cadrilaterul sub lupa serviciilor secrete romanesti in perioada interbelica

8/2/2019 Cadrilaterul Sub Lupa Serviciilor Secrete Romanesti in Perioada Interbelica

1/98

CADRILA TERUL1. Despre noua administratie din Cadrilater. Cum a fostpregatita $i organ;zata de guvern

1/1. Copie de pe raportu I D~Iui Prefect aI judetu lui Dobric iCatre D~IMinistru de Interne.IFara numsr $;data - n.n.!. 1)Tnurma constatarilor noastre ce am putut face timp de aproapetrei saptamanl cat am stat Tnjudelul ce administrez, am onoare a vaexpune in alaturatul raport intreaga situatiune asa cum se prezintaea astazl din punct de vedere administrativ, cultural, economic ipolitic. Judetul este complect l ipsit de adminlstrat iuns propriu zisprin faptul ca titularii celor 5 plai cari compun judetul precum iajutoarele lor numai ca nu au nici un fel de preqatire pentruasemenea functiune, dar 0 parte din ei sant elemente foarte rele,vilioi i cu antecedente foarte putln recomandabile. Comunele aupastrat f iecare consili ile comunale care se gaseau in functiune inmomentul ocupatiunel, s'a numit lnsa pe langa fie care consiliucomunal un secretar asa zis delegat al puterei centrale.Functlonarf acestia sant oameni adunati de pretut indeni, fara denici 0 consti inta in cea ce priveste chestiunile administrative, ceamal mare parte fosti scriitori Imici tunctioneti - n.n.t pe laadministratiunlle din Dobrogea, certaf cu Justitia, fiind concamnaupentru fapte infamante. Acesf functionari platiti cu salarii de la 150-200 lei lunar sunt pentru moment plaga comunelor i a intregeipopulat iuru, ei stl ind ca cu greu'i pot pastra postul cauta sa adunece pot frustrand averea comunei ijefuind lumea. De la ocupatiunei pana azi singurul serviciu care este mai rau organizat, sau maibine zis nu este organizat de loc este serviciul administrativ propriuzis.Dupa informanunlle ce am capatat, armata rornana ocupand

teritoriul acesta i punand mana pe localurile comunelor au risipit idistrus archivele prirnarlllor cari s'au mai gasit cacl 0 parte dinaceste archive fusese deja ridicate de secretarii-bunicl bulgari caris'au retras in Bulgaria. I n aceste archive se gaseau lucrari foarteimporiante relative la statistica populafiunei, a vitelor, situatlunsaproprletatei, lucrari relative la averea comunelor i a scoaielor,creantele si datorii le lor la Banciie Agricole etc. S'au luat masuri caaceste archive sa se stranga din toate pa'1ile i sa se puna in1) F.D.P.S.G. - DOSAR 235/1913

20

ordine. Am disposat ca pana la legea de organizare pentru caservicii.le comunale sa nu sufere, f ie care comuna sa lnchida anulfinaneiar la 31 Decembrie 1913 si sa tntocrneasca budgeteprovizorii pe lunile lanuarie, Februarie i Martie. ln aceste budgetesa se treaca ca resursa principal a i venituri zecimile comunale asacum rezulta din recensamantul intocmit de adrnlnistratluneaflnanciara, celelalte venlturi dupa legile bulgare asa cum s'aulncasat pana azi.La cheltueli sa se faca toate economiile posibile astfel cabudgetele ce vom intocmi la Aprille sa nu alba sa acopere deficite.Toate zecimile comunale incasate pana la 25 lanuarie i carl santfoarte importante cad impozitul funciar bulgar era foarte ridicat, amdispozat sa se consemneze iar recipisele sa se inaintezePrefecturei. ln rezurnat, Domnule Ministru, pana in prezent nuexista nici 0 organizare cornunala ~i totul urrneaza sa se faca de lainceput. Pentru aceasta insa cu personalul ce avem este absolutimposibil ~i ori cata silinla ~i orl cata buna vointa am pune, nuajungem la nici un rezultat. Subprefectilor Ie lipseste cele malelementare cunostinte administrative i nu au nici bunavolnta de aIe dobandi.Pentru a'mi forma personalul m'am adresat la cativaadministratori de piasa din lara ruqandu-i sa accepte posturi desubprefecti dar nu am putut gasi niei unul care sa prirneasca imotivul este ca nimeni nu voeste sa accepte 0 sltuafiune unde desigur trebuie sa depuna a rnunca lndoita de cat aceia care 0 au intara si pentru un salariu aproape egal, la aceste el adaoqa de sigurincovenientul de a se transporta asa departe ei i familia ~iin plusprivatiunile de tot soiul ce pot indura aci.A~a fiind singura solutie ce intrevad este ca Dvs. sa delegatiobligatoriu dintre administratorii de cl I-a cu 0 vechime de cel pufin5 ani, 5 sau 6 persoane dupa nurnarul plasilor ce voiu forma, timpde cel putin 6 lunl, sa gereze afacerile subprefecturilor locale.Acesta este singurul mij loc ca sa putem organiza vlata comunelordin noul teritoriu. Cu persoane cari nu au practica administrativaindelungata nu se poate face absolut nimic, si socotesc ca esteimperios ca de la Tnceput sa pornim lucrurile bine, caci numai astfelputem ajunge la un rezultat satisfacator. Obligatoriu delegati tnsaacesti administratori cred ca urmeaza sa Ii se faca 0 situatiunernateriala ca sa poata face fala necesitat ilor, i In aceasta prlvintasocotesc ca un minimum de tratament ar fi ca sa Ii se plateasca pelanga salariul lor de administratori de cl. I-a 0 diurna lunara de 300

21


2/98

lei.Aceasta suma n~ este ~i.ci de cum exagerata fata de, lipsaa~.roape complecta deA cal. . de comunlcatiune ~i scumpeteamlJloacelor de transport. In privmta secretarilor comunali, socotescde ase':lenea ca pana sa ne formam un personal cum trebuie sadelegati de ~~e.m~ne~not~ri cu experienta din tara dintre aceia carinu ysu~tfamlll~t' !?IAan n"_lals er s 'a r putea transporta, in locul lor int~ra s ar putea cu inlesnire alte persoane care provizoriu le-ar putea~melocul. .JANOARMERIA. Jandarmeria este foarte bine organizata ielementel: care a c.ompun, s.ant din cele mai bune. Campaniacomandat~ .d~ un major :are ~~unoate ~oarte bine atributiuniJe ipune multa Inlma pentru ,.ndepllnlrea datonei, are un efectiv dublu ise compu~e. apr?a~e din 350 oameni. Pentru moment singL.Jrul?gent .a?mlnlstratlv In comunele rurale este jandarmul; pnnel nemdepnni rn toate serviciile noastre.Bine lnteles ca chiar printre jandarmi se pot strecura elementerele, am luat intelegere insa cu 0-1 Comandant C8 la cea dintaia~ater~ de la ~atOyri~,sa se ia masuri riguroase in contra celuiC~~utAn ~reala caor numai ast-fel am putea pastra disciphna ~i

gnJ~. Impllni~ei datoriei, in acest carp, care este cel mai pretiosauxlliar admrnistrativ. 'POLl!'A_. Po.'itiaatat ce~ din erase cat si aceia de la punctele dela fr~ntle!a, ~I Asep~re ca ~e compune din elemente bune i estesuficienta, atat In cera ce priveste numarul ofiterilor de politie cat ~ia serpentilor de erase. "~R'~ADA ~E SIGURANTA. Tnafara de politie avem la Dobrici abr!g~da de slgura~ta care'sl face serviciu in contiinta, i dupa catrmsa parut.este bine condusa..Aceasta briqada de siguranta ne dafoart~. pre.lloase lnformatiunl, atat politice cat ~i de ordina~mrnlstr~tlv, foarte multe anchete provocate de informatiunile

slg~rantel au dat rezultate favorabile. Socotesc ca ar fi bine sa semal creeze cate a s~bbrigada la Cavarna i Balcic.C~R~UL pE GRANI~ERI. Judetul Oobrici are doua puncte defrontl~r~ fata .de BUlg~n.a:la Ceatal-Cime .iKuiungiul, ambele le-a~ .vlzl!at I am gaslt totul in ordine. Socotesc ca nurnarulgranlcenl~r este insu~icient i nurnarul pichetelor ar trebui sa sesporeasca, .age~sta din cauza ca granita este in mod natural cutotul oeschisa ~I trecer.ea clandestina este foarte usoara, Faptulacesta ~e .c~nstata din marele nurnar de persoane care searesteaza zllnlc pentru trecerea frontierei fara pasaport, tot acelas

22

lucru ne lndritueste sa credem G a se fac i multe contrabande.In legatura cu acestea tin sa aduc la cunostinta D-vs. caprefecture de Dobrici elibereaza zi lnic de la 30-51 pasapoarte.Faptul se explica prin acea ca cea mai mare parte din poputatiunea

limitrofa l in special Oobrici, are leqaturi cornerciale i de familie cuVarna, din cercetarl le lnsa fa cute de noi, rezulta ca foarte mul~itemandu-se ca mai tarziu sa nu fie contestati ca se gaseau aci inmomentul ocupat lunei, cauta sa se asigure de pe acum desupusenla rornana. .JUSTITIA. Atat tribunaluldin Dobrici cat i [udecatoriile de ocoale,functioneaza foarte bine, rnaqistratli sunt dintre cei mai distinsi, ineavand 0 lege de organizare s'a delegat temporal personal de latribunalele din tara, acesta ar fi un argument mai mult in sprijinulcererei mele ca sa se faca i pentru administratie acelas lucru ca ipentru justitie. Tribunalul i judecatorl ile sunt pentru un momentacupate mai m u t t cu organizarea biurourilor i punerea I n ordine aarchivelor bulgare. Procesele civile sunt foarte putine i celecorectlonale i mai putine, Tnorasut Dobrici, s'au stabilit aproape 20avccati roman! Atat tribunalul cat i judecatoriile sunt pentru unmoment cuviincios instalate.FINANTELE. Una din administratlunlle care a pus inca de laTnceput piciorul pe noul teritoriu este Fiscul: astfel se exotica caAdrninlstratia Financiara locala este bine organizata cu personalulcamplect i care a lucrat asa de bine ln cat recensamantul esteterminat pentru tot judetul !?icea mai mare parte din dari sunt dejaTncasate pana la zi. Comisiunea de apel li va incepe In curandlucrarile, astfel ca la finele Februarie se va putea stl precis veniturileimpozitelor directe. Impozitul financiar bulgar fiind un imposit pecapital, darile noastre sunt cu mult mal usoare, populafiuneaapreciaza in mod sensibil aceasta usurare i din acest punct devedere este mul\umita de stapanirea rornana.Trebue sa va aduc la cunostinta Domnule Ministru, c a printreperceptori se gasesc i elemente rele, care frustreaza pe locuitorilncasand mai mult de cat darile legale, liberand chitantele binetnteles numai pentru sumele cuvenite. Aceasta am constatat'o princercetari le meIe personale, in cele cateva inspectiuni care Ie-amfacut prin comune i din rapoartele ce Ie-am capatat de laJandarmerie i Siguranta. Evident ca daca am avea 0adrninistratiune generala bine orqanizata, asemenea fapte s'artntarnpla mai rar. Am adus faptele cunoscute la cunostinta D-IuiAdministrator financiar, i am avut pramisiunea ca se vor iua rnasuri


3/98

r iguroase. In legatura cu chestiunea de ordin financiar, va aduc lacunostlnta ca comisiunea pentru slabirea rechiziti ilor romans i-aterminat lucrarile iar la 1 Februarie a inceput sa functionezecomisiunea ce am intocmit pentru rechizitiile bulgare.Moneda bulqara mai circula in mare cantitate la Salcic, cearornana fiind lnsuflcienta, numai printre negustorii bulgari. Marileinstitutiuni financiare din tara, Banca Nationala a Romanlel, BancaRomaneasca, Banca Ag'ricola si Banca Marmorosch-Bank. si-austabilit sucursala la Dobrici ~i si-au inceput operatluntle. 0nemulturnire mare printre cornercianfi i musulmani este ca nu Ii seprimesc politele lor in Banca Nationala i prin faptul ca nici ac~steBanci rornane nu Ie acorda credit, fiind astfel obliqaf a seimprumuta la carnatarii bulgari cu dobanzl colosale. Cauza este caregulamentul Bancei se opune sa prirneasca cambii care nu suntsemnate cu litera latina sau slava. Am semnalat acest faptDirectorului Bancei Nationala romans ca sa se gaseasca 0solutiune.JCAlLE DE COMUNICATIUNE. Cestiunea cea mai importanta sicare reclarna 0 solutiune imediata este acea a caller decornunicatiune. Actualmente nu posedam nici un drum care sa nelege cu Dobrogea veche sau cu Silistra. Din cauza aceasta, mai cusearna acum cane drumurile sunt desfundate, comunicatiunile audevenit aproape cu desavarslre imposibile. La soseaua Constanta-Caraomer-Dobrici lipseste aproape 40 kim. terenul fiind es !]ipiatra in abundenta in apropiere, aceasta portiune s'ar putea foartebine termina pfma la 1 Septembre, daca Serviciul de Poduri i90sele ar pune staruinta antreprenorului carula i s'a incredintat. Lasoseaua cu Silistra prin Carapelit, lipseste de asemenea 0 portiunecam de acelas lungime i care s'ar putea da gata mai curand,Terminandu-se aceste sosele am putea avea si corespondentsmai regulat care acum se face la 4-5 zile dupa cum se intampla cavaporul sa poata sau nu acosta la Balcic. Trebue ca sa spunDomnule Ministru ca este putina probabilitate ca vom putea vedeao grabnica indreptare in ceia ce priveste drumurile. Avem uninginer set al serviciului technic care de la 1 Decembrie de cand afost numit a fost 0 singura data la Dobrici i acum sta la Bucuresti.Am cautat din primele zHe ale numirei mele ca prefect sa-rni asigurconcursul unui inginer capabil i muncitor i am indicat D-IuiMinistru de Lucrari Publice, care i-a aratat rnulta buna vointa rna;multe persoane carora Ie putea da aceasta lnsarcinare. [ntrebati deDomnul Ministru daca primesc postul, toti au refuzat pe motiv ca au

24

familie si ca Ie este greu sa se deplaseze. .. .Cu considerat iuni sentimentale nu se mai poate dar face rurmc Isoeotesc ca pentru acest serviciu ea ~i pentru adminlstratie sa s~delege obligator ingineri de la alte servicl i. Am gasitde I~ Bul~anvre-o 170 km. de sosea lin! foarte buna stare daca se va lntretine,Cea mai mare parte din aceste sosele sunt prevszute cu cantoanefrumoase, confortabile i solide, cari lnsa stau goale caci nime.ni nus'a ingrijit pana acum de numirea cantonierilor. A.m vorort dedrumurile mari de eirculatie, in ceia ce priveste drumunle care mergla cornuna nici nu se poate vorbi, noroiul este asa de mare in cat cupatru cai abia se pot face trei km. pe ora. Din aceasta cauza nunumai ca se suspenda ori ce viata cornerciala dar nu se poat~ ~acenici un fel de administrat iune. Este imperios dar Domnule Mlnlstruca pana la constructiunea drumului de fier sa se ia urgente iserioase rnasuri pentru constructiunea soselelor. .,POSTA $1 TELEFOANELE. Din cauza lipsei de co~umcatlune,putem spune ca suntem complect i~olati ?e lara, caci n~ pute~avea corespondenta de cat la 5-6 zile cera ce aduce 0 Intreagaperturbare in vlata admtnlstrativa, cornerciala i tarrutiala. Daca s',artermina mai curand soseaua prin Caraomar la Consta~la . s ~rputea stabili trenuri automobile care sa ne ad~ea zilniccorespondsnta. Teletoane nu exlsta de cat in foarte _p~\ln: centre,lipsa aceasta s'ar fi putut complecta de armata Inc~ de laocupatiune, dar nu s'a facut. Aa fiind este urgent ca sa legamtoate comunele acestea mai cu searna din punctul de vedere alsiqurantei, Forrnatitatlle prea multe lancezeste lucrarea, caci .de,is'a lnsarcinat oficiul local cu lnstalarea acestor telefoane, nu 1 sapus la dispozitle de cat 1500 lei i desi admlnistratia ~?meniilor aoferit gratuit stalpii, ofieiul nu are mlJloac~ cU

Acesa I do.~oare..Operatiunea aceasta nu se poate face de cat pana la 1 Apnhe, ondaca la aceasta data nu avem toti stalpii, care ne trebue, suntemamenintati sa rarnanern Inca muita vreme, fara telefoane, ataradaca va aduce lemne din tara.ADMINISTRATIUNEA DOMENIALA. Tn acest serviciu cupa catsunt informat s'au cheltuit sume Insemnate pana acum cu studii le sicu personalul nu s'a facut inca nimie. Statistic~ p~pulaliunei sau.avitelor nu s'a facut inca, abia acum vre-o 10 zue 5au luat masunlepreliminare in veder.ea statisticei populatiunei, Pentru c~estiuneaproprietatei s'a lnfiintat un intre~ p:rs?na~, cu Inspe.et~r,subinspector, etc., care mai mult stau In tara I aCInu se face rurruc.Pe langa bunurile care au apartlnut Statului Bulgar ~i care erau

25


4/98

foarte ouune si pe langa bunurile gasite fara stapan, s'au luat instapanire bunurife comunelor ~i in special isfazurile ~i bunurilescoaleior.Aceste bunuri cu buna dreptate daca se va gasi ca este necesarsa Ie ia Statui, trebuests sa se plateasca valoarea lor comunelor,caci veniturile lor erau mijloacele principale de existenta mai cuseams cand zecimele s'au rnicsorat. Adrninistratia padurilor ~i-aTnfi intatsi ea de asemenea un Tntreg serviciu ~i a luat In stapaniretoate padurile care au fast ale Statului, comunelor ~i scoalelor.

Personalul inferior adica paduraru, nu este din cel mai bun, si ceamai mare parte fac furtisaquri Tnsemnate.BISERICA. Tn ceia ce priveste chestiunea biserleeasca inconformitate cu disposifnle fostului Guvern ~i ale Sinodului,archereul care este delegat cu episcopatul T n noul teritoriu, ahotarat ca in f ie care biserica sa oficieze un preot roman i un preotbulgar ~i ambii sa sluieasca deodata toate serviciile, unul in limbaromans altul in l imba bulqara, de asemenea raspunsurile sa se deade cantaret in limba rornana i bulqara. Preotii din Ba/cic iCavarna, s'au supus i actualmente serviciul 56face astfel precums'a hotarat de episcop. La Dobrici insa cei patru preoti bulgari, cari

se gasesc acolo, refuza sa pnrneasca deciziunea Sfantuiu! Sinod,fapt pentru care a fost dat ludecatei. Ei pretind exclusiv pentru eiuna din cele doua biserici care se gasesc in Dobrici, sub cuvant caaceasta biserica s'a construit cu cheltuial.a credinciosilor bulgari, iarnu de stat sau cornuna.Evident ca lucrul acesta nu s'a putut face, i 'am chemat personalla prefectura ~i Ie-am aratat ca din momentul anexiunei noi nu maiputem recunoasts alta bisenca cre~tina ortodoxa in tara noastra, deca t aceia al carui sef este P.S..S. MitropoJitul Primat i ca nouiinostri supusi au fost deslegati de schisma astfel ca pot foarte bineprimi sohrtiunea Sinodului. Preotii au refuzat sa dea ascultare

interventiunel noastre ~i continuand sa intereseze populanunsaorasulul la 0 plangere ce voiau sa adreseze Mitropolitului Primat, le-am interzis cu desavarsire sa faca sa circule prin eras planqerea,prin care adunau semnaturile credinciosllor.Unul din acesti preof llie Sapincet, beneficiind de pasaportut ce is'a eJiberatde unul din predecesorii mei, merge foarte des la Varna,la Mitropolie, de unde capata instructiuni ca sa staruiasca continuuin cererea lor i sa refuze de a se supune. Tncele 34 biserici carese gasesc in judet, funcnoneaza preof bulgari care pomenesc incape Tarul Bulgariei sau Tarul Rusiei; am dat dispozitiunl26

Jandarmeriei ca sa ia parte lin zilele de - n.n.! sarbat?are ~aserviciul religios i in caz cand preotii. b~lgari ~tarUiesc Inprocedarea lor, sa ia rnasuri pentru darea lor rn Ju_decata. .Chestiunea aceasta bisericeasca impreuna cu chest~une~scolara, preocupa pentru un moment o~j~ia. publi~a a popula!lunel:mai cu searna a populat lunel din Dobrici ~I solu1lunea_lor cat malgrabnica ar fi de dorit. ~entru_ bise~ici.': de la ta~a,_soc9t.escDomnule Ministru, ca ar fi bine sa se trtmita de urgenta calugan .depe la rnanastirile din tara, ca sa tina de 0 cam. dat~ I~cul preotitorcare cu greu se vor deplasa pentru asem~nea ~lt.uatIU~1. _ Numirea acestor calugari este cu atat mal impenoasa cu ~atpopulatiunea este la discret lunea preoti lor bulqari, ca.r~ pret lndsume 'exorJjitante pentru savarsirea ceremoniilor reliqioase labotezuri, cununii i tnmorrnantan, _ .COALA. Chestiunea asupra caruia Guvernul urme~za sa .Ia 0hotarare irnediata este chestiunea scolara. Aceasta chestiunepreccupa pentru moment in mod foarte viu po?ulatiunea_ de laerase i ea asteapta cu nerabdare ca Guvernul s8.dea un rasp~nsla cererile care s'au facut, ca sa aprobe functiona rea ~cohl.orbulgare intrennute de particulari. Pentru n:oment !a ora~: localunl:de scoli sunt ocupate de arm~ta, iar ~c_o"'eromane au Inc~put safunctioneze in localurile lnchirlate. Dupa raportul ce ne-a facut ~-Ireviior scolar, la sate s'au tnfi intat pana Tnpresent 20" c~ale~?Incare numai 10 functioneaza, din lnformafille noastr~ .lnsa, ruci ?scoala rurala nu functioneaza. ln ~rei, p~tr~ comune VIZlt~t: de nOI,am gasit lnvatator: presenti, dar n am ~~Slt sccala desc~lsa., cauzaeste ca s'au trimis Tnvat~Uorifara de ruci 0 experienta, tinen de tot,care n'au nici un prest igiu i nici 0pricepere. . .,Altfel cu toata lipsa de administratiune care este~ ar fi gasltmij locul ca sa oescmda scoala timp de 0 luna.sau ~oua de.c~n_dsegasesc prin comune. So?otesc ca. es~e blne. sa se trirntta calnvatatori oameni maturi ~I cu experienta, numat astfel v~m puteaca~ti 'ga teren ~i vom Inlatura deschiderea scoalelor p~rt lc~lare latara. localurile scolare la tara sunt foarte bu_ne, .I !_!lal.toate~coalele sunt dotate cu averi fnsem~ate ~e ~a~antun, padun careau fast luate ln stapanirs de Stat. EVident msa ca nu toate ~atel~ aulocaluri ~i cred ca se impune ca de tndata sa se constr~lasca .deCasa ~coalelor localuri ale carer lucrari sa se acopere din cr~dl!u~de 50.000.000 deja votate de Parlament. .~st~ urgent iarasrDomnule Ministru, ca sa supuneti Parlamentulu., lnal~teAd~1 Aprilielegea de organizare pentru noul teritoriu, on ce lntarziere este


5/98

daunatoars unei bune adrninisfratiuni i pe de alta parte cea maimare parte a populatiunei, vazand ca inca nu s'a facut nimic inaceasta privinta, este inca in credinta ca stapanirea noastra estevremelnica i ca in curand are sa modifice ceia ce s'a facut printratatu I de la 8 ucuresti.'. ..I.Prefecul judetulul Dobrici Iss/lndescifrabiL2.Atitudinea bu/garilor fata deRomania

2/1. Directtunea Polltlei ~i Sigurantei Generale.Brigada 1. Nota din 3 Septembrie 1913. Agent 2 1)Tn tot timpul cat am fast mobilizat i atasat la Marele CartierGeneral , am fost in contact direct cu poporul bulgar, precum i curezervisf - soldati bulgari cari s'au predat armatei Rornane.Poporul bulgar, in general, nutreste cea mal mare ura contraRornanlei sl se exprima pe fala i tara nici 0 jena ca cel mult pestecinci ani ei 0 sa ne ia inapoi ceia ce am cucerit acum de la ei,precum i Dobrogea, ca sa ne lnvete minte. Rezervistii bulgari seexprimau tata de rezervist ii romani zicand: De ce atl venit voi pestenoi, ma, i ne-af luat parnantul? Ce, voi credeti ca statui vostru 0 sava dea pamant? Noi daca ne-am batut cu Turcul i am luat parnant,I-am luat pentru noi i daca ne batem cu Sarbii, e ca sa luarnparnant pentru noi, dar voi nici nu titi pentru ce va bateti, ca nu 0sa avef nici un drept asupra pamantului precum avem noi. Soldati inostri stau la ganduri cand auzeau astfel de cuvinte din gura unorsimpli tarani bulgari.Se introduc traudulos ziare i brosuri care fac propagandaantlrornaneasca, instiqand la ura prin inventarea sau exagerareaunor asa-zise asupriri.3. Romanii cer ca s/ujbe/e religioase sa se faca depreoti!

romsni.3/1. Ziarul "Seara" nr.1309 din 7 septembrie 1913.Sinteza: Romanii din Turtucaia cer ca bisericile ortodoxe sa aibBpreoti romet, ecestie fiind goniti In anul 1900, i ocupate de preofi;bulgari, In bisericile zidite de ramen! tn anul 1863.

1) F.D.P.S.G. - DOSAR 41/191328

4. Rege/ese implica in guvernare4/1. Ziarul "Epoca" nr. 247 din 7 Septembrie 1913.Sinteza: M.S. Regele a cerut guvemului sa i se raporteze, In modamanuntit, ororile comise de popularia bulgara contra supusilormahomedani cari emigreaza tn noua noastra provincie anexata ivor sa se stebileescii, cum imesurile ce s'au fuat contra bulgarilorcare fac propaganda tn teritoTiul ocupat.5. Bu/garii au inceput sa ectionez in Cadri/ater impotriva

autoritafilor prin diverse metode (propagandaantiromaneasca, pregatirea bande/or de comitagii,infi/trarea acestora, spionaj etc.). Carente/eadministratieiromane$ti5/1. Directlunea Polltlei ~i Sigurantei Generale.Nota din 17 Septembrie 1913. 1)Cea mai mare parte a intelectualilor bulgari vor ramane inDobrogea in scopul de a agita populatia bulgara impotriva

dorninatiei romans. in fruntea acestor intelectuali stau fo~tii deputafbulgari Babageanoff i Brasovanoff. Acestia propaqa ideea ca toaterelele de care sufera Bulgaria se datoresc Romaniei care prinlnterventla sa a zadarnicit planul armatei bulgare de a inconjura pesarbi, de a-i bate i apoi de a bate i pe greci; ca bulgarii nu vor uitaniciodata aceasta i ca prin ocuparea Dobrogei a creat 0 chestieAisaciana. Din cauza Romaniel, acum toate statele vor saraci,fiindca se vor Tnarma avand fiecare din ele de luat cate 0 revansa.Astfel Bulgaria va profita de primul moment cand Romania va fiocupata la Nord, pentru a-i da lovitura de gratie i a-i retuaDobrogea.5/2. Ziarul "Viitorul" Nr.2018 din 21 Septembrie 1913.Articolul: "Anarhia din Cadrilater" (G. Diamandy).Era necesar ca pana la votarea prin Parlament a anexarli regiuniiSilistra-Turtucala-Dobrlci-Balclc aceasta sa fie ocupata iadministrata de autoritatea mllitara' carela, eventual, i se puteaualipi functionari auxiliari. Sa nu uitarn ca avem de-a face cu 0populatle 'in efervescenta, agitata din afara i hranita cu stiri isperante cari vor Tngreuia mult rolul adrninistratiel viitoare. A judeca1) F D.P .S.G. DOSAR 42/1913


6/98

pe bulgari dupa blandstea 1aranului roman, e 0 gre~eala tot atat demare ca aceea care am comite-o daca In fiecare bulgar ~i In modullor primitiv de a se purta am vedea apriori numai dusrnani $idusrnanie. Ei au fast educati in ura ~i olspretul a tot ce e roman.Upsa oricarui instrument organizator, pe langa alte urrnari vatncredinta i mai mult pe bulgari ca cele spuse la Sofia suntadsvarate: 'Romani! vor parasi ln curand Cadrilaterul". Acsastalozinca, ici soptita, colo strigata, serpuleste din sat in sat, din casain casa, din ca$la in cala, dela om la am, nedesrnintita de nimeni$1 acredltata prin absenta rornanilor. Turcii vor sa emigreze tnTurcia, deoarece bulgarii I i arneninta 1ngrozindu-i: "Dupa ce vorpleca rornanii, va vom tala", Ei ii parasesc familii le i averea i fugla Stambul. Cu cei sase jandarmi pierduti in comunele bulgare, carenurnara mii de oameni, nu se poate administra 0 populatie. de nuostila Tntoata masa ei, dar straina de noi ca stare econornica, camoravuri, ca drept $i forma de proprietate.513. Dtrecttunea Polltlei ~iSigurantei Generale.Extras din Raportul cu data de 29 Septembrie a.c.presentat de agentul special de siguran1a No. 73. 1)Teritoriul ocupat: Fiind delegat cu cercetari la granita bulgara dinprejurul Turtucaiei, in acest scop am plecat in zlua de 23 curent dinDobrici prin Silistra, la Turtucaia, vizltand satele Turk-Ismiel, Cara-Memetler, lanuslar i Camalar, dupa care m'am intors prin Belita laTurtucaia. Toate aceste sate sunt locuite in mare parte de turci zi$iideliormaneni, i sunt totl multumiii de ocupatiunea noastra, ~itinerna; mult la M.S.Regele Rornaniei de cat chiar la sultanul lor. Pestetot se aude cuvintele de: (bizin Carol) adica Carol al nostru.Populatiunea musulmana dela granita ar dori sa Ii se dea arrnepentru ca sa se poata apara in cazul unei invaziuni bulgare. Armenu se gasesc la populatiunea bulgara de pe langa granitarornaneasca ele au fost toate confiscate de armata. Atat bulgarii catsi turci din aceasta regiune se plang ca soldatii dela graniia iau cuforta din f iecare sat cate 10-15 sateni pe care fi lntrebuinteaza taraplata, punandu-i sa care apa, sa taie lemne, sa reguleze drumulfrontierei, sau alte lucrari de acest soiu, la care Ii lntrebuinteaza icu carele si vitele lor fara a Ie acorda vreo plata.Din aceasta cauza populatiunea nu-si poate vedea de culesulporumbului. De asemenea taranii turci i bulgari ce vin la Turtucaia

1 ) F.D.P.S ..G. - DOSAR 235/191330

in eras se plang ca sunt tntrebuintati fara plata de regimentul 40Calugareni, la caratul nisipului din Dunare. Din aceasta ca~za spunei ca nici nu mai tndrasnssc sa vlna in eras pentru afacerlle ce au.In jandarmeria rurala sunt dati cate 5-6 soldali deta~~i de.fiecar~regiment. Acestia n'au primit leafa dela ~ pana. astazi decat ~ le~.Neavarrd ce rnanca ei se duc prin sate I cer allmente dela tararu.Din cercetarile facute, am aflat ca la comuna urbana Camalar dinBulgaria, la frontiera dinspre Turtucaia, Mesimler, vs'a .format 0societate Naroden Sniz, care are de scop a apara lntereselenatiunei bulgare Tnteritoriile ocupate. . . .Aceasta societate are ca scop stranqerea de arme !?Itrlmiterea deagitatori i propaqandlsti in teritoriile ocupate. In aceasta .co~u~ase face un t8rg de vite, saptamanal, unde se due lccuitorii dinsatele dinprejurul Turtucaiei pentru a vinde i cumpara

vvi~e. Deasemenea sunt informat ca este un loc de propaganda !il satulBalbunar unde 5e afla 0 scoala (pepiniera) unde se duc copii detarani di~ cadrilater la tnvatatura. Am aflat ca ordinul de mobilizarepartiala care se dadese acum cateva zile in Bulgaria, pentru 6contlnqente era indreptat contra serbilor, dar ca s'a c?ntramandat.in comuna Eminler la grani,a dinspre Rachman Asiclar am .~ostinformat ca se ascund arme, tucru ce I'am adus la cuncstiintacomandantului jandarmeriei care a dat ordin in consecinta.Sateanul Ivan Coleff din Comuna Belita mi-a spus ca de ~~treoflterii regimentului 40 Caluqareni s'a ridica~ care _c~ fan, platindnumai 100 lei lar dela alti sateni Ii s'au luat vitele platindu-le cu 20-30 lei bucata.'in dreptul postului 9 graniceri vrad-Tepes, santi~elelebulgare obisnuesc a trage focuri de pusca Tnvant~acum 5-~~lle pezlua de 23 curent, un glonte tras in vant a cazut la plcloarel~soldatului granicer Petre, !ii numai gralie ~a~tul~!granic~ri~ar nostn,nu s'a produs un incident pe frontiera. Gr~n.lcerubulqari d~n.dreptulposturi lor noastre 6 ~i 7 de graniceri, au vlzitat pe al nostri, l?r.un~1din ei a spus ca armata bulgara va isgoni in curand pe rornaru, dincare cauza a fost palrnuit de un qranicer. .Ancheta asupra acestui conflict s'a facut de catre sergentul majordela granita bulqareasca care a gasit vinov~t pe soldatul bulgar. Indreptul comunei Calimoc spre Bresrnan, rn drumul ce duce ~aRusciuc se afla mai rnulte bal1iin legatura cu Dunarea. Drumul pr!naceste balf nu se poate controla de cat numai cu salupa. Pr~naceste loc~ri pescarii bulgari din Turtucaia, co~unica cu c~i ? I nBulgaria i fac contrabanda. Tot prin aceste locun au ~recut.~I s aurefugiat eel trei soldaf i serqentul cari au desertat dln reqirnentul

31


7/98

40 Calugareni. Acest punct trebue neaparat sa fie controlat noapteacu 0 salupa rnilitara.514.Ziarul "Dlmlneata", 2 Oetombrie 1913.Artieolul: "Administratia in Cadrilater".Mijloacele de existents se procura cu rnulta greutate de

funetionarii din Cadrilater, unde viata locuitorilor e traita tntr-omodeste ce Tntrece orice a~teptari.' Milionarii bulgari, "ciorbagii"cum sunt numiti, se hranesc ca ~i taranf eei mai putin avuf ~ipentru ca ei nu cumpara ~i nu produc alimente lntrebuintate de ceiveniti din Romania, acestia i Ie procura cu preturi foarte marl,Populafia musulmana este de 250.000 fata de 70.000 bulgari.

6. Rapoarle $i note privind situeti loeuitorilor turei.Oespre unii gr{mieer; rom/mi. Comitagii.

6/1. Dlrectlunea Politlel lji Siguranlei Generale.Copie duparaportul no. 446 al Muftiatului leapetenie religioasa = DEXIaI judelul ui Constanla, din 2 Oetom brie 1913. 1 .1Catre d-l Ministru de Finanle ~i ad-interim, Prim Ministru slMinistru al Afaeerilor Streine.Domnule Ministru, Guvernul tarei vrand sa alba date exacte

asupra modului de instaJare a refuqiatilor musulmani din Bulgaria,prin diferiteJe sate din cadrilater, cum ~i asupra orqanizatiuneipopulatiunei musulmane de acolo, in ce priveste cultul religios, abinevoit a ma delega pe mine subsemnatul, spre a vizita localitatileacelui teritoriu, Ordinul Onor. Minister de Razboi poarta no.627/913., iar acel al Departamentului CulteJor i lnstructiunei e subnO.30091 a.c. Mi-a trebuit un interval de timp de aproape 20 de zile,spre a ma transporta tn tot cuprinsul noului teritoriu ali pit tarei, ~i"de vizu" am putut constata cele urrnatoare:1) Refugiaiii musulmani din Bulgaria, (in nurnar de mai bine de200 familii) au fast repartizaf prin satele din judetul Silistra, dandu-

li-se de catre locuitori (coreligionari de ai lor) locuinta si primeleajutoare materiale. Refugiatii au lnceput a fi angajati i la muncacarnpuiui In schimbul unei plati in bani. Subsemnatul inca amstaruit pe langa musulmani, deterrninandu-i prin sfaturi amicale a ficat se poate rnai favorabili confratilor refuqiati, ramasi astazl inrnizerie.1 ) F .D . .P . S ,G . .- DOSAR 40/1913

32

2) Popuiat iunea musulrnana din intregul cadr ilater ~con.~idera ca "0mare fericire trecerea lor sub stapanirea romaneasca, stiindu-se catde mult au fast napastuif sub trecutul regim bulqaresc cum i catde bine sunt tratati coreligionarii lor din vechea Dobrogerornaneasca. Chiar astazi Bulgarii din Cadrilater nutresc senti mentedusrnanoase conlocuitorilor lor de religie ~usulma.n.a, i ~cestesenti mente ale lor se releva in intrigile I clevetirile urzlte peascuns, de catre dansil, pe Itmga autoritatile rornanesti, ..3) Nu odata mi s'a spus de personalitati musulm.ane ma~cante dincadrilater, ca ademenif de bulgari, niste sef de janoarrnt, cu d~l?sine putere citeaza la sediul lor pe un 1.aran mu.sulman I, ~sorneaza sa plateasca bulgarului X sau Y din acel~~1 sat a fi.~tlvadatorie. Musulmanul citat nestlind rornaneste se sileste pe Ilmb~turca a convinge pe jandarm ca reclarnatiunea de. bani a bu~garul~1e nefondata - neputand documenta cererea sa pnntrun act In scnsori rnarturle - insa jandarmul fara a sta mult pe gandu.ri fo,,~aza pemusulman, prin bata; i maltratari sa se execute la or~lnul sau ...4) Epidemia de hotera facand victime i prin c~dfllater, ~ervl.clulsanitar pentru combaterea flagelului se ved~ ne~olt a lu~. m.asurl d~prevenire, dano ordine Tn consecinta. Ei bine, Ja~dar~1I I~soldatl~afla1i prin sate pentru paza i men1inere~ bunei crdina, fara~ a" ftnsotit: de imanul Ipre otul - n.n.! satului, sau de vreun batranlocuitor. sub pretext ca vor sa faca control sanitar, brusc~ea~a u~domiciliului musulman (act ireligios dupa eredlnta ?toman~) I ~da~adansli lntrodusi in famill e , ocarasc nevestele .I fete1e ~n v~~s~a,dedandu-se chiar i la devastari. S'a vazut lucrun de pret In mainilesoldatllor, precum ceasornice, _cercei i a~te sc~le. . .. . . ~5) Rechizltiile militare au ajuns ade,va_rate InCh,lzltlunl,1 facut~fara nic i 0 norma. Locuitorii musulrnanl din acelasl sat, sunt SUpU1fara ragaz sa faca incontinuu mai multe transporturi cu carutele lor,in diferite directiuni. ,6) Din faptul ~a padurarii sunt bulgari, pe a slrnpla d~clara~une alor, cum ca au vazut anume locuitori rnusulrnaru devas!and, padure~din vecinatatea satului, au fast luati in mod brusc de ~atr_eJ?n.da~ml,ea pe niste rau tacatori, i culmea nedrept~tei oam.enl batram, ~I debuna searna, au fost batuti tara crutare de [andarrnl. . .7) 0 alta nenorocire psntru musulmanul ~in eadnlat:r! m~1 est~teroarea la care e supus de catre percepton, pent~u daflle~ fl~c~IUI.Sunt recente toate mizeriile indurate de rnusulmani sub staparnreabulgareasca, in cursul celor doua razboale din u~ma: Sta~ul_bulqar acerut musulmanilor sacrificii de sanqe, bani, vite fara mel a

33


8/98

compatimlre. Atara de aceasta, dela anexare ~i pana in prezent, ein'au avut posibilitatea de a-!?iduce pe piete productele agricole !?iaIe desface. Nu Ii se libereaza Inca din partea autoritatitor comunalebilet~ ~entru va~zarea. vitelor. Aceste restrictiuni' i-a adus pe10c~ltornsat?lor d~ncadnlater la a excepnonala jena de nurnerar, idesi aceste trnprejurar: sunt de notorietate publica, agentii f iscali nuIe ing8d~i~sc nici 0 a~mlna.re,sornandu-l cu rigurozitate la platatutu~or.danlor pe anul fmancl~r 1913. Ar fi un act de umanitarism ipatrlotlc, a seface 0 concesiune locuitori lor de cadrilater la platacontributiunilor. '8) Pe timpul celor doua razboaie, guvernul bulgar a strans armelece Ie avea fiecare familie musulmana. Dupa anexare !?iguvernulroman la randu! sau a confiscat armele gasite la locuitorii dincadrilater. Mi s'a comunicat Insa confidential de catre musulmanica bulgarii au dat autoritatfor romanesf numal armele ce fuseseraI~ate dela t;Jusulm~ni pe tim~ul regimului bulqaresc, iar pustilesistern Manilcher, I alte se gasesc ascunse in mai toate caselebulqarestl pentru orice eventualitate de aqitatie in contra statuluiroman.9)_Fiecare comuns rurala locuita de musulmani, i-a angajat cu

?Iata cate un tal.~a.ciu prin. int~rmediul caruia locuitorii se potIntelege cu autoritatile rornanesti. Acest lucru neconvenind nicib,ulga!ilor, nici j~n~armilor, (deveniti niste organe neconstiincioase)sa vazut cazun cand acel talrnaciu a fast lndepartat cu forta dincomuns de catre jandarmi, sub diferite pretexte. '10) Bulgarul din sate (din cadrilater) secundat fiind !?ide catrespeculantul armean, care exerciteaza nesuparat de nimeni meseriade comersant, intre satenl, nu se sfiesc a sopti musulmanuluic~e~ul ca.stapanirea romaneasca e provizorie Tnteritoriul anexat, ica In curand armata rornana va evacua acel teritoriu. Atunci - zicbulgarii - va fi vai de capul musulmanilor; toti vor fi masacrati

pe_nt~u~a.danii .~u lntarnpinat cu mult entuziasrn pe nouiistap~nltorr. Bulgaru prin aceasta rnanopera tind sa intimideze $i sat~ronzeze pe musulmani, facandu-i sa emigreze din Romania.AJunga~d la 1.inta~orita, fac doua servicii statului bulgar:. 1) Dlsc~edlteaza sta~ul roman, dovedindu-se ca intolerant imcorect $1al 2-lea, pnn plecarea musulmanilor din cadrilater seridj~a zi~ul de aparare al statului roman, zid format din piepturileotelite $1 clocotinde de 0 legitima ura ale musulmanilor catrestapanirea bulqareasca, $i gata a se jertfi pe altarul noel patriirornane.

34

Subsemnatul, fiu credincios al patriei, i devotat slujbas alstatului, va rag cu mult respect, Domnule Ministru, sa binevoiti a luade urgenta dispozitiunile cuvenite, pentru ca locuitori i de'religiernusulrnana din cadrilater, sa fie pusi la adapost de orice prigoniri,irnpilari, inqerinte si nedreptati, tacano sa Ie fie respectata viata,averea, onoarea i libertatea individuala.Singurul cusur al acelor musulmani este necunostinta limbeiromane, facandu-t neapti intru a-si lua ei Tniiapararea leqitima.Subsemnatul, pretutindeni in cadrilater am staruit pe langamusulmani sa nu emigreze, asiqurandu-l in acelasl timp caguvernul raman nu va Intarzia a lua masuri largi pentru slquranta,propasirea ~i fericirea tuturor locuitorilor din cadrilater, iar fata demusulmani - cetateni f ideli - guvernul tarei hraneste cele mai bunesentimente. 1. ..1.Muftiu Issl Hafiz Rifat, Secretar, Issl Dimitrie Nicolescu

Rezolutie: 16Noembrie 1913. La dosar. Issl Panaitescu.6/2. Ziarul "Dreptatea" nr. 175 din 5 Octombrie 1913.Articol: "Comitagiii cutreiere Cadrilaterul. Guvernul iamiieur! militare pentru a preintiunpin eventuate tulbursri".Bandele Ide comitagii - n.n.! organizate cu asentimentul celor dela Sofia $i-au $i facut aparitiunea ~iexcita populatla la nesupunere,sub cuvant ca stapanlrea noastra este trecatoare tn Cadrilater.Aceasta producand anarhie $1 pentru a face fata oricareieventualitati, s-a dispus trimiterea unui regiment de artilerie, acateva batalioane de infanterie $i un regiment de cavalerie, cel dinTecuci. Pe de alta parte, contingentul din Corpul V de armata careurma sa se libereze pe ziua de 1 Nov., in mod exceptional va fretlnut sub arme, pana la noui dispozitiuni.6/3. Dlrectiunea Poliliei ~i Siguranlei Generale.Nota. 15octombrie 1913 - n.n.l "in Varna se afla Tnprezent $i de mai mult t imp stabil it acolo fostulcapitan de armata bulqara anume Mihail Vuceff, care este cunoscutca revolut ionar bulgar ~i fast sef de banda In Macedonia avand titlulde "Voevod". :;ltiind ca se afla in localitate 1 avand in vedereordinul ce am primit de .a cerceta daca se orqanizeaza Tn adevarbande pe ianga frontiera noastra, pentru a f introduse inquadrilater, mi-am procurat a scrisoare de recornandatie dela1) F.D.P.S.G. DOSAR 34/1913


9/98

Vuceff dela 0 ruda a mea din Silistra, fost si el comitagiu $i buniprieteni arnandol. Aceasta scrisoare mi-a servit de minune, caci amputut afla dela Vuceff urrnatoarele lucruri: Comitetul centralrevolutionar macedo-bulgar din Sofia, hotarase ca sa organizezebande de comitagi i pe care sa Ie trlrneata in quadrilater, unde saprocedeze ca in Macedonia pe vremuri.Nu mai departe de cat acum 20 de zile, Vuceff adunase inimprejurimile front ierei noastre aproape 2000 comitagii, pe care Iitinea ascunsl in cateva sate aproape de comuna 8alage delafrontiera noastra $ 1 anume 500 in apropierea citatei eomune, 500 laTeseol i Ghebage, cateva sute la Prevadia, iar restulla Varna. Nustie niei el sau n'a vrut sa-mi spuie pentru ce motive eomitetulcentral revolufionar donat pornirea lor spre granita sarbeasca,trirnitandu-i pe to f imparliti in grupe, parte la Sofia i parte laVratza, de unde au fost trimii spre frontiera sarbeasca.Vueeff mi-a mai spus ca a rarnas singur i f i ' l Varna fara oameni, darca la ideia de a se organiza i trimite bande in quadrilater, nu s'arenuntat $i s'a arnanat numai pentru mai tarziu, probabil pentru laorirnavara, Un lucru rn'a mirat mult i anume spusa lui ca multi turcis'au Inserts In bande pentru ca sa rnearqa in contra sarbilor,

Rezolutie: 10 Oct.1913. Se va da ordin politiilor din T.Cedat ijandarmerii rurale sa ia masun pentru a prinde pe Vucef si cand vapune mana pe el sa ne avizeze telegr. Issl Panaitescu.6/4. Directiunea Polltiel ~i Sigurantei Generale. Brigada 1.Agent 40. Nota din 6 Octombrie 1913.1)A plecat la Livada 0 deleqatie cornpusa din 10 bulgari, care se vorprezenta M.S. Regelui caruia Ii va cere ea tinerii elevi cari auabsolvit scolile primare i gimnaziale sa Ii se rscunoasca acestdrept fara examen si sa f ie primiti in scoli le superioare rornane. Deasemenea se va cere ca toti tunctionarii bulgari sa fie reprirniti in

slujbele ocupate de mai inaintea ocupatiunei romanesti.7. Marele Stat Major coopereaza cu Ministerul de Interne7/1. Marele Stat Major. Sectia II . Biuroul 5.Confidential. No.414 din 7 Octombrie 1913. 2)Domnului Ministru de Interne.1) FD.P.S.G. - DOSAR 213/19152) F.D.P.S,G. - DOSAR 41/1913

36

Fiind informat ca un numar de tineri din Cadrilater s'au refugiat laVarna unde fac propaganda tntlnsa contra Rornaniei, Tnacest eras,in populaf ia bulqara din teritoriul ocupat: a). Cu scop de a preqatl 0revolutie a acestei popuiatii contra noastra: b). De a armapopulatiunea bulgara ca la momentul oportu~ sa~ie gata de ~ neataca: c). De a distruge podul dela Cernavoda. Ca aceste cornitetesunt Tn legatura cu comitetul central din Sofia, iar ca mijloaee deactiune se servesc chiar de cafre locuitorii bulgari din vecheaDobroqe, care sunt cetateni Romani ~i ca atare '!la~ p~'insupraveqhiat i. Avand acestea in vedere $i pentru ~ premta~?~naorice rebeliune, cu onoare va reg a da ordin autorttautoradministrative a supraveghia cu atentiune populatiunea bulgara casa se poata lua rnasuri la timp.p.Ministru, General/ss/lndeseifrabil. ..p. ::;;efde Stat Major General, Colonel, /ssz tndesclfrabit,

Rezo/utie: 9 Oct.913. Se va comunica tiintele ce avem panaacum in aceasta privinta. Se va da ordin in cadrilater. IsslPanaitescu

8. Terenurile agrico/e din Cadrilater au inceput saconstituie 0 importanta sursa de nemultumir!

8/1. Ziarul "Epoca" nr. 278 din 8 Octombrie 1913.Articolul: "Cumpararea pamfmturilor In Cadrilater". _ ~Ziarele liberale acuza pe dl ministru C. Arion, ca a lucrat farapricepere i cu uurin~a, dand in vileag lntentiunea statului ~e ~curnpara parnanturi de cultura in nolle teritorii i faca~.d pub.l l~atl lintense in acest sens. Rezultatul ar fi fost ca bulgaru au ridicatpeste masura prejul pamantulul, iar aoest pamant destinat taranil?rrornani va f i plat it prea scump. DI Arion a proced~t asa cum tre~ulI~sa se procedeze 1.. . / . S'a grabit sa ceara creditut necesar ~I s~trirnita 0 comisiune, care pe fata, si niei nu se putea altfel, sacumpere parnanturi, Oferte s'au facut. Preturile ofertate nu tntrec decat foarte pufin acele cu care terenurile au fost cumparate.

9. Raportul Muftiatului judeluJu; Constanta9/1 . Directiunea Politlei ~iSigurantei Generale.Copie dupa raportul no. 468 din 15 Octombrie 1913al Muftiatului [udetulul Constanta.

37


10/98

Catre d-l Ministru al Cultelor si lnstructlunei publice. 1)Dornnule Ministru, Cu ordinul no. 30091 din 6 Septembrie trecut,ati binevoit a rna delega sa rna transport de azi In cadrilaterconstatand starea populatiunei musulmane, In ce priveste cultulmahomedan. Confcrmandu-ma acestui ordin, subsemnatul amvizitat cu dearnanunt in decurs de 22 zile, tot cadrilaterul, ~i cuonoare va supun in acest memoriu cunostintel d-vs, constatarilefacute la fata locului, cum i rnasurile ce cred de cuvilnta 9 - se lua inconsecinta. E de remarcat in primul rand ca nu exists nicaeri untribunal mahomedan propriu zis ..I n teritoriul anexat se afla 5 MuftU,cari pe 18mgaatribuf iunile muftiatului, au silnsarcinarea de cadii,adica presedinf de tribunale mahomedane.Trebue .relevat de asemenea ca nici seminariu, propriu zis nuexlsta: copii care frequenteaza scotile primate cum !ji cursurilesecundare din scolile numite "Rujdie" sau gimnazii, primesc acolonotiuni elementare privitoare la religie. :;lcoalele existente precum igeamiile sunt intretinute i administrate de cornunitatlle musulmanedin veniturile vacufurilor,E drept lnsa ca dupa rnulte staruinte, primariile, judetele siguvernul central din Sofia, acordau din tirnp in timp unora dintrescof 0 mica subventie anuala. Totusi mijloacele de intretinere fiindlnsuflclente. atat scolile ca t i mai toate geamiile, sunt tntr-o staredeplorabila. Trebue sa adaog ca scoli le erau recunoscute de statuibulgar, i ca Muftiul tn afara de unele venituri, primea sl dela stat 0retrlbufle, (varilnd Tntre 120 i 150 lei lunar). Aceste zise, fie-mipermis, Domnule Ministru, sa expun aparte situatia oraselorprincipale.BALCIC. Acest oras numara aproximativ 4000 locuitorimusulmani; 1n jurul orasului sunt 25 sate musulmane. 1n Balcicexists 5 geamii, i ooua scoli mixte primare. Directorul scoalei estesupus otoman, numit i retribuit de guvernu! otoman, ca i la al tescof din Bulgaria. Acest sistem datand inca de pe timpul vasalitateiBulgariei. In Balcic se afla un muftiu girant.CURTPUNAR. Acest eras numara vre-o 600 tocultori musulmanii e lnconjurat de 74 sate musulmane .. in Curtpunar se afla unmuftiu girant.CAVARNA. Orasul are vre-o 600 locuitori rnusulmani, totusi nuexista geamie, de oarece aceia care a existat a fost transformata inbiserica de catre bulgari ..Din aceasta cauza creoinciosil musulmani1) F .O .P .S .G . DOSAR 40/1913

38

sunt nevoiti sa se adune in case part iculare, spre a face ruqaciunl.DOBRIc'i. Acest oras posed a aproximativ 7000 locuitorimusulmani :;;i52 sate musulmane. Sunt In eras vre-o 12 geamii simai multe scoli, dintre care una superioara "Rujdie" (gimnaziu).Directorul gimnaziului este supus otoman, nurnit i retribuit deMinisterullnstruciunei publice din Constantlnopol,SILISTRA. Populatiunea rnusulmana din acest oras nurnara vre-o6800 suflete; 64 sate musutmane depind de acest eras. Numarulgeamiilor este de opt (8) i scoli le trei (.3)dint~e c~re una "Rujdie'~ln aceasta din urma scoala functioneaza :;;1 a profesoararnusulrnana, numitasi retribuita, de un timp fndelungat, de catrestatui otoman. Exista i un muftiu.TURTUCAIA. Poputatiunea rnusulmana e de 3000 suflete.Irnprejur sunt 42 sate musulmane, Orasul are 4,;g.eamii i 2.scoliprimare. Exista si acl un muftiu. . In urma canst~tanlor de m~1sus,lmi permit a formula urrnatoarele propunen .. C.a c~estle" deorganizare cu caracter general est~ foa~e ~e _~ont,~m,pnmul rand,ca populatia musulmana din tmuturlle ~Ol,s~ traiasca din punct~1~evedere religios i cultural, sub un reglm uniform cu "mus~lma~1IdinDobrogea. Programele scoalelor t regulamentele sa fie I~entlce cu-cele din vechea Dobroge. Adrninistratia scoalelor particulate : ; ; 1ge~miilor cum : ; ; i tntret inerea lor, sa f ie.la.sata p~ mana. obstii lor,reprezentate de catre un comitet. Presedlnfia comitetelor ~~oraselede reedin~.aale muftiHor, sa fleincredintata de drept rnuftlilor, rar Insate irnarniilor.Comitetele din erase vor fi constituite In baza unor statute,legalizate de catre Onor, Minister al Cultelor, pe cand statu~~lecomitetelor din comunel.e rurale vor fj sub aprobarea rnufti ilorrespectivi. 9coalele primare particulare ale musulrnanllor din erase,vor fi prevazute cu unul sau doi institutori de limba roma~a, num~\1i retribuiti de stat. Pe la scoalele primare ale sta~ulul de pnncomunele rurale se vor infHnta cu timpul, pe langa personaluldidactic romanesc, sa figurez~ i cate un Inva\ator de limba ireligia turca, care tnvaVHor sa fie numit i retribuit de stat. ~entrureparatiuni de scoll i i geamii, cum i pentru tntretmereapersonalului lor atat didactic cat i eclesi.astic, ar fi 0 rnasura de.tnalta prevedere, daca s'ar dota scolile particulate musulmane Igeamiile din sate cu 0Tntindere de parnant de 10 ha.Avand In vedere trnpartirea teritoriala dupa care se vor formadoua judete, ar urma sa f i e i In cadrilater 2 muftii i 2 cadi i, avanddrept re~edinte capitalele judetelor, Totusi avand in vedere nurnarul

39


11/98

ri~!cat a! populatiunei musulmane din cuprinsul Turtucaia, precumI trnprejurarea ca acest eras e situat la a lndepartare prea mare dec:ntrul, (sau ca~itala jude.tulu!) Silistr~, ar fi bine ca i in acest orassa se numeasca un rnuftiu I un cadlu. Este absolut indispensabilca.pe lan~gaie~are muftiu. i fiecare cadiu, sa se numeasca si sa seplateasca de catre stat, 91 un secretar interpret, cunoscand I.imbiler~mana i turca. Asa dar in total vor f trei muftii i trel cadi i (sef detnbunal~ mahomedane) i anume in localitatile Dobrici, Silistra iT.urtu~ala. Pentru recrutarea unui bun personal eclesiastic idlda~tlc m~s~lman, va fi de trebulnta sa se mal largeasca rolul~en:'lnarulul din Medgedie, marindu-se nurnarul bursierilor din acestinstitut, care chiar in ziua de astazi serii le anuale de absolventiserninaristi sunt foarte restranse. si prin urmare nesatisfacanddeca t . .in mica parte cerintele de locuri vacante de prin s co lile s igeamllie din vechea Dobroge.Salariile inca cu. care se deservesc clericii geamiilor de princo~unele ~rba.n~I rurale, clerici retribuitl de stat, cum i tnvatatortide hmt:>a!I reliqia ~usulmana atasati pe langa scolile primare alestat~lu.l,,sa fie egallzate ~cele s.alarii cu ale clericilor i tnvatatorilorrornaru. In fiecare eras din cadnlater, una din geamiile existente sapoarte. denumirea de moschee principala, al carei personal clericalcum I celelalte cheltueli necesitate de reparatii ale cladirilor cuintretinerea lor, sa fie in sarcina statului, ceia ce se practice i invechea Dobroge.Tn afara de toate acestea ar fi de un incontestabil folos atatpentru ~imp.lific~rea.c~respon?entei. cu Onor. Minister al Cult~lor ilnstrucfiunei, cat I din consideratiunea ca personalul muft iatuluiConstanta prevaleaza In sentimentul patriotic, i cunostinta limbeirom~n.e;p~st~ to~te.av.and i a Tndelungata i tncercata pracuca inad~'n'~tralla tnstitutlunllor culturale-religioase, ar fi zic de folos cace t trei muftii I cadii, impreuna cu toti clericii i functionariidependenf de ei, sa alba drept sef ierarhic religios (echivaient inputere cu un episcop ortodox) pe muftiul judetului Constanta. Inaceasta unificare s'ar putea alatura i muftiatul din Tulcea. 'Muft iul set din Constanta ar avea indatorirea sa faca cat mai deslnspectiuni pastorale in tinuturile noi, stabilind astfel trasura de~nire, care sa puie in contact permanent pe toti musulmanii dinIn!r~aga Dobroge, (veche i noua) i raportand Tncontinuu Onor.Minister. rezultatul constatarilor i reformelor necesare de introdus.Acest sistern de centralizare, preconizat de catre subsemnatul araduce cu sine i un control mai serios, si ar stabi li a autori tate mai

40

mare In acmlntstrafiune. Complectez cele expuse pana aci prinnecesitatea presanta, ca pana \a organizarea definitiva a cultuluimusutman din cadrilater sa se recunoasca In mod oficial cei 5 muftiiexistenti deservindu-Ie cate un salariu de eel put in 250 tei lunar, iarpentru tlnerea corespondentei in limba rornana, e absolut necesarca sa se nurneasca inca de pe acum, i cate un secretar-interpretpe langa fiecare muftiu i cadiuJ...I.Muftiul judetului Constanta, Issl Haviz-Rifat.p. Conformitate Issl Indescifrabil

Rezo/utie: 16 Noembrie 1913. La dosar /ss/ Panaitescu.)10 . Pentru destabilizarea situatiei din Cadrilater, bulgariise fo/osesc de orice mij/oace, comitand chiar i crime

10/1. Dlrectiunea Politiel ~i Sigurantei Generale. BiroulCentral al Presei, serviciul special, 15Octombrie 1913. 1)Sinteza: Bu/garii, fmbracati turceste, comit crime tn noile teritoriipentru ca ura sa se rasfranga asupra turci/or.10/2. Dlrectlunea Polltlel ~iSigurantei Generale.17Octombrie 1913. Secret.D.lui Director al Polltlel !iii Sigurantei Generale. 2)Achltandu-rna de tnsarcinarea ce ati binevoit a-mi d~ tn Bulgaria,am onoare a va comunica rezultatul cercetarilor mele: In ziua de 28Septembrie am fast TnRusciuk unde am tntalnit pe inginerul NicolaTufeccieff, inginer la atelierele pentru repararea locomotivelorC.F.B. din Rusciuk, membru marcant al Comitetului centralrevolutionar macedo-bulgar din Sofia. Acesta mi-a spus ca a primitlnsarclnarea - ca specialist in fabricarea bombelor, tntrucat estechimist, lucru ee-l ~tiu i eu foarte bine - sa fabrice bombe cari suntdestinate sa fie introduse In teritoriul ocupat de nol; mi-a spus ca aacceptat aceasta rnsarcinare, ca a ~i inceput fabricarea bombelorpe cari \e expediaza pe rnasura ce sunt gata la Sitov i Vidin undesunt depozitate i de unde, la timpul oportun, vor fi introduse TnQuadrilater prin portul Silistra, ascunse In baloturi le sau' lazile cumarfa sau in bagajele calatorilor, ce vor sosi in acel port cuvapoarele austriace !?Iungare; daca tn acest chip nu vor reusi sa Ieintroduca, vor incerca sa introduca bombele prin contrabanda cu1) F.D.P.S.G. - DOSAR 40/19132) F,D.P.S.G. - OOSAR 41/1913

41


12/98

ajutorul barcilor de pescari.Acest Nicola Tufeccieff este frate cu Naum Tufeccieff, amestecatin afacerea vasului "Zora" naufragiat pe coastele rornanesti, cafeera lncarcat cu arme 9i cartuse destinate de Comitetul revolutionarmacedo-bulgar din Sofia, sa fie introduse in Dobrogea i i distribuitepopulatiunei bulgare de acolo. In Rusciuk am mai tntalntt peVojvod~1 Gh..Giausoff care mi-a spus ca se aM cu intreaga bandape care 0 cornanda tn Rusciuk, unde asteapta ordine dela. Sofiapentru a trece in Quadrilater spre a opera conform lnstructiunilor ceva primi (vezi cartea postala No.1 ilustrata).EI mi-a spus ca la slstov se afla tn asteptare tot in acest seepVoivodul Petco Spirof (v.c.p. No.2) cu banda lui precum i VoivodulIvan Pasata din Bitolia (v ..c.p.No.3), care lucreaza lmpreuna cucellalti doi.Toti acesf Voivozi mi-au spus ca pima la prirnavara sevor ocupa cu introducerea de arme ii bombe tn Quadrilater, cudepozitarea lor 1n locuri sigure, cu gasirea de gazde ii apoi vorlncepe sa opereze bandele. in ziua de 30 Septembrie am fost inSofia si prima lntalnire pe care am avut-o ad a fost cu D-r TatarcefHristu, viceprssedintele cornitetului central revolutionar macedo-bulgar care rn-a invitat la e.1acasa, spunandu-rni ca acolo va fi 0adunare interesanta.A doua zila 1 Octombrie am fost acasa 18 dr., unde am avutlntalnire cu urrnatorii sef revolutionari: V. Protogherof, presedintelecomitetului, fast capitan Tnarmata bulqara; Vasile Atanasof, Voivoddin Cumanovo, cu domiciliul la Osman-Pazar tn Bulgaria; TaneaNicolof din Melnik, Voivod; Cernopeief (v.c.p.No.d) Voivod vestlt iDonciu, Voivod din Melnik .. Cum ne-am tntalnit toti acestia laTatarcef, au sosit urrnatoarele persoane din Quadrilater: 4 notabilidin Balcik: 5 notabili din Dobrici; 2 . notabili din Turtukaia; 3 notabilidin Silistra.Unul din notabllii din Dobrici a expus situatia rea cu care segasesc dela ocupafiunea romans bulgarH din Quadrilater,. sipersecutiunlle pe cari Ie indura din partea autoritatilor romans: intrealtele spunea ca: 1) Autoritati le romans le percep dari pe carl i le-au platlt deja bulgarilor; 2) Militarii ii jandarmii Ie percep dariimaginare; 3) Soldatii i jandarmii se poarta rau cu ei si cu ferneilelor la sate ii in special cu vaduvsle celor cazu~i tn rascolu; 4)Rornanii vor sa tnrolsze in armata pe bulgari carl n-au luptat rnrasboiu;5) Rechiziti ile tortate, mita sl batjocurile de orice fel sunt laordinea zilei.Dupa ouvantarea acestui notabil ~.al carui nume ca 9i al celorlalti42

nu-l stiu tntrucat nu ne-au fost prezentati cu numele, dar_pe.care i-asi cunoaste ori cand i-ai revedea - Cernopeef se scoala I spuneca comitetul central a hotarat ca la prirnavara sa trirneata bande derevolutionari I n Quadrilater i pana atunei are sa trimeata arme,bomb~ 9i dlnamita pe cari Ie vor introduce pe Dunar~,. pe .!ronti~r~de uscat prin varnl si printre pichete - de oarece gramcer~1ro.man~1nchid ochii pentru bani - sl pe la Balcik i Kavarna cu carcun car~vor veni cu marfa din Burgas i Varna sile va introduce armele Iexplosivele cu bare: pe timpul noptei, care barci vor fi scufundateimediat ce granicerii ar cauta sa puna mana pe ele.Cernopeef a intrebat dupa aceasta pe notabil i da~a ei consi~t. s~dea concursul comitetului i sa lupte pentru isbucmrea revolutlei Iacestia, dupa 0 scurta chlbzulnta intre ei , au pri~it. i. fn ur~a a~jurat cu totii cu mana pe revolver ca vor f credmclo~I..comlt~t.uIUicentral i vor lupta pana la moarte. Dupa aceasta numl\IJn?t~bllt a~convenit i acceptat apoi propunerea lui Cern?peef?a ~cel .dlntre e~cari vor fi desemnati de corni tetul central pnn sorn, sa pnmeascadepozitul de arme sibombe i sa aiba grijalui. .. .. ..Apoi Cernopeef Ie-a spus notabililor ca au deja partlzan.1pe f?:;;tllsoldaf din Reg. 8, 31 i 44 din Quadrilater, cari a.ufost I Ibe~atld~guvernul bulg.ar, au jurat c a vor lupta sub orolnele ?~ml~~tulU1revolutionar central i apoi s-au tntors la vetrele lor Dobricl, .Slh~t~a:Turtukaia, etc. unde asteapta semnalul. Tn urma acestor hotaranmarele comitet central, mi-a dat mie tnsarcmarea - ca unul ce suntbun prieten cu Tatarceff i Cernopeef, i in Macedonia _am_I~crattrnpreuna cu revolutionarii bulgari - ca sa serv.~scde leg~tura mtrenotabilii sus mentionati i Comitet l de consilier al lor I tn acestscop, imediat ce' chestia baneasca va fi requlata (_subs!dii.de:I~,guvernul bulgar, cari acum n-are de und~ da .banl) VOl. pnrru sifondurile necesare actiunei, eu f iind tnsarcinat I cu functiunea decasier al acestei rniscart.Cornitetul central s-a impart it acurna tn doua sectiuni: una pentruorganizarea bandelor, in Macedonia contra grecilor i s8.rbilo_rA~ialta pentru organizarea bandelor i provocarea reV?lutlunel InQuadrilater. lnacsasta privinta am vorbit chiar cu Volvodul ColeElefterof din Kunianova, care e desemnat sa piece in Macedo~i.a inscopul aratat mai sus .. Fiind in Sofia am mal ~vut ccnvorbiri CUmacedoneanul revolutionar Alecu Constantinof (v.c.p.No.5)profesor la universitatea din Sofia. Tat in Sofia se mai afla Tnasteptare urrnatorll Voivozi: 1 .. . / . .Pe cand ma aflarn in casa la dr. Hristu Tatarcef el a primit 0

43


13/98

s~:isoa~e (e~a in zi~a de Sambata 5 Oct. a.c.) a desfacut-o sicitindu-i continutul rm-a spus urmatoarele: "lata scrisoarea asta: eavine din Bucuresti si este dela un ofi1er superior (colonel)' dinarmata austro-unqara - roman de origina - care se aM acum inBucuresti ~i-mi scrie ca a venit acolo i a luat intelegere cumac~do-romimii refugiali ca sa lucreze de comun acord cu el ~i cucornitetul central revolutionar din Sofia, pentru autonomiaMacedoniei, adaugand Tatarceff ca acest of i ter lucreaza din ordinulquvernului austro-ungar". 'N.B. In leqatura cu cele spuse mai sus Tn privinta conlucrarel

pentru a.ut~nomi~ Macedoniei Tntre macedo-romanit refugiati tnBucuresti I cO~ltet~1 central din Sofia si cu emisarul guvernuluiaustro-unqar, 11n sa atrag atentia D-v. ca macedo-rornanu incestiune co~l.ucreaza tot tn scopul aratat mai sus i in alte scopuri(nu su~t edlficat p~ deplin, T.naceasta privinta) cu comitetul june-turc din Constantinopole; In acest scop va presint dovezileurmatoare: telegrama prin care maiorul Bekir, membru marcant alco~itetulu~ june-turc chiarna la Constantinopole pe Tali Hagigogu iTacit ca s~ desavarseasca acolo Inteleqerea pe care a avut-o cu eiacest Bekir lun.a tre:cuta cand a fost In Bucuresti; telegrama princare, Haralawm~le Tararescu, chiama din Constantinopole pe ToliHa~lgogu sawvie a~oro cu primul curier, desigur tot tn scopul aratatmal su~,Daca m-ast duce la Constantinopole ai descurca compleetaceasta atacere. Deja 10-14 Octombrie am stat in Varna unde m-am intalnit cu urmatoru voivozi ce se aflau acolo: I.../._Nicola,eA!~aba~o~~ mare.negustor de f ierar ie din Varna mi-a spusca gra,nlCerli ro~anl In schimbul banilor lasa sa intre i sa iasa dinQuadnlater pe cine vrea, fara sa Ie pretinda vre-un act de calatorie:!n ac:~t fel lrni ~'pu.ne ca tree i oamenii lui cari se duc dup~incasan la oarnenn din Quadrilater i negustori carii datoreaza banipentru marfa. Cautand sa lntalnesc la Sofia pe Voivodul Sandanskimi. s-a comunicat ~e Tat~rceff i Cernopeef ca el impreuna e~Voivodul Ceaule din Ohrida, Crastea, Voivod din Balno tinutulResne~ sunt plecaf din Bulgaria cu 0 banda de 205 oarneni i autrecut In Albania operand cu albanezii in contra sarbilor. Notez cabanda a fost de 205 oameni la plecare, lnsa s-a rnant ln drumnumarut comitagiilor i s-au trimes inca alti multi sa-l lntalneasca inAlbania. "L." , ,

44

11. Starea invatamsntului. Rapoarte referitoarela invafarnsntul din Cadrilater11/1. Dlrectlunea POlitiei!}i Sigurantei Generate.Nota din 31 Octombrie 1913. 1)Turcli din Silistra nu-si pot deschide scolile, fiindca toate localurile

lor de scoli, ocupate tn mod arbitrar de bulgari, credeau ea Ie vor fiTnapoiate de autcritatile rornane. Lucrul acesta nu s'a lntarnplat,Bulgarii ocupa i azi eladlrile cladite din obolul tutulor locultorllor,altele luat cu japca de la turci ~i unele cladtte pe locurilemoscheelor, care, de drept, nu Ie pot aparfine. Din aceasta cauzapopulatia otornana este foarte arnarata. Este yorba ca sa se tie uncongres la care sa se elaboreze un memoriu cari apoi 0 deleqatiesa se prezinte guvernului ~i M.S. R., spre a Ie spune doleantele lor.

11/2. Directiunea Polttlel !}i Sigurantei Generale. Raport nr.1.IFara data- Probabil octombrie 1913- n.n.i "Din eauza ploilor ~i drumurilor impracticabile nu s-a putut calatori

niei pe apa nici pe uscat, de la Constanta la Dobrici. Automobilelenu pot circula fiind expuse fmpotmoliril. In Silistra, localurile descoala in functiune, ca i cele care de moment sunt ocupate deservieii administrative lasa de dorit in ce prlveste Intrebuintarea ~iingrijirea lor. Se lasa impresia de 0 gospodarire vrernelnlca,Iorrnand convingerea locuitorilor ca ocupatia romaneasca este descurta durata i de aci neincrederea parlntilor de a-sl trimite copiii lascoala, Toti spera ca in curand Tratatul de la Bucuresti sa fierevizuit. Drept argument se aduce lipsa de seriozitate l?i oranduiatain tot ce s-a facut de catre autoritatile romane.Se intrebuinteaza astfel timbre, chitante sau recipise, imprimate

tot bulgareti; strazile, barierile si tarqurfle, aproape toate audenumiri vechi, bulqarestl, Elevii de liceu bulgari, cu unlforrna ichipiuri bulqaresti, intotdeauna Tn grupuri de 8 - 12 cutrelerastrazile, discuta aprins evenimentele politice; cand vad vreun roman(mai ales functionar, profesor) vorbesc cu gla5 tare adresandu-leinsulte sau fae spirite jignitoare in limba bulqara, Acestia nestiindbulgara trec mal departe t a r a a-I lua in searna. Apoi ii lndeasaealpacul pe cap aruncandu-le priviri vrajrnase.Toate acestea se petrec zilnic in pietele i pe strazile principale,1) F.D.P.S.G. - DOSAR 213/19152) F.D.P.S.G. - DOSAR 24/1913

45


14/98

deoarece elevii au convingerea, sugerata de profesori, ca ocupatiarornaneasca este cu totul vremelnica. Sunt multi aqenti, alei dintreeJevi sau fosf elevi, care au tnsarcinarea de a afla adreselerornanilor nou veniti, functiile lor; alti agenti fac propaganda printrelocalnici, pe care-i Indeamna sa stea lntr-o rezerva cat mai mare.Parintii elevilor sunt foarte lngrijorati de soarta fi ilor lor. Ei spun:'Voi romanii nu titi ce leqaturl Intime sunt la noi lntre copii iscoala, gradini, pomi, florile din curtile scoalei, toate au fost plantatei Ingriji te de mana copiilor din scoala, Fiecare copil are sadit cateun pom altoit de el. Chiar i padurea din preajma Silistrei, de lapoalele dealului Medgidi-Tabia, In mare parte a fast sernanata iingrijita de scolarl i nostri , din dorinta de a-si tnfrumuseta orasulSilistra".Drept concluzii cer sa se lase scolile pe seama lor. Paturaintelectuala, mare parte vorbese i scriu romaneste, multi dintre ei$i-au facut studiile In tara, tnsa din eauza sentimentelor sovinebulgare$ti este putina speranta ca se vor putea tmpaca cudominatia romaneasca, preferand sa emigreze in Bulgaria.Negustorimea i muncitorii tnsa, gandesc altfel. Daca se vor lnfiintabanci $i mai ales daca TnTnvatamfmt se vor introduce programeadaptate intereselor i tmprejurarilor actuate, intreaga populatie deafaceri se va atasa de cultura $i stapanlrea rornaneasca, de la carestlrn mai dinainte ca S9 pot astepta la 0 mai buna starerornaneasca. Ceea ce da tnsa orasului Silistra un caracter cu totulstrain, facand pe oricine sa creada ca se gasesc pe un teritoriubulqaresc este biserica - unica In ora - unde nu se rosteste nici averba romaneasca, unde de la preot $i pfma la paraciiser suntbulgari neaosi, avand aerul ca nici nu vor sa stie ca se gasesc subdominatie romaneasca. Acolo, obiceiuri, elevi in uresc; iarfunctionarf rornani, maqistratii, ofiterii, profesorii $i familiile lor suntcondamnaf sa asculte ruqaciunile intr-o llmba straina, aceeasilimba care se aude $i Tn bisericile din Basarabia! Se propunurrnatoarele masuri:- Tnfiintarea a doua scoli secundare In Silistra cu directori i doiprofesori rornani, restul din fosti profesori bulgari, cei mai doci li,care Tnsavor fi Irrlocuif treptat. Profesorii romani sa cunoasca limbabulqara, Intematul sa aiba 100 elevi, din care 50 % sa fie abs_?lventidin tara, iar ceilalti din Cadrilater, cu uniforma rornaneasca, Incetulcu rncetul i acestia vor tnvata limba rornana mult mai repede. Sase tnfilnteze ocoala secundara de fete cu internat i cumajoritatea absolventelor din tara, cu un program profesional $i de

46

rnenaj, In care tesaturlle, broderiile .cu motive rom~ne$ti sapredomine, pentru ca astfel gustul $1 caracterul romanesc sapatrunda cat mai adanc, tn familiile bulgare. .... ...- :;lcoala prirnara sa fie de 5 ani, Tn care ultlrnii doi cu ap~lc~tllserioase la pornlcultura ~i vi ticultura, cu un maestru spe~lallst:Acest program va fi precedat de un curs frobeliane, de eel putin doiani. d_La Silistra sa se nurneasca un preot roman paroh, secondat ealt i doi preoti rornani, iar restul bulgari. Servfciul Duminica, in zilelede sarbatoare si zilele nationa le sa fie numai in rornaneste. ___Administrat ia materiata a bunurilor scolare $i chiar de cultura safie, pentru {ntreg Cadrilaterul, tncredintata unui delegat. alministerului. I n centrele principale, el sa fie secondat ?e u.ncO,:"ltetcultural administrativ, cornpus din tunctlonarii local! ~e.1ma.1deseama. Atribut iunile acestui comitet sa f ie fa1a de scoala Ident!c cucel al eforiilor bulgare~ti, a$a cum sunt primariile din tsra. Coml.~etulcultural administrativ, compus din persoane civile, Tnafara COIIl,vaavea darul sa crediteze buna reputatiune a lnstltutlunllor noastr~fata de populat ia civila bastlnase, care, la randul ei, va purta un malmare interes sl capata atasarnent pentru ele. . ._ Sa se infiinteze 0 scoala de adutti ~i un organ de ~ubhc~tate,pentru interesarea populatiei la reformele ce trebuie sa se

lntroduca. ._ Factorii principal! ai autoritatllor locale sa aib~ un cont~~t maldes, 0 apropiere mai dernocratica cu fruntasii po~ul~tlel: Seobserva ca functionarii nostri trateaza cu indiferenta ~I dispretpopulatia locala.' Deci, formarea de cercuri, socie!ali Iit:r~re,muzica'ie etc, ar putea contribui tn mai mare masura la sadireaculturii !iiiclvilizatiel rornanesti Tnnoul teritoriu cucerit.12.Tureii din Bulgaria, fiind perseeufati de autorifatilebulgare, tree in mod elandestin granita, in Romania

12/1.Directiunea Politiei ~iSiguranlei Generale.Brigada Special a Dobrici Nr. ~9 din ~N~iembrie 1913..1) ~1. . . 1 . Locuitorii otomani, SUPU!bulgan, din comunele sltuat~ Inapropierea nouei granite romanesti, f!e ca. sunt persecu~a'i ~eautoritatlle bulgare, fie din alte temen, mal mult sau mal 'pu~mjustificate, au parasit carnlnurile lor intrand fraudulos pe teriteriul1) F.D.P.S.G. - DOSAR 40/1913

47


15/98

nostru, de unde au plecat la Constanta ~i dandu-se drept locuitori InDobrogea, au ~i obtinut de la Consulatul Otoman pasapoarte cucare emigreaza. Pana In prezent suntem intorrnati ca au trecut Inacest mod un nurnar de aproximativ de 15 familii. Din cele expusemai sus, precum ~j din constatarea ce zilnic 0 facem dela instalareabrigazei prin anchetarea persoanelor intrate fraudulos In tararezulta, domnule director, ca paza frontierei noastre spre Bulgariaeste insuficient facuta, asa ca urmeaza neaparat sa se avizeze larnasuri mai serioase.Seful Br igazei, Comisar Iss! Indescifrabi l

13. Statui roman cumpara terenuri agricole de /amusulmani13/1.Dlrectlunea Poliliei ~iSiguranlei Generale.Brigada Speciala Dobrici. Nr. 40 din 2 Noembrie 1913. 1)Cu privire la curentul de emigrare al populatiunei musulmane din

acest [udet avem onoare a va aduce la cunostinta urmatoarele:Ministerul Agriculturii ~i Domeniilor, prin organele sale, curnpara 1nprezent diferite terenuri din judet i pentru a hotart populatiunea ase preta la aceasta, subinspectorul Zadic a lnsarclnat pe un hoge,Haadil, ca sa faca propaganda In acest sens. Astazi chiar, cuocas.iunea trecerei prin oras a D-tui Secretar General dela Domeniiau fost adusi aci, toti acei musulmani, locuitori in majoritateaproape de linia frontierei, pentru ca sa tndepllneasca forrnalitatilecuvenite de vanzare-curnparare. Statui tnsa, natural ca, cauta sacumpere i de la bulgari, dar acestia fie din causa credintei ce sepastreaza Inca, de retrocedare a cadrilaterului, fie din causa cadoresc sa ridice pretut terenurilor sunt greu de convins.Rezulta deci ca lntreaga populatiune rnusulrnana cu drept cuvant

ii pune intrebarea de ce Statui roman cauta sa ii forteze laemigrare prin curnpararea terenurilor lor. in aceasta privinta seimpune a se lua dispozitiun'le cuvenite, cum de asemeni se impunesa se alba in vedere - pe cat posibil - ~i prescriptiunile religioaseale musulmanilor care sunt cu totul In contradictie cu rnasurllenoastre sanitare sau unele administrative tntrucat i acestea suntcause care iidecid tot la emigrare. geful Brigazei Iss/lndesci frabil.Rezo/utie: 4 Nov. 913. Raportat. Issl PanaHescu

1) F.D.P.S.G . DOSAR 42/191348

14. Comitagiii $;spionii bulgari14/1.Directiunea Polil iei i Sigurantei Generale.Nota din 2 Noiembrie 1913. Agent P. P. 1) . .stnteza: Comitagiii sunt in numsr de vreo 400 in Sittstra, Dobrici,

Balcic Acadan/ar, Esibei.Rez~/utle: 4 Nov. Se va comunica Brigazilor respective14/2.Direct iunea Polltiel i Sigurantei Generale.Politia ora~ului Calara~i. Nota din 2 ~oiembri~ 1~~3. 2)1.. .1 . Guvernul butgar are trlmisi 0 rnult irne de SPIOni .In .Do_?rogea:cea mai mare parte deqhizati in bragagii i covrigan ~I ca acesti

spioni sunt recrutati dintre oflteri tmbracan in haine d: mace~onen~I n special insistau asupra podului de I~ Cer~av.oda, spuna~d caacesta este piediea cea mare pentru ei, dar In jurul podului suntbragagii i covrigari, otiteri Bulgari. ~ . .Rezo/utie: 4 Nov. 913. Se va scrie Brig. Cernavoda I se va vestiBrigazile Dobrici i Sil istra. Issii. Panaitescu

14/3.Dlrect iunea Polltlel i Siguranlei Generale.Silistra. IFara data - n.n.r " ..'Slnteza: Functionarii bulgari carl servesc ca agent' al statulu!bulgar sunt profesorii bulgari, otiietii de rez~rva din.arma~ab_ulg~~a

i avocati; bu/gari din loc~litate. Proiesoni bu/gan continua I Inprezent s a primeasca sa/anuJde Jastatu' buJgar.15. Administratia romana nu tine seama de unele facilitatiale sateni/or' de care acetia au beneficiat in vecheaadminist;atie. Abuzul de putere aljandarmilor,15/1.Direct iunea Politiei i Sigurantei Generale.Brigada de Siguranla Turtucaia.Raport No.1 din 6 Noiembrie 1913. 4) . .Populatia turca ~i eea bulgara d!n .satele.'. catunele JI co,:,uneledin Piasa Turtucaia i in general din judo SllIstra se _plang cvade ~a

ocuparea acestui tmut de catre rornani nu se. mya~bucura ca Intrecut de oarecari inlesniri i anume: De unde pana In prezent eraulngadui'i sa se aprovizioneze cu ler:nne ?in padurile com~n~le,platind 1 leu de caru',a, astazi Ie este tntsrzts. De asemenea II s auI) F.D.P.S.G. - DOSAR 40/19132) F.D.P.S.G. - DOSAR 40/19133) F.D.P.S.G. - DOSAR 40/19134) F.D.P.S.G. - DOSAR 213/1915

49


16/98

luat dreptul de a-i pasuna vitele prin ostroave ~iterenuri comunale,precum ~i taierea stufului de prin balti, neecesar la acoperireacasilor. Cat priveste nevoile locuitorilor de natiune turca i bulgara,care difera de la sat la sat, precum i neajunsurile pe care Ie potIntarnpina a parte din ei de la militari !i iidiferiti functionari ai statuluiroman, am onoare a vi Ieexpune mai jos, in ordinea satelor vizitate:- soldatii graniceri Ie iau ai i alimente Tnmod samavolnic, dandu-lepreturl derizarii sau nu Iedau de lac; - I ise dau fel !?ifel de amenzifara a Ii se elibera chitants; - autorltatlle bulgare, inainte deocupatie, le-au rechizitionat vite !?iacum, cand se prszinta dupa ele,acele autoritati ii pun pe fuga; - seful de jandarmi le-a interzis sarnearqa in oras pentru a-i vinde produsele, luanou-le el cu preturiderizorii; - jandarmii permit trecerea granitei in Romania contra unuiciubuc, t a r a a controla actele respectivn'or; - granicerii se tmbataaproape zilnic, cer rnancare gratuita locuitorilor, cer sa Ie aduca apacu sacalele, se iau de femeile acestora i ti ameninta culmpuscarea. '

16. Dificulta1i funciare16/1. Direcliunea Politiel .iSiguran1ei Generale.~eful Politiei Turtucaia.Nota confidentiala.8 Noembrie 1913.1)o stare Tngrijoratoare se creeaza fala cu dreptul de praprietate alparnanturi lor pe teritoriul cucerit. Bulgari i, inca de Ja inceputulconsolidarl i statului lor au lucrat in asa mod sa sileasca pe Turci, eefarmau masa populatiunei ca sub regim de teraare sa fuga,abandonandu-sl proprietatile sau dandu-Is pe nimic. A ajuns untimp in care tinutul, rarnanand despapulat, asa ca parnanturilerefuqiatilor Turci, s'au repapulat cu bulgari adusi de aiurea, iarautoritati le lor sub a forma de licitafie surnara i-au facut proprietariadjudecandu-la cumpararea chiar eu rate de 2 lei decarul deparnant. Bulgari i, ocupand asemenea pamanturi s'au tntlns i pe

locurile comunelor i altar institufiuni, asa ca astazi agentiidameniului var lntampina mari difieulta1i in alegerea dorneniilorcuvenite statului i comunelor i cu acsasta ocazie prevad a secrea a stare anorrnala de aqitatie, eare va provoca statului bulgarun mijlac de pratestare contra statului nastru putand explaata cazulca asuprire. Unii din refugialii Turci reinters], eei cart sl-au gasitlocurile si Ie-au reluat, ocupand i pe ale altora nerelntorsi,tntinzandu-se astfel si pe dameniile statului, mai ales acum cuI) F.D.P_S.G.- DOSAR 40/1913

50

oeazia ocuparei,17 . Banuieli in ce privest introducerea de cstre bulgari aarmelor i comitagiilor in Cadrilater

17/1. Dlrectlunea Polltlel .iSiguran1ei Generale.Telegrama cifrata Nr. 35173 S. din 9 Nov. 913$efului Brigazei de Siguranta Dobrici. Telegrama 63 1)V'arn expediat telegrafic 180 lei pentru RMulescu; sa piece in[udet !;Ii faceti-l atent asupra tntentiunei bulgarilor de aintroduee

arme ~i bombe ~i a Ie depozita in cadri later !;I ichiar eamitagi i. Sacaute a afla depozitele eventuale pe marginea frontierei. in acelasisens lucraf ~iDv. cu aqentii ~i cu ajutarul hogilar. Brigada Sil istratmi sernnaleaza apari tia a 3 regimente de infanterie pe granila laBalbunar; Dv. aveti vreo stire in spre judetul Dv.? Se rernarca astare de iritatie a bulgarilor mai mare ea de obicei?Director, Issl Panaitescu17/2. Telegrama clfrata prezentata la Oficiul Dobrici No. 704din 15 Nov. 1913. Cilltre Ministru de Interne Bucure.ti.Primita la D.P.S.G. la 15 Nov. 1913- Nr. 51317 bis. 2)Se observa aqitatie printre laeuitorii din judet i a marenernul tumire din cauza pasunatului aprit; populanunea turca deasemenea, fapt ee face pe bulgari a-i alata in contra noastra ~i a-iindemna la emigrare. Aceasta rnasura ar trebui rnoderata mai eusearna ca era foarte permisa la bulgari i ocupatiunea cea maimare a lor. Prefect Dabrici, Issl Falcoianu Nr.13 s.d.17/3. Dlrectiunea Polltlel sl Siguran~ei Generale.Nota din 16 Noiembrie 1913. 3)1. . . 1 . in piasa Turtueaia traieste a populatie turceasca de cea

30.000 lacuitari. Aceasta populatie se ocupa exclusiv cu crestereavitelar. De la stabilirea dominatiunei rornane, laeuitarii suntlrnpiedicati de a-si paste vitele ca !;Ii mai inainte. Unii primari ~ijandarmi au transformat aceasta prohibifiune legala intr-a resursade venituri i licite. Locuitori i turci, din aceasta cauza sunt disperati,Muftiul din Turtucaia este zilnic salicitat sa intervie pe langaautoritati pentru a se gasi 0 solutiune eare sa impaee legea cu1) F.D.P.S.G. - DOSAR 42/19132) FDP.S.G. - DOSAR 42/19133) F.D.P.S.G. - DOSAR 42/1913

51


17/98

nevoile loeuitorilor. Pana aeum nu a faeut nici un demers, deoarecelegalmente nu este recunoscut muftiu.Rezofutie: 16.11.1913. Se va comunica Dlui Ministru de Domenii.A se avea in vedere i celeJalte rapoarte primite in aceasta privintade la brigazi i cel de la cancel . Aj. Barzescu. Iss/l.Panaitescu. '17/4. Dlrectiunea Politiel 'i Siguran1ei Generale.Nota. IFara data - n.n.! 1)Sinteza: Datorita interzicerii paunatufui vitelor turcilor pedomeniile statu/ui, ecesti sunt ara!at; de cafre bulgari contra

noastra i statUi!i s a emigreze. Se recomende ministrului caeceeste masura s a f ie moaerete deoarece bu/garii Ie-au permisrntotdeauna turcitor s a pauneze fiber, deoarece pasloritul esteocupeile de baza a turcilor.18. Militari corupti

18/1. Ziarul "Minerva" Nr. 1769 din 16 Noembrie 1913.Articolul: "Situa!ia in Cadrilater. Jandarmii i gran;eeriinu-sl fae datoria"Am seris aeum cateva zile asupra starei de lucruri din Cadrilaterara~and unele fapte de 0 revoltatoare neglijenta adminlstrativa imal ales procedarea necorecta a jandarmilor care sponaza printoate mijloacele, pe locuitori. Primim noui stiri asupra acesteiintolerabile situatiuni 1. . .1 .Publicandu-le atraqern atentiunea d-Iui ministru de interne asupralor cu credinta ca va lua imediate masuri pentru suprimarea raului.ce-I sernnaiam. Astfel ni se aduce la cunostlnta ca autoritatuecentrale neglijeaza cu desavarsire pe functicnatii trimii in noulteritoriu. Nu Ii s'a. trimis lefurile i niei nu s'au luat rnasuri pentrulnzestrarea servieiilor tnfi intate cu mobil ierul necesar. Nu exlstamese de seris, l ipsese sobele pentru incalzit. Din aceasta cauzafunctionarii sunt nevoiti sa-si faca slujba prin eafenele, singurelelocaluri unde ii pot scri cateva randuri. 1.. .1 .Un fapt Insa asupra caruia atragem Tn deosebi atentia d-Iuiministru de interne i eomandamentului jandarmeriei esteprocedarea mai mult decat necorecta a jandarmilor i granieerilor.~stfel ni se aduc la cunostlnta ca familii Tntregi de turci erniqreaza,jandarmii protejand - bine inteles nu dezinteresat - pe bulgari indetrimentul populat iei turcest i.La frontiera paza este iluzorie, de

1) F.D.P.S.G. - DOSAR 42/1913

52

oarece granicerii lasa libera trecere oricui, in schimbul unei taxe de5 lei in profitul lor personal. De acest lucru profita in primul randcomitagii bulgari cari asteapta in banda pe la granila ca sa poatatrece in noul teritoriu i sa faca opera lor de propagandaantlromaneasca i cu vorba i cu fapta.

19. Diferite aspecte i comportamente ale bulgarilor19/1. Telegrama clfrata nr. 36.033 S din 16 Noiembrie 1913Catre Prefeetura Dobrici ,i SUistra. 1)Sunt informat ca in cea mai mare parte din carciumile dincomunele rurale ale acelui [udet sunt tmute de bulgari macedoneni: ;; ica servesc ca locuri de tntalnire i gazduire a dtferiti lcr emisari ipropaqandisti bulgari. Rog alcatuit i i lnaintati 0 statist ica pecomune de carciurnile existente cu aratare pentru fieeare, cine 0

t ine, daca e bulgar macedonean sau de alta nationalltate, de cando tine i de la cine 0 are arendata.P. Ministrul de Interne Issll. Panaitescu.19/2. Dlrect lunaa Polit lei 'i Siguranlei Generale.Nota. IFara data - n.n.r "Sinteza: In Cadrifater se vand, de ciitre comercienti, anne imunltii oricui, fara nici un fel de restrictii.19/3. Directlunea Polltlel 'i Siguran1ei Generale.Nota. IFara data - n.n.r "Sinteza: In mutte sate, bulgarii detin anne i cettuse lngropatepentru a Ie folosi la nevoie .19/4. Dlrectlunea Politiei 'i Siguranlei Generale.Nota. IFara data - n.n.r "Sintezii: Nu s'au gasit anne sau certuse.19/5. Direct iunea Polltiel 'i Siguranlei Generale.sectlunea Seeretariatului.Telegrama clfrata Nr. 36784 din 21 Noiembrie 1913. S)Domnului Comisar ~ef al Brigazei de Siguranta DobriciInalntati raport detaliat asupra orpanlzarii eforiil~r scolare bulgarepentru biserici i scoale sub regimul bulgar cu numele celor cari

1) F.D.P.s.G. - DOSAR 34/19132) F.D.P.S.G. - DOSAR 34/19133) F.D.P.S.G. - DOSAR 34/19134) F.D.P.S.G. - DOSAR 34/1913

53

compuneau efor ii le la Dobrici , Balcic ~i Cavarna.


18/98

Directorul Siqurantei Generale, /ss/l. Panaitescu19/6. Telegrama cifrata prezentata la oficiul Dobricicu Nr.161 din 23 Nov. 1913.catre Directia Sigurantei Generale BucurestiPrim ita ~i inregistrata la Nr. 52767 din 23 Nov. 19131)Suntem in posesia unei scrisori adresata din Varna unui lnvatator

de aci prin care ii da oare care instructiunl cu privire la scoalele dinCircurnscriptia Dobrici; se spune ast-fe I ca Inspectorul scoalelor dinVarna cere instrtutorilor sa ramana la posturi, sa faca ori i ce ca sadeschida scoalele, iar daca nu reusesc, sa astepte la posturi panala rezolvarea chestiunei, intrucat lor Ii se socotesc nurnirlle de laSeptembrie ~i tnoata ce vor trimite listele vor primi salariul isubventiunile, Li se cere apoi sa se adreseze comitetelor scoalelorspre a fi tnscrisi in listele ce se prepara i Ii obliga sa stea fiecare Insatul sau: aceia care vor reusi sa deschida mai repede scoalele vorf i recornpensati, iar daca sunt urmarili sa piece la yarna. Aceleastinstructiuni sunt i pentru scoalele din erase. In legatura cuaceasta, politia punctuJui Cuiugiuk ornunica intrarea, Tn ultimele treizile a unui nurnar de opt tnvatatorl; urrneaza raport detaliat ioriginalul scrisoarei. $eful Briqazei, Issl Dragomir.

19/7. Dlrectlunea POlitiei ~iSiguran1ei Generale.Nota din 24 Noembrie 1913. Agent 9.2)Eri cand se bateau tobele in eras, prin care se anunta

deschiderea scoalelor romans i ca au Tnceput Tnscrierile la scoli,in populatiunea bulgara se manifesta mar; nemultumiri, mai alespentru motivul ca se spunea ca cei ce nu vor trimite copii Ja s coalavor fi arnendafi. Ast-fel in cafeneaua lui Caprel, unde se gaseau icatl-va profesori, se aratau nernulturniri ~i unii spuneau, ca mai binesa-i faca copii pescari, de cat sa-l dea la scolile rornanesti. In toatepartite unde s'au batut tobele populatla bulqara era la felnemultumtta !?i I!?i aratau indignarea, ca Romanti cu sila vrea sa-itnvete rornaneste. Pe cand turcii erau multumltl, bulgarii lasau sa setnteleaqa ca vor lupta mereu pentru aceasta causa.

5) F.D.P.S.G. - DOSAR 42/1913l ) F.D.P.S.G. - DOSAR 42i19132) F.D.P.S.G. - DOSAR 42/1913

54

20. Austro-Ungaria ingrijorata de emigrarearomenilor arde/eni in Dobrogea20/1 . Dlrecttunea Polltiel ~i Siguran1ei Generale.Nota din 28 Noiembrie 1913. 1)o tmportanta comunicare a sosit astazi la Consulatul Austro-

Ungar dela leqatiune, Legatiunea Austro-Unqara a fost !ntre~at~daca in adevar agenti rornani fac propaganda pnn Transilvania IBucovina printre romani din acele flnuturi sa emigreze TnQuadrilater, de oarece guvernele austro-ungare au fast informatede catre autoritaf de acesti propaqandisti. if' Transilvania totiagentii sunt urmaril i, tnsa pana Tnprezent n'.au fost p,rin~i. Min!~terulde Externe austro-ungar a informat lega11unea n ar fi strain deaceste propagande. Leqatiunea din Bucure~ti a fost insarcin~ta ~face cercetari in aceasts directiune. Statui austro-ungar consideraaceasta ca un pericol cu atat mai mare cu cat succesulprooapandistnor s-a tntins i prin judetele sacullor din Transilvania.Pentru aceste motive legaliunea a intervenit i pe langa consulatulaustro-ungar din Bucuresti sa. faca cercetari discrete In aceastaprivinta.

20/2. Directiunea Polltlel ~iSigurantei Generale.Brigada Dobrici. Nota din 30 Noembrie 1913 2) ASlnteza: Multi locuitori i i trimit copi ii la col i in Varna, nevranda-I tnscne fa c'oJileromaneti din Cadrilater

21 . Diferite rapoarte asupra cercetarilor in teritoriul cedat21 /1 . Dlrectlunea Potitlel ~i Siguran1ei Generale.12 Decembrie 1913. Raport asupra cercetarllor tacutein teritoriul cedat, in chestiunea bulgara. 3)in ziua de 28 Noembrie cor. plecand din sucuresn am mers la

Turtucaia - unde am stat 2 zile. I n acest timp am tntalnlt pe uncunoscut al meu numit Diamandoff, originar din Turtucaia, tostinspector vamal, iar actualmente tara ocupafiune. Dupa ce mi-aafirmat miscarea comitetului revolu1ionar a adauqat ca ~ste sefulcomitetului din Turtucaia avand tovaras ~i pe Mavrodinoff fostdeputat precum !?i pe Jeneff !?i I~ancio A~raoff. t~ti din Turtucaia~Relativ la rniscarile comitetului rsvoluflonar rru-a declarat caI)F,D.P.S.G. - DOSAR 78 vol.1/19132) F,D.P.S.G, - DOSAR 235/19133) F.D,PS,G, - DOSAR 40/1913

55

guve.rnulroman pana in prezent n-a luat nici 0 rnasura serioasa la


19/98

frontl~r~ noua rornano-bulqara, asa ca intrarea din Bulgaria inRoma~la est~ ~oarte u~?ara ~i.ca dese ori au coresooncente prinoam~n~speciali cu cornitetul din Rusciuk. Intrarea acestor oamenis.pec~alise~face prin punctul de frontiera Turc-Smil, noaptea pelanga vama.De asemenea au corespondenta ~i cu comitetul din$uf!1la, ~are corespund la Turtucaia prin punctele: Chiose-AbdiSaliler I Sarm~nchioi; lar inlesnirea trecerei prin aceste puncte s~!ace ~ewplutonierul granicerilor dela aceasta frontiera. Trecerea elnlesnlta - dupa cum mi-au spus bulgarii - de catre plutonierulNedelc~ Ivan (Ion) de la Chiose-Abdi, care e curnparat cu bani. InTurtu9ala a.m~flat ea notabil ii acestui oras carl s-au dus la Sofia nus-au m?polat InCa. I?in.T~rtucaia am mers la Silistra cu un vaporunqar, In vapor am mtalnlt pe notabilul Hristo Tomoff unul din ceican a~ fost la Sofia pentru organizarea rascoaier i revolutiunei inQuadn.later. Tomof era lnsotit inca de alli 4 bulgari, toti din Silistra.Vorbind ~u. Tom.?f, c~re ma cunostea din Sofia, mi-a spus caputem vorbi lib~r fara s~ ne !emem de ceilalf 4 lnsontor: al sal, deoare~e sunt tol' oameru .de Incred~re ai lor, recomandandu-ma ~ipe mine tot ca un.om de mcredere. lnsotitorf lui Tomoff se numesc:Sav~ Peneff, Hnst~ Ivanoff,. Hr~sto cum vorn putea lucra pentrureusirea progr~mulUl nostru !il rm-a declarat ca totul este pregatit ~inu se asteapta decat luarea in primire a fondurilor dela guvernulbulgar, !~cr~ ce ~e face de ceilalti notabili bulgari ce au rarnas laSofia,M~1 mr-a afl.rrnat ca un fond insemnat s'a strans in teritoriulc~dat pnn o.amenl speciaJi,trimisi de comitetele din Sofia $i Varna.Dmtre a~e.tlafac parte: faimose! capitan Vuceff i Samail Mefanoff.Am .mal J.n!re~at pe ~~moff .care sunt ceilalti representann aicomitetunn .In Ju~etul Silistra $1mi-a spus ca la Acandanlar esteTodor Hagl Stoioff la Bei-Bunar, Raicio. La Dobrici este lIieCurdoroff.Apoi n~-am desparti.t. Voind sa plec din Silistra, m-arn dus sa caut

o tr~sur.a la hanul ~f1sto Peneff. Aci am gasit din nou pe Tomoff.In~and In co~ver~atlewcu Peneff in privinta rniscare. comitetului, amarata! ac:stUia ca a sa fie cam greu pentru reusirea programului dincauza ca. Bulgana se gase~te astazi lntr-o stare critica, la careP~~e!f ml-a ra~pu,nsca nu va fi greu de oarece i Romania se vaqast rntr-o aceiasi stare In urma caderei actualulul Guvern, dupac~re va ave~ loc 0 r:narerevol~aromaneasca.Io acest scop - arata _ca s-au t~lmes din Bulgaria oameni speciali pentru a facepropaganda in satele din interiorul tarei.

56

Din Silistra am plecat la Acandanlar, aci am tntalnlt pe TodorHastoioff, representantul comitetului din acest loc cu care vorbindrni-a declarat cam la fel cu cele aflate dela Tomoff. Din Ancandalaram mers la Beibunar, aci am cautat pe Raicio, pe care nu I-amgasit deoa

cadrilaterul sub lupa serviciilor secrete romanesti in perioada interbelica

Documents