caiet de sarcini

NumeAC

Titlu

Capitol 2 Sectiunea 1 Partea 1

CAIET DE SARCINI

1 CONTEXT1.1 Introducere

Localitatea Raca, se afla la extremitatea de sud a judetului Arges si la cea de nord a judetului Teleorman, facand trecerea intre dealurile Costestilor si Campia Burnasului.

Ea este alctuit din trei sate: Rca, Bucov i Adunai.

Comuna este asezata pe paralela 45 si pe meridianul 33 latitudine nordica.

La sud se margineste cu comuna Silistea Gumesti, judetul Teleorman, la nord cu comunele Izvoru si Ungheni, la est are ca limita raul Teleorman si comunele Popesti si Tatarasti, la vest comunele Caldararu si Mirosi, avand ca limita linia ferata Rosiori - Costesti.

In prezent in comuna nu exista un sistem centralizat de canalizare in comuna Raca, locuitorii comunei utilizand latrine uscate de tip rural.1.2 Scopul Lucrarilor

Pentru asigurarea canalizarii si epurarii apelor uzate menajere a comunei Raca se vor executa urmatoarele lucrari:

executie retea de canalizare

executie statii de pompare a apei uzate; executie statie de epurare;

executie camine;

servicii de proiectare faza PT, DE

Proiectul tehnic + detaliile de executie va fi predat in patru exemplare originale si va fi verificat de catre ofertant.

Proiectul tehnic va cuprinde un volum distinct in care va fi abordata metodologia asigurarii mentenantei investitiei pe fiecare obiect in parte proiectat.

Proiectul va fi verificat de verificatori atestati MLPAT si anume: instalatii hidrotehnice, instalatii electrice, rezistenta si stabilitate.

Ofertantii vor elabora documentatiile de avize, documentatia DTAC.

In detalierea ofertei se va prezenta distinct fiecare etapa solicitata.

Toate documentele vor fi prezentate autoritatii contractante pentru verificare.

2 INFORMATII DESPRE SANTIER2.1 Locatie

Localitatea Raca, se afla la extremitatea de sud a judetului Arges si la cea de nord a judetului Teleorman, facand trecerea intre dealurile Costestilor si Campia Burnasului.

La sud se margineste cu comuna Silistea Gumesti, judetul Teleorman, la nord cu comunele Izvoru si Ungheni, la est are ca limita raul Teleorman si comunele Popesti si Tatarasti, la vest comunele Caldararu si Mirosi, avand ca limita linia ferata Rosiori - Costesti.

2.2 ntinderea antieruluiReteaua de canalizare prevazuta din tuburi PVC cu diametrul Dn : Dn 250x6,2 mm va pastra trama stradala si va avea lungimea totala de 25563 mReteaua de canalizare va fi pozata pe marginea drumului comunal la limita carosabilului.

2.3 Dreptul de proprietate asupra terenuluiTerenul pe care urmeaz a se executa investiia este in administraia Consiliului Local Raca, conform Inventarului bunurilor care aparin domeniului public al comunei publicat in Monitorul Oficial nr. 609 bis din 16 august 2002.2.4 Conditii climatericeClima regiunii este temperat continentala cu:

temperatura medie anuala +9-10 grade Celsius;

precipitatiile medii anuale ating valoarea de aproximativ 700 mm;

directia predominanta a vanturilor este cea nord vestica.

Conform STAS 6054/1977, adancimea de inghet a pamanturilor in zona localitatii Raca este cuprinsa intre 0,90 si 1,00.

2.5 Date topograficeLa intocmirea planului de situatie la scara 1:500 s-a determinat o retea de puncte GPS, coordonatele fiind determinate in sistemul Stereografic 1970, sistem de cote Marea Neagra 1975.

2.6 Investigatii Geologice

Relieful este alctuit din partea nordic a cmpiei Gvanu Burdea i este format din dealuri i vi nguste. La sud se mrginete cu comuna Silitea-Gumeti, din judeul Teleorman, la nord, cu comunele Ungheni i Izvorul de Jos, la estare ca limit rul Teleorman, satele Palanga, Popeti, Slobozia-Trznitu i Ttrtii de Sus. Iar la vest, comunele Miroi i Cldraru, avnd ca limit linia fierat Roiori-Costeti.

Ca forme de relief predomin cmpia (cmpia Gvanu-Burdea) i dealurile Bucovului i Teleormanului. n partea de est se afl dealurile Teleormanului, care vin dinspre Costeti i se pierd dincolo de Ttrti, atingnd n unele locuri 200 m. nlime.; la nord, dealurile Bucovului iPiscului; la vest- dealurile Strmbei i n interior dealurile Barbeului i Purcarului.

Cmpiile mai importante sunt: Cocovele, Izvoarele, Strmba i Tudoria. Dintre ape, rul cel mai apropiat de sat, cu debitul cel mai mare este Teleormanul care izvorte mai jos de Sltioare i merge paralel cu drumul naional Piteti-Costeti-Alexandria, vrsndu-se n rul Vedea. Rul Cinelui sau Strmba, pe a crui vale s-a aflat localitatea Rca pn la 1830, se gsete la vest de sat, pornind din Cmpia Burzii i trecnd prin comuna Silitea-Gumeti. Rul Bucov izvorte din Humele i trece prin sat desprind satul Bucov de Rca, vrsndu-se n dreptul satului Ttrti n rul Teleorman. Mai menionm Barbeul care pleac din dreptul morii i se vars n prul Bucov i Purcarul care strbate Rca, desprind-o n dou: Rca -Veche i Rca -Nou i se vars tot n Bucov.Aceste ultime dou priae curg doar atunci cnd plou mai mult sau cnd se topesc zpezile. Vile mai importante sunt: Valea Bucovului, din care face parte i Valea Ghiincioaei, Grdinrii (La fntna lui Crmid), Vlceaua Adnc, ntre Palanga i Rca, la jumtatea drumului, Vjietoarea, Valea Teleormanului, Valea Strmbei i Valea Plescrii.

Clima localitatii este temperat continentala, cu influente rasaritene: iarna sunt vanturi puternice din est (crivatul) si vara- austrul (ce bate din vest).

Din punct de vedere geoseismic, localitatea Raca se incadreaza in zona macroseismica de gradul VIII (opt) conform STAS 11100/2-77.

Conform raionarii geoseismice a teritoriului Romaniei, comuna se incadreaza in zona de protectie antiseismica conform P 100/92 in zona C avand Tc = 1,0 sec si Ks = 0,20.

Conform P66-2001, cap.2, art.2.4 lucrearea se incadreaza conform STAS 4273, in categoria 4 si in clasa de importanta IV.

In zona se disting ca entitati morfologice majore platforma Raca la nord si Campia inalta la sud.

3 CERINTE GENERALE DE PROIECTARE3.1 Date principalePentru asigurarea canalizarii si epurarii apelor uzate menajere a comunei Raca se vor executa urmatoarele lucrari: o statie de epurare, reteaua de canalizare, camine de inspectie si schimbare directie, statii de pompare.

Statia de epurare ape uzate menajere s-a dimensionat pentru Q = 250 mc/zi si este amplasata pe terenul unde a fost groapa de gunoi in zona neinundabila, emisar fiind paraul Valea Bucov.

Schema de epurare propusa corespunde debitelor caracteristice de ape uzate si concentratiilor indicatorilor avuti in vedere pentru acestea, si urmrete n mod special reinerea materiilor n suspensie (MS), a substanelor flotante, eliminarea substanelor organice biodegradabile (exprimate prin CBO5) i eliminarea compuilor azotului i fosforului.

Solutia de epurare adoptata are la baza un modul de epurare compact, containerizat. Pentru aceasta, schema de epurare cuprinde urmtoarele obiecte tehnologice:

retele tehnologice

camine de canalizare

bazin de prepompare apa menajera

treapta de epurare mecanica primara (gratar manual)

bazin de egalizare, omogenizare si pompare apa menajera

treapta de epurare mecanica finala

treapta de epurare biologica

unitate de dezinfecie cu ultraviolete

unitate de stocare si dozare coagulant

bazin colectare si pompare sediment

unitate de deshidratare sediment

platforma depozitare containere deseuri

Apele uzate menajere care provin din comuna Raca vor trece printr-o statie de epurare totala prevazuta a se realiza in solutie compacta si apoi in emisar: paraul Valea Bucov in zona marcata pe planul de situatie printr-un colector din PVC avand diametrul de 250 mm si lungimea de 100 metri.

La deversarea apelor uzate in emisar se amenajeaza o gura de varsare (din beton simplu) pentru consolidarea malului albiei.

Reteaua de canalizare proiectata are lungimea L = 25563 m si are urmatorul diametru: Dn 250x6,2 mm.

Lungimile conductelor de canalizare pe diametru sunt:

Denumire drumuriDn 250x6,2mm

DJ 679E1759

DJ 679A2417

DC 439864

DC 4382026

DC 4371684

DC 4361486

DC 4351584

DC 1292535

DS 11158

DS 112202

DS 11348

DS 114323

DS 13542

DS 13683

DS 186335

DS 224115

DS 225206

DS 230817

DS 259235

DS 301344

DS 336100

DS 418149

DS 428325

DS 435 bis453

DS 44085

DS 499384

DS 545706

DS 57285

DS 606257

DS 61391

DS 661176

DS 668115

DS 695198

DS 696140

DS 706446

DS 847207

DS 857105

DS 890149

DS 958106

DS 97891

DS 98558

DS 996117

DS 1022324

DS 1092215

DS 1152266

DS 1201324

DS 1251352

DS 1255166

DS 1330100

DS 1400193

DS 148582

DS 161380

DS 1722230

DS 1801211

DS 1831161

DS 2156266

DS 229385

DS 2347247

DS 2410252

DS 2697162

DS 2763141

TOTAL25563

Reteaua de canalizare se va executa din conducta de PVC100 Sn4, adancimea minima de pozare a retelei va fi de 1,2 m pe un pat de nisip de 20 cm. Adancimea maxima va fi de 6 m.

Semnalizarea lucrarilor se va face cu banda de avertizare din polipropilena.

La realizarea lucrarilor se vor utiliza materiale agrementate conform reglementarilor nationale in vigoare, precum si a legislatiei si standardelor nationale, armonizate cu legislatia Uniunii Europene, aceste materiale trebuie sa fie in concordanta cu prevederile H.G. nr.766/1997 si Legea nr. 10/1995 privind obligativitatea utilizarii de materiale agrementate la executia lucrarilor.

Caminele de vizitare

Pentru buna functionare a si intretinere a retelei s-au prevazut camine de vizitare la o distanta de max. 60 m intre ele in linie dreapta si la fiecare schimbare de directie.

Pentru functionarea sistemului de canalizare s-au proiectat 672 de camine de vizitare, la care se vor adauga inca 6 camine de pe colectorul de deversare.

Subtraversari

La intersectiile cu drumurile laterale s-au proiectat subtraversari, care se vor executa in foraj orizontal cu tub de protectie din OL Dn 400 cu L = 3.5 24 m.

Subtraversarile vor fi amplasate pe strazile:

Denumire drumuriSubtraversare in foraj orizontal cu tub de protectie din OL Dn 400mm/ Lungime

DJ 679E64,50

DJ 679A26,00

DC 43924,50

DC 43882,50

DC 43787,50

DC 43649,00

DC 43579,50

DC 12949,00

DS 1110

DS 1127,00

DS 1130

DS 11421,50

DS 1354,50

DS 1360

DS 1869,00

DS 2246,50

DS 22511,00

DS 23030,00

DS 2599,00

DS 30115,00

DS 3364,00

DS 4180

DS 4280

DS 435 bis17,00

DS 4400

DS 4990

DS 54529,00

DS 5720

DS 6060

DS 6130

DS 6610

DS 6680

DS 6950

DS 6960

DS 7069,00

DS 84710,00

DS 8570

DS 8900

DS 9580

DS 9780

DS 9850

DS 9960

DS 10220

DS 10926,00

DS 115211,00

DS 12016,00

DS 12514,00

DS 12554,00

DS 13300

DS 14007,00

DS 14855,50

DS 16130

DS 17224,50

DS 18014,50

DS 18316,00

DS 215611,00

DS 22930

DS 23475,00

DS 24105,50

DS 26970

DS 27630

TOTAL725,00

Statiile de pompare

Statiile de pompare vor fi realizate din beton armat in cheson deschis cu Di = 2.00 m si Hi = 5.00 m.

SP1 va fi echipata cu 2 electropompe pentru ape uzate cu caracteristicile: Q = 4 mc/h, H = 7 mCA. Conducta de refulare aferenta acestei statii de pompare este realizata din PEHD PE80 Dn110 si are lungimea de 283 m.






Descrierea fluxurilor tehnologice si a componentelor schemei de epurare

Fluxuri tehnologice

a) Linia apei const din:

prepomparea apei menajere la gratarul manual;

reinerea materiilor grosiere in gratarul manual;

reinerea nisipului si grasimilor in deznisipator/separator grasimi;

egalizarea debitelor i omogenizarea compoziiei apelor uzate n bazinul de egalizare, omogenizare;

alimentarea n mod continuu prin pompare i cu o plaja de debite corespunzatoare a unitatii de epurare compacta, containerizata;

reducerea substanelor organice prin epurare biologic n blocurile de tancuri aferente unitatii de epurare compacta, containerizata, instalaie ce poate realiza i nitrificarea-denitrificarea apelor uzate prin secvene de exploatare corespunztoare;

dezinfecia apelor uzate epurate cu raze ultraviolete, ce se realizeaz ntr-o instalaie ataat unitii. Aceast metod de dezinfecie este preferat clorinrii, din cauza formrii n cursul de ap receptor de compui toxici pentru flora i fauna acvatic;

controlul calitatii apelor uzate epurate si dezinfectate prin intermediul caminului de prelevare probe;

b) Linia sedimentului const din:

evacuarea nmolului din tancul de sedimentare primar aferent unitatii de epurare compacta, containerizata ntr-un Bazin de colectare si pompare. Un lucru deosebit de important l constituie absena sedimentului n exces datorit aplicrii unei tehnologii performante de epurare biologic.

decantarea sedimentului in Bazinul de colectare si pompare sediment si pomparea acestuia in Unitatea de deshidratare cu saci filtru din cadrul Camerei tehnice si/sau inapoi in tancurile de coagulare pentru necesitati de intretinerea a procesului biologic de epurare

deshidratarea sedimentului in Unitatea de deshidratare cu saci filtru si evacuarea gravitationala apei rezultate in Bazinul de pompare apa menajera, iar a namolului deshidratat in saci cu ajutorul caruciorului pe Platforma de depozitare pentru scurgere.

c) Linia nisipului si grasimilor const din:

evacuarea nisipului colectat in Desnisipator/separator grasimi prin pompare in Bazinul de spalare si scurgere nisip;

spalarea si scurgerea nisipului in Bazinul de spalare si scurgere nisip si evacuarea gravitationala a apei de spalare in Desnisipator/separator grasimi, iar a nisipului in saci cu ajutorul caruciorului pe Platforma de depozitare pentru scurgere;

colectarea gravitationala a grasimilor in Bazinul de colectare grasimi;

evacuarea grasimilor colectate prin vidanjare;3.2 Restrictii privind impactul asupra mediuluiDin analiza efectuata in cadrul studiului de impact se desprind o serie de concluzii:

factorul de mediu apa nu va fi poluat, avand in vedere modul organizat in care se realizeaza canalizarea;

factorul de mediu aer nu va fi influentat de loc, deoarece nu se produc emisii de puluanti in atmosfera;

factorul de mediu sol, nu este afectat in mod major, datorita modului de colectare a deseurilor si a modului de organizare a folosirii terenurilor;

poluarea fonica se raporteaza in special la zona studiata si nu afecteaza zonele locuite.

Se desprind o serie de recomandari pentru exploatarea sistemului:

in cadrul acestor lucrari, o atentie deosebita trebuie acordata modului in care sunt colectate apele uzate;

lucrarile propuse, trebuie sa se realizeze astfel incat sa nu influenteze in nici un fel lucrarile existente in zona;

lucrarile de canalizare trebuiesc concepute, astfel incat sa se incadreze in sistemul general de canalizare al comunei prevazut in Planul Urbanistic General.

Element de impact pozitiv pentru reteaua de canalizare si statia de epurare:

reteaua de canalizare este continua si sigura;

retelele de canalizare si statia de epurare a apelor uzate constituie un mijloc de protectie si aparare a sanatatii populatiei si a mediului inconjurator;

statia de epurare are rolul cel mai important, acela de a indeparta din apele uzate substantele in suspensie, coloidale in solutie, substantele toxice si microorganismele, in scopul protectiei mediului inconjurator (emisar, sol, aer);

apele tratate si evacuate sunt aduse la un grad de puritate, astfel incat nu pericliteaza sanatatea publica, viata animalelor, flora sau fauna acvatica si nu aduce pagube agriculturii si vegetatiei;

locuitorii comunei care vor beneficia de reteaua de canalizare vor avea un grad de confort sporit;

se influenteaza pozitiv venitul sectorului public.

Schema de epurare propusa corespunde debitelor caracteristice de ape uzate si concentratiilor indicatorilor avuti in vedere pentru acestea, si urmrete n mod special reinerea materiilor n suspensie (MS), a substanelor flotante, eliminarea substanelor organice biodegradabile (exprimate prin CBO5) i eliminarea compuilor azotului i fosforului.

Solutia de epurare adoptata are la baza un modul de epurare compact, containerizat.

La deversarea apelor uzate in emisar se amenajeaza o gura de varsare (din beton simplu) pentru consolidarea malului albiei.

Efluentul statiei de epurare trebuie sa indeplineasca valorile indicatorilor de calitate prevazuti in Normele Europene si ale NTPA 0,11 /2002, dupa cum urmeaza:

- pH

6,5 8,5

- materii in suspensie (MTS)

35mg/dm3

- consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5) 25mg/dm3

- azot amoniacal (NH+4)

2 mg/dm3

- fosfor total (P)

1 mg/dm3

- consum chimic de oxigen (CCOCr)

125 mg/dm3

- detergenti sintetici

0,5 mg/dm

- substante extractibile

20 mg/dm3

Pentru indeplinirea cerintelor de calitate a efluentului, in statia de epurare este necesar a se realiza urmatoarele eficiente de epurare:

- materii in suspensie

90%

- consum biochimic de oxigen la 5 zile

93%

- azot amoniacal (NH+4)

93%

- fosfor total (P)

80%

- consum chimic de oxigen (CCOCr)

86%

- detergenti sintetici

98%

- substante extractibile

33%

In conditiile in care sunt respectate conditiile de evacuare in emisar se poate afirma ca impactul produs de apele uzate menajere asupra factorilor de mediu este neglijabil.

Pentru consolidarea malului albiei, la deversarea apelor uzate in emisar se amenajeaza o gura de varsare (din beton simplu) .

Poluantii ce pot fi emisi in aer dupa inceperea activitatii de exploatare au drept sursa principala statia de epurare.

De aceea se recomanda ca realizarea dezinfectiei sa se faca cu ultraviolete, care prezinta avantaj fata de solutia clorinarii, cea din urma varianta conducand la producerea de compusi toxici in mediul natural.

Instalatia de dezinfectie cu ultraviolete asigura o eficienta de pana la 99% privind reducerea coliformilor totali:

Fata de cele mai sus mentionate se apreciaza ca impactul emisiilor in atmosfera este neglijabil.

Solul poate fi afectat temporar in timpul executiei obiectelor investitiei (prin executarea transeelor de pozare a conductelor de si in timpul executiei statiilor de pompare si a statiei de epurare) si permanent prin executarea constructiilor (statii de pompare si constructiile si platformele betonate din cadrul statiei de epurare).

In vederea protectiei solului se recomanda analizarea si prevederea de fonduri pentru urmatoarele categorii de lucrari suplimentare:

pichetarea si delimitarea zonelor pe care urmeaza sa se faca excavatii pentru amplasari de constructii definitive si transee pentru pozari de conducte;

pentru suprafetele de teren care urmeaza a fi acoperite definitiv cu constructii, platforme betonate si cai de acces trebuie analizata recuperarea invelisului de sol vegetal si utilizarea lui pe unele suprafete unde stratul de sol este deficitar atat ca grosime cat si ca bonitate;

pentru zonele in care urmeaza a se efectua excavatii pentru ingroparea conductelor de canalizare stratul de sol se va decoperta pe toata grosimea profilului sau si se va depozita separat pentru conservare in vederea refolosirii lui la completarea astuparii acestor obiective;

pentru depozitarea rocii parentale ce urmeaza a se excava de sub profilul de sol se vor proteja spatiile viitoarelor constructii cu folie impermeabila care urmeaza a fi asternuta peste solul vegetal ce va suporta amplasamentul viitoarei investitii;

toate depozitele de materiale din incinta (de sol vegetal, de roca parentala sau de unele materiale de constructii), se vor proteja impotriva eroziunii eoliene sau a efectului erozional al apelor meteorice, prin acoperirea integrala a lor cu folii impermeabile ce se vor fixa si stabiliza la sol cu caramizi;

toate depozitele de materiale de constructii (ciment, var, cuvele de mortar si beton, materialul de balastiera, etc.) se vor amenaja numai dupa ce in prealabil suprafata de sol vegetal pe care urmeaza a se constitui a fost protejata cu folie impermeabila.

Luand in considerare cele prezentate se apreciaza ca investitia propusa va avea un impact neglijabil asupra solului.

Zgomotul produs de obiectele viitoarei investitii poate fi datorat motoarelor electropompelor de la statia de epurare si de la puturile de exploatare.

Din punct de vedere al surselor de zgomot si de vibratii putem afirma ca acestea nu apar deoarece conducta se va monta ingropat sub adancimea de inghet, respectiv sub 1,50 m de la cota terenului sistematizat CTS. Echipamentele care se monteaza la nivelul statiei de epurare sunt prevazute prin constructie cu sistem de atenuare a vibratiilor ce s-ar putea transmite retelelor.

Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor ce se impun sunt: echipamentele de pompare se vor monta in camerele de vane incaperi din beton armat semiingropate.

In final se considera ca impactul negativ investitiei asupra mediului este neglijabil.

Template R-2.1.1

caiet de sarcini

Documents