organele întreprinderii de stat sunt:

70

a. Adunarea generală a fondatorilor; consiliul de supraveghere, administratorul şi comisia de cenzori;

b. Fondatorul, consiliul de administrare, administratorul;c. Fondatorul, consiliul de administrare, consilului de supraveghere şi managerul.

6. Enumeraţi principalele atribuţii ale administratorului întreprinderii de stat:a. ___________________________________________________________________b. ___________________________________________________________________c. ___________________________________________________________________d. ___________________________________________________________________e. ___________________________________________________________________f. ___________________________________________________________________g. ___________________________________________________________________

7. Întreprinderea de stat este în drept:a. Fără acordul fondatorului să intre în uniuni de persoane juridice, să participe cu bunuri la fondarea întreprinderii private, să gajeze bunurile transmise de fondatori; b. Să săvârşească orice acte juridice premise de codul civil şi alte acte legislative;c. Doar cu acordul fondatorului să intre în uniuni de persoane juridice, să participe cu bunuri la fondarea întreprinderii private, să gajeze bunurile transmise de fondatori.

8. Fondatorul întreprinderii de stat răspunde pentru obligaţiile acesteia după cum urmează:

a. răspunde cu tot patrimonial său pentru obligaţiile întreprinderii de stat;b. nu răspunde, dar suportă riscul cu valoarea bunurilor transmise în gestiunea

întreprinderii de stat;c. nu răspunde pentru obligaţiile întreprinderii de stat, precum nici întreprinderea de stat

nu răspunde pentru obligaţiile fondatorului său.

9. Întreprinderea de stat poate să participe la constituirea:a. unei societăţi comerciale;b. unei întreprinderi municipale;c. unei cooperative de producţie.

10. Dreptul de a constitui o întreprindere municipală îl are:a. Unităţile adminsitrativ-teritoriale care au statutul de municipiu;b. Orice unitate administrativ teritorială;c. Unităţile administrativ teritoriale de nivelul II (Centrele raionale şi municipiul

Chişinău şi Bălţi).

11. Actele de constituire a întreprinderii municipale sunt:a. Contractul de constituire şi statutul întreprinderii municipale;b. Statutul şi Regulamentul întreprinderii de stat; c. Hotărârea autorităţii publice locale competente şi statutul întreprinderii municipale.


Nr. de puncte Nota 32-33 1028-32 9

71

24-27 8S20-23 7

16-19 611-15 57-10 44-6 30-5 2


(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Întreprinderile cu capital public (întreprinderile de stat şi întreprinderile municipale)” (cu preferinţă în limba română; ca excepţie în limba rusă, în limba engleză şi în limba franceză) – se evaluează cu maxim nota 8.

2. Pregătirea unui portofoliu care să includă documentele necesare pentru înregistrarea unei întreprinderi de stat – se evaluează cu maxim nota 8.

3. Referat pe tema: „Constituirea întreprinderii de stat” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

4. Referat pe tema: „Patrimoniul Întreprinderii de stat” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

5. Referat pe tema: „Administratorul întreprinderii de stat” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

6. Referat pe tema: „Consiliul de administrare a întreprinderii de stat” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

TEMA 14Sisteme societare. Filiale şi reprezentanţe.

1.1 SUBIECTELE TEMEI:

Obiective Unităţi de conţinut să relateze despre noţiunea de sistem societar şi

caracterul acestuia; să caracterizeze formele de sisteme societare; să relateze despre noţiunea de filială şi

caracterele ei; să relateze despre noţiunea de reprezentanţă; să descrie operaţiunile necesare pentru

înregistrarea sistemului de societate precum şi cel al filialei şi a reprezentanţei;

să compare concernul cu alte forme de uniune de persoane juridice evidenţiind particularităţile acestuia;

să compare concernul vertical cu concernul orizontal evidenţiind particularităţile fiecăruia;

să compare statutul întreprinderii dominante cu cel al întreprinderii dominate evidenţiind particularităţile fiecăreia;

să compare filiala de societatea filială şi să evidenţieze particularităţile fiecăreia;

sa compare filiala cu reprezentanţa şi să evidenţieze particularităţile fiecăreia;

1. Sistemele societare. Uniunile de persoane ju-ridice, concernele, grupurile financiar-indus-triale. Noţiunea şi caracterele sistemului societar.

2. Uniunea de persoane juridice. Constituirea: fondatori, actul de constituire, înregistrarea de stat. Funcţionarea: organul suprem, adminis-tratorul. Încetarea activităţii uniunii. Particu-larităţile uniunii de cooperative de în-treprinzător. Particularităţile uniunii de cooperative de producţie.

3. Concernul. Noţiune. Concerne verticale şi concerne orizontale.

4. Grupul financiar-industrial. Noţiune, con-stituire, funcţionare şi administrare. Activitatea grupei financiar industriale.

5. Alte sisteme societare. Holdingul,Trust, sindicat, întreprindere multinaţională.

6. Filialele şi reprezentanţele persoanei juridice. Filiala persoanei juridice. Noţi-unea şi particularităţile filialei. Constituirea:

72

să aibă abilitatea de întocmi documentele necesare pentru înregistrarea uniunilor de întreprinderi, filialelor şi reprezentanţelor;

să aibă abilitatea de a întocmi note informative privind răspunderea întreprinderii dominante pentru obligaţiile întreprinderii dominate precum şi răspunderea întreprinderii dominate pentru obligaţiile întreprinderii dominante.

actul de constituire şi înregistrarea filialei. Administrarea filialei. Patrimoniul filialei. Desfiinţarea filialei.

7. Reprezentanţele întreprinderii. Noţiune. Constituirea: actul de constituire şi înregis-trarea Patrimoniul reprezentanţei. Actele juridice ale reprezentanţei. Desfiinţarea reprezentanţei.

8. Societate filială. Noţiune.

1.2. Actele normative:1. Codul civil nr.1107/2002;2. Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi;3. Legea nr.220/2007 cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a

întreprinzătorilor individuali;4. Legea nr.1134/1997 cu privire la societăţile pe acţiuni.5. Legea nr.1418/2000 cu privire la grupele financiar-industriale;6. Legea nr.81/2004 cu privre la intestiţiile în activitatea de întreprinzător.;7. Regulamentul nr. 37/09-01 din 15.11.1996 cu privire la deschiderea filialelor de către

bănci, Monotorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.75-76.

1.3. Literatura:

1. Roşca Nicolae. Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor. vol. II, Tipografia Centrală, Chişinău, 2006.

2. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul Afacerilor. Chişinău, 2011, p.479-484.3. Bârsan C.; Dobrinoiu V.; Ţiclea A.; Toma M. Societăţi comerciale. Organizarea.

Funcţionarea. Răspunderea, Bucureşti, 1993, p. 177-195.4. Cărpenaru Stanciu. Drept comercial român, Bucureşti, 2004, p. 195-197.5. Pătulea V.; Turianu C. Curs rezumat de drept al afacerilor, Bucureşti, 1993, p. 55. 6. Roşca N.; Baieş S. Dreptul afacerilor, Chişinău, 1997, p. 173-185.7. Păun Ana Cristina. Societăţi mamă şi filiale, Revista de drept comercial, nr.4, 1994.8. Cărpenaru Stanciu; Predoiu Cătălin; David Sorin; Pipera Gheorghe. Societăţile

comerciale. Reglementare, doctrină, jurisprudenţă. ALL BECK, Bucureşti, 2002, p.126.9. Vonica Romul Petru. Dreptul societăţilor comerciale, Lumina Lex, Bucureşti, 2000, p.86.

1.4 .SpeţeNr.1.Administratorul filialei ,,SRL Prima” a încheiat un contract de prestare a serviciilor juridice de reprezentare în instanţa de judecată cu Biroul Asociat de Avocaţi ,,Ionescu şi Frunzescu”. După ce avocatul a studiat materialele dosarului, a întocmit referinţa la cererea de chemare în judecată, administratorul Filialei a comunicat Biroului de Avocaţi că Administratorul SRL ,,Prima” nu doreşte să achite preţul indicat în acest contract deoarece spune că administratorul filialei nu avea dreptul să-l semneze. Explicaţi dacă administratorul filialei are dreptul să încheie contracte de prestări servicii în numele persoanei juridice?

Nr. 2Trei societăţi comerciale au creat o uniune de întreprinderi cu scopul ca aceasta să coordoneze activitatea societăţilor fondatoare, să le reprezinte şi să apere interesele lor comune. Cu

73

timpul, la societăţile prezente au aderat încă două societăţi comerciale cu genuri de activitate similare. La sfârşitul anului financiar, una din societăţile care au aderat la uniune a cerut repartizarea dividendelor proporţional cu patrimoniul transmis către uniune. Ceilalţi fondatori ai uniunii au refuzat.Explicaţi refuzul celorlalţi fondatori ai uniunii.Identificaţi deosebirile şi asemănările uniunii de concern.

Nr.3Asociaţii majoritari ai societăţilor comerciale ,,Petrom”, ,,Lucoil” şi ,,Tirex-petrol” au decis să fondeze o societate pe acţiuni, în capitalul social al căreia să transmită părţile sociale şi acţiunile deţinute de ei în societăţile menţionate. Camera Înregistrării de Stat a respins cererea de înregistrare a societăţii pe acţiuni, invocând avizul negativ al autorităţii publice cu funcţii de protecţie a concurenţei.

1.5. Teste1. Definiţi noţiunea de ,,sistem societar”:____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Caracterele filialei sunt:a. Este persoană juridică independentă şi fondatorul poate doar să participe la adunarea

generală a filialei.b. Nu este persoană juridică, este o structură instituţionalizată, exercită o funcţie de mandat

cu sau fără reprezentare în limitele împuternicirilor delegate, are ca scop dezvoltarea şi expansiunea activităţii de întreprinzător al persoanei juridice, are sediu propriu care este sediul secundar al persoanei juridice fondatoare;

c. Nu este persoană juridică, nu răspunde pentru obligaţiile persoanei juridice fondatoare şi nu se subordonează acesteia. Poate desfăşura alte activităţi de întreprinzător decât persoana juridică care a fondat-o.

3. Actele de constituire a filialei sunt:a. Statutul şi regulamentul filialei;a. Regulamentul filialei;b. Contractul de constituire, statul şi regulamentul filialei.

4. Indicaţi actele necesare pentru înregistrarea filialei.a. _____________________________________________________________________b. _____________________________________________________________________c. _____________________________________________________________________d. _____________________________________________________________________e. _____________________________________________________________________

5. Explicaţi deosebirea dintre filială şi reprezentanţă._______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

74

6. Explicaţi diferenţa dintre filială şi societate filială?_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

7. Concernele verticale sunt:a. Concern vertical contractual; concern orizontal, concern vertical de fapt, concern –

holding;b. Concern vertical contractual; concern vertical întâmplător, concern vertical de fapt;c. Concern vertical contractual; concern vertical prin îcorporare, concern vertical de fapt;

8. Explicați deosebirea dintre concernul vertical şi concernul orizontal:__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

9. Actele de constituire a grupei financiar-industrială:a. Contractul de constituire şi statutul grupei financiar industriale;b. Contractul de constituire a grupei financiar industriale;c. Hotărârea fondatorilor şi statutul grupei financiar industriale.

10. Sunt considerate sisteme societare:a. Uniunea de persoane juridce, uniunea cooperativelor de întreprinzător, concernele,

holdingurile, grupele financiar industriale, trustul, sindicatul, întreprinderea multinaţională;

b. Uniunea societăților pe acțiuni, Camera de comerţ şi industrie, concernele, holdingurile, grupele financiar industriale, trustul, sindecatul, întreprinderea multinaţională;

c. Uniunea întreprinderilor agricole, patronatul întreprinderilor industriale; uniunea întreprinzătorilor străini, asociaţia investitorilor, holdingurile, grupele financiar-industriale, trustul, sindicatul, întreprinderea municipală.


Nr. de puncte Nota 32-33 1028-32 924-27 820-23 716-19 611-15 57-10 44-6 30-5 2


(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Filialele şi

75

reprezentanţele persoanelor juridice” (cu preferinţă în limba română; ca excepţie în limba rusă, în limba engleză şi în limba franceză) – se evaluează cu maxim nota 8.

2. Pregătirea unui portofoliu care să includă cel puţin 10 articole ştiinţifice şi capitole (secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Uniunile persoanelor juridice” (cu preferinţă în limba română. ca excepţie în limba rusă, în limba engleză şi în limba franceză) – se evaluează cu maxim nota 8.

3. Pregătirea unui portofoliu care să includă documentele necesare pentru înregistrarea unei filiale – se evaluează cu maxim nota 8.

4. Pregătirea unui portofoliu care să includă documentele necesare pentru înregistrarea unei unuiuni de persoane juridice (grupe financiar-industriale, asociaţii de cooperative de producţie) – se evaluează cu maxim nota 8.

5. Referat pe tema: „Constituirea filialei persoanei juridice” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

6. Referat pe tema: „Statutul juridic al holdingului” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

7. Referat pe tema: „Statutul juridic al grupului financiar-industrial” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

Tema 15. Supravegherea şi controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător. Protecția

întreprinzătorilor;

1.1. Subiectele Temei

Obiective Unităţi de conţinut să relateze despre noţiunea şi tipurile de

control de stat; să identifice tipurile de control de stat; să identifice autorităţile publice

comptente de a controla întreprinzătorii; să definească noţiunea de răspundere

juridică; să relateze despre condiţiile răspunderii

juridice; să relateze despre tipurile de răspundere

juridică; să definească principiile proporţionalităţii

şi echităţii la efectuarea controlului de stat;

să deosebească tipurile de control de stat; să deosebească tipurile de răspundere

juridică a întreprinzătorilor; să consulte întreprinzătorii privind

procedura de desfăşurare a controlului; să aibă aptitudinea de a contesta actele de

control efectuate de autorităţile publice şi deciziile de sancţionare a acestora.

1. Controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător. Noţiunea de control de stat. Tipurile de control: Supravegherea pieţei privind securitatea generală a produselor; Supravegherea metrologică privind reglementările tehnice; Supravegherea pieţei privind protecţia concurenţei; Supravegherea privind respectarea cerinţelor activităţii licenţiate; Alte tipuri de control: (financiar; fiscal, sanitar epidemiologic, asupra utilizării surselor financiare publice etc.).

2. Principiile controlului. Principiile echităţii şi proporţionalităţii la efectuarea controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător şi suspendarea activităţii de întreprinzător.

3. Procedura controlului. Actul de control întocmit autoritatea împuternicită de a face control şi decizia de aplicare a sancţiunii. Contestarea actului de control.

4. Răspunderea juridică pentru încălcarea normelor legale la desfăşurarea activităţii de întreprinzător.

5. Noţiunea de răspundere juridică. Trăsăturile, funcţiile şi condiţiile răspunderii juridice.

6. Răspunderea civilă, contravenţională, penală;7. Contravenţii ce pot fi săvârşite de persoane

juridice ce desfăşoară activitate de

76

întreprinzător. Sancţiuni aplicabile persoanelor juridice. Modul de contestare a Deciziilor şi hotărârilor autorităţilor publice prin care se aplică sancţiuni.

1.2. Actele normative:1. Codul civil, nr.1107/2002; 2. Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi; 3. Legea nr.235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de

întreprinzător;4. Legea nr. 231/2010 cu privire la comerţul interior //Monitorul Oficia al Republicii

Moldoval, nr. 206-209/681, din 22.10.20105. Legea privind securitatea generală a produselor nr. 422/2006 //Monitorul Oficial al

Republicii Moldoval nr. 36-38/145, din 16.03.2007;6. Legea privind activitatea de reglementare tehnică nr. 420/2006//Monitorul Oficial al

Republicii Moldoval nr. 36-38/141, din 16.03.2007;7. Legea privind produsele alimentare nr. 78/2004 //Monitorul Oficial al Republicii

Moldoval nr. 83-87/431, din 28.05.2004;8. Legea privind protecţia consumatorilor nr. 105/2003 //Monitorul Oficial al Republicii

Moldoval nr. 126-131/507, din 27.06.2003;9. Regulamentul organizării controalelor de stat complexe specializate Hotărîrea Guvernului

nr. 862/2004 privind perfecţionarea sistemului de control de stat specializat //Monitorul Oficial nr. 131/1034, din 31.07.2004.

1.3. Literatura:1. Алексеева Д.Г.; Андреева Л.В.; Андреев В.К. Россиское предпринимательское право, Москва, 2008, с.102-130.

1.4. Speţe Nr. 1

La 30.12.2008, SRL „Tincor” a importat 34 800 kg de hârtie de tip „Amicus profesional” 500xA4 împachetată în 13 920 pachete, iar pachetele împachetate în 2 784 cutii în sumă totală de 419 676,07 lei.

La 26.02.2009, Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea Pieţei, Metrologie şi Protecţie a Consumatorilor (IPSSPMPC) a întocmit un act de control prin care a stabilit încălcărea dispoziţiilor art.20 alin.(5) şi (6) din Legea nr.105/2003 privind protecţia consumatorilor de către SRL „TONCAR”.

La 19.03.2009, în baza Actului de control menţionat, IPSSPMPC, aplicând dispoziţiile art.20 alin.(2), (3) din Legea nr.105/2003, a adoptat Decizia nr.01153 privind aplicarea sancţiunilor economice faţă de SRL „Toncar” în sumă de 51 973,36 lei pentru importul şi plasarea pe piaţă a 3 375 kg de hârtie fără informare completă, veridică şi corectă a consumatorilor. SRL ,,Toncar” s-a adresat către IPSSPMPC cu o cerere prealabilă pentru anularea Deciziei nr.01153 din 19.03.2009, această cerere, însă, a fost respinsă. SRL „Toncar” consideră că, sancţiunea aplicată faţă de sine este fără temei juridic ori hârtia importată nu a fost destinată consumatorilor, ci este materie primă pentru societăţile poligrafice din Republica Moldova. Materia primă a fost importată de SRL „Toncar” şi apoi livrată altor societăţi comerciale din R. Moldova în baza Legii vânzării de mărfuri nr.134/1994 şi a Legii cu privire la comerţul interior. SRL ,,Toncar” consideră că importul de hârtie efectuat nu este în raport cu consumatorii şi nu cade sub incidenţa Legii privind protecţia consumatorilor şi solicită o consultaţie juridică.

Întocmiţi o notă informativă şi explicaţi SRL „Toncar” dacă are sau nu dreptate.

77

Dacă ajungeţi la concluzia că SRL „Toncar” se poate adresa cu o cerere în judecată întocmiţi un proiect de cerere.

1.5. Teste.

1. Definiţi noţiunea de „control de stat”.

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Identificaţi autorităţile publice care au dreptul de a controla întreprinzătorii privaţi cu privire la respectarea de către aceştia a condiţiilor de desfăşurare a activităţii de întreprinzător.

a. Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea Pieţei, Metrologie şi Protecţie a Consumatorilor.

b. Parlamentul R. Moldova.c. Curtea Constituţională.d. Camera de licenţiere.e. Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publicef. Procuratura. g. Serviciul de protecţie şi pază de stat. h. Serviciul protecţiei civile şi situaţiilor excepţionale.

3. Explicaţi în ce constă esenţa principiului echităţii şi proporţionalităţii la efectuarea controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător şi suspendarea activităţii de întreprinzător.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4. Indicaţi drepturile persoanei supuse controlului. ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5. Indicaţi obligaţiile persoanei supuse controlului.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

78

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

6. De care din următoarele principii trebuie să ţină cont organele de control la efectuarea controlului întreprinzătorilor privaţi ?

a. legalitatea şi respectarea competenţei stabilite de lege; b. nevinovăţiei;c. neadmiterea aplicării sancţiunilor care nu sunt stabilite de lege; d. tratarea dubiilor apărute la aplicarea legislaţiei în favoarea întreprinzătorului; e. efectuarea cheltuielilor de control din contul statului;f. inviolabilităţii;g. prescrierea recomandărilor pentru înlăturarea încălcărilor constatate în urma

controlului;h. prezumţia bunei credinţe;i. dreptul de a ataca acţiunile organului de control.

7. Menţionati tipurile de control ale activităţii întreprinzătorilor ce are ca scop respectarea condiţiilor de licenţiere.

a. Control inopinat, control planificat;b. Control anual, semestrial, lunar;c. Control planificat, control anual, control inopinat.

8. Dacă ca rezultat al controlului întreprinzătorului controlorul descoperă încălcări ale condiţiilor de desfăşurare a activităţii, el întreprinde una din următoarele măsuri.

a. suspendă activitatea întreprinzătorului supus controlului;b. informează procurorul; c. întocmeşte actul de control;d. adoptă decizia de amendare;e. retrage licenţa.

9. Dacă se descoperă că întreprinzătorul a desfăşurat activitate de întreprinzător fără licenţă sau după ce licenţa a expirat întreprinzătorul răspunde după cum urmează:

a. Întreprinzătorul persoană fizică este radiat din registrul de stat, iar întreprinzătorul persoană fizică este dizolvat şi lichidat în modul stabilit de lege;

b. Se suspendă activitatea întreprinzătorului;c. Tot profitul realizat de întreprinzător în perioada cât a durat încălcarea se încasează la

buget şi i se aplică o amendă în aceeaşi mărime.

10. Activitatea de întreprinzător a întreprinzătorului persoană fizică sau juridică care a încălcat prevederile legale indicate în licenţă sau în autorizaţie se suspendă după cum urmează:

a. În cazurile prevăzute de lege prin hotărârea organului ce a eliberat licenţa sau autorizaţia.

b. În cazurile prevăzute de lege prin hotărârea instanţei de judecată; c. De regulă, prin hotărârea instanţei de judecată, iar în cazurile prevăzute de lege prin

hotărârea organului ce a eliberat licenţa sau autorizaţia cu adresarea imediată în instanţă.

11. Licenţa sau autorizaţia de desfăşurare a activităţii de întreprinzător se retrage:

79

a. De către instanţa de judecată la cererea procurorului dacă nu au fost înlăturate, în ter-menul stabilit, circumstanţele care au dus la suspendarea temporară a licenţei, precum şi dacă a doua oară nu au fost respectate prescripţiile privind lichidarea încălcărilor ce ţin de condiţiile de licenţiere;

b. De către instanţa de judecată dacă nu au fost înlăturate, în termenul stabilit, circum-stanţele care au dus la suspendarea temporară a licenţei sau autorizaţiei, precum şi dacă a doua oară nu au fost respectate prescripţiile privind lichidarea încălcărilor ce ţin de condiţiile de licenţiere sau autorizaţiei;

c. De către autoritatea publică care a eliberat licenţa sau autorizaţia dacă a doua oară nu au fost respectate prescripţiile privind lichidarea încălcărilor ce ţin de condiţiile de li-cenţiere cu adresarea ulterioară în instanţa de judecată cu cererea de retragere.


Nr. de puncte Nota 32-33 1028-32 924-27 820-23 716-19 611-15 57-10 44-6 30-5 2


(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Controlul asupra activităţii întreprinzătorilor” (cu preferinţă în limba română; ca excepţie în limba rusă, în limba engleză şi în limba franceză) – se evaluiază cu maxim nota 8.

2. Referat pe tema: „Respectarea legalităţii la efectuarea controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

3. Referat pe tema: „Procedura legală de suspendare a activităţii de întreprinzător” –aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

4. Referat pe tema: „Procedura legală de contestare a actelor emise de organele de control” –aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

Tema 16. Administrarea şi deetatizarea patrimoniului public.


Obiective Unităţi de conţinut Să relateze despre noţiunea de

deetatizare; Să identifice obiectele proprietăţii de stat

pasibile şi nepasibile de a fi privatizate; să compare contractul de vânzare-

cumpărare dintre o autoritate publică şi o persoană privată în mod obişnuit cu

1. Noţiunea de administrare a patrimoniului public. Organele competente de a administra proprietatea publică.

2. Noţiunea de deetatizare (privatizare). Subiectele ce participă la procesul deetatizării.

3. Obiectele deetatizării. Bunuri nepasibile de

80

contractul de vânzare-cumpărare încheiat în procesul deetatizării;

să consulte persoanele private privind procedura de deetatizare a bunurilor statului şi a unităţilor-administrativ teritoriale.

a fi transmise în propietate privată.4. Modalităţile de privatizare: reorganizarea

întreprinderii de stat şi a întreprinderii municipale în societăţi comerciale; vânzarea acţiunilor la bursă; vânzarea bunurilor la licitaţie; vânzarea bunrilor la concurs.

5. Particularităţile deetatizării unor categorii de bunuri.

6. Trecerea dreptului de proprietate asupra bunului privatizat.

7. Nulitatea contractului de vânzare cumpărare a bunului deetatizat.

8. Parteneriat public – privat.

1.2. Actele normative:1. Constituţia; 2. Codul civil, nr.1107/2002; 3. Legea nr.235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de

întreprinzător;4. Legea nr.121/2007 cu privire la administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice;5. Regulamentul privind licitaţiile cu strigare şi cu reducere aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr.136/2009;6. Regulamentul cu privire la organizarea şi desfăşurarea concursurilor comerciale şi

investiţionale de privatizare a proprietăţii publice aprobat prin hotărârea Guvernului nr.919/2008

1.3. Literatura:1. Ершова И.В.; Иванова Т.М. Предпринимательское право, Москва, 2000, c. 3-6.

1.4. Spete Nr. 1

Agenţia Proprietăţii Publice a vândut prin concurs investiţional Întreprinderea de Stat Complexul Hotelier „Codru” din mun. Chişinău la preţ de 50 mln. lei. Curtea de Conturi verificând corectitudinea privatizării a constat că statul prin această vânzare a fost prejudiciat cu aproximativ 120 mln. lei. În baza acestei Hotărâri a Curţii de Conturi, Procurorul General a intentat un proces în nulitatea contractului de vânzare-cumpărare a Întprinderii de Stat Compexul hotelier Codru. În referinţa sa Agenţia Proprietăţii Publice dar şi cumpărătorul a indicat că privatizarea s-a desfăşurat cu respectarea legislaţiei în vigoare la preţul indicat de un evaluator licenţiat la un preţ de 4000 lei metru pătrat de spaţiu. Explicaţi procedura de privatizare a proprietăţii de stat referându-vă la eventualele încălcări evidenţiate şi la eventuala soluţie a instanţei de judecată.

1.5. Teste

1. Destingeţi bunurile statului proprietate publică de bunurile statului proprietate privată.

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

81

2. Evidenţa bunurilor proprietate publică se ţine în: 1. Registrul persoanelor juridice.2. Registrul bunurilor imobile.3. Registrul patrimoniului public.

3. Bunurile proprietate publică:1. pot fi privatizate de persoanele fizice şi juridice;2. pot fi transmise cu titlu gratuit în cazul trecerii acestor bunuri dintr-un domeniu al proprietăţii publice în altul, precum şi în cazul transmiterii persoanelor fizice care merită;3. sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile, în particular.

4. Privatizarea se efectuează prin una din următoarele modalităţi:1. vînzare la Bursa de Valori, vînzare la licitaţie cu strigare; vînzare prin concurs comercial sau investiţional, inclusiv în bază de proiecte individuale. 2. vînzarea la licitaţii şi prin negocieri directe.3. vînzarea la concursuri investiţionale, la licitaţii şi prin negocieri directe.

5. La privatizarea bunurilor publice nu pot participa:1. persoane fizice, persoane juridice private, precum şi asociaţii ale acestora.2. persoana juridică şi alt participant la privatizare care exercită control asupra acestei

persoane juridice sau persoana juridică ce exercită control asupra unui alt participant la privatizare.

3. persoanele juridice ai căror administratori sunt soţi, rude sau afini pînă la gradul doi inclusiv, sau la care aceste persoane deţin, singuri sau împreună, control asupra unui alt participant la privatizare.

6. Explicaţi deosebirea privatizării prin licitaţie de privatizarea prin concurs investiţional.

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

7. Numiţi 3 temeiuri de anulare a contractului de vânzare-cumpărare încheiat ca rezultat al privatizării.1. _______________________________________________________________________2. _______________________________________________________________________3. _______________________________________________________________________


Nr. de puncte Nota 32-33 1028-32 924-27 820-23 716-19 611-15 57-10 4

82

4-6 30-5 2


(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Administrarea şi deetatizarea patrimoniului” (cu preferinţă în limba română; ca excepţie în limba rusă, în limba engleză şi în limba franceză) – se evaluează cu maxim nota 8.

2. Pregătirea unui portofoliu care să includă cel puţin 10 hotărâri judecătoreşti care au ca obiect administrarea şi deetatizarea patrimoniului public – se evaluează cu maxim nota 8.

3. Referat pe tema: „Administrarea patrimoniului public în R. Moldova” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

4. Referat pe tema: „Procedeie de privatizare a patrimoniului public în R. Moldova” –aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

5. Referat pe tema: „Folosirea patrimoniului public în activitatea de întreprinzător” –aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

Tema 17Reglementarea juridică a investiţiilor în activitatea de întreprinzător


Să relateze despre noţiunea de investitor, investiţie, garanţii, facilităţi, noţiunea de fond de investiţii şi procedura de constituire a acestuia.

Să caracterizeze genurile de activităţi care pot fi desfăşurate de fondul de investiţii.

Să aibă abilitatea de a întocmi o notă informativă privind procurarea părţii sociale în capitalul unei SRL naţionale de către o persoană străină.

Să consulte clienţii privind posibilitatea de prelungire a unor facilităţi acordate investitorilor străini.

Să consulte acţionarii fondului cu privire la posibilităţile înstrăinării acţiunilor fondului de investiţii.

Să aibă abilităţi de a întocmi o notă informativă privind restricţiile legale stabilite fondului de investiţii la investirea mijloacelor atrase.

1. Noţiunea de investitor şi investiţie. Tipurile de investiţii.

2. Factorii economici care influenţează volumul investiţiilor.

3. Garanţiile şi facilităţile legale acordate investitorilor.

4. Întreprinderi cu investiţii străine. Particularităţile constituirii şi funcţionării.

5. Particularităţile investiţiilor făcute prin intermediul fondurilor de investiţie.

6. Noţiunea, tipurile şi clasele de fond de investiţii.

7. Particularităţile constituirii fondului de in-vestiţie.

8. Capitalul social al fondului de investiţie. 9. Licenţierea fondului de investiţie. 10. Funcţionarea fondului de investiţie:

Adunarea generală, consiliul de observatori, managerul, depozitarul, registratorul, auditorul.

11. Particularităţile activităţii fondului de investiţie: plasarea şi răscumpărarea acţiunilor fondului; investirea mijloacelor fondului şi restricţiile existente. Beneficiul fondului şi dividendele acţionarilor.

1.2. Actele normative:1. Constituţia Republicii Moldova.2. Codul civil nr.1107/2002.

83

3. Codul fiscal.4. Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi.5. Legea nr. 220/2007 cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a

întreprinzătorilor individuali.6. Legea nr.1134/1997 cu privire la societăţile pe acţiuni.7. Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător din 18.03.2004

//Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 64-66/344 din 23.04.2004.8. Legea privind fondurile de investiţii nr.1204-XIII din 05.06.1997.9. Legea nr. 199/1998 cu privire la piaţa valorilor mobiliare.10. Hotărârea CNVM nr. 74/5 din 1997 cu privire la clasificarea fondurilor de investiţii.11. Hotărârea CNPF nr. 53/12 din 2008 cu privire la aprobarea Regulamentului privind

modul de acordare şi retragere a licenţelor pentru activitatea profesionistă pe piaţa valorilor mobiliare.

1.4. Literatura:1. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor, vol. II, Tipografia Centrală, Chişinău,

2006. 2. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor. Chişinău, 2011, p. 502-508, 537-545.3. Darovanaia Ala. Bazele funcţionării pieţelor de capital, Editura ASEM, Chişinău, 2005,

p.183-284.4. Перчинская Н.; Доду К. Фондовый рынок Молдовы, Кишинев, 2001, c.120-151.5. Каламагин А.; Лебедев В. О некоторых вопросах правового регулирования

иностранных инвестиций// Revista Naţională de drept, 2001, p.18-21.6. Anghelache Gabriela, Dardac Nicolae, Stancu Ion. Pieţe de capital şi Burse de valori,

Bucureşti, 1992.7. Vonica Romul Petru. Dreptul societăţilor comerciale, Lumina Lex, Bucureşti, 2000,

p.280-297.8. Круглова Н.Ю. Хозяйственное право, Москва, 1999, c. 420-455, 595-601.9. Ершова И.В.; Иванова Т.М. Предпринимательское право, Москва, 2000, c. 281-300.10. Богатырев А. Инвестиционное право, Москва, 1999.11. Вознесенская Н. К вопросу о правовом регулировании иностранных инвестицийв

России // Государство и право, 2001, nr.6. 12. Трапезников В. Гарантии прав иностранных инвесторов // Российская юстиция,

2001, nr.12. 1.5. Speţe

Nr. 1O societate şi o persoană fizică din România, dorind să înfiinţeze o societate comercială

în Republica Moldova, au solicitat Camerei Înregistrării de Stat înregistrarea acesteia. Fiind în calitate de registrator, consultaţi, potenţiali fondatori ai unei societăţi comerciale cu investiţii străine şi răspundeţi la următoarele întrebări:

a) Care formă de organizare juridică poate îmbrăca societatea înfiinţată?b) Ce documente trebuie să prezinte fiecare asociat în vederea înregistrării societăţii?c) Va beneficia societatea înfiinţată de careva facilităţi (vamale, fiscale, etc.)?d) Care este deosebirea dintre întreprindere cu investiţii străine şi întreprindere mixtă?e) Care este deosebirea între o reprezentanţă a unei societăţi străine în Republica

Moldova şi întreprinderea cu investiţii străine?

Nr. 2SRL ,,Floarea Soarelui” din or. Timişoara, România, a înregistrat o filială în Republica

Moldova pentru a desfăşura activităţi agricole de cultivare a porumbului şi floarea soarelui. Pentru a desfăşura activităţile propuse, după înregistrare administratorul filialei a iniţiat negocieri cu proprietarii de terenuri din Republica Moldova în scopul arendării unor terenuri şi cumpărării altor terenuri. Notarul a menţionat că Filiala SRL ,,Floarea Soarelui” nu va

84

putea procura şi poseda terenuri agricole şi respectiv nu-şi va putea realiza scopul. Investitorul a solicitat consultanţă cu privire la posibilitatea cumpărării şi arendării terenurilor agricole. Întocmiţi o notă informativă cu explicaţiile solicitate de investitor.

Nr. 3Recomandaţi cet. Pelescu I. soluţii pentru investirea propriilor mijloace financiare în

valorile mobiliare ale emitenţilor din R. Moldova, referindu-vă la: a) riscurile pe care le are dacă investeşte în fondul de investiţie sau în societăţi pe acţiuni care desfăşoară activităţi productive; b) la restricţiile legale de investire a mijloacelor fondului de investiţie în acţiunile şi obligaţiunile altor emitenţi? b) la dreptul sau obligaţia fondului de investiţie de a repartiza dividende.

Nr. 4Două persoane fizice au decis să constituie o cooperativă de întreprinzător cu statut de

fond de investiţii. Pentru acesta ei au elaborat actele de constituire, au depus în capitalul social 20 000 lei şi au prezentat actele necesare organului de înregistrare. Registratorul a examinat actele şi a respins cererea de înregistrare, motivând că înregistrarea nu poate fi efectuată din mai multe cauze, inclusiv necorespunderea formei de organizare, a mărimii capitalului social etc.

Care este forma de organizare necesară pentru a înfiinţa un fond de investiţii?Care este capitalul social minimal pentru fondul de investiţii?Numiţi alte criterii obligatorii pentru constituirea unui fond de investiţii.

Nr. 5

Administratorul SRL „OTTT” la 1 decembrie 2008 a depus la Camera Înregistrării de Stat cererea de majorare a capitalului său social din contul aportului unui cetăţean străin care urma până la 15 ianuarie 2009 să importe în Moldova şi să depună în capitalul social utilaje de conservare a legumelor. Camera Înregistrării de Stat a refuzat înregistrarea modificării în actele de constituire, indicând că înregistrarea poate fi efectuată doar după importul utilajelor în R. Moldova şi predarea lor SRL „OTTT”. SRL „OTTT”, dorind să beneficieze de facilităţile fiscale prevăzute de Codul fiscal şi Hotărârea Guvernului nr.102 din 30.01.2007 şi considerând ca decizia este neîntemeiată, a atacat-o în judecată. Cum urmează a fi soluţionat litigiul?

1.5. Teste

1. Selectaţi factorii care duc la creşterea volumului investiţiilor.a. siguranţa investitorului contra exproprierii.b. neîncrederea în instanţele judecătoreşti.c. naţionalizarea unor întreprinderi de interes major pentru societate.d. aplicarea uniformă a legislaţiei.e. lipsa impedimentelor la retragerea capitalului investit.

2. Numiţi 5 forme de investiţii._______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Identificaţi afirmaţia corectă

85

a. Conform principiului garanţiei contra exproprierii, investiţiile nu pot fi expropriate ori supuse unor măsuri cu efect similar care privează, în mod direct sau indirect, investitorul de titlul de proprietate sau de controlul asupra investiţiei.

b. Conform principiului garanţiei contra exproprierii, investiţiile nu pot fi expropriate ori supuse unor măsuri cu efect similar, decât pentru cauză de utilitate publică.

c. Investiţiile nu pot fi expropriate, însă activitatea investiţională poate fi întreruptă silit în condiţiile stabilite de lege.

4. Investitorii străinia. beneficiază de un statut privilegiat faţă de investitorii autohtoni, conform legislaţiei.b. beneficiază de aceleaşi garanţii şi facilităţi legale ca şi investitorii autohtoni.c. au unele garanţii suplimentare prevăzute de legislaţie.d. beneficiază de facilităţi fiscale doar în cazul reinvestirii profitului.

5. Filiala persoanei juridice străine se înregistrează ca:a. întreprindere. b. filială.b. reprezentanţă.c. sucursală.d. persoană juridică naţională.e. societate cu răspundere limitată cu asociat unic.

6. Societatea pe acţiuni este calificată ca fond de investiţii dacă:a. cel puţin 35% din activele ei sunt constituite din valorile mobiliare ale altor emitenţi.b. cel puţin 50% din profitul obţinut se repartizează ca dividende.c. investeşte cel puţin 70% din valoarea de piaţă a activelor nete în valorile mobiliare ale

altor emitenţi.d. investeşte cel puţin 25% din valoarea de piaţă a activelor nete în valorile mobiliare ale

altor emitenţi.e. investeşte cel puţin 10% din activele nete în valorile mobiliare ale altei societăţi pe

acţiuni.

7. Definiţi tipurile de fonduri de investiţii._______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

8. Stabiliţi organele suplimentare ale fondului de investiţii faţă de societatea pe acţiuni._______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

9. Fondul de investiţii are dreptul să-şi înceapă activitateaa. din momentul înregistrării de stat.b. din momentul obţinerii licenţei de la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.c. din momentul obţinerii licenţei de la Comisia Naţională a Pieţei Financiare.d. din momentul înregistrării acţiunilor la Comisia Naţională a Pieţei Financiare.

86

10. Clasificaţi fondurile de investiţii după diferite criterii.__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

11. Fondurile de investiţii diversificate:a. pot investi mijloace în cel mult 25% din valorile mobiliare ale unui emitent.b. au obligaţia de a investi cel puţin 10% din valoarea activelor nete în valorile mobiliare

ale altor emitenţi.c. nu au obligaţia de a investi activele proprii în proporţia stabilită pentru fondurile

specializate având posibilitatea diversificării portofoliului investiţional.


Nr. de puncte Nota 32-33 1028-32 924-27 820-23 716-19 611-15 57-10 44-6 30-5 2


(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Investiţii în Republica Moldova” (cu preferinţă în limba română; ca excepţie în limba rusă, în limba engleză şi în limba franceză) – se evaluează cu maxim nota 8

2. Referat pe tema: „Investiţii străine în R. Moldova” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

3. Referat pe tema: „Facilităţi legale acordate investitorilor în Republica”. – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

4. Referat pe tema: „Investiţii în capitalul social al persoanelor juridice din R. Moldova” –aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

5. Referat pe tema: „Constituirea întreprinderilor cu capital străin în R. Moldova” –aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

Tema 18 Reglementarea juridică a sectorului de întreprinderi mici şi mijlocii


Obiective Unităţi de conţinut să relateze despre microîntreprinderi,

întreprinderi mici si mijlocii; să compare avantajele acordate

1. Noţiunea de: microîntreprindere; întreprindere mică; întreprindere mijlocie.

2. Formele de organizare juridică a

87

microîntreprinderilor, întreprinderilor mici sau mijlocii cu cele acordate rezidenţilor în zonele libere.

să consulte clienţii privind modul de obţinere a statutului de microîntreprindere, întreprindere mică sau mijlocie.

microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii.

3. Modul de calificare a întreprinderii ca fiind microîntreprindere, întreprindere mică sau mijlocie.

4. Mecanisme de susţinere a micilor afaceri.

1.2. Actele normative:1. Constituţia;2. Codul fiscal 1163/24.04.97;3. Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi;4. Legea nr.126-130/605 din 11.08.2006 privind susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii;5. Legea 280/22.07.2004 cu privire la organizaţiile de microfinanţare;6. Legea 282/27.12.2011 bugetului de stat pe anul 2012;7. Hotărîrea Guvernului 538/17.05.2007 cu privire la crearea Organizaţiei pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.

1.3 Literatura:1. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor, ediţia a III-a, Chişinău, 2011, p.509. 2. Каламагин А.; Лебедев В. О некоторых вопросах правового регулирования

иностранных инвестиций,// Revista Naţională de drept, 2001, p.18-21.3. Бoгaтырeв A.A. Инвестиционое право, Mосквa, 1999.4. Вознесенская Н. К вопросу о правовом регулировании иностранных инвестицийв

России // Государство и право, №.6, 2001. 5. Трапезников В. Гарантии правиностранных инвесторов // Российская юстиция,

nr.12, 2001.1.4. Spete

Nr. 1 Care din entităţile menţionate ar putea fi calificate ca întreprinderi micro, mici şi mijlocii?• desfăşoară activităţi bancare;• cooperativele;• schimb valutar;• jocuri de noroc;• lombard;• companii de asigurare;• companii de administrare a investiţiilor;• societăţi pe acţiuni.

Argumentaţi.

Nr. 2O întreprindere de schimb valutar ce corespundea criteriilor de raportare a societăţilor comerciale la categoria de întreprindere micro a decis să se înregistreze în calitate de agent al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. Numiţi acţiunile ce trebuie să le întreprindă administratorul societăţii pentru a fi înregistrat în calitate de agent al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.Care sunt criteriile de raportare a societăţilor comerciale pentru ca acestea să fie recunoscute ca întreprinderi mici şi întreprinderi mijlocii?Care întreprinderi nu pot fi declarate agenţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii?Care sunt facilităţile şi prin ce se manifestă protecţia acordată agenţilor întreprinderilor mici şi mijlocii?

88

Nr. 3SRL „Onrion” este o societate comercială ce deţine poziţie dominantă pe piaţă şi are 5 salariaţi. La data de 31.03.2012 reprezentanţii SRL „Onrion” au depus o Declaraţie pe proprie răspundere, la autoritatea care administrează facilităţile fiscale, prin care agentul economic a declarat că corespunde criteriilor de întreprindere mijlocie şi doreşte să dispună de facilităţi fidcale. Declaraţia nu a fost acceptată din motivul că nu este avizul Biroului Naţional de Statistică, iar cînd s-a adresat după aviz, aceasta din urmă a refuzat. Din speţa propusă deduceţi argumenatrea Biroului Naţional de Statistică.

1.5. Teste.

1. Selectaţi răspunsul corect. Microîntreprinderea este agentul economic ce corespunde următoarelor criterii:

a. număr mediu scriptic anual de salariaţi de cel mult 49 persoane, suma anuală a veni-turilor din vînzări de cel mult 25 milioane de lei şi valoare totală anuală de bilanţ a activelor ce nu depăşeşte 25 milioane de lei;

b. număr mediu scriptic anual de salariaţi de cel mult 9 persoane, suma anuală a veni-turilor din vînzări de cel mult 3 milioane de lei şi valoare totală anuală de bilanţ a ac-tivelor ce nu depăşeşte 3 milioane de lei;

c. nu contează numărul salariaţilor, ci faptul ca mărimea şi valoare totală anuală de bi-lanţ a activelor să nu depăşească 3 milioane de lei.

2. Definiţi noţiunea de „întreprindere mică”._____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Marcaţi cu ,,A” afirmaţiile adevărate şi cu ,, F” afirmaţiile false de mai jos.

Întreprinderea mijlocie este agentul economic ce corespunde următoarelor criterii::a. număr mediu scriptic anual de salariaţi de cel mult 249 de persoane, sumă anuală a

veniturilor din vînzări de cel mult 50 milioane de lei şi valoare totală anuală de bilanţ a activelor ce nu depăşeşte 50 milioane de lei;

b. număr mediu scriptic anual de salariaţi de cel mult 9 persoane, sumă anuală a veni-turilor din vînzări de cel mult 3 milioane de lei şi valoare totală anuală de bilanţ a ac-tivelor ce nu depăşeşte 3 milioane de lei;

c. număr mediu scriptic anual de salariaţi de cel mult 349 de persoane, sumă anuală a veniturilor din vînzări de cel mult 100 milioane de lei şi valoare totală anuală de bilanţ a activelor ce nu depăşeşte 100 milioane de lei;

4. Identificaţi criteriile de determinare a unor întreprinzători ca fiind microîntreprindere, întreprindere mică sau mijlocie.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5. Subliniaţi formele de organizare juridică în care nu se pot constitui

89

microîntreprinderile, întreprinderile mici sau mijlocii.a.Întreprinzător individual.b. Societate pe acţiuni.c.Societate cu răspundere limitată.d. Cooperativă de producţie.e.Societate în comandită.f. Gospodărie Ţărănească.g. Întreprindere municipală.

6. Agenţii economici sînt calificaţi drept întreprinderi micro, mici sau mijlocii, potrivit criteriilor stabilite în scopul:

a. efectuării de lucrări statistice privind evoluţia sectorului întreprinderilor mici şi mi-jlocii;

b. determinării întreprinderilor mari în scopul impozitării;c. beneficierii de facilităţile sau de scutirile prevăzute pentru întreprinderile micro, mici

şi mijlocii prin legi şi acte normative ale Guvernului; d. determinării depistării şi sancţionării monopolurilor şi concernelor ilegale;e. beneficierii de programele de susţinere a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.

7. Determinaţi implicarea statului în sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii._________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

8. Subliniaţi răspunsurile corecte. Sub incidenţa Legii privind susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii nu cad:

a. agenţii economici care deţin o poziţie dominantă pe piaţă.b. întreprinderile din domeniul jocurilor de noroc.c. societăţile cu răspundere limitată cu număr mediu scriptic anual de salariaţi de cel mult

249 de persoane, sumă anuală a veniturilor din vînzări de cel mult 50 milioane de lei şi valoare totală anuală de bilanţ a activelor ce nu depăşeşte 50 milioane de lei.

d. organizaţiile de microfinanţare.e. fondurile de investiţii.f. societăţile pe acţiuni cu număr mediu scriptic anual de salariaţi de cel mult 9 persoane,

sumă anuală a veniturilor din vînzări de cel mult 3 milioane de lei şi valoare totală anuală de bilanţ a activelor ce nu depăşeşte 3 milioane de lei.

g. agenţii economici importatori de mărfuri supuse accizului.h. băncile.

9. Determinaţi sarcinile principale ale Organizaţiei pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.

a. ________________________________________________________________b. ________________________________________________________________c. ________________________________________________________________d. ________________________________________________________________e. ________________________________________________________________f. ________________________________________________________________g. ________________________________________________________________

10. Identificaţi condiţia necesară ca microîntreprinderea, întreprinderea mică sau mijlocie să fie scutită integral de impozitul pe venit pe un termen de 3 perioade fiscale.

________________________________________________________________________

90

________________________________________________________________________________________________________________________________________________

11. Întreprinderile mici şi mijlocii în anul 2012 plătesc impozitul pe venit :a. 18 %.b. 3 %.c. 13 %.d. 0 %.


Nr. de puncte Nota 29-30 1027-38 924-26 820-23 716-19 611-15 57-10 44-6 30-5 2


(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Întreprinderilor mici şi mijlocii” (cu preferinţă în limba română; ca excepţie în limba rusă, în limba engleză şi în limba franceză) – se evaluează cu maxim nota 8.

2. Referat pe tema: „Facilităţi acordate întreprinderilor mici şi mijlocii” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

3. Referat pe tema: „Imprtanţa reglementării juridice a sectorului de întreprinderi mici şi mijlocii” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

4. Referat pe tema: „Formele de organizare juridică a întreprinderilor mici şi mijlocii” –aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

Tema 19 Reglementarea juridică a activităţii de întreprinzător în zonele economice libere


Obiective Unităţi de conţinut să relateze despre zonele economice libere

din Republica Moldova. să compare facilităţile fiscale, vamale şi de

altă natură acordate rezidenţilor zonelor economice libere în raport cu cele acordate investitorilor străini, microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici.

să întocmească proiecte de documente necesare pentru a înregistra persoana juidică în calitate de rezident în zonele libere.

să consulte clienţii privind posibilitatea de prelungire a unor facilităţi acordate

1. Reglementarea juridică a activităţii de întreprinzător în zonele libere. Noţiunea de zonă liberă. Constituirea zonelor libere în Moldova.

2. Administrarea zonelor libere. Rezidenţii zonelor libere. Regimul vamal, valutar şi fiscal al zonei libere. Garanţiile de stat pentru rezidenţii zonelor libere.

3. Particularităţile reglementării juridice a zonelor libere în Republica Moldova: ,,Expo-Bussines Chişinău”, ,,Tvardiţa”, ,,Valcaneş”, ,,Taraclia”

91

rezidenţilor zonelor liberei. să consulte clienţii privind modul de obţinere

a statutului de rezident al zonei economice libere.

, ,,Ungheni-Bussines” ,,Otaci-Bussines”, „Bălţi”, Aeroportul liber „Măcruleşti”, Portul Internaţional liber „Giurgiuleşti”.

1.2. Actele normative:1. Legea privind zonele economice libere nr.440/2000, MO, 2000, nr.108-109.2. Legea nr. 1295 din 25.07.2002 privind Zona Economică Liberă ,,Ungheni-Business”.3. Legea nr. 1565 din 26.02.98 privind Zona Antreprenoriatului Liber ─ Parcul de

Producţie ,,Otaci-Business”.4. Legea nr. 1529 din 19.02.98 privind Zona Antreprenoriatului Liber ─ Parcul de

Producţie ,,Taraclia”.5. Legea nr. 1527 din 19.02.98 privind Zona Antreprenoriatului Liber ─ Parcul de

Producţie ,,Valkaneş”.6. Legea nr. 626 din 03.11.95 privind Zona Antreprenoriatului Liber ,,Tvardiţa”.7. Legea nr. 625 din 03.11.95 cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber ,,Expo-Business-

Chişinău”.8. Hotărârea Guvernului nr. 812 din 09.08.2000 cu privire la aprobarea Regulamentului

Zonei Antreprenoriatului Liber ,,Expo-Business-Chişinău” (în redacţie nouă) şi Regulamentului-tip cu privire la organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru adjudecarea dreptului de rezident al zonei antreprenoriatului liber (în redacţie nouă).

9. Hotărârea Guvernului nr. 1465 din 13.11.2002 privind aprobarea procedurii de încetare a funcţionării zonei economice libere şi modul de asigurare a garanţiilor de stat, prevăzute rezidenţilor acesteia.

10. Hotărârea Guvernului nr. 783 din 17.06.2002 despre aprobarea Concepţiei privind crearea şi dezvoltarea zonelor economice libere.

11. Codul fiscal.1.3. Literatura:

1. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor, ediţia a III-a, Chişinău, 2011, p.512. 2. Caraiani Gh.; Cazacu C. Zonele libere, Editura Economică, Bucureşti, 1995;3. Данко T.П.; Окрут З.M. Свободные экономические зоны, Издательство Инфра M,

Москва, 1998.

1.4. Spete Nr. 1 Unul din rezidenţii principali ai Zonei Antreprenoriatului Liber ,,Tvardiţa” a investit în dezvoltarea infrastructurii zonei economice în speţă mai mult de 300 milioane de dolari. La începutul anului 2011, după o perioadă de 8 ani de activitate a acestui rezident pe teritoriul zonei respective au apărut modificări în legislaţia vamală şi fiscală a Republicii Moldova. Rezidentul s-a adresat la un avocat cu solicitarea de a fi consultat în privinţa faptului dacă modificările care îl dezavantajează esenţial pe rezident se vor răsfrînge şi asupra activităţii acestuia. Ce răspuns va primi rezidentul?

Nr. 2 Societatea comercială „Artesa” a depus o cerere către Ministerul Economiei Republicii Moldova prin care a solicitat să fie inclusă în lista rezidenţilor care au dreptul de apractica activitatea de întreprinzător pe teritoriul Zonei Antreprenoriatului Liber ,,Expo-Business-Chişinău”. În motivaţie, Societatea comercială a menţionat că este o persoană juridică autohtonă cu scop lucrativ şi va practica producererea industrială a mărfurilor de export. Care va fi răspunsul Ministerului Economiei?

92

Nr. 3 Cetăţenii Strătilă. T. şi Feodorov M. au întocmit un proces-verbal al fondatorilor prin care au decis fondarea unei zone economice libere. În procesul-verbal al adunării fondatorilor era specificat că dînşii au decis să înfiinţeze zona economică liberă din considerentul că regimul vamal şi cel fiscal este foarte avantajos pentru genul de activitate principal ales si anume construcţiile. Procesul-verbal a fost prezentat Camerei Înregistrării de Stat, dar ultima a refuzat înregistrarea zonei economice libere. Consideraţi că refuzul a fost întemeiat? Argumentaţi răspunsul.

1.5. Teste

1. Definiţi noţiunea de „Zonă economică liberă”. ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Zona economică liberă este: a. Cale de stimulare a exporturilor.b. Cale de atragere a investiţiilor.c. Cale de traversare a frontierei de stat.d. Teritoriu cu frontiere naturale şi artificiale prin care se tranzitează un volum mare de

mărfuri.e. Teritoriu de desfăşurare a activităţii de antreprenoriat de către toţi întreprinzătorii

doritori.

3. Explicaţi în ce constă scopul creării zonei economice libere. ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

.4. Expuneţi-vă părerea în privinţa faptului la iniţiativa cui poate fi creată concepţia de

creare a zonei economice liberă. (subliniaţi răspunsurile corecte)a. Administraţia publică locală.b. Administraţia publică Centrală.c. Parlament.d. Grup de cetăţeni.e. Guvern.

5. Care este statutul juridic al organului de administrarea a zonei economice libere?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

6. Subliniaţi subiecţii care nu pot activa în zona economică liberă.a. Persoana fizică rezident.b. Persoana fizică nerezident.

93

c. Persoana juridică publică.d. Persoan juridică rezident.e. Persoana fizică deţinător al patentei de întreprinzător.

7. Care este posibilitatea de a dobîndi statutul de rezident al zonei economice libere?

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

8. Explicaţi care este specificul regimului vamal în zona economică liberă?____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

9. Explicaţi care este specificul regimului fiscal în zona economică liberă?____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

10. Numiţi zonele libere din Republica Moldova. a. _______________________________________________________________b. _______________________________________________________________c. _______________________________________________________________d. _______________________________________________________________e. _______________________________________________________________f. _______________________________________________________________g. _______________________________________________________________h. _______________________________________________________________i. _______________________________________________________________


Nr. de puncte Nota 28-30 1025-27 922-24 819-21 715-18 611-14 57-10 44-6 30-5 2


(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Regimul juridic al zonelor economice libere” (cu preferinţă în limba română; ca excepţie în limba rusă, în

94

limba engleză şi în limba franceză) – se evaluează cu maxim nota 8.2. Referat pe tema: „Constituirea zonelor economice libere” – aproximativ 5-10 pagini şi

se evaluează cu maxim nota 10.3. Referat pe tema: „Particularităţile de constituire a societăţilor comerciale în zonele

libere” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.4. Referat pe tema: „Facilităţile fiscale şi vamale acordate rezidenţilor zonelor economice

libere” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

Tema 20Reglementarea juridică a activităţilor financiare


Obiective Unităţi de conţinut să relateze despre noţiunea societăţii

bancare. să relateze despre procedura de constituire

a băncii. să relateze despre activităţile de

întreprinzător care pot fi desfăşurate de bancă.

să deosebească banca comercială de o societate pe acţiuni care desfăşoară o altă activitate.

să întocmească note explicative privind modul de obţinere a licenţei de funcţionare a băncii.

a. Noţiune de activitate financiare şi tipurile ei. b. Statutul persoanelor juridice care practică

activităţi financiare. Bănci comerciale, organizaţii de microfinanţare, asociaţii de economii şi împrumut.

c. Noţiune de bancă comercială.d. Particularităţile de constituire şi licenţiere.

Persoanele cu funcţii de răspundere (administratorii) a societăţii bancare.

e. Patrimoniul băncii: capitalul social, acţiunile.f. Particularităţile de reorganizare, dizolvare şi

lichidare a societăţilor bancare.

1.2. Actele normative:1. Codul civil, nr.1107/2002.2. Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi.3. Legea 220/19.10.2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a

întreprinzătorilor individuali.4. Legea nr.1134/1997 cu privire la societăţile pe acţiuni.5. Legea instituţiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.1995, Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, nr.1, 1996. 6. Legea cu privire la piaţa valorile mobiliare nr.199-XIV, 18.XI.1998, Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, nr.27-28, 1999.7. Legea nr. 62/2008 privind reglementarea valutară.8. Legea nr. 548/1995 cu privire la Banca Naţională a Moldovei.9. Legea privind Comisia Naţională a Pieţii Financiare nr.192-XIV din 12.11.1998, Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, nr.22-23/91 din 04.03.1999.10. Regulamentul BNM cu privire la licentierea băncilor nr.23/09-01 din 15.08.96, Monitorul

Oficial al Republicii Moldova nr.59-60/74 din 12.09.1996.11. Regulamentului BNM cu privire la exigenţele faţă de administratorii băncii

nr.15 din 26.03.97 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.24/39 din 17.04.1997.

1.3. Literatura:

1. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor, ediţia a III-a, Chişinău, 2011, p.518.2. Burac Victor. Drept bancar, Chişinău, 2001, p.50-58, p.137-179.3. Darovanaia Ala. Bazele funcţionării pieţelor de capital, Editura ASEM, Chişinău, 2005,

95

p.183-284.4. Перчинская Н.; Доду К. Фондовый рынок Молдовы, Кишинев, 2001, c.120-151.5. Vonica Romul Petru. Dreptul societăţilor comerciale, Lumina Lex, Bucureşti, 2000,

p.280-297.1.4. Spete

Nr. 1 La data de 03.01.2011 o bancă comercială autohtonă a încheiat un acord de închiriere a spaţiului pentru sediu. În urma ultimului control efectuat s-a constat că banca achita o sumă exagerată pentru închirierea acestui spaţiu. Mai mult, spaţiul dat în chirie aparţinea unei persoane juridice al cărui fondator unic era sora administratorului bancii comerciale.Cum consideraţi, ce măsuri se vor întreprinde după depistarea acestei încălcări?Există oare un conflict de interese?

Nr. 2Cîteva persoane fizice îşi doresc să se asocieze şi să fondeze o bancă comercială. Pentru atingerea acestui obiectiv au solicitat consultaţia unui avocat pentru a afla:

Pot ei oare să creeze o astfel de societate comercială? Care sunt actele necesar e pentru înregistrare ? Care este capitalul social minim?

În calitate de avocat, consultaţi fondatorii răspunzînd la întrebările de mai sus.

1.5 Teste.

1. Indicaţi care din operaţiunile enumerate mai jos nu ţin de competenţa Băncii Naţionale?

a. Acordarea de licenţe insituţiilor financiare.b. Înregistrarea băncii comerciale.c. Controale asupra instituţiilor financiare.d. Autentifică actul de constituire a instituţiilor financiare.e. Să aplice sancţiuni băncilor comerciale.f. Emiterea normelor juridice pentru subiectele care operează cu mijloace băneşti.

2. Definiţi noţiunea de „bancă comercială”. ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Enumeraţi funcţiile principale ale băncilor comerciale.a. ____________________________________________________________________b. ____________________________________________________________________c. ____________________________________________________________________

4. Marcaţi cu ,,A” afirmaţiile adevărată şi cu ,,F” ─ afirmaţiile false de mai jos.

a. Banca dispune de independenţă juridică, operaţională, financiară faţă de orice persoană, inclusiv faţă de Banca Naţională.

b. Banca dispune de independenţă juridică, operaţională, financiară faţă de orice persoană, dar dependentă de Banca Naţională şi Guvern.

c. Banca dispune de independenţă juridică, operaţională, financiară faţă de orice persoană, Banca Naţională, dar dependentă de Guvern.

96

5. Definiţi noţiunea de „instituţie financiară”._______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

6. Enumeraţi actele necesare pentru înregistrarea unei bănci comerciale.a. ________________________________________________________________________b. ________________________________________________________________________c. ________________________________________________________________________d. ________________________________________________________________________

7. Capitalul social minim (iniţial) al băncii comerciale este de cel puţin: a. 50 milioane lei.b. 10 milioane lei.c. 100 mii lei.d. 100 milioane lei.

8. Banca comercială poate fi înfiinţată sub formă de:a. Societate cu răspundere limitată.b. Societate pe acţiuni.c. Întreprindere individuală.d. Societate cooperatistă.

9. Explicaţi în ce constă esenţa termenului ─ conflict de interese._______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

10. Explicaţi care persoane sunt considerate cu funcţie de răspundere şi care sunt atribuţiile sale._______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


Nr. de puncte Nota 28-30 1025-27 922-24 819-21 715-18 611-14 57-10 44-6 3

97

0-5 2


(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Regelemntarea juridică a activităţilor financiare” (cu preferinţă în limba română; ca excepţie în limba rusă, în limba engleză şi în limba franceză) – se evaluează cu maxim nota 8.

2. Referat pe tema: „Particularităle de constituire a băncilor comerciale” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

3. Referat pe tema: „Licenţierea băncilor comerciale” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

4. Referat pe tema: „Structura organizatorică a băncilor comerciale” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

5. Referat pe tema: „Particularităţile de constituire a caselor de schimb valutar” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

6. Referat pe tema: „Particularităţile de constituire a organizaţiilor de microfinanţare” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.

MODELE DE SUBIECT PENTRU EXAMENUL LA DISCIPLINA

98

,,DREPTUL AFACERILOR”:

Subiectul 1. Noţiunea de drept al afacerilor

nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Relataţi despre noţiunea de drept al afacerilor şi raporturile juridice pe care le

reglementează, referindu-vă inclusiv la noţiunile de drept comercial”, „dreptul antreprenoriatului”, „drept economic”, „drept civil”.

3 pct.

1.2. Clasificaţi izvoarele dreptului afacerilor după forţa juridică, evidenţiind rolul uzanţelor, practicii judecătoreşti, doctrinei şi a actelor corporative.

5 pct.

1.3. Unii autori afirmă că „raporturile juridice dintre autorităţile publice şi persoanele private sunt raporturi de drept public reglementate de dreptul administrativ”. Alţii afirmă că „raporturile juridice dintre stat şi persoanele fizice şi juridice ce apar în legătură cu desfăşurarea activităţii de întreprinzător sunt reglementate de dreptul afacerilor”. Dovediţi care din autorii menţionaţi au dreptate.

7 pct.

Subiectul 2. Activitatea de întreprinzător

nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Relataţi despre elementele activităţii de întreprinzător din definiţia acesteia. 3 pct.1.2. Clasificaţi genurile activităţii de întreprinzător după criteriile cunoscute. 5 pct.1.3. Argumentaţi dacă următoarele activităţi pot fi calificate ca fiind de întreprinzător:

a) actvitatea avocatului; b) activitatea persoanei care comercializează cărţi la tarabă; c) activitatea angajatului; d) activitatea instituţiei de învăţământ; e) activitatea acţionarului; f) activitatea păstorului; g) activitatea agentului brokerului la bursa de valori; h) activitatea notarului.

7 pct.

Subiectul 3. Licenţierea activităţii de întreprinzător

nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Relataţi despre noţiunea de licenţă referindu-vă la ea ca la autorizaţie de activitate

şi ca drept al titularului de licenţă.3 pct.

1.2. Comparaţi procedura de licenţiere a activităţii de transport de pasageri cu activitatea farmaceutică.

5 pct.

1.3. Camera de Licenţiere a decis retragerea licenţei SRL „Titan” pentru activitatea particulară de detectiv şi pază. Ca motiv al retragerii, Camera a indicat că titularul de licenţă a desfăşurat activitatea de depozitare şi folosire a substanţelor explozive. Administratorul SRL „Titan” solicită răspuns la următoarele întrebări: a) poate să fie retrasă licenţa pentru un gen de activitate dacă societatea nu a încălcat modul de desfăşurare a acestui gen, ci a desfăşurat o altă activitate?; b) poate SRL „Titan” să obţină o altă licenţă pentru genul de activitate?; c) este în drept Camera de Licenţiere să retragă licenţa de activitate? d) care sunt temeiurile de retragere a licenţei pentru acest gen de activitate? Elaboraţi o notă informativă cu răspunsuri la întrebări.

7 pct.

Subiectul 4. Noţiunea de concurenţă

nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Descrieţi condiţiile de existenţă a concurenţei şi funcţiile concurenţei. 3 pct.1.2. Clasificaţi actele care suprimă concurenţa după criteriile cunoscute. 5 pct.1.3. Mai mulţi întreprinzători din or. Hânceşti s-au adresat în instanţa de judecată cu o

cerere pentru a anula o clauză din contractul de arendă semnat de Primăria or. 7 pct.

99

Hânceşti şi SRL ,,VOCO”. Potrivit acestui contract a fost transmis în arendă un lot de 20 de ari pentru a organiza o piaţă comercială. Prin contract Primăria s-a obligat ca după darea în exploatare a pieţei, să retragă autorizaţiile de comerţ tuturor micilor întreprinzători care comercializează mărfuri în raza de 1 km de la piaţă. După ce piaţa a început să funcţioneze, Primarul a retras autorizaţiile de comerţ mai multor întreprinzători care activau în raza de 1 km de la piaţa nou formată. În referinţa Primăriei a fost menţionat că motivul retragerii autorizaţiilor este necesitatea de a face ordine în oraş, precum şi cel de onorare a obligaţiei contractuale faţă de SRL ,,VOCO”. Cum va fi soluţionat litigiul?

Subiectul 5. Întreprinzătorii – subiecţi ai dreptului afacerilor

nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Identificaţi persoanele care au calitatea de întreprinzător făcându-le o scurtă

caractistică.3 pct.

1.2. Comparaţi noţiunea de întreprinzător cu cea de: a) agent economic; b) întreprindere; c) antreprenor; d) comerciant; e) persoană juridică;

5 pct.

1.3. Consultaţi cetăţeanul Pruteanu, explicându-i forma de organizare juridică care poate fi utilizată la desfăşurarea activităţii de întreprinzător în domeniul: a) schimbului valutar; b) activităţii de asigurare; c) comerţului cu produse alcoolice şi tutun; d) reparaţia tehnicii de uz casnic; e) jocurilor cu noroc; f) comerţului cu produse petroliere.

7 pct.

Subiectul 6. Întreprinzător Individual – titular al patentei de întreprinzător

nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Identificaţi drepturile şi obligaţiile întreprinzătorului individual – titular al patentei

de întreprinzător făcând o caracteristică a acestora.3 pct.

1.2. Determinaţi actele necesare pentru eliberarea patentei de întreprinzător la desfăşurarea activităţii de: a) Comerţ cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete şi din autovehicule în pieţe şi în alte locuri autorizate; b) predare a limbilor străine; c) arat şi alte lucrări de cultivare a pământului cu mijloace tehnice; d) reparaţie a locuinţelor; e) organizare a disco-cluburilor; f) servicii veterinare şi zootehnice.

5 pct.

1.3. Inspectoratul fiscal a emis o prescripţie prin care a prevenit cet. Tigreanu că, începând cu data de 20 decembrie i se suspendă patenta, deoarece el a comercializat îmbrăcăminte, încălţăminte şi cărţi, deşi titularul de patentă nu are acest drept. Cet. Tigreanu s-a adresat avocatului după asistenţă juridică şi a întrebat în ce cazuri încetează patenta şi în ce cazuri se suspendă, care este organul competent de a suspenda patenta şi dacă cu adevărat comercializarea îmbrăcămintei, încălţămintei şi cărţilor este interzisă.

7 pct.

Subiectul 7. Noţiunea de persoană juridică cu scop lucrative

nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Relataţi despre formele de persoane juridice cu scop lucrativ. 3 pct.1.2. Comparaţi noţiunea de persoană juridică cu scop lucrativ cu noţiunile de: a)

societate comercială b) societate civilă; c) întreprindere; d) agent economic; e) întreprinzător.

5 pct.

1.3. Procurorul a înaintat o cererea de chemare în judecată şi a solicitat instanţei de a anula înregistrarea SRL ,,VERDICT”, deoarece fondatorii acesteia sunt în incopatibilitate şi nu au dreptul să desfăşoare alte activităţi remunerate decât

7 pct.

100

funcţia pe care o ocupă. În motivaţie a fost indicat că unul din fondator este procuror, al doilea este membru al Curţii Constituţionale, iar al treilea a fost ales deputat în Parlament. Cum trebuie să procedeze instanţa?

Subiectul 8. Înregistrarea de stat a persoanelor juridice cu scop lucrative

nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Numiţi actele necesare pentru înregistrarea de stat a SRL cu 3 fondatori, unde un

fondator este statul Republica Moldova, al doilea este o persoană juridică străină şi al treilea este un cetăţean al Republicii Moldova.

3 pct.

1.2. Comparaţi registrul de stat al persoanelor juridice cu registrul acţionarilor evidenţiind destinaţia, deţinătorul şi conţinutul.

5 pct.

1.3. Consultaţi fondatorului unic, al cărei cereri de înregistrare a SRL a fost respinsă de Camera Înregistrării de Stat pe motivul că ,,prinsul peştelui în Marea Nordică” nu este reglementat de legislaţia R. Moldova şi din această cauză nu poate fi înregistrată o societate comercială care îşi propune un astfel de obiect de activitate.

7 pct.

Subiectul 9. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrative

nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Identificaţi persoanele care nu pot fi desemnaţi în funcţie de administrator al unei

SRL. 3 pct.

1.2. Analizaţi raportul juridic dintre administrator şi persoana juridică pe care o gestionează.

5 pct.

1.3. Consultaţi administratorul unei societăţi pe acţiuni care doreşte să vândă o clădire a societăţii cu 2 mln. lei, şi explicaţi-i cum trebuie să procedeze, atunci când capitalul social al societăţii este de 4 mln. lei, iar activele societăţii sunt doar de 3,5 mln. lei.

7 pct.

Subiectul 10. Patrimoniul persoanei juridice cu scop lucrative

nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Descrieţi noţiunea de patrimoniu al persoanei juridice evidenţiind elementele lui. 3 pct.1.2. Clasificaţi după criteriile cunoscute bunurile ce intră în componenţa activului

patrimoniului persoanei juridice cu scop lucrativ. 5 pct.

1.3. Unitatea Administrativ-Teritorială „Comuna Vultureni” a transmis în capitalul social al S.A. „Vulturenii de Jos” un iaz de 10 ha. Camera Înregistrării de Stat a refuzat să înregistreze societatea cu asemenea bunuri în capitalul social, ori potrivit Constituţiei şi Codului civil, apele şi pădurile de interes public sunt bunuri ale domeniului public. Juristul Primăriei Comunei Vultureni a atacat refuzul înregistrării în instanţa de judecată. Cum urmează a fi soluţionat litigiul ?

7 pct.

Subiectul 11. Dezmembrarea persoanelor juridice cu scop lucrative

nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Numiţi actele necesare pentru înregistrarea a două persoane juridice care au luat

naştere ca rezultat al divizării.3 pct.

1.2. Comparaţi procedura de divizare cu cea de separare, analizând distinct doar acele operaţiuni care le deosebesc.

5 pct.

1.3. Adunarea Generală a acţionarilor a hotărât dezmembrarea S.A. „Autotransportatorul” prin separarea din ea a unei societăţi cu răspundere limitată.

7 pct.

101

Camera înregistrării de stat a respins înregistrarea reorganizării şi ca temei a invocat două argumente: a) Societatea care se reorganizează nu a retras din circulaţie o parte din acţiunile sale şi b) Hotărârea de reorganizare trebuie să fie adoptată cu ¾ din numărul total de voturi, pe când adunarea generală a votat cu 2/3 din numărul acţionarilor prezenţi. S.A. „Autotransportatorul” a atacat decizia Camerei Înregistrării de Stat în judecată. Cum urmează a fi soluţionat litigiul?

Subiectul 12. Fuziunea persoanelor juridice cu scop lucrative

nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Numiţi actele necesare ce trebuie prezentate pentru înregistrarea unei societăţi pe

acţiuni rezultate din fuziunea a două societăţi cu răspundere limitată.3 pct.

1.2. Comparaţi efectele produse de fuziunea prin contopire cu efectele produse de absorbţie evidenţiind operaţiunile necesare de a fi efectuate pentru înregistrarea absorbţiei unei persoane jurdice de o altă persoană juridică.

5 pct.

1.3. Întocmiţi un proiect de contract de fuziune prin absorbţie, potrivit căreia SRL „Vultureni”, care are capitalul social de 500 000 lei şi 2 asociaţi cu părţi sociale egale absoarbe SRL „Ciocârlia”, cu 4 asociaţi cu părţi sociale egale şi capitalul social de 400 000 lei.

7 pct.

Subiectul 13. Dizolvarea persoanelor juridice cu scop lucrative

nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Definiţi noţiunea de dizolvare explicînd efectele ce le produce ea asupra persoanei

juridice. 3 pct.

1.2. Clasificaţi temeiurile de dizolvare a persoanei juridice cu scop lucrative după criteriile cunoscute caracterizând fiecare din aceste temeiuri.

5 pct.

1.3. Procurorul mun. Chişinău, în baza art.87 Codul civil a înaintat o acţiune de a lichida SRL ,,Buzduganul” care desfăşoară activitatea farmaceutică şi după retragerea licenţei de către Camera de Licenţiere. SRL „Buzdugan” în referinţa sa a motivat că, potrivit legii, nu se poate solicita lichidarea, deoarece activitatea farmaceutică nu este unicul gen de activitate desfăşurat. Societatea desfăşoară şi alte genuri de activitate şi respectă cerinţele legale de practicare a acestora. Are dreptul procurorul să intenteze un proces în lichidarea a SRL? Cum urmează a fi soluţionat litigiul?

7 pct.

Subiectul 14. Lichidarea persoanelor juridice cu scop lucrative

nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Descrieţi principiile ce definesc statutul societăţii aflate în lichidare. 3 pct.1.2. Argumentaţi legalitatea desfăşurării procedurii de lichidare analizând separat

fiecare operaţiune a procedurii de lichidare.5 pct.

1.3. Casa Naţională a Asigurărilor Sociale (CNAS) a depus o cerere în instanţa de judecată pentru încasarea forţată de la Cooperativa Agricolă de Producţie „Fazanul” a plăţilor obligatorii în sumă de 40 000 lei pe care pârâtul le datora. În locul referinţei, pe adresa instanţei a sosit o informaţie de la sediul pârâtului potrivit căreia CAP „Fazanul” nu are sediu pe această adresă ori aceasta a fost deja lichidată. Ulterior, CNAS a stabilit că lichidarea CAP „Fazanul” s-a făcut cu încălarea legii, ori avizul cu privire la lichidarea cooperativei nu a fost publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, creditorii nu au fost înştiinţaţi în modul stabilit despre iniţierea procedurii de lichidare. De asemenea, s-a stabilit că potrivit bilanţului de lichidare, CAP „Fazanul” a împărţit între membrii cooperativei bunuri

7 pct.

102

în valoare de 75 000 lei. Explicaţi cum urmează să procedeze CNAS pentru a încasa suma creanţei.

Subiectul 15. Cooperativa de întreprinzător

nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Distingeţi cooperativa de întreprinzător de alte persoane juridice cu scop lucrativ

şi, în special, de societatea comercială şi de cooperative de producţie.3 pct.

1.2. Comparaţi drepturile pe care le oferă cota ordinară cu drepturile pe care le oferă cota preferenţială a membrului cooperativei de întreprinzător.

5 pct.

1.3. Consultaţi un cetăţean străin şi explicaţi-i diferenţa dintre o societate comercială şi cooperativă de întreprinzător şi dacă poate el fonda: a) o societate comercială; b) o cooperativă de întreprinzător.

7 pct.

Subiectul 16. Întreprinderea de stat (ÎS)

nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Definiţi noţiunea şi caracterele întreprinderii de stat. 3 pct.1.2. Explicaţi dacă poate sau nu întreprinderea de stat să participe la constituirea: a)

unei societăţi comerciale; b) a unei întreprinderi municipale; c) a unei cooperative.5 pct.

1.3. Administratorul întreprinderii de stat ,,Mileniul trei” a semnat un contract de ipotecă cu SRL “Moldova - Invest” prin care a garantat cu un imobil obligaţia Cooperativei de Producţie “Plai” de transmitere a roadei de mere din anul viitor. Notarul a refuzat să semneze contractul de ipotecă menţionând că Întreprinderea de stat nu are dreptul de proprietate asupra bunurilor deţinute şi, respective, nu le poate gaja. Consultaţi administratorul şi explicaţii de ce întreprinderea de stat nu are dreptul de proprietate asupra bunurilor sale şi în ce condiţii ea ar putea să gajeze bunurile.

7 pct.

103

caiet de sarcini antreprenoriat

Documents