caiet de sarcini ab2 - eli-np scrise... · stas 863-85 lucrări de drumuri. elemente geometrice ale...

Beneficiar :IFIN-HH

Denumire : INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI-NP ROMANIA

Adresa : Str. Reactorului nr. 30, Magurele, ILFOV

S.C. HACHIKO DESIGN S.R.L.

Str. DINU VINTILA nr. 11 Etaj 8, camera 8, sector 2

BUCURESTI

1

Edi\ia 1 Revizia 1

Caiet de sarcini

Proiect nr. 26/2011

Faza : PT + CS

Data: mai 2012

Pag1/ 24

Pr.nr.: 26/2011

Faza : P.T.+ C.S. – revizia 1

Data : mai 2012

CAIET DE SARCINI

STRAT DE BAZA EXECUTAT LA CALD

GENERALITATI

ART.1.OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

1.1 Prezentul caiet de sarcini cuprinde condiŃiile de realizare si recepŃie a stratului de baza

executat la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si bitum

neparafinos.

Stratul de mixtura AB2 are o grosime de 6cm.

1.2 Mixtura asfaltica stabilita prin proiect pentru stratul de baza este tip AB2 -mixtura

asfaltica cu agregate mari cu pietris concasat.

1.3 Stratul de baza din mixtura asfaltica cilindrata executata la cald se aplica pe un strat

de fundatie din piatra sparta care trebuie sa indeplineasca condiŃiile prevazute de STAS

6400 si de Caietul de sarcini corespunzator.

ART.2. PREVEDERI GENERALE

2.1. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice

corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului Caiet de sarcini.

2.2 . Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator

autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare aplicarii prezentului

Caiet de Sarcini.

2.3. Antreprenorul va asigura evidenta zilnica a conditiilor de executie a straturilor de baza,

a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.

2.4. Pentru confirmarea calitatii lucrarilor executate, consultanta de specialitate va fi

asigurata de o firma cu experienta in aceste lucrari.

Beneficiar : IFIN-HH


Edi\ia 1 Revizia 1

Caiet de sarcini

Proiect nr. 26/2011

Faza :PT + CS Pag 2/ 24

ART. 3. STANDARDE DE REFERINTA STAS 42-68 Bitumuri. Determinarea penetraŃiei

STAS 60-69 Bitumuri. Determinarea punctului de înmuiere. Metoda cu inel şi bilă.

SR 61:1997 Bitum. Determinarea ductilităŃii.

SR 174 –1:2002 Bitumuri. Determinarea punctului de rupere Fraass

SR 174-2:1997 Lucrări de drumuri. ÎmbrăcăminŃi bituminoase cilindrate executate la cald. CondiŃii tehnice pentru prepararea şi punerea în operă a mixturilor asfaltice şi recepŃia îmbrăcăminŃilor executate

STAS 539-79 Filer de calcar, filer de cretă şi filer de var stins în pulbere

SR 662:2002 Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră. CondiŃii tehnice de calitate

SR 667:2000 Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru lucrări de drumuri. CondiŃii tehnice de calitate

SR 754:1999 Bitum neparafinos pentru drumuri

STAS 863-85 Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. PrescripŃii de proiectare

STAS 1338/1-84 Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminŃi bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor, pregătirea probelor şi confecŃionarea epruvetelor

STAS 1338/2-87 Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminŃi bituminoase executate la cald. Metode de determinare şi încercare

STAS 1338/3-84 Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminŃi bituminoase executate la cald. Tipare şi accesorii metalice pentru confecŃionarea şi decofrarea epruvetelor

STAS 2900-89 Lucrări de drumuri. LăŃimea drumurilor

SR 4032-1:2001 Lucrări de drumuri. Terminologie

SR 7970:2000 Lucrări de drumuri. Straturi de bază din mixturi bituminoase cilindrate, executate la cald. CondiŃii tehnice generale de calitate

STAS 8849-83 Lucrări de drumuri. Rugozitatea suprafeŃelor de rulare. Metode de măsurare

STAS 8877-72 Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidă pentru lucrări de drumuri

STAS 10696/3-84 Lucrări de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. Metoda de determinare cantitativă

SR EN 933-2:1998 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2 – Analiza granulometrică. Site de control, dimensiunile nominale ale ochiurilor

SR EN 12697-1:2002 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturile asfaltice preparate la cald. Partea 1: ConŃinutul de bitum solubil

SR EN 12697-3:2002 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturile asfaltice preparate la cald. Partea 3: Recuperarea bitumului: evaporator rotativ



Edi\ia 1 Revizia 1

Caiet de sarcini

Proiect nr. 26/2011


SR EN 12697-4:2002 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturile asfaltice preparate la cald. Partea 4: Recuperarea bitumului: coloana de fracŃionare

SR EN 12697-27:2002

Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturile asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor

SR EN 12697-28:2002

Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturile asfaltice preparate la cald. Partea 28: Pregătirea probelor pentru determinarea conŃinutului de bitum, a conŃinutului de apă şi a compoziŃiei granulometrice

CAP.I. MATERIALE

ART.4 .AGREGATE NATURALE

4.1. Agregatele naturale care intra in alcatuirea mixturii asfaltice destinate stratului de

baza, sunt urmatoarele:

- agregate naturale de balastiera prelucrate prin spalare, concasare si sortare, cu

caracteristici conform SR 662 si anume:

• pietris concasat sort 4-8; 8-16 si 16- 25 ( 31)

• nisip natural sort 0-4 sau nisip 0-4 provenit din concasarea balastului

4.2. Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu

platforme betonate avand pante de scurgere a apei si pereti despartitori pentru evitatea

amestecarii si impurificarii agregatelor.

4.3. Aprovizionarea cu agregate naturale se va face numai dupa efectuarea analizelor de

laborator care atesta calitatea acestora.

4.4. Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor se face in conformitate cu

prevederile cap. IV din prezentul caiet de sarcini.

4.5. Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

- intr-un dosar certificatele de calitate emise de furnizor

- intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.



Edi\ia 1 Revizia 1

Caiet de sarcini

Proiect nr. 26/2011


ART.5. FILER

5.1. Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca conditiile STAS 539,

respectiv:

- finetea (continutul in parti fine sub 0,09 mm) min. 80%

- umiditatea max. 2%

- coeficientul de hidrofilie max. 1%

Observatie: In conditii justificate tehnic si economic se poate inlocui partial filerul de calcar

prin filer de var stins, care se poate folosi numai impreuna cu filerul de calcar, continutul in

filer de var stins poate fi de maxim 2 %.

5.2 Pentru utilizarea altor pulberi ca filer este necesara aprobarea unui institut de

specialitate pe baza de studiu de laborator si avand avizul de protectie a mediului.

5.3. Filerul se va depozita in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu

incarcare pneumatica.

5.4. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

ART.6 LIANTI .

6.1. Pentru realizarea mixturilor asfaltice pentru stratul de baza se va folosi bitum aditivat

tip D 80/100 pentru zona climaterica rece

6.2 Bitumul trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice aratate in tabelul 1.

6.3 In functie de calitatea bitumului ,in cadrul studiilor preliminare se va stabili necesitatea

aditivarii acestuia.

6.4 Adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat la prepararea mixturii asfaltice

trebuie sa fie de min.80 %.

6.5 Bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire, sistem

de inregistrare a temperaturilor ( pentru ulei si bitum), gura de aerisire, pompe de

recirculare.

6.6 Pentru amorsari si badijonari se va folosi emulsie bituminoasa cu rupere rapida

conform STAS 8877 .

6.7 Emulsia bituminoasa cationica se depoziteaza in rezervoare metalice verticale,

curatate in prealabil, prevazute cu pompe de recirculare si eventual cu sistem de incalzire.



Edi\ia 1 Revizia 1

Caiet de sarcini

Proiect nr. 26/2011


CARACTERISTICILE BITUMULUI RUTIER Tabelul 1

NR Caracteristici UM Metode de determinare crt

Bitum D80/100

1 Penetratie la 250C 1/10 mm

80…100 STAS 42

2 Punct de inmuiere inel si bila 0C 44…49 STAS 60 3 Ductilitate la: - 50C, min. cm 5,0 SR 61 - 250C, min cm 100 SR 61 4 Punct de rupere FRAASS, max 0C -15 STAS 113 5 Punct de inflamabilitate Marcusson,

min.

0C 250 STAS 5489

6 Solubilitate in solventi organici, min. % 99 STAS 115 7 Stabilitate in film subtire a bitumului

la 1630C* a) metoda TFOT

- pierderea de masa, max. % 0.8 - penetratia reziduala, min. % 47 - cresterea punctului de inmuiere,

max.

0C 9

- ductilitatea reziduala la 250C, min cm 75

Instructiuni tehnice AND nr 535 Determinarea stabilitatii in strat subtire a bitumului

pentru drumuri Incercarea TFOT

b) metoda RTFOT - pierderea de masa, max . % 0,9 Instructiuni tehnice AND

nr.536 Determinarea stabilitatii in strat subtire a bitumului pentru drumuri

Incercare RTFOT - penetratia reziduala, min. % 47 - cresterea punctului de inmuiere,

max.

0C 10

- ductilitatea reziduala la 250C, min. cm 75

8 Continutul de parafina, max. % 2,0 STAS 8099 9 Densitate la 150C g/cm3 0.992 STAS 35 10 Indice de instabilitate coloidala,

max. - 0.50 Indic.AND nr.521 R/1993

11 Adezivitate pe agregat etalon, min.**

% 80 STAS 10.969/3

* metoda a) sau b) in functie de dotare ** agregate etalon = agregate Chileni sort 5-

ART 7 ALTE MATERIALE

7.1. Se pot utiliza produse speciale pentru: - aditivarea bitumului - amorsarea stratului suport

7.2. Produsele de la pct.7.1. se vor aplica numai daca sunt agrementate tehnic.



Edi\ia 1 Revizia 1

Caiet de sarcini

Proiect nr. 26/2011


CAP. II. CONDITII TEHNICE

ART.8 ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA

8.1 Grosimea totala a stratului de baza din mixturi asfaltice este de 8 cm.

8.2 In grosimea stratului de baza stabilita prin calculul de dimensionare nu se include si

mixtura necesara pentru egalizarea stratului suport.

8.3 Panta in profil transversal si declivitatea in profil longitudinal a suprafetei stratului de

baza sunt aceleasi ca si ale imbracamintii sub care se executa,conform SR 174 .

8.4 Abaterile limita locale admise de la grosimea prevazuta in proiect pentru fiecare strat in

parte sunt de max.10%

8.5. Abaterile limita locale admise la latimea stratului sunt de ± 50 mm

8.6 Abaterile limita admise la cotele profilului longitudinal sunt de ± 20 mm, cu conditia

respectarii pasului de proiectare adoptat.

8.7. Abaterile limita admise la panta profilului transversal sunt de ± 5 mm/m.

8.8 Denivelarile maxime admise in profil longitudinal sub dreptarul de 3,00 m sunt de max

10 mm.

ART.9. COMPOZITIA SI CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE

MIXTURILOR ASFALTICE

9.1. Compozitia mixturilor asfaltice cu care se va realiza stratul de baza se va stabili pe

baza unui studiu preliminar, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice impuse

de prezentul caiet de sarcini.

Studiul va fi efectuat de antreprenor in cadrul laboratorului propriu sau va fi comandat la

un laborator autorizat.

9.2. Formula de compozitie stabilita, sustinuta de rezultatele studiilor si incercarilor

efectuate va fi supusa aprobarii beneficiarului.

Aceste studii comporta urmatoarele etape:

- stabilirea proportiilor de agregate naturale si filer pe baza compozitiei

granulometrice a fiecarui material component;

- realizarea a cinci formule de mixtura asfaltica cu cinci continuturi de bitum

incadrate in intervalul corespunzator tipului de mixtura asfaltica studiat;



Edi\ia 1 Revizia 1

Caiet de sarcini

Proiect nr. 26/2011


- determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice

Marshall si pe epruvete cubice conform prevederilor prezentului caiet de

sarcini;

- selectarea amestecului cu dozajul optim de bitum.

9.3. Dupa verificarea compozitiei propuse de antrepenor, beneficiarul, daca nu are

obiectiuni sau propuneri de modificare, accepta formula propusa.

9.4 Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate sunt

prezentate in tabelul 2.

Tabelul 2

NOTA: Dozajul de filer trebuie sa fie de min.4 %

9.5. Granulozitatea amestecului de agregate naturale este cuprinsa in limitele din tabelul 3 si fig 1.

Tabelul 3 Nr. crt. Specificatii M i x t u r a

t i p : AB2

1 Treceri, %, prin site cu ochiuri patrate 31,5 mm 100 25 mm 90…100 16 mm 71…100 8 mm 50…86 4 mm 34…63 1 mm 14…39 0,5 mm 9…32 0,25mm 5…25 0,1 mm 3…11 0,08mm 2…8

3 Zona granulometrica a amestecului de agregate

naturale

Fig.1

1): conform SR EN 933-

Nr crt. Fractiuni de aggregate din amestecul total, % de masa

Mixtura tip AB2

1 Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,1mm

3…11

2 Filer si nisip, fractiunea

0,1…4 mm

100 % 3 Agregate naturale cu

dimensiunea peste 4 mm

37…66

4 Agregate naturale cu dimensiunea peste 25mm

Max 10



Edi\ia 1 Revizia 1

Caiet de sarcini

Proiect nr. 26/2011


9.6. Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator, conform STAS 1338/1,2,3 sau prin alte metodologii stabilite de un laborator de specialitate

. In tabelul 4 sunt specificate limitele recomandate pentru continutul de bitum in functie de

tipul mixturii asfaltice si de continutul de agregate concasate din acestea. Se precizeaza

ca limitele continutului de bitum sunt orientative.

Tabelul 4 Tipul agregatului natural din mixtura asfaltica

Continutul de liant,%din masa mixturii asfaltice tip: AB2

- agregate naturale concasate

3,4…5.0

9.7.Abaterile admise la controlul compozitiei mixturii asfaltice fata de dozajul prescris trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 5.

Tabelul 5

Elemente componente ale mixturii asfaltice

Abateri admise fata de dozaj, %

Continut de bitum ± 0,3 Fractiuni de agregate naturale:

25…31 ± 5 16…25 ± 5 8…16 ± 5 4…8 ± 5

0,63…4 ± 4 0,2…0,63 ± 3 0,1…0,2 ± 2

0…0,1 ± 1,5

9.8 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de

proba tip Marshall si pe epruvete cubice confectionate din mixturi asfaltice preparate in

laborator pentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate pe parcursul executiei

lucrarilor, ( de la malaxor, de la asternere sau din stratul gata executat), pentru verificarea

calitatii mixturii.

9.9. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face conform

STAS 1338/1, STAS 1338/2, iar rezultatele obtinute trebuie sa se incadreze in limitele din

tabelul 6.



Edi\ia 1 Revizia 1

Caiet de sarcini

Proiect nr. 26/2011


Tabelul 6

Nr crt. Caracteristici Clasa tehnica a drumului

Bitum tip Mixtura tip AB2

1.Incercari pe epruvete

Marshall

1.1 Stabilitate Marshall , kN, min

IV-V D80/100 4,5

1.2 Indice de curgere , mm

IV-V D80/100 1,5-4,5

1.3 Densitate aparenta,kg/m3, min.

I-V

D80/100

2200

1.4 Absorbtie de apa,% vol.

I-V -“- 2…8

2.Incercari pe epruvete cubice

2.1 Rezistenta la compresiune la 220C,N/mm2,min

I-V

D80/100

2,5

2.2 Reducerea rezistentei dupa 28 zile pastrare in apa,%,max.

I-V

D80/100

30

2.3 Densitate aparenta,kg/m3, min.

I-V

D80/100

2150

2.4 Absorbtie de apa,% vol.

I-V

D80/100

2…10

9.10 Caracteristicile bitumului extras din mixtura asfaltica

9.10.1. Bitumul continut de mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor de

la malaxor sau de la asternere trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB

cu max. 90C mai mare decat bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice

respective.

ART.10.CARACTERISTICILE STRATULUI GATA EXECUTAT

10.1 Stratul de baza gata executat trebuie sa ateste caracteristicile corespunzatoare

prezentului caiet de sarcini atat din punct de vedere al caracteristicilor fizico – mecanice

cat si al gradului de compactare si uniformitatii stratului.

10.2 Gradul de compactare trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 7.



Edi\ia 1 Revizia 1

Caiet de sarcini

Proiect nr. 26/2011


Tabelul 7 Nr. Crt.

Caracteristici

Mixtura tip AB2

1 Densitatea aparenta, kg/m3, min. 2150 2 Absorbtia de apa, % vol. 2…10 3 Gradul de compactare, %,min. 96

10.3 Uniformitatea suprafetei stratului de baza se verifica cu dreptarul si pana conform SR

174-2 sau cu alte dispozitive adecvate.

Denivelarile maxime admisibile in profil longitudinal masurate sub dreptarul de 3 m sunt de

max.10 mm atunci cand stratul de baza se acopera imediat cu imbracaminte bituminoasa

si conform tabelului 8 atunci cand stratul de baza se da in circulatie inainte de aplicarea

imbracamintii bituminoase.

Tabelul 8

Clasa tehnica a drumului Denivelarea admisibila, mm III Max.7

CAP. III. EXECUTIA LUCRARILOR

III.1. PREPARAREA MIXTURILOR ASFALTICE

ART. 11 ACCEPTAREA UTILAJULUI

Antreprenorul va supune acceptarii dirigintelui lucrarii utilajul pe care-l va utiliza la

realizarea lucrarilor.

Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii sale de intretinere si

aptitudinile de a realiza performantele cerute prin documentatia contractuala.

ART. 12 STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici tehnice care sa

permita obtinerea performantelor cerute pentru diferitele tipuri de mixturi prevazute in

Caietul de sarcini precum si cu mijloacele de transport si de executie prevazute de

antreprenor.

Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu site care sa asigure respectarea

dozajelor prescrise, precum si cu dispozitive de control a dozarii componentelor si de



Edi\ia 1 Revizia 1

Caiet de sarcini

Proiect nr. 26/2011


blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus.

12.1 Stocarea si incalzirea liantului

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a

caror capacitate sa fie cel putin egala cu consumul mediu zilnic si sa dispuna fiecare de o

joja in prealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la temperatura

necesara, evitand orice supraincalzire .

12.2 Stocarea si dozarea filerului

Filerul trebuie sa fie stocat la statia de prepararea mixturilor asfaltice in silozuri prevazute

cu dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita dozarea

filerului conform tolerantelor indicate in tabelul 5.

Cantitatea de filer stocat va trebui sa permita alimentarea statiei cel putin pentru o zi de

fabricatie.

12.3 Dozarea agregatelor

Antreprenorul trebuie sa dispuna de o instalatie de dozare capabila sa introduca

agregatele potrivit proportiilor stabilite prin studiul preliminar.

Tolerantele dozajului agregatelor va trebui sa fie conform prevederilor din tabelul 5.

12.4 Incalzirea si uscarea agregatelor

Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace mecanice

corespunzatoare pentru introducerea uniforma a agregatelor in scopul obtinerii unei

productii constante.

Se vor lua masuri care sa evite incalzirea agregatelor la temperaturi superioare celor

indicate prin Caietul de Sarcini, care ar putea conduce la arderea liantului.

12.5 Dozarea liantului

Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de alimentare si

dozare a liantului fie in greutate, fie volumetric care sa asigure realizarea dozajului prescris

cu tolerantele prevazute in tabelul 5.

12.6 Stocarea agregatelor

Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din agregatele

destinate santierului.

Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme

amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor.



Edi\ia 1 Revizia 1

Caiet de sarcini

Proiect nr. 26/2011


12.7 Malaxarea

Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a

produce mixturi asfaltice omogene. Daca cuva malaxorului nu este inchisa, ea trebuie sa

fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie.

Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea malaxorului

atata timp cat durata de malaxare nu a fost atinsa.

12.8 Stocarea si incarcarea mixturilor

La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive care sa limiteze la maximum

segregarea mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport.

Daca se folosesc buncare de stocare, acestea vor trebui sa asigure mentinerea

temperaturii impuse a mixturii asfaltice.

ART. 13 FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE

13.1 Fabricarea mixturilor asfaltice se va realiza numai in statii automate de asfalt.

O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si

se va urmari prin observatii vizuale ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata

intr-un mod convenabil.

13.2 Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului si ale mixturilor asfaltice sunt

aratate in tabelul 9

Tabelul 9

Agregate naturale Bitum Mixtura asfaltica la

iesirea din malaxor

Temperatura (oC) D80/100 165 … 180 160 … 170 155 … 170

ART. 14 REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE

14.1 Dupa acceptarea utilajului de catre beneficiar prin dirigintele lucrarii, antreprenorul

trece la operatiuni de reglare si etalonare :

- a debitului dozatoarelor pentru agregate;

- a debitului pompelor pentru liant ;

- a debitului privind filerul,

precum si la verificarea functionarii malaxorului.



Edi\ia 1 Revizia 1

Caiet de sarcini

Proiect nr. 26/2011


14.2 Autorizatia de punere in exploatare va fi data de diriginte dupa ce va constata ca

debitele fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris la limitele tolerantelor

admise.

14.3 Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc defectuoase,

antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueze din nou reglajul, dupa care sa

supuna aprobarii dirigintelui.

14.4 Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau/

si a personalului care-l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru

obtinerea autorizatiei de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz.

ART. 15 CONTROLUL FABRICATIEI

15.1 Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice sunt supuse

incercarilor preliminare de informare, controlului de calitate si receptie, a caror frecventa

este cea indicata in tabelul 10.

Tabelul 10

FAZA DE

NATURA CONTROLULUI SAU A INCERCARII

FELUL *)

CONTROL FRECVENTA

CONTROLULUI SAU A INCERCARII

EXECUTIE A B C Compozitia X --- --- Pentru fiecare tip de mixtura

STUDIU Caracteristici fizico-mecanice

X --- --- asfaltica

Reglarea statiei de asfalt X X --- Inaintea inceperii fabricatiei Incadrarea agergatelor in zona granulometrica

X X --- La inceperea campaniei sau ori de cate ori se schimba agregatele

Starea de curatenie a agregatului

X X ---

Temperatura bitumului la introducerea in malaxor

--- X --- Permanent

Temperatura agregatului la iesirea din uscator

--- X --- Permanent

Functionarea dispozitivelor de dozare si curatire

--- X --- La inceperea fiecarei zile de lucru

FABRICATIE

Granulozitatea amestecului de agregate la iesirea din malaxor inainte de adaugarea bitumului

--- X --- Zilnic sau ori de cate ori se observa o calitate necorespunzatoare a mixturii asfaltice



Edi\ia 1 Revizia 1

Caiet de sarcini

Proiect nr. 26/2011


Temperatura mixturii asfaltice la preparare

--- X --- La fiecare ora a fabricatiei

Incadrarea dozajului de bitum in dozajul prestabilit

--- X --- Zilnic

Compozitia mixturii asfaltice

--- X --- Zilnic

Pergatirea stratului suport --- X --- Zilnic, la inceperea asternerii Temperatura mixturii la asternere si compactare

--- X --- Permanent

Modul de compactare si executie rosturi

--- X --- Zilnic

Compozitia mixturii --- Cate o proba de 20 kg la fiecare

Caracteristici fizice mecanice

--- 200 .. 400 tone mixtura in functie de productivitatea instalatiei

*) A – incercari preliminare

B – control de calitate C – control de receptie

III.2 PUNEREA IN OPERA A MIXTURII ASFALTICE

ART. 16 TRANSPORT

16.1 Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioane

cu bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.

Este interzisa utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca

cu acesta (motorina, pacura, etc.)

16.2 Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinat de

debitul de functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice si de punerea in opera astfel

incat sa nu existe intreruperi

16.3 Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi

intinsa la terminarea incarcarii, oricare ar fi destinatia de transport si conditiile atmosferice.

ART. 17 LUCRARI PREGATITOARE 17.1 Pregatirea stratului suport

Inainte de asternerea mixturii stratul suport trebuie bine curatat.

In cazurile in care straturile suport au un profil transversal necorespunzator sau denivelari

se vor lua masuri de rectificare a acestora.

Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.



Edi\ia 1 Revizia 1

Caiet de sarcini

Proiect nr. 26/2011


17.2 Amorsarea suprafetei stratului suport si a rosturilor de lucru.

Amorsarea stratului suport cu emulsie bituminoasa se realizeaza uniform cu un

dispozitiv special care poate regla cantitatea de liant pe mp in functie de natura stratului

suport.

Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei bituminoase.

In functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum ramasa dupa aplicarea

amorsajului trebuie sa fie de (0,3 … 0,5)kg/mp.

Suprafata stratului suport pe care se aplica amorsajul trebuie sa fie uscata.

ART. 18 ASTERNEREA MIXTURII ASFALTICE

Punerea in opera a mixturilor asfaltice se va efectua cu ajutorul unui finisor capabil de a

le repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate prin

proiect.

18.1.Temperatura de asternere

Asternerea mixturilor asfaltice se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10oC,

pe timp uscat, in perioada martie – octombrie, in conformitate cu prevederile legale in

vigoare.

Executia straturilor din mixturi dupa aceste perioade nu se poate face decat cu

aprobarea forului tutelar al administratiei drumului.

Executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.

Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare temperaturile conform tabelului 11.

Tabelul 11

Tipul

liantului

Temperatura mixturii asfaltice la asternere oC, min

Temperatura mixturii asfaltice la compactare oC, min

inceput sfarsit

D 80/100

140 135 100



Edi\ia 1 Revizia 1

Caiet de sarcini

Proiect nr. 26/2011


Mixturile asfaltice a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 11 vor fi refuzate.

Aceste mixturi trebuie sa fie imediat evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fata locului. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului ca urmare a unei pene.

18.2 Grosimea stratului de asternere

Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face intr-o singura asternere si compactare la grosimea prescrisa.

18.3 Asternerea

Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform atat din punct de vedere al

grosimii, cat si al afanarii.

Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest lucru nu

este posibil, antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia

rosturilor longitudinale.

Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor de

la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle.

In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura

pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului.

18.4 Rosturi longitudinale si transversale.

Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse.

Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului

longitudinal al stratului imediat inferior.

Un decalaj minim de ordinul a 20 cm este necesar si totodata sa nu se gaseasca sub

urma rotilor.

Rosturile separand mixturile asfaltice asternute de la o zi la alta trebuie sa fie realizate

in asa fel incat sa asigure o tranzitie perfecta si continua intre suprafetele vechi si noi.

Marginea vechii benzi va fi badijonata cu emulsie de bitum.

Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru.

Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga sa, latime eliminand o lungime de

banda de circa 50 cm.



Edi\ia 1 Revizia 1

Caiet de sarcini

Proiect nr. 26/2011


Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum exact

inainte de realizarea benzii noi.

ART.19 COMPACTAREA

19.1 Atelierul de compactare va fi propus de antreprenor si aprobat de dirigintele lucrarii

dupa incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera. Aceste

incercari de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea antreprenorului, dirigintele

putand cere sa efectueze in acest scop, pe cheltuiala antreprenorului, incercarile de

compactitate pe loc pe care le va considera necesare.

Urmare a acestor incercari, antreprenorul propune dirigintelui :

- sarcina fiecarui utilaj;

- planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat

posibil constant, in fiecare punct al stratului;

- viteza de mers a fiecarui utilaj;

- presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari;

- temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului stabilit prin

caietul de sarcini.

19.2 Metoda propusa va fi satisfacatoare daca ea permite sa se atinga in cel putin

95% din masuratorile efectuate 100% valoarea densitatii aparente obtinute in timpul

studiului privind compozitia mixturii; celelalte 5% din masuratori trebuie sa aiba o

compactitate superioara valorii de 95% din densitatea aparenta.

Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numarul punctelor de

asternere.

19.3 Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata incat

sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice si de suprafata. Se vor

respecta prescriptiile din STAS 174-2.

Compactarea are loc in lungul drumului, de la margine spre ax; pe sectoarele in panta

sau cu panta transversala unica, se efectueaza de la marginea mai joasa spre cea mai

ridicata.



Edi\ia 1 Revizia 1

Caiet de sarcini

Proiect nr. 26/2011


Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se evita valurirea imbracamintii.

Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe

suprafata se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.

Locurile inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de

scurgere, se compacteaza cu maiul mecanic sau cu maiul manual.

19.4 Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie

niciodata sa se indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului.

ART. 20 TRATAREA SUPRAFETEI

20.1Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie, sau executate inainte de

aceasta data in zone umbrite si cu umiditate excesiva sau cu trafic foarte redus se va

realiza, cu aprobarea beneficiarului, pe baza constatarilor pe teren, inchiderea

suprafetei prin badijonare.

Badijonarea se realizeaza prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica cu rupere

rapida cu 60% bitum, diluata cu apa ( o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa

curata nealcalina) si raspandire de nisip sort 0-4 in cantitatile aratate mai jos :

a. – stropire cu bitum 0,5 kg/mp

- raspandire de nisip ( de preferinta de concasare) 3 … 5 kg/mp

b. – stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum (diluata cu apa)

0,8 … 1 kg/mp

- raspandire de nisip 3 … 5 kg/mp

CAP. IV. REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII ART. 21 VERIFICAREA MATERIALELOR Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase se

verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate la

CAP. I din prezentul Caiet de Sarcini.

Pe parcursul executiei lucrarilor,verificarile si determinarile se executa de laboratorul de

santier pe fiecare lot de materiale aprovizionat, precum si saptamanal, din depozitele de

agregate, respectiv din tancul de bitum.



Edi\ia 1 Revizia 1

Caiet de sarcini

Proiect nr. 26/2011


Verificarile constau in urmatoarele:

a) Bitum si bitum aditivat: - penetratie la 250C, STAS 42 ,SR 754;

- punct de inmuiere prin metoda inel si bila, STAS 60 , SR 754;

- ductilitate la 250C,SR 61,SR 754

- stabilitate in film subtire ( metoda TFOT sau RTFOT) Instr.AND 535 sau 536

b) Pietris concasat - natura mineralogica STAS 6200/4, STAS 9110, SR EN 923-3, SR 662

- continut de granule alterate,moi, friabile, poroase si vacuolare SR 662

- granulozitate SR EN ,SR EN 933-2, SR 667;

- coeficient de forma STAS 730 , SR 667;

- grad de spargere, SR EN

- parti levigabile, STAS 4606

- continut de argila ( VA) SR 667

c) Nisip - granulozitate SR EN ,SR EN 933-2, SR 662

- continut de impuritati (corpuri straine,humus, continut de fractiuni sub 0,1 mm,

argila ( VA) STAS 4606, SR EN , SR 662

- echivalent de nisip STAS 730, SR662 ( nisip natural)

d) Filer - finetea STAS 539;

- umiditatea STAS 539.

ART. 22 VERIFICAREA PREPARARII SI PUNERII IN OPERA A MIXTURII ASFALTICE

In cadrul santierului trebuie sa se verifice prepararea si punerea in opera a mixturii

asfaltice,cu frecventa mentionata in tabelul 10, astfel:

22.1Instalatia de preparare a mixturii asfaltice:

- functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau dozare volumetrica la

inceputul fiecarei zile de lucru;



Edi\ia 1 Revizia 1

Caiet de sarcini

Proiect nr. 26/2011


- functionarea corecta a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic;

22.2 Regimul termic de preparare a mixturii asfaltice:

- temperatura liantului la introducerea in malaxor: permanent;

- temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din uscator:

permanent;

- temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor: permanent

22.3 Procesul tehnologic de executie a stratului bituminos:

- pregatirea stratului suport:zilnic,la inceperea lucrarii pe sectorul respectiv;

- temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua ori

pe zi;

- tehnologia de compactare: zilnic;

- modul de executie a rosturilor: zilnic;

22.4 Respectarea compozitiei prestabilite a mixturii asfaltice:

granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la iesirea din malaxor,

inainte de adaugarea liantului: zilnic sau ori de cate ori se observa o calitate

necorespunzatoare a mixturilor asfaltice;

- compozitia mixturii asfaltice prin extractii, pe probe de mixtura prelevate de la

malaxor si asternere: zilnic.

ART.23 VERIFICAREA COMPACTARII 23.1. Autocontrolul compactarii

In cursul executiei compactarii, antreprenorul trebuie sa urmareasca in permanenta :

− cadenta executiei sa fie cea retinuta la incercaririle experimentale;

− utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in

functiune continua si regulata;

− elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de

mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul

compactor pe pneuri) sa fie respectate cu strictete.

Dirigintele lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unui autocontrol insuficient, sa opreasca

lucrarile pe santier pana cand antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.

23.2 Verificarea gradului de compactare



Edi\ia 1 Revizia 1

Caiet de sarcini

Proiect nr. 26/2011


Verificarea gradului de compactare se face obligatoriu, de catre constructor pe tot

parcursul executiei , prin incercari de laborator sau in situ.

Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete formate din

probe intacte (pe fiecare strat), prelevate din strat, prin determinarea densitatii aparente pe

placute sau carote conform STAS 1338/2 si raportarea acesteia la densitatea aparenta a

aceluiasi tip de mixtura asfaltica prelevata de la malaxor sau asternere (inainte de

compactare).

Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparenta a mixturii

asfaltice din strat si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall pregatiti in

laborator din aceeasi mixtura asfaltica.

In cazul in care se dispune de aparate bazate pe metode nedistructive, care permit

masuratori in situ ale caracteristicilor de compactarea ale imbracamintilor , acestea se pot

utiliza numai in conditiile in care sunt avizate de organele abilitate.

ART. 24 VERIFICAREA PROFILELOR IN TIMPUL EXECUTIEI

(a) Reglajul de suprafata

Cantitatea medie a materialului pus in opera pe unitatea de suprafata trebuie sa fie

egala cu cea fixata prin caietul de prescriptii speciale cu o toleranta de ± 10%.

(b) Reglarea nivelmentului

Tolerantele, pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt :

± 1,5 cm pentru stratul de legatura

Daca tolerantele sunt respectate in 95 % din punctele controlate, reglarea este considerata

convenabila.

ART. 25 VERIFICAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE

Verificarea elementelor geometrice include indeplinirea conditiilor de calitate pentru

stratul suport, inainte de asternerea mixturilor asfaltice, in conformitate cu prevederile

STAS 6400.

Verificarea grosimii stratului de mixtura asfaltica se face in functie de datele inscrise in



Edi\ia 1 Revizia 1

Caiet de sarcini

Proiect nr. 26/2011


buletinele de analiza intocmite pe baza incercarii probelor din imbracamintea gata

executata, iar la aprecierea comisiei de receptie prin maximum doua sondaje pe km ,

efectuate la 1 m de la marginea imbracamintii.

Verificarea profilului transversal se face cu echipamente adecvate omologate.

Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa pentru drumuri si in axa si la rigole

pentru strazi cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment.

ART. 26 VERIFICAREA COMPOZITIEI SI CARACTERISTICILOR FIZICO- MECANICE

ALE MIXTURILOR ASFALTICE SI A STRATULUI ASFALTIC EXECUTAT

26.1. Verificarea se face pe:

− mixturi asfaltice prelevate de la malaxor sau asternere : cate o proba de 20 kg

pentru fiecare 400 tone de mixtura asfaltica fabricata, dar cel putin o proba pe zi;

− strat gata executat: o placa de minimum (40x40) cm pentru fiecare 7000 m2

suprafata executata;

− pentru verificarea densitatii, absorbtiei si grosimii straturilor se pot preleva carote;

− pentru determinarea gradului de compactare realizat se pot folosi metode

nedistructive omologate;

Probele se iau in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului , la aproximativ 1

m de la marginea imbracamintii, incheindu-se un proces verbal .

Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel incat ele sa

reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al stratului executat.

Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate cu defectiuni vizibile stabilite de

beneficiar sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta

o mentiune speciala.

26.2 Verificarea compozitiei mixturilor asfaltice

Pentru verificarea compozitiei mixturilor asfaltice, se determina conform STAS

1338/2 granulozitatea agregatelor minerale si dozajul de bitum care trebuie sa

corespunda dozajelor stabilite de laborator. Abaterile admise fata de granulozitatea



Edi\ia 1 Revizia 1

Caiet de sarcini

Proiect nr. 26/2011


prescrisa sunt prevazute in tabelul 15

ART. 27 FRECVENTA VERIFICARILOR Frecventa verificarilor va fi cea indicata mai jos: - la fabricatie: tabelul 10 - la executie: tabelul 12

Tabelul 15

FAZA DE

NATURA CONTROLULUI SAU

CATEGORIA DE CONTROL

FRECVENTA

EXECUTIE A INCERCARII A B C CONTROLULUI

EXECUTAREA Temperatura de asternere

X

permanent

LUCRARII Etalonarea atelierului de compactare

X

La inceputul executarii lucrarilor, apoi un control ocazional de compactare neconforma

CONTROLUL

Controlul ocazional de compactare prin carotare

X

X

O carota la fiecare 250 ml. de drum

PROFILELOR Reglajul de suprafata : controlul cantitatii medii asternute

X

X

In fiecare zi si la sfarsit de santier

Reglarea nivelmentului X

In fiecare punct indicat de diriginte

Controlul denivelarilor X

In fiecare punct indicat de diriginte

A - Incercari preliminare de informare B - Controlul de calitate C - Controlul de receptie

CAP. V. RECEPTIA LUCRARILOR

ART. 28 RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR

28.1. Receptia imbracamintilor bituminoase cilindrate se efectueaza in conformitate cu HG

nr 273 in doua etape :

- la terminarea lucrarilor

- finala, la expirarea perioadei de garantie

28.2 Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute



Edi\ia 1 Revizia 1

Caiet de sarcini

Proiect nr. 26/2011


in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu

prevederile prezentului caiet de sarcini.

Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile

tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei

de catre organele de control (beneficiar, proiectant, diriginte, etc.).

In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie .

ART. 29 RECEPTIA FINALA

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile

respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si prevederilor din prezentul caiet de

sarcini.

Sef proiect complex,

Arh. Costel Tudorut

Sef proiect specialitate, Ing. Radu Costea

caiet de sarcini ab2 - eli-np scrise... · stas 863-85 lucrări de drumuri. elemente geometrice ale...

Documents