cai venoase centrale

7/27/2019 Cai Venoase Centrale

1/48

CAILE VENOASE CENTRALE

(CVC)


2/48

Cateterismul Venos

Introducerea in sistemul venos, pe cale

transcutanata sau prin abord chirurgical a unuicateter de dimensiuni variabile.

Scopul :

- Scop diagnostic (monitorizare)

- Scop terapeutic (alimentatie parenterala, hidratare,

chimioterapice, transfuzii)


3/48

CVC De ce?

Acces vascular limitat

Administrarea de fluide cu osmolaritate crescutasau medicatii agresive pentru peretele venos

Administrarea frecventa de sange si produse desange.

Administrarea de multiple medicatii

Prelevarea frecventa de sange pentru analize Masurarea presiunii venoase centrale

Hemodializa


4/48

Tipul de CVC utilizat

Depinde de :

Starea pacientului

Durata anticipata a tratamentului


5/48

Tipuri de CVC

CVC introduse periferic

CVC netunelizate

CVC tunelizate

CVC cu camera implantata


6/48


Utilizate pentru tratament pe termen mediusau lung

Pot avea lumen simplu sau dublu

Se insera percutan Vena bazilara

Vena cefalica

Extremitatea distala ajunge in vena cava

superioara

Poate fi inserata de asistente de reanimarespecial pregatite


7/48



8/48



9/48



10/48

CVC introduse periferic - practic

Perfuzarea de fluide si prelevarea de sange dinaceste CVC cu lumen subtire poate fi maidificila

Perfuzarea este mai lenta si au risc crescut de

obstructie rapida La fiecare schimbare de pansament trebuie

masurata portiunea externa a CVC Pansamentul actioneaza ca o masura

antibacteriana si serveste la fixarea cateterului Pe intervalele in care nu sunt utilizate,

cateterele trebuie spalate cu solutie deheparina si inchise


11/48

CVC netunelizate

Utilizate pentru tratamente pe termen scurt

Introducerea se face percutan in :

Vena subclaviculara

Vena jugulara interna

Vena femurala

Poate avea de la 1 la 4 lumene sau cai de

intrare

Lungimea obisnuita este de 6 - 8 inci


12/48

CVC netunelizate


13/48

CVC netunelizate


14/48

CVC netunelizate - practica

Pot fi inserate rapid Nu sunt flexibile si se pot fisura usor

Pot iesi mai usor sau ajunge in alta vena

Au rata cea mai mare de infectii

Schimbare periodica a pansamentului

necesitand masuri antiseptice CVC neutilizate trebuie spalate cu

heparina si inchise


15/48

CVC tunelizate

Utilizate pentru tratamente de lunga durata

Se insera chirurgical

O postiune de cateter se afla intr-un tunel

subcutanat pana intra in vena Nu necesita pansamente dupa cicatrizarea

locurilor de inserara, cu exceptia pacientilorimunodeprimati

Firele de sutura se scot dupa 7-10 zile

Portiunea externa a cateterului poate fi reparata


16/48

CVC tunelizate


17/48

CVC tunelizate


18/48

CVC tunelizate


19/48

CVC tunelizate - tipuri

Cateter Hickman Cateter Broviac

Cateter Groshong


20/48

Cateter Hickman


21/48

Cateter Broviac

Similar cateterului

Hickman, dar de

dimensiuni mai mici.

Este utilizat in pediatrie


22/48

Cateter Groshong


23/48

CVC cu camera implantabila

Utilizat pentru terapii de lunga durata(oncologie/hematologie)

Implantate chirurgical

Au o capsula metalica sau din plastic

Cateterul din silicon este plasat in vena

cava superioara Pansamentul este necesar pana la

cicatrizarea locului de insertie


24/48


Este un cateter legat la un rezervor.

Cateterul este un CVC pentru ca este plasat lanivelul toracelui in vena cava superioara la

varsarea in atriul drept. Cateterul este tunelizat sub piele inainte de a

intra in vena subclaviculara.

Rezervorul sau cutia este pozitionata sub

grasimea subcutanata si fixata la peretele toracic.

Cutia este utilizata pentru a realiza o perfuzie cuajutorul unui ac special.


25/48



26/48



27/48

27


Pot fi accesate numai cu unac special in unghi drept,

denumit acul HUBER


28/48



29/48

CVC cu camera implantabila - avantaje Mentinerea capitalului venos

Riscuri infectioase mai mici comparativ cu un cateter extern

Posibilitatea de a perfuza cantitati mari de medicamente peaceeasi cale fara risc de alterare a vaselor

Perfuzie continua sau discontinua mai confortabila

asigurand un acces mai usor si mai rapid Permite tratamente ambulatorii in conditii de siguranta

Permite, realizarea de recoltari sanguine pt analize,administrarea de produse sanguine, alimentatieparenterala

Pastrarea calitatii vietii pacientului (bai si dusuri posibile,confort estetic), disparitia spaimei de intepaturi , duratade viata lunga a dispozitivului.


30/48

Utilizare Port-a-cath - practic

Materiale necesare:

Ac Huber de dimensiuni corespunzatoare,

comprese cu betadina, seringa de 10

ml cu sr fiziologic, seringa de 5 ml cu

100 unitati/ml Heparina, manusi sterile

Spalarea mainilor

Localizarea septului cutiei prin palpare

Punerea manusilor sterile

Cuplarea acului cu o tubulatura in care se

introduce ser fiziologic apoi se lasa

sistemul cuplat

Curatarea pielii de la centru in jurul cutiei

cu compresele betadinate. Se face o

miscare circulara dinauntru in afara


31/48

Introducerea acului

Fixarea camerei implantabile si

septului intre doua degete,

punand pielea sub tensiune.

Se impinge ferm acul,perpendicular pe piele si sept

pana cand atinge fundul

camerei


32/48

Introducerea acului


33/48

Stabilirea functionalitatii

Stabiliti ca acul este plasat corectin camere prin aspirarea de sangeapoi introduceti 10 ml solutie serfiziologic.

Daca acul ramane pe loc pttratamente, se va acoperi cu unpansament ocluziv transparent.Nu se va acoperi cu vata saucomprese.

Dupa ce sangele este recoltatsau/si medicatia administrata,cateterul va fi spalat cu 10 ml serfiziologic si 5 ml solutie Heparina100 unitati/ml.


34/48

34

Complicatii ale insertiei cateterelor

Punctie arteriala accidentala

Hematom localation

Extravazari

Infectii

Flebite

Pneumothorax


35/48

35

Complicatii sistemice

Infectii

Tromboza venoasa profunda

Embolie pulmonara

Sdr de vena cava superioara


36/48

36

Complicatii mecanice

Migrarea varfului cateterului

Ruperea sau alterarea cateter

Ocluzie cateter


37/48

Riscul de infectii

Riscul infectios constituie problema majora a

CVC, tinand cont si de accesul direct la o vena

de calibru mare care permite raspandirea

germenilor

O tehnica aseptica corecta trebuie utilizata

pentru a preveni infectiile.

Metoda preferabila este de a utiliza o tehnica

sterila oricand este posibil.


38/48

Reguli de utilizare CVC

Dupa insertia cateterului, se va apica unpansament steril ocluziv sau un pansamenttransparent ocluziv peste punctul de insertie

Se va aspira sange pe fiecare lumen pentru averifica functionalitatea si pozitionarea corecta

Inainte de utilizare se va verifica obligatoriupozitionarea CVC prin examen radioscopic si

radiografic Fiecare lumen al cateterului va fi inchis printr-un

dop specific


39/48


Se vor utiliza numai sisteme fara ac pentru a

acesa o cale venoasa centrala

Dispozitivele de perfuzie vor fi folosite pentru

toate perfuziile

Cateterele trebuie inchise (clampate) atunci

cand se scoate dopul sau atunci cand nu este

utilizat


40/48


Clatirea (Flushing) cateterelor

Fiecare lumen este tratat ca un cateter separat

Dopurile de la catetere sunt curatate energic cualcool

Se vor utiliza pentru injectii de medicamente sau

clatirea cateterelor numai seringi de minim 10 ml

Nu se vor utiliza seringi mai mici de 10 ml pentru ca

creaza o presiune prea mare


41/48


Daca un cateter nu este mentinut perfuzatcontinuu, trebuie inchis dupa clatire sispalare cu solutie de Heparina Copii cu > 10kg si adulti solutie cu 100 unitati

Heparina/ml Nounascutii si copii < 10kg 10 unitati

Heparina/ml

Pentru alte situatii se respecta protocolul

Se va clampa cateterul in timp ce seperfuzeaza ultima de ml de solutie despalare


42/48


Epaluarera locului de insertie a cateterului sideterminarea lungimii portiunii externe acateterului se realizeaza la fiecare schimbare

de pansament Schimbarea tubulaturii de perfuzie se

realizeaza la fiecare 72ore

Doburile si elementele de legatura se schimbala fiecare 3-7 zile, in functie de protocolullocal


43/48


Schimbarea pansamentului de la cateter

Se utilizeaza tehnica sterila

Se schimba oricand este umed, murdar sau

desprins

Se schimba la 7 zile daca este transparent

Se schimba la 48 ore daca foloseste comprese

Curatarea pielii in jurul punctului de insertie seface prin miscari circulare dinauntru in afara. Se va

curata si cateterul cu alcool


44/48


Pentru recoltarile de sange

Prima proba de sange aspirata se arunca

Se recolteaza proba pentru analize Se clateste cateterul cu 10 ml solutie

fiziologica

Se spala cu solutie de heparina si se inchidecateterul


45/48


Monitorizarea complicatiiilor

Infectii

flebite

septicemie sau reactii pirogene Embolism gazos

Thromboza/occluzie

Extravazare

Alterare cateter


46/48

Sfaturi pentru pacient la domiciliu

Spalarea corecta a mainilor si utilizarea

tehnicii sterile

Procedura de schimbare a pansamentului si

frecventa

Procedura de clatire a cateterului si inchiderea

sa

Observarea cateterului si a punctului de

insertie


47/48

Cand trebuie chemat medicul

Febra frisoane, dispnee, ameteli Durere, roseata, edem, sau scurgeri la punctul de

insertie Rezistenta la injectare, durere sau reflux in timpul

clatirii Gaura sau fisurare cateter Sangerare excesiva la locul insertiei Modificari in lungimea portiunii externe a

cateterului Edem al gatului, feteri, piept sau brat


48/48

Scoaterea cateterului

Se urmareste politica institutiei Pentru cateterele percutane subclaviculare

sau jugulare, se plaseaza pacientul in pozitieTrendlenburg si este pus sa faca manevraValsalva

Se scoate cateterul si se aplica compresiunelocala cu pansament ocluziv

Se verifica cateterul daca este intreg

Se de cateterul la laboratorul bacteriologic

cai venoase centrale

Documents