cafea -fisa produs

8/13/2019 Cafea -fisa produs

1/16

Opritescu Ioana Maria Mihaela

Facultatea de Marketing, an I

Grupa 2

Fisa produsului Cafea boabe verzi

1. Scurta prezentare a produsului

Ce este cafeaua ?

Cafeaua este o planta care creste in zonele subtropicale. e nu!ele ei stiintific

Coffea "rabica, Coffea Canephora sau Coffea #iberica, arbustul produce un fel de

pastai in care se afla se!inte, boabele de cafea cu! sunt denu!ite frecvent. Fiecare

arbust produce apro$i!ativ %&&& de boabe de cafea in fiecare an.

In al doilea rand, cafea este denu!irea folosita pentru bautura care rezulta din

filtrarea apei fierbinti prin boabele pra'ite si !acinate ale plantei. Metoda variaza de

la si!pla fierbere si pana la unele co!plicate, ce i!pun filtrarea repetata prin cafea a

apei sub presiune.

Istoria cafelei

Cafeaua a fost descoperita pentru pri!a data in (stul "fricii, in sec.I), in zona

nu!ita *affa, zona in care se afla astazi (tiopia. O legenda populara vorbeste despre

un pastor de capre pe nu!e *aldi, care a observat un co!porta!ent destul de agitatal caprelor, dupa ce acestea consu!asera fructele unui arbust. Curios de acest

feno!en, *aldi a incercat sa consu!e el insusi acele fructe si a constatat ca ii confera

o senzatie de revigorare.

"uzind despre aceasta planta e$traordinara, calugarii au uscat fructele, astfel

incat sa le poata transporta la !anastirile !ai indepartate. +lterior au reconstituit

fructele cu apa, leau consu!at si au baut lichidul, care ii sti!ula si ii tinea tre'i

pentru rugaciune. lanta se raspandeste ulterior, iar in anul -%/ in Constantinopol se

deschide pri!ul !agazin de cafea. #egea turceasca prevedea ca o fe!eie putea

divorta daca sotul ei nu ii putea oferi ratia zilnica de cafea.

Cafeaua in Europa


2/16

Co!erciantii venetieni au adus cafeaua in (uropa in -0-/. #a inceput, cafeaua

se vindea de catre co!erciantii de li!onada si se credea ca are calitati !edicinale.

ri!ul !agazin de cafea din (uropa a fost deschis la 1enetia in -03, iar celebrul

Caffe Florian din iazza 4an Marco a fost deschis in -2&. Odata a'unsa in (uropa,

aceasta noua bautura a fost puternic criticata de biserica catolica, iar !ulti considerau

ca papa ar trebui sa o interzica, deoarece o nu!eau bautura diavolului. Insa apaCle!ent al1IIIlea, a!ator si consu!ator de cafea, a binecuvantato, spunand ca ar

fi pacat a doar paganii sa beneficieze de ea.

Cafeaua in America

In anii -&&, cafeaua sia croit dru!ul pana in "!erici datorita unui capitan

francez de infanterie care a dus cu sine o !ica planta in lunga sa calatorie peste

"tlantic.

"stazi, peste %&& de !iliarde de cani de cafea sunt consu!ate in fiecare an,

cafeaua fiind cea !ai populara bautura din lu!e.

2. Caracteristici de calitate

rincipalele caracterisitici care deter!ina calitatea sorti!entelor de cafea sunt

ur!atoarele5

Mari!ea boabelor de cafea pentru incadrarea boabelor de cafea introanu!ita categorie de calitate aceste sunt trecute printro serie de site speciale,

fiind astfel sortate in functie de !ari!e.

For!a boabelor de cafea

Culoarea boabelor de cafea Culoarea boabelor verzi trebuie sa fie unifor!a si

stralucitoare, in special in cazul cafelelor "rabica spalate. 4unt !ul i factori in etapele de culegere, uscare, depulpare si sortare care pot afecta culoarea

boabelor verzi. rincipalele culori intalnite la boabele "rabica sunt verde

albastrui, gri verzui, !aroniu verzui, !aroniu. 6iferitele nuan e ale culorii

boabelor verzi sunt, de ase!enea, si un indicator al prospe i!ii cafelei5 cu cat nuan ele de albastru sunt !ai puternice cu atat cafeaua este !ai de calitate si foarte proaspata, in ti!p ce !aroniu galbui reprezinta culoarea cafelelor vechi,

din recolta trecuta. 6aca ne referi! la cafelele 7obusta, culorile de gri galbui

indica o cafea proaspata.

Continutul u!iditatii nu e$ista o standard e$act pentru u!iditatea ideala, insa

este considerat ca un procent de --8 este o valoare buna. O valoare a

u!iditatii peste -2./8 poate duce la aparitia de !ucegaiuri si ciuperci. O

u!iditate sub -&8 conduce la pierderea de aro!a si aciditate.

Calitatea unui lot de cafea poate fi deter!inata si prin nu!arul de defecte pe

care le prezinta cafeaua. entru a deter!ina calitatea se e$trag esantioane de 3&&g din


3/16

loturile de cafea si se nu!ara defectele precu! boabe negre, boabe sparte, fructe de

cafea, boabe uscate, ciupite, gaurite, acre, i!ature, cavita i, buca i de le!n, pa!ant sau pietre 9!ari, !edii, !ici: etc.

Defectele boabelor de cafea

6efecte de culoare5

;oabe negre boabe ce prezinta !ai !ult de 'u!atate din suprafa a e$terioara si con inutul interior negre. (ste considerat a fi principalul defect al boabelorverzi si este un defect !a'or. Motivul pentru care acest defect este atribuit

fer!entarii prelungite a fructelor culese de pe pa!ant, care apoi sufera un

proces insuficient de uscare cu perioade inter!itente de u!ezire. rezen aboabelor negre este rara in procesarea u!eda, cu e$cep ia cazului in caree$ista inca boabe ra!ase din opera iile anterioare in tancurile de fer!entare sicura area insuficienta a canalelor de spalare. in "frica este efectul asupra

boabelor rosii din arbori si se datoreaza atacului Colletotrichu! coffeeanu! si

a altor specii de fungi. "lte posibile cauze5 deficit de carbohidra i in boabele de cafea datorita unor practici de cultura slabe, boabe i!ature care au fost afectate

de o uscare defectuoasa la te!peraturi ridicate 9fara o dezvoltare

!icrobiologica:, boabe !ature


4/16

;oabe sticloase5 sunt rezultatul uscarii artificiale unde sa folosit o te!peratura

prea !are la inceput, rezultand o eliberare rapida a vaporilor de apa.

;oabe ceroase5 boabe de cafea cu aspect ceros, transparent@ culori intre verde

galbui si !aron rosiatic inchis. Celulele au un aspect de degradare, fibroase, la

fel si suprafa a. ;oabele au o crusta aderenta. Cauza5 boabele sunt culese dupa!aturizare, prea tarziu, iar coa'a rosie devine !aron. 6efect serios cu efecte

diferite asupra aro!ei.

;oabe de culoare chihli!barului5 boabe de culoare galbena, de obicei

se!itransparenta. Cauza este lipsa fierului din pa!ant. 6efect !ediu catre

serios@ cafea fara aciditate.

;oabe buboase si patate5 boabele au diferite pete datorita uscarii inco!plete

sau iregulare a perga!entului 9spargerea lui:. etele apar pe boabe datorita

efectului agen ilor o$idan i, care sunt prezen i pe suprafa a esuturilor

provocand stricaciuni. "cestea se dezvolta in ti!pul procesarii boabelor,adesea in ti!pul deco'irii, dar anu!ite stricaciuni sunt introduse de peste sau

boli infec ioase. Fer!entarea incorecta sau folosirea apei cu un con inut ridicat de fier 9for!a iuni de precipitate negre cu taninul din boabe: pentru procesarea u!eda pot, de ase!enea, sa conduca la apari ia petelor.

6efecte de gust si aro!a5

4tinkers 9boabe urat !irositoare:5 cand aceste boabe sunt taiate, dega'a un

!iros neplacut, gre os, care este !ai e$act volatil, acest !iros disparand dupacateva ore. 6efectul este foarte serios, cafeaua avand un gust si o aro!a de

putred, dezagreabil. 9O boaba poate afecta 0 kg de cafea nor!ala:@ boabele

acre in ti!p se transfor!a in stinkers.

;oabe rancede sau acidifiate5 boabe de cafea deteriorate datorita unui e$ces de

fer!enta ie, cu un !iros dezagreabil la taiere si care produc un gust acrisor lapra'ire si la infuzie. 6efect foarte serios@ aro!a acidulata, acrisoara, pot apare

efecte ca5 !iros de ceapa


5/16

"lte anor!alitati5

;oabe i!ature boabe de cafea ne!aturizata, de obicei cu zbarcituri pe

suprafa a@ boabele prezinta o crusta, o coa'a foarte aderenta. ere ii celulelor si structura interna este insuficient dezvoltata. "cestea rezulta din fructele ce au

fost culese cu !ai !ulte sapta!ani inainte de coacere. 6intre !ultele !otive

cunoscute pentru deteriorarea calita ii cafelei, un procent inalt de boabei!ature in sar'e este principalul factor. Culoarea finala a boabelor depinde de

condi iile de uscare, intre verde !etalic si verde inchis, cu o coa'a lucioasa.rezen a scazuta in procesul Aashed, datorita etapei de depulpare si colectariila suprafa a apei rezultat in procesul de flota ie. 6efect serios@ pra'ire lenta si neregulata. Gust accentuat a!ar@ lipsa acidita ii si gust astringent, !etalic@aro!a co!una, ni!ic special.

;oabe uscate5 boabe de cafea cu zbarcituri, incre ite si usoare in greutate. Oscadere nespecifica a calita ii aro!ei. 6efect !ediu catre serios.

Fruct rosu uscat5 fruct uscat al arborelui de cafea. in procesul Aashed poate sa

apara ocazional. 6efect !ediu catre serios@ o scadere nespecifica a calita iiaro!ei.

;oabe sparte5 boabele sunt sparte datorita a'ustarii neadecvate a

echipa!entului de depulpare sau deco'ire, sau a unei e$cesiv de rapide rota ii a cilindrilor in ti!pul depulparii. 4pargerile cele !ai frecvente apar in ti!pul

deco'irii cand cafeaua este prea uscata. ;oabele sparte afecteaza nefavorabil

i!aginea Bar'ei, dar !ult !ai i!portant duc la o pra'ire neunifor!a, pra'indu

se !ai repede decat boabele intregi, tinzand sa se arda. 6efect !inor, dar careare efect negativ asupra calita ii cafelei.

;oabe strivite5 boabe de cafea !ai degraba plate, procesate u!ed 9insuficient

uscate: la depulpare, unde a'ustarea !asinii de depulpare a fost defectuoasa,

sau ali!entarii cu boabe i!ature sau difor!e. "fectarea aro!ei in concordan a cu gradul de daunare al boabei@ gust slab putred pana la foarte rau !irositor.

6efect !inor.

;oabe gaurite5 boabe de cafea atacata intern sau e$tern de insecte "raecerus in

ti!pul depozitarii, datorita unui control inadecvat al depozitarii, sau datoritaatacului asupra fructelor rosii de catre Dpothene!us hae!pei 9perforatorul

boabelor de cafea:. Culoare usor !ai inchisa decat culoarea nor!ala a boabelor

la pra'ire@ o scadere nespecifica a calita ii aro!ei.

;oabe defor!ate 9inclusiv elefant:5 boabe de cafea ce prezinta o for!a

anor!ala, defor!ata, datorita unei cresteri si dezvoltari defectuoase. 6efect

!ediu@ pra'ire neunifor!a, aciditate !ai slaba.

Corpuri straine5 pa!ant si praf 9transportat de vant in ti!pul uscarii:@ pietre

!ici 9culegere negli'enta, uscare pe pa!ant:@ buca i de pulpa 9depulparee$ecutata insuficient:, frag!ente de perga!ent 9a'ustare incorecta sau separare

necorespunzatoare la deco'irea perga!entului: sau frag!ente de boabe


6/16

9prelucrari incorecte, in special la deco'ire:. +neori boabele sunt inca in

perga!ent 9opera ia de deco'ire defectuoasa: sau fructe uscate sunt prezente9varia ii !ari in !ari!ea fructelor, a'ustare incorecta la deco'ire:@ le!nele si

buca i de crengi sunt, de ase!enea, co!une 9datorita unei separari


7/16

4. Codificarea

6atorita sorti!entului bogat de produse Bi servicii pe care productia le

ofera consu!atorilor, sa si!tit nevoia ca acestea sa fie siste!atizate pe baza

anu!itor criteriiClasificarea produselor se face pe baza unui cod,care reprezinta un

ansa!blu de reguli conventionale ce per!ite reprezentarea unei infor!atii prin

co!binarea unor ele!ente si!bolice redate cu a'utorul literelor 9cod alfabetic:,

cifrelor 9cod nu!eric:, sau prin litere Bi cifre 9cod alfanu!eric:.

In (uropa pentru codificarea produselor este folosit inca din anul -E% Codul

european al articolelor 9(" (uropean "rticle u!bering:. "cest cod se prezinta

sub for!a unui sir de -3 caractere ce prezinta ur!atoarea se!nificatie5 pri!ele 2 sau

3 cifre indica tara in care se gaseste inregistrat producatorul 9acesta este reperezntat

de codul I4O al tarii sau de codul (" al tarii in cazul 7o!aniei codul I4O este0%2, iar cel al organizatiei (" 7o!ania este /E%:, E cifre reprezinta codul de

producator si nu!arul de articol 9Codul de producator este atribuit in !od unic

fiecarui producator de catre organizatii neguverna!entale ale utilizatorilor de coduri

de bare, iar nu!arul de articol este alocat de producatori produselor proprii. entru ca

o co!panie sa poata utiliza propriile coduri de bare pe produsele sale trebuie sa

obtina !ai intai codul de producator:, ulti!ul si!bol al codului este reprezentat de

cifra de control 9aceasta se calculeaza in functie de celelalte cifre din cod pe baza

unei for!ule:.

6e e$eplu codul pentru cafeaua Hacobs *ronung 9!acinata, pachet de /&&g:

este5 /E% -2&&&&%&2 -.

rincipalul obiectiv al codificarii este identificarea rapida Bi precisa a

ele!entelor unei !ulti!i@ daca se preiau Bi se!nificatiile relatiilor stabilite intre

ele!entele !ulti!ii respective, codificarea indeplineBte Bi functia de reprezentare a

clasificarii

"ctivitatile co!erciale !oderne presupun localizarea Bi identificarea rapida a

obiectului tranzactiei. in acest conte$t sa consacrat conceptul de trasabilitate,

definit drept aptitudinea de regasire a istoricului, utilizarii i localizarii unei entitati

prin identificari inregistrate, fiind evidente posibilitatile oferite de utilizarea in

scopurile !entionate a unui siste! infor!ational adecvat Bi uBor accesibil, cu! estecodul cu bare.

rincipalele aplicatii ale codificarii cu bare sunt5

nu!erotarea, codificarea Bi identificarea auto!ata a produselor@

gestionarea Bi ur!arirea auto!ata a stocurilor@

identificarea partenerilor de afaceri in co!unicatia co!erciala electronica@

inregistrarea auto!ata la casele de !arcat din !agazine


8/16

5. Aspecte privind standardizarea

Organizatia internationala pentru standardizare 9I4O organizatie ce se ocupa

cu dezvoltare si publicarea standardelor intrnationale:a stabilit ur!atoarele standarde

in ceea ce priveste cafeaua 9 o parte din aceste fiind adoptate si in 7o!ania sub for!ade standarde nationale:5

47 I4O -%%0


9/16

stare verde din genul coffea, fer!entata Bi uscata. 4tandardul contine prevederi

referitoare la caracteristicile organoleptice, fizice, chi!ice, bacteriologice,

to$icologice Bi reguli de verificarea calitatii

47 -3-E0< -EE% Cafeua boabe pra'ite stabileBte conditiile de calitate la

cafeaua boabe pra'ite obtinuta prin pra'irea boabelor crude de cafea. 4tandardul

contine prevederi referitoare la caracteristicile organoleptice, fizice, chi!ice,bacteriologice, to$icologice Bi reguli de verificarea calitatii.

47 -32/< -EE/ Cafea. 6eter!inarea azotului dupa !etoda *'eldhal.

Metoda spectrofoto!etrica

47 -32/


10/16

In ceea ce priveste do!eniul cafelei, etichetarea este regulata prin inter!ediul

directivei Consiliului si arla!entului (uropean nru!arul EE


11/16

Cu toate acestea, tendinta actuala consta in trecerea de la saci te$tili la saci

realizati din !ateriale plastice, care au rolul de a crea o bariera cu per!eabilitate

scazuta, !enita sa stabilizeze !ediul de stocare si sa pastreze substantele volatile din

cafea. In aceste !ateriale, produsele pot fi a!balate fie in vid fie in at!osfera

!odificata.

!. "astrarea

astrarea in conditii opti!e a cafelei verzi presupune crearea ur!atoarealor

conditii5

O u!iditate reltativa a aerului de 0&8

Ke!peratura ideala pentru depozitarea cafelei verzi este de apro$i!ativ 2-JC

6epozitarea cafelei in depozite ce nu respecta conditiile de u!iditatespecificate poate duce la !ucegairea cafelei. Mucegairea cafelei este foarte

periculoasa deoarece aceasta deter!ina aparitia unei to$ine foarte periculoase pentru

functionarea rinichilor si care are si un puternic efect cancerigen Ochrato$ina ".

Indiferent de tipul de a!bala' folosit pentru stocarea cafelei verzi, aceasta este

un bun perisabil si trebuie evitata depozitarea ei pentru perioade de ti!p !ai !ari de

un an.

#. $epozitarea

6epozitarea cafelei verzi trebuie realizata in unitati de depozitare care sa

respecte anite conditii pentru a evita conta!inarea si degradarea prin u!ezire a

acesteia5

Cafeaua trebuie depozitata in depozite bine ventilate si izolate i!potriva apei

sau in silozuri

(ste de preferat ca acoperisul depozitelor sa fie izolat

6epozitarea cafelei nu va fi efectuata in depozite incalizte 9este acceptata

incalirea !ini!a doar pentru a preveni inghetarea conductelor.

In cazul in care in acelasi depozit sunt stocate !ai !ulte tipuri de produse,atunci zona de depoztare a cafelei trebuie sa fie separata de celelalte zone prin

ziduri si usi pentru a nu per!ite accesul rozatoarelor, insectelor, sau

!irosurilor.

4acii de cafea trebuie sa fie depozitati pe paleti la o distanta de !ini! -& c!

fata de sol. u este per!is contactul direct intre sacii de cafea si podeaua

depozitului.

Cafeaua trebuie depozitata la o distanta de !ini! 0& de centi!etrii fata de

tavanul depozitului sau fata de orice perete

(ste interzisa folosirea in interiorul depozitului de substante i!potrivadaunatorilor 9rozatoare, insecte etc.:


12/16

1%.&ransportul

Kransportul cafelei de la plantatie pana la punctele de procesare poate cuprinde

o !ai !ulte etape. e parcursul acestora este absolut vitala respectarea unei serii de

reguli pentru a preveni alterarea cafelei sau di!inuarea calitatii acesteia.

Transportul din tara de provenienta la portul din care se va face expeditia

enru a evita conta!inarea sau u!ezirea cafelei in ti!pul transportului

trebuiesc respectate ur!atoarele reguli5

ivelul !a$i! de u!iditate al boabelor de cafea peste care riscul for!arii de

Ochrato$ina " creste considerabil este -2./8. "cest nivel al u!iditatii nu

trebuie sa fie depasit in nici un !o!ent al transportului

+!ezirea poate fi prevenita prin acoperirea sacilor in ti!pul transportului

"ceasta etapa a transportului poate fi realizata prin5

a: Camioane 9cafea a!balata in saci:. +r!atoarele reguli trebuiesc respectate

pentru !entinerea calitatii cafelei5

Ca!ioanele trebuiesc verificate pentru a descoperi eventualele rupturi ale

prelatelor.

Ca!ioanele trebuie sa fie curate, uscate si fara !iros.

Ca!ioanele nu trebuiesc incarcate cu saci de cafea atunci cand ploua.

u se va intra cu un ca!ion ud in punctul de incarcare< descarcare al acestuia

cu saci de cafea. b: Containere - +r!atoarele reguli trebuiesc respectate pentru !entinerea calitatii

cafelei5

u vor fi folosite pentru transport containere avariate. Containerele vor fi

verificate pentru a nu e$ista puncte de rugina. Containerele nu trebuie sa

prezinte !irosuri straine.

Containerele nu vor fi incarcate


13/16

7iscul de u!ezire este !ai !are in cazul in care cafeaua este transportat in saci

si nu bulk, deoarece contactul sacilor cu partile e$terioare ale containerului,

precu! si spatiul dintre acestia per!it for!area condensului. (ste esential sa

e$iste o distanta !are intre acoperisul containerului si saci.

Transportul maritim pana la portul destinatie ($peri!entele au de!onstrat ca in ti!pul transportului !ariti! nu e$ista

variatii !ari ale te!eperaturii si u!iditatii cafelei. 4e va evita totusi

a!plasarea containerelor ce contin cafea pe pozitie superioare, de ase!enea

acestea nu vor fi a!plasate in apropierea surselor de caldura. (ste de preferat

ca daesupra containerelor ce contin cafea sa fie a!plasat un alt container.

(ste preferat ca transportul sa fie direct, evitanduse transferurile. Kransferul pe

alte nave, !ai ales in porturi situate in zona nordica creste riscul aparitiei

condensului.

Transportul de la portul destinatie la facilitatea de procesare/depozit se

realizeaza in aceleasi conditii ca si transportul din tara de provenienta la portul din

care se face e$peditia. 1or fi respectate aceleasi nor!e pentru !entinerea calitatii

produsului.

'zante ()C*&E+,S - Federatia (uropeana a Cafelei reco!anda ca

transportul cafelei sa fie realizat in siste! FC" 9Free Carrier:. "cest siste!

presupune ca vanzatorul isi indeplineste obligatia de a livra bunurile in !o!entul in

care acesta a predat bunurile unui transportator nu!it de cu!parator, intrun punctprestabilit.

11.$urata medie de viata

Cafeaua verde este un bun perisabil, iar durata !edie de viata este influentata

profunde de conditiile in care se realizeaza depozitarea, dar si considerentele

cli!atologice ale zonei in care se realizeaza depozitarea. In zonele cu u!iditate !are

nu se reco!anda pastrarea 9depozitarea: boabelor de cafea verde pentru !ai !ult de

2 sapta!ani. In functie de a!bala'ul folosit dar si de conditiile de depoztare aceasta

perioada creste insa nu este reco!andat ca perioada de depozitare inainte de

prelucrare sa fie !ai !are de - an.

12.Cadrul normativ privind protectia consumatorilor

(ste asigurat prin acte nor!ative cu caracter general in acest !o!ent

nee$istand nici un alt ordin sau regula!ent care sa faca referire la e$istenta unor

nor!e speciale de asigurare a protectiei consu!atorilor in ceea ce priveste produsul

cafea."ctele nor!ative ce stabilesc cadrul legal privind protectia consu!atorilor in

do!eniul produselor si serviciilor ali!entare cuprinde5


14/16

OG nr.2-< -EE2 privind protectia consu!atorilor 9r2:cu !odificarile si

co!pletarile ulterioare@

#egea nr. 303< 2&& privind co!baterea practicilor incorecte ale co!erciantilor

in relatia cu consu!atorii Bi ar!onizarea regle!entarilor cu legislatia

europeana privind protectia consu!atorilor, cu !odificarile ulterioare@

G nr.E%< 2&&& privind !odalitatea de indicare a preturilor produselor oferiteconsu!atorilor spre vanzare, republicata@

G. /3&< 2&&- pentru aprobarea Instructiunilor de !etrologie legala IM# &-

=rea!balarea unor produse in functie de !asa sau volu!?,republicata@

#ege nr. -/&


15/16

L producerea de denaturari intentionate a unui produs original prin schi!barea

ingredientelor sau a unor faze si operatiuni tehnologice

L i!itarea in scop de frauda

Cafeaua boabe 9fie ea veredea sau pra'ita: poate fi contrafacuta prin ur!atoarele

!etode5L Cafeaua verde poate fi tratata cu apa pentru a deter!ina o crestere in volu! a

boabelor, cafeaua fiind astfel incadrata intro categorie de calitate superioara.

L Cafeaua verde poate fi lustruita sau ii pot fi adaugate diferite substante sau

coloranti pentru ai conferi un aspect si o culoare !ai atragatoare sau pentru a

acoperi defectele pe care aceasta le prezinta. Cafeaua poate fi unsa cu uleiuri,

gelatine, solutii pe baza de zahar in vederea conferirii unui aspect si a unei

culori corespunzatoare cafelei de inalta calitate.

L Inlocuirea boabelor naturale cu boabe de la alte specii

L Inlocuirea boabelor naturale cu boabe artificiale realizare din aluat sau argilaL ($tragere cofeinei

L "!estecarea sau inlocuirea unui sorti!ent de cafea superior cu un sorti!ent de

cafea inferior.

Cafeaua !acinata poate fi contrafacuta prin ur!atoarele !etode5

L "!estecarea cafelei cu diversi pulberi de inlocuitori cu! ar fi nautul, secara,

cicoarea, !altul etc.

L "!estecarea cafelei cu zat de cafea

L "!estecarea unei cafele de calitate superioara cu o cafea de calitate inferioara

sau chiar substituirea acestora

In cazul cafelei prea!balate falsurile constau fie in vanzarea unei cafele de

calitate inferioara ca fiind o cafea de calitate superioara fie prin vanzarea unor cafele

inferioare a!balate in a!bala'e falsificate, ce pirateaza !arci cunoscute de cafea.

"ceste falsuri pot fi descoperite daca se realizeaza o studiere a a!bala'ului sau daca

se evita cu!pararea pachetelor de cafea de la co!ercianti a!bulanti sau din orice alte

surse ce nu confera incredere.

In acest caz falsurile pot fi descoperite prin studierea ur!atoarelor ele!ente ce

tin de a!balarea produsului5L 1erificarea coloritului a!bala'ului pentru a observa eventualelel variatii de

culoare, operatiunea poate fi efectuata si prin co!pararea a!bala'ului cu un

a!bala' si!ilar dar care provine dintro sursa sigura

L 1erificarea claritatii conturilor i!aginilor prezentate pe a!bala'

L 4tudierea !ai !ultor pachete pentru a observa daca e$ista diferente in ceea ce

priveste for!a sau greutatea

L 4e va verifica daca a!bala'ul prezinta toate inscriptiile necesare privind

provenienta produsului

L 4e va verifica daca e$ista o diferenta de gra!a' considerabila fata de greutateinscriptionata pe pachet.


16/16

(fecte asupra econo!iei5 #a nivelul anului 2&&, se aprecia ca, la nivel

!ondial contrafacerea produselor genereaza un profit ilicit de apro$i!ativ 2/&

!iliarde de euro, iar vanzarea produselor contrafacute reprezinta /8 din co!ertul

efectuat la nivel !ondial. In 7o!ania, e$ista do!enii de activitate in care vanzarea

de produse contrafacute reprezinta pana la 0&8 din valoarea pietei.

Confor! statisticilor, in 7o!ania cafeaua se situeaza intre pri!ele -& produsecare inregistreaza cel !ai !are nivel al contrafacerilor. #a nivelul anului 2&&/ este

esti!at ca -/8 din cafeaua vanduta pe teritoriul 7o!aniei era contrafacuta.

(fecte asupra sanatatii5 rodusele contrafacute sunt realizate in general din

!aterii pri!e de natura indoielnica, care nu respecata nici un standard de calitate, de

cele !ai !ulte ori acestea fiind conta!inate. In cadrul procesului de fabricatie al

acestora nu sunt respectate nor!e privind igiena sau ur!arirea calitatii pe tot

parcursul procesului de productie. "!balarea poate fi efectuata in !ateriale

neverificate ce pot contine substante periculoase pentru sanatate.Organizatia Mondiala a 4anatatii, clasifica in cadrul Code$ "li!entarius

conta!inantii si poluantii bunurilor ali!entare in ur!atoarele grupe5

pesticide 9insecticide anorganice, uleiuri sau e!ulsii, insecticide vegetale,

insecticide organice de sinteza, fungicide Bi bacteriostatice ierbicide,

desfoliante, alte pesticide, ne!atocide, rodenticide etc.

produse chi!ice industriale 9dio$ine, difenili policlorurati, alte produse

chi!ice, recipiente Bi !ateriale de a!bala' i!proprii:.

!etale grele Bi alte ele!ente

!icoto$ine alti conta!inanti !icrobiologici

cafea -fisa produs

Documents