CAIET DE SARCINI

PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII

LA STRUCTURILE DE REZISTENTA

Proiect:

RESTAURAREA SI REFUNCTIONALIZAREA

CASTELULUI HUNIADE – MUZEUL

BANATULUI

Beneficiar:

CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

CAP.1 GENERALITATI

Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la executarea lucrarilor de constructii la structuri de rezistenta. Continutul caietului de sarcini este: CAP.1 GENERALITATI CAP.2 LUCRARI DE TERASAMENTE CAP.3 LUCRARI DE FUNDATII CAP.4 LUCRARI DE COFRAJE CAP.5 LUCRARI DE ARMATURI CAP.6 BETON SIMPLU SI BETON ARMAT CAP.7 LUCRARI DE CONFECTII METALICE CAP.8 LUCRARI DE ZIDARIE CAP.9 MASURI DE PROTECTIA MUNCII CAP.10 DISPOZITII FINALE CAP.11 MASURI DE ELIMINARE A IGRASIEI ZIDURILOR DE LA PARTER La executarea lucrarilor de constructii (atat la uzinare confectii metalice, turnare elemente prefabricate in unitati specializate cat si la montajul pe santier), indifferent de specificul lor, se vor respecta in totalitate prevederile normativului C56-85 “Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente”, in mod special pentru structura de rezistenta , Caietele de sarcini I, II, III, IV, V, VII, VIII, XIX, XX.

Conditiile tehnice de exploatare (dupa darea in folosinta) se vor preciza intr-un caiet de sarcini special, intocmit de proiectant pe specialitati. Pentru toate lucrarile de executie, finisaje, inchideri, compartimentari interioare, izolatii, utilare si dotare, instalatii de orice natura, proiectantii de specialitate vor intocmi caiete de sarcini specifice. CAP.2 LUCRARI DE TERASAMENTE

Lucrarile de terasamente constau in lucrari de sapare si incarcare in mijlocul de transport, transportul si depunerea pamantului rezultat in urma sapaturilor, in depozitul stabilit inainte de inceperea lucrarilor si pentru care s-au obtinut toate aprobarile necesare. Volumul de pamant necesar pentru realizarea umpluturilor se va pastra pe amplasament, in locuri special pregatite in acest scop. Executarea lucrarilor de sapatura va incepe numai dupa inchiderea procesului verbal de predare-primire amplasament, beneficiarul sau antreprenorul general avand obligatia de a pune la dispozitia executantului lucrarilor un plan cuprinzand traseul si pozitia eventualelor instalatii si constructii ce ar putea fi intalnite in subteran. In cazul existentei unor astfel de instalatii se vor lua toate masurile specifice pentru evitarea oricarui tip de accidente sau avarii. De asemenea pe timpul lucrarilor de sapaturi, constructorul are obligatia sa urmareasca stabilitatea masivelor de pamant sau a malurilor gropilor de fundare, precum si stabilirea constructiilor si instalatiilor invecinate, inclusiv trotuare si drumuri existente, care raman in functiune in timpul executiei lucrarilor. Sapaturile se vor executa de regula mecanizat, metodele de lucru manuale fiind aplicate numai la eventualele corectii ale formei si dimensiunilor gropilor de fundare, sau acolo unde accesul utilajelor mecanice nu este posibil. Scurgerea apelor superficiale spre terenul pe care se executa lucrarile de constructii va fi oprita prin executarea de santuri de garda ce vor dirija aceste ape in afara zonelor de lucru. De asemenea in cazul aparitiei unor ape provenite din canalizarea existenta sau alte retele subterane – ca urmare a defectarii acestor retele (spargeri, fisuri, etc.), se vor lua masuri pentru oprirea scurgerilor spre zonele de lucru. In cazul in care turnarea betonului nu se face imediat dupa executarea sapaturii, aceasta va fi oprita la o cota mai ridicata cu 30-40cm decat cota finala, urmand ca inaintea turnarii betonului sa se execute si restul de sapatura pana la cota din proiect (sapatura manuala). In conditiile in care la atingerea cotei de fundare nu s-a epuizat complet stratul de umplutura , saparea va continua pana la epuizarea completa a acestuia, gropile de fundare umplandu-se cu beton simplu de aceeasi clasa cu cel prevazut prin proiect la egalizari. In cazul umezirii superficiale, datorita precipitatiilor atmosferice, fundul gropilor de fundare trebuie lasat sa se zvante inainte de turnarea betonului. Daca umezirea este puternica se va indeparta stratul de noroi. Pentru a evita astfel de situatii, de regula, turnarea betonului seva face imediat dupa atingerea cotei de fundare prevazuta in proiect.

Avand in vedere stratificatia terenului de fundare (conform studiului geotehnic), lucrarile de sapaturi se vor putea executa fara sprijinire de maluri, insa pentru mentinerea stabilitatii malurilor se vor lua urmatoarele masuri: -terenul din jurul sapaturii sa nu fie incarcat si sa nu sufere vibratii din circulatia rutiera invecinata, sau alte surse de vibratii; -pamantul rezultat din sapatura sa nu se depoziteze la o distanta mai mica de 2.00m de la marginea gropii; -apele de infiltratii sau provenite accidental se vor indeparta in cel mai scurt timp; -daca din anumite motive turnarea fundatiilor nu se efectueaza imediat dupa sapare si se observa fenomene ce indica pericolul de surpare, se vor executa lucrari de sprijinire a peretelui sapaturii. La executarea sapaturilor cu adancime mai mare de 1.50m, peretii sapaturii generale sau a gropilor de fundare izolate vor fi amenajati in taluz cu panta 2:3 (latime : inaltime), respectandu-se in acelasi timp conditiile: -terenul are o umiditate naturala de 12-18% si se asigura conditiile ca aceasta san u creasca; -sapatura de fundatie nu va ramane mult timp deschisa. La executarea lucrarilor de terasamente se vor respecta prevederile Normativelor C56-85, C169-83, STAS 5091-71, STAS9824/0-74, STAS9824/1-75. Verificarea lucrarilor de terasamente consta in: -verificarea intregii trasari pe teren, atat in ansamblu, cat fi pe fecare in parte, abaterile admise fiinda cele prevazute de STAS9824/1-75, tab.1 si tab.2; -verificarea si receptionarea terenului de fundare, pe baza studiului geotehnic si a proiectului de executie, in conformitate cu prevederile legale aflate in vigoare; -verificaerea dimensiunilor si cotelor de nivel (fata de reperul cota +/-0.00 stabilit odata cu operatia de predare-primire a amplasamentului) pentru fiecare groapa de fundare in parte. La verificarile pe faze de lucrari se vor efectua de catre comisia respectiva, eventual in colaborare cu specialistii geotehnicieni, sondaje de verificare a corectitudinii proceselor verbale de lucrari ascunse, cu o frecventa de cel putin 1/10 din cele prescrise pentru verificarile pe parcursul lucrarilor.

Se va verifica deasemenea daca stratul de pamant vedetal a fost recuperat dupa decapare si a fost depozitat in vederea unor noi utilizari.

In toate cazurile in care lucrarile sau unele categorii de lucrari se executa in mai multe etape, verificarile se vor efectua dupa fiecare etapa.

In cazul in care sapaturile au fost executate in conditii speciale (sub apa, cu sau fara epuismente), se va verifica in mod special daca nu s-au produs dislocari, afluiri, etc., si se va consemna in procesul verbal de lucrari ascunse eventualele deficiente si masurile de indreptare aplicate, conform indicatiilor scrise ale proiectantului.

Inainte de inceperea executiei corpului fundatiilor se va incheia un proces verbal de lucrari ascunse, semnat de beneficiar, constructor si proiectant, care va cuprinde si toate modificarile introduce fata de proiect. Lucrarile de terasamente se vor executa pe baza proiectului tehnologic (fise tehnologice) intocmit de catre executant si care va cuprinde date referitoare la utilajele si sculele utilizate, personalul muncitor, de conducere si control afferent, traseele parcurse de utilaje, verificarea lucrarilor si utilajelor, masuri de protectia muncii, etc. CAP.3 LUCRARI DE FUNDATII Inainte de inceperea lucrarilor pentru executarea corpului fundatiilor, trebuie sa fie terminate toate lucrarile pregatitoare si anume:

a) sapaturile pentru gropile si santurile de fundatie; b) protectia constructiilor vecine si a instalatiilor existente in pamant; c) coborarea nivelului apelor subterane, pentru a permite betonarea in uscat a

corpului fundatiilor; d) asigurarea suprafetelor necesare pentru amplasarea si functionarea normala a

utilajelor de lucru, a depozitelor de materiale si a instalatiilor auxiliare; e) retrasarea fundatiilor; f) verificarea in mod special a faptului ca, odata cu executarea epuismentelor nu

s-au produs afluiri, prabusiri, etc., sau ca efectele acestora au fost inlaturate g) incheieierea procesului verbal de lucrari ascunse semnat de catre constructor

si beneficiar.

Lucrarile de fundatii vor fi incepute numai dupa verificarea si receptionarea terenului de fundare si a sapaturilor si dupa retrasarea fundatiilor. La pozitia in plan orizontal si vertical a cotei de nivel, abaterea admisibila este de 10 mm, conform C56-85, anexa IV-I-I. Abaterile dimensionale ale elementelor fundatiilor sunt cele prevazute in anexa IV-I-I din normativul C56-85. Fundatiile se vor executa pe cat posibil fara intreruperi. In cazurile in care aceasta conditie nu poate fi indeplinita, se va proceda conform normativului NE012-99, cap. 13, pct. 13.1-13.8, pozitia rosturilor de betonare si modul de tratare al lor stabilindu-se dupa caz, prin fisele tehnologice intocmite de catre executantul lucrarilor si cu acceptul proiectantului. La executarea lucrarilor de fundatii se vor respecta si precizarile din capitolele IV, V, VI, X din prezentul caiet de sarcini. Deasemenea se vor respecta in totalitate prevederile normativelor C56-85 si NP112-04.

CAP.4 LUCRARI DE COFRAJE Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca cerintele: -sa asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute in proiect. Abaterile admisibile ale cofrajelor si elementelor din beton armat dupa decofrare sunt cele prevazute in anexa III.1, tabelul III.1.1 din normativul NE012-99.

-sa fie etanse, stabile si rezistente sub incarcari -sa asigure ordinea de montare si demontare fara a se degrada elementele de beton sau componentele de cofraje sau sustineri -sa permita la decofrare o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se decofreaza. Cofrajele se vor confectiona din lemn, metal sau pe baza de polimeri, care vor corespunde reglementarilor tehnice in vigoare. Realizarea lucrarilor de cofraje presupune, in mod obligatoriu, parcurgerea urmatoarelor operatii: -intocmirea fiselor tehnologice -pregatirea lucrarilor -montarea cofrajelor -controlul si receptia lucrarilor de cofraje. Intocmirea fiselor tehnologice: Fisele tehnologice vor cuprinde toate datele privitoare la lucrarile de cofraje (lucrari pregatitiare, utilaje si materiale necesare, formatiile de lucru si supravegherea lucrului, fazele, ordinea si ritmul de lucru, organizarea tehnologica a punctului de lucru, programul de control al calitatii lucrarilor , masuri PSI si de protectia muncii, etc.), precum si dimensiunile cofrajelor (sectiuni rigle, dulapi, popi, etc.) stabilite printr-un calcul de dimensionare conform normativului NE012-99, cap. 11. Pregatirea lucrarilor Inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor se vor curati si pregati suprafetele care vor veni in contact cu betonul proaspat turnat si se va verifica si corecta pozitia armaturilor de legatura sau continuitate, precum si a benzilor de rost. Se vor respecta precizarile din fisa tehnologica privitoare la aceasta faza. Montarea cofrajelor Montarea cofrajelor va cuprinde operatiile: -trasarea pozitiei cofrajelor -asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor -verificarea si corectarea pozitiei panourilor -incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor. In cazul in care sustinerile cofrajelor reazema pe teren, se va asigura repartizarea solicitarilor la teren tinand seama de gradul de compactare si posibilitatile de inmuiere (prin umezire sau inghet-dezghet), in scopul evitarii tasarilor. Controlul si receptia cofrajelor La executarea lucrarilor de cofraje se vor efectua: -controlul preliminar pentru lucrarile pregatitoare si pentru elementele de cofraje si sustineri

-controlul in cursul executiei, verificandu-se trasarea si pozitia cofrajelor in raport cu trasarea -controlul final (alcatuire, etanseitate, siguranta, dimensiuni, pozitia golurilor, etc.) si receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in “Registrul de procese verbale pentru verificarea lucrarilor ce devin ascunse”. La executarea lucrarilor de cofraje se vor respecta prevederile normativelor C56-85 si NE012-99. CAP.5 LUCRARI DE ARMATURI Lucrarile de armaturi constau in totalitatea operatiilor de pregatire, fasonare, montare si verificare finala. Materiale utilizate pentru armaturI La lucrarile cuprins ein prezentul proiect se utilizeaza numai armaturi nepretensionate, realizate din OB37 (STAS438/1-89), PC52 (STAS 438/1-89) si STNB sub forma de plase sudate (conform STAS 438/2-80). Se poate accepta si utilizarea de unor oteluri de import, dar numai pe baza certificatului de calitate emis de unitatea care a importat otelul, sau de catre unitatea care asigura desfacerea acestuia. Certificatul de calitate va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 439/1-89 si STAS 438/2-80, echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de calitate. Utilizarea altor marci de otel decat cele prevazute in proiect se va face pe baza acordului scris al proiectantului. Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect se va efectua numai atunci cand nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiectul de executie si numai de catre inginerul care are in subordine lucrarea (din partea constructorului), in conditiile prevazute in normativul NE012-99 , punctul 10.11.1 Livrarea materialelor Livrarea otelului beton se va face in colaci sau bare drepte in functie de diametru, conform reglememtarilor in vigoare si va fi insotita in mod obligatoriu de certificatele de calitate. Depozitarea Depozitarea otelurilor pentru armaturi se va face separat, pe tipuri si diametre in spatii amenajate corespunzator, in scopul evitarii coroziunii, a murdaririi cu pamant sau alte materiale cu scopul unei identificari usoare a fiecarui sortiment si diametru. Controlul calitatii lucrarilor Operatiile de control, pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat, sunt conform NE012-99, cap. 17: -constatarea certificatului de calitate -verificarea dimensiunilor sectiunii, tinand seama de reglementarile din NE012-99, anexa V.1, punctul A5; A6.

-examinarea aspectului -verificarea prin indoire la rece. In caz de dubii asupra calitatii otelurilor aprovizionate se va trece la verificarea caracteristicilor mecanice prin incercarea la tractiune si sudabilitate. Fasonarea armaturilor Fasonarea barelor de armatura si confectionarea carcaselor se vor efectua in stricta conformitate cu detaliile din proiectul de executie. Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte, indepartandu-se eventualele impuritatisi rugina de pe suprafata acestora prin frecare cu perii de sarma. Dupa indepartarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abaterile limita de la diametru, prevazute in cap. 10 din NE012-99. Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite trebuie indreptat inainte de a se trece la fasonare. La intinderea cu troliul, lungimea maxima nu va depasi 1mm/m. Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa cu o miscare lenta fara socuri. La masinile de indoit cu doua viteze, nu se admite curbarea barelor cu profil periodic la viteza mare a masinii.

Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub 10°C. Barele cu profil periodic mai mare de 25mm se vor fasona la cald. Montarea armaturilor Montarea armaturilor va incepe numai dupa receptionarea calitativa a cofrajelor si acceptarea de catre proiectant a fisei tehnologice de betonare in cazul elementelor de structura a caror volum depaseste 100 m3 si este necesar sa fie prevazute rosturi de turnare (lucrari de infrasrtuctura: fundatii, radiere, pereti si plansee peste subsol). La montarea armaturii se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii si compactarii terenului prin: -crearea spatiilor necesare intre armaturi pantru patrunderea libera a betonului sau a furtunelor de descarcare a betonului, respectiv pentru patrunderea vibratorului (min.

2.5xφ vibrator, la interval de maximum 5 ori grosimea elementului). -prevederea de distantieri (cel putin 2 buc/1 m2 la placi si pereti; 1 buc/1 ml la grinzi) din mase plasticesau din mortar. Se interzice utilizarea distantierilor metalici cu execeptia cazului cand sunt sunt situati intre doua randuri de armature, la elementele cu armatura dispusa pe mai multe randuri -prevederea de capre din otel sprijinite pe barele de la partea inferioara in cazul armarii consolelor, a placilor sau a altor elemente la care pozitia nu e asigurata prin armarea insasi. La incrucisari, barele de armatura trebuie sa fie legate intre ele cu doua fire de sarma moale (STAS 889-80) cu diametrul de 1-1.5 mm, sau prin puncte de sudura. Retelele de armaturi din placi si din pereti vor avea legate in mod obligatoriu doua randuri de incrucisari marginale pe tot conturul. Restul incrucisarilor din campul retelelor vor fi legate din 2 in 2 in ambele sensuri (in sah). La grinzi si stalpi vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colturile etrierilor si agrafelor. Restul incrucisarilor, cu portiunile drepte ale etrierilor se vor putea lega numai in sah (din doua in doua).

Barele inclinate ale grinzilor vor fi legate in mod obligatoriu de primii etrieri cu care se incruciseaza. In cazul armarii cu plase sudate, se vor respecta prevederile normativului P59-80 si STAS 10107/0-90. Praznurile si piesele inglobatevor fi fixate prin punte de sudura sau legaturi cu sarma, de armatura elementului, sau vor fi fixate de cofraj in scopul mentinerii la pozitie pe timpul turnarii betonului. Verificarea lucrarilor de armatura La terminarea montarii armaturilor se vor consemna in procesul verbal constatarile rezultate in urma verificarilor effectuate cu privire la: -numarul, diametrul si pozitia armaturilor in diferite sectiuni ale elementelor de constructie -distanta dintre etrieri, diametrul si modul de legare (sau sudate la stalpi B.A.R.) al acestora -lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele (mustati pentru stalpi, calareti pentru grinzi continui sau placi, etc.) -pozitia inadirilor si lungimea de petrecere a barelor -pozitia si numarul inadirilor sudate, calitatea sudurilor, inclusive rezultatele incercarilor mecanice la tractiune -numarul si calitatea legaturilor intre bare si a sudurilor de prindere a etrierilor pe scheletul metallic -dispozitivele de fixare a armaturii pe durata betonarii -grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii -pozitia, modul de fixare si diemensiunile pieselor inglobate. Tolerantele de executie a lucrarilor de armaturi (fasonare si montare) sunt cele prevazute in normativul NE012-99, anexa II.1 si II.2. De asemenea nu se vor depasi abaterile limita precizate in proiect sau prin normative specifice (in mod special la armaturile din zona carcaselor de buloane de ancoraj, pentru a nu influenta defavorabil montajul stalpilor metalici, determinand dezaxarea acestora). La executarea lucrarilor de armare se vor respecta prevederile normativelor C56-85, NE012-99, C28-83 si ale fiselor tehnologice intocmite de catre executant.

CAP.6 LUCRARI DE BETOANE: BETON SIMPLU SI BETON ARMAT Lucrarile de beton si beton armat constau in totalitatea operatiilor de pregatire a prepararii, a prepararii, transportului si punerii in opera a betonului, precum si a controlului pe timpul turnarii si a verificarii calitatii betonului pus in opera. Pregatirea prepararii betonului Consta in totalitatea operatiilor de livrare si transport, depozitare si control a calitatii pentru materialele componente: ciment, agregate, apa si aditivi. Prepararea si transpotul betonului

La prepararea betonului se au in vedere: starea tehnica a statiilor de betoane, dotarea laboratoarelor din statiile de betoane, stabilirea compozitiei betoanelor, dozarea materialelor, amestecarea si incarcarea in mijlocul de transport. Transportul betonului consta in transportul de la statia de betoane la obiect si transportul local in santier. Lucrarile prevazute la punctele de mai sus se vor executa in conformitate cu prevederile normativului NE012-99, capitolele 4,5,6,7,8,9,12 respectandu-se de asemenea toate actele normative aflate in vigoare cu privire la tehnologia de preparare si controlul calitatii betonului si cu privire la rtansportul acestuia. Pentru transportul in santier executantul lucrarilor va intocmi fise tehnologice specifice. Punerea in opera a betonului Executarea lucrarilor de betoane poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite conditiile: -fisa tehnologica pentru betonarea obiectivului in cauza (intocmita de catre executantul lucrarilor) a fost acceptata de beneficiar -la betoanele de clasa egala sau mai mare cu C20/25 si dispune efectuarea de incercari preliminare, iar compozitia betonului a fost acceptata de beneficiar -sunt realizate masurile pregatitoare (cu referire la materiale, buna functionare a utilajelor si toate celelalte aspecte prevzute in fisele tehnologice) -sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie, precum si asupra masurilor privind securitatea muncii si paza contra incendiilor -au fost receptionate calitativ lucrarile de sapatura, cofraje si armaturi conform cap.2,3,4 si 5 din prezentul Caiet de sarcini -suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul proaspat sunt curatate de pojghita de lapte de ciment, nu prezinta zone necopactate sau segregate si au rugozitatea necesara asigurariiunei bune legaturi intre cele doua betoane. In cazurile curente cum sunt: -suprafetele orizontale: -dintre 2 trepte successive sau intre treapta superioara din beton simplu si cuzinetul din beton armat (la fundatii) -dintre cuzineti sau grinzi de fundare sau radier si stalpi, respectiv pereti din b.a. la subsoluri -la rosturile de turnare ale stalpilor si peretilor din beton armat. -suprafetele verticale: -de la rosturile verticale de turnare ale placilor de plamseu cu grosimea de maximum 15.0 cm, rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane se va realiza prin crearea unei protuberante prin buciardare, avand adancimea cuprinsa intre 3 si 5 mm.

-in cazul rosturilor de turnare (radiere, grinzi de fundare, pereti de subsol, grinzi de planseu si placi de planseu cu grosimea mai mare de 15.0 cm, care nu au fost realizate cu tabla expandata, rugozitatea necesara se va obtine prin spituire, creandu-se protuberante de minimum 8-10mm adancime, dispunandu-se armaturi suplimentare de coasere. -sunt stabilite dupa caz si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul aparitiei unor situatii speciale sau accidentale (statie de betoane si mijloace de transport de rezerva, surse de energie electrica, materiale pentru protectia betonului, conditii pentru crearea unui rost de lucru, etc.). -nu se intevede aparitia unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtuni, etc.) -in cazul fundatiilor, sunt prevazute masuri de dirijare si evacuare a apelor provenite din precipitatii. In baza acestor conditii se va consemna aprobarea inceperiibetonarii de catre proiectant, sau reprezentantul beneficiarului, conform precizarilor din programul de control de pe santier. In czaul in care au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la data aprobarii, sau betonarea nu a inceput in intervalul de 10 zile scurs de la data aprobarii, se va reconfirma aprobarea inceperii betonarii pe baza unor noi verificari. Inainte de inceperea betonarii se va verifica starea tehnica a utilajelor pentru transportul local (macarale, bene, pompe pentru beton, etc.) si compactarea betonului (vibratoare). Reguli de betonare si compactare Betonarea oricarei parti de constructie va fi condusa nemijlocit de seful punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a fisei tehnologice si a normelor tehnice aflate in vigoare. La executarea lucrarilor de turnare a betonului se vor respecta prevederile normativului NE012-99, cap.12. De asemenea se vor respecta si urmatoarele precizari: -la turnarea placilor (in mod special la cele cu deschideri mari, de peste 4.0 m, se vor folosi reperi dispusi la distanta de maximum 2.0 m pentru a se asigura respectarea grosimii placii prevazuta in proiect; -la 2-4 ore de la terminarea betonarii unei zone in functie de stadiul de intarire, se va proceda la protejarea suprafetei libere a betonului cu materiale care sa asigure evitarea evaporarii apei din beton si racirea rapida (saltele alcatuite din rogojini intre folii de polietilena, strat de nisp, etc.). Protectia va fi indepartata dupa minimum 7 zile si numai daca intre temperatura suprafetei betonului si cea a mediului ambiant nu

este o diferenta mai mare de 12°C. Compactarea betonului se va face de regula mecanic, prin vibrare. In toate cazurile se va utiliza procedeul de vibrare interna folosind vibratoare de interior (pervibratoare). Vibrarea externa si vibrarea de

suprafata se vor utiliza la turnarea placilor monolite cu grosimea pana la 20.0 cm. In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizandu-se executia astfel incat betonarea sa se faca fara inrteruperi pe nivelul respective. Pozitia eventualelor rosturi si modul de tratare al acestora se vor stabili de catre proiectant, la cererea executantului, in functie de posibilitatile tehnologice ale acestuia si tipul de element care se realizeaza. Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si pentru a reduce deformatiile din contractie, se va asigura mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile dupa turnare, protejand suprafetele libere prin acoperire cu materiale de protectie, stropirea periodica cu apa, aplicarea de pelicule de protectie.

In cazul in care temperatura mediului ambiant este mai mica de +5°C nu se va proceda la stropirea cu apa ci se vor aplica materiale si pelicule de protectie. Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment. Decofrarea elementelor din beton sau beton armat se va face pe baza fisei tehnologice si a prevederilor normativului NE012-99, cap.14. Abaterile maxime admise la executarea lucrarilor de beton si beton armat monolit sunt cele prevazute in plansele de executie sau in caz contrar se vor lua cele din normativul NE012-99, anexa III.1. In cazul executarii de lucrari de betonare pe timp friguros se vor respecta in totalitate prevederile normativului C16-84, cap.8. “Zi friguroasa” este ziua in care temperature aerului exterior, masurata la 2.0m inaltime fata de sol si la distanta de minimum 5.0m fata de cladire, la ora 800

dimineata, este inferioara valorii de +5°C si nu are tendinta de urcare. Controlul calitatii la lucrarile de beton si beton armat In cursul betonarii elementelor din beton si beton armat monolit se va verifica daca: -datele inscrise in bonurile de transport ale betonului corespund comenzii si nu s-a depasit durata maxima de transport; -lucrabilitatea betonului corespunde celei prevazute in fisele tehnologice; -conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte; -se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarilor de probe, conform NE012-99, cap.17; -sunt corespunzatoare masurile adoptate de mentinere a pozitiei armaturilor , dimensiunilor si formei cofrajelor; -se aplica masurile de protectie a suprafetelor libere ale betonului proaspat; In condica de betoane se vor consemna: -bonurile de transport corespunzatoare betonului pus in opera; -locul unde a fost pus in lucrare; -ora inceperii si terminarii betonarii; -probele de beton prelevate; -masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat; -evenimentele intervenite (intemerii, intreruperi, etc.); -temperatura mediului; -personalul care a supravegheat betonarea. In cazul in care se prepara betoane pe santier, este obligatorie verificarea calitatii cimentului, a agregatelor si eventualilor aditivi, precum si modul de dozare,

amestecare si transport, conform normativului NE012-99, cap.9. Aceste constatari se vor inscrie in condica de betoane. Responsabil pentru acest gen de lucrari este conducatorul punctului de lucru. La decofrarea elementelor din beton si beton armat se va verifica: -aspectul elementelor (existenta unor rosturi de betoane, zone cu beton segregate, etc.); -dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor; -distantele dintre diferite elemente; -pozitia stalpilor si peretilor fata de elementele de la nivelul imediat inferior; -pozitia golurilor in pereti; -pozitia pieselor metalice inglobate; -pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior. Rezultatele verificarilor vor fi consemnate in procesul verbal, tinand seama de precizarile din proiect (abateri limita) si din normativul NE012-99, anexele III.1 si III.2. In cazul constatarii unor defecte ce depasesc limitele de acceptare conform NE012-99, anexa II.2, se va trece la executarea remedierilor , conform C149-87 si pe baza solutiilor propuse de proiectant. CAP. 7 LUCRARI DE CONFECTII METALICE

Date generale Uzina furnizoare raspunde de respectarea intocmai a proiectului de executie. Verificarea documentatiei de catre uzina se face cu privire la planurile de executie si extrasele de material, eventualelel neconcordante, omisiuni sau deficient, urmand a fi semnalate proiectantului in timp util pentru luarea unor decizii privind corectarea lor. Elementele de constructii metalice la care se face referire in prezentul caiet de sarcini se incadreaza in categoria B de importanta si clasa 3 a materialului de executie, conform STAS 767/0-77 si STAS R8542-70, receptia in uzina, transportul si montajul confectiilor metalice se face in conformitate cu normativul C56-84, STAS 767/0-77, STAS 767/2-78, STAS 3461/88, STAS 9407/75. Receptia, marcarea, depozitarea si livrarea confectiilor metalicese vor face in conformitate cu STAS 9407-75 si C150-85. Materialele uzinate la executia confectiilor metalice Uzina executanta va utiliza material ce au compozitia chimica si caracteristici mecanice corespunzatoare marcilor si claselor de calitate prevazute in proiect. Marcile si clasele de calitate ale otelurilor nu vor putea fi modificate fara acordul scris al proiectantului. Materiale de baza: -pentru toate reperele executate din otel lat, platbenzi sau prin decupare din foi de tabla OL37-2k –STAS 500/1,2-80. -pentru elementele laminate OL37-2k –STAS 500/1,2-80. -buloane, suruburi si piulite s-a prevazut grupa 8.8. Materiale de adaos la imbinari sudate

La imbinarile sudate in uzina sau pe santier dintre: ---doua piese OL37-2k la sudare electrica, manuala, electrozi inveliti E44T sau E42A, STAS 1125/1,2-81; -la sudura in relief sau cu patreundere dintre talpi si inimi, utilizand procedee automate sau semiautomate de sudare sub flux se vor utilize flux FSM37 STAS 9477/1-79 si sarma S10Mn1, STAS 1126-80; -la sudura de montaj de rezistenta intre buloanele de ancoraj si piesele carcaselor de acoraj (rigidizari, traverse, distantieri) se vor utiliza electrozi NIBAZ, asigurandu-se cordoanelor de sudura caracteristici mecanice corespunzatoare otelului inferior care se imbina. Materiale de imbinare la imbinari cu suruburi -suruburi semiprecise grupa 5.6; 6.6, 8.8; -piulite semiprecise grupa 8; -saibe pentru metal OL34. Toate materialele de adaos la imbinarile sudate sau cu ruruburi trebuie sa fie insotite de certificate de calitate. In cazul in care acestea lipsesc, uzina care va executa constructia metalica va proceda la verificarea materialelor de imbinare conform standardelor de produs, rezultatele incercarilor fiind pastrate la uzina constructoare. Pregatirea subansamblelor Inainte de debitare laminatele se verifica bucata cu bucata in ceea ce priveste aspectul exterior si dimensiunile. Laminatele cu defecte interioare, suprapuneri, stratificari, exfolieri, segregatii, incluziuni, deformatii se vor elimina de la debitare. Debitarea se face in general prin taiere termica cu flacara oxigaz. Dupa debitare piesele se vor indrepta obligatoriu inainte de asamblare. Nu se admite taierea cu elecrozi cu arc electric. Bavurile si crusta de pe muchiile taiate, crestaturile si fisurile rezultate dintr-o taiere defectuoasa se vor inlatura prin polizare sau rabotare pe adancimea defectului. Prelucrarea marginilor care se asambleaza prin sudare se va face de regula prin rabotare STAS 6662-62 si STAS 6726-66. Marginile si fetele pieselor vor fi curatate de oxizi, pana la luciu metallic, astfel: -la imbinari cap la cap pe ambele fete ale pieselor, pe toata lungimea imbinarii, pe o latime de circa 30-40mm; -la sudurile in relief sau patrunse (T) la inimi, pe ambele fete de 30-40mm, iar pe fata talpii pe care se sudeaza inima, pe o latime de 40-60mm pe toata lungimea de sudare. Inainte de sudare, marginile laminatelor se vor curate de grasimi si se vor usca in cazul I care sunt umede. Asamblarea provizorie Asamblarea se face pe baza fiselor tehnologice de asamblare. Se va asigura nedepasirea tolerantelor admise precizate in caietul de sarcini si detaliile de executie. Lungimea sudurilor de prindere provizorie va fi intre 40-60mm cu o grosime de max. 3mm. Tolerante admise

-abaterile limita ale elementelor uzinate sunt prevazute in STAS 767/0-77 si STAS 11694-83; -abaterile admise la cordoane de sudura sunt prevazute in C150-84, STAS 9407/75 si STAS 8299/69. Sudarea subansamblelor -totalitatea operatiilor de asamblare si sudare la uzinare sau montaj se vor executa numai pe baza unor tehnologii omologate in uzina executanta conform STAS 11400-80. -fisele tehnologice vor fi intocmite de tehnologul sudor pe baza proiectului de executie si a C150-84. -unitatile care vor executa imbinari sudate sunt obligate sa utilizeze sudori autorizati intern si verificati periodic. Fiecare sudor va primi un poanson cu o marca distincta cu care este obligat sa marcheze cusaturile executate in vederea identificarii lor ulterioare. -la executarea sudurilor de santier pet imp friguros se vor respecta prevederile normativului C16-84. Remedierea defectelor Remedierea defectelor constatate prin controlul nedistructiv se vor executa pe baza unei tehnologii avizate de responsabilul tehnic cu sudura al unitatii de executie. Remedierile se vor efectua de regula de acelasi sudor care a si executat sudura initiala. Se admite efectuarea a cel mult doua remedieri in acelasi loc. In cazul in care nu s-a obtinut nici atunci cusaturi corespunzatoare, se va decupa zona imbinarii si se va intercala un cupon de min 200mm lungime care se va prinde la capete prin doua cusaturi identice cu imbinarea initiala. Toate remedierile se vor verifica prin control visual si prin prin control nedistructiv cu radiatii penetrante in proportie 100%. Receptia imbinarilor sudate Receptia imbinarilor sudate atat in uzina cat si la santier se va efectua conform STAS 767/0-77, STAS 768-66, STAS 8299-69, C150-84, C56-85. Verificarea imbinarilor sudate se va face visual pe imbinari curatate in prealabil de vopsea, prin procedee care nu marcheaza defectele pe suprafata. Procentajele de control sunt: -10% pentru cordoane de clasele C1, C2 sau II B; -5% pentru cordoane de clasele C3, C4 sau III B; -cusaturile de sudura se vor verifica asupra aspectului si a marimilor geometrice; -in cazul in care se constata defecte la imbinari care nu se incadreaza in clasele de calitate, se va chema furnizorul pentru recontrolarea elementelor si efectuarea de remedieri; -verificarile asupra elementelor care se imbina pe santier consta in verificarea distantelor intre imbinarile effectuate pe santier, si a formei rosturilor de sudare -conditiile de calitate pentru imbinarile de montaj sunt cele prevazute de C150-84. Imbinari cu suruburi

Executarea operatiunilor de gaurire a elementelor si ecliselor se va face in conformitate cu STAS 767/2-78, STAS 3461/75 si a standardelor conexe cu acesta. De regula gaurile se vor executa prin aschiere. Se accepta si gaurirea prin stantare la piese cu gromimea de max.12mm, urmata de finisarea gaurilor prin alezare. Abaterile admise la pozitia gaurilor si la forma sunt prevazute in STAS 762/2-78. Nu se admite largirea gaurilor la montaj prin taiere cu flacara oxigaz. Strangerea suruburilor se va face cu chei obisnuite fiind interzisa utilizarea prelungitoarelor de chei. Controlul imbinarilor consta din: -controlul visual al materialelor de imbinare, a pozitiei suruburilor de imbinare. Se va verifica daca capetele susuburilor sau piulitelor reazema pe toata suprafata pe piesele stranse si daca partea filetata a tijei surubului depaseste piulita cu min. 5mm. -controlul dimensional cu privire la corespondenta cu proiectul de executie a pozitionarii suruburilor, cu privire la existent suruburilor oblice (4%-15% din numarul suruburilor de imbinare). Abaterile limita cunt prevazute C56-85. Protectia anticoroziva si la foc a constructiilor metalice Pregatirea suprafetelor se face in conformitate cu STAS 10166/1-77. Aplicarea straturilor protectoare anticorozive in faza finala de uzinare, respectiv la refacerea straturilor de grund la zonele cu imbinari sudate la montaj se va face conform STAS 3461-83 si C139-87. Protectia anticoroziva se face pentru clasa II de agresivitate. Pentru executarea lucrarilor de protective anticoroziva, unitatile firnizoare si montatoare vor elabora fise tehnologice pentru toate operatiile, inclusiv cele de control. Verificarea calitatii la primirea pe santier, montaj si preliminara a lucrarilor Toate operatiile de control si verificare se vor efectua in conformitate cu prevederile normativului C56-85 si a tuturor reglementarilor tehnice si legale in vigoare. Documentele pentru tehnologia de montare a confectiilor metalice Inainte de montaj, unitatea montatoare va intocmi proiectul tehnologic de montaj pe baza proiectului de executie si a caietului de sarcini, respective pe baza legilor, normelor si normativelor specifice aflat in vigoare. La efectuarea montajului se vor utilize numai tehnologii, utilaje, dispositive omologate si acceptate de factorii de raspundere conform legii. Proiectul de montaj va cuprinde cel putin urmatoarele: -masuri privind depozitarea si transportul pe santier a elementelor -organizarea asamblarii in tronsoane pe santier a elementelor din otel cu indicarea mijloacelor de transport si ridicare -indicarea dimensiunilor a caror verificare este necesara pentru asigurarea tolerantelor de montare prevazute prin prescriptiile tehnice -materiale de adaos, tehnica de prelucrare a marginilor pieselor, procedeul si regimul de sudare, planul succesiunii de executie al sudurilor, masurilor ce trebuiesc luate pentru evitarea sau reducerea in limite admise a deformatiilor si eforturilor remanenete produse prin suduri de montaj, etc. -masuri pentru executia imbinarilor prin suruburi -verificarea cotelor si nivelelor pentru elementele montate

-marcarea elementelor si ordinea fazelor operatiei de montare -asigurarea stabilitatii elementelor din otel in fazele operatiei de montare -planul opertatiilor de control in conformitate cu prevederile normativelor specific -metodele si frecventele verificarilor ce trebuie effectuate pe parcursul si la terminarea fazelor de lucrari de montaj. CAP. 8 LUCRARI DE ZIDARIE

Capitolul prezinta conditii tehnice de executare a zidariilor, conditii tehnice de calitate ale materialelor, conditii de transport si receptie a lucrarilor executate. Mortarul pentru zidarie este un material nestocabil iar consumul de mortar reprezinta o pondere redusa din volumul de zidarie. Zidaria se realizeaza cu intreruperi tehnologice legate de necesitatea realizarii centurilor, planseelor si altor elemente, ceea ce reduce substantial frontul de lucru. Un avantaj substantial il reprezinta utilizarea mortarelor uscate, ambulate, transportate si depozitate si utilizate conform cerintelor si garantiei date de producator. Caramizile ceramice pline sunt executate prein presare pe cale umeda, dim mase argiloase cu sau fara adios de degresanti sau adaosuri combustibile inglobate in masa. Caramizile utilizate vor fi de tipul P fara gauri de uscare. Caramizile au forma paralelipipedica cu dimensiunile si abaterile admisibile urmatoare: -lungime 240mm ± 5-6mm -latime 115mm ± 4mm -inaltime 63mm ± 3mm. Caramizile trebuie sa indeplimneasca conditiile de aspect conform STAS 457-86. Marcarea si livrarea caramizilor se realizeaza pe o bucata la 500 bucati prin simbolul A, I sau II inscris cu vopsea (vopsea de alta culoare decat cea prin care se aplica marca) prin stampilare. Marca se aplica pe o bucata la 100 bucati printr-o dunga colorata de 20mm latime cu urmatoarea semnificatie: -verde pentru marca 50; -galben pentru marca 75; -albastru pentru marca 100. Clasa se marcheaza prin crestaturi pe una din fetele laterale (o bucata la 500 bucati), dupa cum urmeaza: -o crestatura clasa C0; -doua crestaturi clasa C1; -trei crestaturi clasa C2; -patru crestaturi clasa C3. Caramizile se depoziteaza pe dimensiuni, marci si calitati in randuri si stive. In perioada de inghet se vor lua masuri de protejare impotriva umiditatii si a ciclurilor de inghet-dezghet.Transportul se va realiza astfel incat sa se asigure integritatea caramizilor precum si ferirea lor de contactul cu orice impuritati. Fiecare lot livrat va fi insotit de documente care sa certifice calitatea si cantitatea conform prevederilor legale. Verificarea calitatii se face pe loturi de 10.000 bucati, prin metode statistic-matematice conform STAS 3160/2-84, plan dublu de esantioane.

In cazul in care nu corespunde la conditia de sunet, pe lotul respective se determina absortia de apa si marca. Daca aceste ccaracteristici corespund conditiilor, lotul se accepta. Zidaria se alcatuieste din caramizi asezate pe lat in randuri orizontale si paralele. La zidurile de 1/2caramida si de o caramida se admite folosirea jumatatilor de caramida in procent de maxim 15%. Inaltimea zidurilor trebuie sa fie realizata cu numar intreg de assize. Diferentele se regleaza prin stabilirea inaltimii centurilor din beton armat. Rosturile verticale vor fi realizate astfel incat suprapunerea caramizilor din doua randuri successive in camp, intersectii si ramificatii sa sa faca pe minimum ¼ caramida. Teserea se face obligatoriu la fiecare rand. Grosimea rosturilor orizontale va fi 12mm iar a celor vertical de10mm. Zidurile portante se vor alcatui din caramzi de acceasi inaltime, in cazul cand nu este posibil legatura dintre ziduri cu elemente de inaltimi diferite se va realiza prin intercalarea unui stalpisor din beton armat. Inainte de punerea in lucrare, caramizile se vor uda abundant cu apa pentru a reduce absortia apei din mortar, micsorarea rezistentei si aderentei lui la acestea. Inainte de folosirea mortarului se verifica consistenta acestuia cu conul (80-130mm). In cazul in care zidaria urmeaza a fi tencuita, rosturile orizontale si verticale se lasa neumplute pe o adancime de 10-15mm de la fata zidului. Orizontalitatea randurilor de caramizi se obtine utilizand rigle de lemn gradate la interval egale cu ianltimea randurilor de caramizi (abstec) fixate vertical la colturile zidariei. Verificarea orizontalitatii se face cu o sfoara intinsa intre aceste rigle. Intreuperea zidariei se face in trepte. Este interzisa intreruperea zidariei in strepi. Conditii tehnice pentru mortarele de zidarie: Mortarele de zidarie sunt caracterizate prin marca. Pentru lucrarea in cauza se vor utilize mortare de zidarie marca M100Z, conform SR EN 1015-2/4/6:2001. Nisipul natural de rau din comonenta mortarului trebuie sa indeplineasca conditiile STAS 1667-76. In cazul utilizarii nispului de cariera rezultat concasare, in amestec cu nisipul natural se va asigura o pondere de peste 50% nisip natural de rau. Operatiile tehnologice pentru realizarea zidariei sunt: -trasarea pozitiei elementului; -stratului orizontal de mortar; -udarea caramizilor cu apa; -asezarea primului rand de caramizi si indesarea lor usoara prin baterea cu ciocanul de lemn; -introducerea si indesarea cu mistria a mortarului in rosturile vertical; -repetarea operatiilor emumerate pentru fiecare rand de caramizi zidite. Principalele operatii pentru realizarea unui element sunt: -dupa pregatirea locului de munca si organizaera echipei de lucru , se traseaza elementul; -se uda cu apa suprafata trasata pe care se va executa zidaria si cu ajutorul mistriei si canciocului se asterne primul strat de mortar; -se incepe zidaria utilizand tehnologia de mai sus, avand grija ca fiecare caramida sa fie bine udata cu apa inainte sa fie zidita; -zidaria se incepe prin realizarea unor repere de colt si eventual a unor repere intermediare daca lungimea elementului este mare. Aceste repere se obtin prin zidirea a catorva randuri de caramizi;

-se intinde o sfoara asezata la nivelul primului rand si la fata laterala a acestuia, fixate la capete cu cate un cui infipt in mortarul din rost si mentinuta in pozitie cu cate o caramida asezata pe muchie; -se trece la completarea primului rand, intre repere, zidarul verificand permanent orizontalitatea si verticalitatea zidariei cu ajutorul dreptarului a nivelei si a firului cu plumb; Se scoate sfoara si se fixeaza cu un rand mai sus si toate operatiile se repeta pana la terminarea zidariei. Pe parcursul executarii si la terminarea lucrarilor de zidarie la fiecare nivel sau pana la ultima centura se vor verifica: amplasarea corecta, dimensiunile, planeitatea si verticalitatea elementului, pozitionarea si dimensiunile golurilor, modul de tesere. Intreruperea zidariei se va face in mod obligatoriu inclinat in treotela o distant de 25-100cm de intersectia cea mai apropiata. La fiecare zid se va verifica daca rosturile verticale sunt tesute la fiecare rand astfel ca suprapunerea caramizilor la doua randuri succesivesa se faca pe minim ¼ caramid in lungul zidului si ½ caramida pe grosimea zidului. Se verifica grosimea rosturilor prim masurarea a 5-20rosturi pentru fiecare zid. Se verifica visual daca toate rosturile sunt umplute cu mortar cu exceptia fetelor care vor fi tencuite ulterior. Se verifica orizontalitatea rosturilor cu ajutorul dreptarului, blocului si ai furtunului de nivel. Se verifica daca teserea la colturi, ramificatii, intersectii este executata conform normelor tehnice. Se verifica grosimea zidurilor pri masurarea distantei dintre doua dreptare aplicate pe ambele fete ale zidului. Masurarea se face in trei puncet diferite iar media aritmetica a celor trei masuratori se verifica cu dimensiunile din proiect. Se verifica verticalitatea zidariei cu ajutorul firului cu plumb si a dreptarului de 2.5m. verificarea se face pe inaltimea fiecarui zid in trei puncte. La incheierea lucrarilor de zidarii se efectueaza receptia pe faza,care consta in verificarea existentei si continutul preoceselor verbale de lucrari ascunse, a certificatelor de calitate pentru material, a buletinelor de incercare precum si a actelor incheiate privind remedierea defectelor constatate. Lucrari de demolare Lucrarile de demolare se vor executa pe baza proiectelor anterior intocmite. Lucrarile principale de demolare sunt: -inainte de inceperea lucrarilor se vor lua masuri speciale de siguranta pentru evitarea accidentelor (electrocutare, emisii gaze natural, etc.); -se vor realiza sprijiniri provizorii de siguranta la toate elementele care sunt susceptibile de prabusire in urma activitatii de demolare sau desfacere zidarie; -desfacere invelitoare (tiglelel se vor demonta incepand de la coama spre streasina); -demontare elemente sarpanta si atic zidarie degradat; -demolare fundatii caramida pentru trecerea centurilor de fundatii; -treceri prin ziduri portante din caramida, etc. Tiglele si caramizile recuperate din demolari se vor depozita provizoriu in curte de unde se vor transporta in locuri speciale pentru acestea. Este interzisa depozitarea materialelor pe plansee, oricare ar fi acestea.

Se interzice accesul persoanelor deasupra si dedesuptul zonelor in care se executa lucrari de demolare, pentru a preintampina eventuale accidente. Pe exterior se vor monta indicatoare de avertizare a pietonilor. Se vor monta pe exteriorul imobilului perdele de protective pe toata durata lucrarilor de demolare. Constructorul inainte de inceperea lucrarilor isi va stabili caile de evacuare a materialelor pe vertical si orizontala, locul de depozitare provizoriu si va asigura ritmic transportul acestora in afara zonei, pentru a nu bloca caile de acces si a nu ingreuna activitatea de demolare. Lucrari de refacere si consolidare Acestea constau din: -camasuiri ale fundatiilor din zidarie; -injectarea fisurilor si inlocuirea caramizilor crapate si refacerea zidariei in zonele cu spargeri necontrolate; -realizarea de centuri ancorate in zidarie la nivelul fiecarui etak; -realizarea de samburi si centuri din beton armat pentru realizarea mansardei. Detaliile de executie vor fi adaptate situatiei reale de la fata locului, acordandu-se prioritate indeplinirii cerintelor de siguranta structural si respective criteriilor architectural-istorice. Realizarea acestor lucrari se va face pe baza proiectelor de executie si a caietelor de sarcini si respective pe baza fiselor tehnologice intocmite de executant. CAP. 9 MASURI DE PROTECTIA MUNCII

La executarea de constructii aferente structurii de rezistenta se vor respecta masurile de protectia muncii prevazute in actele normative, normele si ordinele specifice in vigoare. Dintre acestea se amintesc: -Legea nr.5/1985 cu privire la protectia muncii -Norme Republicane de Protectia Muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu ord. nr. 34/1975 si ord. nr.60/1975 -Norme Departamentale pentru Protectia Muncii in Constructii, aprobate de Ministerul Constructiilor cu nr.941/1968 -Norme de Protectia Muncii, aprobate de Ministerul Constructiilor Industriale cu ord. 7/N/1970 -Norme specifice de protectia muncii pentru activitatea de constructii montaj, aprobate de Ministerul constructiilor industriale cu ord. nr.1233/D/1980 -Norme Republicane de Protectia Muncii, aprobate cu Ordinul CSPM si MSPS nr. 182/1966-702-1966 -Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor, aprobate prin decret nr.290/16.08.1977 -Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului, P118-83 -Regulamentul de protectia si igiena muncii in activitatea de constructii, aprobat cu Ordinul MLPAT nr.9/N/1992.

La uzinarea confectiilor metalice se vor respecta si regulile de tehnica securitatii muncii specifice unitatilor de constructii de masini. In cadrul activitatii de protectia muncii desfasurate de unitatile participante la executarea lucrarilor de constructii se vor lua masuri de introducerea imediata in practica (instructaje, masuri concrete la punctele de lucru, etc.) a tuturor actualizarilor si completarilor la normele de protectia muncii existente, precum si a celor nou aparute, sub forma de legi, norme sau normative si regulamente, astfel incat acticvitatea de protectia muncii si igiena muncii sa se desfasoare pe baza actelor normative aflate in vigoare la data executiei. Organizarea activitatii de protectia muncii se va face astfel incat la nivelul unitatilor de uzinare cat si a unitatilor de executie pe santier (inclusiv montaj) pe baza actelor normative in vigoare, stabilindu-se in mod clar responsabilitatile factorilor implicati (conducerea unitatilor, sefii punctelor de lucru, sefii formatiunilor de lucru si intreg personalul muncitor). Devizele oferta pentru lucrarile de executat vor cuprinde si fondurile necesare realizarii masurilor de protectia muncii stabilite pe baza proiectului tehnologic si a proiectului de executie. In cadrul proiectelor de organizare de santier intocmite de catre unitatile executante de lucrari de constructii, se vor cuprinde deasemenea lucrarile de protectia muncii si prevenirea avariilor si accidentelor la retelele existente pe amplasament sau in imediata vecinatate. In cazul in care exista pericolul ca bratul, carligul sau sarcina din carlig sau cablul macaralei sa se atinga de conductorii unor retele electrice, se vor lua toate masurile ca sa fie indepartat acest pericol (devieri de linii sau reamplasare macara). Cand nu este posibil acest lucru, nu se va lucra cu macaraua dupa scoaterea in functiune a liniei electrice respective. In conformitate cu dispozitiile legale in vigoare, in timpul executiei si al exploatarii lucrarilor proiectate, executantul si beneficiarul lucrarilor vor instala toate indicatoarele si mijloacele de protectie si de atentionare adecvate si vor executa toate marcajele necesare pentru protectie si avertizare. Lucrarile periculoase trebuie sa fie semnalizate atat ziua cat si noaptea prin indicatoare de circulatie sau tablii indicatoare de securitate, in functie de situatia concreta din timpul executiei sau a exploatarii lucrarilor proiectate. In cele ce urmeaza sunt prezentate cateva masuri de protectia muncii (insa executantul este obligat sa respecte si sa aplice toate prevederile legale in vigoare):

a) organizarea activitatii de protectia muncii va cuprinde toate aspectele prevazute in actele normative, ca de exemplu:

-instructajul de protectie si igiena a muncii; -controlul medical al personalului; -propaganda de protectie si igiena a mucii; -repartizarea personalului la locurile de munca; -reguli de igiena a muncii si acordarea primului ajutor in caz de accidente; -instruirea personalului muncitor si de conducere asupra riscurilor profesionale in constructii, precum si asupra riscurilor profesionale in constructii, precum si asupra mijloacelor de combatere a lor; -asigurarea cu mijloace individuale de protectie; -asigurarea cu dispozitive de siguranta si securitate a muncii; b) masuri de protectia muncii la executarea lucrarilor de: -incarcare, descarcare si depozitare a materialelor;

-instalatii electrice de santier; -terasamente; -prepararea si transportul betoanelor si mortarelor; -turnarea si compactarea betonului; -fasonarea si montarea armaturilor de otel beton; -lucrari zidarie; -cofraje, schele, esafodaje si scari; -montarea prefabricatelor; -montarea constructiilor metalice; -lucrari de sudura; -lucrari de protectii anticorrosive si la foc. CAP. 10 DISPOZITII FINALE

In conformitate cu prevederile legislatiei actuale, privind calitatea in constructii, beneficiarului ii revine obligatia de a asigura receptia lucrarilor pe parcurs si la terminarea lor, de a asigura intocmirea cartii tehnice a constructiei, conform normelor tehnice aflate in vigoare. De asemenea, beneficiarul in calitate de administrator si utilizator al constructiei, ii revine obligatia de folosire a acesteia in conformitate cu instructiunile din cartea tehnica si de a efectua urmarirea comportarii in timp a constructiei si de a efectua la timp lucrarile de intretinere si reparatii de cate ori este necesar. In acest sens, in continuare se fac cateva precizari cu privire la intretinerea si exploatarea constructiei: -se va efectua verificarea periodica a protectiei la foc si anticorozive a partii metalice neinglobate in beton; -se vor evita infiltratiile de apa la nivelul acoperisului, prin verificarea hidroizolatiei de la acoperis precum si a instalatiilor purtatoare de apa; -de asemenea se vor evita infiltratiile de apa in zona fundatillor, idepartandu-se sursele de apa care prezinta deteriorari: sparturi, crapaturi sau fisuri; -se vor lua masuri de evitare a aparitiei coroziunii betonului la elementele structurale si nestructurale; -pentru verificarea si inrtetinerea lucrarilor de inchideri, finisaje, instalatii, etc., se vor respecta precizarile din documentatiile de specialitate respective; -orice modificari structurale se vor efectua numai cu acordul scris al proiectantului sau pe baza unei expertize tehnice de specialitate.

I