EVANGHELIILE - O PRIVIRE DIN PERSPECTIVA ISTORICA (III)Clasat in: Istorie alternativa @ 8:01 am Adrian Popovici[episod anterior si alte articole din rubrica Historia Universalis]Motto:Pentru a crede cu certitudine, trebuie sa incepem prin a ne indoi. - Stanislaus LescynskiCandva tariu, va veni Cineva pe acest pamant de multe ivoade, si !ara de pri"ana se va !ace trup cu dumneeire# si !ara de sovaire patimind, va s!arama "otarul cel !ara de vindecare al stricaciunii# siaceasta se va !ace din pima poporului necredincios, si pe-o inaltime va !i rasti$nit, si %l cu blandete le va patimi pe toate, de buna voie su!erindu-Le-Solon At"enianul, !iloso! pa$anEvangheliile - cadrul i!"ric (II)Tabloul confesional al Tarii finte era foarte diversificat in vremea !antuitorului Hristos si a pre"atit cadrul propice scrierilor nou testamentare# $upa cum am remarcat de%a& "ruparile reli"ioase iudaice erau in asteptarea unor timpuri mesianice& intuite pe ba'a scrierilor vetero(testamentare& insa oprimarea poporului iudeu a facut diferita perceptia sa despre Imparatia Cerurilor# In continuarea celorpre'entate in episodul precedent& vom completa tabloul confesional cu celelalte partide reli"ioase care au %ucat un rol important in derularea Istoriei !antuirii#$esi apar ca unele dintre cele mai neatractive persona%e ale )van"*eliilor& carturarii au +ndeplinit una dintre cele mai importante slu%be spirituale din Israel# $atoria lor era sa multiplice prin copiere e,emplarele scrierilor sfinte# Cu timpul ei au a%uns sa cunoasca e,traordinar de bine -litera. cripturii si treceau +n popor drept o clasa c*emata sa informe'e si sa corecte'e +n probleme de +nvataturi /iblice# 0uca +i numeste: -+nvatatori ai 0e"ii. 10uca 2:304# 5r"oliul lor scolastic i(a pus repede +n conflict cu !antuitorul Hristos& care desi nu studiase +n nici una din scolile lor& +si permitea sa interprete'e criptura +n fata poporului +ntr(un fel nou si nemai+nt+lnit +n -traditie.# 6opularitatea -+nvatatorului. din 7a'aret era vesnic o pricina de invidie pentru clasa carturarilor 1!atei 2:88(894#Irodianii& aceasta "arda numita dupa numele dre"atorului Irod& erau un fel de politie neoficiala a Templului# ub oc*iul +n"aduitor al stap+nirii romane& irodienii patrulau prin curtile Templului si prin oras caut+nd sa impuna norodului *otar+rile dre"atorului# :omanii nu aveau acces +n Templu si nici nu erau prea interesati +n disputele reli"ioase interne ale iudeilor& asa ca ei au +n"aduit e,istenta acestei forte politienesti independente 1!at# 88:1;< !arcu 3:;4#!embrii "ruparii 'isa a 'ilotilor erau nationalistii fundamentalisti si fanatici aivremii# =ctiv+nd ca o miscare de "uerila sau ca o ceata de *aiduci& acesti evrei erau "ata sa(si dea viata pentru eliberarea Israelului de sub stap+nirea romana# >irtutea lor suprema era -rascoala. si uciderea unui numar c+t mai mare de romani# !odelul lor suprem de inspiratie era Iuda !acabeul& sub care se rasculasera evreii cu c+teva sute de ani +nainte si& +n ciuda fortei militare nesemnificative& reusisera sa scuture %u"ul asupririi straine# ?n cartea @aptele =postolilor aflam ca multi alti patrioti evrei au +ncercat sa repete isprava !acabeilor si ca rascoalele lor erau privite cu simpatie si nade%de de tot poporul 1@apte A:3A(394# !antuitorul Iisus Hristos i(a ales din aceasta partida pe unul dintre cei doispre'ece ucenici ai ai: imon Bilotul 10uca ;:1A4#!ai erau apoi samarinenii sau locuitorii cetatii amaria& a'i localitatea 7ablus& fosta capitala a re"atului Israel# =cestia alcatuiau o populatie amestecata cu neamurile din %ur& constituita in perioada e,ilica si post(e,ilica# Intre iudei& adica cei din sud& si samarineni& era o vec*e dusmanie din diverse ratiuni& teritoriale& politice si reli"ioase# unt amintiti si in cartile >ec*iului Testament& ca fiind foarte opo'anti la reconstructia celui de(al doilea Templu din Ierusalim& dupa reintoarcerea evreilor din robia babiloniana# Capeteniile samarinene au trimis diferite scrisori curtii medo(persane& spre a determina stoparea lucrarilor de constructie la Templu# @aptele sunt consemnate pe lar" in cartile )'dra si 7eemia# Cu toate acestea& !antuitorul le dedica o pilda& cea a bunului samarinean& vindeca pe fiica unei samarinence si discuta cu o localnica de(a lor& starnind confu'ia ucenicilor si a carturarilor# e inc*inau pe !untele Cari'im& unde aveau un Templu separat de cel de la Ierusalim# Tineau 6entateu*ul cu ri"uro'itate si asteptau venirea lui !esia#In ceea ce priveste "ruparea terapeutilor& aceasta s(a stabilit in )"ipt& lan"a oa'ele orasului =le,andria#)rau pasnici si& dupa cum ne spune si denumirea lor& se ocupau cu medicina naturista# $ar& pe lan"a "ruparile politico(reli"ioase ale epocii studiate& evreii aveau si institutii proprii& precum inedriul# Ce era aceasta institutieD?n timpul !antuitorului Hristos& inedriul era tribunalul suprem si forul care re"lementa si conducea treburile civile si reli"ioase ale natiunii 1!at# 8;:A9< !arcu 1E:AA< lA:1< @apte E:1A< A:81< 88:30< 8E:804# 6e l+n"a inedriul Central functionau a serie +ntrea"a de sinedrii locale 1!at# A:884# $esi membrii inedriului pretindeau ca se tra" din astfel de or"ani'atii fondate +nca de pe timpul lui !oise& este "reu sa trasam istoria acestui or"anism mai devreme de revenirea din robia babiloniana# inedriul a luat fiinta numai dupa acel eveniment si numai din cau'a ca poporul nu a mai avut un +mparat sau o preotie care sa asi"ure unitatea si identitatea neamului# inedriul este sinonim cu ceea ce +ntele"em asta'i prin -sinod. sau -senat.# ?n @aptele =postolilor A:81 acestui or"anism al puterii i se spune: -obor.#Ca or"ani'are& sinedriul era constituit dintr(un numar de 21 de persoane# !isna si Cemara& doua cule"eri de traditii iudaice& ne spun ca +n acest total intrau: 114 marele preot& 184 doua'eci si patru de -capetenii preotesti.& care repre'entau cele 8E de cete ale preotimii 11 Cron# 8E:E& ;4& 134 doua'eci si patru de -batrani.& ca repre'entanti ai populatiei civile 1acestia mai erau numiti si -batr+nii norodului. (!at# 81:83< @apte E:84& 1E4 doua'eci si doi de -carturari.& e,perti cunoscatori ai prevederilor civile si reli"ioase ale 0e"ii# 5ri de c+te ori se aminteste despre inedriu se presupune adunarea la un loc a tuturor acestor repre'entanti ai diferitelor fractiuni din Israel# Iisus Hristos e referea la inedriu atuncicand ii anunta pe ucenici ca: -)l trebuie sa mear"a la Ierusalim& sa patimeasca mult din partea batr+nilor& din partea preotilor celor mai de seama si din partea carturarilor< ca are sa fie omor+t si ca a treia 'i are sa +nvie'e. 1!at# 1;:814# e prea poate ca !antuitorul Hristos sa fi avut +n vedere structura inedriului& cu un presedinte si 20 de membrii& atunci c+nd i(a ales cei 20 de ucenici pe care i(a trimis+naintea 0ui prin satele lui Israel 10uca 10:14# (ar putea ca& +n c*ip simbolic& aceasta activitate sa fi anuntat trecerea autoritatii nationale +n m+inile 0ui si ale repre'entantilor ai#In ceea ce priveste sina"o"a& desi aceasta a aparut +n timpul robiei babiloniene& numele ei nu apare nicaieri +n cartile >ec*iului Testament# 7ici macar ultimul dintre profeti nu o pomeneste# Cum trecem +nsa +n 7oul Testament& sina"o"a este +nt+lnita pretutindeni# =se'amintele ei s+nt comune +n fiecare localitate din Israel& dar le +nt+lnim si dincolo de "ranite& +n comunitatile evreiesti stabilite +n -diaspora.# Ideea de ba'a a e,istentei ina"o"ii era -studiul si educatia reli"ioasa +n te,tul cripturii. 1!atei E:83< 9:3A< 0uca E:1A& EE< @apte 13:A& 1A< 1E:10< 83:194# Interesant este faptul ca forma de autoritate e,ercitata +n ina"o"a era con"re"ationala# 7u preotul& ci adunarea avea ultimul cuv+nt +n *otar+rile luate# C+nd erau pre'enti& preoti se bucurau de cinste& dar nu si de privile"ii speciale# @unctia lor era privita ca fiind le"ata mai mult de Templu& acolo unde slu%irea lor era ereditara# Conducatorii sina"o"ii nu(si puteau transmite autoritatea urmasilor lor& functiile erau *otar+te prin ale"erea si votul adunarii# 7umele celor care conduceau era de -fruntasi. 1!arcu A:88< @apte 13:1A4# 6e l+n"a acestia functionau -diaconi. care se ocupau cu lucrarile materiale# Unul dintre ei se numea -ca'an. si slu%ba lui era sa urmareasca citirea corecta a te,telor# )rau apoi altii care se ocupau cu +n"ri%irea sulurilor sfinte& cu sunarea din tr+mbita pentru a anunta intrarea +n abat& cu aprinderea candelelor& cu curatenia si cu aplicarea pedepselor corporale# =cesti lucratori ai ina"o"ii mai s+nt numiti +n /iblie si: -+n"ri%itori. 10uca E:804 sau -flacaii. 1@apte A:;4#:i"iditatea cultului mo'aic din sina"o"a& 0(a determinat pe !antuitorul Hristos a ofere ucenicilor ai o pilda vie si un fapt real& blestemul smoc*inului& dupa cum urmea'a:&imineata, a doua i, pe cand se intorcea in cetate, a !lamanit#Si vaand un smoc"in lan$a cale, S-a dus la el, dar n-a $asit nimic in el decat numai !rune, si a is lui: &e acum inainte sa nu mai !ie rod din tine in veac' Si smoc"inul s-a uscat indata.(aand aceasta, ucenicii s-au minunat, icand: Cum s-a uscat smoc"inul indata)*ar *isus, raspunand, le-a is: Adevarat $raiesc voua: &aca veti avea credinta si nu va veti indoi, veti!ace nu numai ce s-a !acut cu smoc"inul, ci si muntelui acestuia de veti ice: +idica-te si arunca-te in mare, va !i asa. 5ric+te defecte au avut si oric+t de nevrednici au fost cei ce le(au condus& ina"o"ile au avut o contributie foarte po'itiva la pastrarea credintei +n popor# @aptul ca acolo se citea cu re"ularitate 0e"easi se e,plica poporului voia lui $umne'eu& le(a transformat +n faclii spirituale care luminau +n noaptea de +ntuneric spiritual din %ur#Evangheliile-" #rivire in"#!ica (I)In virtutea unor le"i nescrise ale Istoriei& acceptam in "eneral ca un eveniment este precedat de un sir de alte fenomene similare& care au rolul de a(l pre"ati pe acesta intr(un conte,t istoric comple,& bine definit# e naste astfel fireasca intrebare: Ce a determinat scrierea )van"*eliilorD$aca secolul I d#Hr# avea sa fie unul de armonie pentru comunitatile crestine proaspat intemeiate& in urma misionarismului apostolic& 'u"ravit pe lar" in Cartea @aptele =postolilor& atribuita fantului )van"*elist 0uca& secolul al II(lea al erei crestine se anunta ca unul plin de convulsiuni& dispute si neintele"eri doctrinare& care& incele din urma& vor inlesni aparitia si mai apoi propa"area ere'iilor# e afirma conducatorii comunitatilor locale si apar scrieri noi& atipice crestinismului incipient iudaic# Iudeo(crestinii sau crestinii iudei& adica cei care au acceptat Invatatura crestina& se vor simti in scurta vreme i'olati si& pentru a(si conserva traditiile& vor de'volta o literatura timpurie proprie& sub forma unor scrieri similare )van"*eliilor sau @aptelor =postolilor& numite si povestiri pseudo(epi"rafice#=cestea erau scrise de membri marcanti ai comunitatii crestine primare dar& atribuite ucenicilor !antuitorului sau fintilor =postoli# In centrul atentiei erau plasate personalitati de seama ale Crestinismului primar& precum fantul =postol 6etru sau fantul =postol Iacov cel !are& primul )piscop al Ierusalimului# Un veac al e,tremelor avea sa "enere'e in mod firesc doctrinele si scrierile "nostice& adesea confundate cu cele apocrife# )van"*elia dupa Iuda& de pilda& nu este o compo'itie apocrifa& ci una de factura "nostica# e cuvine sa preci'am cititorilor nostri& faptul ca scrierile apocrife completea'a si nu deformea'a realitatile nou testamentare adeverite de circumstantele istorice# Termenul de "nosticism deriva din elina vec*e sau dialectul comun& unde il intalnim sub forma verbului $nosis& insemnand cunoastere rationala#In decembrie 19EA& un taran arab a facut o descoperire ar*eolo"ica uimitoare la 7a" Hammadi& in )"iptul de us# 5biectul acestei descoperiri il constituie& fara indoiala& cateva papirusuri continand te,te "nostice& care& denuntate ca eretice de crestinii ortodocsi de la %umatatea secolului al II(lea& au fost ascunse# Termenul de "nosis& in acceptia "nosticilor& semnifica Fintrospectie.& adica un proces intuitiv de autocunoastere# i a te cunoaste pe tine& sustineau ei& inseamna a cunoaste natura si destinulomului#6rivit la inceput de catre contemporani ca fiind o secta a iudaismului& Crestinismul va fi universali'at prin activitatea misionar(apostolica a fariseului aul din Tars& bote'at 6avel# Crestinismul va cuprinde initial& in aria sa de raspandire& teritoriile rasaritene ale lumii "reco(romane# In cautarea >esnicului =devar& membri marcanti ai multor scoli filosofice eline vor adera la noua reli"ie& insa isi vor pastra pemai departe propriile lor conceptii pa"ane& incercand c*iar sa le implemente'e sub o forma sau alta in Crestinism# =stfel s(au nascut curentele si scrierile de factura "nostica& un fel de sinte'e intre Crestinism& filosofia "reaca tar'ie si misticile orientale#$intre ere'iile de factura "nostica care datea'a de la inceputul celui de(al II(lea veac al erei crestine se numara marcionismul si montanismul& dupa numele intemeietorilor lor# !arcion& un preot ori"inar din re"iunea 6ontului& de pe malul sudic al !arii 7e"re a inceput sa predice la :oma& catre anul 1A0 d#Hr# o invatatura conform careia stabileste o opo'itie intre $umne'eul >ec*iului Testament si Cel al 7ouluiTestament# Cea de(a doua ere'ie "nostica care ne retine atentia este cea a lui !ontanus& preot convertitla Crestinism& care initial slu%ea unei 'eitati pa"ane orientale& foarte probabi Cibele# =cesta pretindea ca este incarnarea fantului $u* si vestea iminentul sfarsit al lumii# 7u trebuie sa ne mire aparitia unorastfel de oameni& tinan cont ca si sectarii din 'ilele noastre propovaduiesc asemenea invataturi "resite# )re'iile au desc*is in sc*imb calea apararii $reptei Credinte prin convocarea inoadelor )cumenice din =ntic*itatea tar'ie& carora le vom dedica un capitol separat# crierile celor doi "nostici s(au pierdut& ecourile lor re"asindu(se in alte scrieri& de factura apolo"etica sau de aparare doctrinara# (au ridicat oameni invatati care au condamnat fatis ere'iile "nostice si ne retine atentia fantul Irineu& episcop de 0Gon& in Callia& prin lucrarea ramasa celebra: *mpotriva ereiilor& scrisa in ultimii ani ai secolului al II(lea& foarte probabil pe la 180 d#Hr#