c56-85

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/c56-85-55a0c0bc9b445 1/183

NORMATIV PENTRU VERIFICAREA CALITII ùI RECEPIA LUCRRILOR DECONSTRUCII ùI INSTALAII AFERENTE

Indicativ C 56-85

Înlocuieúte C 56-75

Cuprins

* CAIETUL I * CAIETUL II - Terasamente * CAIETUL III - Consolidâri úi îmbintiri funciare ale terenurilor * CAIETUL IV - Fundaii * CAIETUL V - Beton simplu, beton armat úi beton precomprimat * CAIETUL VI - Lucrri hidrotehnice, hidroenergetice, navigaii portuare, metrou * CAIETUL VII - Cintre, sprijiniri úi cofraje * CAIETUL VIII - Zidrii úi placaje * CAIETUL IX - Tenuieli * CAIETUL X - Placaje * CAIETUL XI - Zugrveli, vopsitorii, tapete * CAIETUL XII - Pardoseli * CAIETUL XIII - Scri, balcoane úi parapete * CAIETUL XIV - Izolaii * CAIETUL XV - Tâmplrie úi dulgherie * CAIETUL XVI - Geamuri * CAIETUL XVII - Învelitori úi tinichegerii * CAIIETUL XVIII - Sobe, coúuri úi ventilaii naturale * CAIETUL XIX - Construcii dia oel * CAIETUL XX - Protecie contra agenilor agresivi * CAIETULXXI - Imbrcâmini rutiere * CAIETUL XXII - Ci ferate suprastructur

Caietul I. PREVEDERI GENERALE

1.1. Prezentul normativ cuprinde principalele condiii de calitate pe care trebuie s le îndeplineasc lucrrile deconstrucii úi instalaii aferente acestora, precum úi verificrile ce trebuie efectuate pentru a se constata dac aceste condiii au fost îndeplinite.

1.2. Pentru categoriile de lucrri ascunse necuprinse în acest normativ, se vor aplica aceleaúi prevederi generale, împreun cu condiiile de calitate din prescripiile tehnice specifice categoriilor respective.

1.3. Respectarea condiiilor tehnice de calitate ce trebuie urmrit în primul rând de úefii formaiilor de lucru úi depersonalul tehnic anume însrcinat cu conducerea lucrrilor, în cadrul activitii sale de îndrumare úi supraveghere.

Separat de acestea, se efectueaz verificri :

a) pe parcursul executrii, pentru toate categoriile de lucrri ce compun obiectele de investiii, înainte ca ele sdevin ascunse prin acoperire cu (sau înglobate în) alte categorii de lucrri sau elemente de construcii;

b) la terminarea unei faze de lucru ;

c) Ia recepia preliminar a obiectivelor, ce fac parte dintr-un obiectiv de investiii.

Verificrile de la poz. a úi b se efectueaz conform „Instruciunilor pentru verificarea calitii úi recepionarealucrrilor ascunse la construcii úi instalaii aferente", din anexa 1.1 a prezentelor prevederi generale, iar cele de lapoziia c, conform reglementarilor în vigoare privind recepia obiectivelor de investiii.

1.4. Prezenta prescripie se aplic integral la lucrrile de construcii úi instalaii pentru cldiri (locuine, social-culturale, industriale úi agrozootehnice) úi la obiectele de deservire ale acestora (reele edilitare, uniti etc.) Pentrualte tipuri de lucrri pe lâng prezenta prescripie se va ine seama úi de prescripiile tehnice specifice sau — în

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


lipsa acestora — de condiii tehnice speciale, predate odat cu proiectul.

1.5. Toate condiiile tehnice de calitate cuprinse în prezenta prescripie sunt extrase din prescripiile tehnice deproiectare, execuie úi recepie, în vigoare la data aprobrii sale. pentru lucrri de construcii úi instalaii aferente, úia cror aplicare este obligatorie. Listele complete ale acestor prescripii sunt cuprinse în indicatoarele destandarde, publicate anual de I.R.S. úi în listele normativelor tehnice în vigoare (publicate anual în BuletinulConstruciilor). Principalele prescripii tehnice, aplicabile la verificrile din prezenta prescripie, sunt menionate la

fiecare capitol în parte. [top]

2. DISPOZIII COMUNE

2.1. Verificarea calitii lucrrilor Se face în scopul confirmrii corespondenei acestora cu proiectul, cu prescripiiletehnice specifice úi cu prezentul normativ, în limitele indicatorilor de calitate úi a abaterilor admisibile, prevzute deacestea.

Dispoziiile de úantiere, date de beneficiar úi proiectant — cu respectarea normelor legale în vigoare — au aceeaúiputere ca úi proiectul de execuie, din punct de vedere al verificrilor de efectuat.

2.2. Frecvenele verificrilor sunt menionate în prescripiile tehnice specifice úi în prezentul normativ. In cazurispeciale, proiectantul poate prevedea — în mod justificat — mrirea acestor frecvene.

2.3. În toate cazurile în oare vreun rezultat provenit dintr-o verificare vizual sau încercare efectuat pe parcurs,referitoare la rezistena, stabilitatea, durabilitatea sau funcionalitatea lucrrilor, depúeúte în sens defavorabilabaterile admisibile, prevzute în proiecte sau în prescripiile tehnice, decizia asupra continurii lucrrilor nu vaputea fi luata decât pe baza acordului, dat in scris de beneficiar, cu avizul proiectantului.

2.4. Este cu desvârúire interzis a se proceda la executarea de lucrri, care s înglobeze sau s ascund defecte

ale structurilor de rezisten sau care s împiedice accesul úi repararea corect sau consolidarea acestora. 2.5. In cazul în care verificarea se face prin sondaj (la faze de lucrri sau la recepiile preliminare), în scopulobinerii de date asupra corectitudinii verificrilor úi înregistrrilor efectuate pe parcurs, se va proceda astfel :

- dac un singur rezultat este necorespunztor, se mai efectueaz înc o serie alctuit dintr-un numr egal desondaje ;

- dac un singur rezultat din noua serie de sondaje este necorespunztor, toate verificrile prevzute înprescripiile tehnice a se efectua pe parcurs trebuie refcute, cu aceleaúi metode sau cu alte metode care s dearezultate echivalente.

2.6. La cererea preúedintelui comisiei de recep

ie preliminar

a obiectului, întreprinderea executant

va întocmi o

prezentare sintetic a tuturor verificrilor úi încercrilor efectuate pe parcursul lucrrilor úi pe faze de lucrri;aceast prezentare trebuie s cuprind pe scurt:

- date asupra frecvenei verificrilor úi probelor efectuate pentru fiecare tronson al obiectului, în comparaie cuprevederile prescripiilor tehnice ;

- interpretarea statistic a rezultatelor încercrilor efectuate (pentru fiecare tronson úi — dup caz — pe ansamblu), în comparaie cu valorile normate (sau de control) úi cu abaterile admisibile, cuprinse în prescripiile tehnice ;

- lista încercrilor suplimentare efectuate pentru cazurile în care probele de control prescrise au dat rezultatenesatisfctoare, precum úi msurile aplicate în cazurile în care aceste rezultate s-au confirmat;

- lista úi descrierea sumar a remedierilor efectuate cu artarea succint a cauzelor care le-au fcut necesare.

Aceast prezentare împreun cu documentele primare de verificare (registre de procese-verbale pentru verificarea

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


calitii lucrrilor ce devin ascunse, trebuie s furnizeze comisiei de recepie — împreun cu sondajele sale proprii-— dovada indubitabil c lucrrile executate se înscriu în condiiile de calitate prevzute în proiecte úi prescripiitehnice specifice, în limitele abaterilor admisibile.

2.7. Pentru recepia preliminar sau final a obiectelor de construcii, cu instalaii aferente, proiectantul va prezentala cererea comisiei de recepie nota prevzut de reglementrile în vigoare, cuprinzînd precizri asupra aplicriiproiectului, observaiile sale asupra calitii lucrrilor, punctul su de vedere asupra condiiilor în care recepia

poate fi admis, confirmarea îndeplinirii obligaiilor de predare a indicaiilor asupra normalei ei folosiri úi exploatri, 2.8. Comisia de recepie este obligat a cerceta existena documentelor încheiate pe parcursul executrii lucrrilorúi care privesc verificrile de calitate úi rezultatele încercrilor efectuate anterior, precum úi documentele privindcazurile prevzute la pct. 2.3. de mai sus.

n toate cazurile privind elementele structurale de construcii sau instalaii, în care aceste documente lipsesc sauconsemneaz verificri efectuate cu o frecven mai mic decât aceea prevzut în proiecte úi prescripiile tehnicesau în care rezultatele nu corespund condiiilor de calitate prescrise, comisiile de recepie preliminar, nu potadmite recepia decât dac prin încercri úi cercetri suplimentare directe úi expertize tehnice — se dovedeúte c obiectul corespunde scopului pentru care a fost proiectat úi executat úi c poate fi exploatat în condiii normale. Intoate celelalte cazuri, comisia de recepie preliminar este obligat a proceda conform reglementrilor privindefectuarea recepiilor.

2.9. La controlul úi recepia lucrrilor se va urmri respectarea etalonului. Etalonul în principiu va fi primul elementprefabricat confecionat (element de fundaie, carcas), primul apartament etc. ; etalon acceptat de CTC, iar înunele cazuri de proiectant sau beneficiar.

[top]

3. PROCEDEE DE VERIFICARE

3.1. In funcie de momentul efecturii verificrilor — conform pct. 1.2. — acestea se refer la :

a) Determinarea — prin msurtori — a corespondenei elementelor verificate cu prevederile proiectului, din punctde vedere al poziiilor, dimensiunilor úi modului de rezemare;

b) Existena documentelor de atestare a calitii materialelor semiprefabricatelor, prefabricatelor úi aparatelorutilizate ;

c) Efectuarea încercrilor úi probelor impuse de proiecte úi prescripiile tehnice úi întocmirea documentelor curezultatele acestora precum úi a proceselor verbale de lucrri ascunse;

d) Examinarea existenei úi coninutului documentaiei úi proceselor verbale menionate mai sus precum úi asintezelor úi concluziilor acestora ;

e) Verificarea direct prin sondaj úi efectuarea de încercri suplimentare în vederea formrii convingerii organelorde control úi comisiilor de recepie asupra corectitudinii úi valabilitii documentelor încheiate anterior.

[top]

4. CONINUTUL CAIETELOR

4.1. Principalele condiii de calitate úi verificrile de efectuat sunt cuprinse în urmtoarele caiete, pe categorii de

lucrri : CAIETUL II : Terasamente.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


III: Consolidri úi îmbuntiri ale terenurilor.

IV: Fundaii.

V: Beton simplu, beton armat úi beton precomprimat.

VI : Lucrri hidrotehnice, hidroenergetice, navigaii portuare, metrou.

VII : Cintre, sprijiniri úi cofraje.

VIII : Zidrii úi perei.

IX : Tencuieli.

X : Placaje.

XI : Zugrveli, vopsitorii, tapete.

XII: Pardoseli

XIII: Scri, balcoane úi parapete

XIV: Izolaii

XV: Tâmplrie úi dulgherie

XVI: Geamuri

XVII: Învelitori úi tinichigerii

XVIII: Sobe, coúuri úi ventilaii naturale

XIX : Construcii dia oel.

XX: Protecie contra agenilor agresivi.

XXI; Imbrcâmini rutiere.

XXII: Ci ferate suprastructur.

XXIII: Instalaii electrice.

XXIV: Instalaii de centralizri, electrodinamic úi electromecanic, mecanizare úi automatizare a triajelor, bloc delinie automat, bariere automate la treceri la nivel úi telecomunicaii feroviare, telecomenzi.

XXV : Instalaii, echipamente úi reele exterioare de telecomunicaii.

XXVI : Instalaii sanitare.

XXVII: Instalaii de înclzire.

XXVIII : Instalaii de ventilare, climatizare úi înclzire cu aer cald.

XXIX : Instalaii de gaze.

XXX : Conducte magistrale de transport lichide.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


NOTA : Caietele XXII ÷ XXX au fost abrogate fiind incluse in normativul C 56/2002.

[top]

CAIETUL II TERASAMENTE

1. Domeniul de utilizare

1.1. Prevederile prezentului capitol se aplic tuturor lucrrilor de terasamente (spturi úi umpluturi de pmânt înconstrucii de cldiri, ci ferate, drumuri úi hidrotehnice în mod difereniat, dup destinaia úi tipul construciei dincare fac parte.

1.2. Pentru cazul unor lucrri speciale, prevederile prezentului capitol se vor completa prin condiii tehnice speciale,anexate proiectului.

2. Prevederi generale

2.1. Orice lucrare de terasamente va fi început dup efectuarea operaiei de predare-primire a amplasamentului,trasrilor reperilor cotei zero, etc. consemnat într-un proces verbal încheiat de delegaii beneficiarului,proiectantului úi executantului.

2.2. Înainte de începerea lucrrilor de terasamente se va verifica întreaga trasare pe teren, atât în ansamblu cât úipentru fiecare obiect în parte, determinându-se dac se încadreaz în abaterile prevzute în anexa I.I. n cazu lîncare aceste abateri sunt depúite, încercrile nu pot fi începute decât cu acordul scris al proiectantului.

2.2. La verificrile pe faze de lucrri se vor efectua de ctre comisia respectiv, eventual în colaborare cuspecialiútii geotehnicieni, sondaje de verificare a corectitudinii proceselor verbale de lucrri ascunse, cu o frecven de minimum 1/10 din cele prescrise pentru verificrile pe parcursul lucrrilor, iar recepia preliminar de minim 1/20din acestea sau alte tipuri de verificri pe care comisia le crede de cuvin. În cazul unor rezultatenecorespunztoare se va proceda conform caietului I, pct. 2.5.

2.4. Se va verifica de asemenea dac stratul de pmânt vegetal a fost recuperat dup decapare úi a fost depozitatcorect în vederea unor noi utilizri.

2.5. În toate cazurile în care lucrrile sau unele categorii de lucrri se execut în mai multe etape (de ex.terasamente, etc, pentru ci de comunicaii, canale, etc), verificrile se vor efectua dup fiecare etap.

2.6. În cazul în care spturile au fost executate în condiii speciale (de ex., sub ap, cu sau fr epuismente,hidromecanizare, forare, etc), se va verifica în mod special dac nu s-au produs dislocri, afuieri etc, úi se vaconsemna în procesul verbal de lucrri ascunse eventualele deficiene úi msurile de îndreptare aplicate, conformindicaiilor scrise ale proiectantului

[top]

CAPITOLUL I. CONSTRUCII, LOCUINE,SOCIAL-CULTURALE INDUSTRIALE ùIAGROZOOTEHNICE CU OBIECTELE DE DESERVIRE AFERENTE (REELE EDILITARE,

Cl DE ACCES etc.)

1.1. La terminarea lucrrilor de spturi pentru fundaii se va verifica pentru fiecare în parte dimensiunile úi cotelede nivel realizate úi se vor compara cu dimensiunile din proiect; în cazul depúirii oricrei dintre abaterileadmisibile, este interzis începerea executrii corpului fundaiilor înainte de a se fi efectuat toate corecturilenecesare aducerii spaiului respectiv în limitele admisibile.

1.2. În toate cazurile în care se constat c la cota de nivel stabilit pentru proiect natura terenului nu corespunde

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


cu aceea avut în vedere la proiectare, soluia de continuare a lucrrilor nu poate fi stabilit decât pe baza uneidispoziii scrise a proiectantului.

Verificarea naturii terenului sub cota de fundare se va face fie prin probe de laborator, fie prin penetrare static saudinamic. Aceste probe se vor face cel puin câte una la fiecare 200 m2 suprafa de sptur úi minimum 3 pentrufiecare obiect.

1.3. Înainte de începerea executrii corpului fundaiilor se va încheia un proces verbal de lucrri ascunse, semnatde beneficiar, constructor úi proiectant; în procesul verbal se vor înscrie úi toate modificrile introduse fa deproiect.

1.4. Umpluturile (perne) de pmânt, nisip, balast, pietriú sau piatr spart, care servesc drept consolidare aterenului de fundare úi pe care se aúeaz direct fundaii, trebuie tratate ca lucrri speciale, verificându-se

- corespondena cu prevederile proiectului a naturii terenului pe care se aúeaz, în aceleaúi condiii ca úi pentrufundaia propriu-zis (pct. 1.2 úi 1.3 de mai sus);

- calitatea materialului utilizat pentru aceast umplutur, neadmiându-se nici o abatere de la proiect. în sfera degranulozitate, pentru care se admit abateri de ± 5% fa de componentele de sorturi ;

- respectarea tehnologiei de compactare prevzut în proiect;

- realizarea gradului de compactare prevzut în proiect; determinrile se vor face pe toat grosimea pernei, câte

una pentru fiecare strat elementar prevzut a se compacta cel puin una la fiecare 20 m3 material compactat înzonele în care condiiile de compactare sunt dificile se vor face probe suplimentare ;

- abaterea admisibil fa de gradul de compactare prevzut în proiect este de : - 2% pentru medie úi 5% pentrutoate buletinele de încercri úi rezultatele verificrilor menionate mai sus se vor consemna în procese verbale delucrri ascunse.

1.5. Umpluturile compactate cu maiul greu urmeaz acelaúi regim ca úi al pernelor de la pct. 1.4.

1.6. Pentru umpluturile de pmânt utilizate pentru platforme, ci de acces pietonale sau cu circulaie auto uúoar,sistematizri verticale, completarea spturilor de fundaie sau pentru conducte sub pardoseli etc, se va verifica :

- îndeprtarea pmântului vegetal úi a altor straturi indicate în proiect;

- corespondena cu proiectul a naturii pmântului utilizat úi a tehnologiei de compactare ;

- realizarea gradului de compactare (D), conf. STAS 1913/13-1983 a gradului de îndesare (In) a densit iipmântului în stare uscat (Pd) rezistenei la penetrare static pe con (R

p) sau dinamic (Rd), date prin proiect.

Verificrile se vor efectua pentru fiecare strat elementar în parte úi pentru toat grosimea umpluturii ; frecvena lorva fi de una la fiecare 50...100 m3 pmânt compact.

Abaterile admisibile fa de gradul de compactare prevzut în proiect sunt :

- pentru sistematizri verticale : mediu - 10% ; minimum -15%

- jurul fundaiilor úi subsolurilor úi sub pardoseli; mediu – 5% ; minim - 8% ;

- la úanuri de conducte : mediu - 5% ; minim – 8%

Rezultatele acestor verificri se vor înscrie în procesele-verbale de lucrri ascunse.

1.7. În cazul pmânturilor sensibile la umezire, în afar de verificrile de la pct. 1.1...1.6 se vor mai verifica úicondiiile cuprinse în normativul P.7—77 úi în special :

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


- asigurarea colectrii úi evacurii apelor din precipitaii sau din surse accidentale, pe toat durata executrii,lucrrilor de construcii úi instalaii;

- meninerea ultimului strat, de 30...50 cm al spturii pân în ziua in care se începe betonarea în zona respectiv ;

- excluderea pmânturilor necoezive (drenante), a molozului, a bulgrilor etc, la executarea umpluturilor úirealizarea gradului de compactare a acestora cu abateri admisibile în limita a 1/4 din cele prevzute la pct. 1.6.

- executarea umpluturilor úi trotuarelor (definitive sau provizorii), imediat dup ce construcia a depúit nivelulterenului înconjurtor.

La verificarea pe faze de lucrri úi recepia preliminar, comisiile respective vor executa sondaje în punctele criticesau oare prezint dubiu, pentru a verifica dac umiditatea pmântului de sub fundaii úi din jurul lor se gseúte Inlimitele prescrise de normativul P.7/77. De asemenea, comisiile vor verifica dac s-au luat msurile necesarepentru a se evita umezirea ulterioar a pmântului de sub fundaii sau din jurul lor.

[top]

CAPITOLUL 2 TEBASAMENTE PENTRU INFRASTRUCTURA CAILOR FERATE ùIDRUMURILOR

n afara prevederilor STAS 2914-76, se vor aplica obligatoriu úi urmtoarele :

2.1. În verificarea trasrilor úi reperilor, prevzut la pct. 2.2. din prevederi generale, se include úi aceea adimensiunilor úi cotelor de nivel ale amprizei cii ferate sau a drumului, ale platformei, ale úanurilor, ale drumurilor,picioarelor taluzelor, lucrrilor de aprare.

Abaterile admisibile la dimensiunile respective sunt date în anexa II.2.1.

2.2.În lucrri de spturi, se vor verifica :

- corespondena dintre natura straturilor întâlnite úi prevederile proiectului.

- dimensiunile úi poziiile debleelor úi taluzelor în comparaie cu proiectul úi cu abaterile admisibile ;

- realizarea pantelor longitudinale úi transversale prevzute în proiect, inclusiv ale úanurilor de la fundul debleelorúi úanurilor de gard sau a altor dispozitive de colectare úi evacuare a apelor.

- asigurarea planeitii úi pantei transversale a platformei din pmânt situate sub straturile drenante. conform STAS3197/2-79.

- existena unor posibiliti de dizlocri, lunecri, a unor infiltraii, izvoare, precum úi realizarea prevederilorproiectului de legtur cu înlturarea efectelor nocive ale acestora.

Lista abaterilor admisibile este dat în anexa II.2.2.

Verificrile pe parcurs se vor efectua pentru toate elementele componente ale terasamentelor respective úi se vor înregistra în procese verbale de lucrri ascunse.

In cazul în care apar infiltraii, izvoare, dislocri, lunecri, neprevzute în proiect, executantul lucrrilor va înútiinatelefonic sau telegrafic pe beneficiar úi proiectant, pentru a lua împreun úi în cel mai scurt timp msurile necesare.

La verificrile pe faze de lucrri úi la recepia preliminar, comisiile respective vor efectua - în afara examinriiexistenei úi coninutului actelor încheiate pe parcurs - úi un numr de sondaje de verificare a corectitudinii acestoracte ; numrul acestor sondaje se stabileúte de comisia respectiv, conf. procedurii de la pct. 2.3 ; 2.4 úi 2.5 dincaietul I.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


2.3. La lucrri de umpluturi de pmânt (ramblee) se vor verifica pe parcurs :

- calitatea pmântului întrebuinat, care trebuie s fie din aceiaúi categorie cu cel prevzut în proiect sau admis deprescripia tehnic specific ; se admite o abatere de +5% la compoziia straturilor granulare prescrise ;

- eliminarea stratului vegetal pe grosimea prescris;

- formele geometrice úi poziiile tuturor elementelor componente ale rambleului, inclusiv supraînlrile,supralrgirile úi lucrrile anexe (dreruri, aprri, consolidri ale stratului pe care se aúeaz, úanuri de gard, treptede înfrire, racorduri la lucrrile de art), precum úi ale gropilor de împrumut (inclusiv asigurarea curgerii din ele aapelor de precipitaii) ;

- existena unor posibiliti de instabilitate úi a msurilor de prevenire sau îndeprtare a efectelor acestora ;

- respectarea tehnologiei de compactare (inclusiv a grosimii straturilor elementare) úi dac se prevede în proiect, aaceleia de stabilizare ;

- realizarea gradului de compactare sau de îndesare (cu luarea în considerare a indicatorilor de la pct. 3.7) pe toat grosimea umpluturii; dac proiectul nu prevede astfel, se vor lua probe pentru fiecare 50 cm grosime a rambleului

úi minimum câte o serie din fiecare 200 m2 de suprafa de platform.

Abaterile admisibile sunt date în anexa II.2.3.

Rezultatele verificrilor de mai sus se vor înscrie în procese verbale de lucruri ascunse (formular 9 -13-107).

n verificrile pe faze de lucrri úi la recepia preliminar se va proceda ca Ia pct. 2.2. (ultimul aliniat).

ANEXA II.2.

TOLERANELE ùI ERORILE ADMISIBILE la msurarea distanelor, unghiurilor úi închiderilor de drumuire, pentrulucrrile de ci ferate (conform STAS 9824-2/75

1. Msurri directe a distanelor în teren, cu panta „p"

-

-

-

-

în care: Td este tolerana, în m

2. Msurarea unghiurilor orizontale, în tur de orizont, serie complet.

- cu teodolit :

- cu tachimetre :

în care T este tolerana la msurarea unghiurilor, în s

6∞ úi 50∞ - eroarea de punctare a aparatului respectiv ;

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


n - numrul direciilor msurate, in tur de orizont.

3. Închiderea pe orientare a drumurilor destinate planurilor de situaie band, executate în lungul traseelor.

în care: f este eroarea unghiular a drumuirii, dat în proiect; - precizia dispozitivului de citire;

n – numrul staiilor de drumuire

4. Încheierea drumurilor de nivelment geometric.

- nivelment de ordinul III (la traseele cilor ferate principale).

- nivelment de ordinul IV (la traseele cilor ferate secundare).

TIII, TIV, TV sunt toleranele respective, în mm.

L – lungimea traseului de nivelment, în km.

- nivelment trigonometric (admis la studiile preliminare)

5. Tolerane la tasare :

a) la reconstituirea punctelor principale din axul traseului, din reeaua de sprijin, prin intersecii directe sauindirecte : 0,20 m;

b) când axul traseului trece prin sau în vecintatea unor puncte obligate :

- pentru înscrierea traseului pe tabliere metalice sau fa de rampe, persoane úi cheiuri: 0,04 m ;

- idem in axul lucrrilor de art (tunele, viaducte úi poduri) : 0,10 m ; - idem fa de lucrri situate în afara distanelor gabaritice (garduri, stâlpi, cldiri etc.) : 0,30 m.

Toleranele pentru drumuri sunt conform STAS 9824/3-74.

ANEXA II.2.2

TOLERANELE ADMISE

la trasarea pe teren a construciilor (STAS 9824/1-75)

1. Toleranele admise la trasarea construciilor pe orizontal pentru lungimi.

Tabelul 1

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


Not: Pentru lungimi intermediare, toleranele se stabilesc prin interpolare.

Toleranele prevzute în tabelul de mai sus se majoreaz, funcie de panta terenului, cu suporturile din tabelul 2.

Tabelul 2

2. Pentru unghiuri, tolerana de trasare este ± 10.

3. Tolerana admis la trasarea reperului de cota ± 0,00 este de ± 1 cm.

ANEXA II.2.3

GRADUL DE COMPACTARE ADMISIBIL

Fa de gradul de compactare stabilit prin proiect conform STAS 2914-76 (tabelul 2)

Lungimi în m

Tolerane în cm 25 50 100 150 200 250

Tolerane coordonate rectan-gulare de trasare T/d

1 ± 2 ± 2 ± 3 ± 4 ± 5 ± 5

Panta terenurilor (p) îngrade p3 3<p10 10<p15 p>15

Sporul de pant % zero 25 50 100

Nr

crt

Zone deterasament,la care seprescrie

gradul decompactare, în % fa de

cel dinproiect

Gradul decompactare admisibil, în funcie de naturapmântului

Necoeziv Coeziv

Imbr-cminiperma-nente

Imbrcminisemi-

permanente Imbrcminipermanente

Imbrcminipermanente

1 Primii 30 cmai terenuluinatural de

sub unrambleu cu înlimea (h)de:

h2,00m

h>2,00m 100

95

95

92

97

92

93

90

2 In corpulrambleelor,cu

adâncimea(h) sub patuldrumului:

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


Not: Gradul de compactare este raportul dintre densitatea aparent în stare uscat (Pef

) a materialului din

terasament úi densitatea aparent în stare uscat (Pmax

) a materialului obinut în laborator prin metoda Proctor

normal.

* Se va evita fenomenul de înfoiere superficial. ANEXA II.4

LISTA PRESCRIPIILOR TEHNICE DE BAZ

Observaie important

Orice modificri ulterioare în cursul prescripiilor din lista de mai jos ca úi orice noi prescripii aprute dup intrareain vigoare a celei de fa sunt obligatorii chiar dac nu concord cu prevederile din textul prezentului normativ.

In consecin, utilizatorii prezentei prescripii trebuie s menin la curent lista de mai jos, introducând treptat în ea

modificrile sau completrile survenite. 1. STAS 5091-71 Terasamente. Prescripii generale.

2. STAS 2914-84 Lucrri de drumuri. Terasamente. Condiii generale.3. STAS 2916-73 Lucrri de drumuri úi ci ferate. Protejarea taluzelor úi úanurilor de scurgere a apelor.

4. STAS 8389-82 Lucrri de îmbuntiri funciare. Diguri. Condiii tehnice úi metode de verificare.5. STAS 8388-81 Lucrri de îmbuntiri funciare. Reele de desecare. Condiii tehnice úi metode de

verificare.6. STAS 6054-77 Terenul de fundaie. Adâncimea de înghe.

7. STAS 1913/1-82 Terenul de fundaie. Pmânturi. Determinarea umiditii.8. STAS 2745-69 Terenul de fundaie. Urmrirea tasrii construciilor prin metode topografice.

9. STAS 9824/0-74 Trasarea pe teren a construciilor. Prescripii generale.10. STAS 9824/1-75 Trasarea pe teren a construciilor civile, industriale úi agrozootehnice.

11. STAS 9824/2-75 Trasarea pe teren a liniilor de cale ferat.12. STAS 9824/3-74 Msurtori terestre. Trasarea pe teren a drumurilor publice proiectate.13. STAS 9850-74 Lucrri de îmbuntiri funciare. Verificarea compactrii terasamentelor.

14. C 169-83 Normativ pentru executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea fundaiilorconstruciilor civile úi industriale (Buletinul Construciilor nr.1/1984)

15. P.70-79 Instruciuni tehnice pentru proiectarea úi executarea construciilor pe pmânturi cu umflri sicontracii mari (Buletinul Construciilor nr. 4/ 1979).

16. C.29-85 Normativ privind îmbuntirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice(Buletinul Construciilor nr. 5/1978).

17. C.61-74 Instruciuni tehnice pentru determinarea tasrilor construciilor de locuine social-culturale úiindustriale prin metode topografice (Buletinul Construciilor nr. 4/1975).

18. P.7-77 Normativ pentru proiectarea si executarea construciilor fundate pe terenuri slabe (BuletinulConstruciilor ar. 5/1978).

19. C.182-77 Normativ pentru executarea mecanizat a terasamentelor de drumuri (BuletinulConstruciilor nr. 11/1977).

20. C.D.12-64 Normativ condiionat (departamental) privind executarea straturilor de pmânt stabilizat cuvar úi ciment în platforma terasamentelor de cale ferat (Aprobat de MTTc cu ord. nr. 537/1965).

21. C.168-80 Instruciuni tehnice pentru consolidarea pmânturilor sensibile Ia umezire úi a nisipurilor

h0,50m

0,5h2,00m

h>2,00m

100

100

95

97

97

92

100

97

92

97

94

90

3 În deblee,peadâncimeade 0,30 msub patuldrumului

100 100 100 100

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


fine prin silicatizare úi electrosilicatizare (Buletinul Construciilor nr. 12/1980).

[top]

CAPITOLUL 3 TERASAMENTE PENTRU LUCRRI HIDROTEHNICE ùI DE ÎMBUNTIRIFUNCIARE

1. Domeniul de aplicare

1.1. - Lucrrile hidrotehnice úi de îmbuntiri funciare la care verificarea calitii se face potrivit prevederilorprezentului normativ sunt: canalele úi rambleele de canale, barajele cu înlimea maxim de 15 m, digurile,platformele úi pernele de loess pentru fundarea construciilor hidrotehnice realizate din pâmînturi coezive úi/saunecoezive cu dimensiunea maxim a granulei de 20 mm.

Aceste verificri nu se aplic terasamentelor executate din piatr spart, bolovniú sau anrocamente, barajelor cu. înlimea peste 15 m úi celorlalte lucrri care se execut potrivit unor condiii speciale prevzute în proiectele deexecuie.

2. Verificri pe faze de lucrri

2.1. - Verificrile terasamentelor se vor face pe etape de execu ie pentru : amplasarea obiectivelor, efectuarealucrrilor pregtitoare, respectarea formei úi dimensiunilor lucrrilor, aspectul acestora, caracteristicile terenului defundare úi a pmânturilor pentru realizarea umpluturilor, obinerea compactitii, modul úi ordinea lor de execuie.Se va urmri încadrarea lucrrilor executate în prevederile proiectului úi. prescripiilor tehnice în vigoare.

2.2. - Metodele úi regulile de verificare pentru lucrrile hidrotehnice úi de îmbuntiri funciare, care se încadreaz în prezentul normativ, se vor face potrivit :

- STAS 5091/71 — Prescripii generale ;

- STAS 8387/79 — Reele de irigaii ;

- STAS 8388/81 — Reele de desecare ;

- STAS 8389/82 — Diguri;

- STAS 8390/81 — Lucrri de combaterea eroziunii solului ;

- STAS 9850/83 — Verificarea compactrii terasamentelor.

2.3. - Potrivit prevederilor detaliate în standardele menionate la pct. 2.2. verificrile pentru :

- respectarea amplasamentului lucrrilor se fac pe baza proceselor verbale de amplasare ;

- pregtirea amprizei lucrrilor úi gropilor de împrumut, pe baza proceselor verbale de lucrri ascunse ;

- respectarea formei úi dimensiunilor lucrrilor, prin ridicri topometrice ;

- verificarea condiiilor de aspect se face vizual.

2.4. - În condiiile prevzute prin proiect úi prescripiile tehnice în vigoare lucrrile trebuie s se încadreze înabaterile limit admisibile pentru amplasamente, dimensiunile seciunii transversale, pantele longitudinale, cele aletaluzurilor, nivelarea terasamentelor prevzute în anexa II.3.1. (tabel 1—3).

n cazul în care nu corespund proiectului sau nu se încadreaz în limitele abaterilor admisibile, lucrrile trebuieremediate sau refcute.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


2.5. - Caracteristicile terenului de fundare úi ale pmânturilor de umplutur se verific pe baza proceselor verbale încheiate pe parcursul execuiei, la care se anexeaz rezultatele determinrilor de laborator úi msurile indicate deproiectant, în cazul unor necorespondene fa de situaia prevzut la proiectare.

2.6. - Stabilirea caracteristicilor de compactare ale pmânturilor de umplutur se face prin încercri Proctor (conf.STAS 1913/13—83), realizându-se o încercare la fiecare schimbare de strat úi cel puin una la 2000—10.000 m3

material compact (v. STAS 9850—83).

2.7. - Verificarea realizrii compactitii proiectate se face pe baza analizei pe tronsoane a rezultatelor probelorefectuate în timpul execuiei lucrrilor. Se compar media úi minimile valorilor realizate ale gradului de compactare(D) pentru rambleele din materiale coezive, sau ale gradului de indesare (I

D) pentru cele din materiale necoezive

cu valorile indicate în tabelele 1, respectiv 2, din anexa II.3.2

Densitatea punctelor de prelevare a probelor este dat în tabelul 3, anexa II.3.2.

2.8.- La verificrile compactrii pe faze de lucrri úi la recepiile preliminare se pot efectua úi sondaje cu prelevride probe, pentru verificarea corectitudinii determinrilor efectuate în cursul execuiei, conform prevederilor pct. 2.3.,2.4., 2.5. din caietul I. úi 2.2. din prezentul capitol. Pentru probele prelevate se vordetermina, dup caz, valorile Dsau D

D

conform STAS 9580/74.

Eventual, pentru materiale coezive, se pot folosi úi metode fr prelevri de probe ca : penetrarea static,dinamic, metode radiometrice etc.

2.9. - Se aplic calificativa compactrii tronsonului analizat de la "nesatisfctor - foarte bine", corespunztorprevederilor STAS 8389—82 (tabel 3, anexa II.3.2.). în cazurile specificate de STAS 8389—82, se va refacelucrarea.

2.10. - În zonele cu condiii de execuie dificile (compactri manuale, racordri cu alte lucrri, încastrri în versanti,zone de întoarcere a utilajului) se prevd puncte suplimentare de verificare. În aceste zone valorile (D) sau (I

D) pot

avea valorile minime din tabelul 1, respectiv 2, anexa II.3.2.

2.11. Odat cu verificarea calitii rambleelor realizate se vor verifica úi msurile de protecie a taluzurilor(înierbare, pereere, etc.) precum úi alte lucrri aferente (drenuri, rigole, fascine, blocaje, etc). Se va verificacorespondena cu prevederile proiectului prin sondaje, refcându-se apoi temeinic zonele respective.

ANEXA II.3.1

ABATERI LIMIT ADMISIBILE PENTRU REELE DE IRIGAII. CONFORM STAS 8387-79

Tabelul nr.1

- Dimensiuni în mm -

Caracteristici Felul lucrrilor Parametrii Abateri limit admisibile Observaii

1 2 3 4 5

Amplasamente Reele care alimenteaz instalaii mobile depresiune

Distana dintre 2canale sau 2 conducte ± 0,01 l l lungimea aripei de

udare

Reele aferente irigriiprin curgere la suprafa

úi prin jgheaburi

Pe toat lungimeacanalului ± 0,005 L L distana între ultimele

canale permanente

Jgheaburi Aliniament între 2stâlpi consecutivi ± 0,03

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


Conducte

Aliniament între 2tronsoane succesive,la conducte din azbo-ciment úi din betonarmat precomprimat

± 0,15

OBSERVAIE – Nu se admit cumulri de abateri la aliniamentele conductelor úi jgheaburilor

ANEXA II.3.1 (continuare)

Dimensiuni Canale de pmânt în rambleu úi îndebleu

Canale necptuúite, limeade fund (b) pentru:

b>1,5

0,75≤ b≤ 1,5

b<0,75

± 0,10

± 0,07

± 0,05

Pentru canale cptuúitelimea de fund (b)

± 0,07

± 0,05

± 0,03

Canale necptuúite, limeala gur (B) pentru:

B>6,0

2,0≤ B≤ 6,0

B<2,0

± 0,15

± 0,10

± 0,07

Canale cptuúite, limea lagur (B) pentru:

B>6,0

2,0≤ B≤ 6,0

B<2,0

± 0,10

± 0,07

± 0,05

Adâncimea canalului (h)pentru:

h>0,5

0,5≤ h≤ 2,0

h<2,0

± 0,03

-0,03+0,05

± 0,07


Dimensiuni Canale de pmânt în rambleu úi îndebleu

Limea coronamentuluicanalelor necptuúite (a)pentru:

h≥ 2,0

h<2,0

± 0,1

± 0,07

Limea coronamentuluipentru canale cptuúite (a)pentru:

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


h≥ 2,0

h<2,0 ± 0,1

± 0,05

Cota fundului canaluluicptuúit úi necptuúitpentru:

h≥ 2,0

h<2,0

± 0,05

± 0,03

Cu condiia s nudepúeasc abatereadmisibil pentru pant

Cota coronamentuluipentru:

h<0,5

0,5≤ h≤ 2,0

h<2,0

± 0,03

-0,03+0,05

± 0,07


Dimensiuni Înclinarea taluzurilor pentrucanale cptuúite úinecptuúite

± 0,05 Cu condiiile:

- s nu depúeasc abaterealimii la fund (b) úi la gur (B) a canalelor

- însumarea eventualelorabateri la ambele taluzuri s nu depúeasc ± 0,05

- abaterile sunt accidentale.Abaterea se consider fa de valoarea absolut a înclinrii prevzut în proiect.

Jgheaburi Denivelri locale alefundului úi taluzelor pe carese aplic cptuúelile

± 0,03

Înlimea de gard h2 ± 0,1 Fa de dimensiunile

prevzute în proiect

- grosimea cptuúelii

- grosimea stratului deegalizare

± 0,1

± 0,1

Cota de pozare a fundului jgheabului

± 0,01 Fa de cota proiectat


Dimensiuni Jgheaburi Abateri de la verticalitate, astâlpilor, furcilor, paharelor

Nu seadmit

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


ABATERI LIMIT ADMISIBILE PENTRU REELE DE DESECARE CONFORM STAS 8388-69

Tabelul 2

- (dimensiuni în mm) -

Conducte Cota fundului úanului depozare

± 0,05 Cu condiia s nu dep-úeasc abaterea admisibil pentru pant

Adâncimea de la nivelulterenului la cota genera-toarei superioare în m: - la

conducte din azbocimentsau din beton simplu

± 0,12 Cu excepia situaiilor specia-le de traversare a cilor decirculaie, care se va face

conform prescripiilor tehnice în vigoare

- la conducte din betonprecomprimat sau din oel

± 0,10 La reele care se amplaseaz în terenuri macroporice sen-sibile la înmuiere se voradopta msuri conf. Prescri-piilor tehnice în vigoare

Pante Canale úi úanuride pozare aconductelor

± 0,05 Fa de panta proiectat pe olungime minim de 1 km, cucondiia s nu depúesc abaterea admisibil la cota

fundului canalului sau úan-ului de pozare a conductei


Jgheburi ± 0,03 Fa de panta proiectat pe olungime minim de 1 km, cucondiia s nu depúesc cota de pozare a fundului jgeabului

Îndesare - rambleele cana-lelor

- fundaia stâlpilor jgheburilor

- pantaconductelor

Indici de îndesare -0,03 Fa de indicii prevzui înproiect, în puncte izolate, cucondiia ca indicele mediu s fie egal sau mai mare cavaloarea indicilor de com-pactare prevzui în proiect

- umplutura laastupareaúanurilor depozare aconductelor

Greutatea volumetric uscat medie, t/mc

± 0,04 Pe baza rezultatelor probelorprelevate fa de cea stabilit iniial de laboratorul deúantier

Nivelare Nivelarea capital a terenului Denivelri accidentale ± 0,05 Fa de cotele proiectate

Caracteristici Parametrii Abateri limit admisibile

Observaii

Manual Mecanizat 1 2 3 4 5

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


Amplasamente Devieri maxime la lungimi alecanalelor de:

- pân la 500

- de la 500 pân la 1000

- de la 1000 pân la 2500

± 0,3

± 0,7

± 1,5

Dimensiuni Limea la fund pentru b>1,5 ± 0,07 +0,20--0.15 Cu condiia ca prinabaterea limii la fund úilimii la gur, abaterile înclinrii taluzelor s nudepúeasc 5% dinvaloarea acesteia

0,5≤ b≤ 1,5 ± 0,05 +0,15--0.10

b<0,5 ± 0,03 -

Limea la gur pentru

b>1,5

0,75≤ b≤ 1,5

± 0,10

± 0,07

± 0,20

± 0,15

b<0,75 ± 0,05 -

ANEXA II 3.1 Tabelul 2 (continuare)

Dimensiuni Limea coronamentului

h≥ 2,0

h<2,0

± 0,10

± 0,05

± 0,20

± 0,10

La canale cu seciunimixte

Cota coronamentului ± 0,05 +0,10- -0,05 Cota fundului canalului pentru:

h≥ 1,5 +0,05

+0,10-

-0,10

- cu condiia de a nu se

depúi abaterea admisi-

bil pentru pant

- în cazuri speciale deexecuie în etape alucrrilor se pot admite(în primele etape) înmod provizoriu, abaterimai mari, cu realizarea

unor condiii minimestabilite de proiectant úibeneficiar pentruevacuarea apelor dinsistem

h<1,5

+0,03 +0,05-

-0,10

Panta La canale cu lungimi peste 5km ± 0,05 ± 0,10 Fa de panta

proiectat, cu condiiade a nu depúi abatereaadmisibil la cotafundului canalului

La canale cu lungimi pân la 5km ± 0,03 ± 0,05

Nivelare - fundul canalelor

- suprafaa taluzurilor ± 0,05 ± 0,10

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


ABATERI LIMIT ADMISIBILE PENTRU DIGURI, CONFORM STAS 8389-82

Tabelul 3

ANEXA II.3.2

GRADUL DE COMPACTARE PENTRU RAMBLEE DIN MATERIALE COEZIVE. Conform STAS 9850-74

Tabelul 1

- suprafaa coronamentelor

Elementul digului Abateri limit admisibile

Observaii H4m H>4m

Cota coronamentului în m

+0,10

-0,05

+0,10

-0,07

Se refer la cotafinal dup tasareaterenului

Înlimeabombamentului(m) +0,05 Prin bombament axial

Limea, în m:

- a coronamentului

- a banchetei

± 0,20

-0,10

Înlimea taluzurilor(%)

± 5

Insumarea eventua-lelor abateri laambele taluzuri s nudepúeasc ± 5%

Nivelareacoronamentului, în m ± 0,10

- Nivelarea taluzurilor, în m

± 0,20 ± 0,20

Lucrri de îmbuntiri funciare executatedin pmânturi coezive Gradul de compactare (D)

denumire Inlime(m) mediu minim

Baraje

Rambleurile canalelor de irigaie

Diguri

Platforme

Perne de loess pentru fundareaconstruciilor hidrotehnice

15

≥ 2

<2

5

-

-

98

95

92

95…92

98

95

92

90

90

90

95

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


Tabelul 2

ANEXA II 3.2

CALIFICAREA COMPACTRII TERASAMENTELOR LUCRRILOR DE CONSTRUCII HIDROTEHNICE ùI ÎMBUNTIRI FUNCIARE Conform STAS 8389/82

Tabelul 3

NOTA: Prevederile tabelului 3 nu se aplic la bareje pentru care compactarea se va încadra obligatoriu în indiciidin tabelul 1 úi 2, Anexa 3.2.

Pentru terasamente aflate permanent sub nivelul apei (canale în ramblee, diguri-baraje, etc) calitatea îndesrii va ficel puin “bun”.

[top]

Lucrri de îmbun-tiri funciare execu-tate din pmânturi

necoezive

Natura pmântului Gradul de îndesare

(ID) (%)

Denumire Granule cudimens de5…20 mm,

%

mediu minim

Baraje cu înlimea 15m

Nisip fin

Nisip mijlociu

Nisip mare,pietriú

< 25

< 25

< 100

90

85

80

75

70

65

Rambleurile

canalelor de irigaie,diguri, platforme

Nisip sau

pietriú < 100 - 70

Categoria

depmânt Denumireamaterialului

Procentde

argil %

Indice deplasticitate

IP Umidi-tate W

Calitatea îndesrii

ρ u mediut/m3

ρ u minimt/m3

Nrprobeadmisesub ρ u min

ρ u mediut/m3

ρ u minimt/m3

Nrprobeadmisesub ρ u min

A Nisipuri úiprafuri 10 ...12 10...20 1,45-

1,50 1,30 10 1,50-1,55 1,40 10

B Nisipuri úiprafuriargiloase

Peste10...20 10...20 10...28 1,48-

1,55 1,35 10 1,55-1,00 1,45 10

C Luturi Peste20...40 20...40 14...50 1,45-

1,55 1,35 10 1,55-1,60 1,45 10

D Argile graseúi prfoase

Peste30...35 35...80 18...34 1,40-

1,50 1,30 10 1,50-1,55 1,40 10

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


CAIETUL III: CONSOLIDAREA ùI IMBUNTIREA TERENURILOR

Capitolul I. DRENAJE ùI FILTRE

1. Domeniul de aplicare1.1. Prevederile acestui subcapitol se aplic la toate lucrrile în care este prevzut realizarea unui elementdrenant sau filtrant úi anume :

- drenuri úi puuri de captare a apelor subterane pentru alimentri cu ap ;

- drenuri de asanare în cadrul lucrrilor de drumuri pentru asanarea terenului de fundare úi a zonei limitrofedrumului prin colectarea úi evacuarea apelor de infiltraie sau prin coborârea nivelului apelor freatice

- drenuri pentru coborârea nivelului apei pe terenurile agricole ;

-drenuri úi filtre la construciile hidrotehnice, cum ar fi : baraje, diguri, canale, etc. - drenuri definitive sau provizorii (pe durata execuiei) pentru coborârea nivelelor apelor subterane sau pentruevacuarea apelor de infiltraie la diferite tipuri de construcii (civile, industriale, social-culturale, etc).

1.2. - Prescripiile se refer numai la elementul drenant sau filtrant al lucrrii respective.

1.3. - Elementul drenant sau filtrant poate fi realizat din :

- material granular

- geotextil.

1.4. - Prevederile cuprinse în acest subcapitol au caracter minimal úi sunt obligatorii. Pentru lucrrile cu un caracterdeosebit proiectantul va elabora caiete de sarcini în care se vor prevede úi condiiile de calitate pe care trebuie s le îndeplineasc elementele drenante sau filtrante executate în cadrul lucrrii respective.

2. - Prevederi generale

2.1. Execuia lucrrilor se face pe baza unui proiect întocmit pentru obiectul respectiv.

2.2. - Pe parcursul execuiei se va verifica corespondena dintre datele referitoare la condiiile litologice úihidrogeologice din proiect. Eventualele modificri ce trebuie, aduse proiectului din modificarea acestor condiii, sevor face numai cu avizul proiectantului.

3. - Verificri ce trebuie efectuate înainte de începerea lucrrilor

3.1. - Toate materialele ce se utilizeaz la execuia elementelor filtrante sau drenante vor fi introduse în lucrarenumai dac în prealabil :

- s-a verificat c sunt livrate cu certificate de calitate care s ateste c au caracteristici corespunztoareprevederilor din proiect;

- s-au efectuat pe úantier încercrile de verificare conform prescripiilor tehnice úi cu frecvena prescris.

3.2. - Se va analiza tehnologia de execuie a lucrrilor si se vor aduce adaptrile necesare, impuse de condiiile

locale si de dotare ale úantierului. Toate modificrile ce survin ca urmare a acestor adaptri, vor fi avizate deproiectantul lucrrii.

4. – Verificri ce trebuie efectuate în timpul execu iei lucrrilor

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


4.1. -În timpul execuiei se va verifica permanent:

- pentru elementele drenante sau filtrante din materia! granular:

{ calitatea úi corespondena cu indicaiile din proiect{ grosimea úi continuitatea straielor.

- pentru elementele drenate sau filtrante geotextile :

{ continuitatea materialului;{ calitatea execuiei îmbinrilor úi lipiturilor.

4.2. - Pe parcursul execuiei se va verifica permanent respectarea tehnologiei de execuie a lucrrilor.

4.2. – Controlul calitii lucrrilor se va face conform caietului de sarcini întocmit pentru lucrarea respectivi.

5. – Verificri la recepia lucrrilor

5.1. - Recepia lucrri úi va consta din : - verificarea amplasamentului conform proiectului;

- verificarea calitii úi corespondenei cu indicaiile din proiect a materialelor puse în oper ;

- calitatea execuiei lucrrilor.

5.2. - Recepia va fi consemnat în documente întocmite la faza respectiv. Acestea vor constitui documente înbaza crora se va face recepia final a lucrrilor ascunse pentru obiectul respectiv.

6. – Prescripii finale

Proiectul lucrrii va cuprinde úi un program de urmrire de ctre beneficiar a comportrii în timp a lucrrilorrealizate din care s se poat trage concluzii asupra funcionalitii elementelor drenante sau filtrante din lucrarearespectiv.

ANEXA III-1-1

LISTA DOCUMENTELOR TEHNICE DE BAZ

1. STAS 1629/2-81 Alimentri cu ap. Captarea apelor subterane prin puuri. Prescripii de proiectare.

2. STAS 1629/3-82 Alimentri cu ap. Captarea apelor subterane prin drenuri. Prescripii de proiectare.

3. STAS 10786/3-79 Lucrri de drumuri. Construcii anexe pentru colectarea úi evacuarea apelor - drenuri deasanare. Prescripii de proiectare úi execuie.

4. STAS E 11041-77 Lucrri de îmbuntiri funciare. Drenarea teritoriilor irigate. Prescripii de proiectare.

[top]

CAPITOLUL 2 COMPACTAREA CU COLOANE DE PMÂNT


1.1. Prevederile acestui subcapitol se aplic la compactarea cu coloane de pmânt a pmânturilor sensibile la

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


umezire -PSU - nesaturate, a cror umiditate natural nu depúeúte limita de frmântare a pmântului cu mai multde 5%.

1.2. Coloanele de pmânt se folosesc pentru îmbuntirea PSU úi se realizeaz : cu soneta specializat tip ,,Galai" sau cu o sonet improvizat pe excavator, astfel :

- fixarea berbecului Bonetei pe punctul de execuie a coloanei ;

- executarea gurii coloanei prin batere cu berbecul;

- executarea corpului coloanei prin turnarea în gaur a unor porii de pmânt úi compactarea lor succesiv cu unanumit numr de lovituri.

1.3. Tehnologia de mai sus se fixeaz pe baza unor lucrri de compactare experimental, datele furnizate deacestea fiind la baza întocmirii proiectului de execuie. Lucrrile experimentale de teren nu se execut decât pentruun amplasament având PSU cu caracteristici geotehnice nestudiate anterior.

2. Verificri efectuate înainte de începerea lucrrilor

2.1. Înaintea începerii lucrrilor de execuie se verific :

- dac proiectul de execuie s-a realizat pe baza unor experimentri de teren ;

- dac proiectul de execuie cuprinde toi parametrii necesari realizrii unei bune compactri (diametrul coloanei,adâncimea de compactare, distana dintre axele coloanelor, limea zonei de gard, cantitatea de pmânt dincorpul unei coloane, numrul de lovituri pentru compactarea unei porii de pmânt, cariera de aprovizionare cupmânt úi caracteristicile geotehnice ale acestuia, densitatea medie în stare uscat a masivului compactat).

- dac s-a întocmit „diagrama etalon" de verificare în adâncime a compactrii ;

3. Verificri pe parcursul execuiei

3.1. Pe parcursul execuiei compactrii PSU cu coloane de pmânt se verific :

- dac se respect sau se realizeaz parametrii din proiect (v. pct. 2.2.) necesari realizrii unei bune compactri ;

- dac valorile densitilor medii în stare uscat ale masivului compactat sunt ρdm16,5 KN/cm3;

- dac la executarea gurii coloanei se foloseúte adaos de ap (se admit cel mult 6 litri ap pentru strpungereaunui orizont argilos de consisten ridicat dar sub supravegherea organului de conducere a lucrrii);

- dac se respect umiditatea optim de compactare a pmântului ce se introduce în gaura coloanei ;

- dac pmântul este turnat în gaur în poriile stabilite prin proiect;

- dac se respect înlimea de compactare a pmântului cu berbecul;

- dac pe timp de iarn se foloseúte pmânt îngheat (ceea ce este interzis);

- dac conducerea lucrrilor de compactare este asigurat de un organ tehnic competent;

- dac se execut toate coloanele de pe „planul compactrii" ;

- dac coloanele se execut verticale úi nu înclinate;

3.2. Într-un registru special se vor trece urmtoarele elemente ce vor fi vizate úi de organul tehnic responsabil culucrrile de compactare :

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


- data fiecrei verificri periodice ;

- rezultatele verificrii ;

- msurile luate în cazul constatrii unor diferene importante ale acestor elemente fa de datele proiectului deexecuie.

4. Verificri în vederea recepiei compactrii

4.1. Recepia lucrrilor de compactare cu coloane de pmânt se face pe baza urmtoarelor lucrri finale :

- curarea úi nivelarea suprafeei compactate.

- verificarea compactm în adâncime pe toat lungimea coloanelor de pmânt prin sondaje de penetrare static sau sondaje radiometrice.

- verificarea densitii pmântului în stare uscat la nivelul planului (tlpii) de fundare, prin determinri de laboratorgeotehnic.

4.2. Zonele verificate ca mai sus úi gsite necorespunztoare se vor recompacta cu coloane suplimentare al crornumr se va stabili de proiectant.

ANEXA III-2-1

LISTA DOCUMENTELOR TEHNICE DE BAZ

Coloane de pmânt

P 7 -77 – Normativ privind proiectarea úi executarea construciilor fundate pe terenuri slabe – BC 5/78

C 29-85 – Normativ privind îmbuntirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice – BC 5/78

[top]

CAPITOLUL 3 COLOANE DE BALAST (DRENURI DE NISIP)

1. Domeniu de aplicare.

1.1. Coloanele de balast sau drenurile de nisip se folosesc pentru accelerarea proceselor de consolidare aterenurilor foarte compresibile (mâluri, argile miloase, turbe, etc).

1.2. Deoarece realizarea coloanelor de balast sau drenurilor constituie o faz în executarea unui ansamblu delucrri, se va proceda la verificarea acestora pe etape (realizarea coloanelor, stratelor filtrante, umpluturilor de încrcare).

2. Verificri de efectuat pe parcursul execuiei.

2.1. Pentru fiecare faz se întocmeúte un proces verbal de lucrri ascunse.

2.2. Amplasarea coloanelor sau drenurilor se va verifica pe baza proceselor verbale de amplasare úi controlrii peteren a densitii realizate.

De asemenea, se va verifica corespondena stratificaiei prevzute în proiect cu situaia evideniat în timpulexecuiei úi respectarea eventualelor msuri complementare indicate de proiectant.

2.3. Pentru verificarea calitii coloanelor de balast sau a drenurilor de nisip se va urmri respectarea adâncimii úi

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


diametrului coloanelor, precum úi a granulometriei úi volumului de material filtrant introdus. Verificarea se va facepe baza proceselor verbale de lucrri ascunse, la care se vor anexa buletinele de analiz granulometric pentrubalast, respectiv nisip. Pentru Verificarea corectitudinii datelor înscrise se vor executa, prin sondaj, foraje de control în interiorul unor coloane sau drenuri, urmrindu-se în mod special continuitatea materialului filtrant introdus, lipsacolmatrii acestuia úi realizarea adâncimii prevzute.

2.4. Verificrile se vor extinde în mod obligatoriu si asupra calitii stratelor filtrante, drenurilor colectoare úi

respectrii de realizare a umpluturilor, inclusiv durata perioadelor de repaus prevzute.

2.5. Verificarea funcionrii coloanelor úi drenurilor se va face vizual úi prin aparatura pentru urmrirea evoluieipresiunii apei în pori în timpul realizrii umpluturilor. În acest fel se vor putea adopta msuri corespunztoarepentru evitarea refulrilor materialului de fundaie sau ruperilor rambleului prin modificarea ritmului de încrcare,mrimea banchetelor laterale, etc,

2.6. Condiiile de calitate pentru coloane de balast sau drenuri de nisip se vor verifica potrivit prevederilor caietuluide sarcini întocmit de proiectantul lucrrii.

[top]

CAPITOLUL 4 CONSOLIDAREA ùI ETANùAREA TERENURILOR PRIN INJECTARE

1. - Domeniul de aplicare

1.1. - Prevederile prezentului subcapitol se refer la toate lucrrile de injecii cu scop de consolidare, etanúare saucompactare úi anume :

- injecii cu suspensii, geluri sau soluii în vederea consolidrii terenurilor în scopul îmbuntirii caracteristicilorfizico-rnecanice ;

- injecii cu mortare, suspensii, geluri sau soluii, în scopul micúorrii permeabilitii terenului;

- injecii de legtur executate cu mortare sau suspensii pentru realizarea conlucrrii element de beton - teren ;

- injecii de umplere la extradosul cptuúelilor galeriilor, tunelurilor, zidurilor de sprijin, etc.

- injecii de ancorare ;

- injecii speciale în elementele de beton ale construciilor hidrotehnice.

1.2. - Prezentele prevederi au caracter minimal, lucrrile de injectare având un caracter deosebit, care necesit elaborarea unor caiete de sarcini în care se impun condiii tehnice speciale pentru fiecare lucrare.

2. - Verificri ce trebuie efectuate înainte de începerea lucrrilor de injectare

2.1. Se vor verifica materialele componente ale fluidelor de injectare, dac corespund din punct de vedere calitativ.

2.2. Se vor verifica reetele de injectare, dac cu materialele achiziionate pe úantier se obin caracteristicile fizico-mecanice, de stabilitate úi de vâscozitate prevzute in proiect sau in caietul de sarcini.

2.3. - Se vor verifica instrumentele de msur ale instalaiilor úi utilajelor utilizate (manometre, debitmetre, etc.).

3. - Verificri ce trebuie efectuate în timpul executrii lucrrilor de injectare

3.1. - În timpul injectrii, este obligatorie urmrirea úi înscrierea presiunii úi timpului de injectare, precum úi debitulpe fiecare pas de injectare.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


O atenie deosebit trebuie acordat presiunii de injectare, mai ales în timpul injectrii aproape de suprafaaterenului.

3.2. - În timpul injectrii se vor preleva probe din fluidul de injectare úi se va verifica în timp constanacaracteristicilor lui.

3.3. - Dac este cazul, se vor monta reperi sau microcomparatoare pe care se vor urmri miúcrile terenului în

timpul injectrii. 3.4. - Funcie de amplasament, adâncimea de injectare, stratificaie, etc. se vor urmri zonele unde exist posibilitatea unor refulri ale fluidului injectat.

4. - Verificri ce trebuie efectuate dup executarea injectri

4.1. - In funcie de tipul de tratare, de natura terenului tratat, controlul eficienei injectrii se poate executa prin :

- efectuarea unei excavaii în zona masivului-tratat, recoltarea de probe úi determinarea proprietilor fizico-mecanice ale acestora (la silicatizarea loessurilor) :

- determinarea rezistenei la încrcri de penetrare static sau dinamic;

- probe de reinjectare ;

- probe de permeabilitate, de absorbie specific de ap.

Absorbiile specifice medii admisibile în voalurile de etanúare ale barajelor sunt indicate în Anexa III-4-1.

- observaii asupra tasrii construciilor sau umflrii rocilor;

- încercri de carotaj;

- determinri radiometrice, seismice sau carotaj sonic.

ANEXA III 4.1

VALORILE ABSORBIILOR SPECIFICE MEDII ADMISIBILE LA VOALURILE DE ETANùARE ALEBARAJELOR

Înlimea hidraulic H înprofilul considerat (m)

Adâncimea voaluluimsurat de lasuprafaa rocii (m)

Absorbia specific limit admisibil (L=1ml/m.min.10atm)

25

25-50

25-50

50-75

75

0

10-25

0-25

25-50

0-40

40-75

0-40

40-60

3

5

2

3

1,5

2

1

1,5

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


OBSERVAII : 1.La baraje fundate pe roci sensibile la aciunea infiltraiilor de ap se vor adopta limitele pentrubaraje cu H 75 m.

2. În cazul când probele de control nu se pot executa la presiuni de 10 atm. (datorit adâncimii prea mici sau

caracterului rocii) absorbia specific se va calcula considerându-se c variaz direct proporional cu presiunea.

3. Valorile din tabel vor putea fi reduse corespunztor în cazul când debitul calculat este mai mare decât celprevzut în proiect.


1. - Normativ departamental P.E. 712/79 - Proiectarea úi executarea etanúrii úi consolidrii rocilor stâncoase prininjecii.

2. - C. 1G8—1380 - Instruciuni tehnice pentru consolidarea pmânturilor sensibile la umezire úi a nisipurilor prinsilicatizare úi electrosilieatizare.

[top]

CAPITOLUL 5 PMÂNT ARMAT

1. - Domeniul de aplicare

1.1. - Prevederile acestui capitol se refer la lucrrile din pmânt armat cu orice destinaie úi anume :

- la construcii hidrotehnice din pmânt armat (canale, diguri, ziduri de chei, baraje);

- la lucrri rutiere din pmânt armat (ziduri de sprijin, platforme, culee de poduri, rampe de acces la poduri sipasaje) unor elemente din pmânt armat este indicat (estacade, ziduri de compartimentare).


2.1. - Toate verificrile cuprinse în acest capitol au caracter minimal úi obligatoriu.

2.2. Pentru cazuri deosebite, proiectantul poate prescrie mrirea frecvenei verificrilor sau alte tipuri de verificri.

2.3. Lucrrile din pmânt armat necesit o supraveghere continu în timpul execuiei. O atenie deosebit se vaacorda verificâri calit

ii materialelor folosite, controlului tehnologiei de execu

ieúi execu

iei

úi urm

ririi deforma

iilor

úi tasrilor în timpul execuiei.

3. Verificarea calitii materialelor

3.1. Condiiile de calitate pe care trebuie s le îndeplineasc materialul de umplutur sunt :

- s poat fi pus în oper úi compactat fr a fi necesare energii de compactare exagerat de mari sau pregtirispeciale (uscare, corectarea compoziiei granulometrice. etc.) ;

- în contact cu armtura s aibe un coeficient de frecare mare (0,35);

- s fie cât mai puin agresiv fa de armtur ; - materialul granular folosit sâ nu conin mai mult de 15% din greutate elemente fine, cu diametrul mai mic de0,080 mm úi nici mai mult de 25% din greutate, fragmente cu dimensiuni mai mari de 150 mm ;

peste60 2

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


- în cazul folosirii materialelor cu coninut mai mare "de particule fine s se determine coeficientul de frecare dintrepmânt úi armtur, care nu trebuie s fie mai mic de 0,35, valoarea pH s se afle sub valoarea pH = 8...12 úirezistivitatea materialului care trebuie s fie mai mare de 5000 an.

4. Armtura

4.1. Caracteristicile materialelor folosite ca armturi trebuie s fie in concordan cu cele prevzute în proiectul de

execuie. Verificarea acestei concordane se face pe baza datelor din proiect úi a celor specificate în certificatele decalitate emise de productor.

4.2. Condiiile pe care trebuie s le îndeplineasc armturile masivelor din pmânt armat sunt :

- s fie suple úi rezistente la traciune, fr deformaii mari;

- s prezinte înainte de rupere o alungire apreciabil, adic s nu aibe o rupere de tip casant;

- în contact cu materialul de umplutur s prezinte un coeficient de frecare mare (f 0,35);

- s suporte în procesul de execuie aciunea dispozitivelor de .compactare.

4.3. Periodic se vor executa de ctre constructor prin intermendiul unor laboratoare de specialitate, verificrisuplimentare asupra caracteristicilor fizico-mecanice ale armturilor.

4.4. Orice neconcordan între datele din proiect úi datele înscrise în certificatele de calitate sau rezultateleverificrilor suplimentare, va fi semnalat imediat, armturile respective fiind excluse de la folosire.

5. Elementele de ecran

5.1. Caracteristicile materialelor folosite în elementele de ecran trebuie s fie în concordan cu cele prevzute înproiectul de execuie, verificarea acestei concordane se face pe baza datelor din proiect úi a celor specificate încertificatul de calitate emis de productor.

5.2. În cazul elementelor de ecran procurate de la uniti specializate se va verifica concordana dintre dimensiunileacestora úi cele prevzute in proiect, admiându-se urmtoarele tolerane :

pentru elementele plane de beton :

± 10 mm la lungime úi lime ;

± 5 mm la grosime

- pentru elementele semieliptice :

± 5 mm la lungime

± 2 mm la înlime

± 0,1 mm în grosime.

5.3. Dalele din beton vor fi executate cu cimenturi compatibile cu agresivitatea materialului de umplutur, conf.STAS 3349-83.

5.4. La elementele de ecran plane din beton vor fi verificate dimensiunile úi numrul urechilor de prindere,urmrindu-se concordana cu proiectul.

5.5. Nu se admit la montaj elemente din beton care prezint fisuri, indiferent de mrimea lor, deteriorri sau lipsuri în zonele de col, de margine sau de rost.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


6. - Controlul execuiei

6.1. - Se va efectua un control permanent asupra calitii lucrrilor, úi anume :

- verificarea amplasamentului lucrrii;

- verificarea cotei de fundare ;

- controlul gradului de compactare al terenului din sptura de fundaie ;

- verificarea dimensiunilor fundaiilor pentru ecran ;

- controlul sistemului de captare úi evacuare a apelor de infiltraie ;

- verificarea grosimii úi calitii stratului drenant de sub baza masivului din pmânt armat;

- verificarea cotelor liniei de rezemare a ecranului;

- controlul respectrii planului de montaj a ecranului, arm

turilor

úi prinderilor acestora.

6.2. Se va supraveghea montarea fiecrui rând de armtur, verificându-se ca acestea s fie dispuseperpendicular pe direcia paramentului (în cazul în care acesta este vertical) sau orizontal (în cazul în careparamentul este înclinat), în rânduri paralele, bine aúezate cu latul pe suprafaa stratului de umplutur compact.Strângerea piulielor va fi moderat, îns va trebui s asigure prinderea corespunztoare a elementelor, fr armâne joc între ele.

6.3. Se va controla respectarea condiiilor tehnice privind realizarea umpluturii, verificându-se periodicgranulometria materialulul folosit úi gradul de compactare realizat.

7. – Verificri efectuate la recepia lucrrilor

7.1.- La recepia final a lucrrii se va verifica :

- respectarea trasrii în plan pentru a se înscrie în geometria ansamblului de lucrri prevzute ;

- verticalitatea sau înclinarea indicat în proiect úi linearitatea ecranului;

- racordarea ecranului cu lucrrile de terasament învecinate úi alte lucrri adiacente ;

- calitatea materialului din ecran úi armtur, pe baza certificatelor de calitate emise de furnizori;

- dispozitivele de scurgere a apelor superficiale ;

- gradul de compactare a terasamentelor úi umpluturii

- etanúeitatea rosturilor dintre elementele ecranului;

- probleme de estetic a lucrrilor din pmânt armat.

7.2.- Conductorul tehnic al lucrrii, în colaborare cu beneficiarul, este obligat a pregti úi preda, într-o form organizat :

- toate documentele încheiate pe parcursul executrii lucrrilor, inclusiv buletinele de încercare, dispoziiile deúantier, actele de control sau expertizare, etc.;

- scurt prezentare sintetic cu concluzii privind calitatea lucrrii executate, în comparaie cu prevederile proiectuluiúi ale prescripiilor tehnice úi dovedit cu actele prezentate.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


7.3. - Verificrile directe se vor executa de comisia de recepie prin sondaje, In numr suficient pentru a-úi puteaforma convingerea asupra corectitudinii actelor prezentate. In caz c o parte din aceste verificri dau rezultatenesatisfctoare, se va dubla numrul lor ; dac úi în acest caz o parte din rezultate sunt nesatisfctoare, comisiava dispune amânarea sau respingerea recepiei pân la efectuarea unui supliment de încercri úi a unei cercetrisau expertizri tehnice de ansamblu. Cercetarea sau expertiza se va efectua pe baza unei teme date de comisiade recepie úi va avea ca scop determinarea posibilitilor úi condiiilor în care construcia respectiva corespundedestinaiei pentru care a fost realizat.

[top]

CAPITOLUL 6 ZIDURI DE SPRIJIN ùI RANFORI


1.1. Zidurile de sprijin cu sau fr ranfori sunt construcii din beton, beton armat, zidrie, pmânt armat, piatr saualte materiale care se folosesc pentru susinerea masivelor de pmânt în vederea preîntâmpinrii alunecrilor deteren


2.1. Asigurarea calitii, durabilitii úi funcionalitii lucrrilor specifice de ziduri de sprijin úi ranfori — implic verificarea tuturor operaiunilor necesare pentru realizarea lor precum úi a lucrrilor de întreinere periodic.

2.2. De la început este necesar s se verifice trasarea de detaliu, platforma de lucru úi msurile luate pentruscurgerea apelor meteorice sau din izvoare úi semnalizare a punctului de lucru.

2.3. In cazul unor lucrri în zona cu alunecri de teren, se verific dac evoluia în timp a acestor fenomene deinstabilitate impun modificri sau adaptri la situaia real de pe teren Ia data atacrii execuiei lucrrilor de sprijin.

3. Verificri in timpul execuiei

3.1. În timpul execuiei lucrrilor de spturi este necesar de a cerceta úi verifica cu atenie prin observare direct,permanent úi martori, starea talazurilor în zona lucrrilor în vederea depistrii unor eventuale semne,prevestitoare de pierdere a stabilitii acestora sau a pereilor spturii, cderi de blocuri, materiale, suprasarcini.

De asemeni, se vor depista cable, conducte úi ine sub observaie eventuale construcii existente in zon.

3.2. Referitor la execuia spturilor pentru fundaii úi verificarea terenului de fundare este necesar de a severifica :

- surile de protecie a muncii, de sigurana a circulaiei publice úi de úantier úi stabilirea platformei de lucru ;

- natura úi starea de consisten a terenului de fundare, poziia eventualelor plane de alunecare, natura úi starea

fizic a fiecrui strat întâlni în sptur, infiltraii de ap, etc. ;- cota de fundare úi dimensiunile în plan ale gropii de fundaie, contrapanta terenului la nivelul tlpii fundaiei ;

- concordana intre situaia real pe teren úi datele tehnice prevzute în proiect.

3.3. Calitatea materialelor utilizate pentru executarea zidurilor de sprijin úi ranforilor se verific conform normelorde calitate specifice pentru aceste materiale.

3.3. Respectarea tehnologiei de execuie prevzut in documentaie.

3.4. Betonul în fundaie se va turna aderent de pereii spturii, demontând sprijinirile numai pe msura turnrii

betonului. Sprijinirile rmase úi terenul din jurul spturii se verific permanent pentru a evita accidente.

3.6. In cazul apelor subterane agresive se verific aplicarea msurilor de protecie a betoanelor úi armturilor.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


3.7. Elevaia se va executa în continuarea fundaiei fr întrerupere de betoane. Eventualele rosturi de lucruprecum úi rosturile între tronsoane se vor trata úi verifica în conformitate cu prescripiile tehnice de tratare arosturilor.

3.8. Pentru asigurarea calitii úi funcionalitii lucrrilor de sprijinire pe parcursul execuiei se vor verificadimensiunile în plan úi seciune, calitatea materialelor puse în oper, drenul din spatele zidului de sprijin sauranforilor, poziia barbacanelor, colectarea úi evacuarea apelor.

4. Verificri la recepie

4.1. La recepia preliminar se verific :

- amplasamentul lucrrii;

- funcionalitatea drenului úi a barbacanelor ;

- dimensiunile, calitatea materialelor, aspectul úi înscrierea în peisajul natural;

- actele constatatoare întocmite la recepiile pe faze a lucrrilor ascunse.

4.2. La recepia final se analizeaz modul de comportare a lucrrilor în cadrul termenului de garanie si dac aufost bine întreinute.

4.3. Pentru cazurile de lucrri cu caracter úi tehnologii deosebite sau condiii de relief sau geotehnice grele, înproiecte se vor prevedea în plus msuri de verificare úi control specifice în concordan cu aceste lucrri sautehnologii úi condiiile locale de teren.

[top]

CAPITOLUL 7 PROTECIA TALUZURILOR EXECUTATE IN TERENURI STÂNCOASE


1.1. Taluzurile în sânc se amenajeaz inând seama de natura geologic a stâncilor, de modul cum se prezint stânca (în sptur nou sau sptur veche) starea de degradare sau fisurare.

1.2. In rocile dure úi foarte dure nedegradabile în timp, taluzurile nu se protejeaz.


2.1. Calitatea taluzurilor depinde de modul cum s-a executat sptura ultimului strat de stâncâ de deasuprataluzului (dac s-au folosit la derocri, încrcturi mari sau mici, dac s-a folosit pickhamerul).

2.2. Se verific dac înclinarea taluzurilor în roci foarte dure este 10 :1 iar in roci dure 5 :1. Se verific dac la bazataluzului s-a amenajat o banchet de 0,50—1,0 m lime pentru preluarea materialului desprins de deasupra.

2.3. Dac taluzul depúeúte înlimea de 10 m, se verific dac a mai fost amenajat o banchet de 0,5—1,0 mlime la o înlime potrivit de 6—8 m.

2.4. Se verific dac aceast banchet este continu úi respectiv s nu aib înlimi mult diferite în profileapropiate.

2.5. De asemenea se verific dac înclinarea de deasupra banchetei suplimentare este mai mic decât înclinareade dedesubt (dac la baza pentru taluz s-a adoptat înclinarea 10 :1, deasupra banchetei trebuie s se ia 5 :1 ;dac dedesubt taluzul are 5 :1 deasupra va avea 4 :1).

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


2.6. La taluzuri foarte înalte se verific dac sunt executate banchete la înlimi din 6—7 m în 6—7 m úi respectândprincipiul micúorrii înclinrii taluzului fa de înclinarea de dedesubtul banchetei respective.

2.7. Pentru înlimi mai mari de 12 m, pantele se vor stabili pe baz de calcul de stabilitate, conform STAS2914/76.

3. Verificrile taluzurilor in rocile cu densitate mijlocie

3.1. Verificarea ine scama de faptul c rocile sunt nedegradabile sau degradabile.

3.2. Taluzurile rocilor nedegradabile de duritate mijlocie se trateaz în acelaúi mod cu cele ale rocilor dure cudeosebirea c înclinrile taluzurilor sunt mai mici respectiv 4 :1, banchetele nu au limea mai mic de 1,00 m(puind merge pân la 1.5 m) iar înlimile de taluz care se pot realiza fr banchete nu pot depúi 8 m. Verificareatrebuie s in seama de acest lucru.

3.3. Taluzurile rocilor degradabile de duritate mijlocie au aceleaúi înclinri ca úi în rocile nedegradabile. Trebuieins protejate în scopul evitrii alterrii progresive. Protejarea se poate realiza prin plase metalice peste care seaúterne pân la înglobare, cu ajutorul aparatului de torcretat, un beton sau un mortar de ciment.

3.4. Plasei de sârm i se verific ancorarea în stânc prin ancore de oel OB 37 cu diametru 20—25 mm úibetonarea corect a acestora.

3.5. In cazul unor poriuni de taluz cu degradri mai puternice se verific dac plasa de sârm a fost întrit cu oarmtur de 6 mm diametrul dispus în reea úi fixat cu piroane. Calitatea lucrrilor de torcretare se poateevidenia prin faptul c pe suprafaa acoperit cu beton prin torcretare nu exist sârm sau fiare în aparen úi nicifisuri. Calitatea protejrii taluzului se constat prin sunetul auzit în urma aplicrii de lovituri uúoare cu un corp delemn (coad de lopat). Dac în urma loviturii sun a gol torcretarea este burduúit úi nu este suficient.

3.6. In cazul când este necesar o protecie de taluz contra cderii de pietre pentru o perioad limitat se verific existena unei plase de protecie ancorat în stânc.

3.7. Se verific dac sârma de legtur a plasei este zincat pentru a se evita rugina úi desfacerea plasei.

4. Verificri la taluzurile în roci moi

4.1. Aceste taluzuri au înclinri mai mici 3 :1 si 2 :1, iar banchetele pot avea limi de pân la 2 m.

4.2. Înlimea maxim de taluz fr banchete este de 6,7 m.

4.3. In funcie de gradul de alterare taluzurile se îmbrac în plas de sârm ancorat, torcretat sau în funcie defaptul c lucrarea este definitiv sau provizorie.

4.4. Verificarea înclinrii taluzelor se face cu ajutorul unor úabloane din úipci de lemn iar planeitatea prin plimbarealongitudinal a úabloanelor.

5. Verificri Ia taluzuri pentru stânci puternic degradate

5.1. La aceste taluzuri protejarea se poate realiza printr-o zidrie sau un pereu.

5.2. Zidurile de protecie denumite de cptuúire care se construiesc lipite de stânc. Parametrul feei vzute este5 :1.

5.3. La înclinri 3:1 úi 2:1 stânc se preseaz, grosimea peretelui fiind mai mic la partea superioar úi mai mare lapartea inferioar, mai mic la înclinare mai mic úi mai mare la înclinare mai mare.

Pentru lucrrile de la pct. 4 verificarea se face conform prevederilor cap. 2, alin. 2.

6. Verificri la taluzurile in stânc

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


6.1. Calitatea spturilor în stânc se evideniaz prin

- planeitatea taluzului;

- mrimea denivelrilor constatate dup terminarea spturii;

- modul de asigurare a terenului de deasupra spturii (stânc sau pmânt) pentru ca acesta s nu curg pe taluz ;

- stabilitatea asigurat în special la friabilitate (plase ancorate, torcretate sau nu, ziduri de cptuúire, pereuri).

[top]

CAIETUL IV. FUNDAII

CAPITOLUL 1 FUNDAII DIRECTE ùI PE PILOI


1.1. Prevederile prezentului capitol se aplic la toate lucrrile de fundaii, de orice tip (continue, izolate, radiere,directe, pe piloi etc), úi executate prin orice procedeu pentru care exist o prescripie tehnic în vigoare.

1.2. Pentru cazul unor fundaii de tip special (de ex. din elemente prefabricate) sau executate prin procedee pentrucare nu exist prescripii tehnice in vigoare, se vor aplica aceleaúi prevederi ca în cazul genera], îns completatecu condiii tehnice speciale, predate de proiectant.


2.1. Orice lucrare de fundaii va fi început numai dup verificarea úi recepionarea ei ca „faz de lucrri" a naturii

terenului, a spturilor úi dup retrasarea general a tuturor fundaiilor, a elementelor geometrice respective úi —unde e cazul — a fiecrui pilot în parte.

Abaterile admisibile sunt date în anexa IV.1.1.

2.2. In cazul fundaiilor de maúini, se va efectua în plus o confruntare între proiectul de construcie úi cel de montajúi — dac este posibil — confruntarea se va face direct cu utilajul furnizat.

n cazul fundaiilor pentru stâlpi metalici úi pentru maúini se va verifica în plus úi poziia úi dimensiunile pieselor,golurilor úi altor elemente înglobate, precum úi a elementelor pentru meninerea poziiei acestora.

2.3. In cazul fundaiilor executate in ap, cu sau fr epuismente, se va verifica în mod special c nu s-au produs

afuieri, ebulmente, prbuúiri etc. sau c efectele acestora au fost înlturate, în aúa fel încât corpul fundaiei s poat fi executat corect, conform proiectului.

2.4. În cazul fundaiilor amplasate pe pmânturi sensibile la umezire sau cu contracii mari, se va verifica în plusmsurile luate pentru evitarea umezirii pmântului din jur sau de sub fundaii úi c ultimul strat de pmânt de40...50 cm grosime nu s-a spat decât în ziua în care se începe executarea corpului fundaiei în zona respectiv.

n cazul pmânturilor cu contracii mari se va mai verifica úi dac s-a executat, în formele úi cu dimensiunileprevzute în proiect, stratele de material granular din jurul fundaiilor.

2.5. In cazul fundaiilor din beton sau beton armat, se vor aplica integral úi prevederile caietul V al prezentuluinormativ, inclusiv anexa respectiv.

In cazul fundaiilor executate din zidrii (de piatr, crmid etc), se vor aplica integral prevederile din caiet VIII, cudiferena c abaterile admisibile sunt aceleaúi ca pentru beton (caiet V).

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


2.6. Toate verificrile, încercrile ce se efectueaz pe parcursul lucrrilor de fundaii úi rezultatele acestora se vor înregistra în procese-verbale de lucrri ascunse.

3. Fundaii directe

Verificrile ce trebuie efectuate, pe parcursul execuiei, în afara celor de la pct. 2 de mai sus, sunt :

3.1. Aplicarea msurilor de protecie prevzute în proiecte pentru cazul agresivitilor naturale (ale apelorsubterane) în special în ce priveúte tipul de ciment, gradul de impermeabilitate ale betonului úi acoperireaarmturilor.

3.2. Realizarea rosturilor de tasare sau dilatare prevzute în proiect.

3.3 Betonarea continu a fundaiei, fr întreruperi cu durata mai mare decât aceea prevzut in normativul C.140—79 ; în cazul in care aceasta nu este posibil din cauze organizatorice sau din cauza mrimii sau formeifundaie, rosturile de lucru vor fi stabilite în prealabil, cu avizul proiectantului.

3.4 La fundaii masive pentru maúini, se va verifica în plus dac, în cazul c nu s-a putut realiza betonarea fr întrerupere, s-au introdus barele metalice suplimentare de consolidare a rostului de turnare. Aceast excepie nu

este admis pentru fundaiile nemasive, pentru care se aplic normativul C.140—79. 3.5. In cazul betonrii sub nivelul apei subterane se va verifica, dup caz : fie eficacitatea epuismentelor, inclusiv amsurilor contra afuierii terenului úi splrii cimentului din beton, fie respectarea prevederilor normativului C.140—79 în legtur cu betonarea sub ap.

3.6. În cazul fundaiilor de tip pahar pentru încastrarea stâlpilor prefabricai, se vor verifica dimensiunile golului(seciuni orizontale úi verticale cotele fundului paharului), împnarea úi celelalte legturi provizorii (care trebuie s asigure echilibrul stabil al stâlpului, conform normativului C.140—79, P.10—77 precum úi încastrarea definitiv,prin betonare.

3.7. In cazul fundaiilor pentru stâlpi metalici úi a acelora pentru utilaje se va verifica calitatea pieselor metalice deprindere (geometrie, caracteristici fizico-mecanice, protecia anticoroziv etc.) úi poziiile lor, precum úi a mortarului

sau betonului pentru încastrare, subbetonare etc.

3.8. Frecvena încercrilor ce se efectueaz pe parcursul lucrrilor este aceeaúi cu aceea prescris pentrumaterialele din care este executat corpul fundaiei respective, cu meniunea special pentru îmbinrile stâlpilorprefabricai, pentru care se aplic prevederile din normativul C.140—79, P.10—77.

3.9. La recepiile pe faze de lucrri úi recepiile preliminare, comisiile respective vor efectua în afar de examinareaactelor încheiate pe parcurs, in ce priveúte frecvena, coninutul úi încadrarea in prevederile proiectului úiprescripiile tehnice, în limita abaterilor admisibile — úi o serie de sondaje, în numrul pe care-l vor aprecia canecesar, pentru a se convinge de corectitudinea verificrilor anterioare, în special în ce priveúte poziiile, formele úidimensiunile geometrice úi calitatea corpului fundaiilor.

3.10. În cazul fundrii construciilor pe terenuri slabe (de tipul argilelor moi, mâlurilor. nisipuri afânate, umpluturiloretc.) executarea úi verificarea lucrrilor de fundaii se va face cu respectarea formativului C.29—85.

4. Fundaii pe piloi

4.1. Corpul fundaiilor propriu-zise (care reazem pe capetele piloilor), se va verifica cu aplicarea integral aprevederilor de la pct. 3 de mai sus.

4.2. Pentru piloii din beton armat sau precomprimat, prefabricai sau turnai pe loc, se vor aplica în întregime úiprevederile capitolul prezentului normativ („Lucrri de beton, beton armat úi beton precomprimat").

4.3. La înfigerea piloilor prefabricai, se vor efectua pe parcurs urmtoarele verificri :

a) msurarea úi înregistrarea ptrunderii fiecrui pilot pentru fiecare grup de 10 lovituri ale berbecului, respectivfiecare minut de vibrarea sau de batere cu sonete cu frecven mare ; o atenie deosebit se va acorda msurrii úi înregistrrii refuzului, în comparaie cu valorile de control din proiect, fa de care abaterea admisibil este de

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


10% ;

b) lungimea total a fiúei pilotului în comparaie cu prevederile proiectului úi ale studiului geotehnic, útiut fiind c este necesar a se realiza ptrunderea pân la un anumit strat, precum úi o lungime minimal a fiúei; abaterileadmisibile sunt date în anexa IV.l-l.B.

c) direcia de înfigere, starea pilotului úi eventualele accidente întâlnite ; se va face meniune special asupra

cazurilor de rupere sau spargere a pilotului úi a necesitii înlocuirii lui; d) reluarea operaiei de înfigere dup o perioad de repaos de minimum 2 zile la terenuri necoezive úi de minimum5 zile la terenuri coezive; în acest caz, se vor efectua din nou toate verificrile menionate la al. „a" de mai sus.

4.4. La executarea piloilor forai inclusiv, a acelora prin percuie (Franki), indiferent de diametrul lor, se vor efectua — dup caz — urmtoarele verificri :

a) buna funcionare a utilajelor de forare úi betonare precum úi a instalaiilor pentru prepararea, utilizarea úirecuperarea noroiului bentonitic

b) natura úi calitatea straturilor strpunse Ia forare care se vor compara cu prevederile proiectului;

c) fiúa total a pilotului úi natura terenului de la vârful lui ;

d) poziia în plan a forajului, înainte de introducerea carcasei de armturi úi de începerea betonrii;

e) aúezarea corect a carcasei de armturi úi a pieselor auxiliare, de asigurare a poziiei, de ghidare adispozitivelor de betonare etc. ;

f) curirea fundului úi pereilor forajului (de material czut, detritus de bentonit etc.) ;

g) compararea continu a volumului de beton introdus cu volumul teoretic, stabilit prin msurarea (la cel multfiecare metru de coloan) a nivelului atins de stratul de beton introdus în tub, pentru a stabili dac la extragerea

tubului nu s-au produs surpri de pmânt în interiorul tubului;

h) meninerea poziiei armturilor.

4.5. Dup terminarea operaiilor de înfigere, respectiv de betonare a piloilor, se va proceda la o retrasare general a poziiei fiecrui pilot úi la cartografierea atât a poziiei in plan cât úi a nivelelor vârfului úi capului piloilor, respectiva fiúei realizate ; abaterile admisibile sunt date în anexa IV.1-1.B.

4.6. Înainte de începerea executrii corpului fundaiei propriu-zise se vor efectua încercrile prin încrcarea static sau dinamic a numrului de piloi prevzui in normativul C.160—75. Se vor încerca de preferin piloii la a crorexecuie s-au întâmpinat dificulti.

n cazul încercrilor prin încrcare dinamic, tasarea admisibil nu trebuie s depúeasc 1/4 din valoarea decontrol dat în proiect pentru refuz. în cazul încercrii prin încrcare static :

- se admite ca tasarea msurat la încrcarea de calcul s fie de maximum 1,10 tasarea msurat în cadrul încercrii de prob conform STAS 2561/2—81 pentru o valoare corespunztoare de încrcare ;

- în cazul în care nu s-au efectuat încercri de prob conform STAS 2561/2—81 tasarea admisibil la încercareade control cu încrcarea de calcul trebuie s fie stabilit de proiectant.

Aceste încercri pot fi considerate ca fcând parte din verificarea pe faze de lucrri.

4.7. Tot înainte de începerea executrii corpului fundaiei se va proceda la spargerea capetelor pilo ilor úi laaranjarea capetelor armturilor provenite din piloi care se înglobeaz în corpul fundaiilor. Abaterile admisibile suntdate în anexa IV-1-1-B, tabelul 3.

In cazul piloilor forai, betonul de la partea superioar trebuie îndeprtat úi pentru motivul c este de regul de

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


calitate mai slab.

4.8. La verificrile pe faze de lucrri úi la recepia preliminar, în afar de examinarea frecvenei úi coninutuluiactelor încheiate pe parcurs, comisiile respective vor efectua úi un numr de sondaje pentru stabilirea corectitudiniiacestor

4.9. Toate lucrrile de fundaii pe piloi se consider de tehnicitate deosebit de ridicat úi in consecin trebuie

urmrite în mod special de proiectant. In cadrul acestei activiti, proiectantul: - va participa la înfigerea, respectiv forarea, unei prime serii de piloi (de cel puin 5% din numrul total), spre a seconvinge despre modul de realizare a refuzului, fiúei totale, naturii straturilor de pmânt întâlnie etc.;

- va participa la efectuarea încercrilor prin încrcare static sau dinamic, stabilind cazurile în care numrulpiloilor încercai urmeaz a fi mrit, pentru cazuri de dubiu conform normativului C.160—75

- va depune un referat scris, coninând concluziile úi recomandrile sale cu privire la realizarea condiiilor avute învedere la proiectare.

ANEXA IV-1-1

ABATERI ADMISIBILE

A. FUNDAII DIRECTE

1. Abateri privind precizia amplasamentului úi a cotei de nivel:

- poziia în plan orizontal a axelor fundaiilor 10 mm

- poziia în plan vertical a cotei de nivel 10mm

2. Abateri dimensionale ale elementelor:

- dimensiuni în plan orizontal

{ înlimi pân la 2 m ± 20 mm{ înlimi peste 2m ± 30 mm

{ înclinarea fa de vertical a muchiilor úi suprafeelor

{ pentru 1 m liniar 3 mm{ pe toat înlimea 16 mm

- înclinarea fa de orizontal a muchiilor úi suprafeelor

{ pentru 1 m liniar 5 mm{ pentru suprafee libere 20 mm

3. Abateri dimensionale ale fundaiilor de maúini:

- dimensiunile în plan orizontal

{ înlimi pân la2 m ± 20 mm{ înlimi peste 2 m ± 30 mm

- dimensiunile prilor intrânde sau ieúinde a golurilor interioare 20 mm

- cote de nivel ale prilor intrânde sai ieúinde úi a golurilor interioare 10 mm

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


- cota de nivel a prii superioare a fundaiei ± 0,5 mm

- devierea axelor dispozitivelor de ancorare 10 mm

4. Pentru alte abateri limit la fundaii directe se aplic prevederile caietului “Beton simplu, beton armat úi betonprecomprimat” din prezentul normativ.

B FUNDAII PE PILOI

1. Abateri la trasarea úi ruúarea poziiei piloilor 5 mm

2. Abateri la poziia piloilor puúi în oper, fa de proiect

- piloi dispuúi pe un rând 7,0 cm

- piloi dispuúi pe dou rânduri sau mai multe rânduri 10 cm

n cazul piloilor executai de pe platforme în ap, valorile de mai sus se dubleaz.

ANEXA IV-1-1

Numrul piloilor deviai de la poziia din proiect nu va depúi 25% din totalul piloilor fundaiei respective.

nclinarea pilotului fa de vertical sau fa de direcia stabilit prin proiect nu va depúi 1,5% cu excepia piloilorla care aceasta se limiteaz la 2%.

3. Abaterile piloilor prefabricai din beton armat sau precomprimat sunt cele prevzute în tabelele 1, 2 úi 3 (cuprivire la dimensiuni, aspect, form, poziie úi armturi).

Tabelul 1

Tabelul 2

La dimensiuni Piloi ptrai úidreptunghiulari Piloi centrifugai

Latura (diametrul) seciuniitransversale, în mm

+10

-5

+5

-2

Grosimea peretelui la piloiicentrifugai, în mm -

+10

-2

La aspect, form úi poziie Abaterilimit

Denivelri locale cu adâncimea sau înlimea de max. 3 mm úidimensiunea max. de 10mm.buc/m.max 1

Lipsuri de turnare având adâncimea max. de 3mm, cm2 max 10

Fisuri cu decshiderea maxim de 0,1 mm úi lungimea maxim de 50 mm buc/m .max 2

Inclinarea suprafeei de capt pe axa pilotului, grade max 3

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


Tabelul 3

4. Confecionarea carcasei de armtur, pentru piloii forai se va face potrivit prevederilor din proiect.

5. Grosimea stratului de acoperire cu beton a carcasei de armtur, msurat la faa exterioar a barelorlongitudinale, se stabileúte în funcie de tipul de pilot úi tehnologia de execuie a lui.

Abaterile admisibile fa de prevederile proiectului sau prescripiilor tehnice: -5mm ± 20 mm.

6. Încastrarea piloilor în radier sau grind se face cu respectarea prevederilor proiectului, cu abateri admisibile de± 20mm.

7. Piloii de prob úi de control se vor fixa, ca numr úi amplasament, de ctre proiectant úi se vor încrca dup unprogram stabilit în proiect. Minimum de piloi încercai se stabileúte la 2 piloi realizai la obiectivul care serecepioneaz.

Valorile de control pentru încercare sunt date la pct. 4.6. di textul capitolului.

ANEXA IV-1-2


1. STAS 2561/1—83 — Teren de fundare. Piloi. Clasificare úi terminologie.

2. STAS 2561/2—81 — Fundaii pe piloi. încercarea în teren a piloilor de prob.

3. STAS 2561/3—83 — Fundaii pe piloi. Prescripii generale de proiectare.

4. STAS 2561/4—74 — Piloi forai de diametru mare. Prescripii generale de proiectare, execuie úi recepie.

5. STAS 6054—77 — Adâncimea de înghe.

6. STAS 2745—69 — Urmrirea tasrii construciilor prin metode topografice.

7. P.7—77 — Normativ pentru proiectarea úi executarea construciilor fundate pe terenuri slabe (B.C 5/1078).

8. C.D. 72-74 – Normativ departamental pentru executarea úi recepionarea fundaiilor deschise úi cu aercomprimat la poduri (B:C 6/1975)

9. C 160-75 – Normativ privind alctuirea úi executarea piloilor pentru fundaii (B.C 6/1975)

10. C 61-74 – Instruciuni tehnice pentru determinarea tasrilor construciilor de locuine, social-culturale úiindustriale prin metode topografice (B.C. 4/1975).

Decalarea vârfului pilotului fa de axa pilotului, mm max 12

Neliniaritatea muchiilor, mm/m max 1

Dimensiuni Abaterilimit

Lungimea armturii, %

Distana dintre etrieri, mm

Distana dintre barele longitudinale, mm

± 0,25

± 10

± 10

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


11. P 10-77 – Normativ privind proiectarea úi executarea lucrrilor de fundaii directe la construcii (B.C. 3/1978,12/1978, C 159-73 úi C 176-75).

12. STAS 1629/2-1981 – Alimentri cu ap. Captarea apelor subterane prin puuri. Prescripii de proiectare.

13. STAS 1629/3-1982 – Alimentri cu ap. Captarea apelor subterane prin drenuri. Prescripii de proiectare.

14. STAS 10796/1-77 – Lucrri de drumuri. Construcii anexe pentru colectarea apelor – drenuri de asanare.Prescripii de proiectare úi execuie.

15. STAS E 11041—77 — Lucrri de îmbuntiri funciare. Drenarea teritoriilor irigate. Prescripii de proiectare.

16. PE 712/79 — Normativ departamental. Proiectarea úi executarea etanúrii úi consolidrii rocilor Stâncoase prininjectare.

17. C.163—80 #9; - Instruciuni tehnice pentru consolidarea pmânturilor sensibile la umezire úi a nisipurilor prinsilicatizare úi electrosilicatizare. Bul. Construciilor nr. 12/1980.

18 C 159—73 — Instruciuni tehnice pentru încercrile de penetrare static. Bul. Construciilor 1/1974.

19. C.176—84 — Instruciuni tehnice pentru cercetarea terenurilor de fundare prin penetrare dinamic cu con. Bul.Construciilor 8/1984.

[top]

CAPITOLUL 2. FUNDAII DIN PEREI TURNAI ÎN TREN EXECUTATE CU NOROAIETOXOTROPICE, BARETE, PEREI CONTINUI ùI PREFABRICAI

1. Domeniu de aplicare

1.1. Domeniul de aplicare a baratelor este acelaúi cu al piloilor forai de diametru mare.

1.2. Acest sistem de fundare se adopt numai dac prezint avantaje tehnico-economice în comparaie eu altesisteme de fundare de adâncime.

2. Prevederi comune

2.1. Utilizarea baretelor este in general, indicat atunci când sunt întrunite condiiile urmtoare :

a. Stratificaia recunoscut pe amplasament cuprinde în suprafa pmânturi puternic compresibile, (pmânturi

argiloase sau prfoase de consisten redus, nisipuri afânate, mâluri, turb, etc) ; b. Cu utilajele disponibile se poate asigura încastrarea baretei într-un strat de capacitate portant ridicat, puincompresibil (nisipuri sau pietriúuri îndesate, argile tari, roci stâncoase sau semistâncoase, etc).

c. Structura transmite fundaiei încrcri axiale úi transversale mari, care nu pot fi preluate cu alte sisteme defundare de adâncime úi nici prin adoptarea unor sisteme de fundare de suprafa pe teren îmbuntit.

3. Verificri de efectuat

3.1. La executarea fundaiilor de adâncime din perei mulai (barate) se vor efectua urmtoarele :

a. Buna funcionare a utilajelor precum úi a instalaiilor pentru prepararea úi transportul, pentru utilizarea úirecuperarea materialului bentonitic ;

b. Natura úi calitatea straturilor strpunse la execuia forrii care se vor compara cu prevederile proiectului ;

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


c. Fiúa total a excavaie: úi natura terenului de Ia baza ei ;

d. Verificarea adâncimii excavaiei, care trebuie s corespund cu cea din proiect úi curirea tlpii forajului imediat înainte de introducerea carcasei de armtur ;

e. Aúezarea corect a carcasei de armtur úi a pieselor auxiliare de asigurarea poziiei úi coborârea ei în tranúeeaforat ;

f. Verificarea tlpii forajului dup coborârea carcasei de armtur cu ajutorul unui fir cu plumb.

g. Executarea betonrii tranúeei se va face cu cel mult o or dup coborârea carcasei de armtur.

h. In timpul betonrii se va face o msurtoare continu a volumului de beton turnat, comparându-se cu volumulteoretic. Msurtoarea se va executa cu ajutorul firului cu plumb dup fiecare úarj de beton turnat úi obligatoriu înainte de ridicarea coloanei de betonare ;

i. Coloana de betonare se va menine permanent cufundat în masa de beton la partea inferioar cu cca. 2,50-3,00m;

j. Se va controla permanent pe timpul betonrii poziia carcasei de armtur care va fi ancorat de grinzile deghidaj ;

k. Se va controla permanent pe timpul excavrii úi betonrii calitile noroiului bentonitic care trebuie s corespund STAS 2305—80 úi instruciunilor tehnice P 106—35 ;

1. Condiiile de calitate ale materialelor utilizate la confecionarea baretelor (ciment, ap, aditivi, agregate, fluid deforaj, etc.) trebuie s corespund Instruciunilor tehnice pentru proiectarea úi executarea baretelor pentru fundareaconstruciilor. P. 106—86.

2. Dup terminarea operaiunii de betonare úi întrirea betonului din barele se va proceda la spargerea capetelorbaretelor îndeprtându-se betonul slab pe cca. 0,50—1,00 m în zona de continuare a betonului cu noroiulbentonitic.

3. Se va verifica integritatea corpului baretelor prin executarea de încercri cu ultrasunete, la un procent de 50-100% din numrul baretelor în funcie de importana lucrrii.

3.4. Având în vedere asimilarea fundaiilor pe barete cu fundaiile pe piloii forai executate sub noroi bentonitic, laexecuia acestor fundaii úi înainte de executarea corpului propriu-zis al fundaiei se vor face úi aici aceleaúiverificri úi încercri prevzute la punctele 4.5 ; 4.6 ; 4.7 ; 4.8 ; 4.9 de la piloii forai.

[top]

CAPITOLUL 3. FUNDAII PE PILOI DE DIAMETRU MARE ùI CHESOANE DESCHISE(PUURI) DE BETON ARMAT

1. Fundaii pe piloi de diametru mare de beton armat (coloane)

1.1. Fundaiile pe piloi de diametru mare sunt formate din dou pri, piloii úi fundaia propriu-zis (radierul) incare se încastreaz capetele piloilor.

1.2. Verificarea calitii fundaiei (radierului) se realizeaz prin aplicarea prevederilor din anexa 1.1 din capitolul 1„Fundaii directe". Prezentul punct este valabil (conform STAS 2561/4—74) pentru piloii executai pe loc la carecorpul cu diametrul de 600 mm sau mai mare se realizeaz prin forare, cu cmaú recuperabil sau pierdut, sau

sub noroiul de bentonit ; în gaura forat se introduce carcasa de armtur úi apoi se toarn beton. 1.3. Piloii vor fi executai la poziiile din proiect. Abaterile fa de poziiile din proiect nu vor depúi valorile dinanexa I.1.B, pct. 2 din capitolul „Fundaii directe".

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


1.4. În timpul forrii se vor întocmi profile geolitologice. In cazul c nu exist concordan cu profilele avute invedere la proiectare se va aviza proiectantul pentru a decide dac este necesar s se schimbe cotele de fundareale piloilor.

1.5. In timpul forrii cuitul tubajului, la coloanele executate cu cmúi recuperabile sau pierdute, trebuie s se afle în permanen cel puin 1 m sub nivelul spturii iar apa din interiorul tubajului s fie deasupra pânzei freatice cucca. 3.00m. La coloanele cu spare sub noroi de bentonit se va controla nivelul noroiului, densitatea,

vâscozitatea, filtraia, decantarea etc. Dup terminarea spturii se va efectua curirea fundului coloanei înainte úi dup introducerea carcasei dearmtur.

1.6. Înainte de introducere în oper, carcasa de armtur va fi recepionat.

1.7. În timpul betonrii se va face un control riguros pentru a se asigura calitile fizice úi mecanice ale betonuluiproaspt úi întrit úi continuitatea betonului pe toat lungimea úi seciunea transversal a pilotului, evitându-seprbuúirile de pmânt in foraj. Se va verifica adâncimea de înglobare in beton a tubului de betonare úi nivelulbetonului turnat în gaura forat. Controlul se va face la intervale de maximum 30 minute dar în mod obligatoriu înainte úi dup ridicarea tubulaturii de betonare úi a cmúii de foraj.

1.8. Betonarea se va continua peste nivelul captului pilotului prevzut în proiect pe o înlime proporional cudiametrul pilotului. Aceast înlime va fi stabilit de executant astfel incât betonul contaminat s fie in întregime îndeprtat, dup întrire. Verificarea calitii betonului se va face în prezena proiectantului.

1.9. Se va trece la execuia radierului numai dup ce proiectantul apreciaz c piloii executai corespund din punctde vedere a capacitii portante conform prevederilor STAS 2561/4—74 pct. 2.2.

1.10. Rezultatele tuturor verificrilor menionate mai sus se înregistreaz în procese verbale de lucrri ascunse încare se cuprind úi tabele conform anexelor (se reproduc anexele 3 úi 4 — din STAS 2561/4—74).

2. Fundaii pe chesoane deschise (puuri) de beton armat

Verificrile minimale ce trebuie fcute, în afara celor prevzute la fundaii directe sunt :

2.1. Aplicarea msurilor prevzute in proiect cu privire la asigurarea platformelor pe care se execut chesoanelepentru a nu fi subsplate sau deteriorate în timpul viiturilor.

2.2. Realizarea etapelor de execuie a diferitelor tronsoane úi a etapelor de lansare úi coborâre la cota de fundare achesonului.

2.3. La chesoanele la care spturile s-au executat înecat (sub nivelul apei) nivelarea terenului de funda ie se facecu scafandrii.

2.4. Abaterile admise fa de proiect sunt :

a — la dimensiunile chesonului (lungime, lime, raz.etc-) ± 5% din dimensiunile respective, îns maximum 10cm ;

b — la grosimea pereilor de beton armat ± 1 cm

c — abaterea de la planul orizontal, Ia partea superioar a chesonului 1/100 din adâncimea de coborâre.

2.5. ùantierul va avea pregtite pentru recepie urmtoarele :

a — axele de referin ale chesonului materializate pe teren conform proiectului;

b — procesele verbale de recepie ale chesonului întocmite în timpul coborârii, din care sa rezulte dimensiunileefective ale diferitelor tronsoane úi calitile materialelor folosite ;

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


c — profilul geolitologic din care s rezulte natura straturilor întâlnite, înclinarea lor etc ;

d — probe de teren luate din straturile întâlnite ;

e — registrul jurnal al coborârii chesonului.

2.6. Turnarea betonului în interiorul chesonului se va face respectându-se normele de la funda iile directe.

2.7. Pe baza celor de mai sus organele împuternicite vor face recepia lucrrilor.

ANEXA IV-3-1


- STAS 2561/1-83 – Teren de fundare. Piloi. Clasificare úi terminologie.

- STAS 2561/2-81 – Teren de fundare. Fundaii pe piloi. Încercarea în teren a piloilor de prob.

- STAS 2561/3-83 – Teren de fundare. Fundaii pe pilo

i. Prescrip

ii fundamentale de calcul.

- STAS 2561/4-74 – Teren def undare. Piloi forai de diametru mare. Prescripii generale de proiectare, execuie úirecepie.

- Caiet de sarcini – Elemente circulare din beton armat executate ci instala ia FA-12. Elaborat de MAIA-DGEJFCA.Întreprinderea de foraje Bucureúti. Atelierul de proiectare. Proiect nr. 5191/83.

- Îndrumtor de execuie – Piloi cu diametru mare executai prin foraj în sistem hidraulic cu circulaie invers úibetonai sub noroi, elaborat în februarie 1971 de Întreprinderea de Foraje Bucureúti.

- STAS 8316-77 – Teren de fundaie. Prescripii fundamentale de calcul.

- CD 28-74 – Normativ departamental pentru executarea úi recepionarea fundaiilor pe chesoane deschise úi cuaer comprimat la poduri (publicat în B.C. nr.5/1975).

[top]

CAPITOLUL 4. FUNDAII SPECIALE PENTRU MAùINI GRELE


1.1. Prevederile prezentului capitol se aplici la urmtoarele fundaii

a) Fundaii pentru maúini cu mase în miúcare de rotaie cum sunt :

- turboagregate ;

- maúini electrice ;

- electropompe de alimentare ;

- ventilatoare, exhaustoare

b) Fundaii pentru maúini cu miúcare alternativ cum sunt:

- motoare Diesel;

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


- compresoare cu piston ;

- gatere sau alte maúini cu mecanisme biel-manivel.

c) Fundaii pentru ciocane de forj.

d) Fundaii pentru concasoare úi mori.

e) Fundaii pentru laminoare.

1.2. Prevederile din acest capitol completeaz prevederile din cap. ,.Terasamente", cap. ,,Fundaii". cap. „Beton,beton armat úi precomprimat". care se aplic úi la fundaii de maúini în toate cazurile când nu se fac, în acestcapitol, meniuni speciale.

1.3. Pentru fundaiile de maúini se va da o atenie speciala respectrii în detalii a tuturor prevederilor din proiectulde execuie al fundaiei cât úi a eventualelor prevederi speciale ce se dau în proiectul de montaj al utilajului.

1.4. Toate modificrile aduse fa de aceste proiecte trebuie însuúite de organizaia de proiectare cu acordulbeneficiarului.

2. Terasamente pentru fundaii de maúini

2.1. Verificarea úi recepionarea ca faz de lucrri a naturii terenului, a spturilor dup retrasarea general afundaiilor învecinate este obligatorie înainte de a începe lucrrile de betoane.

2.2. Se va face confruntarea între proiectul de execuie al fundaiei úi proiectul de montaj al maúinii respective;dac este posibil — confruntarea se va face direct cu utilajul furnizat.

2.3. Verificarea naturii terenului sub cota de fundare se va face prin probe de laborator sau cu alte metodeacceptate de proiectant úi se înscrie în procese verbale de lucrri ascunse. Aceste probe se fac cel puin câte dou pentru fiecare fundaie de utilaj.

3. Verificri de efectuat în timpul executrii fundaiei

3.1. Poziia cofrajelor úi a cutiilor pentru golurile úuruburilor se va verifica úi înregistra ca ,.faz de lucrri"verificându-se úi asigurarea meninerii lor în poziie în timpul betonrii pentru respectarea abaterilor admisibileconform anexei IV-4-1.

3.2. Poziia armturilor, a pieselor inglobate úi a úuruburilor de fundaie se înregistreaz ca „faz de lucrri",consemnând în procesul verbal asigurarea meninerii lor în poziie în timpul betonaii.

3.3. Confecionarea, transportul úi turnarea betoanelor pentru fundaii de maúini se va face conform NormativuluiC.140—79.

Controlul calitii lucrrilor de betonare se va face conform Normativului C.140—79, cap. 10 cu urmtoareleprecizri :

3.3.1. Calitatea betonului livrat se va face în mod obligatoriu pe baza încercrilor pe epruvete confecionate peúantier la fiecare 10 m3 câte o prob úi cel puin cile una pentru fiecare fundaie.

3.3.2. În cazurile când prelucrarea rezultatelor obinute pe probe indic „beton necorespunztor" se va mai facedeterminarea calitii úi prin metoda nedistructiv combinat. „Zonele de verificare" se vor afla cel pu in câte unape feele vzute ale fundaie dup decofrare úi vor avea laturile de min. 1,5 m la distan de cel mult 3 m una dealta.

3.3.3. Zonarea se va face conform pct. 3.3 din anexa X-8 a Normativului C 140-79.

3.3.4. Prelucrarea rezultatelor úi interpretarea lor se va face conform cap.4 din anexa X-6 a Normativului C 140-79.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


3.3.5. Se va da o atenie deosebit prinderii în poziiile artate în proiect a dispozitivelor de amortizare cutoleranele din anexa 5-1.

3.4. În condiiile în care turnarea fundaiei nu s-a putut realiza fr întrerupere se va verifica introducerea de barede armare suplimentare pentru consolidarea rostului.

ntreruperea betonrii, poziia rostului, numrul úi poziia barelor de consolidare se va face numai cu avizul

proiectantului.

ANEXA IV-4-1

ABATERI ADMISIBILE

1. Abateri privind precizia amplasamentului úia cotei de nivel:

- poziia în plan orizontala axelor fundaiilor 10 mm

- poziia în plan vertical a cotei de nivelare a betonului de egalizare 20 mm

- cote de nivelare unor eventuale trepte pariale pe care nu reazem utilajul 10 mm

- cote de nivel ale prii superioare a fundaiei úi a treptelor pe care reazem utilajul ± 1 mm

2. Abateri dimensionale:

- dimensiunile în plan orizontal ± 20 mm

- înlimi pân la 2000 mm ± 20 mm

- înlimi peste 2000 mm (H)± (20+0,002H) ± 30 mm

- limea rosturilor fa de fundaiile învecinate (fa de dimensiunile din proiect) -10 mm

- devierea axelor úuruburilor de ancorare înglobate 3 mm

- devierea axelor plcilor metalice úi evilor înglobate 10 mm

- devierea axelor golurilor pentru úuruburi de fundaie 15 mm

3. Pentru alte abateri limit la fundaii de maúini se aplic prevederile caietului IV din prezentul normativ.

[top]

CAPITOLUL5. FUNDAII DE DRUMURI, PLATFORME, PISTE

Pentru determinarea calitii lucrrilor de drumuri, platforme, piste se vor avea în vedere verificarea urmtoarelorelemente:

1. Elemente de infrastructur mai puin patul úi fundaia

1.1. Traseul în plan, dac sunt respectate elementele proiectate, în special curbele de racordare progresiv. Deasemenea trebuie verificat daca traseul a fost predat cu proces-verbal beneficiarului.

1.2. Nivelmentul longitudinal, dac sunt respectate cotele niveletei, în special la racordrile verticale.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


1.3. Dac sunt respectate înclinrile taluzelor, in special în zonele de racordare cu zidurile de sprijin úi dac trebuieprevzute ziduri în plus sau se poate renuna la unele dintre ele fie datorit naturii rocii, fie înclinrii diferite fa decea din proiect. Acelaúi lucru în privina celorlalte tipuri de lucrri de art,

1.4. Dac se repet cotele la úanuri, rigole, drumuri, camerele de cdere, cminele de vizitare, cminele deaerisire, radierele úi treptele sau tologanele podeelor.

1.5. Se verific prin luarea de probe de laborator dac pmântul de umplutur din spturi sau gropi de împrumuteste corespunztor.

1.6. Dac depozitele de pmânt nu pericliteaz stabilitatea versanilor sau nu obstrueaz vreo vale.

1.7. Dac s-a decopertat stratul vegetal úi dac s-au executat treptele de înfrire.

2. Patul drumului

2.1. Dac patul atest capacitatea considerat la proiectare úi în general dac s-a atins gradul de compactare aterasamentelor. Cu excepia unor drumuri de foarte mic importan la care fundaia se execut direct peterasamentele compactate, la toate celelalte drumuri, piste, platforme, anterior execuiei fundaiilor se execut

stratul de form.

2.2. În cazul mai general când se execut stratul de form, se verific dac suprafaa acestui strat este conform cu prevederile proiectului, respectiv dac are pantele longitudinale úi transversale realizate, dac suprafaa nuprezint denivelri mai mari decât cele admisibile. Totodat se verific cu ajutorul deflectometrului cu pârghie saudeflectografului Lacroix capacitatea portant a stratului, care nu trebuie s fie mai mic decât cea luat înconsiderare in calcul. Abaterile limit la dimensiuni pentru drumuri sunt : ±0,10 m la limea platformei; ±0,01 mdenivelri fa de cotele proiectului respectiv la partea superioar a stratului de form.

2.3. Verificarea calitii execuiei stratului de form care se execut cu zgur granulat, se efectueaz :

- prin laborator (compoziia granulometric a zgurei la fiecare 100 m3 zgur, umiditatea pmântului. gradul de

frmântare a pmântului dup amestecarea cu var, umiditatea amestecului de pmânt cu zgur granulat úi var,toate aceste ultime trei încercri în 3 puncte la fiecare 100 m2 de strat de form). Toate operaiile efectuate delaborator se vor înscrie într-un registru de laborator in care se vor include úi datele meteorologice úi msuriletehnologice asupra execuiei ;

- prin maistrul de aúternere, (realizarea frmântrii pmântului úi amestecului cu zgur úi var cât mai omogen,respectarea uniformitii grosimii stratului de form úi obinerea profilului transversal corect).

2.4. În cazul în care nu se execut strat de form, calitatea patului drumului se va controla astfel :

- se execut câteva treceri cu cilindrul compresor cu tamburi netezi, in punctele slabe unde se produc denivelri,acestea trebuie scarificate, iar patul completat din nou, pe poriunea ce se consolideaz ;

- se controleaz gradul de compactare a terasamentelor cu ajutorul unor probe prelevate úi care se supun unor încercri de laborator ;

- dac pe anumite sectoare se observ deformaii plastice, se scoate pmântul din poriunea respectiv úi sestabilizeaz cu var.

Eventual se înlocuieúte cu un alt pmânt bun sau cu balast.

- patul trebuie s aib aceleaúi înclinri cu ale îmbrcminilor pentru a se asigura sistemului rutier o grosimeuniform.

2.5. Patul drumului cu sau fr strat de form trebuie recepionat dup terminare conform STAS 2914—84 încheindu-se un proces verbal de recepie pentru lucrri ascunse. Execuia fundaiei poate începe numai dup recepionarea patului.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


3. Fundaia

3.1. Peste patul amenajat cu sau fr strat de form urmeaz s se execute fundaia care poate fi dintr-un singurstrat de balast, din mai multe straturi (strat inferior din balast sau nisip, strat superior din piatr spart sau balaststabilizat cu ciment sau zgur granulat cu var).

3.2. În cazul când este vorba de modificarea sau amenajarea unui drum existent fr îmbrcminte, uneori se

poate folosi impietruirea lui dac acesta are limea suficient, grosimea mai mare de 10 cm úi nu estecontaminat cu pmânt (praf sau argil). în vederea folosirii împietruirii existente aceasta se scarific úi sereprofileaz cu sau fr adaos de material nou.

3.3. Calitatea fiecrui strat de fundaie este determinat de calitatea materialelor, regularitatea dimensiunilor(lime úi grosime) gradul de comportare. Pantele suprafeei fundaiei sunt aceleaúi cu ale îmbrcminii sub carese execut pentru a se asigura posibilitatea executrii cu grosimi constatate a straturilor superioare de baz úi îmbrcminte.

3.4. În conformitate cu STAS 6400—84 denivelrile admisibile pentru fundaii pot fi cu ± 0,5 cm diferite de celeadmise pentru îmbrcminile sub care se execut. Astfel denivelrile admisibile în profilul longitudinal alestraturilor de fundaie sub dreptarul de 3,0 m pot fi de maximum 2 cm în cazul funda iilor nestabilizate úi de max.1,5 cm în cazul fundaiilor stabilizate.

3.5. Materialele din care se execut straturile de fundaie úi care se recepioneaz la furnizor trebuie s îndeplineasc condiiile de calitate in conformitate cu nomenclatorul de materiale prevzute în anexa 2 din Decretul418/80 úi cu prevederile standardelor respective de materiale :

- balast STAS 662—32

- piatr spart STAS 667—84

- ap STAS 790—84

Verificarea calitii materialelor se face pe toat durata execuiei lucrrilor de ctre laboratorul de úantier,laboratorul central al întreprinderii sau de alte laboratoare de specialitate.

3.6. Execuia straturilor de fundaie din balast úi piatr spart se va face în conformitate cu STAS 6400—84, pct. 3iar a fundaiilor de balast stabilizat cu zgur granulat în conformitate cu instruciunile tehnice departamentale nr.127—79.

3.7. Pentru o bun comportare a fundaiei atât în timpul execuiei cât úi în timpul exploatrii este strict necesar s se execute evacuarea prin drenare a apelor din fundaie. Pentru acest scop stratul inferior al funda iei se execut pe întreaga lime a platformei la cota superioar fundului úanurilor sau drumurilor sub rigole. n cazul când acestlucru nu este posibil se vor executa drumuri transversale deasemeni deasupra fundului úanurilor sau drenurilorsub rigole.

3.8. Capacitatea portant se determin prin msurarea modulelor de deformaie linear echivalente prin metoda de încrcare pe plac sau prin msurarea deflexiunilor cu deflectometrul cu pârghie sau cu deflectograful Lacroix.

Aceste determinri trebuie fcute atât înainte de începerea execuiei stratului inferior al fundaiei (pct. 2.9) cât úidup terminarea acestuia. De asemeni determinri trebuie fcute pe toate stratele de fundaie inclusiv pe stratulsuperior al fundaiei.

Rezultatele tuturor msurtorilor, determinrilor, verificrilor vor fi inute la zi în documentaia de control úi vor ficonsemnate în procesele verbale de recepie pe faze pentru lucrrile ascunse.

ANEXA IV-5-1


STAS 6400-84Lucrri de drumuri. Straturi de baz úi de fundaie. Condiii tehnice generale.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


STAS 2914-84 Lucrri de drumuri. Terasamente. Condiii generale.

STAS 662-82 Lucrri de drumuri Agregate naturale neprelucrate.

STAS 667-84 Piatr natural pentru drumuri. Condiii generale.

STAS 790-84 Ap pentru mortare úi betoane.

STAS 187-79 Instruciuni tehnice departamentale.

[top]

CAPITOLUL 6. LUCRRI ACCESORII PENTRU FUNDAII (BATADOURI ùI INCINTE DEFUNDAII)


1.1. Prevederile de la acest capitol se aplica la batardourile úi incintele de fundai alctuite cu palplanúe de metal

sau de lemn cu îmbinri pe toat lungimea care s nu permit infiltraii de ap. 1.2. Infigerea palplanúelor se realizeaz prin batere cu maiul, cu sond, sau prin vibrare.

1.3. Batardourile se realizeaz pentru a servi la execuia chesoanelor úi pentru a menine platforma de lucrudeasupra nivelului apelor la viituri.

1.4. Incintele de fundaii realizate cu palplanúe se execut în terenuri cu pânz freatic úi servesc la realizarea înuscat a fundaiilor directe sau a radierelor în care se înglobeaz capetele piloilor. In terenurile fr pânz freatic,incintele se realizeaz cu dulapi.

2. Prevederi comune

2.1. Batardourile úi incintele de fundaii vor fi amplasate pe baza operaiunilor de tasare.

2.2. Amplasamentul va fi predat prin proces verbal executantului.

2.3. Dimensiunile în plan fiúele palplanúelor úi sprijinirile pereilor vor fi conform proiectului iar îmbinrile dintrepalplanúe vor fi corect executate. Calitile materialelor vor fi corespunztoare prevederilor proiectului.

3. Verificri ce se execut

3.1. La verificarea batadourilor se vor avea în vedere urmtoarele:

a — procesul verbal de predare a amplasamentului ;

b — dac s-a respectat cota la nivelul platformei de lucru prevzut în proiect;

c — fiúa palplanúei realizat sub fundul albiei úi dac aceasta este în concordan cu prevederile proiectului.

Fiúa palplanúei va rezulta din procesul verbal încheiat de executant úi dirigintele de úantier.

La verificarea incintelor de fundaii realizate cu palplanúe se vor avea în vedere urmtoarele :

a — procesul verbal de predare a amplasamentului;

b — dimensiunile palplanúelor (dulapilor) dac sunt conform proiectului ;

c — dac s-a respectat cota la partea superioar a incintei, prevzut în proiect;

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


d — fiúa palplanúei realizat sub nivelul spturii din incint úi dac aceasta este în concordan cu prevederile dinproiect; fiúa palplanúei va rezulta din proces verbal încheiat de executant úi dirigintele de úantier :

e — dac sprijinirile pereilor incintei sunt conform prevederilor proiectului în ceea ce priveúte :

{ calitatea materialelor folosite ;{ dimensiunile cadrelor úi úpraiurilor ;

{ alctuirea îmbinrilor ;{ poziia planurilor în care s-au aúezat cadrele úi úpraiurile.

3.4. La incintele de fundaii în terenuri care nu au pânz freatic pereii vor fi cptuúii cu dulapi joantivi sau cuinterspaii úi se vor face conform prevederilor de la pct. a, b úi c de mai sus.

[top]

CAIETUL V BETON SIMPLU, BETON ARMAT ùI BETON PRECOMPRIMAT

CAPITOLUL 1 - BETOANE CU AGREGATE NATURALE PENTRU CONSTRUCII DECLDIRI (LOCUINE SOCIAL CULTURALE, INDUSTRIALE, AGROZOOTEHNICE)


1.1. Prevederile acestui capitol se aplica la executarea tuturor lucrrilor de beton simplu;

beton armat sau beton

precomprimat în condiiile prevzute la pct. 1,4. din caietul I al prezentului normativ.

1.2. Pentru alte categorii de lucrri precum úi pentru cazurile speciale menionate în normativul C 140—86, pct. 1.8se vor aplica prescripii tehnice specifice sau în lipsa acestora condiii tehnice speciale.

2. Reguli de verificare

2.1. Verificarea calitii materialelor componente úi a betonului se va face in conformitate cu prevederile din anexaX.l. Normativ C 140—86.

n cazurile în care Ioturile de materiale aprovizionate (o el-beton, ciment, agregate, aditiv sau elementeprefabricate) nu îndeplinesc condiiile de calitate garantate, se va interzice sau se va sista utilizarea lor úi se va incunoútina productorul, beneficiarul úi organele Inspectoratului General de Stat pentru Controlul CalitiiProduselor. In cunoútina constatarea se va face în termen de max. 48 ore de la constatare.

In conformitate cu prevederile art. 89 al. 2. din legea 8/1977, furnizorii sunt obliga i ca în termen de 15 zile de laprimirea comunicrii unitii de construcii-montaj, s remedieze sau s înlocuiasc materialele sau elementele deconstrucii necorespunztoare din punct de vedere calitativ.

2.2. Fazele procesului de execuie a lucrrilor de beton úi beton armat constituie în majoritate lucrri care devinascunse, astfel încât verificarea caliti: acestora trebuie s fie consemnat în procese verbale de recepiecalitativ, încheiate între delegaii beneficiarului úi constructorului. Nu se consider valabile procesele verbale derecepie calitativa încheiate numai de constructor.

Nu se admite trece-rea la o nou faz de execuie înainte de închiderea procesului verbal referitor la fazaprecedent dac aceasta urmeaz s devin o lucrare ascuns.

In procesele verbale se vor preciza concret verificrile efectuate, constatrile rezultate úi dac se admite trecereaIa executarea fazei urmtoare, în conformitate cu precizrile de la pc:t. 2.3., 2.4., 2.7.. 2.8.

Dac se constat neconcordane fa de proiect sau prevederile prescripiilor tehnice se vor stabili úi consemnamsurile necesare de remediere conform art. 50 din Legea nr. 8. Dup executarea acestora se va proceda la onou verificare úi încheierea unui nou proces verbal.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


2.3. La terminarea executrii cofrajelor se va consemna în procesul verbal constatrile cu privire la :

a) alctuirea elementelor de susinere úi sprijinire ;

b) încheierea corect a elementelor cofrajelor úi asigurarea etanúeitii necesare ;

c) dimensiunile în plan úi ale seciunilor transversale;

d) poziia cofrajelor în raport cu cea a elementelor corespunztoare situate la nivelele inferioare ;

e) poziia golurilor.

2.4. La terminarea montrii armturilor se va consemna în procesul verbal constatrile rezultate în urmaverificrilor efectuate cu privire la :

a) numrul, diametrul úi poziia armturilor în diferitele seciuni transversale ale elementelor structurii ;

b) distana dintre etrieri, diametrul acestora úi modul lor de fixare ;

c) lungimea poriunilor de bare care depúesc reazemele sau care urmeaz a fi înglobate în elemente ce se toarn ulterior ;

d) poziia înndiilor úi lungimile de petrecere a barelor ;

e) calitatea sudurilor;

f) numrul úi calitatea legturilor dintre bare ;

g) dispozitivele de meninere a poziiei armturilor în cursul betonrii;

h) modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton úi dimensiunile acestuia ;

i) poziia, modul de fixare úi dimensiunile pieselor înglobate.

2.5. Înainte de începerea betonrii se va verifica dac sunt pregtite corespunztor suprafeele de beton turnateanterior úi cu care urmeaz s vin în contact betonul nou, respectiv dac :

- s-a îndeprtat stratul de lapte de ciment;

- s-au îndeprtat zonele de beton necompactat;

- suprafeele în cauz prezint rugozitatea necesar asigurrii unei bune legturi între betonul nou úi cel vechi úi

sunt în stare umed.

2.6. În cursul betonrii elementelor de construcii se va verifica dac :

a) datele înscrise în bonurile de transport ale betonului corespund celor prevzute úi nu s-a depúit durata admis de transport;

b) lucrabilitatea betonului corespunde celei prevzute ;

c) condiiile de turnare úi compactare asigur evitarea oricror defecte ;

d) se respect frecvena de efectuare a încercrilor úi prelevrilor de probe, conform prevederilor din anexa X.l.

Normativ C 140—86.

e) sunt corespunztoare msurile adoptate de meninere a poziiei armturilor, dimensiunilor úi formei cofrajelor ;

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


f) se aplic corespunztor msurile de protecie a suprafeelor libere ale betonului proaspt.

n condica de betoane se va consemna :

- bonurile de transport corespunztoare betonului pus în lucrare ;

- ora începerii úi terminrii betonrii ;

- probe de beton prelevate ;

- msurile adoptate pentru protecia betonului proaspt;

- evenimente intervenite (întreruperea turnrii, intemperii etc.);

- temperatura mediului (în perioada de timp friguros).

În cazurile în care conductorul punctului de lucru rspunde direct úi de prepararea betonului, acesta este obligats verifice în paralel calitatea cimentului úi a agregatelor cf. prevederilor de la Cap 4. — Normativ C 140—86precum úi modul de dozare, amestecare úi transport al betonului. Constatrile acestor verificri se înscriu în

condica de betoane.

2.7. La decofrarea oricrei pri de construcie se va verifica úi consemna în proces verbal :

a) aspectul elementelor, semnalându-se dac se întâlnesc zone de beton necorespunztoare (beton necompactat,segregat, goluri, rosturi de betonare etc.) ;

b) dimensiunile seciunilor transversale ale elementelor ;

c) distanele dintre diferitele elemente ;

d) poziia elementelor verticale (stâlpi, diafragme, perei) în raport cu cele corespunztoare situate la nivelul imediatinferior ;

e) poziia armturilor care urmeaz a fi înglobate în elemente ce se toarn ulterior ;

f) poziia golurilor de trecere.

Verificrile de la poz. b)...f) se efectueaz prin sondaj. La consemnarea constatrilor se va ine seama deprecizrile din anexa X.3. úi X.4. din Normativul C 140-86.

2.8. La terminarea montrii elementelor prefabricate se vor consemna în proces verbal constatrile verificrilorefectuate cu privire la :

a) poziia în plan a axelor elementelor ;

b) respectarea cotelor de nivel;

c) verticalitatea sau orizontalitatea elementelor dup caz;

d) respectarea lungimilor de rezemare ;

e) respectarea dimensiunilor spaiilor de monolitizare.

La aceste verificri se va ine seama de precizrile din anexa X 3, úi X.4. Normativ C 140—86.

2.9. Criteriile pentru aprecierea calitii betonului sunt precizate în anexa X.5. din Normativ C 104—86 úi se refer la verificarea îndeplinirii condiiilor tehnice privind caracteristicile betonului în stare proaspt sau întrit.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


2.10. In vederea asigurrii calitii lucrrilor de beton úi beton armat este obligatorie efectuarea unui controloperativ úi adoptarea de msuri în conformitate cu prevederile din anexa X.6. urmrindu-se :

- evitarea livrrii sau punerii în oper a unui beton ale crui caracteristici în stare proaspt nu îndeplinesccondiiile impuse ;

- adoptarea de msuri operative, la staia de betoane pentru corectarea compoziiei betonului sau a condiiilor de

preparare ;

- sesizarea cazurilor în care betonul prezint rezistene sub limitele admise, fiind necesar analizarea de ctreproiectant a msurilor sau condiiilor ce se impun pentru asigurarea rezistenei, stabilitii úi durabilitii elementuluisau construciei.

2.11. Calitatea betonului pus în lucrare, se apreciaz inând seama de :

- concluziile analizei efectuate conform prevederilor din anexa X.7. — Normativ C 140—86, asupra rezultatelor încercrii probelor de control, prezentate în buletinul unic emis de laborator, sau

- concluziile interpretrii rezultatelor încercrilor nedistructive, sau încercrilor pe carote, dac s-a cerut efectuarea

lor în cadrul controlului operativ sau prin proiect. 2.12. Rezultatul aprecierii calitii betonului pus în lucrare, se consemneaz într-un proces verbal încheiat întrebeneficiar úi constructor.

Dac nu sunt îndeplinite condiiile de calitate se vor analiza de ctre proiectant msurile ce se impun.

2.13. Recepia structurii de rezistent, se efectueaz pe întreaga construcie sau pe pri de construcie (fundaie,tronson, scar etc), în funcie de prevederile programului privind controlul de calitate pe úantier, stabilit deproiectant împreun cu beneficiarul úi constructorul.

Aceast recepie are la baz examinarea direct efectuat de cei trei factori pe parcursul execuiei. Suplimentar seva verifica :

- existena úi coninutul proceselor verbale de recepie calitativ, privind : cofrajele, armarea, aspectul elementelordup decofrare precum úi de apreciere a calitii betonului pus în lucrare ;

- existena úi coninutul certificatelor de calitate, în construcii ;

- constatrile consemnate în cursul execuiei de ctre beneficiar, proiectant, CTC, sau alte organe de control;

- confirmarea prin procese verbale a executrii corecte a msurilor de remedieri prevzute în diferitele documenteexaminate ;

- consemnrile din condica de betoane ;

- dimensiunile de ansamblu úi cotele de nivel ;

- dimensiunile diferitelor elemente în raport cu prevederile proiectului ;

- poziia golurilor prevzute în proiect;

- poziia relativ, pe întreaga înlime a construciei, a elementelor verticale (stâlpi, diafragme, perei),consemnându-se eventualele dezaxri;

- încadrarea în abaterile admise conform anexei X.3. din Normativul C 140—86 ;

- comportarea la proba de umplere cu ap, în cazul recipienilor ;

- respectarea condiiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate, compoziia betonului,

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate etc.;

- orice alt verificare care se consider necesar.

2.14. Verificrile efectuate úi constatrile rezultate la recepia structurii de rezisten se consemneaz într-unproces verbal încheiat între beneficiar, proiectant úi constructor, precizându-se în concluzie dac structura în cauz se atest sau se respinge.

În cazurile în care se constat deficiene în executarea acestora se va proceda la o nou recepie.

2.15. Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrri (ziduri, tencuieli, protecii, finisaje etc.) este admis numai inbaza dispoziiei de úantier date de beneficiar úi proiectant.

Aceast dispoziie se va da dup încheierea recepiei structurii de rezisten, sau în cazuri justificate, dup încheierea recepiei pariale a structurii de rezisten.

Recepia parial va consta din efectuarea tuturor verificrilor artate la pct. 2.13. cu excepia examinriirezistenelor betonului la vârsta de 28 zile care se va face la recepia definitiv a structurii de rezisten.

În asemenea situaii, proiectantul va preciza unele pri de elemente asupra crora s se poat efectua determinriulterioare úi care nu se vor acoperi decât dup încheierea recepiei definitiv a structurii.

3. Controlul lucrrilor de torcretare

3.1. Controlul executrii úi recepionarea lucrrilor de torcretare se execut pe baza prevederilor cap. 10 dinNormativul C. 140—86 úi a urmtoarelor precizri.

3.2. Principalele obligaii ce revin conductorului tehnic al lucrrii în ceea ce priveúte controlul calitii în timpulexecuiei sunt :

- s verifice funcionarea normal a instalaiilor de torcretare ;

- s verifice calificarea echipei de torcretare ;

- s asigure buna desfúurare a lucrrilor de torcretare în conformitate cu prevederile prezentelor instruc iunitehnice.

3.3. Verificarea calitii mortarelor úi betoanelor torcretate úi a aderenei lor la suprafaa suport se va face princiocnirea suprafeei. Poriunile care la aceast verificare prezint un sunet dogit se vor îndeprta úi repara prinretorcretare. Repararea se va face cu aplicarea prevederilor de la cap. 6 instruciunilor tehnice C 130—78.

Pentru lucrri speciale, prin proiect se poate prevedea controlul calitii torcretului prin carote extrase din lucrare.

ANEXA V-I-l

LISTA REGLEMENTARILOR DE BAZ

1. STAS 1799—81 Construcii de beton, beton armat úi beton precomprimat. Tipul úi frecvena încercrilor pentruverificarea calitii materialelor úi betoanelor.

2. STAS 1275-81 Încercri pe betonul întrit. Determinarea rezistenelor mecanice.

3. STAS 6657/1-76 Elemente prefabricate din beton, beton armat úi beton preeomprimat. Condiii tehnice generalede calitate.

4. STAS 6657/2-75 Idem. Controlul statistic de recepie al caracteristicilor geometrice.

5. STAS 6657/3-71 Idem. Procedee úi dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


6. STAS 1336-80 Construcii. Încercarea in stu a construciilor prin încercri statice.

7. STAS 1910-83 Poduri de beton, beton armat úi beton precomprimat. Suprastructura. Condiii generale deexecuie úi de recepie.

8. STAS 3519-76 Idem. Verificarea impermeabilitii la ap.

9. STAS 8036-81 Beton celular autoclavizat. Gazbeton. Condiii generale de calitate.

10. STAS 6652/1-82 Încercarea nedistructiv a betonului. Metode de încercare. Clasificare úi indicaii generale.

11. STAS 7563-80 Încercri ale betoanelor. Metode rapide pentru determinarea rezistenei la compresiune.

12 C 1740-86 Normativ pentru executarea lucrrilor de beton úi beton armat.

13. C 21-77 Normativ pentru executarea lucrrilor de beton precomprimat. (Buletinul Construciilor nr. 11/1977 úibroúura nr. 158/1977).

14. C 28-83 Instruciuni tehnice pentru sudarea armturilor de oel-beton. (Buletinul Construciilor nr. 6/1983).

15. C 54-80 Instruciuni tehnice pentru încercarea betoanelor prin extragere de carote. (Buletinul Construciilor nr.8/1980).

16. C 117-70 Instruciuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din elementele de betonarmat (Buletinul Construciilor nr. 9/1970).

17. C 26-72 Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive (Buletinul Construciilor nr. 8/1985)

18. C 11-74 Instruciuni tehnice privind alctuirea úi folosirea in construcii a panourilor din placaj pentru cofraje(Buletinul Construciilor nr. 4 1973).

19. C 155-81 Instruciuni tehnice pentru prepararea úi folosirea betoanelor cu granulit. Instruciuni tehnice pentruproiectarea elementelor din beton úi beton armat cu granulit clasa A 3 a (Buletinul Construciilor nr. 4/1982).

20. P 59-80 Instruciuni tehnice pentru proiectarea úi folosirea armrii cu plase sudate a elementelor din beton(Buletinul Construciilor nr. 4/ 1981).

21. C 41-76 Normativ pentru alctuirea, executarea úi folosirea cofrajelor glisante (Buletinul Construciilor nr. 11—12/1976).

22. C 156-72 Îndrumtor pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3—71. Elemente prefabricate din. beton, betonarmat úi beton precomprimat." Procedee si dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice (BuletinulConstruciilor nr. 4/1973).

23. C 162-73 Normativ privind alctuirea, executarea úi folosirea cofrajelor metalice plane pentru perei din betonmonolit la cldiri. (Buletinul Construciilor nr. 7/1974).

[top]

CAPITOLUL 2 : BETOANE REFRACTARE, REFRACTARE-TERMOIZOLATOARE,TERMOIZOLATOARE


1.1. Prezentul capitol se refer la condiiile de calitate úi la verificrile ce trebuiesc efectuate pentru a se constata îndeplinirea acestor condiii, la lucrrile cu betoane refractare úi betoane termorezistente, corespunztor

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


urmtoarelor tipuri, standarizate pân în prezent:

{ Beton termorezistent uúor, pe baz de diatomit cu liant stabilizat STAS 7980/1-78 ;{ Betoane termorezistente dense, silicoaluminoase STAS 7981-76;

{ Betoane termorezistente silicoalummoase, dense, betoane cu ciment refractar STAS 7981/2-80 ;{ Betoane refractare, silico-aluminoase uúoare STAS 11485/31 ;

{ Betoane termorezistente silicoaluminoase, uúoare STAS 11486-81 ;

{ Betoane refractare silico-aluminoase, dense STAS 11209-79.

1.2. Prevederile se aplic la betoanele turnate, torcretate, stampate úi prefabricate.

1.3. Pentru alte tipuri de betoane refractare, termorezistente, etc, condiiile de calitate úi de verificare se vor indicaprin proiectele de execuie sau normele tehnice speciale ale furnizorului.

2. Condiii úi verificri privind calitatea materialelor utilizate

2.1. Controlul calitii materialelor se efectueaz în conformitate cu prevederile din standardele menionate Ia punct1.1 úi în conformitate cu STAS 619G-81.

2.2. La úantier, verificarea calitii materialelor are la baz certificatul de calitate, emis de furnizor, ce trebuie s însoeasc în mod obligatoriu fiecare livrare de betoane refractare úi termorezistente.

In certificatul de calitate se va consemna sortimentul de beton úi standardul respectiv, data fabricaiei, furnizorul,masa net úi alte eventuale date ca : termen de garanie, etc.

In caz de dubii sau de lips a certificatului de calitate se va recurge la prelevarea de probe — în conformitate cumodul úi cantitatea prevzut în standarde — ce vor fi trimise la un laborator de specialitate pentru verificare.

Este interzis utilizarea betoanelor refractare úi termorezistente care au fost livrate fr certificatul de calitaterespectiv sau fr avizul unui laborator de specialitate.

2.3. Este interzis utilizarea betoanelor refractare úi termorezistente al cror termen privind durata de depozitareeste depúit. Aceast prevedere se refer în special la liantul livrat separat de agregate precum úi la betoanelelivrate gata preparate, în sensul livrrii în amestec prealabil a agregatului úi liantului.

2.4. Probele de laborator cât úi certificatele de calitate trebuie s se refere la toi componenii ce alctuiescbetoanele refractare úi termorezistente ce se livreaz sub form ele componeni separai.

2.5. Verificarea calitii betoanelor revine comisiei de recepie a materialelor, stabilit prin decizie emis de unitatearespectiv, úi conductorului tehnic al lucrrii, cruia îi revine úi obligaia de a asigura úi controla utilizarea tipurilorúi sortimentelor de betoane prevzute în proiectul de execuie.

2.6. Betoanele livrate sub form de prefabricate se vor recepiona „bucat cu bucat” in conformitate cu precizrile

din proiectul de execuie úi cu cele din Normele de fabricaie privind defectele limit admise, ca : rupturi, útirbituri,segregri, fisuri, sprturi, precum si cu toleranele dimensionale.

In cazul în care lipsesc indicaiile privind defectele úi toleranele admise sau în cazul în care acestea depúesclimitele prevzute în proiectul de execuie sau în normele de fabricaie, folosirea prefabricatelor respective se vaface numai cu acordul scris al proiectantului úi beneficiarului dup o examinare úi analiza atent a situaiei la faalocului de ctre aceúti factori.

3. Condiii úi verificri privind pregtirea lucrrilor

3.1. Transportul, depozitarea úi manipularea materialelor utilizate trebuie s se fac în strict concordan cuprevederile din standardele menionate la pct. 1, cu instruciunile speciale ale furnizorilor úi cu prevederile din

proiectele tehnologice ale executantului. 3.2. In acest sens se vor asigura úi verifica urmtoarele condiii :

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


- ferirea de umezeal úi intemperii a materialelor ; se interzice utilizarea celor degradate din motivele menionate, în special a liantului sau a betoanelor gata amestecate care au suferit deja efectul de priz, datorit umezelii ;

- pstrarea materialelor în ambalajele în care au fost livrate pân la începerea operaiilor de preparare úi de punere în oper.

Se va controla depozitarea în stive úi folosirea materialelor în ordinea sosirii, pentru a se evita depúirea

termenului de garanie privind durata de depozitare. Fiecare stiv va fi etichetat cu sortimentul respectiv, data defabricaie, cantitate úi termenul de garanie, în coresponden cu certificatul de calitate úi celelalte acte de livraredin partea furnizorului ;

- utilizarea de scule, utilaje úi mijloace de transport curate, în scopul feririi cu desvârúire a produselor úicomponenilor de murdrire sau de includerea unor corpuri strine ;

- existena la locul de preparare a utilajelor prevzute în proiectul tehnologic (tip de betonier sau malaxor) precumúi a mijloacelor de cântrire pentru dozarea gravimetric sau a vaselor pentru dozarea volumetrica echivalent ;

- existena úi afiúarea reetei de preparare a betoanelor refractare úi termorezistente la locul de preparare cuindicaiile gravimetrice úi volumetrice necesare, precum úi realizarea condiiilor de dozare corespunztoare a apeinecesar amestecului, în proporiile indicate în reete ;

- verificarea cunoútinelor de specialitate a muncitorilor utilizai, în domeniul depozitrii, transportului, manipulrii úipreparrii betoanelor refractare úi termorezistente precum úi în ceea ce priveúte cunoaúterea reetelor de preparareúi a ordinei în care se face amestecul úi omogenizarea ;

- în toate cazurile se va proceda la definitivarea reetei de preparare a betoanelor pe baza unor probe preliminare,care vor asigura între altele lucrabililatea betonului fr majorarea dozrii apei în detrimentul rezistenei betonului;

- deasemenea, în toate cazurile se vor preleva cuburi de prob, etalon, úi de verificare pe parcurs, ce vor fi trimisela un laborator de specialitate pentru a se face determinrile necesare (rezistena la compresiune úi uzur,conductivitate termic, densitate aparent, porozitate, etc.) pentru fiecare zon din agregatul termic respectiv,organizându-se evidena betoanelor folosite pe zone úi a verificrilor úi determinrilor aferente, precum úi evidena

nominal a echipelor ce au executat diferitele zone ale cuptorului. 4. Condiii úi verificri privind punerea în oper a betoanelor refractare úi termorezistente

4.1. Verificarea condiiilor de front de lucru constând în verificarea, dup caz, a fundaiilor din beton, a mantaleimetalice, a construciilor metalice etc. se va face în condiiile prevzute în proiectul de execuie úi proiectultehnologic.

În acest sens se specific :

- fundaiile din beton nu trebuie s prezinte crpturi úi fisuri sau segregri úi tendine de tasare difereniat.Suprafaa betonului trebuie s fie plan úi perfect nivelat. De asemenea trebuie s existe rosturile de dilatare

prevzute în proiect, precum úi golurile, orificiile, etc. prevzute în detaliile proiectului, de dimensiunile úi la poziiaindicat în acesta

- carcasele metalice trebuie s corespund prevederilor proiectului de execuie, verificându-se prin msurtoriexacte dimensiunile, echidistanele verticalitatea sau orizontalitatea, planeitatea orificiile (poziionarea úidimensiunile acestora) etc.

Toate sudurile trebuie s fie complet terminate, curite, polizate, fr bavuri úi denivelri.

Ovalizrile eventuale ale tubulaturilor trebuie s se inscrie în toleranele admisibile iar determinrile s se fac pebaza condiiilor speciale prevzute în caietul de sarcini ;

- construciile metalice trebuiesc complet terminate cu toate îmbinrile úi sudurile executate — exceptând cazurileprevzute în mod expres in proiectul de execuie sau în proiectul tehnologic, în care montajul este indicat s seefectueze dup executarea betonului, din motive de etapizare, care s fac posibil executarea lucrrilor ;

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


- se va verifica existena ancorajelor úi ancorelor sau a digelor de ancorare, sudate pe carcasa metalic, de tipul,dimensiunile úi la echidistana prevzut în proiect ;

- se va controla, totodat, respectarea condiiilor de predare-primire a frontului de lucru înscrise în Instruciunilemetodologice aprobate cu Ordinul MCInd. nr. 1204/D/198Q, completate cu Indicaiile tehnice suplimentare difuzatede MCInd — Direcia tehnic cu nr. 1116/E/aprilie 1981 ;

- predarea-primirea frontului de lucru în vederea executrii lucrrilor de betonare se va face numai pe baz deproces-verbal încheiat în acest sens, úi numai dup efectuarea tuturor completrilor úi remedierilor impuse derespectarea condiiilor de calitate a fronturilor de lucru ;

- procesul-verbal va trebui s confirme c suportul lucrrilor de betonare ce urmeaz a se executa corespunde întocmai prevederilor proiectului úi prescripiilor tehnice, c a fost curat úi corect pregtit.

4.2. În cazul constatrii unor tolerane ce depúesc limitele admise în proiect se va proceda la remedieri sau laconsultarea proiectantului, continuarea lucrrilor fiind permis numai cu avizul scris al beneficiarului úiproiectantului.

4.3. Pe parcursul executrii propriu-zise a lucrrilor se vor face verificri periodice, la intervale în raport cu volumulúi importana lucrrii privind meninerea condiiilor iniiale la cofraje, carcase, construcii metalice, etc.

- se vor verifica rosturile de lucru úi rosturile de dilatare, turnarea în carouri alternante în úah a betonului turnat sautorcretat, respectarea grosimilor si a celorlalte dimensiuni;

- se vor verifica condiiile de aderena a betonului la suport sau între straturi, verificându-se úi operaiile deasperizare a suprafeelor executate anterior, în scopul aderenei corespunztoare a stratului urmtor, precum úiefectuarea operaiilor de stropire cu lapte de ciment în astfel de situaii;

- se va controla temperatura mediului ambiant care nu trebuie s coboare sub ± 5°C úi s nu depúeasc limita de

+ 330C. Se recomand efectuarea lucrrilor la temperaturi între + 15°C úi + 250C;

Este interzis efectuarea lucrrilor de preparare úi punere în oper a betoanelor în alte condiii de temperatur decât cele menionate mai sus, fr asigurarea unor msuri de închidere úi înclzire corespunztoare ;

- în cazul betoanelor torcretate úi a celor stampate se va controla modul de funcionare corect a aparatelorprecum úi modul de utilizare a acestora (distana duzei fa de suprafaa de tocretat, poziia perpendicular aajutajului sau a tijei ciocanului de stampat fa de suprafaa suport, etc).

- în cazul betoanelor sub form de prefabricate se vor controla dimensiunile acestora úi toate celelalte detalii înraport cu desenul piesei respective. Piesele fisurate sau crpate nu vor fi utilizate ;

- în cazul betoanelor ancorate cu agrafe úi cârlige metalice sau ceramice se va controla pozi ionarea acestora úifixarea lor în conformitate cu prevederile din proiect;

- se vor controla msurile ce se impun în vederea meninerii umiditii betonului pe perioada de priz úi de întrirea acestuia, cu deosebire în cazul betoanelor cu cimenturi aluminoase úi super aluminoase, cunoscute ca exoterme,fapt ce provoc deshidratarea betonului înainte de realizarea prizei hidraulice a liantului având ca efect reducerearezistenei mecanice úi termice;

- se va controla compactitatea betonului prin ciocnire ;dup întrire, sunetul rezultat trebuie s fie un sunet metalic în caz contrar se vor lua msuri de îndeprtare a betonului din zona respectiv úi se va reface betonarea ;

- este interzis utilizarea betoanelor a cror priz a început înainte de punerea în oper sau a acelora utilizate înziua precedent, prin adugare de ap.

Se recomand, în schimb, reomogenizarea betonului înainte de punerea în oper prin turnare, dar fr modificarea

reetei prin adugarea de ap sau alt component.

5. Condiii úi verificri pe faze de lucrri úi pentru lucrri ascunse

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


5.1. Controlul execuiei úi verificarea calitii lucrrilor se va face pe tot parcursul lucrrilor prin autocontrolulefectuat, de executant. în aceiaúi msur, C.T.C. úi delegatul beneficiarului supravegheaz, controleaz úiparticip la recepia lucrrii.

În plus, se vor efectua controale úi verificri pe fiecare faz de lucrri sau la punctele deosebit de importante dinstructura lucrrii precum úi la elementele ce devin lucrri, ascunse prin executarea ulterioar a altor lucrri sauelemente de structur.

Indicarea fazelor de lucrri, a zonelor, a lucrrilor ascunse etc. ce vor necesita verificri speciale se va face dectre proiectant prin introducerea în proiectul de execuie a Programului privind controlul tehnic de calitate, înconformitate cu prevederile din Legea nr. 8/1977 pentru asigurarea durabilitii, siguranei în exploatare,funcionalitii úi calitii construciilor.

n acest sens, se exemplific executarea cofrajelor úi a tiparelor, poziionarea úi sudarea corect a agrafelor úiancorelor metalice sau ceramice, executarea succesiv a straturilor de betoane termoizolatoare úi a betoanelorrefractare care le acoper pe cele dintâi etc.

5.2. Pentru aceste lucrri úi, în special pentru cele ce devin lucrri ascunse prin acoperirea lor cu alte elemente destructur sau alte lucrri, calitatea lor úi corespondena cu prevederile proiectului va fi atestat printr-un procesverbal ce se va încheia între executant úi beneficiar.

5.3. Verificarea lucrrilor ascunse se va face în conformitate cu „Instruciunile pentru verificarea calitii úirecepionarea lucrrilor ascunse la construcii úi instalaii „aferente", urmrindu-se :

- existena úi examinarea documentelor de atestare a calitii materialelor utilizate úi a corespondenei lor cuprevederile proiectului úi prescripiilor tehnice ;

- examinarea vizual úi prin msurtori a elementelor componente ale lucrrii ascunse din punct de vedere alpoziionrii, formei, dimensiunilor úi a celorlalte condiii de calitate ;

- verificarea rezultatelor probelor de control.

Verificarea se va face în cel mult 7 zile înaintea operaiei de acoperire sau înglobare a lucrrilor verificate în alteelemente de structur sau de alte lucrri.

n toate cazurile în care se constat deficiene sau abateri peste limitele admise sau neîncadrarea în prevederileproiectelor de execuie sau a prescripiilor tehnice se va proceda Ia remedieri, fiind strict interzis a se executa oricelucrri în continuare, care ar ascunde, prin acoperire sau înglobare, lucrarea defectuoas în cauz sau care ar împiedica accesul la ea.

De asemenea, este cu desvârúire interzis a se proceda la executarea de lucrri care s ascund defecte alelucrrilor de betonare efectuate, cum sunt chituirea superficial a fisurilor, acoperirea acestora cu tencuieli, etc.

5.4. În toate cazurile în care defeciunile constatate pun în primejdie rezistena, stabilitatea, durabilitatea sau

funcionalitatea obiectului lucrrile de remediere se vor executa numai cu acordul scris úi pe baza detaliilor date deproiectant.

Dup executarea remedierilor se va consemna într-un nou proces-verbal de lucrri ascunse, corecta executare aacestora.

5.5. Organele care efectueaz verificarea úi recepia lucrrilor ascunse precum úi controlul lucrrilor pe faze delucrri se vor indica de ctre proiectant în programul de control tehnic de calitate a lucrrilor sus menionate.

Este obligatorie participarea la aceste controale úi verificri a executantului úi beneficiarului, solicitându-se în raportcu importana cazului respectiv úi prezena organelor CTC ale executantului, a proiectantului de specialitate úiantreprenorului general, precum úi intervenia unui laborator de specialitate, în caz de necesitate, pentru luri deprobe (carote, cuburi, etc.) úi determinri în consecin.

5.6. Toate actele încheiate cu ocazia controalelor úi verificrilor ca : procese-verbale de lucrri ascunse, procese-verbale de verificare pe faze de lucrri, procese verbale privind remedierea defeciunilor, precum úi certificatele de

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


calitate a materialelor úi certificatele de laborator se vor pstra îndosariate pentru a fi predate ulterior comisiei derecepie preliminar a lucrrilor úi pentru a fi incluse în cartea tehnic a obiectivului.

6. Condiii úi verificri de efectuat la recepia preliminar a lucrrilor

6.1. Conductorul tehnic al lucrrii. în colaborare cu beneficiarul, este obligat a pregti úi a preda comisiei derecepie,însoite de borderou :

- Toate documentele încheiate pe parcursul executrii lucrrilor inclusiv certificatele de calitate úi rezultateledeterminrilor de laborator, dispoziiile de úantier, procesele-verbale de lucrri ascunse, de recepie pe faze delucrri, de remedieri efectuate, inclusiv proiectul de execu ie, caietul de sarcini, etc. — efectuând úi o scurt prezentare, sintetic, cu concluzii privind calitatea lucrrilor executate.

Proiectantul va prezenta de asemenea, la cererea comisiei de recepie, o not ce va cuprinde precizri úi observaiiasupra calitii lucrrilor în cauz úi punctul su de vedere în legtur cu admiterea recepionrii lucrrilor.

6.2. Comisia de recepie va verifica existena documentelor de verificare úi va proceda la verificri directeefectuând úi eventuale sondaje pentru a-úi putea forma convingerea asupra corectitudinii actelor prezentate.

6.3. Comisia de recepie preliminar va proceda, de asemenea, la verificri similare cu cele indicate la punctul 5 úiva proceda la încheierea procesului-verbal de recepie preliminar respectiv.

n cazul în care comisia va constata necesitatea unei amânri, a unor remedieri sau respingerea recepiei, se vaproceda la încheierea unui proces-verbal corespunztor în care se vor indica msurile ce urmeaz a fi luateprecum úi termenele în care acestea vor fi realizate.

[top]

CAPITOLUL 3 BETOANE HIDROTEHNICE

Pentru betoane hidrotehnice se aplic prevederile de la cap. 1 (Betoane cu agregate naturale) din prezentulnormativ completate cu prevederile instruciunilor departamentale PE 713—83 în cazul betoanelor construciilorhidrotehnice úi cu prescripiile tehnice specifice în cazul altor construcii hidrotehnice de beton, anexate proiectelor.

2. Condiiile tehnice ale betoanelor hidrotehnice cât úi a materialelor componente vor fi stabilite în conformitate cuSTAS 6102—80 úi cu instruciunile PE 713—83 cap. 2—7.

3. Prepararea, transportul, punerea în oper úi tratarea betonului hidrotehnic se va face în conformitate cuinstruciunile PE 713—83 cap. 8—10.

4. Controlul betonului hidrotehnic se efectueaz prin controlul materialelor componente, prin controlul betonului

proaspt si prin controlul betonului întrit în conformitate cu standardele în vigoare (vezi anexa V-3) úi cuinstruciunile PE 713-83 cap. 11 úi 12 în care se dau úi condiiile de acceptare in vederea recepiei.

5. Este interzis utilizarea betoanelor hidrotehnice a cror termen privind durata de depozitare este depúit.Aceast problem se refer în special la liantul livrat separat de agregate precum úi la betoanele livrate gatapreparate în sensul livrrii în amestec prealabil a agregatului úi liantului.

ANEXA V.3-1

LISTA DOCUMENTELOR TEHNICE DE BAZA

1. STAS 6102—80 - Betoane pentru construcii hidrotehnice. Prescripii tehnice.

2. STAS 3011—83 - Cimenturi hidrotehnice úi cimenturi rezistente la sulfai.

3. STAS 227/1-5—73 - Cimenturi. Încercri fizice.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


4. STAS 227/6—81 - Cimenturi. Determinarea rezistenelor mecanice pe mortare plastice.

5. STAS 1667—76 - Agregate naturale grele pentru betoane úi mortare cu liani minerali. Metode de încercare.

6. STAS 4606—80 - Agregate naturale grele pentru betoane úi mortare. Metode de încercare.

7. STAS 790—83 - Ap pentru mortare úi betoane.

8. STAS 8625—70 - Aditiv plastifiant mixt pentru betoane (DI-SAN).

9. STAS 8626—70 - Lignosulfonat de calciu tehnic (LSC).

10. STAS 1759—80 - Încercri pe betoane. Încercri pe betonul proaspt.

11. STAS 547G—57 - Încercri de laborator ale betoanelor. Determinarea volumului de aer din betonul proaspt.

12. STAS 1275—81 - Încercri pe betoane. Încercri pe betonul intrit. Determinarea rezistenelor mecanice.

13. STAS 3510—76 - Încercri pe betoane. Determinarea gradului de impermeabilitate fa

de ap

.

14. STAS 3318—78 - Încercri de laborator ale betoanelor. Determinarea rezistenei la înghe-dezghe (gelivitate).

15. STAS 3349 2—83 - Betoane de ciment. Prescripii pentru stabilirea agresivitii apei.

16. STAS 5440—70 - Betoane de ciment. Verificarea reaciei alcalii agregate.

17. PE 713—83- Instruciuni tehnice departamentale privind execuia úi controlul betoanelor construciilorhidroenergetice.

18. PE 707-71 - Normativ departamental pentru calculul elementelor de construcii hidrotehnice din beton, beton

slab armat úi beton armat. 19. PE 714—82 - Instruciuni tehnice departamentale pentru rcirea betoanelor hidrotehnice masive.

[top]

CAIETUL VI. LUCRRI HIDROTEHNICE, HIDROENERGETICE, NAVIGAIE, PORTUARE,METROU

CAPITOLUL 1 LUCRRI DE REGULARIZARE ùI ÎNDIGUIRE (REELE DE IRIGAII)

1. Date generale

1.1. Verificarea calitii lucrrilor din reelele de irigaie se efectueaz având la baz detaliile de execuie, modul deaplicare a acestora, certificatele de calitate ale materialelor folosite ; probele de laborator privind calitateabetoanelor úi a terasamentelor realizate.

1.2. Pentru urmrirea calitii lucrrilor executate se întocmeúte un grafic pe faze specifice de execuie pentrufiecare obiect úi categorie de lucrare.

1.3. Deosebit de controlul calitii pe faze specifice, beneficiarul, proiectantul úi organul superior constructorului,efectueaz inopinant controale pe parcursul realizrii lucrrii.

1.4. Controlul calitii se va efectua inând seama de prevederile din „Sistemul de eviden a in activitatea de controltehnic al calitii construciilor" elaborat de LG.C.S.I.C. úi aprobat conform avizului nr. 271/21.06-80 al ComisieiGuvernamentale pentru raionalizarea sistemului de eviden in unitile socialiste, publicat in Buletinul

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


Construciilor volumul 2/1981.

1.5. Verificarea va urmri realizarea parametrilor tehnici funcionali ai construciilor cât úi aspectul úi finisareaacestora.

2. Verificarea calitii reelei de canale

2.1. Traseul canalelor.

Se va verifica prin coordonatele vârfurilor, respectarea elementelor curbelor, intersec iile traseului cu diferiteobstacole naturale sau artificiale úi modul de rezolvare a acestora (travrsri de vi, drumuri, ci ferate, conducte,cable, reele electrice) etc.

Se va verifica distana normal de la ampriza canalului úi zona de lucru pân la liniile electrice sau construciile úiinstalaiile învecinate.

Datele topografice de verificare se vor amplasa pe planul de situaie al traseului canalului din DDE.

2.2. Profilul longitudinal al canalelor.

Se va verifica panta pe tronsoane, cotele fundului amplasamentul cderilor úi cotele aferente, cotele rambleelor úipantele acestora.

Verificarea se va materializa prin profile longitudinale ale canalelor, redactate la scrile profilelor respective dinD.D.E.

2.3. Profilul transversal al canalelor.

Se va verifica limea la fund, limea coronamentelor, limea bermelor, înclinarea taluzurilor, modul de racordareal biefurilor.

Verificarea se va face prin întocmirea de profile transversale topografice în fiecare bief de canal, dar nu mai pu inde un profil la fiecare 500 m úi prin întocmirea de profile transversale de sondaj (cu amplasament stabilit laverificarea vizual).

2.4. Rambleele de pe canale

Se vor verifica în ce priveúte seciunile, cotele úi pantele, odat cu verificarea elementelor respective pentru totcanalul, ca la paragrafele 2.1 — 2.3.

n plus, se va mai verifica natura pmântului din rambleu, dac este corespunztoare cu prevederile din avizulgeotehnic úi cu prevederile din D.D.E., amplasamentul, organizarea úi fixarea gropilor de împrumut; greutateavolumetric în gropile de împrumut úi în rambleu.

2.5. Construciile hidrotehnice de pe canale

Se va verifica amplasamentul construciilor la poziia kilometric din DDE, realizarea construciilor din materialele,la dimensiunile úi la cotele din DDE.

Pentru betoane se vor întocmi probele de laborator stabilite prin actele normative.

Pentru fundaii se va verifica natura materialului úi cota de fundare, conform cu avizul geotehnic úi cu datei-3 dinDDE. Verificarea se va face în prezena proiectantului si a beneficiarului.

2.6. Cptuúirea canalelor

Se va verifica, corespondena datelor tehnice ale cptuúelii cu prevederile din DDE privind componena úi calitateabetoanelor, dimensiunile dalelor, grosimea stratului de beton în cadrul executrii de cptuúeli cu maúini de betonat,aúezarea úi dimensiunile rosturilor, modul de închidere a acestora ca material úi aúezare în oper.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


n cazul cptuúirii cu dale prefabricate, se va verifica modul de realizare a acestora (armtura, betonul,dimensiunile, tehnologia de execuie úi transport) úi calitatea dalelor înainte úi dup montaj.

In cazul utilizrii foliilor sau a izolaiilor hidrofuge se se verifica modul de aúezare úi legare (joantele) a fiecrui strat,tratarea prealabil conform DDE a stratului de pmânt suport.

nainte de aplicarea cptuúelilor se va verifica finisarea canalului la dimensiunile úi cotele din DDE, inând seama

de grosimea cptuúelii.

2.7. Tehnologiile de execuie

Se va verifica respectarea prevederilor din DDE privind sistema de maúini utilizat, procesele tehnologice pentrufiecare categorie de lucrri, distanele de transport úi organizarea execuiei pentru realizarea acestora dup prevederile din antemsurtori; miúcarea terasamentelor în lungul canalelor, amplasamentul, realizarea úi finisareadepozitelor de terasamente úi a gropilor de împrumut, operaiile de finisare a terasamentelor, organizarea úirealizarea compactrii rambleelor (umectare, numr de treceri, utilajul folosit).

3. Verificarea calitii reelei de conducte

3.1. Traseul conductelor

Se va verifica prin coordonatele vârfurilor de pe traseu ; coordonatele punctelor de distribuie; interseciile traseuluicu diferite obstacole naturale sau artificiale úi modul de rezolvare a acestora (traversri de vi, de canale, dedrumuri úi ci ferate, alte conducte sau cable subterane).

Se va verifica unghiul realizat între conductele de ordin superior cu acelea de ordin inferior (CP cu CS ; CP úi CScu antene), paralelismul úi lungimea antenelor.

Datele topografice de verificare se vor amplasa pe planul de situaie al reelei de conducte din D.D.E.

3.2. Profilul longitudinal al conductelor

Se va verifica panta conductelor pe tronsoane, cota spturii respectiv adâncimea de ingropare, corespunztoareadâncimii de înghe a zonei respective, realizarea liniei piezometrice conform prevederilor din D.D.E.

3.3. Tuburile puse în oper

Se va verifica natura materialului úi realizarea tronsoanelor de conducte la seciunile din DDE, modul de lansare,pozare úi mufare a tuburilor, realizarea stratului suport al conductei clin balast, nisip sau prin compactare, conformDDE.

Calitatea tuburilor se va verifica úi preliminarea punerii Ior în oper, eliminând tuburile degradate prin transport.

3.4. Accesoriile úi dispozitivele de protecie

Se va verifica amplasamentul úi natura accesoriilor úi dispozitivelor de protecie, funcionalitatea úi etanúareaacestora, distana între hidrani, marcarea vizibil a hidranilor, amplasarea în punctele de maxim úi respectiv deminim a dispozitivelor de aerisire-dezaerisire úi a vanelor de golire, realizarea masivelor de ancoraj inamplasamentul úi la dimensiunile proiectate, ancorarea corespunztoare a conductelor de masivele de ancoraj.

3.5. Probarea reelei de conducte

Probarea reelei se va face la presiune pe tronsoane úi pe total reea, la presiunile úi în condiiile stabilite prin actenormative.

Realizarea capacitii de transport a debitelor úi realizarea presiunilor în punctele caracteristice se va face lacapacâtatea maxim a reelei (cu toate aripile în funciune) prin verificarea realizrii schemelor de udare proiectate.

In caz de strangulri pe reea, se vor localiza acestea úi se vor înltura.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


3.6. Izolarea úi tratarea conductelor.

n cazul conductelor metalice se va verifica realizarea izolaiei cu material úi punerea în oper în conformitate cuprevederile din DDE. Se vor verifica amnunit legturile dintre tuburi (joantele) dup racordarea acestora prinsudur.

In cazul unor ape agresive, se va verifica tratarea preliminar corespunztoare a tuburilor din azbociment úi beton

armat.

3.7. Tehnologiile de execuie

Se va verifica modul de realizare al aúezrii úi racordrii tuburilor în oper, ca utilaj úi faze de execuie.

Se va verifica modul de acoperire al tuburilor, manual, în straturi compactate de 10 cm grosime pân la aúezareaunui strat de 30 cm grosime peste generatoarea superioar a tuburilor úi realizarea în continuare a celorlalte fazede execuie.

Se va verifica finisarea traseului dup terminarea lucrrilor.

[top]

CAPITOLUL 2 NIVELAREA TERENULUI PENTRU IRIGAREA PE BRAZDE ùI OREZARII


1.1. In cadrul prezentului normativ, prin nivelarea terenului pentru irigarea prin brazde úi inundare (orezrie) se înelege o lucrare de terasamente prin care pe o suprafa de teren cu pante neuniforme sau microrelief frmântat,se creeaz pante continui úi uniforme pe o direcie sau pe dou direcii pentru a se crea condiii optime derealizarea udrilor.

Nivelarea terenului se execut pe parcele de regul având o form rectangular úi o suprafa variabil.

1.3. În cazul irigrii prin brazde parcelele pot fi nivelate în una sau dou direcii cu o suprafa de 0,3 ha — 4,0 ha.

1.4. In cazul irigrii prin inundare (orezrie) parcelele se niveleaz numai pe dou direcii, parcele având. Suprafeecuprinse între 0,5 — 2,0 ha.

1.5. Parcelele sunt încadrate în schema de irigaie constituit din trasee de conducte sau canale cu caracterpermanent sau provizoriu.

1.6. Controlul calitii lucrrilor de nivelare se refer în principal la

- modul în care se respect prevederile proiectului, caietelor de sarcini úi a instruciunilor de execuie, inclusivmsurtorilor de verificare a suprafeei úi amplasrii parcelelor de nivelare úi a cotelor realizate ;

- documentele specifice de control a calitii lucrrilor de nivelare constând din profile topografice executate prinsondaj pe care s apar linia terenului nivelat úi linia proiectat (cca. 10% din suprafaa proiectat)

- proba cu ap pe fiecare parcela nivelat pentru metoda, ele udare prevzut (brazde, fâúii sau inundare).

2. Controlul calitii lucrrilor de nivelare

Aceast operaie se va face pe tot parcursul execuiei lucrrilor úi va consta din :

- verificri vizuale ;

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


- verificri ale corespondenei lucrrilor de nivelare cu proiectul;

- verificarea tehnologiei prevzute în proiect;

- verificarea documentelor specifice.

2.1. Verificarea aspectului general al terenului nivelat const din :

- verificarea încadrrii parcelelor de nivelare în schema de irigaie.

2.2. Verificarea corespondenei lucrrilor de nivelare cu proiectul const din :

- efectuarea unor profile topografice de control prin sondaj pe cca. 10% din suprafa (1—2 profile la o parcel);

- Confruntarea cotelor din profile cu cele din proiect, pornind de la cotele absolute ale reperelor de baz.Toleranele admise pentru nerealizarea cotelor de proiect sunt de ± 5 cm la nivelarea pentru irigaie prin brazde úi± 3 cm Ia nivelarea pentru orezarii.

- Verificarea prin proba cu ap pe parcele corespunztor cu metoda de udare respectiv úi anume :

- distribuia apei în brazde de lungimea úi pe direcia prevzut în proiect úi verificarea continuitii scurgerii apei laparcelele nivelate cu o pant, idem dar pe ambele direcii la percelele nivelate in dou pante.

2.3. Verificarea tehnologiei prevzute în proiect

- verificarea respectrii admisiei úi evacurii apei de irigaie din fiecare parcel de nivelare ;

- verificarea tehnologici de execuie (utilaje, schema de lucru);

Verificarea respectrii acoperirii cu pmânt vegetal a zonelor unde se prevede aceast operaie,

- verificarea gradului de tasare (afânare) a solului in zonele de umplutur în sensul respectrii datelor din proiect.

2.4. Verificarea documentelor specifice.

Aceast verificare const din analiza urmtoarelor documente:

- proiectul de execuie (DDE) ;

- profilurile topografice de execuie precum úi cele executate pentru verificri;

- caietul cu dispoziii de úantier ;

- procesele verbale de predare a amplasamentelor ;

- Procesele verbale de amplasare a reperelor topografice ;

- regulamentul de exploatare a lucrrilor de nivelare ;

- procesul verbal privind recepia lucrrilor de nivelare când controlul se efectueaz ulterior recepiei) ;

- constatrile beneficiarului úi proiectantului privind realizarea remedierilor (când controlul se efectueaz dup trecerea perioadei de garanie).

CAPITOLUL 3 REELE DE DESECARE , DRENARE

1. Condiii generale — amenajri între canale

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


Pentru asigurarea calitii lucrrilor se urmreúte :

a. Aspectul general al terenului, al planitii acestuia, nivelri, privale ;

b. Aspectul general al terenului pe care s-a executat defriúarea pentru a se constata eventualele suprafee rmasenedefriúate úi nivelarea suprafeei.

c. Eliminarea corovurilor, a microdepresiunilor dintre canale.

d. Aliniamentele reelei de canale úi drenuri.

2. Verificarea reelei de canale.

2.1. Verificarea traseului reelei de canale (pornindu-se de la bornele planimetrice úi reperi de nivel din zon) aelementelor acestora b ; B ; m ; h ; I.

Abaterile admisibile de la poziia in plan úi la seciune transversal prevzute în proiect sunt date in anexa 1.1.

2.2. Asigurarea cotelor de debuúare.

2.3. Pmântul rezultat din excavaii trebuie împrútiat în straturi conform proiectului (în straturi nu mai mari de 10—20 cm pe distana stabilit).

2.4. Realizarea pantelor longitudinale úi transversale prevzute in proiect.

2.5. Aplicarea pe întreaga suprafa úi corect (conform proiectului) a lucrrilor de protecie a taluzelor.

2.6. Se urmreúte racordarea între reeaua de canale úi drenuri.

3. Reeaua de drenaj

3.1. Se verific amplasamentul úi panta liniilor de dren.

3.2. Constatarea situaiei lucrrilor ascunse cât verificarea expres a urmtoarelor :

a. Verificarea materialului filtrant în condiii :

- de granulometrie.

- permeabilitatea filtrului s fie de 5—10 ori mai mare ca a pmântului din jurul filtrului.

- Φ filtrului între 12—25 mm (cond. de protecie a tubului.

- materialul granular s-úi menin proprietile fizico-mecanice în condiiile terenului (Fe, Mn, ape freatice cureacie acid, alcolicâ).

- materialul s nu conin substane toxice care s înruteasc situaia apei drenate.

- permeabilitatea filtrului s fie de minim 10 mm/zi.

b. Nu se admit denivelri pe traseul tubulaturii.

c. Tubulatura s fie conform STAS 1626/74.

d. Drenurile vor putea fi dispuse cu o pant general, cu o abatere de ± 1% din panta proiectat.

e. Asigurarea cotei de debuúare.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


ANEXA VI-1

LISTA ACTELOR NORMATIVE

1. LEGI, DECRETE ùI HCM, GENERALE

Legea nr.8/1977 – Asigurarea durabilitii, siguranei în exploatare, funcionalitii úi calitii construciilor.

Legea nr. 7/1977 - Calitatea produselor úi serviciilor.

Legea nr. 32/1978 - Stabilirea úi sancionarea contraveniilor.

Decretul nr. 264/1976 - Organizarea úi funcionarea IGSIC.

H.C.M. nr. 941/1959 — modificat prin Hotrârea nr. 29/1959 úi H.C.M. nr. 362/60. Msuri referitoare la circulaiamrfurilor între unitile socialiste în scopul asigurrii integritii mrfurilor la expediie, transport úi destinaie.

2. PRESCRIPII TEHNICE

7.2.1. Cu caracter general

C 167—77 - Norme privind cuprinsul úi modul de întocmire, completare úi pstrare a crii tehnice a construciei.

C 16—84 - Normativ pentru executarea lucrrilor de construcii pe timp friguros.

Ordinul IGSIC nr. 20/1977 privind modificrile úi completrile aduse la „Instruciunile pentru verificarea calitii úirecepionarea lucrrilor ascunse la construcii si instalaii.

2.2. Lucrri de pmânt úi terasamente

STAS 1913/1—82 Teren de fundare. Determinarea umiditii. STAS 1913/3—76 Teren de fundare. Determinarea densitii

STAS 1913/4—76 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.

STAS 1913/5-74 Teren de fundare. Determinarea granulozitii

STAS 1913/6-76 Teren de fundare. Determinarea permeabilitii în laborator.

STAS 1913/13-84 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Încercarea Proctor.

STAS 2914-84 Lucrri de drumuri. Terasamente. Condiii generale.

STAS 8389-82 Lucrri de îmbuntiri funciare. Diguri. Condiii generale.

STAS 8972/1-84 Teren de fundare. Determinarea compresibilitii pmânturilor prin încercarea edometric.

STAS 9824/0-74 Msurtori terestre. Trasarea pe teren a construciilor. Prescripii generale

STAS 8942/1-75 Msurtori terestre. Trasarea pe teren a construciilor civile, industriale úi agrozootehnice.

STAS 8942/2-75 Msurtori terestre. Trasarea pe teren a liniilor de cale ferat.

STAS 9824/3—71 Msurtori terestre. Trasarea pe teren a drumurilor publice proiectate.

STAS 0350—83 Lucrri de îmbuntiri funciare. Verificarea compactrii terasamentelor,

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


C 83—75 Îndrumtor pentru executarea trasrii de detaliu în construcii.

C 169—83 Normativ privind executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea fundaiilor construciilor civile úiindustriale (Bul. Construciilor nr. 1/1934).

2.3. Lucrri de fundaii

STAS 2561/1—83 Teren de fundare. Piloi. Clasificare úi terminologie

STAS 2561/2-81 Teren de fundare. Fundaii pe piloi. Încercarea în teren a piloilor de prob.

STAS 2561/4-74 Teren de fundare. Piloi forai de diametru mare. Prescripii generale de proiectare, execuie úirecepie.

P 10—77 Normativ privind proiectarea úi executarea lucrrilor de fundaii directe la construcii.

C 160—75 Normativ privind alctuirea úi executarea piloilor pentru fundaii.

2.4. Lucrri de beton (monolit, prefabricat)

STAS 1275-80 Încercri de laborator ale betoanelor. Încercri pe betonul întrit. Determinarea rezistenelormecanice.

STAS 1759-80 Încercri pe betoane. Încercri pe betonul proaspt.

STAS 1799-81 Construcii de beton, beton armat úi beton precomprimat. Tipul úi frecvena încercrilor pentruverificarea calitii materialelor úi betoanelor.

STAS 6652/1-82 Încercarea nedistructiv a betoanelor. Metode de încercare. Clasificare úi indicaii generale.

STAS 6657/1-76 Elemente prefabricate de beton, beton armat úi beton precomprimat. Condiii tehnice generale decalitate.

STAS 6657/2-75 Elemente prefabricate de beton, beton armat úi beton precomprimat. Controlul statistic derecepie al caracteristicilor geometrice.

STAS 6657/3-71 Elemente prefabricate de beton, beton armat úi beton precomprimat. Procedee úi dispozitive deverificarea caracteristicilor geometrice.

STAS 7563-73 Încercri ale betoanelor. Metode rapide pentru determinarea rezistenei la compresiune.

STAS 227/1-78 Cimenturi. Încercri fizice. Indicaii generale

STAS 227/2-78 Cimenturi. Încercri fizice. Determinarea fineii de mcinare.

STAS 227/3-78 Cimenturi. Încercri fizice. Determinarea constantei de volum.

STAS 227/4-78 Cimenturi. Încercri fizice. Determinarea timpului de priz.

STAS 5296-77 Cimenturi. Determinarea rapid a mrcii cimentului.

C 21-85 Normativ pentru executarea lucrrilor din beton precomprimat.

C 28-83 Instruciuni tehnice pentru executarea prin sudarea electrica a îmbinrilor úi înndirilor la armturile din

oel-beton.C 41-76 Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive (Bul. Construciilor nr. 8/1985).

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


C 41—76 Normativ pentru proiectarea, executarea úi folosirea cofrajelor glisante.

P 42—71 Normativ pentru executarea construciilor din panouri mari

C 140-79 Normativ pentru executarea lucrrilor de beton úi beton armat

C 156—72 Îndrumtor pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3—71.

C 162—73 Normativ pentru alctuirea, executarea úi folosirea cofrajelor metalice plane pentru perei din betonmonolit la cldiri.

STAS 7039/1—611 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Condiii generale.

STAS 7194—79 Sudabilitatea oelurilor. Elemente de baz.

STAS 1125/2,3. 4—63 Electrozi.

STAS 7335/6—80 Protecia contra coroziunii. Construcii metalice îngropate. Protejarea conductelor lisubtraversri de ap .fi la treceri prin cmine.

STAS 7335/7—79 Protecia contra coroziunii. Construcii metalice îngropate. Îmbinri electroizolante cu flanúe.

STAS 7335/8—79 Protecia contra coroziunii. Construcii metalice îngropate. Prize de potenial.

STAS 7.145/1—73 Tuburi úi mufe din azbociment pentru conducte sub presiune. Condiii generale.

STAS 7636—80 evi din oel sudate longitudinal pentru instalaii.

STAS 8009—80 Pregtirea suprafeelor metalice pentru vopsire. Acoperiri prin vopsire. Metode de verificare.

STAS 8090—80 Robinet cu sertar din font Pn 6. Dimensiuni STAS 8091—80 Robinet cu sertar din oel Pn 16. Dimensiuni

STAS 8183—80 Oeluri pentru evi de uz general. Mrci úi condiii tehnice.

STAS 8382—80 Armturi industriale din font úi oel. Robinet de reinere cu clapii. Condiii speciale.

STAS 8387—73 Reele de irigaii. Prescripii generale de execuie si recepie.

STAS 8325—77 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Condiii generale.

STAS 9488-74 Mecanica fluidelor. Terminologie

Normativ Departamental Proiectarea úi executarea conductelor pentru irigaii úi desecri ISPIF-1981

I.D13-1971 Normativ Departamental condiionat DIF (DGIFCA) – Efectuarea încercrilor de presiune la conducte însisteme de irigaii úi desecri.

I.D8-1979 Normativ Departamental DIF (DGEIFCA) – Executarea mecanizat a terasamentelor úi efectuareacontrolului de calitate pentru lucrrile de îmbuntiri funciare.

[top]

CAIETUL VII — CINTRE, SPRIJINIRI, COFRAJE

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


CAPITOLUL 1 COFRAJE PENTRU BETOANE DE DIFERITE TIPURI


1.1. Prevederile din prezentul capitol se refer la verificarea calitii cofrajelor de diferite tipuri cuprinzând cofraje cupanouri refolosibile parial a elementelor de beton unicate, a cofrajelor din panouri de inventar demontabile,cofrajelor púitoare úi cofrajelor glisante.

2. Prevederi comune

2.1. Panourile refolosibile parial, sau de inventar ale diferitelor tipuri de cofraje, înainte de montare trebuie s fieverificate de ctre conductorul tehnic al lucrrii. La verificarea panourilor se vor avea în vedere urmtoareleaspecte :

- dac prezint rigiditatea necesar pentru a nu se de forma ;

- starea de conservare ;

- dac s-au executat remedierile deteriorrilor aprute anterior.

2.2. Cofrajele montate în oper, având forma elementelor ce urmeaz a se betona, înainte de montarea armturii,se verific de ctre conductorul tehnic al lucrrii împreun cu proiectantul. Verificrile se refer la corespondenacu prevederile din proiect, la condiiile de calitate úi încadrarea în abaterile admisibile, conform normelor m vigoare.

3. Prevederile specifice cofrajelor din panouri de inventar, cofrajelor púitoare úi cofrajelor glisante

Tehnologiile de montare úi demontare ale cofrajelor din panouri de inventar demontabile. ale cofrajelor púitoare úiale cofrajelor glisante se vor desfúura pe baza unor instruciuni elaborate de proiectantul cofrajelor úi aprevederilor din normativele în vigoare.

4. Abateri limit

Abateri limit pt cofraje la construciicivile, industriale, agrozootehnice úi

speciale

Panourilecofrajelor

gataconstruite

Cofraje gataconfecionate

1. Abateri limit la dimensiunilepanourilor :

- la lungimi

- la limi

2. Abateri limit la dimensiunea liber (lumin)

- pentru plci, perei sau grinzi

3. Abateri limit la dimensiunile seciunilortransversale

- grosimi perei, plci

- stâlpi, grind

4. înclinarea limit faa de orizontal amuchiilor úi suprafeelor

± 4 mm

± 3 mm

-

-

-

-

-

-

-

± 10 mm

± 2 mm

± 3 mm

2%

1,0%

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


5. Abaterile limit la confecionarea úi montarea cofrajelor glisante se vor încadra în prevederile din „Normativ

- pe un m liniar

- pe toat suprafaa, la planúeu

Abateri limit pt cofraje la poduri úipasarele

Panourilecofrajelor

gata

confecionate

Cofraje gataconfecionate

1 2 3

1. Abateri limit la dimensiunile panourilor

- la lungimi ± 4 mm -

1 2 3

- la limi

2. Abateri limit

la dimensiunea liber

(lumina) în seciuni transversale

- la elevaii

- la fundaii

3. Înclinarea fa de vertical a muchiilorúi suprafeelor

- pe un m liniar

- pe toat înlimea la elevaii4. Înclinarea fa de orizontal a muchiilorúi suprafeelor

- pe un m liniar

- pe toat suprafaa exclusive cuzineii

- pe suprafaa unui cuzinet

5. Abateri la poziia în plan a axelor

- pentru fundaii

- pentru cuzinei

6. Abateri la poziia în plan vertical a coteide nivel

- pentru fundaii

- pentru restul elevaii-fundaii

- pentru cuzinei

± 3 mm

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

± 4 mm

± 6 mm

3‰

2,5‰

2‰

1‰

2,

± 15 mm

± 10 mm

± 20 mm

± 20 mm

± 2 mm

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


privind alctuirea, executarea úi folosirea cofrajelor glisante" indicativ C 41—76.

[top]

CAPITOLUL 2 CINTRE ùI EùAFODAJE1. Domeniu de aplicare

1.1. Cintrele sunt construcii auxiliare de rezisten care în timpul execuiei susin arce sau boli.

1.2. Eúafodajele sunt construcii auxiliare de rezisten care susin în timpul execuiei, grinzi sau cadre.

2. Prevederi comune

2.1. Cintrele úi eúafodajele pot fi executate din elemente de beton, de beton armat, de metal sau lemn. Pentrureducerea consumului de materiale úi al costului se recomand ca cintrele úi eúafodajele s se execute din

elemente de inventar. 3. Verificri ce se execut

3.1. La verificarea cintrelor úi eúafodajelor se vor avea în vedere în afara calitii materialelor folosite úiurmtoarele :

3.2. Fundaiile úi condiiile de fundare s fie conform proiectului.

3.3. Elementele de rezisten s respecte prevederile proiectului în ceea ce priveúte seciunile, lungimile úi detaliilede îmbinare.

3.4. Platformele de lucru s fie executate cu contra-sgeile prevzute în proiect úi amplasate astfel ca s permit realizarea construciei pe care o susine, în conformitate cu planul de trasare din proiect.

3.5. Dispozitivele de descintrare sa fie corespunztor realizate conform prevederilor din proiect.

3.6. Înainte de începerea execuiei construciilor susinute de cintre úi eúafodaje, se va face recepia acestoraconsemnându-se într-un proces verbal rezultatul verificrilor artate mai sus.

[top]

CAPITOLUL 3 SPRIJINIRI ùI CPTUùELI LA CONSTRUCII ÎN SUBTERAN — TUNELURI


1.1. Prevederile prezentului subcapitol se aplic la lucrrile în subteran pentru tuneluri.

1.2. Acestea sunt lucrri auxiliare necesare pentru asigurarea realizrii lucrrilor de zidrie în subteran, în oricecategorie de terenuri

1.3. In funcie de situaia local, natura terenului úi adâncimea fa de nivelul terenului natural al lucrrii, se poateaplica úi la lucrrile de metrou úi subtraversri pietonale.

2. Prevederi comune

2.1. In terenurile de natur argiloas, nisipuri, pietriúuri etc, cu sau fr infiltraii úi care pot produce presiuni, se

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


utilizeaz numai lemnul de brad.

2.2. Materialul lemnos necesar execuiei lucrrilor în subteran trebuie s fie de calitate bun, s nu fie putred úirscopt.

2.3. In terenurile de natur stâncoas lemnul poate fi parial înlocuit cu material metalic, conform prevederilorproiectului.

2.4. Lemnul de esen tare, stejarul, se utilizeaz numai pentru pene.

2.5. Construcia de lemn se va realiza conform prevederilor proiectului.

2.6. Se va respecta cu strictee metoda de execuie prevzut úi aplicarea întocmai a procesului tehnologic.

2.7. In caz de infiltraii se vor lua msuri de colectarea úi evacuarea apelor.

2.8. Pe toat perioada de execuie a lucrrilor în subteran se vor lua msuri de ventilaie prin prevederea deinstalaii corespunztoare condiiilor locale.

2.9. În timpul execuiei se vor urmri permanent ;

- direcia de avansare in conformitate cu prevederile proiectului de ctre topometrul úantierului ;

- idem niveleta proiectat ;

- suprafaa excavat în vederea asigurrii înscrierii lucrrii definitive de zidrie.

2.10. La fiecare sfârúit úi început de zi de lucru se va proceda la verificarea sprijinirilor úi interveni imediat curemedieri, în locurile unde se constat cedri sau semne de cedare a acestora.

3. Verificri de efectuat pe parcursul execuiei

3.1. Amplasarea conform prevederilor proiectului.

3.2. Respectarea procesului tehnologic de execuie.

3.3. Urmrirea direciei de avansare úi a niveletei

3.4. Verificarea calitii materialelor.

ANEXA VII-1

LISTA PRESCRIPIILOR TEHNICE DE BAZA

- „Normativ pentru executarea lucrrilor de beton úi beton armat” indicative C 140-79 (B.C. nr.12/1979 úi broúur)

- “Normativ privind alctuirea, executarea úi folosirea cofrajelor glisante” indicative C 41-76 (B.C. nr.11-12/1976)

[top]

CAIETUL VIII ZIDARII ùI PEREI


1.1. Prevederile acestui capitol se aplic la verificarea zidriilor úi pereilor ce intr în componena obiectelor úi în

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


condiiile prevzute la pct, 1.4 din partea I-a a prezentei prescrip ii úi care se execut din urmtoarele materiale :crmizi pline úi blocuri ceramice cu goluri verticale úi orizontale, blocuri din beton cu agregate uúoare, blocuri úiplci din beton celular autoclavizat. blocuri de piatr natural, crmizi presate din sticl, plci din ipsos úi fosfogipspline úi cu goluri, fâúii din beton celular autoclavizat úi din ipsos, plci din azbociment, din profile U de sticl, din lutsau pmânt stabilizat. în acest capitol sunt cuprinse úi verificrile úi condiiile de calitate pentru zidriile refractarepentru cuptoare industriale, coúuri, canale de fum úi de ventilaie.

2. Verificri de efectuat pe parcursul executrii lucrrilor.

2.1. Toate materialele. semifabricatele úi prefabricatele care se folosesc la executarea zidriilor úi pereilor se vorpune în oper numai dup ce conductorul tehnic al lucrrii a verificat c ele corespund cu prevederile proiectuluiúi prescripiilor tehnice. Verificrile se fac pe baza documentelor care atest calitatea materialelor úi le însoesc lalivrare (certificate de calitate, fiúe de transport), prin examinare vizual úi msurtori.

La materialele indicate la pct. 1.1. se vor verifica dimensiunile, marca, clasa úi calitatea în funcie de condiiiletehnice cerute pentru fiecare material.

Crmizile refractare presupun o sortare prealabil pe caliti úi dimensiuni, grupate pe tolerane. Se va evitaaúezarea crmizilor cu defecte sau prelucrate în prealabil prin tiere, cioplire sau úlefuire spre interiorulcuptoarelor.

Verificarea mortarului úi betonului provenit de la staii sau centrale de beton se face pe baza fiúei de transport încare se precizeaz marca, consistena, coninutul de agregate mari, temperatura, precum úi prin încercri pentrucontrolul realizrii mrcii.

Verificarea armturilor se va face sub raportul diametrelor sortimentului úi alctuirilor plaselor sudate prin puncte.

Pentru ghermele úi buiandrugi, verificarea se face bucat cu bucat.

2.2. In cazul în care calitatea materialelor nu corespunde cu cea din proiect, conductorul tehnic al lucrrii, de lacaz la caz, va refuza materialul, va cere acordul scris al proiectantului pentru folosirea lui sau va solicita verificarealui prin încercri de laborator.

2.3. Verificarea calitii zidriilor úi pereilor se face pe tot timpul execuiei lucrrilor de ctre úeful de echip,maistru, iar la lucrri ascunse úi de ctre conductorul tehnic úi reprezentantul beneficiarului.

Verificrile se fac vizual úi prin msurtori.

2.4. Controlul asupra calitii materialelor în momentul punerii în oper va consta din urmtoarele :

a) Zidrii :

- se va examina starea suprafeelor crmizilor, blocurilor, plcilor de ipsos, crmizilor de sticl, interzicându-sefolosirea celor acoperite de praf, impuriti sau ghea ;

- se va verifica, în special pe timp clduros, dac se ud. crmizile înainte de punerea în oper ;

- pe msura executrii lucrrilor, se va verifica dac procentul de fraciuni de crmizi fa de cele întregi nudepúesc limita maxim de 15% ;

- se va examina starea suprafeelor crmizilor úi blocurilor refractare, interzicându-se folosirea celor cu útirbiturisau cu coluri rupte ;

- se va verifica modul de conservare a produselor refractare magnezice (foarte higroscopice) interzicându-seutilizarea acelor crmizi care au devenit friabile prin depozitare necorespunztoare :

- prin msurtori cu conul etalon, se va verifica la fiecare punct de lucru úi la fiecare úarj de mortar cât maifrecvent dac consistena mortarului de zidrie se înscrie in limitele prevzute in normativele P2—85 ; C.14—82 úiin instruciunile tehnice P.104—83 ;

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


8…..13 cm la zidrie din crmizi pline úi blocuri din beton cu agregate grele sau uúoare ;

7……8 cm la zidria din crmizi úi blocuri cu goluri verticale úi orizontale ;

10…….11 cm la zidria din blocuri mici úi plci de beton celular autoclavizat;

4……..5 cm la zidria din crmizi de sticl ;

11…….13 cm la pasta de ipsos pentru plci úi fâúii de ipsos ;

- ghermelele se vor examina bucat cu bucat, verificându-se forma, dimensiunile lor, protecia împotriva umiditii,conform prevederilor din normativul P2—85.

b) Perei:

- se va examina starea suprafeelor fâúiilor de beton celular autoclavizat, fâúiilor de ipsos, plcilor de azbociment,profilelor U din sticl, interzicându-se folosirea celor fisurate úi acoperite cu praf sau alte impuriti;

- la profilele U din sticl se va verifica dac lungimea acestora corespunde proiectului de execuie ;

- ghermelele se vor verifica bucat cu bucat verificându-se forma, dimensiunile lor úi protecia împotriva umiditii.

2.5. Executarea zidriilor úi pereilor nu va putea începe decât numai dup ce se va fi verificat existena proceselorverbale de lucrri ascunse, care s ateste c suportul peste care se execut zidria corespunde prevederilorproiectului úi prescripiilor tehnice respective.

Lucrrile de zidrie refractar trebuie s se execute la o temperatur a mediului înconjurtor de minimum +5"Cpentru a fi ferite de aciunea îngheului.

2.6. Verificarea calitii execuiei zidriilor const din urmtoarele :

- prin msurtori la fiecare zid se va. verifica dac rosturile verticale sunt esute Ia fiecare rând, astfel casuprapunerea crmizilor din dou rânduri succesive pe înlime s se fac pe minimum 1/4 crmid în lungulzidului úi 1/2 crmid pe grosime ; la blocurile ceramice, din beton cu agregate uúoare úi din beton celularautoclavizat se va verifica dac rosturile verticale sunt esute la fiecare rând ca suprapunerea blocurilor s se fac pe 1/2 bloc ;

- la zidria executat din plci de beton celular autoclavizat sau din ipsos se va verifica dac eserea vertical s-afcut la fiecare rând, iar suprapunerea plcilor s-a fcut pe 1/2 plac ;

- la crmizile presate din sticl se va verifica poziionarea armturilor verticale úi orizontale astfel încât grosimearosturilor s nu depúeasc 8... 10 mm; rosturile verticale la zidrie din crmizi de sticl nu sunt esute ca în cazulzidriilor obiúnuite ;

- se vor verifica grosimile rosturilor orizontale úi verticale ale zidriei prin msurarea a 5—:20 rosturi la fiecare zid ;media aritmetic a msurtorilor fcute cu precizie de 1 mm trebuie s se înscrie în limitele abaterilor admisibiledin anexa VIII. 1 ;

- vizual, se va verifica in toate zidurile dac toate rosturile verticale úi orizontale sunt umplute complet cu mortar cuexcepia adâncimii de 1...1.5 cm de la feele vzute ale zidriei; nu se admit rosturi neumplute. La pere ii din plcide ipsos rosturile se umplu complet cu pasta de ipsos ;

- orizontalitatea rândurilor de .zidrie se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel úi dreptarului la toate zidurile ;

- modul de realizare a legturilor zidriilor se va verifica la toate colurile, ramificaiile úi interseciile, asigurându-se

executarea lor conform cu prevederile din normativul P2—85 úi instruciunile tehnice C.190—79 si C.198—79 ; - grosimea zidriilor se va verifica la fiecare zid în parte. Verificarea grosimii zidriei se va face prin msurarea cuprecizie de 1 mm a distanei pe orizontal dintre dou dreptare aplicate pe ambele fee ale zidului. Msurarea

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


grosimii se face

- la trei înlimi sau puncte diferite ale zidului iar media aritmetic a rezultatelor se compar cu grosimea prevzut în proiect ;

- verticalitatea zidriei (suprafeelor úi muchiilor) se verific cu ajutorul firului de plumb úi dreptarului cu lungimea decca. 2.5 m. Verificarea se face în câte trei puncte pe înlime la fiecare zid ;

- planeitatea suprafeelor úi rectiliniaritatea. Unitatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe suprafaa zidului aunui dreptar cu lungimea de cca. 2,5 m úi prin msurarea, cu precizia de 1 mm, a distanei dintre rigl úi suprafaasau muchia respectiv. Verificarea se face la toate zidurile ;

- lungimea úi înlimea tuturor zidurilor, dimensiunile golurilor úi ale plinurilor dintre goluri se verific prin msurareadirect cu ruleta sau cu metrul. Media a trei msurtori se compar cu dimensiunile din proiect.

2.7. La zidria armat, pe lâng cele artat la pct. 2.6. se

- se va verifica dac armarea zidriei sau plasei sudate prin puncte se face în seciunile prevzute în proiect;

- prin msurtori cu precizie de 1 mm se va verifica grosimea rosturilor orizontale inând seama c acestea trebuies fie egal cel puin cu suma grosimilor a dou bare plus 4 mm ; totodat se va controla dac stratul de mortar deacoperire a armturii în dreptul rosturilor este din ciment úi are cel puin 2 cm grosime.

2.8. La zidria complex definit conform normativului C.126—75 se va verifica la fiecare stâlpiúor de beton armaturmtoarele :

- trasarea poziiei stâlpiúorilor ;

- sortimentul úi diametrele armturilor ;

- dimensiunile úi intervalele dintre útrepii de zidrie (atunci când aceútia sunt prevzui în proiect);

- poziionarea corect pe înlimea zidriei a armturilor din rosturile orizontale prin care se realizeaz legturadintre stâlpiúori úi zidrie ;

- cofrarea úi betonarea stâlpiúorilor.

2.9. La zidria mixt definit conform normativului P.2—85 pe lâng cele artate la pct. 2.6. se va acorda o ateniedeosebit realizrii tuturor legturilor dintre zidul de crmid úi cele de beton ; în acest scop se va verifica dac lafiecare al patrulea rând se aúeaz câte o crmid la intervale de maximum 1 mm în lungul zidului cu alternareacrmizilor pe înlimea acestuia, totodat se va controla dac cel puin la 1 m pe înlime se execut un rândcontinuu de legturi în crmizi aúezate transversal.

2.10. Pentru elementele de beton armat care într în componena zidriilor se aplic în mod corespunztor úiprevederile caietului V din prezena prescripie.

2.11. La zidria de umplutur úi la lucrrile de placare a faadelor cu plci de b.c.a. verificrile constau dinurmtoarele :

- se va. verifica dac ancorarea zidriei úi a placajelor de stâlpi úi diafragme se execut conform prevederilorproiectului în ceea ce priveúte diametrele úi numrul barelor de ancorare sau dimensiunile platbandelor, seciunilein care se face ancorarea, modul de fixare a ancorajelor de elementele de beton armat ;

- s se verifice vizual dac zidria a fost bine împnat între planúee iar rosturile verticale dintre zidrie úi stâlpisau diafragme sunt umplute complet cu mortar ; se va controla dac suprafeele stâlpilor sau diafragmelor de betonarmat care vin în contact cu zidria se amorseaz cu mortar de ciment.

La zidria refractar, pe lâng cele artate la pct. 2.6. se va verifica urmtoarele :

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


- modul de realizare a cheilor de la boli (nu este indicat folosirea cheilor cu grosimi prea mici în parteainferioar) ;

- executarea rosturilor de dilatare în zidria cuptoarelor úi a canalelor de fum ;

- împnarea cptuúelii coúurilor de fum în structura de rezisten, tronsonarea izolaiei termice ctre cptuúeala úicoú, precum úi etanúarea rosturilor cu únur de azbest în dreptul consolelor ;

- modul de realizare a zidriei canalelor de fum independent de cptuúeala coúurilor, etanúarea fcându-se cu únurde azbest;

2.12. Rezultatele tuturor verificrilor prevzute în acest capitol úi care se refer la zidrii portante, ce urmeaz a setencui se înscriu în procese verbale de lucrri ascunse. De asemenea, se înscriu în procese verbale de lucrriascunse, rezultatele verificrilor care au rol de izolare termic sau fonic.

2.13. La controlul úi recepia cldirilor úi a construciilor de zidrie de piatr se vor preciza urmtoarele :

- dac materialele úi piesele întrebuinate corespunde celor prescrise în proiecte úi standarde ;

- dac dimensiunile elementelor de construcie executate corespund celor din proiect;

- dac rosturile de dilatare úi tasare sunt bine executate în locurile prevzute în proiect ;

- dac nu s-au ivit defecte din cauza tasrilor ;

- dac s-au lsat golurile úi úanurile pentru conductele de ap, canalizare. înclzire, prevzute în proiect ;

- verticalitatea zidurilor, stâlpilor, uúilor úi ferestrelor ;

- orizontalitatea glafurilor ;

- dac buiandrugii sunt bine aúezai deasupra golurilor de centrarea stâlpilor precum úi a grinzilor principale úisecundare pe stâlpi úi ziduri;

- executarea conform cu planurile a încastrrii corniúelor ;

- calitatea suprafeei pereilor de faad netencuii;

- legtura dintre zidria de umplutur úi elementele scheletului.

3. Verificri de efectuat la încheierea fazei de lucru

3.1. Verificrile scriptice constau din examinarea existenei úi analizarea coninutului proceselor verbale de lucrriascunse la pct. 2.12...2.13, a certificatelor de calitate, a eventualelor buletine de încercare sau a actelor încheiatecu comisia executrii remedierilor, precum úi a dispoziiilor de úantier date de beneficiar, proiectant sau organelede control.

3.2. Verificrile directe se efectueaz prin sondaj úi se refer la aceleaúi elemente ca úi cele de la pct. 2.1...2.13,de mai sus, cu frecvena de cea. 1/4 din aceea de la pct. 2.1...2.13, îns cel puin câte unul la fiecare 100 m2 deperete.

Verificarea rosturilor zidriei refractare se efectueaz cu lama de control, dimensiunile fiind variabile în raport cucalitatea zidriei cerut prin proiect;

- zidrie deosebit de îngrijit, cu rosturi pân la 1 mm ;

- zidrie îngrijit, cu rosturi de 1—2 mm ;

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


- zidrie izolatoare de crmid din diatomit, cu rosturi de 3—4 mm.

3.3. Dup executarea recepiei pe faz, comisia încheie un proces verbal în care consemneaz verificrileefectuate, rezultatele obinute úi concluzia cu privire la posibilitatea continurii lucrrilor sau propune supunerea lorunei comisii de expertiz

4. Pereii

4.1. La executarea pereilor despritori din fâúii de ipsos sau din beton celular autoclavizat verificarea calitiiexecuiei const din urmtoarele :

- piesele metalice folosite la montaj, s fie protejate contra coroziunii ;

- se va verifica modul de prindere a obiectelor sanitare, a tâmplriei metalice úi de lemn ;

- se va verifica aplicarea amorsei pe canaturile fâúiilor pe care urmeaz s se aplice pasta de ipsos sau mortaruladeziv, executarea corect a rosturilor, dac acestea sunt bine umplute.

4.2. La executarea pereilor din profile U din sticl, verificarea calitii execuiei const din urmtoarele :

- se va verifica calitatea proteciei anticorozive a riglelor, montanilor úi alte elemente metalice, dup care se va începe montajul pereilor ;

- nu se vor monta profile sparte, crpate sau care nu îndeplinesc condiiile tehnice din STAS 11554—30;

- se va verifica ca tierea profilelor s se fac numai cu scule adecvate ;

- se va verifica respectarea prevederilor referitoare la etanúarea rosturilor necesare pentru realizarea unei buneetanúeiti ;

- umplerea rosturilor verticale cu chit Alutchit sau Romalchid se va face numai cu pistolul manual sau pneumatic,

neadmiându-se folosirea altor mijloace ;

4.3. La executarea pereilor din plci de azbociment se vor urmri úi verifica urmtoarele :

- nu se vor monta plci sau piese accesorii de azbociment deteriorate ;

- se va verifica protecia anticoroziv a plcilor úi accesoriilor de azbociment folosite in medii agresive.

- marginile vizibile longitudinale úi transversale ale plcilor vor fi pe aceiaúi vertical úi orizontal admiându-seabateri de ± 1 cm ;

- se va verifica continuitatea stratului termoizolator în dreptul rosturilor orizontale úi verticale dintre plci,neadmiându-se întreruperi;

- nu se admite montarea plcilor sau panourilor de material termoizolator care au fost umezite, datorit transportului sau depozitrii necorespunztoare.

4.4. La recepionarea construciilor executate din lut sau pmânt argilos stabilizat, comisia de recepie va constataúi va consemna în procese verbale dac au fost efectuate încercrile privind prepararea amestecului,confecionarea blocurilor úi dac au fost respectate prevederile cuprinse în C 192—79.

5. Verificri de efectuat Ia recepia preliminar a obiectului

5.1. Comisia de recepie preliminar a obiectului prin membri si de specialitate sau prin specialiúti în afara ei,

procedeaz la verificarea scriptic úi verificri directe prin sondaje privind dimensiunile, planitatea, verticalitateazidriilor úi pereilor úi dimensiunile golurilor.

5.2. În caz c o parte din aceste verificri dau rezultate nesatisfctoare, se va dubla numrul lor ; dac úi în acest

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


caz o parte din rezultate sunt nesatisfctoare comisia va proceda conform punctului 2.3 din partea I-a aprezentului normativ. (Caietul I)

ANEXA VIII.1

ABATERI LIMIT

Abaterile limit fa de dimensiunile stabilite prin proiect sau prin prescripiile legale în vigoare suntconform tabelului

Nr.crt Caracteristicile zidriilor úi pereilor

Abaterilimit mm

Observaii

1 2 3 4

1 La dimensiunile zidurilor la grosimeade execuie a zidurilor:

a) din crmizi úi blocuri ceramice

- ziduri cu grosimea63 mm ± 3

La zidurile cumateriale pro-venite din

demolri abate-rile limit se potmajora cu 50%

- ziduri cu grosimea de 90 mm ± 4

- ziduri cu grosimea de 115 mm +4

-6


-6


-8

- ziduri cu grosimea > 240 mm ± 10

b) din blocuri mici de beton cuagregate uúoare :

- ziduri cu grosimea 240 mm ± 4


- ziduri cu grosimea ≥ 365 mm ± 10

c) din blocuri mici, fâúii úi plci debeton celular autoclavizat :

- ziduri cu grosimea 126 mm ± 4



d) din plci úi fâúii de ipsos :± 0,5

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


- ziduri cu grosimea de 70 mm

- ziduri cu grosimea de 80 mm ± 0,5

1 e) din crmizi presate de sticl :


La zidurile cumateriale pro-venite din

demolri abate-rile limit se potmajora cu 50%


g) din plci de azbociment ondulat :


h) din lut úi pmânt stabilizat :


i) din piatr natural :

- ziduri cu grosimea 300 mm

-10

+20

2 La goluri:

a) pt ziduri din crmizi, blocuriceramice úi din blocuri mici de beton

cu agregate uúoare:

- cu dimensiunea golului 100 cm ± 10

- cu dimensiunea golului > 100 cm

+20

-10

b) pt ziduri din blocuri mici, din plciúi fâúii de beton celular autoclavizat ± 20

c) pt ziduri din plci úi fâúii din ipsos ± 20

d) din crmizi presate din sticl ± 20

e) din profile de sticl U închis úideschis ± 20

f) din plci de azbociment ondulat ± 20 g) din lut úipmânt stabilizat ± 20

h) din piatr natural ± 20

3 La dimensiunile în plan ale încperilor:

- cu latura încperii 300 cm ± 15

- cu latura încperii > 300 cm ± 20

4 La dimensiunile pariale în plan(niúe,úpalei, etc) ± 20

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


5 La dimensiunile în plan a întregiicldiri ± 50 Cu condiia ca

denivelarea unuiplanúeu s nudepúeasc 15mm

6 La dimensiunile verticale :

a) pt ziduri din crmizi, din blocuriceramice úi din blocuri mici de beton

cu agregate uúoare :

- pentru un etaj ± 20

- pt intrarea în cldire (cu max 3niveluri)

+50

-20

b) Pt ziduri din blocuri mici úi dinplci de beton celular autoclavizat


- pentru întreaga cldire (cu 2niveluri) executat din blocuri mici ± 30

c) pt ziduri din plci úi fâúii de ipsos


- pentru întreaga cldire ± 30

d) din crmizi presate din sticl

- pentru un etaj

± 20

- pentru întreaga cldire ± 30

e) din profile de sticl U închis úideschis


-pentru întreaga cldire ± 30

f) din plci de azbociment

- pe un etaj

± 20

- pe întreaga cldire ± 30

g) din lut úi pmânt stabilizat

- pe un etaj ± 20

- pe întreaga cldire ± 30

h) din piatr natural

- pe un etaj

± 20

6 - pe întreaga cldire ± 30

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


7 La dimensiunea rosturilor dintrecrmizi, blocuri sau plci :

- rosturi orizontale

+5

-2

La stâlpi portanicu seciunea 0,1m2 abaterilelimit semicúoreaz cu50%

- rosturi verticale +5

-2

- pentru ziduri aparente ± 2

8 La suprafee úi muchii

a) la planeitatea suprafeelor

- pentru ziduiri portante

3mm/m

Max. 10mmpentru o camer

- pentru ziduri neportante 5mm/m

- pentru ziduri aparente, portante úineportante 2mm/m

b) la rectilinitatea muchiilor

- pentru ziduri portante

2mm/m Cel mult 20 mmpe lungimeaneîntrerupt azidului


- pentru ziduri aparente, portante úineportante

1mm/m Cel mult 100mm pelungimeaneîntrerupt a

zidului c) la verticalitatea suprafeelor úimuchiilor


3mm/m

Cel mult 10mmpe etaj úi 30 mmpe întreaga înlime acldirii

- pentru ziduri neportante 6mm/m Cel mult 10mmpe etaj

- pentru ziduri aparente, portante úineportante 2mm/m

Cel mult 5mmpe etaj úi cel

mult 20mm îe întreaga înlime acldirii

9 Abateri fa de orizontal, asuprafeelor superioare ale fiecruirând de crmizi sau blocuri

a) pentru ziduri din crmizi, dinblocuri ceramice úi din blocuri micide beton cu agregate uúoare


2mm/m

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


ANEXA VIII-2


Observaie important

Orice modificri ulterioare în cuprinsul prescripiilor din lista de mai jos, ca úi orice noi prescripii aprute dup intrarea în vigoare a celei de fa, sunt obligatorii chiar dac nu concord cu prevederile din textul alturat.

În consecin, utilizatorii prezentei prescripii trebuie s menin la curent lista de mai jos, introducând treptat în eamodificrile sau completrile survenite.

1. STAS 10109/1-82 Construcii civile, industriale úi agrozootehnice. Lucrri de zidrie. Alctuire úi calcul.

2. STAS 2917-79 Lucrri de zidrie din piatr natural. Prescripii de alctuire.

3. STAS 2634-80 Mortare obiúnuite pentru zidrie úi tencuieli. Metode de încercare.

- pentru ziduri neportante 3mm/m Cel mult 20mm

pe toat supra-faa neîntrerupt a zidului

b) pt ziduri din blocuri úi din plci debeton celular autoclavizat

- pentru ziduri portante 4mm/m

Cel mult 15mmpe toat supra-

faa neîntrerupt a zidului


Cel mult 20mmpe toat supra-faa neîntrerupt a zidului

c) pentru ziduri din plci de ipsos



d) pentru ziduri din crmizi de sticl



10 La coaxialitatea zidurilor suprapuse

- dezaxarea de la un nivel laurmtorul

± 10

Cel mult 30 mmdezaxaremaxim cumulat petoate nivelurile.

- maxim pe întreaga construcie ± 30

11 La rosturile de dilataie, de tasare úi

antiseismice

- la înlimea rostului

+10

-20

- la verticalitatea muchiilor rosturilor 2mm/m Cel mult 20mmpentru întreaga înlime acldirii

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


4. STAS 1030-85 Mortare obiúnuite pentru zidrie úi tencuieli. Clasificare úi condiii tehnice.

5. P 104-83 Instruciuni tehnice pentru proiectarea úi executarea pereilor, planúeelor úi acoperiúurilor din elementede beton celular autoclavizat.

6. P 42-71 Normativ pentru executarea construciilor din panouri mari (B.C 4/1975)

7. P2-85 Normativ privind alctuirea, calculul úi executarea structurilor din zidrie (B.C 11/1985)

8. C 14-82 Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate uúoare la lucrrile de zidrie (B.C.9/1983)

9. C 17-82 Instruciuni tehnice pentru stabilirea compoziiei úi prepararea mortarelor de zidrie úi tencuial (B.C1/1983)

10. C 116-76 Instruciuni tehnice pentru alctuirea úi executarea pereilor din plci ondulate din azbociment (B.C.11/1982)

11.C 198—79 Instruciuni tehnice privind tehnologia de fabricaie úi montaj a plcilor úi fâsiilor pentru perei

despritori din ipsos úi alte materiale locale (Bul. Constr. 11/1979).

12. C 190—79 Instruciuni tehnice pentru alctuirea úi executarea pereilor despritori din plci de fosfogips úi deipsos cu zgur expandat C 190—79 (Bul. Constr. 9/1979).

13. STAS 11551—80 Profile U din sticl.

14. C 192—79 Instruciuni tehnice pentru executarea lucrrilor de construcii din lut úi pmânturi stabilizate C192—79 (Bul. Construciilor 9/1979).

15. C 193—79 Instruciuni tehnice pentru executarea zidriilor de piatr brut C 193—79 (Bul. Constr 9/ 1979).

16. STAS 10690—80 Crmizi presate din sticl cu goluri.

17. STAS 2863/1,2—76 Piese presate din sticl pentru construcii.

18. STAS 1836—80 Produse termoizolatoare din diatomit.

19. STAS 1708—76 Mas de diatomit pentru izolaii termice.

20. STAS 5185/1—30 Crmizi úi blocuri ceramice cu goluri verticale. Condiii tehnice de calitate.

21. STAS 5185/2—80 Crmizi úi blocuri ceramice cu goluri verticale. Forme úi dimensiuni.

22. STAS 457—80 Crmizi pline presate pe cale umed.

23. STAS 230—76 Produse refractare. Clasificare.

24. STAS 131—76 Crmizi de format rectangular úi pan. Forme úi dimensiuni.

25. STAS 6253—74 Produse refractare. Umeri pentru bolt. Forme úi dimensiuni

26. STAS 4473/1—66 Produse refractare silica pentru cuptoare de topit sticl. Forme úi dimensiuni.

27. STAS 4473/2—79 Produse refractare silica pentru cuptoarele de topit sticl. Condiii tehnice de calitate.

28. STAS 136—74 Produse refractare silico-aluminoase de uz general. Condiii tehnice de calitate.

29. STAS 2744—81 Crmizi pentru cuptoarele de înclzire din industria metalurgic úi a construciilor de maúini.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


30. STAS 2815—81 Produse refractare silico-aluminoase. Crmizi pentru cuptoarele rotative din industriacimentului. Condiii tehnice.

31. STAS 6502—71 Crmizi refractare pentru înzidirea cuptoarelor rotative din industria cimentului. Forme úidimensiuni.

32. Stas 2555-81 Produse refractare silico-aluminoase. Crmizi úi blocuri pentru furnale.

33. STAS 2816-77 Produse refractare silico-argiloase antiacide.

34. STAS 3512/1-79 Produse refractare termoizolatoare silico-aluminoase. Condiii tehnice generale de calitate.

35. STAS 3512/2-79 Produse refractare termoizolatoare silico-aluminoase fasonate prin presare. Condiii tehnicespeciale de calitate.

36. STAS 3512/3-81 Produse refractare termoizolatoare silico-aluminoase fasonate prin turnare úi tiere. Condiiitehnice speciale de calitate.

37. STAS 8347-76 Produse refractare magnezitice de uz general. Condiii tehnice de calitate.

38. STAS 134/1-83 Mortare semiacide, de úamot úi aluminoase.

39. STAS 11081-78 Chit refractar silico-aluminos.

[top]

CAIETUL IX: TENCUIELI

1. Domeniul de aplicare1.1. Prevederile prezentului capitol se refer la tencuielile driúcuite úi la gleturile subiri (de tip GIPAC) aplicate peperei úi pe tavane, precum úi la tencuielile exterioare driúcuite úi speciale (simili-piatr, buciardate, pieptnate)utilizate la cldirile de locuine úi social culturale.

1.2. Nu intr în prevederile acestui capitol lucrrile cu rol direct de hidro-termo sau fonoizolaie, acestea fiind tratatela capitolul XIII sau cele pentru protecia contra agenilor agresivi, tratate la capitolul XIX.


2.1. Tencuielile fiind lucrri destinate — de regul — a rmâne vizibile, calitatea lor din punct de vedere alaspectului poate fi verificat oricând, chiar dup terminarea întregului obiect úi in consecin nu este necesar a se încheia procese-verbale de lucrri ascunse, decât numai pentru fazele lucrrii; fac excepie tencuielile aplicate lainteriorul unor recipieni în care accesul ulterior nu mai este posibil.

2.2. Verificarea calitii suportului, pe care se aplic tencuiala se va face în cadrul verificrii, executrii acestuisuport (zidrie, betoane etc).

Este strict interzis a se începe executarea oricror lucrri de tencuial înainte ca suportul în întregime sau succesivpentru fiecare poriune ce urmeaz a fi tencuit s fi fost verificat úi recepionat conform „Instruciunilor pentruverificarea lucrrilor ascunse" precum úi prezentului normativ.

2.3. Pe parcursul executrii lucrrilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de execuie, prevzut înprescripiile tehnice, pregtirea suprafeei suport, utilizarea tipului úi compoziiei mortarului indicat în proiect,

precum úi aplicarea straturilor succesive fr depúirea grosimilor maxime prevzute în prescripii; de asemenea,este necesar de a se urmri aplicarea msurilor de protecie împotriva uscrii forate (de ex. prin vînt, însorire),splri prin ploaie, îngheri.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


3. Prevederi pentru materiale

3.1. Toate materialele úi semifabricatele (de ex. mortarele preparate centralizat) care se folosesc ia executareatencuielilor interioare driúcuite (inclusiv gleturi subiri) úi a tencuielilor exterioare driúcuite úi speciale se vor pune înoper numai. dup verificarea de conductorul tehnic al lucrrii a corespondenei lor cu prevederile úi specificaiiledin standardele în vigoare. Verificrile se fac pe baza documentelor care însoesc materialele la livrare, prinexaminare vizual i prin încerci.: de laborator fcute prin sondaj.

4. Prevederi pentru mortare si paste.

4.1. Pentru prepararea diferitelor tipuri úi mrci de mortare si pante pentru tencuieli se utilizeaz materialeleprevzute in Instruciuni tehnice C. 17-82.

4.2. Perioada maxim de utilizare a mortarelor din momentul preparrii lor variaz în funcie de natura liantuluiastfel :

- la mortarele de var, pentru tencuieli interioare pân la 12 h ;

- la mortarele de ipsos-var, pentru gleturi (cu întârzietor de priz în amestec), pân la 1 h.

4.3. Consistena mortarelor se va stabili în raport cu felul lucrrilor úi cu suprafaa pe care se aplic, astfel :

- pentru úpri (aplicare mecanizat), 12 cm ;

- pentru úmir (tavane, în cazul aplicrii manuale) 5—7 cm ;

- pentru grund (aplicare mecanizat) 10—12 cm ;

- pentru stratul vizibil, executat din mortar fr ipsos.7—8 cm.

4.4. Mortarele provenite de la staii sau centrale de mortar, chiar situate în incinta úantierului, vor fi introduse în

lucrare numai dac transportul este însoit de o fiú, care s conin indicarea tuturor caracteristicilor tehnice alemortarului.

4.5. Rezultatele încercrilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicate conductorului tehnic allucrrii în termen de 48 ore de la încercare. în toate cazurile în care rezultatul încercrii este sub 75% din marcaprescris, se va anuna beneficiarul pentru a stabili dac tencuiala poate fi acceptat. Aceste cazuri se înscriu înregistrul de procese verbale de lucrri ascunse úi se vor meniona în prezentarea ce se pred comisiei de recepiepreliminar ; aceast comisie va hotrâ definitiv asupra acceptrii tencuielii respective.

5. Prevederi pentru executarea tencuielilor

5.1. Condiii tehnice de execuie ale tencuielilor interioare úi exterioare privind controlul úi pregtirea stratului suport

trasarea úi amorsarea suprafeelor de tencuit, executarea grundului, executarea stratului vizibil, sunt indicate în„Normativ pentru executarea tencuielilor umede" C. 18-83.

5.2.In cazul în care se execut lucrri de tencuieli pe timp friguros (la o temperatur mai mic de +5°C), se vor luamsurile speciale prevzute în „Normativ pentru executarea lucrrilor pe timp friguros" C.16-84.

5.3. Dup executarea tencuielilor se vor lua msuri pentru protecia suprafeelor proaspt tencuite, pân la întrirea mortarului de urmtoarele aciuni :

-umiditatea mare, care întârzie întrirea mortarului úi îl altereaz ;

- uscarea forat, care provoac pierderea brusc a apei din mortarul de pe suprafaa tencuit, uscare care poateproveni din cureni de aer, expunerea îndelungat la razele soarelui, supraînclzirea încperilor, instalarea sobelorúi a cocsierelor în imediata apropiere a pereilor proaspei tencuii.

- lovituri, vibraii, provenite din darea în exploatare a cldirilor respective înainte de termen ;

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


- înghearea tencuielilor înainte de uscarea lor.

6. Recepia calitativ a tencuielilor úi tratamentelor subiri (gleturi, inclusiv gipac)

6.1. Tencuielile fiind lucrri destinate — în general — a rmâne vizibile, calitatea lor din punct de vedere alaspectului poate fi verificat oricând, chiar dup terminarea întregului obiect úi în consecin nu este necesar a se încheia procese verbale de lucrri ascunse, ci numai pentru fazele de lucrri; fac excepie tencuielile aplicate la

interiorul unor recipient! în care accesul ulterior nu mai este posibil. 6.2. Este interzis a se începe executarea oricror lucrri de tencuire, înainte ca suportul — în întregime sausuccesiv pentru fiecare poriune ce urmeaz a fi tencuit — s fi fost verificat úi recepionat conform instruciunilorpentru verificarea úi recepionarea lucrrii — prezentului normativ.

6.3. Verificarea calitii tencuielilor are ca scop principal depistarea defectelor care depúesc abaterile admisibile, în vederea efecturii remedierilor úi a lurii de msuri pentru ca acestea s nu se repete în continuare.

6.4. Înainte de începerea lucrrilor de tencuieli, este necesar a se verifica dac au fost executate úi recepionatetoate lucrrile destinate a le proteja (de ex. învelitori, planúee etc), a cror execuie ulterioar ar putea provocadeteriorarea lor (de ex. conducte pentru instalaii, timplrie etc.), precum úi dac au fost montate toate pieseleauxiliare (ghermele, praznuri, supori, colare).

6.6. Rezultatele încercrilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicate conductorului tehnic allucrrii în termen de 48 ore de la încercare. In toate cazurile în care rezultatul încercrii este sub 75% din marcaprescris, se va anuna beneficiarul pentru a stabili dac tencuiala poate fi acceptat. Aceste cazuri se înscriu înprocese verbale de lucrri ascunse úi se vor meniona în prezentarea ce se pred comisiei de recepiepreliminar ; aceast comisie va hotrâ definitiv asupra acceptrii tencuielii respective.

6.7. Recepia pe faze de lucrri se face în cazul tencuielilor pe baza urmtoarelor verificri la fiecare tronson înparte :

a) rezistena mortarului ;

b) numrul de straturi aplicat úi grosimile respective (determinate prin sondaje în numrul stabilit de comisie, iar celpuin câte unul la fiecare 200 m2);

c) aderena la suport úi între straturi (cu aceiaúi frecven ca la lit. b);

d) planeitatea suporturilor úi liniaritatea muchiilor (bucat cu bucat).

e) dimensiunile, calitatea úi poziiile elementelor decorative úi anexe (solbancuri, brâie, corniúe etc), bucat cubucat.

Aceste verificri se efectueaz înaintea zugrvirii sau vopsirii, iar rezultatele se înscriu in registre de procese

verbale de lucrri ascunse úi pe faze de lucrri.Abaterile admisibile sunt date în anexa IX —1.

6.8. Verificrile care se efectueaz la terminarea unei faze de lucrri, se fac câte una la fiecare încpere úi cel

puin una la fiecare 100 m2

La recepionarea preliminar se efectueaz direct de ctre comisie aceleaúi verificri, dar cu o frecven deminimum 1/3 din frecvena precedent.

6.9. Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual de ctre comisia de recepie, cercetândsuprafaa tencuit, forma muchiilor, scafelor úi a profilurilor. Suprafeele netencuite trebuie s fie uniforme ca

prelucrare, s nu aib denivelri, ondulaii, fisuri, împuúcturi provocate de granulele de var nestins, urme vizibilede reparaii locale etc. De asemenea, se va controla coresponden a mortarului (cu praf de piatr, gris de marmur,terasit etc), precum úi a modului de prelucrare a feei vzute cu prevederile din proiect sau cu mostre aprobate(tencuieli cu glet, buciardate, úpriuite etc).

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


6.10. Verificarea suprafeelor tencuite ale scafelor pentru lumina indirect se va face seara, cu ajutorul unei lmpielectrice aúezat în imediata apropiere a suprafeei, pentru a scoate în eviden toate defectele

6.11. Muchiile de racordare a pereilor cu tavanele, colurile, úpaleii ferestrelor úi uúilor, glafurile ferestrelor etc,trebuie s fie vii sau rotunjite, drepte, verticale sau orizontale.

6.12. Suprafeele tencuite nu trebuie s prezinte crpturi, poriuni neacoperite cu mortar Ia racordarea tencuielilor

cu tâmplria, în spatele radiatoarelor etc.

6.13. Suprafeele tencuielilor decorative trebuie s nu prezinte poriuni de prelucrare, culoare úi nuane neuniforme,cu urme de opriri ale lucrului, cu fisuri, pete, zgârieturi etc.

6.14. Solbancurile úi diferitele profiluri trebuie s aib pantele spre exterior, precum úi o execuie corect alcrimatului.

6.15. Verificarea planeitii suprafeelor tencuite se va face cu un dreptar de 2 m lungime, prin aúezarea acestuia înorice direcie pe suprafaa tencuit úi msurarea golurilor între dreptar úi tencuial.

6.16. Verificarea verticalitii úi orizontalitii suprafeelor (cu excepia tencuielilor pe boli înclinate, pe cupole etc.)

úi a muchiilor, se va face cu dreptarul, bolobocul úi cu firul cu plumb. Abaterile nu trebuie s depúeasc pe celeadmisibile.

6.17. Gradul de netezime a suprafeelor tencuite se va verifica numai la tencuieli gletuite úi se va aprecia prinplimbarea pe suprafeele respective.

6.18. Grosimea stratului de tencuial se va verifica prin baterea unor cuie in zonele respective sau prin sondajespeciale, care se fac în locurile mai puin vizibile, pentru a nu strica aspectul tencuielilor prin reparaii ulterioare.

6.19. Aderena straturilor de tencuial la stratul suport se va verifica în general numai prin ciocnirea cu un ciocande lemn : un sunet de „gol" arat desprinderea tencuielilor úi necesitatea de a se reface întreaga suprafa dezlipit; în cazuri speciale, aderena la suport a tencuielilor se va face úi prin extrageri de carote din tencuial.

Anexa IX.1

ABATERI ADMISE LA RECEPIA CALITATIV A TENCUIELILOR

Denumirea defectului Tencuial brut

Tencuial driúcuit

Tencuial gletuit

Tencuieli lafaad la

cldiri civile Tencuieliindustriale

Feevzute

lalucrri

deart

Umflturi, ciupituri,

(împuúcturi), fisuri, lipsurila glafurile ferestrelor lapervazuri, plinte obiectetehnico-sanitare .

maximumuna de

pân la 4cm2 la

fiecare m2

Nu se admit Nu se admit Nu se admit Nu se admit Nu seadmit

Zgrunuri mari (pân la max.3 mm) búici úi zgârieturiadânci formate la driúcuirela stratul de acoperire.

maximum 2la 1 m2 Nu se admit Nu se admit Nu se admit Nu se admit Nu se

admit

Neregulariti alesuprafeelor la verificarea cu Nu se

Maximumdou nere-

gulariti înoricedirecie,având

Maximumdou nere-

gulariti înoricedirecie,având

Maximumdou nere-

gulariti pe1m2 în oricedirecie,având

Maximum 3

neregulariti în oricedirecie,având Nu se

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


ANEXA IX-2


1. Normativ pentru executarea tencuielilor umede (C.18—84);

2. Normativ pentru executarea lucrrilor de zugrveli úi vopsitorii (C.3—76) — Caiet VII „Prepararea si aplicareapastei GIPAC" ;

3. Instruciuni tehnice privind compoziia úi prepararea mortarelor de zidrie úi tencuial (C. 17—82).

4. Normativ pentru executarea lucrrilor de beton úi beton armat (C. 140—79), Anexa V-4.

dreptarul de 2m lungime. verific adâncimeasau

înlimeapân la 2

mm

adâncimeasau

înlimeapân la 1

mm

adâncimeasau

înlimeapân la 2

mm

adâncimeasau

înlimeapân la 3

mm

admit

Abateri de la vertical a

tencuielilor pereilor

Maximum

cele admisepentruelementulsuport

La tencuieli

interioaremaximum 1mm/m úimaximum 3mm petoat înlimea înc-perii:la tencuieliexterioaremaximum 2mm/m úimaximum

20 mm petoat înlimeacldirii

Pân la 1

mm/m úimaximum 2mm petoat înlimea încperilor

Maximum 2

mm/m úimaximum20 mm petoat înlimeacldirii

Maximum

cele admisepentruelementulsuport

Nu se

admit

Abateri fa de orizontal atencuielilor tavanelor

Nu severific

Maximum 1mm/m úimaximum 3mm de la olatur laalta

Pân la 1mm/m úimaximum 2mm într-o încperesau înlimitelesupra-feeiorizontalemarcate degrinzinervuri,centuri

Nu severific

Nu severific

Nu seadmit

Abateri fa de vertical sauorizontal a unor elementeca intrânduri, ieúinduri,glafuri, ornamente, pilaútri,coloane, muchii, brâie,corniúe, solbancuri,ancadramente etc.

Maximumcele admisepentruelementulsuport

Pân la 1mm/m úimaximum 3mm petoat înlimeasau lugimea

Pân la 1mm/m úimaximum 2mm petoat înlimeasau lugimea

Pân la 1mm/m úimaximum 5mm pe înlimeaunui etaj

Pân la 3mm/m

Nu seadmit

Abateri fa de raz, lasuprafee curbe Nu se

verific Pân la 5mm Pân la 3

mm Pân la 5mm Pân la 6

mm Nu seadmit

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


[top]

CAIETUL X. PLACAJE


1.1. Prevederile prezentului capitol se aplic la toate lucrrile de placaje ceramice în cldiri de orice tip úi cu plcidin piatr natural, ceramic smluit úi nesmluit, faian úi majolic, sticl colorat, gresie, crmid aparent,PVC-rigid, PFL ; aceste placaje având rol de finisaje úi de protecie sunt aplicate pe suport cu mortare, paste sauadezivi de orice fel.

1.2. În cazul placajelor speciale cu rol de protecie anticoroziv, prevederile prezentului capitol trebuie completatecu cele din caiet, din prescripiile tehnice specifice úi cu condiii tehnice speciale predate de proiectant.

2. Prevederi comune

2.1. Placajele fiind lucrri destinate — de regul — a rmâne vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului

poate fi verificat oricând, chiar dup terminarea întregului obiect úi în consecin nu este necesar a se încheiaprocese verbale de lucrri ascunse, ci numai pentru fazele de lucrri; fac excepie placajele aplicate în interiorulunor recipieni în care accesul ulterior nu mai este posibil.

2.2. Orice lucrare de placaje va fi început numai dup verificarea úi recepionarea suportului, operaii care seefectueaz úi se înregistreaz conform prevederilor capitolelor respective.

2.3. Înainte de începerea lucrrilor de placaje, este necesar a se verifica dac au fost executate úi recepionatetoate lucrrile destinate a le proteja (de exemplu învelitori, planúee úee etc sau a cror execuie ulterioar ar puteaprovoca deteriorarea lor (de exemplu conducte pentru instalaii, tîmplrie etc), precum úi dac au fost montatepiesele auxiliare (ghermele, pervazuri, supori, colare etc).

2.4. Toate materialele, semifabricatele úi prefabricatele, care intr în componena unui placaj, vor fi introduse înlucrare numai dac în prealabil s-a verificat de ctre conductorul tehnic al lucrrilor :

- c au fost livrate cu certificat de calitate, care s confirme c sunt corespunztoare cu normele respective ;

- au fost depozitate úi manipulate în condiii care s evite orice degradare a lor ;

- s-au efectuat la locul de punere în oper — dac prescripiile tehnice specifice sau proiectul o cer — încercrilede calitate.

Mortarele provenite de la staii centralizate, chiar studiate în incinta úantierului, pot fi introduse în lucrare numaidac transportul este însoit de documente din care s rezulte cu precizie caracteristicile fizice, mecanice úi de

compoziie.2.5. Principalele verificri de calitate comune tuturor tipurilor de placaje sunt :

- aspectul úi starea general ;

- elementele geometrice (grosime, planeitate, verticalitate);

- fixarea placajelor pe suport (aderena) ;

- racordrile placajelor cu alte elemente ale construciei sau instalaiei;

- corespondena cu proiectul.

3. Verificarea pe faze de lucrri se va face, in cazul placajelor interioare, pentru fiecare încpere în parte, iar încazul celor exterioare, pentru fiecare tronson de faad în parte úi se refer la urmtoarele obiective :

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


a) rezistena mortarelor sau pastelor de aplicare a plcilor de placaj (determinat pe cuburi de 7,07 cm latura,turnate chiar de la prepararea mortarelor úi pastelor respective);

b) numrul de straturi din structura placajelor úi grosimile respective (determinate prin sondaje, în numrul stabilitde comisie, dar cei puin câte unul Ia fiecare 100 m-) ;

c) aderena la suport a mortarului de poz úi între spaiile plcilor úi mortarului de poz (cu aceeaúi frecven ca la

pct. b) ;

d) planeitatea suporturilor úi liniaritatea muchiilor (bucat cu bucat) ;

e) dimensiunile, calitatea úi poziiile elementelor decorative care se placheaz (solbancuri, brâie, corniúe etc),bucat cu bucat.

Abaterile dimensionale pentru diferite tipuri de placaje sunt date în anexa X.l.

4. La recepia preliminar se va efectua direct de ctre comisii aceleaúi verificri, dar cu o frecvent de minimum1/5 din frecvena artat la pct. 3.

5. Indicaii asupra efecturii verificrilor Placaje exterioare 5.1. Prin examinare vizual se va verifica :

a) corespondena elementelor profilate de placaj ale faianei cu forma din proiect ; Ia elementele continue, situatela acelaúi nivel (corniúe, brâie etc), liniile profilului trebuie s fie continue úi drepte, neadmiându-se frânturi saucuibri ;

b) continuitatea rosturilor dintre plcile placajelor, în sensul c nu trebuie s existe frânturi sau curbri vizibile ;

c) chituirea rosturilor dintre plcile placajelor cu mortar rezistent la intemperii úi colorarea placajelor, afar de cazulcând prin proiect se cere altfel ;

d) .frecarea úi lustruirea corect a suprafeelor plcilor la placajele pentru care proiectul prevede o astfel definisare ;

e) mrimea úi modul de umplere cu mortar a spaiilor dintre marginile suprafeei placajelor úi solbancuri, tocuri deuúi, ancadramente, corniúe etc. ; aceste spaii nu trebuie s depúeasc 10 mrn úi s fie bine umplute cu mortarrezistent la intemperii úi colorat, de asemenea, în culoarea placajelor respective, dac prin proiect nu se cere altfel.

5.2. La placajele executate din crmid de placaj sau plci ceramice smluite, planeitatea suprafeei se vaverifica cu dreptarul de 2 m, aúezat în orice direcie pe suprafa. Abaterile admisibile in ceea ce priveúteplaneitatea suprafeelor sunt indicate in tabelul din anexa X.l.

Aceeaúi condiie va fi verificat úi ]a continuitatea acestor placaje pe vertical.

5.3. La placaje din plci de piatr natural, abaterile suprafeelor acestor placaje fa de vertical úi orizontal sevor verifica cu dreptarul, firul cu plumb, nivela cu bul de aer úi rigla gradat úi nu trebuie s depúeasc abaterileadmisibile date în tabelul din anexa X.l.

5.4. La placajele executate cu plci tip marmoroc, pe faadele cldirilor, se va controla îndeplinirea urmtoarelorcondiii :

- suprafaa finisat trebuie s fie plan, s nu prezinte denivelri vizibile úi suprtoare în cirnp, la colurile intrândeúi ieúinde sau la rosturile de îmbinare închise sau aparente ;

- finisajul trebuie s fie aderent la suport pe toat suprafaa acestuia, s nu prezinte poriuni cu desprinderi, care lalovire uúoar cu un ciocnel de lemn sun a gol ;

- rosturile de îmbinare închise, dintre elementele placajului de marmoroc montate, trebuie s fie cât mai bine

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


închise, neadmiându-se deschideri mai mari decât cele din anexa X.l.; trebuie s fie continue úi drepte, fr zgârieturi ; în cazul rosturilor deschise, de limi stabilite, acestea trebuie s aib aceeaúi lime pe toat lungimealor ;

- racordrile cu alte tipuri de finisaje sau la tâmplrie, obiecte de instalaii etc. fixate pe suport, strpungeri etc,trebuie s fie bine psuite, iar la strpungeri s fie mascate cu rozete metalice, din mase plastice etc.

- suprafaa placat trebuie s prezinte aspectele de grosime, granulometrie úi coloristice, indicate în planul demontaj, s fie curate úi fr pete rezultate din ptrunderea la suprafa a mortarului adeziv sau din alte cauze.

Placaje interioare

5.5. Prin examinare vizual se va verifica :

a) Racordarea placajului cu tencuiala.

Suprafaa placat cu plci de faian, plci de majolic sau cu plci ceramice smluite, având dimensiuni pân la40X40 mm, trebuie s se termine cu plci cu muchiile rotunjite iar spatele acestora trebuie s coincid cu nivelultencuielii.

In cazul placajelor din plci de faian sau plci de majolic montate pe perei de beton se va verifica dac inproiect au fost prevzute borduri speciale de racordare a faadei cu pereii úi dac acestea au fost montate corect.Dac proiectantul nu prevede asemenea borduri, racordarea trebuie fcuta cu scafe de mortar.

b) racordarea placajului din plci de faian, plci de majolic sau plci ceramice smluite cu cada de baie.

Etanúarea rostului de racordare respectiv trebuie sa ne executat cât mai îngrijit, neadmiându-se o grosimeneuniform sau lipsa chitului.

Pentru a verifica etanúeitatea racordrii dintre placaj úi cada de baie, se va controla partea opus a peretelui,observând dac umezeala nu a trecut prin perete.

c) Strpungerile efectuate în suprafaa placat, pentru trecerea evilor de instalaii, fixarea prizelor, întreruptoarelor etc.

La acestea se va controla ca gurile fcute în plci sa .ne mascate pe contur, prin acoperirea cu rozete metalice-cromate, nichelate sau prevzute cu garnituri — dup cum se cere prin proiect. La gurile unde acoperirea curozet nu este suficient astfel încât conturul gurii se vede úi în jurul rozetei, se va dispune aplicarea unei rozetede diametru mai mare.

La fel se va controla ca gurile practicate în placaj pentru fixarea obiectelor sanitare (spltor, oglind etc.) s nufie vizibile de sub aceste obiecte.

5.6. Planeitatea suprafeei placate se verific cu ajutorul unui dreptar de 1,20 m lungime la placajele executate dinplci ceramice smluite úi de 2,00 m la celelalte feluri de placaje. Sub dreptar, aúezat în orice direcie, nu seadmite decât o singur denivelare de maximum 2 mm.

5.7. Verticalitatea suprafeei placate se verific, in toate cazurile, cu bolobocul úi un dreptar de 1,20 m, laextremitatea cruia se permite o abatere de la vertical de maximum 2 mm.

La suprafee orizontale (glafuri, niúe de laborator, marginea czii de baie etc), se va controla dac s-a asiguratplacajului o pant de cca 2% spre interiorul camerei.

5.8. Corespondena rosturilor dintre plcile placajului cu prevederile proiectului úi ale prescripiilor tehnice deexecuie se face, în afar de examinarea vizual, prin msurarea rosturilor cu ajutorul unor calibre, în cazul c seobserv abateri.

5.9. Verificarea racordrii rectilinii a suprafeelor placate, cu plinte sau scafe, se va face la început prin examinareavizual iar dac se observ ondulri în plan vertical sau orizontal acestea se vor msura cu ajutorul unui dreptar de2 m lungime.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


La aceast verificare se admite sub dreptar o singur und având o sgeat mai mic de 2 mm.

5.10. La interseciile de suprafee placate, limile rosturilor pot depúi pe cele date în anexa X.l. cu cel mult 0,5mm.

5.11. La linia de separaie a placajului de tâmplrie de lemn dup uscarea complet a acestuia, rosturile nu trebuies fie mai mari de 1 mm. Acolo unde tâmplria este prevzut cu pervazuri, placajul trebuie s ptrund sub ele cu

cel puin 10 mm, iar pervazurile trebuie s fie fluite pe înlimea placajului.

Abaterile admisibile de care trebuie s se in seama la aprecierea calitii placajelor din plci de faian, plci demajolic úi plci ceramice smluite sunt indicate în tabelul din anexa X.l.

5.12. La placajele executate cu plci din fibre de lemn emailate sau melaminate se vor face urmtoarele verificri :

a) modul cum s-a fcut mascarea rosturilor dintre plci úi de la marginea superioar a placajului, cu baghete delemn vopsite sau lustruite ori cu profile din PVC, conform indicaiilor din proiect; baghetele sau profilele montatetrebuie s aib aceeaúi culoare pe toat lungimea lor úi s fie bine fixate ;

b) denivelrile placajului, produse în urma dezlipirii de stratul suport a unor pri de placaj care nu au fost bine

lipite ; în asemenea cazuri se vor scoate plcile respective úi se vor lipi din nou, îns numai dup ce se va rzuiadezivul de pe spatele plcilor úi de pe suprafaa suport úi numai dup ce acesta va fi din nou pregtit în modcorespunztor.

Abaterile admisibile de care trebuie s se in seama la aprecierea calitii placajelor din fibre de lemn, emailatesau melaminate, sunt indicate în tabelul din anexa X.l.'

5.13 La placajele executate cu plci tip marmoroc, prefabricate, în unele încperi din interiorul cldirilor civile(holuri, birouri, sli de recepie, vestibuluri, sli de bibliotec etc.) se va controla îndeplinirea aceloraúi condiiimenionate la pct. 5.4.

ANEXA X-1

ABATERI ADMISIBILELA RECEPIA CALITATIV A PLCILOR

1. Plci exterioare

a) Placaje din piatr natural úi piatra artificial nears (betoane cu parament brut)

Denivelarea relativ a plcilor la suprafeele úlefuite sau lustruita

- din roci vulcanice 0,5 mm în sens orizontal úi 1 mm în sens vertical (pe o suprafa de 3 m2);

- din marmur úi piatra calcaroas

0,5 mm dar maximum în 3 locuri pe 1 m2

La suprafeele buciardate sau gradinate cu cadru

- din marmur úi din granit 1 mm, dar în cel mult 2 locuri

- din calcar moale 1,5 mm, idem ;

Devierea placajului de Ia planul vertical la suprafeele úlefuite sau lustruite

- din roci vulcanice 0,5 mm pe 1m, dar maximum 3 mm pe întreaga înlime a peretelui.


- din marmur úi granit 2 mm pe1 m, dar maximum 10 mm pe întreaga înlime a placajului.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


- din calcar moale 2,5 mm la 1 m, dar maximum 10 mm pe întreaga înlime a placajului.

Devierea rosturilor de la vertical sau orizontal la suprafeele úlefuite sau lustruite

- din roci vulcanice pe vertical nu se admite iar pe orizontala se admite maximum 1 mm la o placa

- din marmur úi piatr calcar 0,05% din lungimea total a rostului úi maximum 1,5 mm


- din marmur úi granit 0,1% din lungimea rostului úi maximum 3 mm

ùtirbituri la muchii la suprafeele úlefuite sau lustruite

- din roci vulcanice maximum dou útirbituri pe 1 m2 úi o adâncime de max. 0,5 mm ;

- din marmura úi piatr calcar maximum trei útirbituri pe 1 m2 si o adâncime de max. 0,5 mm ;


- din marmur úi granit; maximum trei útirbituri pe 1 m2 cu o adâncime de max. 2 mm

- din calcar moale maximum patru útirbituri pe 1 m2 cu o adâncime de max. 3 mm ;

Abateri la dimensiunile rosturilor. La suprafeele úlefuite sau lustruite

- din roci vulcanice 0,3 mm pe vertical úi 0,5 mm pe orizontal ;

- din marmur úi piatr calcar ,5 mm


- din marmur si granit .... 2 mm

- din calcar moale 4 mm

b) Placaje din plci ceramice smluite

- Devierea de la planeitate a plcilor de formate mici (2x2. 2,0X2,5, 4x4 úi 5x5 cm) lipite pe hârtie (distana dintredreptar úi suprafaa placajului) 2 mm

- Devierea de la verticalitate a plcilor de formate mici (2x2, 2,5x2,5, 4x4 úi 5X5 cm) lipite pe hârtie (distana dintredreptar úi suprafaa placajului) 2 mm

- Devierea rosturilor dintre plcile placajului 0,5 mm la o plac

- ùtirbituri la muchiile plcilor maximum dou útirbituri pe 1 m2 úi cu o adâncime de max. 0,2 mm

c) Placaje din crmid aparent

- Devierea de la planeitate (distana dintre dreptar úi suprafaa placajului) 2 mm

- Devierea de la verticalitate a placajului nu se admite

- Devierea rosturilor orizontale dintre crmizile aparente 1 mm la o plac

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


- Poriuni neumplute cu mortar in rosturi nu se admit

d) Placaje din plci tip marmoroc, prefabricate

- Deschideri între plcile prefabricate ale placajului max. 3 mm

- Deschideri la racordrile placajului cu alte tipuri de finisaje, tâmplrie, obiecte de instalaii

- Pete pe suprafaa placajului, rezultate din ptrunderea la suprafa a materialului adeziv sau din alte cauze nu seadmit

2. Placaje interioare

a) Placaje din plci de faian sau de majolic

- Devierea de Ia planeitate si verticalitate a suprafeei placajului (distana dintre dreptar úi suprafaa placajului) 2mm

- Devierea rosturilor dintre plcile placajului 1 mm la o plac

- ùtirbituri sau lips de glazur la muchiile suprafeelor glazurate ale plcilor max. una la o plac pe o suprafa de4mm2

- Poriuni neumplute cu lapte de ciment alb în rosturi nu se admit

- Locuri neumplute cu glazur pe suprafaa placajului max. dou pe m2 cu o suprafa de 2 mm2

- Fisuri pe suprafaa placajului . nu se admit

b) Placaje din plci ceramice smluite (ca la pct. 1 b)

c) Placaje din plci tip marmoroc, prefabricate ca la pct. 1 d)

d) Placaje din plci din fibre de lemn emailate sau melaminte

- Abateri locale de Ia planeitate úi verticalitate pe suprafaa plcilor (distana între dreptar úi suprafaa plcilor) max.2 mm

Curburi sau frânturi vizibile pe suprafaa placajului nu se admit

- Lipsa de chit în rosturile dintre plci nu se admit

- Pete pe suprafaa placajului . nu se admit

- Poriuni de plci dezlipite de pe suport nu se admit.

- Guri de strpungere pentru instalaii vizibile de sub rozetele de mascare nu se admit'

- Liniile de intersecie ale placajului la colurile ieúinde úi intrânde, muchii etc perfect verticale

- Limea rosturilor dintre plci 9; perfect uniform

ANEXA X-2


1. STAS 233—83 Plci din faian pentru placarea pereilor interiori

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


2. STAS 7813—80 Plci ceramice CESAROM.

3. STAS 8095—80 Plci decorative din hârtie stratificat (HDS).

4. STAS 6438—83 Plci din aúchii de lemn (PAL). Plci presate perpendicular pe fae.

5. STAS 7577—80 Plci emailate din fibre de lemn. Condiii generale

6. STAS 8561— 30 Plci lignocelulozice. Panouri stratificate din plci din fibre de lemn dure.

7. STAS 1245—80 Plci lignocelulozice. Placaj din fag pentru lucrri de interior.

8. STAS 8616—80 Plci lignocelulozice. Plci fonoabsorbante din fibre de lemn.

9. STAS 8658—80 Plci lignocelulozice. Plci din aúchii de lemn extrudate (PAL-RM).

10. STAS 7578—80 Plci lignocelulozice. Plci melaminate din fibre de lemn. Condiii generale.

11. STAS 451—80 Plci, plinte

úi scafe din beton, mozaicate.

12. STAS 5939—80 Plci din gresie ceramic.

13. STAS 9110—78 Pietre naturale fasonate pentru construcii. Reguli de verificarea calitii.

14. C.6—75 Instruciuni tehnice pentru efectuarea placajelor interioare din faian, majolic úi plci ceramicesmluite CESAROM (Bul. Construciilor nr. 8/75).

15. C.86—75 Instruciuni tehnice privind executarea placajelor din profile de PVC rigid (Bul. Construciilor nr. 7/ 75).

16. C.70—70 Normativ pentru executarea placajelor interioare cu plci emailate din fibre de lemn (Bul.Construciilor nr. 8/70 úi broúura MCInd 1970).

17. C114—69 Instruciuni tehnice pentru folosirea marmorocului pentru lucrri de finisaje interioare úi exterioare(Bul. Construciilor nr. 3/1970).

[top]

CAIETUL XI. ZUGRVELI, VOPSITORII, TAPETE


1.1. Prevederile din prezentul capitol se refer la lucrrile de zugrveli úl vopsitorii interioare úi exterioare alecldirilor, indiferent de compoziia lor úi de natura suprafeelor pe care se aplic, cât úi la lucrrile de tapete ce seaplic în interiorul încperilor de locuine úi social-culturale.

1.2. Condiiile de stabilire a calitii vopsitoriilor nu se refer úi la vopsitoriile destinate proteciilor anticorozive caresunt tratate separat.


2.1. Zugrvelile, vopsitoriile úi tapetele fiind lucrri destinate a rmâne vizibile, calitatea lor din punct de vedere al

aspectului poate fi verificat oricând, chiar dup terminarea întregului obiect úi în consecin nu este necesar a se încheia proces-verbal de lucrri ascunse.

2.2. Certificarea calitii suportului, pe care se aplic zugrvelile, vopsitoriile, tapetele, se va face în cadrul

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


verificrii executrii acestui suport (tencuieli, zidrii, betoane, gleturi elemente de tâmplrie din lemn sau metalic,elemente de instalaii etc).

Este interzis a se începe executarea oricror lucrri de zugrveli, vopsitorii, tapete înainte ca suportul, în întregimesau succesiv pentru fiecare poriune, s fi fost verificat cu atenie de ctre úeful punctului de lucru privind îndeplinirea condiiilor de calitate pentru stratul suport (aspect, umiditate, rezisten).

2.3. Verificarea calitii zugrvelilor, tapetelor, se va face numai dup uscarea lor complet.

2.4. Înainte de începerea lucrrilor de zugrveli, vopsitorii, tapete este necesar a se verifica dac au fost executateúi recepionate toate lucrrile destinate a le proteja (de ex. învelitori, streaúini etc.) sau a cror execuie ulterioar ar putea provoca deteriorarea lor (de ex. conducte pentru instala ii, tâmplrii etc.) precum úi c au fost montatetoate piesele auxiliare (dibluri, console, supori pentru obiecte sanitare sau elemente de înclzire, colare etc).

2.5. Toate materialele pot fi introduse în lucrare numai dac în prealabil s-a verificat de ctre conductorul etnic allucrrii c au fost livrate cu certificat de calitate, care s confirme c sunt corespunztoare normelor respective úicorespund paletarului coloristic dat în proiect.

2.6. Pe parcursul executrii lucrrilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de execuie, prevzut înprescripii tehnice, utilizarea reetelor úi compoziiei amestecurilor indicate în aceleaúi prescripii, precum úiaplicarea straturilor succesive necesar a se urmri aplicarea msurilor de protecie împotriva uscrii bruúte (de ex.prin vânt, însorite), splrii prin ploaie sau îngherii, surse de praf sau vapori cu substane chimice.

2.7. Verificrile care se efectueaz la terminarea unei faze de lucrri, se vor face cel puin câte una la fiecare încpere úi cel puin una la fiecare 100 m2.

La recepia preliminar se va efectua direct de ctre comisie aceleaúi verificri dar cu o frecven de minimum 1/5din frecvena precedent.

3. Verificri pe faze de lucrri Zugrveli

3.1. Prin examinarea vizual se verific urmtoarele :

a) Corespondena zugrvelilor interioare úi exterioare cu prevederile proiectului úi cu dispoziiile ulterioare ;

b) aspectul suprafeelor zugrvite in culori de ap, precum úi al acelora în calcio-vechio ; ele trebuie s aib un tonde culoare uniform, s nu prezinte pete, scurgeri, stropi, búici úi cojiri, fire de pr sau urme de la pensul saubidinea ; urmele de bidinea sunt admise numai dac sunt vizibile pân la o distan de cel mult 1 m la suprafaazugrvit ; nu se admit corecturi sau retuúri locale care distoneaz cu tonul general, chiar la distane mai mici de1 m ; pe suprafeele finisate prin stropire trebuie ca stropii s fie repartizai uniform, afar de cazul când princondiiile speciale ale lucrrii s-a prescris o repartizare neuniform ;

c) uniformitatea desenului la zugrveli interioare executate cu rol, burete sau pânz de sac ; la asemenea desenenu sunt admise pete sau srituri úi nici suprapuneri sau lipsuri ale desenului; în caz de execuie cu rola se admite

lipsa desenului numai la legtura a dou fâúii vecine de desene, dar pe o lime de cel mult 1 mm.

3.2. Aderena zugrvelilor interioare úi exterioare se va constata prin frecare uúoar cu palma pe perete. Ozugrveal aderent nu trebuie s se ia pe palm.

3.3. Rectilinitatea liniaturilor de separaie se va verifica cu ochiul úi la nevoie cu un dreptar de lungime adecvat.Ele trebuie s fie fr înndiri úi de o lime uniform pe toat lungimea lor.

Se admit la un perete cel mult dou devieri izolate, care s nu se abat de la linia dreapt cu mai mult de 2 mm.

Vopsitorii

3.4. Înainte de începerea verificrii calitii vopsitoriilor se va controla mai întâi dac la vopsitoriile în ulei sau lacele pe baz de polimeri s-a format pelicula rezistent, fapt ce se constat prin ciocnirea uúoar a vopseli cudegetul în mai multe puncte.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


3.5. Prin examinarea vizual se va verifica aspectul vopsitoriilor, avându-se in vedere urmtoarele :

a) Suprafeele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie s prezinte pe toat suprafaa acelaúi ton deculoare úi acelaúi aspect lucios sau mat, dup cum se prevede în proiect sau în mostrele stabilite.

Vopseaua de orice fel trebuie s fie aplicat pân la „perfect curat", adic s nu prezinte straturi strvezii úi nicipete, desprinderi, cute, búici, scurgeri, lipsuri de buci de pelicul, crpturi ori fisuri, care pot genera în viitor

desprinderea stratului, aglomerri de pigmeni, neregulariti cauzate de chituire sau úlefuire necorespunztoare,urme de pensul, urme de vopsea insuficient frecat înainte de aplicare etc.

b) La vopsitoriile executate pe tâmplrie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicul de vopsea a suprafeelorde lemn sau metalice, bine chituite úi úlefuite în prealabil, se va controla ca accesoriile metalice vizibile (úilduri,drucre, cremoane, olievere etc.) s nu fie ptate de vopsea.

c) nu se admit pete de mortar sau zugrveal pe suprafeele de tîmplrie vopsite, sau care urmeaz a fi vopsite.

d) Pentru controlarea pregtirii corecte a suprafeelor de tâmplrie înaintea vopsirii (curirea, úlefuirea, chituirearosturilor etc.) se vor face verificri prin sondaje în diverse puncte, înlturându-se cu grij vopseaua pân la stratulsuport.

e) Se va examina vizual dac evile, radiatoarele, convectoarele, aerotermele, ventilatoarele etc. sunt vopsite înculorile prescrise úi dac vopseaua este de culoare uniform, fr pete, urme de pensul, crpturi sau altedefecte. Cu aceeaúi atenie se va controla dac pregtirea feelor laterale úi spatele acestor piese úi aparate suntvopsite pe toate elementele, fr locuri neacoperite, umflturi etc.

Pentru verificarea suprafeelor din spatele conductelor, radiatoarelor etc. se va folosi oglinda. De asemenea, se vacontrola prin câteva sondaje dac vopseaua este aplicat pe suprafeele corect pregtite în prealabil úi dac esteexecutat conform proiectului (curirea de rugin sau mortar, aplicarea succesiv a straturilor prevzute înproiect).

f) Bordurile, frizurile úi liniatura trebuie s fie de aceeaúi lime pe toat lungimea, s nu prezinte curburi saufrânturi pe acelaúi aliniament, iar înndirile s nu fie vizibile de la distan mai mare de 1 m.

g) Separaiile dintre vopsitorii úi zugrveli pe un acelaúi perete, precum úi cele dintre zugrveala pereilor úi tavanetrebuie s fie distincte, fr suprapuneri, ondulaii etc. Verificarea rectilinitii liniilor de separaie se va face cu undreptar de lungime cât mai mare ; la aceast verificare trebuie ca pe un întreg perete s nu existe mai mult dedou devieri izolate úi care s nu se abat de la linia dreapt cu mai mult de 2 mm.

3.6. Calitatea lucrrilor de vopsitorie executate pe piesele metalice se va verifica în acelaúi mod ca la celelaltelucrri de vopsitorie, prevzute în prezentul capitol.

Tapete

3.7. Verificarea calitii lucrrilor de tapetare se va face numai dup ce timp de 14 zile temperatura aerului in

camera respectiv a fost stabilizat la circa +18°C, iar umiditatea relativ a aerului la 50—60%.

Temperatura úi umiditatea vor fi msurate cu termometre úi umidometre, de ctre delegatul laboratorului deúantier.

3.8. Se va controla dac s-a respectat tehnologia de execuie privind pregtirea úi amorsarea suprafeelor úiaplicarea hârtiei de ziar într-un strat sau dou straturi, peste care s-a fixat tapetul.

3.9. Tapetele aplicate trebuie s fie identice cu modelele indicate prin proiect sau cu mostrele cuvenite întreexecutant úi beneficiar.

Toate fâúiile trebuie s aib absolut aceeaúi culoare úi nuan.

3.10. Lipirea tapetelor trebuie s fie realizat uniform pe întreaga suprafa a fiecrei fâúii în perete, fr s existeporiuni neaderente, umflturi (pungi de aer), cute sau neregulariti specifice, cauzate de pregtireanecorespunztoare a stratului suport.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


3.11. Fâúiile de tapet trebuie s fie dispuse vertical, verificarea fcându-se cu firul cu plumb úi neadmiându-se niciun fel de abatere de la verticalitate.

3.12. La suprapunerea fâúiilor pe vertical trebuie s se respecte regula ca muchia fâúiei de deasupra s fieorientat spre fereastr, pentru ca s nu creeze umbre pe peretele respectiv. Aceast condiie nu este aplicat lapereii paraleli cu cei pe care se afl ferestrele ; aici fâúiile se pot suprapune în orice fel, cu condiia ca s serespecte pe tot peretele cu acelaúi sens de suprapunere.

n ceea ce priveúte tapetele tip T.R. (tapete în relief), acestea se vor aplica cu marginile cap la cap, întrucât datorit modelelor în relief în care se fabric, ele nu se pot monta cu marginile suprapuse.

3.13. La suprapunerile de fâúii, potrivirea desenului celor dou fâúii vecine trebuie s fie cât mai exact ; în puncteizolate se poate admite o nepotrivire de maximum 1 mm.

3.14. La lipirea lor cap la cap fâúiile trebuie s fie perfect potrivite, astfel ca linia de demarcaie s nu poat fiobservat decât pân la cel mult 2 m distan.

3.15. La muchiile intrânde sau ieúinde ale pereilor încperii rosturile verticale dintre fâúii trebuie s fie realizate la10—15 cm de muchia respectiv.

3.16. Nu se admit suprafee neacoperite, lipituri suplimentare, suprapuneri suprtoare ale desenului sau exfolieripe lâng pervazuri, întreruptoare, prize etc.

3.17. Dac la racordarea tapetului cu planul tavanului nu este prevzut o baghet racordarea trebuie s fierealizat pe o linie dreapt de alt culoare úi care la examenul vizual s apar ca perfect omogen continu úiorizontal úi de aceeaúi lime pe toat lungimea ei.

ANEXA XI-1


1. STAS 8341—75 Tapet lavabil pe baz

de polimeri cu suport de hârtie.

2. STAS 8839—72 Hârtie suport pentru tapetele lavabile pe baz de polimeri.

3. C.3—76 Normativ pentru executarea úi recepionarea lucrrilor de zugrveli úi vopsitorii {Buletinul Construciilornr. 5/76, 6/1977 úi 1/1978).

4. C.4—77 Instruciuni tehnice pentru aplicarea tapetelor Buletinul Construciilor nr. 12/1977 úi broúur).

[top]

CAIETUL XII. PARDOSELI


1.1. Prevederile prezentului capitol se aplic la toate lucrrile de pardoseli, executate în cldiri de orice tip úi cu îmbrcmini din : lemn (pavele, duúumele, parchete), piatr natural úi artificial, pmânt, materiale bituminoase,plci úi covoare din materiale sintetice (plastice).

1.2. În cazul pardoselilor speciale cu rol de protecie anticoroziv, prevederile prezentului capitol trebuie completatecu prescripii tehnice specifice úi cu condiiile tehnice speciale, predate de proiectant.


2.1. Orice lucrare de pardoseli va fi început numai dup verificarea úi recepionarea suportului, operaii care seefectueaz úi se înregistreaz conform prevederilor capitolelor respective, inclusiv în ce priveúte realizarea

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


elementelor geometrice.

2.2. O atenie deosebit trebuie acordat cazurilor în care suportul este constituit din pmânt. balast, nisip, pietriú pentru care trebuie s existe dovada realizrii gradului de compactare prevzut în proiect sau în prescripiiletehnice specifice ; de asemenea elementele de construcii úi instalaii trebuie s fie executate, verificate úirecepionate înaintea începerii lucrrilor de pardoseli (ex. canale, instalaii, strpungeri, izolaii etc.) ; trebuie s fieterminate úi toate lucrrile a cror executare interioar ar putea degrada pardoselile.

2.3. Toate materialele, semifabricatele úi prefabricatele, care intr în componena unei pardoseli, pot fi introduse înlucrare numai dac în prealabil :

- s-a verificat de ctre conductorul tehnic al lucrrii c au fost livrate cu certificat de calitate, care s confirme c sunt corespunztoare normele respective ;

- au fost depozitate úi manipulate în condiii care s evite orice degradare a lor ;

- s-au efectuat la locul de punere în oper — dac prescripile tehnice specifice sau proiectul le cer — încercrilede calitate.

Betoanele úi mortarele, provenite de la staiile centralizate chiar situate in incinta úantierului, vor fi introduse înlucrare numai dac transportul este însoit de documente din care s rezulte cu precizie caracteristicile fizice,mecanice úi de compoziie.

Pentru beton se vor respecta úi prevederile caietului „Betoane: din prezentul normativ.

2.4. Principalele verificri de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt :

- aspectul úi starea general ;

- elementele geometrice (grosime, planeitate, pante);

- fixarea îmbrcminii pe stratul suport;

- rosturile ;

- racordrile cu alte elemente de construcii sau instalaii ;

3.1. La pardoselile din pavele de lemn se vor verifica :

- fixarea în stratul de poz alctuit din nisip (se consider c aceasta este bun când la 6 lovituri date în acelaúi loccu maiul de 35 kg de la 50 cm înlime, înfundarea maxim a pavelei este de 3 mm); verificarea se va face câteuna la fiecare 100 m3 ;

- deschiderea úi uniformitatea rosturilor ; abaterea maxim admis este de ±1 mm, fa de prevederile prescripiilortehnice, frecvena verificrii va fi de 5—6 sondaje la fiecare 100 m2;

- umplerea rosturilor cu mastic bituminos sau cu mortar asfaltic pe adâncimea minim de 30 mm ; verificarea se va

face cu frecvena de dou, trei sondaje la fiecare 100 m2;

- existena rosturilor continue umplute cu mastic bituminos în lungul pereilor, în jurul maúinilor, strpungerilor etc.

- abaterea maxim admis la limea acestor rosturi este de ± 5mm;

- mrimea úi continuitatea pantelor; abaterea maxim admis este de ± 2,5 mm/m;

- componena úi grosimile straturilor succesive ; abaterea maxim admis este de ± 10% din valoarea grosimiistraturilor.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


La acest tip de pardoseal nu se încheie procese-verbale de lucrri ascunse.

3.2. La pardoseli din parchet se vor verifica :

- dimensiunile pieselor de parchet sau ale panourilor de parchet mozaic ; abateri admisibile sunt conformprevederilor din STAS 228/1-80.

- umiditatea stratului suport de nisip, mortar de ciment sau beton ; maximum admis 3% (pentru nisip se determin conform STAS 4606-80 ; pentru mortar de ciment sau beton se determin cu aparatul „Higromete" sau prinaplicarea cu o pensul curat pe o poriune de 2x5 cm din suprafa, a unei soluii de fenolftalein în alcool, înconcentraie de 1% ; Ia umiditi peste 3%, betonul sau mortarul de ciment se coloreaz în violet sau în roz intens);

- meninerea climatului din încperi la temperatura de minimum +5°C úi umiditatea relativ a aerului de maximum65% ;

- planeitatea si orizontalitatea pardoselii; abaterea maxim admis este de ± 3 mm, în cazul planeitii suprafeei úide ± 2 mm/m în cazul orizontalitii pardoselii;

- montarea la acelaúi nivel a lamelor sau panourilor alturate ;

- mrimea rosturilor dintre lamele sau panouri; în câteva puncte izolate, limea maxim admis a rosturilor este decalitatea rindeluirii (nu se admit asperiti la palpare) ;

- fixarea lamelelor pe suport (la srituri de 30 cm nu se admite ca pardoseala s se miúte sau s scârâie, în cazulprinderii cu cuie ; în cazul lipirii cu adeziv, la proba prin ciocnire uúoar cu un ciocan de zidar, sunetul trebuie s fie plin) ;

- existena rosturilor ling perei.


3.3. La pardoselile din piatr artificial nears executate cu suprafee continui se vor verifica, conform STAS2560/1-83 úi STAS 2560/3-84 :

- aspectul, starea general a suprafeelor, modul de racordare cu suprafeele verticale ;

- planeitatea úi orizontalitatea, abaterea maxim admis este de dou unde cu sgeat de maximum ± 2 mm;

- pantele, dac sunt prevzute in proiect;

- (abaterea maxim admis este de ± 2,5 mm/m, dar numai în poriuni izolate) ;

- denivelarea între panourile adiacente rosturilor de dilataie maximum admis ± 1,0 rnm ;

- corespondena între poziia rosturilor de dilataie al îmbrcminii úi cele ale stratului suport;

- aderena la stratul suport (prin ciocnite cu ciocanul de zidar) ;

- în cazul îmbrcminilor de beton sau beton armat, cu sarcini importante, se vor efectua úi verificrile prescrise încaietul „Betoane" din prezentul normativ.

La aceste tipuri de pardoseli se vor întocmi procese-verbale de lucrri ascunse numai pentru armturi úi stratul deacoperire a acestora.

3.4. La pardoselile din piatr

artificial

sau nears

executate din elemente prefabricate se vor verifica conformSTAS 2560/1-83 úi STAS 2560/3-84 :

- planeitatea úi pantele ; abaterile maxime admise sunt conform prevederilor din STAS 2560/1-83 ;

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


- denivelrile dintre 2 elemente prefabricate alturate ; maximum admis : ± 0,5 mm, pentru plci prefabricate dinpiatr artificial ars sau nears úi ± 1,00 mm, pentru crmizi úi dale de beton prefabricate pe úantier ;

- corespondena între poziia rosturilor de dilataie ale îmbrcmintei úi cele ale stratului suport;

- aderena la stratul suport (prin ciocnire cu ciocanul de zidar) ;

- mrirea rosturilor ; abaterile maxime admise sunt conform prevederilor din STAS 2560/1-83.

La aceste tipuri de pardoseli nu se încheie procese-verbale de lucrri ascunse.

3.5. La pardoselile din piatr natural se vor verifica :

- planeitatea pardoselii; abaterea maxim admis este de dou unde cu sgeata de maximum ± 2,0 mm ;

- pantele, dac sunt prevzute în proiect; abaterea maxim admis este de ± 2,5 mm/m, dar numai în poriuniizolate ;

- denivelarea între plcile de piatr natural ; abaterea maxim admis între dou plci de piatr natural aúezatealturat, este de ± 0,1 mm ;

- mrimea rosturilor ; abaterea maxim admis este de ± 0,1 mm ;

- aderena la stratul suport (prin ciocnirea cu ciocanul de zidar).


3.6. La pardoselile din pmânt se vor verifica :

- aspectul úi starea general a suprafeei pardoselii ;

- planeitatea pardoselii; abaterea maxim admis este de ± 8,0 mm, dar numai în locuri izolate ;

- grosimea pardoselii ; abaterea maxim admis este de ± 10 mm fa de grosimea din proiect.


3.7. La pardoselile cu covoare úi dale flexibile din clorur de polivinil se vor verifica :

- dimensiunile covoarelor úi dalelor flexibile ; abaterile admisibile sunt conform prevederilor din STAS 7361-80 siSTAS 7915-80 ;

- aspectul úi starea generala a suprafeei stratului suport; nu se admit adâncituri, bavuri sau alte asperiti;

- umiditatea stratului suport; maximum admis este de : 2,5°/ 0 (în procente de greutate), în cazul lipirii cu Romeltexúi 7%, în cazul lipirii cu Aracet D 50 S, iar msurarea se face prin metodele indicate la pct. 3.2 „pardoseli dinparchet" ;

- meninerea climatului din încperi la temperatura minim de +16°C úi umiditatea relativ a aerului de maximum65% ;

- aspectul úi starea general a suprafeei pardoselii ; nu se admit : pete, poriuni în relief sau adâncituri, coluri úimargini nelipite, umflturi, denivelri la rosturi;

- mrimea rostului dintre dou fâúii de covor sau dou dale flexibile, alturate ; limea maxim admis a rostuluieste de : 0,5 mm lime la covor úi 0,4 mm lime la dale flexibile ;

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


- aderena la stratul suport (la proba prin ciocnire uúoar cu un ciocan de zidar, sunetul trebuie s fie plin) ;

- modul de croire úi psuire a unui covor (dala flexibil) la racordarea sa cu o pardoseal de alt natur, lastrpungeri .sau la contactul su cu diferite obiecte fixate pe stratul suport etc.

La aceste tipuri de pardoseli nu se încheie procese-verbale de lucrri ascunse.

3.8. La pardoselile din materiale bituminoase se vor verifica :

- denivelrile stratului suport; abaterea maxim admis, izolat este de : ±15,0 mm, în cazul unui strat suport elasticúi ±10,0 mm, în cazul unui strat suport rigid.

- pantele stratului suport, dac sunt prevzute în proiect ; abaterea maxim admis, pe poriuni izolate, este de :±5mm/m, în cazul unui strat suport elastic úi ±3 mm/m, în cazul unui strat suport rigid ;

- aspectul úi starea general a suprafeei pardoselii;

- planeitatea suprafeei pardoselii; abaterea maxim admis este de dou unde cu sgeata de maximum ±4,0 mm,dar numai pe poriuni izolate ;

- aderena la stratul suport; verificarea se face prin Iovire (îmbrcmintea este aderent dac prezint un sunetplin).


4. La verificarea pe faze de lucrri se vor efectua direct (în afara examinrii — unde este cazul — a existenei úiconinutului proceselor-verbale de lucrri ascunse), aceleaúi verificri ca úi cele prescrise pentru parcursullucrrilor.

Verificrile de aspect se vor efectua încpere cu încpere ; pentru verificrile ce comport msurtori saudesfaceri, se vor efectua sondaje cu frecvena de 1/4 din aceea prescris pentru verificrile pe parcurs.

Pentru verificrile pentru care la pct. 3 nu se indic frecvena la încheierea fazei de lucrri se va efectua câte unsondaj pentru fiecare încpere, dar cel puin unul la fiecare 50...100 m2 dup importana lucrrii, inclusiv pentrustabilirea existenei úi grosimii straturilor componente.

În cazul existenei in alctuirea pardoselii a unor lucrri ascunse, frecvena sondajelor va fi de 1/5 din aceeaprescris pentru parcursul lucrrilor.

Pentru cazul pardoselilor din beton simplu sau armat se vor aplica úi prevederile din caiet V al acestui normativ.

Rezultatele verificrilor úi recepiile pe faze de lucrri se consemneaz în procese-verbale, conform instruciunilorrespective.

5. La recepia preliminar a obiectului se vor efectua :

- examinarea úi controlul documentelor încheiate pe parcursul lucrrilor úi pe faze de lucrri;

- verificri directe úi anume : pentru aspect, cel puin la 1/5 din încperi, dar minimum o verificare la fiecare 200 m2;pentru cele ce comport msurtori úi desfaceri, verificrile directe se vor efectua cu frecvena minim de 1/4 dinaceea prescris pentru încheierea fazelor de lucrri.

6. Pardoseli anticorozive. Recepia lucrrilor

6.1. Recepia lucrrilor se va face pe msura executrii fiecrui strat component al structurii de pardoseal,constatrile fcute, fiind consemnate în procese verbale pentru lucrri ascunse.

Nu se va începe executarea unui nou strat component al structurii de pardoseal decât numai dup remedierea

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


deficienelor constatate Ia stratul anterior.

6.2. La stratul de beton de rezisten al pardoselilor se va verifica : marca betonului, grosimea, armarea conformindicaiilor din proiect, aspectul betonului care trebuie s fie compact, fr goluri sau segregri, cota de nivel alsuprafeelor betonului.

6.3. La betonul de egalizare úi de pant se verific în timpul execuiei marca betonului úi gradul de

impermeabilitate, pe baz de analize de laborator.

Suprafaa betonului de egalizare úi de pant trebuie s fie lipsit de fisuri, crpturi, spargeri, goluri, nu trebuie s fie friabil, iar la ciocnire trebuie s aib sunet metalic. Dac se constat defecte ale betonului, stratul friabil se îndeprteaz pân la suport sntos úi se face in mod corespunztor.

La betonul eposidic úi betonul apoxidic cu adaos de gudron se va verifica : întrirea, grosimea stratului înamplasamentul sifoanelor de pardoseal, planeitatea suprafeei, pantele ctre sifoanele de pardoseal, rugozitateasuprafeei.

De asemeni se va verifica executarea corect a ridicaturilor verticale, scafe, reborduri la strpungeri, goluri demontaj, etc.

6.4. Înainte de a se trece la executarea straturilor din beton epoxidic, beton apoxidic cu adaos de gudron deprotecie anticoroziv úi uzur se va verifica umiditatea betonului de rezisten úi respectiv a betonului de egalizareúi de pant.

Umiditatea se verific cu umidometrul, în cel puin un punct la fiecare 10 m2. Nu se admite aplicarea straturilor deprotecie anticoroziv pe suprafaa cu umiditate mai mare decât cea prescris în prezentul normativ.

6.5. Verificarea calitii materialelor de protecie (foii materiale de pozare, rostuire, materialele de amorsare,placaje anticorozive, materiale aplicabile sub form de mas de úpaclu) se face prin examinarea certificatelor decalitate úi vizual. In caz de dubiu, materialele vor fi supuse unor incercri ce se vor efectua la furnizor sau la un altlaborator de specialitate.

6.6. Verificarea stratului de hidroizolaie anticoroziv în cazul materialelor aplicabile în straturi multiple se va facevizual urmrindu-se continuitatea hidroizolaiei.

In cazul hidroizolaiei din folii anticorozive se va verifica aderena, prin ciocnire cu un ciocan de lemn pe întreagasuprafa insistându-se la margini úi îmbinri. În cazul în care se constat defecte de lipire ce depúesc 10 cm2 lafiecare 10 m2 de suprafa verificat, se va proceda la înlturarea foliei pe aceste zone úi la repararea poriunilordefecte.

6.7. În cazul placajelor anticorozive se va proceda la ciocnirea tuturor plcilor la 24 ore de la pozare. In cazuldepúirilor defectelor admise de maximum 10 cm 2 la fiecare 10 m2 suprafaa verificat, se va proceda la înlocuireaplcilor sau crmizilor neaderente.

n timpul pozrii se va verifica la terminarea fiecrei suprafee de 100 m2, respectarea dimensiunilor rosturilor úiadîn-cimii de îngropare a placajului, conform proiectului.

Verificarea se face prin msurtori directe.

In cazul unor abateri mai mari decât cele admisibile (abateri la dimensiunile rosturilor lime + 2 mm úi — 1 mm,adincime + 2 mm), se va proceda la îndeprtarea placajului din zonele de defecte.

Verificarea întririi materialelor de rostuire se face prin minimum 3 msurtori pe 5 m2 de placaj, prin zgîriere cu uncui de oel. Dac se constat ptrunderea cuiului în materialul de rost, se va proceda Ia înlocuirea acestuia.

6.8. La stratul de protecie anticoroziv si de uzur din mase de úpaclu epoxidice, se va verifica întrirea suprafeei(prin minimum 3 msurtori la 10 m2) prin zgâriere cu un cui de oel.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


Se va verifica de asemenea planitatea suprafeei, pantele ctre sifoane de pardoseal, strpungerile pentruconducte úi cable electrice, postamentele pentru utilaje, scafe úi plinte la perei úi stilpi.

6.9. Pardoselile anticorozive continui úi discontinui recomandate în prezentul normativ se pot da în exploatare dup minimum 115 zile de la terminarea execuiei. In aceast perioad este obligatoriu s se menin în halele în careau fost executate o temperatur de minimum +20°C, pentru reticularea complet a maselor anticorozive utilizate.

ANEXA XII-1

LISTA PRESCRIPIILOR TEHNICE DE BAZA CU APLICARE OBLIGATORIE

1. STAS 33-14/2—75 Pavele din lemn masiv pentru pavaje. Condiii tehnice generale de calitate.

2 STAS 228/1—77 Parchet din lemn masiv pentru pardoseli. Condiii generale.

3 STAS 2560/1—75 Pardoseli din piatr artificial nears. Condiii tehnice de calitate.

4. STAS 2560/2—75 Pardoseli din piatr artificial ars. Condiii tehnice de calitate.

5. STAS 2560/3—76 Pardoseli din piatr artificial ars úi nears. Reguli úi metode de verificare.

6. STAS 7361—80 Covor úi dale din policlorur de vinil.

7. STAS 7915—80 Covor úi policlorur de vinii, pe suport textil.

8. STAS 2559—79 Construcii civile, industriale úi agrozootehnice. Imbrcmini din asfalt turnat pentru pardoseli.Condiii tehnice generale de calitate.

9. C 35—82 Normativ pentru executarea pardoselilor (Buletinul Construciilor nr. 11/1982).

[top]

CAIETUL XIII. SCRI, BALCOANE ùI PARAPEI

CAPITOLUL 1. SCRI, BALCOANE ùI PARAPEI PENTRU CLDIRI


1.1. Prezentul capitol cuprinde principalele condiii tehnice de calitate pe care trebuie s le îndeplineasc lucrrilela scri, balcoane úi parapete de orice fel úi din orice materiale, ce se execut pentru cldiri úi alte obiecte de

construcii-montaj, indiferent de destinaia lor.

2. Verificri de efectuat pe parcursul executrii lucrrilor

2.1. Materialele, semifabricatele úi prefabricatele, vor fi introduse în lucrare numai dac, în prealabil s-a verificat dectre conductorul tehnic al lucrrii c au fost livrate cu certificate de calitate.

2.2. In cazul executrii lucrrilor din beton, beton armat, semifabricate úi prefabricate din beton, se vor faceverificrile prevzute în cap. „Beton simplu, beton armat úi beton precomprimat" din prezentul normativ.

2.3. In cazul executrii lucrrilor din alte materiale (zidrie, elemente metalice etc) se vor efectua úi verificrileprevzute în cap. „Zidrii" respectiv cap. „Construcii din oel" etc.

Scrile se vor verifica prin examinare vizual úi msuri locale, s corespund punctelor 2.5 úi 2.9.

2.5. Treptele trebuie s fie de înlime egal úi s corespund ca form, dimensiuni úi mod de finisare a

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


prevederilor proiectului. Intre doua podeúte consecutive treptele trebuie s fie identice, suprafaa lor trebuie s fieorizontal, iar îmbrcmintea trebuie s fie fixat sau aderent de suport úi s corespund condiiilor de calitatecerute pardoselii din acelaúi material (a se vedea cap. „Pardoseli").

2.6. Orizontalitatea treptelor se va verifica la fiecare treapt cu dreptarul úi nivela cu bul de aer. Abaterile limit admisibile sunt cele artate în anexa XIII.l.

2.7. Muchiile treptelor trebuie s fie drepte úi intacte, s nu prezinte ondulaii sau útirbituri. De asemenea, treptelede beton sclivisit sau mozaicat nu trebuie s prezinte reparaii locale ale unor útirbituri produse în timpul execuieidin cauza unei protejri insuficiente a treptelor. In asemenea cazuri se va reface îmbrcmintea pe toat lungimeatreptelor.

2.8. Podestele scrilor trebuie s aib suprafaa plan, fr denivelri între elementele constructive (plci demozaic, gresie, marmur, etc). Verificarea se face cu dreptarul, neadmi ându-se denivelri mai mari decât celeartate în anexa XI1I-1.

2.9. Pardoseala podestelor trebuie s satisfac condiiile de calitate cerute îmbrcmintei respective, iar dac eaeste din acelaúi material ca al treptelor, trebuie s fie executat la fel, afar de cazul când proiectul ar prevedea oalt soluie.

2.10. Balcoanele úi logiile se verific dac corespund prevederilor proiectului : pardoseala úi scafele vor îndeplinicondiiile de calitate cerute, conform prevederilor prevzute în caiet XII al prezentului normativ.

2.11. Se va verifica dac este asigurat scurgerea apelor prin pante racordate Ia gurile arunctoare de ap,executate din tabl, beton etc. Hidroizolaia se va verifica conform prevederilor din cap. „Izolaii".

2.12. Controlul executrii corecte a pantelor se va face turnându-se pe pardoseala balconului o cantitate de ap úiobservându-se dac scurgerea ei se face complet úi corect. Se va verifica existena lcrimarelor úi a dispozitivelorde evitarea prelingerii apei pe faad úi pe balcoane de la nivelele superioare.

2.13. Se va verifica prin vizri úi msurtori adecvate continuitatea pe fiecare faad a logiilor úi a balcoanelor, îngrijindu-se de poziionarea lor corect în timpul execuiei, astfel ca s se respecte cu strictee cotele Ia care au

fost prevzute în proiect úi sa se asigure aspectul estetic al faadei. 2.15. Parapetele s fie verticale pe toat înlimea, verificarea fcându-se cu firul de plumb.

2.16. De asemenea, pe poriunile de aliniament, parapetele nu trebuie s aib ondulaii, curburi sau devieri atât înplanul orizontal cât úi in planul vertical. Verificarea se va face cu dreptarul de 2 m.

2.17. Pe poriunile de curb, parapetele trebuie s se desfúoare cu continuitate pentru a realiza corect curbeleprevzute în proiect. Verificarea se face atât vizual cât úi prin folosirea unor úabloane corespunztoare.

2.18. Suprafaa parapetelor de beton tencuit úi zugrvit trebuie s corespund condiiilor de calitate cerutetencuielii úi zugrvelii respective (a se vedea cap. „Tencuieli" úi cap. „Zugrveli", vopsitorii úi tapete" din prezentul

normativ). 2.19. Parapetele metalice úi de lemn trebuie s corespund formelor arhitecturale úi dimensiunilor din proiect, s fie bine încastrate în vanguri, trepte, podeúte, balcoane etc. Verificarea acestor încastrri se face prin cltinarea úiizbirea fiecrui element în parte.

2.20. Mâna curent mozaicat trebuie s fie executat din materialul úi în condiiile prevzute in proiect úi s corespund formei, dimensiunilor úi coloriturilor stabilite, dându-se o importan deosebit aspectului estetic. Se vaface deci mai întâi o verificare vizual amnunit a calitii úlefuirii úi planeitii suprafeelor, controlând atât cupalma cât úi cu dreptarul de 2 m.

2.21. La mâna curent a parapetelor metalice se va controla ca în punctele de înndire s nu existe praguri cares jeneze la palm. Micile denivelri se vor înltura prin polizare.

2.22 Mâna curent de lemn trebuie s corespund formelor úi dimensiunilor din proiect. Ea trebuie sâ fie croit numai paralel cu fibrele, s fie lustruit, s nu aib noduri, útirbituri, fibre ieúite, crpturi, iar rosturile la înndiri s

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


nu depúeasc 1 mm lime, s nu prezinte praguri úi sâ fie bine chituite.

2.23. La balustradele la care s-a montat profilul „mân curent" din PVC-semirigid s se verifice dac au fostrespectate urmtoarele condiii ;

- profilul trebuie s fie montat astfel incât :

• s nu prezinte denivelri fa de axul platbandei suport ;

• s nu aibe jocuri, s fie în planul parapetului, s fie orice plan perpendicular pe acesta ;

• s se înscrie perfect în curbele de racordare ale platbandei úi s nu aibe gâtuiri sau ondulaii.

2.24. Verificarea acestor condiii se face vizual úi plimbând palma de-a lungul mâinii curente.

• punctele de îmbinare ale profilului úi sudurile trebuie s fie astfel executate încât ele s nu apar vizibil prinschimbri de culoare sau form úi nici s se simt la trecerea palmei ;

• cuplarea profilului pe toat lungimea lui úi mai cu seam pe poriunile curbe între regiunea îmbinrilor s fie

nealterat prin procesul de plastifiere, iar in cazul îmbinrilor prin sudur finisajul s fie bine executat.

3. Verificri de efectuat la recepia preliminar (pe obiect)

3.1. Comisia de recepie preliminar a obiectului procedeaz în cadrul verificrii scriptice, examinând toatedocumentele încheiate pe parcursul executrii lucrrilor inclusiv buletinele de încercare, dispoziiile de úantier,procesele verbale de remedieri sau consolidri, actele de control sau expertizare, avându-se în vedere respectareacu strictee a prescripiilor generale de proiectare în conformitate cu STAS 2965/79.

3.2. In cadrul verificrii directe, comisia de recepie va efectua prin sondaje verificri in numr suficient pentru aú putea forma convingerea asupra corectitudinii actelor prezentate.

De asemenea va proceda la verificri de acelaúi tip ca cele de la pct. 3.1. de mai sus.

3.3. Atunci când se consider c este necesar a se face o verificare a rezistenelor scrilor, balcoanelor,parapetelor, aceasta se va face conform punctelor : 3.4 ; 3.5 ; 3.6 ; 3.7.

3.4. Se aplic regimul de încrcri statice úi dinamice Ia care au fost calculate la aceste lucrri, controlându-secomportarea lor în ansamblu cât úi pe fiecare element în parte.

3.5. Pentru scrile, balcoanelor úi parapetele de fier, lemn sau alt material, în afar de zidrie de beton simplu, seva verifica dac sgeile obinute rmân în limitele admise de normele în vigoare sau de prevederile din proiectpentru construciile respective.

3.6. Pentru elementele din beton armat, aprecierea comportrii lor la aceste încercri se va face conformprevederilor din cap. „Beton simplu, beton armat úi beton precomprimat" al prezentului normativ.

3.7. Pentru scrile úi parapetele ce se execut Ia lucrri de art (poduri, tunele, ziduri de sprijin, úubtraversriferoviare úi rutiere), în afara prezentului normativ, se va avea în vedere respectarea cu stricte e a condiiilor tehnicede calitate prevzute în instruciunile interne, elaborate de institutele de specialitate în proiectarea úi executareaacestor categorii de lucrri, ca IPTANA, IPCF, întreprinderea „Metrou Bucureúti.

ANEXA XIII-1

ABATERI ADMISIBILE LA LUCRRI DE SCRI, BALCOANE ùI PARAPETE

1. Scri

La orizontalitatea treptelor :

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


- denivelare admis la fiecare treapt ... 1 mm/m

- denivelare admis la toat lungimea treptei 2 mm

- la înlimea treptelor 1 mm/treapt

- denivelri admise la podestele scrilor . . 2 mm/m

2. Parapete

- se admite pe toat limea parapetului o deviere a verticalitii de max. 2 mm

- la mâna curent mozaicat se admite o deviere a planeitii de max. 1 mm

- la mâna curent de lemn, rosturile la înndiri nu trebuie s depúeasc în orice punct al profilului 1 mm

NOT: Valorile indicate mai sus sunt aplicate în cazurile curente; în cazurile speciale se vor lua în considera ievalorile prevzute în proiecte, chiar dac ele difer decele curente.

ANEXA XIII-2


1. C 150-84 Normativ privind calitatea îmbinrilor sudate din oel ale construciilor civile, industriale úi agricole (Bul.Constr. nr. 7/1984).

2. C 55-74 Instruciuni tehnice privind montarea profilului mân curent din PVC semirigid (Buletinul Constr. nr.4/1975).

3. C 130-76 Instruciuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor úi betoanelor (Buletinul Construciilornr. 6—1979).

4. C 174-79 Instruciuni tehnice de aplicare a profilului aprtor muchii de treapt din PVC (Buletinul Construciilornr. 6/1975).

5. C 55-74 Instruciuni tehnice privind montarea profilului mân curent din PVC semirigid (Buletinul Construciilornr. 4/1973).

6. STAS 9273-80 Scri metalice.

7. STAS 2924—78 Gabarite pentru poduri, viaducte, pasaje denivelate úi podee.

8. STAS 1244/1— 79 Treceri de nivel clasificare úi modul de asigurare a circulaiei — prescripii generale in funciede categoria de treceri de nivel.

9. STAS 2965—79 Scri interioare — prescripii generale de proiectare.

[top]

CAPITOLUL 2 SCRI, TROTUARE ùI PARAPETE LA PODURI DE CALE FERATA


1.1. La poduri de cale ferat cu sau fr parapete se prevd scri pe taluze.

1.2. Ele au rolul de a permite personalului de întreinere accesul sub pod.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


1.3. Trotuare cu parapete se prevd pe suprastructura úi pe culei, la nivelul cii, pentru a se asigura circulaiapersonalului de întreinere pe toat lungimea podului.

2. Prevederi comune

2.1. Scrile pe taluze se execut din beton monolit, din elemente prefabricate din beton sau din zidrie de piatr.

2.2. Parapetele se prevd la scrile aúezate pe terasamente înalte úi se execut fie din beton armat, profilemetalice sau bare de oel betonat.

2.3. Trotuarele situate la nivelul cii se execut din profile metalice úi dulapi din tabl striat, de lemn sau din betoncu granulit.

2.4. Pe culei úi pe suprastructuri din beton armat sau beton precomprimat trotuarele pot fi executate úi din betonarmat turnat monolit sau din elemente prefabricate de beton armat iar parapetele pot fi executate úi din betonarmat fie monolit, fie prefabricat.

3. Verificri de executat

3.1. La verificarea scrilor úi parapetelor de pe taluze se vor avea în vedere ca materialele s corespund dinpunct de vedere calitativ.

3.2. Dimensiunile geometrice s fie conform proiectului.

3.3. Abaterile la înlimile úi lungimile treptelor s nu depúeasc ± 1 fa de proiect.

3.4. Parapetul la înlime s nu aib abateri mai mari de ± 1 cm iar longitudinal s nu se abat de la linia dinproiect cu mai mult de ± 1 cm.

3.5. Suprafaa superioar a treptelor s fie în plan orizontal, abaterile fiind de max. 5% cu pant spre treaptainferioar.

3.6. La verificarea trotuarelor cu parapete situate la nivelul cii se vor avea în vedere ca materialele s corespund calitativ.

3.7. Dimensiunile geometrice ale diferitelor elemente s fie conform proiectului.

3.8. Abaterile la lungimi úi limi nu vor depúi ± 1 cm.

3.9. La grosimi elementele metalice vor respecta abaterile prevzute în standardele de produs iar dulapii de lemnúi beton uúor vor avea abateri de max. ± 5 mm.

3.10. Nivelul superior al trotuarului s fie la cota prevzut în proiect ; abaterile nu vor depúi ± 5 mm.

3.11. Parapetul la înlimi s nu aib abateri mai mari de ± 1 cm, iar longitudinal s nu se abat de la liniaproiectat cu mai mult de ± 1 cm.

3.12. Rezultatul verificrilor efectuate conform celor prevzute mai sus vor fi consemnate în procesul verbal derecepie al podului.

[top]

CAIETUL XIV. IZOLAII

Capitolul 1. IZOLAII TERMICE, FONICE ùI HIDROIZOLAII ALE CONSTRUCIILOR ùI

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


INSTALAIILOR AFERENTE


1.1. Prevederile acestui capitol se aplic la toate lucrrile de izolaii termice, fonice úi hidrofuge ale construciilor úiinstalaiilor aferente, conf. pct. 1.1. úi 1.5 — caietul I — al prezentului normativ.

1.2. Aceste prevederi nu se aplic, izolaiilor, instalaiilor úi aparatelor tehnologice sau altor tipuri de izolaii decâtcele menionate la pct. 1.1. de mai sus.


2.1. Toate materialele úi semifabricatele, care intr în componena unor izolaii vor fi introduse în lucrare numaidac, în prealabil :

- s-a verificat de ctre conductorul tehnic al lucrrii c au fost livrate cu certificat de calitate, care s confirme fr dubiu c sunt corespunztoare normelor respective úi prevederilor proiectului ; înlocuiri de materiale nu suntpremise decât cu acordul scris al beneficiarului úi proiectantului ;

- s-a organizat primirea úi recepia materialelor conform prevederilor din regulamentul la HCM 941—1959 iarmanipularea, depozitarea úi conservarea lor în condiii în care s asigure pstrarea calitii úi integritii lor ;

- materialele folosite s fie verificate înainte de punerea în oper, prin msurarea dimensiunilor geometrice,umiditii etc, în conformitate cu prevederile din normele tehnice în vigoare (standardele de produs) neputând fiutilizate dac prezint abateri peste cele admisibile.

2.2. Verificarea caracteristicii úi calitii suportului pe care se aplic izolaii se va face în cadrul verificrii executriisuportului respectiv (de ex. planúee, perei etc). Este strict interzis a se începe executarea oricror lucrri de izolaiidac suportul —- în întregime sau pe poriuni — nu a fost in prealabil verificat conform instruciunilor pentru lucrriascunse.

2.3. In cazurile în care prescripia tehnic pentru executarea izolrii prevede condiii speciale de planeitate, formede racordri, umiditate etc, precum úi montarea în prealabil a unor piese, dispozitive etc, sau a unor straturi deprotecie anticoroziv sau contra vaporilor etc, aceste condiii vor face obiectul unei verificri suplimentare înaintede începerea lucrrilor de izolaii.

2.4. Toate verificrile ce se efectueaz la lucrri sau pri de lucrri de izolaii, care ulterior se acoper (de ex.straturile succesive ale izolaiei propriu-zise, racordrile, piesele înglobate etc), se înscriu in procese verbale delucrri ascunse, conform instruciunilor respective.

3. Izolaii termice

3.1. Pe parcursul executrii lucrrilor, în afar de rezolvarea problemelor de la pct. 2.1 ; 2.4 de mai sus, se vaverifica dac sunt îndeplinite úi urmtoarele condiii :

a) termoizolaiile care se realizeaz din plci sau blocuri s fie executate din elemente întregi sau din fraciunitiate cu scule adecvate pentru a avea forme regulate iar rosturile dintre ele s nu depúeasc limita admis ;

b) densitatea aparent a materialelor de baz úi auxiliare ca úi grosimile plcilor sau blocurilor s corespund prevederilor proiectului; pentru materialele tasabile grosimea iniial se majoreaz cu valoarea corespunztoaretasrii materialului (indicat in proiect) pentru materialele în vrac, grosimea se msoar dup pilonare ;

c) deschiderea rosturilor s fie de minimum 2 mm ;

d) nu s-a produs goluri in úi între plci ;

e) s-au respectat dimensiunile, poziiile úi formele punilor termice, prevzute în proiect, în limitele abateriloradmisibile, de la 3.1.b de mai sus ; nu se admit alte puni termice, neprevzute în proiect ;

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


f) barierele contra vaporilor s fie continue úi s fie executate elementele de acoperire demontabile, acolo undeeste cazul.

Toate aceste verificri se vor efectua „bucat cu bucat" úi se vor înscrie în procese verbale de lucrri ascunse,conform instruciunilor respective.

3.2. La verificarea pe faze de lucrri se va examina frecvena si coninutul actelor de verificare pe parcurs,

comparându-l cu proiectul úi prescripiile tehnice respective, in limitele abaterilor admisibile. În plus, se va verifica prin sondaj corectitudinea înregistrrilor fcute pe parcurs ; numrul sondajelor va fi de celpuin 1/10 din cele prescrise pentru faze premergtoare sau de executare a lucrrilor.

3.3. La recepia preliminar se va proceda ca úi în cazul verificrii pe faze, îns numrul sondajelor poate fi redusla 1/20 din cele iniiale.

n plus la recepia preliminar sau —- dac aceasta nu este posibil — cel mai târziu la recepia final, se va verificape obiect în condiiile de clim interioar proiectate în anotimpurile de vârf úi cu instalaia de înclzire (iarna) saudu condiionare (vara) funcionând în stare de regim, dac :

- parametrii climatici interiori (temperatur, umiditi relative) corespund cu proiectul, în limitele abaterilor admisibilecum sunt : pentru temperatura interioar : + 0,50°C úi pentru umiditatea relativ interioar : ± 2% ;

- temperatura úi suprafaa interioar a elementelor de închidere in câmp úi în zona punilor termice, msurat laparametrii nominali ai aerului interior úi exterior, s corespund valorilor indicate în STAS 6472/3-78, în funcie dedestinaia cldirii;

- nu apare condens în dreptul punilor termice proiectate sau în alte zone.

In cazul în care aceste condiii nu sunt realizabile, se va proceda conform pct. 2.5 din caietul 1 al acestui normativ.

4. Hidroizolaii

4.1. Verificrile ce trebuie efectuate pe parcursul lucrrilor, în afar de cele prevzute la pct. 2.1-2.4 de mai sussunt:

a) stratul suport s nu prezinte asperiti mai mari de 2 mm iar planeitatea lui s fie continu, fiind admis caabatere o singur denivelare de ± 5 mm pe o suprafaa verificat cu dreptarul de 2 m, în orice direcie ;

b) existena rosturilor de dilatare de 2 cm lime pe conturul úi în câmpul (la 4-5 m, distan pe ambele direcii)úapelor de peste termoizolaiile noi sau în vrac (pilonate);

c) corectarea cu mortar de ciment la panta de max. 1 : 5 a denivelrilor de max. 10 mm admise între elementeleprefabricate de acoperiú ;

d) protejarea prealabil a termoizolaiilor de polistiren cu foi bitumate sau pelicul de mortar special;

e) racordrile între diverse suprafee, cu abateri admisibile fa de dimensiunile din proiect sau prescripii tehnicede - 5 úi + 10 mm la raza de curbur úi de 10 mm la limi;

f) respectarea reetelor úi procedeelor de preparare a materialelor pe úantier (masticuri, soluii etc), conformnormativului C.112-80 ;

g) starea de umiditate corespunztoare stratului suport amorsat (printr-o metod de úantier, unde pentru fiecare1000 m2 se fac 5 probe de desprindere a câte unei fâúii de carton bituminat de 5 x 20 cm, lipit pe suport, pe 2/3din lungime úi care dup 2 ore trebuie s se rup prin carton sau prin stratul de bitum sau cu aparate pentrudeterminarea umiditii ;

h) lipirea corect a foilor ; nu se admit deslipiri, alunecri úi búici când acestea apar, repararea lor este obligatorie;

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


i) limea de petrecerea foilor (7...10 cm longitudinal, minimum 10 cm frontal); se admit 10% din foi cu petreceri demin. 5 cm longitudinal úi min. 7 cm frontal; în cazul în care aceste valori nu sunt respectate stratul respectiv trebuierefcut ;

j) respectarea direciei de montare a foilor ; pân la 20% pant se pot monta úi paralel úi streaúin, dar peste 20%pant, numai în lungul liniei de cea mai mare pant ;

k) meninerea — în cazul izolaiilor subterane — a nivelului apelor freatice la minimum 30 cm sub nivelul cel maicoborât al lucrrii respective ; racordarea corect a izolaiilor verticale cu cele orizontale (abaterea admisibil lalimea petrecerii — 10 mm) ;

i) realizarea comunicrii cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub úoruri, copertine sau tuburi.

4.2. In cazul hidroizolaiilor, prin „faz de lucrare" se înelege — în plus fa de instruciunile pentru verificarea úirecepionarea lucrrilor ascunse úi pe faze de lucrri — úi o grupare de tronsonare, în aúa fel încât poriunea ce severific s fie întreag úi fr întreruperi în zone în care s-ar putea produce dificulti funcionale (de ex. în dolii).

4.3. La verificarea pe faze de lucrri, se va examina frecvena úi coninutul actelor de verificare încheiate peparcurs, comparându-le cu proiectul, prescripiile tehnice respective úi abaterile admisibile.

In mod special, comisia va efectua úi probe globale directe dup cum urmeaz :

a) verificarea etanúeitii hidroizolaiilor prin inundare cu ap timp de 72 ore a acoperiúurilor cu pante pân la 7%inclusiv. Nivelul apei va depúi cu minimum 2 cm punctul cel mai ridicat, iar pentru acoperiúurile cu suprafaa peste20 cm2 se va cere acordul scris al proiectantului;

b) în camerele unde inundarea va fi efectuat timp de 72 ore, iar grosimea stratului de ap va fi de 3.6 cm ;

c) la construciile supuse la presiunea hidrostatic a apelor subterane, dup asigurarea msurilor decontrapresiune, se opresc epuismentele, lsând hidroizolaia timp de 48 ore la presiunea maxim conf.prevederilor STAS 2355-79 úi normativului C.112-80.

Construciile supuse la presiunea hidrostatic a apelor înmagazinate se vor verifica conform msurilor prevzute înproiectele respective ;

d) în cazul când probele prin inundare nu se pot efectua (sunt costisitoare, nivelul sczut al apelor subterane etc),verificarea se va face vizual, prin ciocnire úi eventuale, sondaje în punctele dubioase ;

e) rezultatele verificrilor menionate la acest capitol se vor înregistra conform instruciunilor pentru verificarealucrrilor ascunse ; deficienele constatat vor fi consemnate în procese verbale úi se va trece imediat la remedierealor, încheindu-se un nou proces verbal de lucrri ascunse ; dup acesta se pot executa lucrrile de protecie úi celeconexe

f) la protecia hidroizolaiilor acoperiúurilor necirculabile executat din vopsitorii, se va verifica vizual continuitatea úiaderena prin frecare energic cu mina.

La acoperiúurile circulabile se va verifica dac plcile úi dalele sunt montate pe un strat de nisip cu grosimeaminim de 2 cm, dac rosturile între plci sunt uniforme úi umplute, dac sunt corect executate rosturile de dilataieúi dac sunt umplute cu mastic bituminos ; dac au stabilitate la circulaie ;

g) la acoperiúuri se vor verifica pantele, conform proiectului, amplasarea în punctele cele mai coborâte a gurilor descurgere iar prin turnarea de ap în punctele mai ridicate se va verifica dac gurile de scurgere funcioneaz bine.

Se va verifica dac sunt corespunztoare proiectului racordrile hidroizolaiei la reborduri úi atice, la strpungeri, larosturi de dilataie úi la gurile de scurgere, care trebuie s fie prevzute cu grtare (parafrunzare) úi s nu fieinundate ;

h) tinichigeria aferent acoperiúurilor (úoruri, copertine, glafuri, etc.) se va verifica dac este executat conformproiectelor, bine încheiat, racordat cu hidroizolatia úi fixat de construcie ; verificarea se va face atât vizual câtúi prin traciune manual ;

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


i) In camere se va verifica conform proiectului, executarea pardoselilor, planeitatea úi înclinrile, racordrile laperei úi strpungeri, precum úi dac gurile de scurgere nu sunt înfundate úi sunt prevzute cu grtare ;

j) pentru verificarea zidurilor de protecie a hidroizolaiilor aplicate la exteriorul construciilor subterane se vaconstata :

- la cele executate ulterior hidroizolaiei : grosimea, existena rosturilor verticale la intervalele date în proiect, a

rostului orizontal la baz, precum úi dac sunt prevzute cu foi bitumate;

- la cele executate anterior hidroizolaiei : grosimea, existena rosturilor de col, a stâlpilor verticali la intervale de2,5 m ;

k) la construciile subterane cu hidroizolaia aplicat la interior sau la construciile pentru inmagazinarea apelor,rezultatele verificrilor se vor înregistra conform instruciunilor pentru lucrri ascunse, dup care se pot executacelelalte lucrri conform proiectului.

4.4. La recepia preliminar, comisia prin membrii si de specialitate sau prin specialiútii din afar (conf. pct. 20 alregulamentului de efectuare a recepiilor), va proceda la verificri de acelaúi timp cu cele de la pct. 4.3. de mai sus,completate cu referatul de concluzii úi tratând întregul obiect.

5. Izolaii fonice

5.1. La executarea lucrrilor de izolare fonic, în afara celor prevzute la pct. 2.1-2.4. de mai sus trebuie s severifice :

a) la executarea pereilor stratificai (perei dubli) se va urmri s nu se creeze legturi rigide între cele dou straturi ale peretelui, în afar de cele prevzute în proiect; în acest sens se vor încheia procese verbale de lucrriascunse;

b) la executarea pardoselilor flotante se va urmri ca s nu se creeze legturi rigide între dal úi planúeul suportprin infiltrarea betonului turnat în dal, prin materialul fonoizolator sau între dal úi perei; în acest caz se va verificadac stratul fonoizolator este aúezat continuu, dac rosturile acestuia au fost acoperite cu carton asfaltat úi dac

pe conturul camerei au fost aúezate fâúii de material fonoizolator. Pentru aceste lucrri se vor încheia proceseverbale de lucrri ascunse.

d) La recepionarea lucrrilor se va verifica prin sondaj (prin scoaterea pervazului), dac s-a executat stratulfonoizolator pe vertical între dala flotant úi perete ;

c) la lucrrile de instalaii de ap úi înclzire se va verifica :

- dac conductele de ap înglobate au fost învelite în prealabil pe tot parcursul lor, în fese care s asigure odesolidarizare de perete ;

- dac strpungerile prin perei úi prin planúee au fost realizate prin manúoane din eava de metal sau din material

plastic úi dac rosturile dintre aceste manúoane úi conducte au fost bine umplute cu chituri plastice sau cumateriale elastice ;

- daca agregatele pentru circulaia apel (.pompe, compresoare hidrofoare) au fost aúezate pe suport elastic,conform proiectului úi dac nu s-au creat puni rigide care s altereze rezemarea elastic ;

- dac între agregate úi reeaua de conducte s-au realizat racordri elastice împotriva propagrii vibraiilor, conformproiectului;

d) la lucrrile de ventilaie se va verifica :

- dac strpungerile prin perei úi planúee au fost realizate prin mansoane elastice úi dac susinerea canalelor

instalaiei de ventilare a fost realizat fr legturi rigide cu elemente de construcie, conform proiectului;

- dac ventilatoarele au fost aúezate pe suport elastic, conform proiectului úi dac nu s-au creat puni rigide care s altereze rezemarea elastic ;

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


e) la lucrri de ascensoare se va verifica realizarea rezemrii elastice a agregatelor úi în special a troliilor.

5.2. Pentru toate lucrrile cu destinaie specific de izolare fonic úi în general la acustica de construcii, se vaverifica respectarea strict a prevederilor proiectului; orice modificare de soluie se va face numai cu avizul scris alproiectantului de specialitate.

6. Izolarea termic a acoperiúurilor cu alte materiale decât polistiren sau vat minerala

6.1. Termoizolaia sub form de saltele folosit la construcii agrozootehnice nu trebuie s se taseze mai mult de50% sub sarcina de 2000 N/m2 úi s nu depúeasc capacitatea portant a plcii inferioare de azbociment pedeschiderea respectiv. Densitatea aparent în stare uscat a materialului termoizolant ce poate fi utilizat în

aceast soluie nu va depúi 120 kg/m3

Pe lâng condiiile in funcie de domeniul de utilizare, materialele termoizolatoare mai trebuie s îndeplineasc úiurmtoarele condiii generale :

- S fie eficiente din punct de vedere termotehnic ;

- S nu conin componente care s afecteze în timp calitatea construciilor prin reducerea existenei elementelor

de construcie, a proprietilor termo úi hidroizolatoare ale închiderilor aspectul finisajului interior úi exterior ;

- S nu conin substane vtmtoare pentru sntatea oamenilor sau a animalelor atât in timpul execuiei cât úi în exploatare ;

- S fie greu combustibile, imputresetibile úi stabile la ap;

- S fie realizate cu un consum minim de energie înglobat.

6.3. Materialele termoizolante se introduc în folosin curent prin proiectare úi execuie, dup omologarea úielaborarea normelor tehnice de produs, pentru fiecare material în parte.

6.4. Caracteristicile fizico-mecanice, condiiile de ambalare, manipulare, transport úi depozitare ale materialelortermoizolante trebuie s corespund prevederilor din urmtoarele prescripii :

Materiale de natur anorganic

STAS 8036—81 Beton celular autoclavizat, Gaz beton. Condiii tehnice generale de calitate;

STAS 1836—80 Produse termoizolatoare din diatomit;

NTR 9075—80Perlit expandat;

STAS 1427—66 Diatomit pentru materiale termoizolante.

STAS 8177—68 Agregate din zgur expandat pentru betoane uúoare ;

STAS 7343—80 Agregate minerale uúoare. Granulit.

NTR 1—80 Cenuú úi zgur de termocentral de hald.

NTR 9643—80 Scorie bazaltic de Racoúi

Materiale de natur organic

.STAS 7848—78 Plci din fibre de lemn. Plci moi tip S, B, BA;

NII 50149—74 Plci aglomerate din puzderie (PAP) ;

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


STAS 11570—81 Plci termoizolante din talaú tip STABILIT

STAS 6979/4—33 Plci din granule de plut expandat úi aglomerat cu bitum. Condiii, tehnice.

STAS 7461—80 Materiale clasice celulare.

6.5. Materialele termoizolante se livreaz însoite de certificate de calitate care trebuie s confirme caracteristicile

fizico-mecanice ale materialelor respective, conform celor prevzute în standardele sau normele tehnice defabricaie ale produselor respective.

Transportul, manipularea úi depozitarea materialelor termoizolatoare se va face ou asigurarea tuturor msurilornecesare pentru protejarea úi pstrarea caracteristicilor funcionale ale acestor materiale, pân la punerea lor înoper.

Aceste msuri trebuie asigurate atât de productori cât úi de utilizatorii materialelor respective, conformprevederilor standardelor sau normelor tehnice de produse.

6.6. Se interzice punerea în oper a materialelor termoizolante degradate, datorit depozitrii sau transportuluinecorespunztor, udate de precipitaii, etc.

6.7. Termoizolaiile din materiale sensibile la umiditate sau cu absorb ie mare de ap la elementele care serealizeaz prin procese umede (ex. panouri mari prefabricate, termoizolaii la acoperiúuri cu úape) vor fi protejatecu un strat separator împotriva absorbiei umiditii. Lucrrile de termoizolai care se realizeaz prin procesetehnice nu se vor executa la temperaturi exterioare mai mici de + 5°C.

6.8. Pentru a nu se produce condens pe intradosul stratului superior al plcilor ondulate din azbociment úiacumulri de umiditate în termoizolaie I, spaiul dintre acestea úi învelitoare va fi ventilat prin circulaia liber aaerului úi comunicarea cu atmosfera se asigur lsându-se neastupate ondulele de la streaúin úi coam.

Controlul calitii úi recepia lucrrilor

6.9. Lucr

rile de termoizolaie fiind in general lucr

ri ascunse, pe parcursul execu

iei se va proceda în permanen

la verificarea lor de ctre Organele de control ale executantului (CTC) úi ale beneficiarului în conformitate cu Legeanr. 8 privind „Asigurarea durabilitii úi siguranei în exploatare, funcionalitii úi calitii construciilor", urmrindu-se úi cosemnându-se în procesele verbale de lucrri ascunse :

a — îndeplinirea condiiilor de calitate a suportului (s fie uscat úi curat, s nu prezinte denivelri úi asperiti,periclitând continuitatea úi integritatea barierei contra vaporilor)

b — calitatea úi umiditatea materialelor termoizolante ce intra in oper, conform standardelor sau normelor deprodus, pe baza avizelor de expediie úi a certificatelor de calitate ale productorilor precum úi a determinrilorlaboratorului de úantier (densitate, umiditate, abateri dimensionale);

c — montajul termoizolaiei cu rosturi strinse între plci existena úi asigurarea comunicrii cu atmosfera a

canalelor de ventilare, respectarea prevederilor proiectului privind grosimea termoizolaiei úi tratarea punilortermice, canale de ventilare, etc.

6.10. Materialele necorespunztoare se vor înlocui úi lucrrile gsite necorespunztoare în timpul controlului se vorreface.

6.11. La recepia obiectului se vor analiza constatrile consemnate.

7. Izolaia termo-hidro la cldiri din panouri mari

7.1. Înainte de pozarea panourilor de perei interiori vor trebui executate toate lucrrile prevzute în proiect pentruhidro úi termoizolarea interioar a rosturilor verticale dintre panourile de faad, aceste lucrri cuprinzând :

a — introducerea în rosturile verticale a profilului prevzut în proiect pentru realizarea „golului de decompresiune", în cazul sistemului de etanúate cu funcionare mecanic ;

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


b — aplicarea prin lipire a membranei hidroizolatoare prevzut în proiect pe rebordul interior al panourilor : încazul membranei hidroizolatoare din pânz bitumat, aceasta se va aplica prin lipire cu bitum cald, dup amorsarea obligatorie a suprafeelor recordurilor cu bitum tiat, fâúia de pânz bitumat se va tia la lungime egal cu înlimea etajului plus 30 cm, pentru a se putea îmbina prin petrecere cu fâúia de la nivelul superior.

c — lipirea cu bitum cald a fâúiei hidroizolatoare de Ia nivelul respectiv peste fâúia hidroizolatoare anterioar

d — aplicarea stratului termoizolator din plci pregtite dinainte la forma úi dimensiunile prevzute în proiect (plcidin polistiren expandat, plci din vat mineral ambalat în carton asfaltat, etc.) ; în cazul în care proiectantulprevede plci termoizolatoare din polistiren expandat, acestea se vor fixa prin puncte de bitum topit aplicate pehidroizolaia de pânz asfaltat peste care se vor aúeza úi presa plcile de polistiren expandant; nu se va. aplicabitum topit direct pe plcile de polistiren expandant.

7.2. Lucrrile exterioare la faadele cldirilor din panouri mari cuprind :

a — repararea muchiilor panourilor útirbite in timpul operaiilor de montare ;

b — lucrrile exterioare la faade nu se vor executa pe timp friguros ;

c — repararea muchiilor panourilor de faad se va face cu mortar de ciment cu adaos de aracet E.50 preparat.

7.3. Documentaia tehnic trebuie s cuprind instruciuni detaliate privind executarea lucrrilor de etanúareexterioar a rosturilor de la faade specifice pentru sistemul de etanúare adoptat, astfel :

- cu funcionare mecanic, prevazând gol de decompresiune în rostul vertical úi închiderea exterioar din mortar deciment cu adaos de aracet E.50 sau chit elastoplastic ;

- cu ecran de etanúare din chit elastoplastic, cu sau fr protecie exterioar din mortar de ciment cu adaos dearacet E.50.

- cu rosturi ,,deschise" spre exterior cu „funcionarea mecanic", respectiv gol de decompresiune — drenaj în rostulvertical

úi treapt

de în

lime mare în rostul orizontal,

7.4. Pentru etanúarea rosturilor dintre tocurile tâmplriei exterioare úi feele de beton care mrginesc golurile defereastr din panourile de faad, în cazul montrii tâmplriei dup confecionarea panourilor, se recomand adoptarea soluiei de etanúare cu chit elastoplastic.

Lucrrile de etanúare cuprind urmtoarele operaii :

a — curirea suprafeelor de beton de praf, resturi de beton etc, prin periere ;

b — amorsarea suprafeelor de beton pe care se aplic chitul de etanúare, prin pensulare cu emulsia indicat îninstruciunile sau prospectul de utilizare úi de punere în lucrare a chitului respectiv.

c — aplicarea in exces a chitului pe tot lungul rosturilor orizontale úi verticale ;

d — introducerea tocului de uú sau de fereastr în golul din panou, astfel încât s preseze asupra chitului, úifixarea lui cu pene de lemn úi cuie btute gherniele ancorate în panou de la confecionarea acestuia ;

e — îndeprtarea chitului expulzat din rost la montarea tocului úi netezirea chitului rmas, cu racordare (scaf) petot conturul tocului, urmrindu-se a se realiza un contact intim úi continuu cu tocul úi cu peretele de beton alrostului;

f — montarea úorului de tabl prin aplicare cu presare asupra chitului din rostul orizontal inferior úi prindere princuie de tabl btut in toc, la distana necesar pentru a se împiedica ondularea tablei. Lateral, capetele úorului sevor introduce în úanurile special prevzute la colurile golului de fereastr, iar úanurile se, vor astupa cu chit

elastic ;

g — aplicarea de rigle de lemn peste stratul de chit în rosturile verticale ;

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


h — rostul interior de pe conturul tocului se va umple apoi cu vat mineral îndesat.

Condiii principale de recepie a cldirilor din panouri mari

7.5. Cldirile din panouri mari nu se vor recep iona în cazul în care comisiei de recepie nu i se va prezenta vreunuldin urmtoarele acte :

a — certificatele de calitate a panourilor eliberate de unitatea productoare ;

b — certificate de calitate pentru materialele utilizate la faade ;

c — procesele verbale sau registrul cuprinzând rezultatele verificrilor de la recepiile pariale efectuate peparcursul executrii lucrrilor privind corespondena cu prevederile proiectului úi calitatea de execuie în legtur cu :

— hidro úi termoizolarea îmbinrilor verticale úi orizontale de la faad ;

— executarea lucrrilor de etanúare a rosturilor de la faade (în ceea ce priveúte respectarea condiiilor tehnice úitehnologice de execuie).

7.6. Recepia cldirilor se va refuza, dac se constat : ptrunderea apei din precipitaii prin rosturile de la faad,prin rosturile tâmplriei panou, sau prin hidroizolaia planúeului teras.

7.7. Se recomand ca eficacitatea lucrrilor de etanúare a rosturilor de la faade s se verifice prin încercrci decomportare a rosturilor la ploaie artificial.

n cazul în care nu se dispune de un aparat adecvat pentru crearea ploii artificiale încercarea se poate face úi cuajutorul unui furtun la captul cruia s-a adaptat o pâlnie de stropitoare.

Lucrrile de etanúare se vor considera ca fiind bine executate dac nu se constat infiltraii de ap în interiorulcldirii dup 8 ore de la încercare.

Se recomand ca încercarea s fie efectuat in cel puin 2 locuri la un tronson de cldire cuprinzând 40—60apartamente la intersecii de rosturi situate la o înlime cât mai mare.

Rezultatul încercrilor va fi consemnat într-un proces verbal indicându-se condiiile în care s-au efectuat încercrile, rezultatele obinute úi eventualele masuri rezultate ca necesare pentru remediere.

ANEXA XIV-1


C.142—85 Instruciuni tehnice pentru executarea úi recepionarea termoizolaiilor la elementele de instalaii (Bul.

Constr. nr. 9—1985).

C.107—82 Normativ pentru proiectarea úi executarea izolaiilor termice la construcii civile úi industriale (Bul.Construciilor nr. 1/1983).

C.112—80 Normativ pentru proiectarea úi executarea hidroizolaiilor din materiale bituminoase la lucrrile deconstrucii (Bul. Construciilor nr. 3/1981).

C.125—81 Instruciuni tehnice pentru proiectarea úi executarea izolaiilor fonice la cldiri (Bul. Construciilor nr. 1/ 1981).

C.191—85 Instruciuni tehnice pentru izolarea termic a acoperiúurilor cldirilor de locuit úi social-culturale cu

cenuú úi zgur de termocentral {Bul Construciilor nr. 12/1985).

P.42—71 Normativ pentru executarea construciilor din panouri mari (Bul. Construciilor nr. 5/1971).

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


C.107—82 Normativ pentru proiectarea úi executarea lucrrilor de izolaii termice la cldiri (Bul. Construciilor nr. 1/ 1983).

STAS 2355—79 Construcii civile, Industriale úi agricole. Hidroizolaii din materiale bituminoase úi elemente deconstrucii:

[top]

CAPITOLUL 2. HIDROIZOLAII LA LUCRRI DE ART (PODURI. TUNELURI. METROU.ZIDURI DE SPRIJIN)

A. HIDROIZOLAII LA SUPRASTRUCTURA PODULUI

1. Prevederi comune

1.1. Hidroizolaiile Ia suprastructura podurilor pot fi alctuite din materiale plastice sau bituminoase aplicate la rece,sau din materiale bituminoase aplicate la cald.

1.2. Calitatea materialelor folosite la suprastructurile de poduri se garanteaz prin certificatele de calitate emise deunitatea productoare. Executantul lucrrilor de hidroizolaii verific materialele pe baza acestor certificate,efectuând úi încercri în caz de dubiu.

1.3. Verificarea úi recepia lucrrilor de hidroizolaii ne face pe etape, dup cum urmeaz :

- pe parcursul execuiei lucrrilor de hidroizolaii încheindu-se procese verbale pariale de lucrri ascunse ;

- la terminarea lucrrilor de hidroizolaii, încheindu-se Un proces verbal a acestor lucrri ;

- dup expirarea termenului de verificare a comportrii lucrrii în exploatare, o dat cu verificarea întregii lucrri deart, în conformitate cu dispoziiile legale în vigoare.

2. Verificrile pe parcursul execuiei lucrrilor de hidroizolaii

2.1. Verificarea se face conform suprafeei suport, înainte de aplicarea stratului hidroizolant, în ceea ce priveúteplaneitatea, racordarea la muchii úi la scafe, umiditatea, executarea corect a pantelor prevzute în proiect, nivelulsi amplasamentul gurilor de scurgere, prezena unor materiale strine cum ar fi nisip, praf, materiale care sedesprind de pe suprafaa suport.

2.2. Asupra stratului amorsa, în ceea ce priveúte penetrarea úi gradul de acoperire a suprafeei suport.

2.3. Asupra fiecrui strat de lipire, de baz úi suplimentar, in ceea ce priveúte : aderena foliilor hidroizolante întreele úi la suprafaa suport, prezena de goluri, búici de aer, nelipiri la petreceri úi la eclisarea foliilor etc.

2.4. Asupra úapei de protecie in ceea ce priveúte planeitatea, pantele, calitatea materialelor.

2.5. Asupra executrii racordrilor úapei la marginea elementului de construcii úi la gurile de scurgere.

2.6. Asupra modului de realizare a dispozitivelor de acoperire a rosturilor.

3. Verificarea Ia terminarea lucrrilor de hidroizolaii

3.1. Verificarea se face asupra aspectului dup ce se analizeaz toate procesele verbale întocmite pe parcursulexecuiei lucrrilor.

3.2. In cazul, unor consemnri nefavorabile la procesele verbale, se face verificarea etanúeitii prin inundare cuap pe o înlime de cea. 5 cm.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


3.3. Defectele constatate la verificrile pe parcurs úi la terminarea lucrrilor de hidroizolaie se remediaz pe bazasoluiilor stabilite de proiectant împreun cu constructorul.

3.4. Verificrile de la pct. 2.1. la 2.6. úi 3.1. la 3.2. se execut, dup cum urmeaz :

3.5. Condiiile de aspect úi alctuire, vizual.

3.6. Planitatea suprafeelor cu dreptarul de 3 m, nu se admit denivelri mai mari de ± 5 mm.

3.7. Dimensiunile úi pantele cu instrumente de msur obiúnuite, nivela cu bul de aer, dreptar, spioni, etc.Abaterile la pante trebuie s fie mai mici de 1% iar mrimea razelor la racordri trebuie s prezinte abateri mai micide ± 10 mm.

3.8. Calitatea materialelor preparate pe úantier prin respectarea reetelor úi procedeelor de preparare a materialelor în conformitate cu STAS 5008/73 úi normativul C.112—80.

3.9. Umiditatea úi calitatea mortarului cu care este realizat stratul suport, prin lipire la cald pe acesta în cinci locuria unor fâúii de carton bitumat de 30x20 cm a cror caliti au fost verificate. Fâúiile pe lungime de 20 cm restul de10 cm folosind pentru a servi la smulgere de pe suprafa a suport, dup 2 ore. Dac fâúia de carton bitumat se

desprinde de pe suprafaa de suport rezult c suprafaa este umed úi nu se poate începe execuia hidroizolaiei.Dac foaia de carton bitumat se desprinde úi cu un strat de mortar, rezult c mortarul este necorespunztor. Dac fîúia se rupe prin carton sau prin stratul de bitum, capacitatea de lipire a hidroizola iei pe stratul suport estecorespunztor.

B. HIDROIZOLAII LA TUNELURI


1.1. Prevederile prezentului subcapitol se aplic la lucrrile de hidroizolaie la tuneluri, executate în subteran sau lazi.

1.2. In funcie de situaia local se pot aplica úi la lucrrile de metrou úi subtraversri pietonale.

1.3. Necesitatea executrii de hidroizolaii la aceste categorii de lucrri se prevede prin documentaia tehnic, înfuncie de condiiile locale de umiditate úi importan pentru exploatare a producerii de infiltraii la cale.

2. Prevederi comune

2.1. Materialele úi semiprefabricatele care intr In componena hidroizolaiei se introduc la lucrare cu certificate decalitate are s confirme c sunt corespunztoare normelor respective úi prevederilor proiectului.

2.3. Înlocuiri de materiale nu sunt permise decât cu acordul scris al beneficiarului úi proiectantului.

2.4. Depozitarea úi manipularea materialelor va asigura, pstrarea calitii úi integritii acestora, respectiv evitareadeteriorrii lor.

2.5. Efectuarea, înainte de punerea în oper, de determinri prevzute în prescripiile tehnice respective.

2.6. Înainte de aplicarea hidroizolaiei se va proceda la verificarea caracteristicilor calitii suportului pe careurmeaz a se aplica.

2.6. Asperitile suportului s nu prezinte abateri mai mari de ± 2mm.

2.7. Denivelrile mai mari se vor corecta în prealabil, cu mortar pentru asigurarea continuitii suprafeei úiimbuntirea eventualelor denivelri de cofraj sau vicii de execuie.

2.8. Respectarea reetelor úi procedeelor de preparare a materialelor pe úantier (masticuri, soluii etc.) conformnormativului C.112—80.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


2.9. Verificarea capacitii de lipire a hidroizolaiei pe stratul suport amorsat (pentru fiecare 1000 m3 se fac 5 probede desprindere a câte unei âúii de carton bitumat de 5x20 cm lipit pe suport pe 2/3 din lungime úi care dup 2 oretrebuie s se rup prin carton sau prin stratul de bitum).

2.10. Lipirea corect a foilor, nefiind admise dezlipiri úi búici ; când acestea apar, repararea lor este obligatorie.

2.11. Realizarea hidroizolaiei úi limea de lipire a foilor se va stabili prin proiect.

2.12. Respectarea direciei de montare a foilor conform prevederilor din proiect, suprapunerea acestora realizându-se în direcia de scurgere a apelor.

2.13. Asigurarea lucrrii de hidroizolaie prin msuri de pstrarea integritii acesteia úi de degradarea prinmanipularea de materiale úi circulaia muncitorilor pe poriunile finisate.

2.14. Asigurarea punctului de lucru prin msuri de evitarea colmatrii saltelei de piatr brut úi stratului filtrant prinptrunderea de pmânt.

2.15. In caz de infiltraii pe perioada execuiei hidroizolaiei se vor lua msuri de colectarea úi evacuarea apelor,astfel ca s se asigure realizarea în uscat a acesteia.

2.16. Rezultatele verificrilor menionate se înregistreaz în conformitate cu instruciunile pentru verificrilelucrrilor ascunse pe msura desfúurrii procesului tehnologic de execuie : deficienele constatate vor ficonsemnate în procese verbale de constatare, dup care se va trece la remedierea imediat a acestora; dup execuia remedierilor se va încheia proces verbal de lucrri ascunse, putându-se trece în continuare la execu ialucrrii de hidroizolaie.

2.17 .Lucrarea de hidroizolaie este cuprins în documentaia tehnico-economic.

3. Verificri de efectuat pe parcursul execuiei lucrrii

3.1. Calitatea materialelor, manipularea úi depozitarea corespunztoare a acestora.

3.2. Calitatea úi continuitatea suportului pe care urmeaz a se aplica.

3.3. Capacâtatea de lipire a hidroizolaiei pe stratul suport amorsat.

3.4. Realizarea corect a fiecrui strat din alctuirea hidroizolaiei.

3.5. Realizarea corect a saltelei de piatr brut úi stratului filtrant.

3.6. Msurile luate pentru asigurarea nedegradrii lucrrii de hidroizolare úi a execuiei acesteia în uscat.

4. Condiii generale

4.1. Lucrrile de hidroizolare ce se vor începe dup verificarea prealabil a întririi betonului din suport.

4.2. În situaia apariiei de presiuni ale masivului se vor lua msuri corespunztoare de asigurarea realizrii însecuritate a lucrrilor de hidroizolaie úi nedegradarea acesteia.

4.3. Asigurarea aprovizionrii materialelor în ritmul execuiei lucrrilor de hidroizolare pe sorturi, in conformitate cudesfúurarea procesului tehnologic de execuie úi realizare, pe tronsoane (inele) complet finisate.

C. Hidroizolaii la ziduri de sprijin


1.1. Prevederile prezentului subcapitol se aplic la lucrrile de protecie contra infiltraiilor de ap prin betonul dinelevaia zidurilor de sprijin.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


1.2. Se pot aplica in general la orice categorie de lucrare care este în contact cu pmântul úi la care existaposibilitatea a avea loc infiltraii de ap.

1.3. Necesitatea prevederii acestor lucrri se stabileúte prin proiect.

2. Prevederi comune

2.1. Materialele care intr în componena hidroizolaiei se introduc în lucrare cu certificate de calitate, care s confirme c sunt corespunztoare normelor respective úi prevederilor proiectului.

2.2. Înlocuiri de materiale nu sunt permise decât cu acordul scris al beneficiarului úi proiectantului.

2.3. Asperitile suportului s nu prezinte abateri mai mari de ±5 mm.

2.4. Denivelrile mai mari se vor corecta în prealabil cu mortar pentru asigurarea continuitii suprafeei úi îmbuntirea eventualelor denivelri din cofraj sau vicii de execuie.

2.5. Respectarea reetelor úi procedeelor reparare a materialelor pe úantier (masticuri, soluii etc.) conformnormativul C.112—80.

2.6. Asigurarea lucrrii de hidroizolaii prin msuri de pstrarea integritii acesteia úi de degradare prinmanipularea de materiale.

2.7. Asigurarea punctului de lucru prin msuri de evitarea colmatrii saltelei de piatr brut úi stratului filtrant prinptrunderea de pmânt.

2.8. In caz de infiltrai pe perioada execuiei se vor lua msuri de colectarea úi evacuarea apelor, astfel ca s seasigure realizarea în uscat a acesteia.

2.9. Lucrarea de hidroizolaie este cuprins în documentaia tehnico-economic.

3. Verificri pe parcursul execuiei

3.1. Calitatea úi continuitatea suportului pe care urmeaz s se aplice.

3.2. Realizarea corect a hidroizolaiei.

3.3. Realizarea corect a saltelei de piatr brut úi a stratului filtrant.

3.4. Msurile luate pentru asigurarea nedegradrii lucrrii úi a execuiei acesteia în uscat.

4. Condiii generale

4.1. Lucrrile de hidroizolare se vor începe dup verificarea prealabil a întririi betonului din suport.

4.2. Asigurarea aprovizionrii materialelor în ritmul execuiei în conformitate cu desfúurarea procesului tehnologicde execuie si realizarea pe tronsoane complet finisate.

ANEXA XIV-2


STAS 5083—75 Lucrri de art. Hidroizolaii. Prescripii de prezentare úi execuie.

NII-IPAUS nr. 2830—83 Diluant prenadez.NII-IPAUS nr. 2829—74 #9; Prenadez 300.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


NII-IPAUS nr. 3382—65 Adeziv pentru PVC plastifiat.

NID-MICh nr. 5171—74 Remflexit 404 RG úi PC 404 H.

NID-IPAUS nr. 5541—74 Butarom 2-4 cm grosime.

NII-IMIF-TURDA nr. 974—74 Folii de PVC plastifiat pentru hidro-izolaii de 0,8 mm grosime.

STAS 8077—82 Emulsie bituminoas.

STAS 44—67 Diferite dozaje de emulsii bituminoase

STAS 558—71 Suspensie de bitum filerizat.

STAS 7064—72 Diferite dozaje pentru mastic bituminos

STAS 1046—78 Pânzâ bitumat A 30.

STAS 6050—80 Împâslitur

din fibre de sticl

nebitumat

.

STAS 7916—80 Impâslitur din fibre de sticl bitumat tip IA.

STAS 10126—75 estur din fibre de sticl bitumat tip IA.

STAS 138—80 Carton bitumat tip CA 4008.

STAS 10152/3,4—75 Materiale hidroizolante bitumate cu folie de aluminiu.

STAS 6675/1—76 Tub din eava de policlorur de vinil având diametrul de 12 sau 18 mm.

STAS 2543—83 Împletitur din sârm zincat + 1,16—2,50 mm cu ochiuri ptrate de 30-80 mm

STAS 1667—76 Nisip natural.

STAS 428—80 Tabl de aluminiu de 0,2 mm grosime.

STAS 426—80 #9; Tabl de cupru de 0,2 mm grosime.

NII-IPAUS nr. 4337-69 Chit elastic pe baza de elastomeri, respectiv romtix.

STAS 661-71 Celochit.

STAS 4384-79 Gur de scurgere din font.

STAS 662-82 Nisip grunos.

STAS 2921-69 Construcii civile, industriale úi agricole. Lucrri de hidroizolaii. Determinarea impermeabilitii,

STAS 2355-83 Construcii civile, industriale úi agricole. Hidroizolaii din materiale bituminoase la elemente deconstrucii.

C 112-80 Normativ pentru proiectarea, executarea úi recepionarea hidroizolaii lor din materiale bituminoase lalucrrile de construcii (Bul. Construciilor nr. 3—1981).

C.D.78-74 Instruciuni tehnice departamentale pentru folosirea materialelor hidroizolatoare bituminoase în suluriplacate cu folie de aluminiu (aprobate cu ord. MEFMC nr. 655/1974).

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


C.D.79-74 Instruciuni tehnice departamentale pentru folosirea materialelor hidroizolatoare in suluri cu inserie dinfolie de aluminiu (aprobate cu ord nr 655/1974).

STAS 5088-75 Poduri de cale ferat. Hidroizolarea suprastructurii.

- Emulsie bituminoas.

- Diferite dozaje de soluii bituminoase.

- Suspensie de bitum filerizat.

- Diferite dozaje pentru mastic bituminos

- Pânz bitumat tip A.30.

- Impâslitur din fibr de sticl bitumat tip IA.

- estur din fibr de sticl bitumat tip IA.

- Carton bitumat tip CA 4006

- Materiale hidroizolante bitumate cu folie de aluminiu.

- Tabl de cupru de 0,2 mm grosime.

- Celochit.

STAS 1030-85 Mortare obiúnuite pentru zidrie úi tencuieli. Clasificare úi condiii tehnice

STAS 2634-80 Mortare obiúnuite pentru zidrie úi tencuieli. Metode încercare.

[top]

CAPITOLUL 3. HIDROIZOLANII LA PLATFORME DE CAI FERATE


1.1. Prevederile prezentului capitol se aplic la lucrrile de hidroizolarea platformelor de cale ferat care prezint sau pot prezenta deformri din urmtoarele cauze :

1.2. Prismul de piatr spart al suprastructurii înnoroit, la liniile de cale ferat în circulaie, cu prezena defenomene de tasri úi de ripri.

1.3. Pungi de balast în platforma cii, la liniile de cale ferat în circulaie, cu manifestri de deformaii în profiltransversal úi prezena de fenomene de tasri úi de ripri.

1.4. Platforma de linii ferate noi din materiale locale, cu comportare defavorabil la aciunea apelor superficiale dinploi cum ar fi : argile prfoase, prafuri argiloase, pmânturi macroporice etc.

1.5. Stabilirea necesitii executrii lucrrilor de hidroizolarea platformei se face pe baz de studii geotehniceconcretizate prin puuri, sondaje, analize de laborator úi referat geotehnic.

1.6. Lucrrile de hidroizolaie platform se vor executa pe baza unei documentaii tehnico-economice, care vacuprinde proces tehnologic de execuie úi condiii de realizare.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com



2.1. Având în vedere evoluia neprevzut în timp a fenomenelor semnalate, se recomand ca înainte de începerea lucrrilor de execuie s se fac o verificare de beneficiar úi constructor printr-o confruntare cu ultimaeviden.

2.2. Materialul rezultat din decaparea prismului de piatr spart se va îndeprta úi depozita în afara zonei de lucru,

astfel s nu stânjeneasc desfúurarea lucrrilor úi s permit ciuruirea acestuia în vederea refolosirii.

2.3. Prin ciuruire se va îndeprta în totalitate materialul înnoroit, fiind interzis reintroducerea acestuia în prismul depiatr spart.

2.4. Decaparea úi îndeprtarea materialului înnoroit din platform se va executa pân la limita suprafeelorneînmuiate, uscate úi neafectate de aciunea întreptrunderii pietrei sparte din prismul de balast al cii.

2.5. Suprafaa decapat se va amenaja cu pante laterale de scurgere conform profilului transversal din proiect.

2.6. Dup amenajarea suprafeei de decapare se va proceda la realizarea unei glazuri (stabilizarea de ciment) lanivelul acesteia úi pe o adâncime de 5—10 cm executat conform tehnologiei din proiect.

2.7. Hidroizolarea úi stratele de protecie se vor executa cu atenie úi deosebit grij, fiind compactate succesiv úide grosimile prevzute în documentaie.

2.8. Prismul de piatr spart al cii se va realiza din materialul recuperat completat cu material nou.

2.9. Dat fiind natura lucrrilor cu efecte necorespunztoare asupra eficienei, în cazul nerespectrii prevederilor dinproiect, prin lucrrile ascunse ce nu pot fi verificate în faza final de execuie se recomand recepii preliminare înurmtoarele etape :

- decaparea materialului înmuiat din platform ;

- realizarea glazurei de la nivelul suprafeei;

- succesiunea corect a stratelor de protecie ;

- remontarea suprastructurii.

2.10. Dac in timpul execuiei apar nepotriviri fa de prevederile din documentaie se va încheia un proces verbalde constatare între beneficiar úi constructor cu menionarea situaiei reale úi a adaptrii la teren preconizat.

2.11. In situaia în care aceste necorespondene conduc la necesitatea prevederii de msuri speciale se vaconvoca úi proiectantul la faa locului, msurile preconizate fiind consemnate într-un proces verbal încheiat întrebeneficiar, constructor úi proiectant

2.12. În cadrul analizrii nepotrivirilor cu situaia real local se pot face un numr de sondaje de verificare care s concure la stabilirea msurilor de luat.

3. Condiii generale

3.1. Lucrrile vor începe dup efectuarea operaiei de predare-primire a amplasamentului, consemnate într-unproces verbal încheiat între beneficiar úi constructor pe baza planurilor întocmite de proiectant.

3.2. Pe perioada execuiei lucrrilor de hidroizolarea platformei se vor lua msuri de asigurarea evacurii apelorsuperficiale din amplasamentul lucrrii úi punctul de lucru.

3.3. Aprovizionarea pe úantier a materialelor se va face astfel ca s se asigure execuia pe tronsoane completfinisate fr a împiedica buna desfúurare a procesului tehnologic de execuie.

3.4. La realizarea lucrrilor de decapare se va verifica úi consemna corespondena dintre adâncimea executat úi

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


prevederile proiectului.

3.5. Respectarea tehnologiei de stabilizare superficial cu ciment (glazur) a suprafeei decapate, grosimeastraturilor de protecie úi tehnologia de comportare.

3.6. Materialele care intr în componena izolaiei se vor verifica dac au fost livrate cu certificat de calitate care s confirme c sunt corespunztoare prevederilor proiectului.

ANEXA XIV-3

LISTA PRESCRIPIlLOR TEHNICE BE BAZA

1. STAS 2924—84 Terasamente. Condiii generale.

2. STAS 9824/0—74 Msurtori terestre. Tasarea pe teren a construciilor. Prescripii generale.

3. STAS 9824/2—75 Msurtori terestre. Tasarea pe teren a liniilor de cale ferat,

4. C.D.12—64 Normativ condiionat (departamental) privind executarea straturilor de pâmânt stabilizat cu var si

ciment la platforma terasamentelor de cale ferat (Aprobat de MTTc cu ord. nr. 537/ 1965).

[top]

CAIETUL XV TÂMPLRIE ùI DULGHERIE


1.1. Prevederile din prezentul capitol se refer la verificarea calitii úi recepia lucrrilor de tâmplrie úi dulgherie,

cuprinzând: uúi, ferestre úi glasvanduri de lemn, metalice sau mixte,ferestre prefabricate de beton armat sauprofilat, ferestre úi uúi de balcon din PVC, jaluzele PVC, úarpante din lemn, streaúini, lucarne úi tabachere, pereidespritori din lemn.


2.1. Verificarea pe parcursul execuiei const din :

a) Tâmplria — de lemn, beton armat sau mixt, sau din PVC, sosit pe úantier gata confecionat, va fi verificat de ctre conductorul tehnic al lucrrii sub aspectul :

- existenei úi coninutului certificatelor de calitate;

- corespondenei cu prevederile din proiect úi cu prescripiile tehnice de produs ;

- existenei úi calitii accesoriilor de prindere, manevre etc.

b) La punerea în oper se va verifica dac, în urma depozitrii sau manipulrii, tâmplria nu a fost deteriorat ; eanu se va pune în oper pînâ când piesa respectiv nu este reparat sau înlocuit. Verificarea pe parcurs a calitiilucrrilor se va face de ctre conductorul tehnic al lucrrii in tot timpul execuiei.

2.2. Verificarea pe faze a calitii lucrrilor se va face conform reglementrilor în vigoare úi se refer lacorespondena cu prevederile din proiect úi condiiile de calitate úi încadrarea în abaterile admisibile prevzute lapct. 3 de mai jos.

2.3. Verificarea pe faze se refer la întreaga categorie de lucrri de tâmplârie sau dulgherie úi se va face pentrufiecare tronson în parte, încheindu-se „proces-verbal de verificare pe faze de lucrri" ; acestea se vor înscrie înregistrul respectiv.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


2.4. Verificarea lucrrilor de tâmplrie sau dulgherie — la recepia preliminar a întregului obiect — se va face dectre comisia de recepie prin :

a) examinarea existenei úi coninutului proceselor-verbale de verificare úi recepie pe faze de lucrri ;

b) examinarea direct a lucrrilor executate, prin sondaje — câte dou de fiecare tronson — úi referitoare la toateelementele úi prevederile de la pct. 3 ;

c) se va avea în vedere în special ca, prin respectarea prevederilor tehnice de calitate, lucrarea de tâmplrie saudulgherie s îndeplineasc perfect funcionarea pentru care a fost prevzut in lucrare.

3. Prevederi specifice

3.1. La tâmplria de lemn se va verifica:

a) existena úi calitatea tuturor accesoriilor metalice ;

b) verticalitatea tocurilor úi a cptuúelilor ; nu se admit abateri mai mari de l mm/m ;

c) între foaia de uú si pardoseal s fie un spaiu constant (3...8 mm) ;

d) încastrarea tocului s fie fcut in zidrie prin ghermele pene, cuie, úuruburi sau praznuri, astfel ca tocul s nuaib joc;

e) abaterile de la planeitatea foilor de uúi sau cercevele mai lungi de 1.500 mm trebuie s fie mai mici de 1% dinlungimea pieselor respective ;

f) potrivirea (luftul) corect a foilor de uúi precum si a cercevelelor pe tocuri ; pe toat lungimea falului respectiv,abaterea este de 2 mm.

g) între cercevea úi marginea úpaletului tencuit trebuie s fie un spaiu de minimum 3,5 cm ;

h) glafurile interioare vor fi montate cu o pant ctre interior de 1% úi Ia aceeaúi înlime fa de pardosealacamerei ;

i) existena pieselor auxiliare (lcrimare, pzii de tabl) la ferestre — pentru îndeprtarea apelor de ploaie — esteobligatorie ;

j) accesoriile metalice s fie bine montate úi s funcioneze perfect;

k) balamalele, cremoanele, drucrele s fie montate la înlime constant (pentru fiecare în parte) de lapardoseal ;

l) lcaúurile de ptrundere a zvoarelor în pardoseli úi tocuri trebuie sâ fie protejate prin plcue metalice sau altedispozitive, bine fixate la nivelul pardoselii sau al tocului;

m) únaperele (pentru ferestre duble cu deschidere interioar), sau cârligele de vânt (pentru ferestre cu deschidereexterioar) s fie montate în poziie corect ;

n) deschiderea cercevelelor cuplate trebuie s se fac cu uúurin ele nu trebuie s fie blocate de pe urma vopsirii.

3.2. La tâmplria metalic se va verifica :

a) corespondena dintre proiect, detalii úi tâmplria ce se pune în oper ;

b) asamblarea elementelor componente, conform indicaiilor din proiect (sudur, nituire);

c) prinderea tâmplâriei de zidrie sau stâlpii de beton, prin sudarea ei de praznuri sau plci metalice (conform

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


numrului úi amplasrii lor dat în proiect);

d) nu se admit nituri lips sau nestrânse, cordoane de sudur neuniforme, cu scurgeri de material sau cu guriproduse prin arderea pieselor, suduri nepolizate ;

e) grunduirea cu minium de plumb s fie realizata uniform pe toate feele, inclusiv la cordoanele de sudur ;

f) modul cum s-a realizat montarea garniturilor de cauciuc.

Pentru verificarea calitii vopsitoriei la tâmplria metalic se vor aplica prevederile date la caiet „Vopsitorii" pct. 3din prezentul normativ.

3.3. La tâmplria de beton armat se va verifica ;

a) dac prin manipulare úi montaj nu au fost sparte ramele sau úprosurile ; nu sunt admise piese cu úprosuri ruptesau fisurate úi nici rame cu buci de beton czute, care fac ca geamurile s nu se poat monta decât defectuos úis nu se poat asigura etanúeitatea necesar ;

b) toate feele vzute ale cercevelelor trebuie s fie perfect netede úi fr pori;

c) abaterile admisibile sunt cu 50% mai mici decât cele prevzute în caietul V (beton simplu, beton armat úi betonprecomprimat), pentru fiecare din elementele menionate în anexa acestui capitol.

d) Izolarea hidrofug a tocurilor la aciunea umezelii din ziduri.

3.4. La tâmplria din PVC se va verifica :

a) La livrare trebuie s îndeplineasc urmtoarele condiii :

- fereastra s se încadreze în tipodimensiunea prevzut în proiect úi toleranele s se încadreze în standardul11.179—78 ;

- existena armturii metalice în profilele principale de toc úi cercevea ;

- existena úi fixarea corect a balamalelor la ferestrele duble a cremoanelor úi la cela care se deschid în vasistas asnaprelor ;

- de asemenea se va controla existena profilelor de etanúare atât pe conturul tocului cât úi pe conturul cercevelei;

- montarea corect a geamului termopan cu ajutorul baghetelor de PVC úi cu garnituri de etanúare ;

In cazul când se prevede prin proiect montarea de geamuri duble se va verifica existena profilului care pstreaz distana reglementar între cele dou geamuri pe contur;

- ferestrele din PVC s fie prevzute cu praznuri conform Instruciunilor tehnice publicate indicativ C 185—78 înBuletinul Construciilor nr. 9/1978.

b) în timpul montrii :

- se va verifica dac praznurile au fost prinse în dibluri úi dac fereastra este centrat în golul rezervat úi sedeplaseaz uúor atât orizontal cât úi vertical.

c) Dup montare :

- verticalitatea úi planeitatea tocului ferestrei sau uúii úi aúezarea la acelaúi nivel cu alte tocuri de aceeaúi înlime ;

- funcionarea corect la închiderea úi deschiderea uúilor úi ferestrelor precum úi o etanúeitate bun la închidere.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


- etanúarea corect a rostului dintre tâmplrie úi zid cu pat din polistiren celular cu chit Romtix 1221 la exterior sauchit Alutchit C dup cum a fost prevzut în proiect.

3.5. Jaluzele rulante din PVC.

a) La livrare trebuie s îndeplineasc urmtoarele condiii :

- Jaluzelele trebuie s se livreze la lungimea prevzut în proiect úi in numr suficient pentru a forma lungimeanecesar a úortului împreun cu toate accesoriile prevzute în STAS 3366/80.

n cazul lamelelor de jaluzea cu lungime mai mare de 150 cm se va verifica úi livrarea ranfortului din OL zincat de1—1,5 mm grosime în form de U.

De asemenea livrarea cutiei de jaluzea conform STAS 3366—80 la dimensiunile corespunzând úorului de jaluzele.

Toleranele lamelelor din PVC s fie conform STAS 3366/80.

b) în timpul montrii :

- Se va verifica dac deasupra tocului, respectiv la fundul cutiei, la scândura care închide cutia, s-a montat profilulde PVC care uúureaz glisarea lamelelor.

c) Dup montare :

- Dac lamelele se pot coborâ úi ridica uúor, fr s prezinte agri sau joc care s produc ieúirea din ghidaje.

- La jaluzelele cu deschidere mai mare de 150 cm se va controla contra lumini, numrul elementelor de ranfort úidistana dintre ele.

- În cazul ghidajelor basculante se va verifica, posibilitatea de basculare úi de rigiditate a sistemului basculat.

3.6. La úarpante se va verifica :

a) corespondena tipului de úarpant cu aceea din proiect;

b) dimensiunile elementelor úarpantei, distana între ferme, materiale folosite, poziia, alctuirea úi dimensiunile îmbinrilor, inclusiv a accesoriilor ;

c) încadrarea pantelor realizate în limitele admise de standarde pentru învelitoarea respectiv ;

d) úuruburile, cuiele, scoabele s fie bine strânse úi btute úi distribuite conform indicaiilor din detaliile respective :

e) rezemarea úi fixarea panelor de ferme úi îndirea cpriorilor s fie realizate conform detaliilor din proiect;

f) fost vopsite cu vopsea de minium de plumb ;

g) distana dintre elementele úarpantei úi coúurile de fum s nu fie mai mic decât cea din proiect (sau din normelePCI In vigoare, dac în proiect ea a fost omis) ;

h) modul de rezemare úi ancorare in contra vântului, a úarpantei pe elementele de rezisten ale cldirii (existenaunui material de izolaie hidrofug între úarpant úi pereii de rezemare, iar tlpile úi consoroabele s fie prinse înplanúee sau de centur prin buloane de ancorare la distane de circa 3 m);

i) executarea ignifugrii úarpantelor, conform normelor PCI pentru elementele sau tronsoanele indicate deproiectant.

3.7. La streúini úi lucarne se va verifica :

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


a) corespondena lucrrilor executate cu detaliile date în proiect sau in cataloagele elementelor tip menionate înproiect;

b) feele vizibile ale scândurilor s fie bine fluite úi geluite.

3.8. La pereii despritori se va verifica :

a) scheletul de lemn s fie de dimensiunile din proiect, fixarea scheletului s fie executat conform indicaiilor datede proiectant (ancorare, pene ete.);

b) îmbrcmintea peretelui, materialul, modul de fixare, planeitatea, finisajul s fie realizate conform detaliilor datede proiectant; se admite o abatere de la planitate de 5 mm sub dreptarul de 2 m ;

c) amplasarea úi dimensionarea golurilor de lumin (ferestre) sau de trecere (uúi) din pereii despritori trebuie s corespund cu indicaiile date în proiect.

ANEXA XV-1


1. STAS 465—80 — „Ferestre úi uúi de balcon din lemn pentru construcii civile".

2. STAS 466—78 — „Uúi din lemn pentru construcii civile".

3. STAS 799—32 — „Ferestre si uúi din lemn. Condiii generale de calitate”

4. STAS 533—80 — „Ferestre úi usi de balcon úi uúi interioare din lemn pentru construcii civile. Formate sialctuiri".

5. C.199—79 #9; „Instruciuni tehnice privind manipularea, livrarea, depozitarea, transportul úi montarea înconstrucii a tâmplriei din lemn". (Bul. Construciilor nr. 1/1980).

6. C.185—78— „Instruciuni tehnice privind manipularea, la construcii a ferestrelor úi uúilor din PVC" (Bul.Construciilor nr. 9/1978).

7. C.186—78— „Instruciuni tehnice privind manipularea, livrarea, depozitarea, transportul úi montarea înconstrucii a jaluzelelor din PVC (Bul. Construciilor nr. 9/1978).

8. STAS 11179—78 — Ferestre úi uúi de balcon úi jaluzele din policlorur de vinii.

9. STAS 3366—82 — Obloane rulante. Prescripii de proiectare úi montaj.

[top]

CAIETUL XVI. GEAMURI


1.1. Prevederile din prezentul capitol se refer la controlul calitii úi recepia lucrrilor de geamuri de orice fel,montate la uúi, ferestre, luminatoare etc, ale cldirilor civile, industriale, agrozootehnice, vitrinelor de magazine etc.


2.1. Verificarea materialelor aduse pe úantier se va efectua de ctre conductorul tehnic al lucrrii úi se refer ladimensiunile úi calitatea materialelor prevzute in documentaia de execuie.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


Materialele vor fi puse in lucrare numai dac sunt însoite de certificate de calitate. Nu se vor pune în lucraregeamuri sparte, fisurate sau zgâriate.

2.2. Verificarea pe parcurs a calitii lucrrilor se va face de ctre conductorul tehnic al lucrrii în timpul executriilor.

2.3. Verificarea pe faze a calitii lucrrilor se va efectua conform instruciunilor în vigoare úi se refer la

corespondena cu tipurile úi dimensiunile din proiect, la condiiile de calitate úi la încadrarea în abaterile admisibile,stabilite pentru fiecare caz în parte úi precizate in cataloagele de detalii tip sau de desenele de execuie.

2.4. Verificarea pe faze se va face pentru întreaga categorie de lucrri de geamuri úi pentru fiecare tronson înparte, încheindu-se „procese-verbale de verificare pe faze de lucrâri", care se vor înscrie în registrul respectiv.

2.5. Verificarea lucrrilor de geamuri la recepia preliminar a întregului obiect se va face de comisia de recep ieprin :

- examinarea existenei úi coninutului proceselor-verbale de verificare pe faze de lucrri ;

- examinarea direct a lucrrilor executate prin sondaj, concordana execuiei cu prevederile de la pct. 3.

3. Prevederi specifice.

3.1. Geamuri de tâmplrie obiúnuit de lemn, metal sau beton armat.

a) La geamurile montate cu chit obiúnuit sau chit de minimum de plumb se va controla mai întâi vizual dac cordonul de chit nu prezint crpturi, discontinuiti sau grosimi variabile, dac nu sunt poriuni desprinse, dac nu se vd capetele intelor sau útifturilor, dac îmbinarea baghetelor la coluri este bine executat úi în generaldac geamul a fost montat corect. Suprapunerea geamurilor pe úprosuri trebuie s fie de cel puin 25 mm.

b) Se va controla dac s-a întins patul de chit pe falul grunduit al tâmplriei de lemn, respectiv pelicula de vopseade minimum de plumb úi patul din acelaúi chit la tâmplria metalic, zgâriindu-se în acest scop vopseaua la câtevageamuri. Dac

nu se poate stabili precis existen

a patului de chit, se scoate un ochi de geam, opera

ia repetându-

se dac rezultatul este negativ, pân la edificarea organului de verificare.

c) Pentru a controla aderena cordonului de chit se va încerca cu ajutorul unui úpaclu desprinderea lui. Un chit bunúi bine aplicat ader de geam úi fal atât de puternic încât nu se poate îndeprta decât prin tiere cu dalta.

d) Etanúeitatea cordonului de chit se va controla prin scoaterea unei cercevele úi aúezarea ei într-o poziie oblic,dup care se toarn ap pe geam. Nu se admite ptrunderea apei prin stratul de chit.

e) Controlarea intelor de fixare a geamurilor la tâmplria de lemn, respectiv a útifturilor din sârm de oel latâmplria metalic se va face prin sondaj, scoându-se chitul la câteva cercevele sau foi de uú, numrulsondajelor depinzând de volumul lucrrilor úi de rezultatele obinute la primele încercri.

f) Jocul de 1...2 mm între geam úi fal se va controla cu ocazia scoaterii chitului pentru verificarea intelor sau aútifturilor úi a aderenei cordonului de chit.

3.2. Geamuri cu montri speciale

a) La montarea geamurilor la luminatoare, etanúarea realizat cu cordoane de chit se va controla ca la pct. 3.1.Pentru celelalte piese de prindere ca : úuruburi, agrafe etc. se va controla dac ele sunt bine aplicate úi dac dimensiunile úi poziiile lor corespund cu cele din proiect.

b) Garniturile din cânep gudronat îmbrcate în manta de plumb vor fi minuios controlate, demontându-secapacul de tabl ce le preseaz pe suprafaa geamului, la cel puin 5% din luminatoare.

c) Etanúeitatea geamurilor montate se va controla prin turnare de ap pe suprafaa lor, reproducându-se cât maifidel toate situaiile ce se pot produce în realitate. Nu se admite nici o ptrundere de ap prin jurul geamului.Operaia se va face la toate geamurile fr excepie.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


d) Pentru geamurile serelor, în afar de verificrile ce trebuie fcute conform pct. 3.1, se va verifica úicorectitudinea suprapunerii în caplama a geamurilor. Verificarea se va face la rând foaie cu foaie.

e) Montarea geamurilor de dimensiuni mari la vitrine se va controla conform prevederilor de la pct. 3.1.,verificându-se cu deosebit atenie dac aúezarea pe distanieri din lemn de stejar sau fag este executata corect.În acest scop, se vor face sondaje, desfcându-se bagheta ce marcheaz baza geamului la minimum una din treivitrine.

f) În cazul fixrii geamurilor cu baghet din lemn sau metalic, aceasta trebuie s fie bine fixat în faluri cu cuiesau úuruburi metalice. Capetele cuielor sau úuruburilor de fixare a baghetelor nu trebuie s depúeasc nivelulfeei superioare a baghetei. Baghetele trebuie s fie bine vopsite în culoarea cercevelei, iar vopseaua trebuie s acopere úi capetele cuielor sau úuruburilor.

g) Dispozitivele de fixare a geamurilor armate plane la luminatoare úi baghetele pentru tâmplria metalic vor fifixate cu toate elementele de prindere.

h) Buloanele vor fi sudate prin talpa elementelor metalice sau încastrate în elementele de beton, perpendicular pefaa pe care se aúeaz geamurile. Capetele filetate ale buloanelor, piulielor úi rondelelor nu vor fi vopsite. Filetulbulonului nu trebuie s prezinte degradri. ùuruburile metalice vor fi introduse perpendicular pe orificiul filetat, iarcapul lor va fi nivelul baghetei. Baghetele vor fi bine psuite la coluri úi vopsite odat cu tâmplria metalic.

i) Suprafaa geamurilor montate trebuie s fie curat, fr urme de chit, pete de grsime sau vopsea.

ANEXA XVI-1


1. STAS 853—80 — Geamuri trase

2. STAS 3515—80 — Geamuri ornament

3. STAS 949—80 — Geamuri armate

4. STAS 11553—80 — Geamuri termoizolante cu chit.

5. STAS 11552—80 — Geamuri termoaborbante trase.

6. STAS 8572—80 — Geamuri emailate securizate

7. STAS 1853—«0 — Geamuri plane securizate

8. STAS 9041—80 — Geamuri úlefuite polizate.

9. STAS 9250/1—80 — Uúi de geam securizat

10. STAS 9250/2—80 — Uúi de geam securizat. Foi de geam. Condiii tehnice de calitate

11. STAS 9250/3—60 — Usi din geam securizat. Foi de geam. Forme úi dimensiuni

12. C.47—79— Instruciuni tehnice pentru folosirea úi montarea geamurilor în construcii.

[top]

CAIETUL XVII ÎNVELITORI ùI TINICHIGERIE


5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


1.1. Prevederile prezentului capitol se refer la verificarea calitii úi recepia lucrrilor de învelitori, realizate din :

-igl úi olane ;

- plci plane din azbociment;

- úi úi úindril de lemn ;

- carton sau împâslitur bitumate, pe astereal ;

- tabl plan pe astereal ;

- plci ondulate de azbociment;

- tabl ondulat sau cutat ;

- stuf, paie.

1.2. Capitolul se refer

de asemenea la verificarea calit

ii tinichigeriei aferente învelitorilor (jgheaburiúi burlane din

tabl sau PVC, úoruri, copertine) sau exteriorului construciilor (îmbrcri de coúuri úi parapete, solbancuri,glafuri).

1.3. Nu sunt cuprinse în acest capitol prevederile pentru :

- învelitori bituminoase (hidroizolaii), inclusiv terase, prevzute în caietul XIV : Izolaii;

- protecia anticoroziv a elementelor metalice, prevzute în caietul XX : Protecia contra agenilor agresivi.


Controlul execuiei învelitorilor const din :

2.1. Verificarea suportului învelitorii conform prevederilor specifice de la pct. 3.1. de mai jos.

2.2. Verificarea materialelor care urmeaz a fi puse în oper, a calitii lucrrilor pe parcursul execuiei ca úi pefaze terminate. Aceasta se va face conform prevederilor generale úi dispoziiilor comune din partea I-a.

2.3. Verificarea la recepia preliminar a întregului obiect se va face de ctre comisia de recepie, prin :

a) examinarea existenei úi coninutului certificatelor de calitate a materialelor úi a proceselor verbale de verificarepe faze de lucrri;

b) examinarea direct a lucrrilor, executat prin sondaj (cel puin câte unul de fiecare tronson), cu referire la toateelementele constructive ale învelitorii, conform prevederilor specifice de la pct. 3, urmrindu-se în. special ca învelitorile s îndeplineasc funciile de îndeprtare a apelor pluviale, precum úi condiiile respective de etanúeitatela ap, la vânt úi ploaie sau la zpad viscolit. La examinarea învelitorii pe de desubt nu se admite ca aceasta s prezinte interspaii prin care s se vad lumina din exterior.


3.1. Suportul învelitorii

Verificarea const în examinarea proceselor verbale încheiate la terminarea fazei de lucrri din care face partesuportul úi în msurarea — prin sondaj — a elementelor geometrice ale acestuia (pante, planeitate, rectiliniaritate,distana intre axe), distana de minimum 10 cm între coúurile de fura úi prile lemnoase sau combustibile alesuportului. Abaterile de la planeitate msurate cu dreptarul de 3 m, trebuie s nu depúeasc 5 mm în lungulpantei úi 10 mm perpendicular pe aceasta. Celelalte abateri sunt aceleaúi ca úi pentru învelitori úi sunt menionatela punctele urmtoare :

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


3.2. Invelitoarea propriu-zis.

n toate cazurile se vor verifica :

a) concordana lucrrilor executate cu prevederile úi detaliile date de proiectani (felul învelitori, pante, racordri,prinderi, dolii, coame, strpungeri) ;

b) existena úi corectitudinea lucrrilor de tinichigerie aferente învelitorii, conform detaliilor din proiect úicataloagelor de detalii tip, în special: úorurile, doliile, paziile, îmbrcmintea coúurilor, strpungeri centru ventilaie, jgheaburi, burlane, etc.

3.3. La învelitori de igl (solzi, profilate) úi olane se va verifica :

a) aúezarea rândurilor de igle sau olane, în sfoar, pe linii orizontale, paralele cu poala ; abaterea admisibil estede 1cm/m m dar maximum 5 cm pentru întreaga lungime a versantului ;

b) decalarea rândurilor succesive de igle de orice tip ca úi a iglelor solzi suprapuse (aúezate dublu), cu jumtatede igl ;

c) la igle solzi aúezate simplu, primul rând de la poal úi ultimul rând, de la coam s fie aúezate dublu úi curosturile decalate ca la pct, b;

d) la igle solzi aúezate simplu s rezulte în dreptul unei úipci trei igle suprapuse, iar între úipci dou igle ;

e) la iglele solzi aúezate dublu, toate rândurile s fie duble ; în dreptul rezemrii pe úapei s rezulte patru igle ;

f) la igle solzi sau profilate, prinderea de suport prin legare cu sârm zincat : în câmp la fiecare al patrulea rând,iar la streaúin úi la margini precum úi în câmp la pante ce depúesc pe cele uzuale sau în zone seismice degradul 7—9, fiecare igl ;

g) la igle profilate, realizarea rezemrii complete pe cele 4 laturi ;

h) fixarea úi etanúarea coamelor cu mortar de ciment;

i) la olane aúezarea pe suport continuu, protejat cu un strat de material bitumat (carton, împâslitur) suprapunereacu 4 cm a rândurilor succesive ;

j) fixarea cu mortar de ciment a rândurilor úi úirurilor de olane de pe contur (poale, margini, coame), iar în cazuldepúirii pantelor uzuale, fixarea în câmp, la 10 rânduri longitudinal úi transversal, cu cuie cu cap conic a olanelorde dedesubt úi în mortar a celor de deasupra din aceste rânduri;

k) execuia corect a doliilor din tabl zincat de 0,5 mm, úi maximum 40 cm lungime, cu faluri duble, cositorite ;

l) iglele, olanele úi coamele s fie întregi, nefiind admise cele sparte, fisurate sau ciobite mai mult de 2 cm dinmargine.

3.4. La învelitori din plci plane din azbociment se va verifica :

a) alinierea úi paralelismul rândurilor de úipci fa de streaúin. Abaterea maxim admis fa de interaxele dinproiect, este de 1 cm.

b) alinierea úi paralelismul marginilor plcilor, abaterea maxim admis fiind de 0,5 cm/m úi 1 cm la întregul rând

c) suprapunerea plcilor :

- de cca. 70 mm pe laturile oblice, la aúezarea într-un strat ; - de cca. 270 mm fa de rândul inferior, la aúezarea în dou straturi;

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


d) decalarea fa de rândul inferior ;

- cu o treime din limea plcii, la aúezarea în dou straturi

- cu jumtate din lime la úie.

e) la úie primul rând de la poal úi ultimul rând de la coam s fie aúezate dublu si cu rosturile decalate cu o

jumtate de úi ;

f) fixarea plcilor cu copci de siguran úi cuie, conform prescripiilor tehnice în vigoare úi proiectului;

g) la coame, suprapunerea lor cu cca. 70 mm úi fixare prin cuie cu agrafe de tabl zincat ;

h) plcile úi coamele din azbociment s nu prezinte útirbituri sau crpturi, decât:

- o singur útirbitur de maxim 3 cm lungime pe o singur latur sau de 2 cm 2 pe faa vzut a plcii;

- o singur crptur pe o singur latur cu o lungime de maximum 3 cm de la margine spre interiorul plcii.

3.5. La învelitori din úi úi úindril de lemn, se va verifica

a) executarea suportului cu interaxul úipcilor conform proiectului, cu abatere admisibil de 2 cm/m, dar maximum 5cm la întreaga lungime a versantului ; (3.4 c, al. 3);

b) aúezarea úi baterea úiei sau úindrilei în rândul paralele cu poala úi cu suprapunerea rândurilor conformprevederilor proiectului de cea. 22 de cm, partea vizibil fiind de cel puin 9 cm ;

c) fixarea fiecrei lamele cu un cui, ce strbate lamela rândului inferior úi al crui cap s fie acoperit de lamelarândului superior ;

d) la úindrile introducerea muchiei ascuite în ulucul úindrilei alturate úi decalarea cu o jumtate la lamel arosturilor, de la un rând Ia altul ca la igle

e) la coam baterea unui rând în plus de úi sau úindril, iar pe versantul expus vânturilor dominante, depúireacoamei úi a feei adpostite cu minimum 5 cm.

3.6. La învelitori din carton sau împâslitur bitumat, pe astereal se va verifica :

a) suprafaa învelitorii, care trebuie s fie neted, lipsit de denivelri, búici, ondulaii sau guri : în cazul cândasemenea defecte exist, ele vor fi remediate corespunztor ;

b) la poal (streaúin) astereal s fie scoas in consol fa de cpriori cu 2—3 cm, iar cartonul sau împâslitur bitumat s fie aduse pe faa inferioar a asterelei úi prinse în cuie ;

c) foile hidroizolatoare s fie dispuse paralel cu streaúin la acoperiúuri cu pant pân la 20 cm/m úi perpendicularpe linia de streaúin la acoperiúuri cu panta mai mare de 20 cm/m ;

d) foile hidroizolatoare s fie aúezate pe astereal lipite între ele, cu petreceri de cca. 10 cm în sensul scurgeriiapelor úi fixate în cuie cu cap plat tip B pentru carton, dispuse la cca. 7 cm (15 cuie/m), cuiele având úaibe derepartiie din carton sau împâslitur bitumate ;

e) la învelitorile cu pante ce depúesc pe cele normale, precum úi cele din regiunile cu vânturi ce depúesc 72km/or s se realizeze o fixare suplimentar, cu úipci btute pe linia de cea mai mare pant, în dreptul cpriorilor úiacoperite in lungul lor cu un capac din carton sau împâslitur bitumat de 15 cm lime, lipit cu bitum cald ;

f) Ia învelitorile din dou straturi de foi bitumate, cel de al doilea strat s fie decalat fa de primul cu 1/2 din limeafoii úi lipit de primul cu mastic de bitum pe întreaga suprafa ;

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


g) toate racordrile acoperiúului cu elemente verticale ce ies deasupra învelitorii (aticuri, ventilaii etc.) fie rotunjitecu raze de minimum 40 mm ; nu se admit racordri cu materiale bituminoase în jurul coúurilor de fum.

3.7. La învelitori din tabl plan se va verifica :

a) planeitatea suportului, denivelarea admis fiind de 3 mm/m.

b) astereal din scânduri s aib rosturi pân la 2 cm, iar distana pân la coúurile de fum s fie de minimum 10cm ;

c) cârligele pentru jgheaburi, prinse în astereal s fie înglobate la nivelul acestora fr denivelri ;

d) în cazul suportului din beton sau mortar s fie fixate dibluri de lemn în coad de rândunic impregnate, necesarepentru fixarea copcilor ;

e) existena între tabl úi beton sau mortar a unui strat separator din carton sau împâslitur bitumat, lipit continuucu bitum cald ;

f) prinderea foilor de tabl de suport pe fiecare latur cu minimum 2 agrafe (copci) de 30—50 cm lime úi lungime

de cca. 80 mm pentru fal simplu culcat úi fal dublu de cca. 120 mm pentru fal simplu în picioare, distanate lamaximum 40 cm ;

g) fixarea agrafelor de suport cu câte 2 cuie cu cap plat pentru tabl ;

h) fixarea tablei de suport (nefiind admis fixarea direct cu cuie decât pe poriuni limitate úi atunci capul cuiului va fiacoperit cu un cpcel de tabl cositorit de jur împrejur);

i) falurile de îmbinare a foilor de tabl trebuind s fie unse cu chit de miniu înainte de a fi strânse ;

k) falurile în picioare, trebuind s fie paralele cu linia de cea mai mare pant, iar pe linia de coam falurile ce vinde la cei 2 versani s fie decalate cu o jumtate din limea foii de tabl ;

l) la coam úi la muchii foile de tabl s se încheie cu faluri în picioare ;

m) doliile sa fie executate din foi de tabl încheiate între ele cu faluri duble culcate ;

n) racordrile învelitorii la coúurile de fum, calcane, ventilaii lucarne, luminatoare etc, s fie executate conformdetaliilor din proiect úi normative, aúa încât la recepie s nu ptrund apa prin ele ;

o) la examinarea vizual a învelitorii, tabla s se prezinte bine întins úi strâns aplicat de astereal, fr valuri, iarla verificarea prin circulaie pe acoperiú, fiind clcat cu piciorul s nu se îndoaie producând zgomotecaracteristice ;

p) foile din tabl neagr trebuie s fie grunduite anticoroziv iar dup montare vopsite pe toat suprafaa.

3.8. La învelitori din plci ondulate de azbociment se va verifica :

a) corecta prelucrare pe úantier în vederea montajului, a plcilor ondulate úi a pieselor speciale din azbociment,prin tierea colurilor, darea gurilor cu maúina de gurit (cu 5 mm mai mare decât diametrul tijelor), conformprevederilor din normativul C.37-79 pe creasta ondulelor 2 úi 5 ale plcilor la minimum 50 mm de captul plcii ;

b) respectarea sensului de montaj, invers fa de direcia vânturilor dominante ;

c) suficienta suprapunere a plcilor úi pieselor speciale din azbociment :

- transversal în funcie de pant, minim 100—200 mm;

- longitudinal în funcie de tipul ondulei :

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


328 mm pentru plci cu 6 3/4 ondule de 177 mm

47 mm pentru plci cu 6 1/4 ondule de 177 mm (fr termoizolaie)

90 mm pentru plci cu 6 3/4 ondule de 130 mm (fr termoizolaie)

103 mm pentru plci cu 6 plci ondule de 150 mm (fr termoizolaie)

d) paralelismul rândurilor de plci fa de poala învelitorii, abaterea maxim admis fiind de 0,5 cm/m ;

e) lungimea prilor în consol a plcilor pe conturul acoperiúului, aceasta urmând s nu depúeasc în senslongitudinal 1/4 din interaxul panelor iar în sens transversal oondul ;

f) limea de rezemare pe pane a plcilor de azbociment, aceasta urmând a fi de minimum 3% din deschidere, darcel puin de 40 mm ;

g) prinderea plcilor ondulate úi a pieselor speciale din azbociment conform proiectului la fiecare pan cu câtedou dispozitive metalice zincate, prevzute pentru etanúare cu úaibe cu guler úi capacele din polietilen ;

h) la plcile rezemate trei pane, prinderea pe pana central supraînlat cu 4 mm ;

i) la pante peste 600 montarea dispozitivelor suplimentare da solidarizare úi susinere (agrafe úi cârlige dinplatband zincat) ;

j) la construcii industriale supuse la solicitri dinamice sau termice fiind portante utilizarea unor dispozitive deprindere speciale articulate, cu garnituri elastice úi etanúate cu úaibe úi capacele din polietilen ;

k) la pante reduse (conform normativului C.37-79), existena cordonului de chit (în cazul prevederii lui în proiect);

l) corecta aúezare a plcilor ondulate de azbociment, cu faa lis spre exterior úi cu faa brut spre pane, în úiruriparalele cu linia de cea mai mare pant (perpendicular pe pane) cu o abatere admisibil de 3 mm/m úi demaximum 30 mm la toat lungimea pantei;

m) execuia montajului numai de pe podine de lucru ;

n) punerea în oper a plcilor úi pieselor de calitate corespunztoare, conform standardelor respective.

3.9. La învelitori din panouri din tabl cutat sau ondulat se va verifica :

a) petrecerile minime paralele cu panele s se încadreze, în funcie de panta învelitorii în urmtoarele limite :

- panta acoperiúului cm/m 40, 30, 15, 12 ;

- petrecerea minim cm 9, 10, 11, 20.

b) petrecerile laterale (în lungul pantei) la tabla ondulat s fie de minimum jumtate de ondul úi s includ obligatoriu creasta ondulei ;

c) petrecerile laterale la panourile din tabl cutat s fie realizate pe nervura mic de margine a fiecrui panou :

d) la tabla cutat rezemarea pe suport s se fac pe cuta larg ;

e) respectarea sensului de montaj de la poal spre coam úi invers fa de direcia vânturilor dominante ;

f) respectarea numrului, tipului, calitii úi poziiei organelor de asamblare (fixare úi solidarizare) conformproiectului;

g) realizarea eventualelor sisteme de etanúare suplimentar la petreceri úi strpungeri (cordoane de chit, garnituri,

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


úaibe) conform proiectului, aúa încât la recepie s nu ptrund apa prin învelitoare ;

h) respectarea detaliilor la coame, pzii, timpane, strpungeri dolii etc, conform proiectului úi cataloagelor de detaliitip;

i) realizarea protecie anticorozjve pe faze a panourilor de tabl neagr, zincat sau ROMCOR úi a elementelormetalice de montaj, în funcie de agresivitatea mediului, conform standardelor in vigoare úi a prevederilor

proiectului.

3.10. Tinichigerie (jgheaburi, burlane, dolii, glafuri, acoperitori de rosturi).

Prin examinarea vizual, msurtori, încercri úi sondaje, se va verifica îndeplinirea condiiilor de mai jos :

a) pana jgheaburilor (minimum 0,5%) s corespund prevederilor proiectului úi s nu permit stagnarea local aapei, turnate în jgheab pentru verificare ;

b) aúezarea jgheaburilor s fie cu minimum 1 cm úi maximum 5 cm sub pictura streaúinii;

c) marginea exterioar a jgheaburilor s fie cu minimum 2 cm mai jos decât marginea interioar úi dedesubtul

prelungirii planului invelitorii;

d) îmbinarea tronsoanelor de jgheab úi racordrile la burlane s fie lipite cu cositor ;

e) fixarea jgheaburilor s se fac cu cârlige din platband zincat sau protejat anticoroziv prin vopsire, montate îngropat în astereal úi fixate corect, la distanele din proiect ;

f) jgheaburile úi burlanele din tabl zincat vor corespunde STAS 2389-77 úi STAS 2274/81 ;

g) burlanele s fie montate vertical, cu abateri maxime de 0,5 cm/m úi sub 5 cm pe toat înlimea cldirii, binefixate cu brri de tabl zincat, cu tronsoanele petrecute etanú, cel superior in cel inferior pe circa 6 cm, iar la îmbinarea cu tuburile de font, la canal s nu permit pierderi de ap ;

h) glafurile, úorurile, acoperiúurile de resort úi aúa mai departe s aib panta transversal spre exterior, s fieprevzute cu lcrimar úi s fio bine fixate cu cuie úi sârm, cu strpungerile lipite cu cositor, iar la pante sub 7% s aib falurile cositorite.

3.11. Jgheaburi úi burlane din PVC.

Prin examinare vizual, msurtori. încercri úi sondaje, se va verifica :

a) prinderea corect la distanele din proiect a cârligelor suport :

b) amplasarea, prinderea corect úi etanúarea îmbinrilor pieselor de racordare în câmp la coluri úi la burlane,

precum úi a tronsoanelor de jgheab ;

c) existena rostului de circa 2 cm între tronsoanele úi piesele jgheaburilor ;

d) execuia úi prinderea corect a úorului úi racordarea lui la jgheab ;

e) realizarea pantei spre burlan, asigurând scurgerea apei fr stagnri;

f) prinderea corect în brri úl îmbinarea etanú la mufe a burlanelor úi coturilor.

ANEXA XVII-1


1. STAS 2389/77 Construcii civile, industriale úi agrozootehnice. Jgheaburi úi burlane.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


2. STAS 2274/81 Lucrri de tinichigerie la construcii civile, industriale úi agrozootehnice. Burlane, cârIige, hoturi,brri, jgheaburi. Condiii tehnice generale de calitate.

3. C37/79 Normativ pentru alctuirea úi executarea învelitorilor la construcii (Buletinul Construciilor nr 2/1980).

4. C172/85 Instruciuni tehnice provizorii pentru prinderea úi montajul tablelor metalice profilate la executarea învelitorilor úi a pereilor (Buletinul Construciilor nr. 8/1985).

5. STAS 3303/0-77 Pantele invelitorilor. Prescripii de proiectare

6. STAS 3303/1-1983 Învelitori din plci ondulate de azbociment. Prescripii generale.

[top]

CAIETUL XVIII SOBE, COùURI ùI VENTILAII NATURALE


Prevederile din prezentul capitol se refer la verificarea calitii lucrrilor de sobe úi coúuri de fum aferenteacestora úi a dispozitivelor de ventilare natural a încperilor din cldiri, a rezervoarelor îngropate úi a oricrorconstrucii închise pentru care proiectul prevede asigurarea ventilrii lor pe cale natural, inclusiv a caselor depompe.

Ca atare, prevederile de fa se aplic la urmtoarele lucrri:

- sobe de gtit, sobe de înclzit, sobe de înclzit úi gtit;

- coúuri de fum aferente sobelor ;

- canale, tuburi úi guri de ventilare natural.

Capitolul de fa nu se refer la :

- cuptoare industriale;

- coúuri de fum independente.


2.1. La toate genurile de lucrri enumerate la pct. 1 se vor examina certificatele de calitate ale materialelor sosite,

precum úi actele încheiate pe úantier în timpul excuiei úi din care trebuie s rezulte informaii precise asupracalitii materialelor folosite úi asupra eventualelor lucrri ascunse spre a se putea face astfel o just apreciere acalitii lucrrilor ce se verific.

2.2. Prin verificarea direct se va face, în primul rând, confruntarea lucrrilor executate cu prevederile proiectului,spre a se constata dac ele corespund ca numr, poziie, tip, materiale, dimensiuni úi culori, cu cele din proiect.

Apoi lucrrile se vor verifica în detaliu sub aspect calitativ, efectuându-se msurile necesare pentru a stabili dac abaterile existente nu depúesc limitele admisibile date în Anexa XVIII 1.


3.1. Sobe

a) Sobele trebuie s corespund strict ca amplasament, orientare, form úi dimensiuni, prevederilor proiectului.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


b) La sobele de teracota se va verifica identitatea plcilor úi a accesoriilor metalice cu modelele date sau aprobatede beneficiar úi proiectant.

c) Faa plcilor nu trebuie s prezinte ciupituri sau zgârieturi iar smalul plcilor trebuie s fie aderent pe suport úis fie de o culoare uniform úi identic la toate plcile.

Se admit plci cu mici defecte locale de culoare úi smal, îns acestea nu vor fi montate pe feele vzute ale sobei

ci numai pe cele din spate,

d) Dimensiunile sobelor se vor verifica la un anumit numr de sobe, la alegere, verificându-se totodat prinaprinderea succesiv a focului in toate sobele, dac s-au fcut racordrile acestora la fumurile respective úineadmiându-se ca dou sau mai multe sobe s fie legate la acelaúi canal de fum decât in condiiile prevzute inproiect; verificarea se va face msurându-se înlimea diferitelor guri de coúuri deasupra pardoselii.

e) Se vor verifica, prin sondaj, verticalitatea úi planeitatea feelor exterioare ale sobei precum úi verticalitateamuchiilor ; la aceste verificri se va folosi firul cu plumb úi dreptarul.

f) Prin verificri izolate se va controla dac rosturile orizontale dintre rândurile de plci de teracot sunt rectilinii.

Verificrile se vor face cu dreptar, nivel ou bul de aer úi rigl gradat.

Cu ocazia acestor verificri se va controla úi alternana corect a rosturilor verticale.

g) Se va controla dac sobele sunt prevzute cu guri de curire úi dac acestea sunt astupate cu capace chituite.

Se va verifica, de asemenea, dac intre sobe úi elementele de construcie, inflamabile sau neinflamabile, s-au lsatspaiile de siguran normate.

h) Continuitatea canalelor de fum se va verifica prin sondaje, cu ajutorul unei ghiulele de coúar sau a unei greuti

i) Se va controla la câteva sobe de la fiecare etaj, înclinarea canalelor de legtur dintre sob úi canalul de fum,

înclinare care trebuie s fie ascendent fa de orizontal în sensul circulaiei fumului, úi s coincid cu cea dat înproiect.

j) Verificarea funcionrii se va face la fiecare sob în parte, îns numai dup uscarea complet a sobei úi a coúuluirespectiv.

La aceast verificare se va controla :

- timpul în care se realizeaz înclzirea :

- dac înclzirea se realizeaz uniform pe toat suprafaa sobei ;

- dac tirajul este suficient in timpul arderii, fapt ce se constat prin arderea "unei cantiti de hârtie in focarul sobei,inându-se deschis uúa cenuúarului úi observându-se dac hârtia arde intens, iar bucile carbonizate suntantrenate ctre coú ;

- dac pereii úi garniturile metalice ale sobei sunt etanúe, fapt ce se verific prin arderea în sob a unor materialecare produc fum mult (pleav, paie, lemne verzi, cîrpe muiate în petrol lampant etc.); dup aprinderea acestora se închide bine uúa focarului úi aceea a cenuúarului úi se observ dac nu iese fum prin rosturi sau pe lâng garniturile metalice.

k) La sobele metalice se va verifica buna cptuúire a focarului úi a plcilor frontale.

l) La sobele prevzute a înclzi mai multe încperi se va verifica în plus úi buna funcionare a dispozitivelorspeciale de reglare a circulaiei fumului în interior, astfel încât aceste sobe s poat funciona úi parial înclzind —la nevoie — numai una din încperi.

3.2. Coúuri de sobe

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


n afar de verificrile specifice lucrrilor de zidrie úi celor de tencuieli, se vor face úi urmtoarele verificri

a) Se va verifica existena gurilor de curire úi buna fixare úi funcionare a uúielor de închidere de la canalele defum ale coúurilor.

La gurile de curire din pod se va verifica dac acestea sunt prevzute cu uúie duble din tabl sau cu plcuespeciale de beton úi dac coúurile sunt aúezate la distana prescris de normele PSI fa de cea mai apropiat

pies de lemn.

b) Se va verifica dac coúurile sunt tencuite la exterior pe poriunea din pod úi dac în interior au olane sau suntprotejate cu un strat de mortar de ciment; aceast verificare se va face oricând în timpul execuiei prin examinareavizual, coborându-se prin gura coúului un felinar sau o lantern aprins, atîrnat de o sârm sau o vergea de fier.

c) La coúurile al cror exterior este tencuit úi pe poriunea ce iese deasupra învelitorii acoperiúului, se va controlacu atenie existena unor eventuale fisuri suspecte în tencuial, care ar putea proveni fie de la o execuienecorespunztoare a zidriei, fie de Ia faptul c în soba coúului respectiv s-a fcut foc înainte de uscarea coúului.In asemenea cazuri se va îndeprta tencuiala úi se va examina zidria dispunându-se msurile necesare deremediere.

d) La coúurile care conform - prevederilor proiectului, trebuie s rmânâ netencuite la exterior pe poriunea dedeasupra învelitorii, se va examina cu o exigen sporit calitatea materialelor folosite, execuia corect a zidriei úirostuirea ei mai îngrijit,

e) Se va verifica dac coúurile cldirilor cu învelitori combustibile sunt montate grtare de sârm sau altedispozitive pentru protecia învelitorii contra scânteilor.

f) Funcionalitatea coúurilor se va verifica Ia fiecare coú în parte cu ajutorul unor hârtii aprinse succesiv în focarulfiecrei sobe pe care o deserveúte coúul úi urmrindu-se, dup înclinarea flcrii, dac tirajul coúului este normal.In cazul când se constat lipsa de tiraj, sau tiraj insuficient, se va cerceta eventualitatea înfundrii coúului cudiferite materiale czute în el în timpul execuiei úi se vor lua msuri pentru îndeprtarea acestora, repetându-seapoi verificarea cu flacra.

Dac nici dup aceast operaie, verificarea nu d rezultate satisfctoare, coúul se va reface.

g) Etanúeitatea coúurilor de fum se va verifica la fiecare coú în parte, prin acelaúi procedeu ca la pct. 3.1. j de maisus, canalul de fum fiind îns bine închis. Eventuala lips de etanúeitate se va constata prin mirosul de fum ceapare atât în încpere cât úi în podul cldirii.

n asemenea cazuri se vor lua msuri de refacere a tencuielii în diverse puncte unde se apreciaz c este necesar(la fisuri, la strpungeri, intersecii etc), pân ce, la o nou prob de ardere, mirosul de fum nu se mai constat.

3.3. Canale, tuburi úi guri de ventilare natural

a) Acolo unde proiectul prevede asemenea lucrri, se va controla corecta lor executare calitativ, prin examinarea

vizual úi, dac este necesar, prin efectuarea de sondaje.

In acest sens se va controla úi existena grilelor de la gurile de ventilaie, corespondena lor cu modelele prescrise,precum úi buna lor fixare.

b) Pentru a se verifica eficacitatea ventilrii pe cale natural a încperilor prevzute cu dispozitive de acest fel, seva provoca în fiecare asemena încpere — prin deschiderea uúilor úi ferestrelor de pe partea opus gurilor deventilare — un flux de aer din exterior apoi, prin intermediul unei flcri inut în dreptul gurii respective de aspiraiea aerului intrat, se va controla modul în care se realizeaz evacuarea aerului din încpere.

c) In cazul tuburilor metalice de ventilare ce ies pân la o anumit înlime deasupra acoperiúurilor — mai ales larezervoarele subterane pentru carburani lichizi, care eman gaze — se va controla ca fiecare tub s fie acoperitcu o cciul special de protecie din tabl zincat, pentru a împiedica ptrunderea diverselor corpuri strine în tub,care ar fi astfel expus înfundrii. În cazul când aceast protecie nu a fost prevzut în proiect, ea se va executa deconstructor pe baza detaliilor ce se vor da de proiectant.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


ANEXA XVIII-1

ABATERI ADMISIBILE FAA DE PREVEDERILE PROIECTULUI

la lucrrile de sobe, coúuri úi ventilaii naturale

1. Sobe

1.1. Devierea de la vertical a suprafeelor úi muchiilor sunt:

a) La suprafee úi muchii cu rectilinitate max. 2mm/m

b) Idem, cu rectilinitate discontinu (local) max. 2mm/m

1.2. Abateri de la orizontal a rectilinitii rosturilor (msurat pe toat limea feei respective a sobei) max. 2mm ;±2 mm

1.3. Grosimea rosturilor max. 1m

1.4. Timpul în care se realizeaz înclzirea sobei

min. 0,5 ore

max. 1,0 ore

2. Canale de aer

2.1. Abateri la dimensiunile canalelor de aer executate în zidrie de crmid de beton:

ANEXA XVIII-2


Observaie importanta

Orice modificri ulterioare in cuprinsul prescripiilor din lista de mai jos ca úi orice noi prescripii aprute dup intrarea în vigoare a celei de fa, sunt obligatorii chiar dac nu concord cu prevederile din textul alturat.

In consecin, utilizatorii prezentei prescripii trebuie s menin la curent lista de mai jos, introducând treptat in eamodificrile sau completrile survenite.

1. STAS 6724—76 Construcii civile. Canale de ventilaie natural. Condiii tehnice.

Diametru sau latura mare a

canalului (dimensiunea normal)

- în mm -

Abaterea maxim admis

- în mm-

100…250 5

280…500 6

500…1000 8

1120…1400 12

1600…2000 15

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


2. .STAS 6793—32 Coúuri, canale de fum pentru focare obiúnuite la construcii civile. Prescripii generale.

3. STAS 3607—72 Sobe de teracot si coúuri. Dimensiuni.

[top]

CAIETUL XIX CONSTRUCII DIN OEL

1. Obiect úi domeniu de aplicare

1.1. Prezentul capitol conine condiiile tehnice de calitate pe care trebuie s Ie îndeplineasc construciile din oelsudate folosite în domeniul construciilor civile, industriale úi agricole úi modul de verificare al acestor condiii.

Condiiile impuse în prezentul capitol sunt stabilite pentru toi parametrii care pot influena calitatea pe parcursulrealizrii construciilor, cu excepia parametrilor de concepie úi calcul din STAS 10108/0—78.

1.2. Prevederile prezentului capitol nu se aplic construciilor exploatate la temperaturi sub -400

C, construciilorcare intr în alctuirea utilajelor, instalaiilor industriale, podurilor, construciilor din domeniul nuclear úi hidrotehnic.

OBSERVAIE: Prevederile prezentului capitol pot fi aplicate unor elemente de construcii care intr în alctuireautilajelor, instalaiilor industriale, podurilor úi celor din domeniul hidrotehnic dac sunt alctuite úi dimensionatepotrivit prevederilor STAS 10108/0—78.

1.3. Sunt exceptate din domeniul de aplicare al prezentului capitol construc iile sudate care intr în supraveghereaunor organe speciale (ISCIR, BNR,) sau care folosesc la depozitarea materialelor cu grad mare de periculozitate.

OBSERVAIE: Gradul de periculozitate al fluidelor este definit în instruciunile tehnice I 27—152.

1.4. Construciile din oel sudate trebuie s îndeplineasc în afara condiiilor (specifice) de calitate din prezentulcapitol úi condiiile tehnice generale de calitate prevzute în STAS 767/0—77.

1.5. Precizrile necesare interpretrii prevederilor prezentului capitol, valorile limit admise pentru diferite criterii decalitate, prevederile legate de aplicarea tehnicilor de control úi alte detalii fac obiectul unor prescripii, carecompleteaz prezentul normativ, dup cum urmeaz :

- caiete de sarcini pentru construcii din categoria de execuie A ;

- normative sau instruciuni tehnice pentru construcii din categoria de execuie B.

OBSERVAIE :

1. Caietele de sarcini se întocmesc de proiectant úi pot conine condiii de calitate superioare prevederilorstandardizate.

2. Pentru asigurarea calitii îmbinrilor sudate se vor respecta prevederile normativului C 150—84.

3. Pentru execuia construciilor sudate din pronie cu perei subiri formate la rece, se vor respecta prevederileinstruciunilor tehnice P 54—80.

1.6. Prevederile prezentului capitol pot fi aplicate úi în cazul interveniilor asupra unor construcii existente, pentrucare trebuie respectate úi alte condiii suplimentare.

OBSERVAIE: Prin construcii existente se îneleg acele construcii aflate în exploatare sau in conservare, la care în perioada de timp trecut de Ia montarea lor au existat posibiliti de modificare a strilor de solicitare sau aeforturilor interioare, de degradare a materialelor folosite sau de scdere a caracteristicilor mecanice prin

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


1.7. Condiiile de calitate impuse produselor finite sunt aceleaúi indiferent de tehnologiile de execuie folosite saude specificul unitii în care sunt executate.

Modul de control úi regulile pentru recepia construciilor sudate sunt difereniate dup specificul unitilor deexecuie, fiind mai exigente pentru unitile mai puin industrializate, din categoria atelierelor unitilor deconstrucii-montaj sau úantierelor.

2. Metode de verificare a calitii îmbinrii pieselor úi elementelor

2.1. Îmbinri sudate

Controlul pe faze

2.1.1. Controlul execuiei construciilor sudate din oel face parte integrant din procesul de producie úi seorganizeaz pe faze.

Indiferent de gradul unitii de execuie sau dac procesul este de uzinare sau montaj, desfúurarea controluluitrebuie s conin cel puin urmtoarele faze :

a. verificarea calitii materialelor la scoaterea din depozite úi înainte de recepia pe faza final, prin confruntareadatelor înscrise de productor în certificatele de calitate cu condiiile de calitate impuse de documentaie ;

OBSERVAIE : Unitile care executa construcii sudate pot efectua controale de calitate asupra materialelorfolosite prin laboratoarele proprii úi pot emite buletine de analize úi încercri, ceea ce nu absolv de rspundereunitile furnizoare.

b. verificarea înaintea fiecrei faze de execuie a laminatelor, pieselor, elementelor úi construciei în scopulconstatrii úi remedierii unor eventuale degradri dobândite în timpul depozitrii, manipulrii úi transportului, cumsunt : degradrile prin coroziune, deformrile, deteriorrile prin lovire

c. verificarea marginilor libere úi a rosturilor ce se sudeaz, dup debitarea úi prelucrarea pieselor, în ceea ceprive

úte realizarea claselor de calitate impuse ;

d. verificarea îmbinrilor sudate pe fiecare faz de realizare a lor, în ceea ce priveúte îndeplinirea condiiilor impusede clasele de calitate cerute prin documentaie ;

OBSERVAIE : Condiiile limit pentru clasele de calitate a îmbinrilor sudate sunt prescrise în normativul C 150—84 úi in caietele de sarcini pentru construcii din categoria A de execuie sau construcii ce nu se încadreaz indomeniul normativului C 150—84.

e. verificarea formei úi dimensiunilor elementelor geometrice ale elementelor sudate ;

f. verificarea prin preasamblare a construciilor sudate îmbinate cu úuruburi de înalt rezisten sau de precizie ;

g. verificarea comportrii sub încrcri a unor elemente sudate.

2.1.2. La primirea pe úantier a elementelor uzinate de ctre unitatea de montaj se vor face verificri pentruconstatarea eventualelor degradri dobândite în timpul manipulrii úi transportului.

În cazul în care, la recepia din uzin a elementelor sudate, nu a participat delegatul întreprinderii de montaj, se vorexecuta verificri prin sondaj pe îmbinrile sudate, prin msurtori ale dimensiunilor úi abaterilor geometrice úi aledefectelor de suprafa, pe suprafee curate de vopsea.

Procentajele controlate prin sondaj sunt:

- 10% pentru clasele C 1 úi C 2.

- 5% pentru clasele C 3 úi C 4.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


2.1.3. Elementele, subansamblele sau piesele care se asambleaz prin sudare la montaj vor fi verificate înainte deridicarea la poziia final, prin msurarea distanelor între îmbinri úi compararea abaterilor constatate cu valorileadmise în STAS 767/0—77, tabelul 1.

2.1.4. Elementele care se îmbin prin custuri de montaj din clasele de calitate C 1 ... C 3 vor fi verificate, înaintede ridicarea la poziia final prin premontare la sol, cu care ocazie se vor efectua toate operaiile de ajustarenecesare pentru ca abaterile de form úi dimensiuni ale capetelor ce se îmbin s se încadreze în valorile admise

în STAS 767/0—77, tabelul 1. Se excepteaz construciile sudate de dimensiuni mari care se asambleaz prin sudare direct în poziie final úiconstruciile din elemente spaiale.

2.1.5. Verificarea poziiei finale a construciilor sudate dup montaj este obligatorie úi trebuie s conin cel puinurmtoarele abateri msurate cu mijloace topometrice :

- abaterile suprafeelor fundaiilor de la cotele de nivel;

- abaterile fa de distana teoretic dintre reazemele construciei sudate ;

- dezaxrile stâlpilor la baz úi devierile capetelor superioare fa de vertical;

- abaterile pe vertical ale coamelor sau ale elementelor principale msurate la mijloc ;

- sgeile elementelor principale de rezisten pentru deschideri mai mari de 24 m la hale úi 12 m la construciietajate;

- abaterile de la nivelment, axialitate úi ecartament ale cilor de rulare.

2.1.6. Valorile admise pentru verificrile abaterilor prevzute la punctul 2.1.5. sunt prescrise în STAS 767/0—77tabelele 1.2 úi 3, STAS 6911—80 úi STAS 8018.

2.1.7. Modul de verificare pe diferite faze de control úi execuie úi procentajele minime se gsesc în tabelul 1.

2.1.8. Fiecare faz de control prescris este obligatorie pentru executant úi eliminatorie pentru laminate, piese,elemente sau construcie sudat.

Nu se va trece la faza urmtoare de execuie decât dup remedierea defectelor neadmise, recontrolareaconstruciei remediate úi extinderea controlului prin sondaj, pentru modurile de verificare la care este prevzut extinderea.

2.1.9. Rezultatele controlului pe diferite faze se înscriu în documente tipizate la nivel republican úi se in în eviden conform reglementrilor în vigoare.

Verificarea aspectului

2.1.10. Verificarea vizual a aspectului este o operaie de control obligatorie pe toate fazele procesului defabricaie,de la scoaterea laminatelor din depozit pân la remedierile premergtoare recepiei finale úi se execut,de regul în urmtoarele condiii:

- în procent de 100%, pe toate feele vizibile úi pe toat lungimea ;

- înainte de fazele de execuie care pot masca defectele de suprafa, cum ar fi vopsirea ;

- dup curirea laminatelor úi a pieselor de eventuale impuriti, cum ar fi noroiul;

- dup curirea custurilor de zgur.

2.1.11. Zonele, piesele sau elementele care conin defecte sau care au aspect îndoielnic se verific prin msurtori în funcie de natura defectelor úi a prescripiilor din tabelul 1.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


Msurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice úi a defectelor de suprafa

2.1.12. Msurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice úi a defectelor de suprafa se execut pezonele, piesele sau elementele care au defecte depistate vizual sau prin sondaj în procente minime diferen iate peclase de calitate, în condiiile din tabelul 1.

Condiiile pe care trebuie s le îndeplineasc suprafeele controlate sunt identice cu cele de la punctul 2.1.10.

Pentru construcii existente se vor cura zonele examinate înainte de msurare.

2.1.13. Nerealizarea claselor de calitate ale marginilor úi rosturilor, dup debitare úi prelucrri úi a custurilor dup sudare în ceea ce priveúte defectele de suprafa admise necesit :

— remedieri úi recontrolri ale pieselor sau elmentelor declasate

—- extinderea controlului dup regulile prevzute în normative sau documentaie ;

2.1.14. Instrumentele úi aparatele folosite pentru msurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice úi adefectelor de suprafa trebuie s aibe o precizie care s se înscrie în toleranele de msurare a mrimilormsurate.

Controlul ultrasonic

2.1.15. Controlul ultrasonic nu este obligatoriu, dar poate fi folosit de unitile dotate corespunztor, ca mijloace detriere a îmbinrilor sudate cap la cap cu defecte ; interpretarea final a rezultatelor se face numai dup controlul curadiaii penetrante a îmbinrilor sudate selectate la controlul ultrasonic.

mbinrile de col nu se controleaz ultrasonic.

2.1.16. Controlul ultrasonic se execut înainte de vopsirea construciei sudate sau dup îndeprtarea straturilor devopsea de pe suprafeele de palpare ale construciilor existente conform prevederilor STAS 9552—81.

Procentajele úi fazele de control pentru care se foloseúte controlul ultrasonic sunt conform tabelului 1. Metodologia de control, modul de interpretare a rezultatelor úi condiiilor de autorizare a personalului care execut controlul ultrasonic se precizeaz prin normative, instruciuni sau prin documentaie, pentru construciile exceptatedin domeniul prescripiilor existente

2.1.19. Îmbinrile sudate care nu îndeplinesc condiiile de calitate ale claselor prescrise se remediaz úi secontroleaz radiografie. Totodat se face o extindere a controlului ultrasonic combinat dup regulile prevzute înnormative sau documentaie.

Controlul cu radiaii penetrante

2.1.20. Controlul cu radiaii penetrante este obligatoriu úi se practic, de regul în faza final, pe îmbinri sudate înainte de vopsire, numai pe construciile sudate acceptate la controalele anterioare.

2.1.21. Se controleaz cu radiaii penetrante numai îmbinrile sudate cap la cap, în condiiile prevzute în STAS6606—75.

Îmbinrile de col nu se controleaz cu radiaii penetrante.

2.1.22. Se admit la controlul cu radiaii penetrante numai îmbinrile sudate la care se cunosc :

- forma úi dimensiunile îmbinrii, modul de prelucrare a rdcinii;

- poansonul sudorului.

2.1.23. Radiografiile care nu îndeplinesc urmtoarele condiii sunt considerate neinterpretabile úi trebuiescrefcute :

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


- suprafaa îmbinrii sudate trebuie s fie curat, fr imagini echivoce provenite din vopsea, zgur, stropi saudefecte provenite din prelucrarea filmelor în laborator ;

- simbolurile úi reperele, litere úi cifre din plumb, necesare identificrii îmbinrii sudate trebuie s prezinte imaginivizibile úi clare ;

- calitatea imaginii, determinat pe baza indicatorilor de calitate a imagini ICI, executai conform STAS 10137—78,

trebuie s corespund valorilor prescrise ;

2.1.24. Defectele de suprafa care apar pe imaginile radiografice se trec în buletinele de control cu radiaiipenetrante úi se compar cu defectele de calitate admise pentru clasele de calitate prescrise.

n cazul în care clasele prescrise nu sunt realizate datorit unor defecte de suprafa, întregul lot va fi supus unornoi controale constând în verificarea aspectului úi msurarea defectelor de suprafa.

2.1.25. Interpretarea filmelor radiografice úi încadrarea în clase de calitate sunt permise numai personaluluiautorizat.

2.1.26. Prevederile privind metodologia de control, modul de interpretare a rezultatelor úi condiiile de autorizare a

personalului care lucreaz cu radiaii penetrante se precizeaz prin normative, instruciuni sau prin documentaie.

2.1.27 Îmbinrile sudate care nu îndeplinesc condiiile de calitate ale claselor prescrise se remediaz úi serecontroleaz radiografie.

Totodat se face o extindere a controlului cu radia ii penetrante dup regulile prevzute în normative saudocumentaie.

Controlul cu lichide penetrante úi controlul cu pulberi magnetice

2.1.28. Controlul cu lichide penetrante si controlul cu pulberi magnetice sunt operaii de control complementarealtor metode úi au scopul punerii în eviden a defectelor de suprafa sau din strict vecintate, în adâncime.

2.1.29. Utilizarea acestor metode de control, pe fazele prevzute în tabelul 1, necesit acordul executanilor úistabilirea condiiilor de execuie úi interpretare, în documentaie.

2.1.30. Controlul cu lichide penetrante se practic conform STAS 10214—75.

2.1.31. Controlul cu pulberi magnetice se practic conform STAS 8539—78.

Marcare, depozitare, manipulare, transport, protecie contra coroziunii

2.1.32. Pentru marcarea construciilor sudate, depozitarea, manipularea úi transportul lor trebuie respectateprescripiile din STAS 767/0-77, cap. 6.

2.1.33. Factorii implicai în aceste faze de execuie au obligaia pstrrii strii construciei în condiiile de calitate încare au recepionat-o pe fiecare faz.

Nu este admis dobândirea unor degradri prin coroziune sau cauze mecanice datorite unor condiiinecorespunztoare de depozitare, manipulare sau transport.

2.1.34. Acoperirile protectoare contra coroziunii ale construciei sudate se prescriu prin documentaie, în condiiiledin STAS 10762/1-83.

2.2. Îmbinri cu úuruburi

a) Controlul vizual

Prin examinarea vizual se verific dac úuruburile au úaibele, piuliele úi contrapiuliele (sau eventual alte piesecare au scopul de a împiedica deúurubarea piulielor), prevzute în proiect, dac capetele úuruburilor sau piulielor

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


se sprijin cu toat suprafaa pe piesele strânse sau pe úaibe úi dac partea filetat a úurubului depúeúte piuliele în afar cu 5 ... 10 mm.

Controlul trebuie efectuat la toate úuruburile îmbinrilor.

ùuruburile care prezint defecte vor fi înlocuite.

b). Controlul dimensional prin care se verific :

- corespondena cu proiectul de execuie a poziionrii úuruburilor fa de axele îmbinrii, a distanei între úuruburiúi a poziionrii îmbinrii fa de axele elementului;

- grosimea total a úaibelor s nu depúeasc 70% din diametrul úurubului respectiv, iar capul úurubului s depúeasc piulia cu dou psuri de filet;

- dac exist úuruburi oblice, nu se admit úuruburi a cror oblicitate depúeúte 4% din grosimea pachetului depiese strânse ; numrul de úuruburi cu oblicitate sub limita admis nu trebuie s depúeasc 15% din numrul totalde úuruburi al îmbinrii respective.

Controlul se face la toate úuruburile îmbinrilor. Msurarea se face cu úublerul sau cu rigla gradat, în mm. Abaterile limit la poziionarea úuruburilor úi a distanei dintre ele sunt:

- la maximum 30% din totalul úuruburilor unei îmbinri 0,5 mm ;

- la maximum 15% din totalul úuruburilor unei îmbinri 0,5...1,0 mm ;

- în total, abateri la cel mult 35% din numrul total al úuruburilor din element.

c). Controlul prin desfacerea úuruburilor.

La îmbinrile cu úuruburi pretensionate se va efectua controlul prin desfacerea a 5% din numrul úuruburilorfiecrei îmbinri, dar cel puin a unui úurub la fiecare îmbinare. Dup desfacere se verific diametrul úurubului úi algurii. Dac unul sau mai multe din úuruburile desfcute ale unei îmbinri, diametrele nu corespund prevederiiproiectului, dac marginea gurii dinspre capul de aúezare nu este tencuit pe o lime de 1-2 mm, iar margineagurii dintre piuli nu este debavurat, La toate úuruburile îmbinrii se vor remedia deficienele constatate.

La úuruburile care lucreaz la forfecare, se verific prin desfacerea úaibei, dac captul interior al poriunii filetate atijei úurubului este situat cel puin la mijlocul grosimii úaibei. Numrul încercrilor, tehnica controlului, precum úimsurile ce trebuie luate în cazul când nu sunt respectate condiiile de calitate, vor fi identice ca la pct. b, de maisus.

d). Controlul prin stingere cu chei obiúnuite.

Controlul prin strângere cu chei obiúnuite se va efectua la 5% din numrul úuruburilor fiecrei îmbinri úi cel puinla unul singur din fiecare îmbinare. Controlul se va efectua pentru verificarea strângerii corecte a piulielor prinrotirea lor în sensul de strângere. Dac la cel puin unul din úuruburile controlate se constat strângereanesuficient, se vor controla toate úuruburile îmbinrii úi se vor efectua strângerile corecte. Nu se admit úuruburi cupiulia sudat la tije.

2.3. Îmbinri cu úuruburi pretensionate.

Condiii de calitate pe care trebuie s le îndeplineasc îmbinrile cu úuruburi pretensionate, precum úi metodele destrângerea úuruburilor úi de verificare a calitii acestora, în toate fazele de montare, cât úi dup strângereaúuruburilor pretensionate sunt cele prevzute în instruciunile tehnice C. 133-82, care trebuie respectate integral.

În conformitate cu aceasta :

- abaterile limit în zona îmbinrii vor fi conform tabelului 1 úi fig. 1

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


Tabelul 1

*) Abaterile se msoar în axul primului sir de úuruburi.

2.4. Execuia îmbinrilor cu úuruburi de înalt rezisten se face de o echip special numit prin decizie de întreprinderea de construcii-montaj, conform ordinului nr. 4 al Inspectoratului General de Stat pentru Investi ii-Construcii, din 23 mai 1981 ; muncitorii atestai, úeful de echipa úi maistrul trebuie s fie calificai.

Conductorul echipei poate fi inginer sau cel puin maistru.

Atestarea personalului echipei úi a conductorului, se face de unitatea de construcii-montaj în conformitate cuinstruciunile specifice elaborate de M.C. Ind. în colaborare cu MIM.

2.5. Recepiile furniturilor úi lucrrilor de montaj se vor face în conformitate cu prescripiile in vigoare : STAS 767/0-77, STAS 8796/1, 2, 3-80, C 150-84 úi C 133-82 úi prevederile prezentului normativ.

In acest sens, rezultatele verificrilor úi încercrilor mecanice ale furniturilor úi lucrrilor de montaj, în diversele fazede realizare a îmbinrilor cu úuruburi de înalt rezisten pretensionate, vor fi consemnate în documente decertificare a calitii, dup cum urmeaz :

- not de constatare asupra preasamblrii uzinale, consemnându-se abaterile dimensionale de la limiteleadmisibile, remedierile efectuate úi metodele prescrise folosite conf. pct. 3.13, C. 133-82; o copie dup nota deconstatare se constituie în pies la dosarul de recepie ;

- not

de constatare asupra preasamblrii la

úantier, executat

în condi

iile prezentate la pct. 319 C. 133-82, care

se constituie, de asemenea, în fiú la dosarul de recepie ;

- documentele de certificare a calitii organelor de asamblare : úuruburi, piulie, úaibe, precum úi buletinul de încercri mecanice efectuate la úantier sau de laboratoare de specialitate, în cazurile de litigiu, conf. pct. 3. 23 (C.133-82);

- procesele verbale de verificare pe faze a calitii execuiei îmbinrilor prin úuruburi de înalt rezisten, in care seconsemneaz rezultatele verificrilor efectuate în diferite faze de execuie a montajului, inclusiv pregtireasuprafeelor de contact (pct. 3. 23, 3. 24, 3. 28, 3. 29, 3. 30 din normativul C 133-82.

Procesele verbale se vor întocmi conform modelului din anexa 4, din normativul C 133-82.

2.6. Toate documentele de verificare a calitii, emise pe baza verificrilor úi încercrilor mecanice executate peúantiere de întreprinderea de montaj, vor fi certificate de beneficiar la momentul executrii lor.

Nr.crt. Denumirea abaterilor Abateri admise fr

remedieri (mm)

1 Abateri de la alinierea suprafeelorsuperioare, respectiv inferioare, ale

elementelor care se îmbin, tlpi.

¨H 1 mm*

2 Abateri de la alinierea suprafeelor stângarespectiv dreapta, elementelor care se îmbin, inim.

¨g 1 mm*

3 Abateri de la diametrul gurilor (¨g) - 0,5 ¨dg + 0,5 mm

4 Abateri de la distanele dintre (¨1s) - 0,5 ¨1s + 0,5 mm

5 Abateri de la distanele dintre gurilemarginale úi marginile corespondente aleelementelor care se îmbin (¨1m)

- 0,5 1m + 0,5 mm

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


2.7. Verificrile periodice în timpul exploatrii se efectueaz la intervale de timp, în funcie de destinaiaconstruciilor, precum úi de condiiile de exploatare.

In afara acestor verificri la termenele normate, se vor executa verificri suplimentare ori de câte ori vor survenisolicitri mecanice, fizice úi chimice, depúind limitele normale considerate în proiectare úi în prezenteleinstruciuni, sau apar defeciuni vizibile.

2.8. Verificrile se fac de ctre beneficiar.

2.9. Soluiile de remediere, în cazul unor situaii necorespunztoare rezultate din aceste verificri, vor fi stabilite pebaz de expertize tehnice úi efectuate de uniti de specialitate.

2.10. Îmbinri nituite.

Principalele condiii de calitate pe care trebuie s le îndeplineasc îmbinrile nituite, precum úi metoda de verificarea calitii acestora, sunt cele indicate în STAS 767/2-78.

3. Verificarea calitii la primirea pe úantier

La primirea pe úantier a elementelor din oel, livrate de uzin, sau a materialelor metalice pentru montare, primitedirect de la uniti productoare, se va efectua recepia de ctre beneficiarul acestora în conformitate cuprevederile „Regulamentul privind recepia, expedierea úi primirea mrfurilor, precum úi stabilirea rspunderiiexpeditorului, cruúului sau destinatarului cu circulaia mrfurilor între organizaiile socialiste" aprobat prin HCMnr. 941/1959.

3.1. Subansamble ale elementelor din oel livrate de uzin. In cadrul recepiei pe úantier a subansamblelorelementelor din oel livrate de uzin, verificarea calitii acestora const din:

a) verificarea existenei úi examinarea atât a coninutului documentaiei de atestare a calitii elementelor din oel,(conf. anexei XIX. 1) care trebuie s fie transmis de uzin la úantier odat cu livrarea subansamblelor cât úi acorespondenei calitii oelului pieselor úi a clasei de calitate a sudurilor cap la cap, cu prevederile proiectului deexecuie úi ale prescripiilor tehnice.

Documentaia de atestare a calitii trebuie s cuprind certificate de calitate a tuturor elementelor din o el livrate,la care trebuie anexate :

- confirmarea scris a uzinei bazat pe certificate ale furnizorilor si, sau pe încercri proprii, c toate materialeleutilizate corespund proiectului úi prescripiilor tehnice.

Documentele doveditoare se pstreaz úi la uzin, cel puin pân la recepia final a obiectului;

- buletine de verificare nedistructiv pentru toate cordoanele de sudur cap la cap executate în uzin úi pentru careproiectul prevede astfel de încercri; din buletine trebuie s rezulte în mod clar clasa de calitate rezultat prin încercare ;

- procese verbale de recepie a montajului de prob prealabil, dac acesta este prevzut în proiectul de execuie,cu specificarea realizrii contrasgeii prescrise ;

- documente privitoare la încercarea prin încrcare a construciei (care s includ rezultatele úi concluziile încercrii), dac necesitatea acestei încercri a fost prevzut în proiectul de execuie, în actele de control, sau afost cerut prin expertiz tehnic ;

- schie cu marcarea úi poziionarea elementelor din oel;

- piese scrise úi desenate ale proiectului de execuie care au suferit modificri úi completri pe parcursul execuiei(în care au fost introduse modificrile úi completrile efectuate), însoite de aprobarea în scris a proiectantului úi

beneficiarului, pentru fiecare din modificri.

b) Verificarea prin încercri directe a calitii confecionrii elementelor din oel (verificarea vizual úi prin msurarea formei úi dimensiunilor, atât a pieselor care alctuiesc elementul, cât úi a elementului în ansamblu, inclusiv

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


îmbinrile), a pregtirii suprafeelor în vederea aplicrii proteciei anticorozive, precum úi a realizrii stratului deprotecie temporar.

c) Încercri directe asupra calitii materialelor úi îmbinrilor pentru toate elementele furnizate fr certificat decalitate, pentru cele ce au fost deteriorate înaintea montrii sau care provin din demontarea unei construciiexistente

Metodele de verificare a îmbinrilor sunt indicate la pct. 2.

Verificarea pregtirii suprafeelor úi a realizrii stratului de protecie temporar se va efectua în conformitate cuprevederile din caiet XX din prezentul normativ.

Verificarea subansamblelor se face bucat cu bucat. n cazul când la unul sau la mai multe subansamble se vorconstata deficiene de calitate, acestea vor fi consemnate în acte de constatare înso ite de schie úi detaliisuficiente pentru ca ulterior la verificarea cu delegaii uzinei, s poat fi uúor identificate.

Elementele pentru care nu a fost primit la úantier, parial sau total, documentaia de la pct. „a" de mai sus, la carese constat neconcordan între calitatea ce rezult din documentaia primit de la uzin úi aceea prevzut înproiectul de execuie sau în prescripiile tehnice, precum úi cele la care, cu ocazia verificrii calitii prin încercridirecte, s-au constatat deficiene, vor fi respinse la recepie, luându-se msurile prevzute în regulamentul derecepie, menionat aprobat prin HCM 941/1959.

În cazul c la recepia uzinal a elementelor din oel au participat úi delegai ai unitii de montare, verificrile demai sus nu mai sunt obligatorii la primirea materialelor pe úantier ; în aceste cazuri se va controla dac nu s-auprodus deformri in timpul manipulrii úi transportului,

3.2. Materiale de asamblare

În cadrul recepiei la primirea pe úantier a materialelor metalice (nituri, úuruburi, piulie, úaibe, electrozi, fondani,sârme pentru sudare, etc.) pentru montarea elementelor metalice, verificarea calitii acestora va consta din :

a) verificarea existenei úi examinarea coninutului documentelor de atestare a calitii materialelor úi a

corespondentei cu prevederile proiectului úi ale prescripiilor tehnice ;

b) verificarea prin încercri directe a calitii materialelor în conformitate cu prevederile prescripiilor tehnicecorespunztoare.

În cazul când lipsesc certificatele de calitate emise de unitatea productoare, când certificatele nu conin toateelementele cerute prin comand sau prin condiiile proiectului de execuie, precum úi când exist dubiu asupraexactitii datelor din certificate, se vor face sau comanda de unitatea de montare, încercrile necesaredeterminrii calitii materialelor respective.

Materialele care nu corespund la verificarea calitii, vor fi respinse la recepie, procedând în conformitate cuprevederile regulamentului de recepie menionat mai sus, aprobat prin HCM nr. 941/1959.

Pentru úuruburile de înalt rezisten pretensionate se vor respecta prevederile instruciunilor C. 133—82.

4. Verificarea calitii lucrrilor la montare

4-1. Înainte de începerea efecturii lucrrilor de montare.

Montarea elementelor oricrei construcii din oel va putea începe numai dup efectuarea urmtoarelor verificricare s ateste :

a) întocmirea de ctre întreprinderea care efectueaz lucrrile de montare, a documentelor (proiectului) pentrutehnologia de montare, care trebuie s aib coninutul minim prevzut în anexa XIX-1.

b) executarea integral úi de bun calitate de ctre uzin a completrilor sau remedierii deficienelor de calitate (îneventualitatea stabilirii necesitii acestora cu ocazia verificrilor din cadrul recepiei la primirea pe úantier aelementelor din oel), în conformitate cu avizul scris al proiectantului úi prevederile prescripiilor tehnice.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


Verificarea existenei úi a coninutului documentaiei de atestare a calitii pieselor úi a materialelor metalice folositela consolidarea sau refacerea elementelor la care s-au constatat deficiene :

a) exactitatea axelor principale ale construciei, precum úi a elementelor în raport cu axele construciei;

b) existena úi coninutul documentelor de verificare úi recepionar a elementelor de construcii care constituiesuporturi sau reazeme pentru construcia metalic úi care s ateste c sunt corespunztoare proiectului,

prescripiilor tehnice úi capitolele respective ale prezentului normativ ;

c) poziia în plan ca nivel al reazemelor úi buloanelor de ancorare. Dac buloanele nu sunt betonate sau suntlsate în fundaii, guri, care se vor betona la montare, se va verifica exactitatea poziionrii lor, dac au fost bineprotejate úi dac au adâncime suficient ;

d) îndreptarea de ctre constructor a pieselor sau barelor elementelor din o el, deformate în timpul manipulrilor,depozitrii sau transportului pe úantier. Îndreptarea deformaiilor mai mari decât abaterile din STAS 767/0—77trebuie s, fie executat în conformitate cu soluia aprobat în scris de proiectant;

e) instruirea suficient úi însuúirea corect a tehnologiei de execuie de ctre echipele care execut îmbinrile cuúuruburi pretensionate ;

f) existena úi poziionarea corect a elementelor provizorii de susinere, ancorare, etc.

Toate verificrile de la acest punct vor fi efectuate de conductorul tehnic al lucrrii, împreun cu delegatulbeneficiarului sau al CTC, conform reglementrilor în vigoare.

4.2. Pe parcursul efecturii lucrrilor de montare.

n perioada executrii lucrrilor de montare se vor efectua verificri referitoare la :

a) îndeplinirea tuturor prevederilor proiectului pentru tehnologia de montare a elementelor din o el;

b) realizarea de bun calitate (în conformitate cu prevederile proiectului de execuie ale prescripiilor tehnice úi aleprezentului normativ), a lucrrilor de montare, precum úi poziionarea corect a elementelor din oel. Verificareadimensional úi calitativ se face prin încercri directe, în mod permanent pe parcursul fazelor de montare.Abaterile limit admise la lucrrile de montare sunt cele cuprinse în STAS 767/0—77.

c) recepia lucrrilor sau prilor de construcie care devin ascunse (cordoane de sudur care nu mai suntaccesibile la sfârúitul fazei de lucrri, prelucrarea marginilor pieselor care se îmbin prin sudur la montare,executarea diferitelor straturi ale proteciei anticorozive, verificarea calitii curirii elementelor care se îmbin prinúuruburi pretensionate, etc). Rezultatele verificrilor cu privire la calitatea lucrrilor executate prin aceste operaiise consemneaz în procese verbale de lucrri ascunse úi condiioneaz începerea operaiilor urmtoare :

d) verificarea prin încercri nedistructive a calitii sudurilor cap la cap realizate la montare, a cror verificare esteindicat în proiectul de execuie ;

e) verificarea strângerii úuruburilor de înalt rezisten precum úi realizarea chituirii, grunduirii úi vopsirii îmbinrilorcontrolate (conform prevederilor instruciunilor C. 133—32).

Recepia lucrrilor ce devin ascunse se va putea efectua în conformitate cu „Instruciunile pentru verificarea calitiiúi recepia lucrrilor ascunse la construcii úi instalaii aferente" aprobat prin ordinul IGSC nr. 28 din 7 februarie1976. Urmrirea respectrii condiiilor de calitate în perioada execuie diferitelor etape ale lucrrilor de montare, seefectueaz conform caiet I, pct. 1.3, al prezentului normativ, precum úi personalul atestat pentru controlul îmbinrilor cu úuruburi pretensionate, prevzut la pct. 3.31 din instruciunile tehnice C. 133—82. Condiiile decalitate úi metodele de verificare vor fi acelea indicate în proiectul pentru tehnologia da montare, în proiectul deexecuie, în prescripiile tehnice úi în prezentul normativ.

În cazul constatrii unor deficiene de calitate sau depúirii abaterilor admise îa lucrrile de montare, acestea vor ficonsemnate în mod detaliat în procesele verbale de constatare, însoite de releveele necesare uúoarei identificri alocurilor unde au fost constatate. Remedierile sau consolidrile se execut cu respectarea strict a prevederilor dela caiet I. pct. 1.2 al prezentului normativ.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


4.3. La terminarea lucrrilor de montare. La terminarea fiecrei faze a lucrrilor de montare (prin care în specificulconstruciilor metalice, se înelege lucrrile de montaj a fiecrei categorii de elemente din oel, pe un sector dat), seva efectua verificarea calitii lucrrilor de montare executate, care va cuprinde :

- examinarea existenei úi coninutului documentaiei de atestare a calitii, care trebuie s cuprind :

a) certificate de calitate sau buletine de încercri pentru toate piesele úi materialele metalice folosite atât la

montare cât úi la eventuale refaceri, consolidri sau remedieri executate ; b) procese verbale de lucrri ascunse, buletine de încercare nedistructiv a sudurilor cap la cap, a cror executarela montare este prevzut în proiectul de execuie, buletinele unor eventuale încercri dispuse prin dispoziiile deúantier aîe proiectantului, prin actele de control, etc ;

c) tabele cu poansonul sudorilor autorizai care au executat sudurile de montare ;

d) fiúele în care au fost consemnate rezultatele controlului efectuat de echipe speciale atestate, însrcinate cuexecuia úi cu controlul îmbinrilor de înalt rezisten, conform prevederilor C. 133—82 ;

e) dispoziii de úantier ale proiectantului úi beneficiarului date pe parcursul montrii, referatele eventualelor

expertize tehnice la care a fost supus structura metalic, procesele verbale încheiate de organele de control înconstrucii;

f) procesele verbale de recepie a refacerii, consolidrii sau remedierii tuturor deficienelor de confecionare úimontare constatate eventual cu ocazia recepiei elementelor úi materialelor metalice la primirea pe úantier,verificarea calitii în timpul montrii elementelor metalice, controalele efectuate de proiectant, beneficiar sauorganele de control în construcii ;

g) piesele scrise úi desenate ale proiectului de execuie cu toate modificrile úi completrile intervenite pe parcursulmontrii, însoite de aprobarea in scris a proiectantului úi beneficiarului pentru fiecare în parte ;

h) pentru úuruburile de înalt rezisten pretensionate, documentaia întocmit este cea prevzut la pct. 2.5.

Verificri directe care se refer la :

a) terminarea integral a lucrrilor de montare din cadrul fazei ;

b) verificarea dimensional úi calitativ, uscat cu bucat, a îmbinrilor úi celorlalte lucrri de montare aelementelor metalice care au fost executate în cadrul fazei respective, inclusiv eventualele refaceri, consolidri sauremedieri care au fost dispuse prin actele de la pct ,.d. Abaterile limit admise la lucrrile de montare sunt celecuprinse în STAS 767/0—77.

Verificarea calitii la terminarea fazelor de lucrri de montare va fi efectuat de conductorul tehnic al lucrrii úi dedelegatul compartimentului CTC. În cazul in care aceste lucrri sunt destinate a fi ascunse, verificarea úi înregistrarea rezultatelor se va face conform instruciunilor respective.

Fazele lucrrilor de montare úi ordinea cronologic a acestora, vor fi cele menionate în proiectul pentru tehnologiade montare. Eventual, In cazul nemenionrii acestora în documentaia pentru tehnologie úi montare, fazele sestabilesc în scris la începutul lucrrii, de conductorul tehnic.

Specificarea verificrilor efectuate, rezultatele obinute în cadrul verificrii calitii la terminarea fiecrei faze delucrri de montare, precum úi concluziile cu privire la posibilitatea începerii lucrrilor în cadrul fazei urmtoare,msurile pentru remedierea deficienelor eventual constatate în cursul verificrii, etc. vor fi consemnate in proceseverbale.

5. Verificri în cadrul recepiei preliminare a obiectului

Recepia preliminar a obiectelor care conin construcii alctuite integral din oel sau mixte, se va efectua înconformitate cu „Regulamentul de efectuare a recepiei obiectivelor de investiii" (nr. 108030/1970).

În cadrul recepiei preliminare a obiectului, verificarea calitii elementelor din oel se efectueaz prin verificarea

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


existenei úi coninutului documentaiei care atest calitatea precum si prin verificri directe.

5.1. Pentru construcia metalic care intr în componena obiectului de recepionat, întreprinderea de montare, încolaborare cu beneficiarul, este obligat a pregti úi preda comisiei de recepie (îndosariate úi însoite deborderou) ;

a) documentaiile de atestare a calitii elementelor din oel (menionat la pct. 3.1.). a materialelor de montare

(menionat la pct, 3.2. i a lucrrilor de montare pct. 4.3.) ; b) procesele verbale úi actele de constatare încheiate cu ocazia verificrii prin încercri directe a calitiielementelor din oel (menionate la pct. 3.1.) úi a materialelor metalice de montare (menionate la pct. 3.2.), la începerea lucrrilor de montare (menionate la pct. 4.1.). pe parcursul efecturii lucrrilor (menionate la pct. 4.2.) úi în încercrile directe la terminarea fazelor de lucrri (menionate la pct. 4.3.).

5.2. Comisia de recepie preliminar, prin membrii si de specialitate úi prin specialiútii din afara ei (conf. pct. 20 alregulamentului de efectuare a recepiei obiectivelor de investiii) în cadrul verificrilor pe întregul obiect, va efectuapentru construcia metalica :

a) verificarea existenei úi a coninutului documentaiilor prevzute la pct. 5.1., precum úi a realizrii frecvenei încercrilor directe în conformitate cu prevederile proiectului, prescripiilor tehnice úi a prezentului normativ. ncadrul lipsei totale sau pariale a documentaiilor menionate, sau când se va constata o frecven mai redus averificrilor, comisia de recepie va stabili dac este necesar s fie fcute noi încercri, verificri, sau dac estenecesar expertizarea tehnic în scopul de a se confirma calitatea elementelor sau lucrrilor atestate prindocumentele lips ;

b) verificri directe prin sondaje, în numr suficient pentru a-úi putea forma convingerea asupra îndeplinirii calitiilucrrilor, în conformitate cu prevederile documentaiei prezentate. In cazul c o parte din aceste verificri daurezultate nesatisfctoare, se va proceda conform caiet I. pct. 2.5. din prezentul normativ.

În toate cazurile în care documentele necesare lipsesc, sunt insuficiente sau consemneaz rezultatenecorespunztoare, comisia va proceda conform prezentului normativ, caiet I, pct. 2.8.

ANEXA XIX-1

TEHNOLOGIA DE MONTARE

Documentele (proiectul) pentru tehnologia de montare, care trebuie s fie întocmite de întreprinderea ceefectueaz lucrrile de montare, vor cuprinde obligatoriu :

a) msuri privind depozitarea úi transportul pe úantier a elementelor de construcie din oel;

b) organizarea asamblrii în tronsoane, pe úantier, a elementelor din oel, cu indicarea mijloacelor de transport úide ridicat necesare ;

c) indicarea dimensiunilor a cror verificare este necesar pentru asigurarea realizrii toleranelor de montareimpuse prin proiectul de execuie úi prin prescripiile tehnice ;

d) materialele de adaos, metoda de prelucrare a marginilor pieselor, procedeul úi regimul de sudare, planul desuccesiune a executrii sudurilor de montaj, msurile ce trebuie luate pentru evitarea sau reducerea în limiteleadmise a deformaiilor úi eforturilor remanente produse prin sudurile de montaj, prelucrarea ulterioara asuprafeelor cordoanelor de sudur la elementele solicitate dinamic, etc.

Modificarea proiectelor de execuie, necesitat eventual de simplificarea procesului tehnologic de montare, se vaface numai cu acordul prealabil, in scris al proiectantului úi beneficiarului;

e) msuri pentru execuia îmbinrilor cu úuruburi pretensionate ;

g) verificarea cotelor úi nivelelor indicate în proiect pentru elementele montate ;

g) marcarea elementelor úi ordinea fazelor operaiei de montaj

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


h) asigurarea stabilitii elementelor din oel In fazele operaiei

i) planul operaiilor de control în conformitate cu prevederile proiectului de execuie, a prescripiilor tehnice i aprezentului normativ ;

j) metodele úi frecvenele verificrilor ce trebuie efectuate pe parcursul úi la terminarea fazelor de lucrri de montaj.

ANEXA XIX-2

LISTA PRESCRIPIILOR CONEXE STANDARDE GENERALE

1. STAS 735—79 — Desene tehnice. Reprezentarea úi notarea îmbinrilor sudate

2. STAS 767/0—77 — Construcii civile, industriale úi agricole. Construcii din oel. Condiii tehnice generale decalitate.

3. STAS 1336—80 — Construcii. Încercarea in situ a construciilor prin încrcri statice.

4. STAS 5500—74 Reconf. 1980— Metalografie. Defecte. Terminologie.

5. STAS 5555/1—81 — Sudarea metalelor. Terminologie general.

6. STAS 5555/2—80 — Sudarea metalelor. Procedee de sudare. Clasificare úi terminologie.

7. STAS 5730/1—75 — Starea suprafeelor. Noiuni generale.

8. STAS 5942—73 — Protecia împotriva radiaiilor nucleare. Doze maxime admise.

9. STAS 6914—75 — Defectoscopie ultrasonic. Terminologie.

10. STAS 7009—79 — Construcii civile, industriale úi agrozootehnice. Tolerane úi asamblri in construcii.Terminologie.

11. STAS 7365—74 Reconf. 1980 — Sudarea metalelor. Poziii principale de sudare.

12. STAS R8542—79 —Alegerea oelurilor pentru construcii metalice.

13. STAS 8600—79 — Construcii civile, industriale úi agrozootehnice. Tolerane úi asamblri în construcii. Sistemde tolerane.

14. STAS 10041—75 — Defectoscopie cu lichide penetrante. Terminologie.

15. STAS 10043—75 — Defectoscopie cu radiaii penetrante. Terminologie. 16. STAS 10101/2 A2-76— Aciuni în construcii. Aciuni datorate procesului de exploatare. Încercri datoratepodurilor rulante.

17 STAS 10108/0—78 — Construcii civile, industriale úi agricole. Calculul elementelor din oel.

18. STAS 11613—81 — Tierea termic a metalelor. Clasificare úi

CALITATEA OELURILOR

1. STAS 395—80 — Oel laminat la cald — Oel lat.

2. STAS 404/1—80 — evi din oel, fr sudur, laminate la cald pentru construcii cu destinaie comercial.

3. STAS 404/2—80 — evi din oel, fr sudura, laminate la cald pentru construcii.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


4. STAS 424—80 — Oel laminat la cald. Oel cornier cu aripi egale.

5. STAS 423—80 — Oel laminat la cald. Oel cornier cu aripi neegale.

6. STAS 500/1—78 — Oeluri de uz general pentru construcii. Condiii tehnice generale de calitate.

7. STAS 500/2—80 — Oeluri de uz general pentru construcii. Mrci.

8. STAS 500/3—80 — Oeluri de uz general pentru construcii rezistente la coroziune atmosferic. Mrci.

9. STAS 505—78 — Oel laminat la cald. Table groase. Condiii tehnice de calitate.

10. STAS 530/1—80 — evi din oel, fr sudur, trase sau laminate la rece, pentru construcii cu destinaiecomercial.

11. STAS 530/2—80 —evi din oel, fr sudur, trase sau laminate la rece, pentru construcii.

12. STAS 564—80 — Oel laminat la cald. Oel U.

13. STAS 565—80 — Oel laminat la cald. Oel I.

14. STAS 3480—80 — Oel laminat Ia cald. Tabl striat.

15. STAS 8183—80 — Oeluri pentru evi fr sudur de uz general. Mrci úi condiii tehnice.

16. STAS 9021—80 — Table de oel pentru construcii sudate din oel cu granulaie in. Condiii tehnice decalitate.

ÎNCERCRILE OELURILOR

1. STAS 200—75 Reconfirmat 1981 — Încercrile metalelor. Încercarea la traciune.

2. STAS 777—80 — Încercrile metalelor. Încercarea la îndoire.

3. STAS 1111—79 — Încercri tehnologice ale evilor din oel.

4. STAS 1400—75 Reconfirmat 1981 — Încercrile metalelor. Încercarea la încovoiere prin úoc pe epruvete cucresttura în U.

5. STAS 6638—79 — Încercrile metalelor. Determinarea limitei de curgere a oelurilor la temperaturi ridicate.

6. STAS 6718—76 — Încercrile metalelor. încercarea la traciune a evilor.

7. STAS 6774—79 — Încercarea de încovoiere prin soc dup îmbtrânire artificial.

8. STAS 6833—79 — Încercrile metalelor. Încercarea de încovoiere prin úoc la temperaturi sczute.

9. STAS 7324—75 — Încercrile metalelor. Luarea probelor din oel, pentru încercrile mecanice.

10. STAS 7511—81 — Încercrile metalelor. Încercarea de încovoiere prin soc pe epruvete cu cresttur în V.

11. STAS 7925—67 Reconfirmat 1976— Încercrile metalelor. Aúezarea probelor Ia încercrile de duritate.

12. STAS 8027—78 — Încercrile metalelor. Încercarea la oboseal cu sarcini axiale.

13. STAS 8394—69 Reconfirmat 1976 — Luarea probelor din metale úi aliaje neferoase pentru încercarea latraciune.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


14. STAS 8525—70 Reconfirmat 1976 — Încercrile metalelor. Încercarea de duritate superficial ROCKWELL(scrile N úi T).

15. STAS 8894/1—80 — Încercrile metalelor. Încercarea de rupere prin fluaj a o elului, la temperaturi ridicate.Elemente úi condiii tehnice de execuie a încercrii.

16. STAS 10251—80 — Încercrile metalelor. Încercarea de duritate prin zgâriere.

17. STAS 10290—75 Reconfirmat 19-82 — Încercrile metalelor. Încercarea Ia traciune. Determinareacaracteristicilor elastice.

18. STAS 10703—76 — Încercrile metalelor. Încercarea de duritate ROCKWELL (scrile B, F, G).

19. STAS 11399—80 — Încercrile metalelor. Încercarea la oboseal prin rsucire.

20. STAS 11417—80— Încercrile metalelor. Încercarea la traciune pe direcia grosimii.

ÎNCERCRILE ÎMBINRILOR SUDATE

1. STAS 5540/1—77 — Încercrile ale îmbinrilor sudate cap la cap. Probe úi epruvete.

2. STAS 5540/2—83 — Încercri ale îmbinrilor sudate cap la cap. Încercarea la traciune.

3. STAS 5540/3—81 — Încercri ale îmbinrilor sudate cap la cap. Încercarea ia îndoire.

4. STAS 5540/4—77 — Încercri ale îmbinrilor sudate cap la cap. Încercarea la încovoiere prin úoc.

5. STAS 5540/3—77 — Încercri ale îmbinrilor sudate cap la cap. Încercarea de duritate.

6, STAS 5540/6—77 — Încercri ale îmbinrilor sudate cap la cap. Încercarea de aplatizare.

7. STAS 3976/1—82 — Încercri mecanice ale îmbinrilor sudate în col.

8. STAS 7356/1—80 — Încercrile mecanice ale metalului depus prin sudare manuala cu arc electric, cu electrozi învelii.

9. STAS 7356/2—80 — Încercrile mecanice ale metalului depus prin sudare cu arc electric sub strat de flux.

10. STAS 7356/3—80 — Încercrile mecanice ale metalului depus prin sudare cu arc electric in mediu de gazprotector.

11. STAS 7356/4—80 — Încercrile mecanice ale metalului depus prin sudare electric în baie de zgur.

12. STAS 7748-74 Reconfirmat 1981 - Încercrile metalelor. încercarea la îndoire a epruvetelor încrcate cusudur longitudinal.

13. STAS 9261-73 Reconfirmat 1982 - Încercrile metalelor. Încercarea de încovoiere prin úoc pe epruvete încrcate cu sudur.

14. STAS 9759—74 Reconfirmat 1982 — Încercrile metalelor. Determinarea încercrii la sudarea cu arc electric.

15. STAS 10014—81 — Sudarea metalelor. Determinarea caracteristicilor de depunere ale electrozilor învelii.

16. STAS 10047/1—81 — Sudarea metalelor. Determinarea con inutului, de hidrogen difuzibil din metalul depus cu

electrozi învelii prin metoda extragerii în vid.17. STAS 10221—75 Reconfirmat 1981 — Încercrile metalelor. Încercarea la fisurare la cald a metalului depusprin sudare.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


18. STAS 108822—77 — Încercrile metalelor. Încercarea de fisurare la rece a îmbinrilor din oel sudate cu arcelectric.

19. STAS 10952/1—77 Reconfirmat 19E2 — Sudarea metalelor. Analiza metalografic a îmbinrilor sudate printopire,

20. STAS 10933—77 Reconfirmat 1982 — Sudarea metalelor. Luarea probelor pentru determinarea compozi iei

chimice a metalului depus. 21. STAS 11281/1—79 — Încercrile metalelor. Determinarea compatibilitii materialelor de sudare cu metalul debaz la sudarea prin topire. Sudare cu electrozi învelii.

22. STAS 11281/2—79 — Încercrile metalelor. Determinarea compatibilitii materialelor de sudare cu metalul debaz la sudarea prin topire. Sudarea cu arc-electric sub flux.

SUDAREA OTELURILOR

1. STAS 1125/1—31 — Sudarea metalelor. Electrozi învelii pentru sudarea oelurilor. Condiii tehnice generale decalitate.

2. STAS 1125/2—81 — Sudarea metalelor. Electrozi învelii pentru sudarea oelurilor carbon úi slab aliate. Tipuri úicondiii tehnice de calitate.

3. STAS 1125/3—82 — Sudarea metalelor. Electrozi învelii pentru sudarea oelurilor cu granulaie fin úi aoelurilor utilizate la temperaturi sczute. Tipuri úi condiii tehnice de calitate.

4. STAS 1125/4—82 — Sudarea metalelor. Electrozi învelii pentru sudarea oelurilor termorezistente. Tipuri sicondiii tehnice de calitate.

5. STAS 1125/5—83 — Sudarea metalelor. Electrozi învelii pentru sudarea oelurilor inoxidabile úi refractare.Tipuri úi condiii tehnice de calitate.

6. STAS 1125/6—82 — Sudarea metalelor. Electrozi învelii pentru încrcare prin sudare. Tipuri úi condiii tehnicede calitate.

7. STAS 1126—80 — Sudarea metalelor. Sârm din oel pentru sudare.

8. STAS 6662—81 — Îmbinri sudate. Formele úi dimensiunile rosturilor la sudarea manual cu arc electric úi cugaze.

9. STAS 6729-75 Reconfirmat 1981 — Îmbinri sudate. Formele úi dimensiunile rosturilor la sudarea oelurilor cuarc electric acoperit.

10. STAS 7194—79 — Sudabilitatea oelurilor. Elemente de baz.

11. STAS 7502—75 — Îmbinri sudate. Formele úi dimensiunile rosturilor la sudarea oelurilor prin procedeele MIGúi MAG.

12. STAS 8958—80 — Îmbinri sudate. Formele úi dimensiunile rosturilor la sudare prin procedeul WIG.

13. STAS 9477/1—79 — Fluxuri topite pentru sudarea oelurilor. Mrci úi condiii tehnice de calitate.

14. STAS 9532/1—74 Reconfirmat 1979 — Examinarea úi autorizarea sudorilor. Prescripii generale.

15. STAS 9532/2—74 Reconfirmat 1980 — Examinarea úi autorizarea sudorilor. Examenul practic al sudorilor

pentru oel.

16. STAS 9559—82 — Îmbinri sudate. Formele úi dimensiunile rosturilor la sudare electric in baie de zgur.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


17. STAS 11400—80 — Verificarea tehnologiilor de sudare prin topire a oelurilor.

CONTROLUL ÎMBINRILOR SUDATE

1. STAS 730/2—75 — Starea suprafeelor. Prescrierea rugozitii úi a ondulaiei suprafeei.

2. STAS 6606—75 Reconfirmat 1981 — Defectoscopie cu radia ii penetrante. ControIul îmbinrilor sudate prin

topire.

3 STAS 6656—80 — Defectele produselor laminate, extrudate úi trase din oel. Clasificare úi terminologie.

4. STAS 7884/1—81 — Defectele îmbinrilor sudate prin topire. Clasificare si terminologie.

5. STAS 7802/1—79 — Blocuri de calibrare pentru verificarea si reglarea detectoscoapelor. Condiii tehnicegenerale de calitate.

6. STAS 7302/2—79 — Blocuri de calibrare pentru verificarea úi reglarea defectoseoapelor. Bloc de calibrare A1

7. STAS 7802/3-79 - Blocuri de calibrare pentru verificarea úi reglarea defectoseoapelor. Bloc de calibrare A2

8. STAS 7802/4—79 — Blocuri de calibrare pentru verificarea úi reglarea defectoseoapelor. Bloc de calibrare A3

9. STAS 7802/5—79 - Blocuri de calibrare pentru verificarea úi reglarea defectoscoapelor. Bloc de calibrare A4.

10. STAS 8299—78 — Clasificarea úi simbolizarea defectelor îmbinrilor sudate prin topire pe baza radiografiilor.

11. STAS 8539—78 — Defectoscopie cu pulberi magnetice.

12. STAS 8866—82 — Controlul ultrasonic al laminatelor din oel.

13. STAS 9101—77 — Îmbinri sudate, Abateri limit la dimensiuni fr indicaii de tolerane.

14. STAS 9552—74 Reconfirmat 1981 - Controlul ultrasonic al îmbinrilor sudate cap la cap prin topire.

15. STAS 10137—78 — Defectoscopie cu radiaii penetrante. Indicatori pentru stabilirea calitii imaginii.

16. STAS 10138—75 Reconfirmat 1982 — Defectoscopie cu radiaii penetrante. Condiii de observare.

17. STAS 10214—75 Reconfirmat 1982 — Defectoscopie nedistructiv. Control cu lichide penetrante.

18. STAS 10354—31 — Defecte ale suprafeelor tiate termic. Clasificare si terminologie.

19. STAS 10564/1—81 — Tierea cu oxigen a metalelor. Clase de calitate ale tieturilor.

20. STAS 10564/2—81 — Tierea cu plasm a metalelor. Clase de calitate ale tieturilor.

NORMATIVE, PRESCRIPII

1. I 27—82- „Instruciuni tehnice privind stabilirea úi verificarea clasei de calitate a îmbinrilor sudate la conductetehnologice".

2. C.36—78 ISCIR - „Prescripii tehnice privind examinarea cu ultrasunete a tablelor folosite în construirea úi

repararea instalaiilor mecanice sub presiune

3. CR 4—81 ISCIR — „Prescripii tehnice pentru examinarea cu ultrasunete a îmbinrilor sudate cap la cap printopire, realizate cu material de adaos

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


4. CR 6—78 ISCIR — „Prescripii tehnice pentru examinarea cu lichide penetrante a îmbinrilor sudate aleelementelor instalaiilor mecanice sub presiune úi de ridicat".

5. CR 8—79 ISCIR — „Prescripii tehnice privind examinarea cu pulberi magnetice a îmbinrilor sudate aleelementelor instalaiilor mecanice sub presiune

6. CR H—82 — „Prescripii tehnice pentru autorizarea personalului care execut examinri nedistructive la

instalaiile mecanice sub presiune úi instalaiile de ridicat".

7. CR 20—80 ISCIR — „Prescripii tehnice pentru examinarea cu radiaii penetrante a îmbinrilor sudate cap la capale instalaiilor mecanice sub presiune úi de ridicat".

8. * * * — Sistemul de eviden In activitatea de control tehnic al calitii construciilor.

9. C 150—84 — Normativ privind calitatea îmbinrilor sudate.

10. C 133—82 — Instruciuni tehnice privind îmbinarea elementelor de construcii cu úuruburi de înalt rezisten pretensionate.

[top]

CAIETUL XX PROTECIA CONTRA AGENILOR AGRESIVI


1.1. Prevederile din prezentul capitol se refer la metodele úi prevederile practice de verificare a calitiisuprafeelor suport úi proteciilor anticorosive pentru elementele de construcii din beton simplu, beton armat úibeton precomprimat, precum úi pentru elementele supraterane de construcii metalice, atât pe parcursul execuieicât úi la încheierea unor faze de lucrri úi la recepia preliminar a obiectivelor executate.

1.2. Pentru protecia construciilor sau prilor de construcii din beton simplu, beton armat, beton precomprimatsau metalice, pentru care nu exist pân în prezent acte normative, verificarea calitii execuiei se va face înconformitate cu prevederile condiiilor tehnice speciale întocmite anume pentru fiecare din aceste obiective úiataúate proiectelor respective, precum úi a altor dispoziii ulterioare date de proiectant pe parcursul execuiei.


2.1. Toate materialele, de orice fel, vor fi introduse în lucrare numai dac în prealabil conductorul tehnic al lucrriia verificat:

- existena úi coninutul certificatelor de calitate cu care au fost livrate ;

- rezultatele încercrilor de laborator prevzute în prescripiile tehnice specifice.

Se precizeaz c tipurile úi sortimentele de materiale prevzute în proiect nu pot fi schimbate decât cu avizul scrisal proiectantului.


3.1. Verificarea condiiilor specifice pentru betoanele supuse mediilor agresive.

a) Gradul de impermeabilitate a betonului, prevzut in proiect, se va verifica în timpul execuiei lucrrilor de ctreúeful de lot, împreun cu delegatul beneficiarului sau un reprezentant al compartimentului CTC, prin analize de

laborator.

Gradul de permeabilitate a betonului se va determina conform normativului C 140—79. Condi ia de ptrundere aapei la treapta maxim de presiune, conform STAS 3519—75 se consider limitativ. Probele pentru verificarea

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


gradului de impermeabilitate se vor lua numai de la locul de punere în lucrare a betonului, iar frecvena minim adeterminrilor trebuie s corespund prevederilor din tabelul 1.

Tabelul 1

c) Calitatea suprafeei elementelor de beton se va verifica, dup decofrare, conform caietului IV al prezentuluinormativ úi instruciunilor pentru verificarea úi recepia lucrrilor ascunse. Suprafaa elementelor de beton trebuies fie lipsit de fisuri, crpturi, segregri, goluri sau rosturi de întrerupere a betonrii.

Defectele admisibile, prevzute în anexa IV-1 a caietului IV din prezentul normativ nu sunt admise la elementelesuport pentru protecii anticorosive, decât dac prin remedieri elementele pot fi aduse în aceast situaie. Dac seconstat defecte ale betonului, se vor lua msuri de remediere corespunztoare de ctre úeful de lot sau, în caz denecesitate, de ctre proiectant.

Pentru cazurile in care pe elementele de beton urmeaz s se aplice protecii suplimentare, operaia respectiv nupoate începe decât daca, în prealabil, suportul a fost verificat úi recepionat conform cap. III al prezentului normativ.In plus, este necesar ca suprafaa betonului s nu fie friabil úi s aib sunet metalic la ciocnire. Dac acestecondiii nu sunt respectate, stratul friabil se va îndeprta pân la suport sntos, iar suprafaa se va recondiiona înmod corespunztor. Verificarea calitii suportului pentru protecii anticorozive se va face înainte de aplicareaacestora úi se va consemna într-un proces verbal de lucrri ascunse, conform reglementrii respective,

d) La recipienii de beton armat si beton precomprimat pentru lichide agresive, înainte de aplicarea proteciiloranticorosive, suplimentare, se va efectua verificarea etanúeitii recipienilor prin proba de umplere cu ap conformSTAS 4165-74 úi a precizrilor din instruciunile tehnice P. 73-78 pentru proiectarea úi executarea recipienilor dinbeton armat úi beton precomprimat pentru lichide.

Proba se va face înainte de aplicarea tencuielilor úi úapelor úi este obligatorie, independent de natura lichidului înmagazinat. Verificarea final a etanúeitii se va face dup aplicarea tencuielii interioare sau straturilor deprotecie. Se poate renuna la aceast verificare dac proba prevzut anterior a dat rezultate satisfctoare(pierderea maxim 0,250 l/zi úi m2 de suprafa udat) úi nu se constat pete de umezeal,

e) Verificarea de etanúeitate a recipienilbr se va înscrie într-un proces verbal de lucrri ascunse.

f) în cazul în care, înainte de aplicarea straturilor de protec ie anticorosiv, la orice fel de elemente de construcie,acesta se acoper cu straturi de tencuial, se va verifica în plus aderena lor pe stratul suport. Poriunileneaderente se vor îndeprta úi se vor reface. Aceast verificare se va înscrie în registrul de procese-verbale allucrrilor ce devin ascunse (formular 9—13—107).

g) Umiditatea suprafeelor se va verifica cu umidometrul în cel puin 2 punct la fiecare 10 m.p. úi cel puin câte 1punct pe fiecare fa a elementelor —- suport. Nu se admite aplicarea straturilor de protecie anticorosiv pesuprafee cu umiditate mai mare decât cea indicat de furnizorul materialului respectiv ; suprafeele cu umiditimai mari vor fi supuse unei uscri prealabile lente.

3.2. Verificarea sistemului de protecie în timpul execuiei lucrrilor.

a) Verificarea calitii materialelor de protecie úi auxiliare (amorse, mortare úi chituri anticorosive aditivi, diluani,

Denumirea minim aelementului (m)

Cantitatea de beton (în m3) la care se

efectueaz o determinare de impermeabilitate, în funcie de gradul de impermeabilitateprescris

P4 P8

Sub 0,5

Intre 0,5 úi 1,5

Peste 1,5

100

300

500

50

100

200

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


folii de hidroizolaie, straturi de armare, emailuri, lacuri, placaje anticorosive), se va face vizual úi prin examinareacertificatelor de calitate. În caz de dubiu, materialul va fi supus unor încercri efectuate la furnizor sau la un altlaborator de specialitate.

b) Verificarea calitii fiecrui strat se va face vizual, urmrindu-se obinerea unor straturi uniforme, continue úiaderente. Verificarea se va face de conductorul tehnic al lucrrii úi de un delegat al compartimentului CTC alexecutantului. Aceste verificri fac obiectul unor procese verbale de lucrri ascunse (formular 9—13—107).

c) Verificarea aderenei foliilor hidroizolatoare se va face prin ciocnire cu ciocan de lemn pe întreaga suprafa,insistându-se la margini úi îmbinri. În cazul în care se constat defecte de lipire ce depúesc abaterile limit dinanex, se va proceda la înlturarea úi refacerea poriunilor defecte.

n cazul placajelor anticorosive se va proceda la ciocnirea tuturor plcilor la 24 ore de la pozare, înainte de începerea operaiei de rostuire. In cazul depúirii abaterilor limit din anex, se va proceda la înlocuirea plcilorsau crmizilor neaderente. In timpul pozrii se va verifica Ia terminarea fiecrei suprafee de 100 m.p.,respectarea dimensiunilor rosturilor úi adâncimii de îngropare a placajului în materialul de pozare, conformproiectului. Verificarea se va face prin msurtori directe. In cazul unor abateri mai mari decât cele admisibile se vaproceda la îndeprtarea placajului anticorosiv din zonele cu defecte.

3.3. Verificarea pe faze de lucrri.

Aceasta se va face conform reglementrii in vigoare úi const din :

a) Verificarea vizual a aspectului sistemului de protecie,urrnrindu-se realizarea unei protecii continue úi uniforme ;

b) Determinarea aderenei se va face prin minimum 3 msurtori pe fiecare fa de element protejat, indiferent demrime, dar nu mai puin de 3 msurtori la 100 m.p. de protecie. La mase de úpaclu úi placaje anticorosivedeterminarea se va face prin ciocnire pe fiecare element sau suprafa în parte.

La vopsitorii anticorosive se va folosi metoda de determinare a aderen ei prin tiere echidistant în form de gril (STAS 3661—65), cu precizrile de la punctul 4.3. b de mai jos. în cazul constatrii unor zone cu defeciuni se va

proceda la îndeprtarea sistemului neaderent de pe zonele necorespunztoare úi la refacerea lucrrilor deprotecie.

c) Determinarea grosimii se va face prin minimum 3 msurtori pe fiecare fa de element protejat, indiferent demrime, dar nu mai puin de 3 msurtori la 100 m.p. de protecie. Grosimea se va stabili micrometric. în cazulconstatrii unor abateri mai mari ca cele admisibile, se va suplimenta protecia pentru remedierea defectelor.

d) Verificarea întririi úi continuitii sistemelor de mase de úpaclu úi a materialelor din rosturile placajeloranticorosive se va face prin minimum 3 msurtori la 10 m.p. de sistem de mas de úpaclu sau la 5 m.p. de placajprin zgâriere cu un cui de oel. Dac se constat ptrunderea cuiului în masa de úpaclu sau în materialul din rostse va proceda la înlocuirea materialului folosit.

4. Verificarea condiiilor specifice pentru elementele de construcii metalice din oel supuse mediiloragresive, inclusiv pentru elemente de întindere

4.1. Pregtirea suprafeelor.

Verificarea pregtirii suprafeelor elementelor de construcii din oel se va face la primirea lor pe úantier de ctrecomisia de recepie numit de unitatea care efectueaz montajul.

În cazul tablelor a cror suprafa se poate pregti úi proteja pe úantier, verificarea pregtirii, suprafeelor se vaface înainte de aplicarea primului strat de protecie.

a) Verificarea pregtirii suprafeei se va face conform STAS 10.166—76 Ia fiecare din tipurile diferite de elementecare alctuiesc construcia úi anume la 5% din numrul elementelor contractate. La fiecare element care trebuie s fie verificat se va îndeprta grundul prin metoda de la punctul 5.5. din standardul respectiv, la 2% din numrulpieselor care-l compun úi se compar aspectul suprafeei piesei cu etalonul fotografic (fig. 5...20 — STAS 10.166—76), corespunztor gradului úi tipului minim de curire prevzute în proiect.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


Mrimea suprafeei de pe care se înltur grundul în vederea verificrii se va stabili de comisia de recepie, înfuncie de dimensiunile piesei úi astfel ca s poat fi corect apreciat aspectul suprafeei de oel. La elementele deacelaúi tip, piesele care se verific trebuie s difere de Ia un element la altul.

Imediat dup verificare, suprafeele pieselor de pe care a fost îndeprtat grundul trebuie reacoperite cu stratul deprotecie temporar.

b) Dac se constat c aspectul suprafeei unei piese este corespunztor unui grad úi tip de curire inferior celuiminim prevzut în proiect, se va repeta verificarea pe aceeaúi piese dac se constat chiar la o singur pies aspectul suprafeei necorespunztoare proiectului, toate elementele din tipul verificat se refuz la recepie.

4.2. Aplicarea stratului de protecie temporar.

Verificarea aplicrii stratului de protecie temporar (grund), se va face la primirea pe úantier a elementelor de oel,de ctre comisia de recepie numit de unitatea care efectueaz montajul.

a) Verificarea aplicrii stratului de protecie temporar (grund) se va face vizual la toate elementele construciei.Stratul de grund trebuie s fie uniform úi s acopere întreaga suprafa a pieselor care alctuiesc elementele.

In cazul când se constat c stratul de protecie temporar aplicat în uzin nu este uniform úi nu acoper întreagasuprafa, se va aplica pe úantier un nou strat de protecie cu acelaúi material ca úi stratul de protecie iniial.

Verificarea pregtirii suprafeelor úi a stratului de protecie temporar face obiectul unor procese verbale de lucrriascunse.

b) Dac elementele de construcii se livreaz zincate prin cufundare la cald (de ex. tabla pentru acoperiúuri saupentru elemente de închidere, profilele cu perei subiri laminate la rece), se va executa verificarea grosimii stratuluide zinc prin msurare cu edometru conform pct. 4.3. a.

Verificarea grosimii stratului de zinc se va face la acelaúi numr de elemente ca la pct. 4.1. a. în caz c la verificarese constat grosimi mai mici decât cele minime prevzute în proiect, toate elementele din tipul verificat se refuz larecepie.

Aceast verificare se va consemna în registru] de procese-verbale de lucrri ascunse.

4.3. Verificarea în timpul execuiei se va face conform reglementrii în vigoare úi const din :

- examinarea proceselor verbale anterioare privind pregtirea suprafeei úi aplicarea stratului sau straturilor deprotecie temporar executate în uzin ;

- verificarea calitii fiecrui strat ; aceast verificare se va face vizual, urmrindu-se obinerea unor straturicontinue, uniforme, lipsite de búici úi încreituri úi de nuane distincte pentru fiecare strat în parte.

Dac un strat nu este continuu úi uniform, se va aplica peste înc un strat, care nu va conta la numrul total destraturi.

Dac un strat prezint búici sau încreituri, se vor cura poriunile cu defecte úi se vor acoperi cu un nou strat dinacelaúi material,

a) Verificarea úi recepia pe faze de lucrri se vor face conform reglementrii în vigoare úi constau din :

- verificarea aspectului stratului de protecie, urmrindu-se obinerea unui sistem de protecie continuu, uniform,lipsit de búici úi încreituri, aceast verificare se va face vizual;

- verificarea aderenei sistemului de protecie pa suportul metalic se va face conform STAS 3661—65 ;

- verificarea grosimii sistemului de protecie se va face conform Instruciunilor tehnice C 139—83 ;

- verificarea aplicrii întregului numr de straturi prevzute în proiect se va face prin sondaj, prin tiere cu lama,

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


urmrindu-se existena tuturor straturilor cu nuane diferite

Dac aspectul sau grosimea total a sistemului de protecie nu sunt corespunztoare proiectului, proiectantul vadecide asupra msurilor ce trebuie luate.

b) Numrul de determinri de aderen úi grosime, precum úi zonele unde trebuie efectuate se vor stabili, conf. pct.a de mai sus.

Determinarea aderenei Ia suport a peliculei se va face conform STAS 3661—65.

Rezultatele se exprim prin cifre arabe de la 1 Ia 4, conform tabelului urmtor.

Tabelul 1

Dac sistemul de protecie verificat are cifra de aderen 3 (aderen mediocr) sau 4 (aderen necorespunztoare), protecia elementului sau piesei respective se va reface în întregime.

ANEXA XX-1

LISTA DE ABATERI ADMISIBILE

3.1.b. Grosimea minim a stratului de acoperire cu beton a armturilor.

- la grosimea de 3...4 cm nu se admit abateri în minus ;

- la grosimea de 4,5…7 cm se admite o abatere In minus de 0,5 cm.

Abaterile în plus sunt admise.

3.1.d. Verificarea etanúeitii recipienilor de beton armat úi beton precomprimat:

- prima prob cu ap de beton ... pierdere maxima 0,5 l/zi úi m.p. suprafa udat ;- proba final cu ap dup aplicarea proteciei ... pierdere maxim 0,25 l/zi úi m.p. suprafa udat.

Cifra de aderen Aspectul cadrilajelor

1

(aderen foarte bun)

- marginea tieturilor este dreapt

- nici un ptrat din cadrilaj nu este

desprins

2

(aderen bun)

- marginile tieturilor sunt uúor zimate

- la punctele de întretiere a tieturilor seobserv slabe desprinderi ale peliculei,

care nu depúesc 5% din suprafaacadrilajelor

3

(aderen mediocr)

- pelicula este desprins de-a lungultieturilor úi la punctele de interseciepân la 5% din suprafaa cadrilajelor

4

(aderen necorespunztoare)

- pelicula este desprins de-a lungultieturilor úi la punctele de interseciepân la 35% din suprafaa cadrilajelor

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


3.1.f. Pregtirea suprafeei.

Se accept defecte de pregtire sau neaderena pe zone de max. 10 cm dar nu mai mult de 3 defecte la 10 m.p.suprafa verificat.

3.2. si 3.3. Verificarea sistemului de protecie.

- defecte de lipire a foliilor hidroizolatoare, placajelor úi maselor de úpaclu nu se admit, cele existente se voi reparaobligatoriu; "

- defecte de umplere a rosturilor placajelor sau ne etanúeitii intre materialul din rost úi placaj nu sunt admise ;

- abateri admise la dimensiunile rosturilor -. lime + 2 mm úi — 1 mm ;

- grosimea sistemului de mase de úpaclu úi vopsitorii; abateri in minus de max. 10%

4. Verificarea condiiilor specifice pentru elemente de construcii metalice din oel.

STRATUL DE PROTECIE

4.2.b. Pentru grosimea stratului de zincare se admit abateri în minus

4.3.a. Pentru grosimea stratului de protecie final se admit abateri în minus de maximum 10%

ANEXA XX-2


1. STAS 3349—79 — Betoane de ciment Criterii pentru aprecie-rea agresivitii apei.

2. STAS 767/2—70 — Construcii civile úi industriale. Construcii metalice nituite. Prescripii de execuie. 3. STAS 768—66 — Construcii din oel sudate. Prescripii de execuie.

4. STAS 2925—74 - Construcii civile, industriale úi agrozootehnice. Protecia lemnului contra putrezirii.

5. STAS 10128—75 — Protecia contra coroziunii a construciilor supraterane din oel. Clasificarea mediuluiagresiv

6. STAS 10166/3—77 — Pregtirea mecanic a suprafeelor.

7. STAS 10702/1—83 — Protecia contra coroziunii a construciilor din oel supraterane. Acoperiri protectoare.

Condiii tehnice generale. 8. STAS 10702/2—80 — Protecia contra coroziunii a construciilor supraterane din oel. Acoperiri protectoarepentru construcii în medii rurale úi urbane.

9. C.139—83 - Instruciuni tehnice privind protecia anticorosiv a elementelor de construcii metalice (Bul.Construciilor nr. 4/1984).

10. I 1-1—76 — Normativ pentru protecia contra coroziunii a instalaiilor metalice îngropate (Bul. Constr. nr.2/1976).

11. C.170—83 — Instruciuni tehnice pentru protecia elementelor din beton armat úi beton precomprimat

subterane în medii agresive naturale si industriale (Bul. Constr. nr. 12/63). 12. C.140—79 — Anexa VI.4. Msuri speciale de proiectare, execuie úi întreinere a construciilor din zonalitoralului mrii negre (Bul. Constr. nr. 12/79).

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


[top]

CAIETUL XXI IMBRCAMINI RUTIERE

A. DOMENIUL DE APLICARE1. Prevederile prezentului capitol se aplic la verificarea calitii tuturor lucrrilor de îmbrcmini rutiere, alctuitedin unul sau mai multe straturi úi executate pe drumuri, strzi úi platforme de orice clas úi destinaie — provizoriisau definitive, pietonale sau carosabile, situate pe poriuni curente de drum sau aparinând lucrrilor de art aferente acestuia etc. — si pentru a cror proiectare úi executare exist prescripii tehnice.

2. În cazul unor îmbrcmini de tip special sau care se realizeaz prin tehnologii de execuie necuprinse înprescripiile tehnice în vigoare la data execuiei, prevederile prezentului capitol se completeaz cu cele dincondiiile speciale ataúate proiectului de execuie.

B. PREVEDERI COMUNE

1. Verificarea scriptic

1.1. Indiferent de felul îmbrcmintei ce se verific, personalul CTC de la úantier úi întreprindere, controlorii, decalitate din unitile tutelare, comisiile de recepie úi comisiile speciale de control vor trebui s se asigure deexistena, úi s examineze coninutul, tuturor documentelor obinute sau întocmite de úantier pe întreaga durat aexecuiei, úi prin care se atest buna calitate a materialelor (agregate, liani, aditivi, pietre fasonate, elementeprefabricate sau preturnate, mixturi bituminoase, betoane de ciment etc), folosite la execuie.

n aceast activitate se vor verifica aúadar : certificatele de calitate emise de productori, buletinele de analize úi încercri ale materialelor, întocmite de laboratorul de úantier sau. dac a fost necesar, de un laborator despecialitate din exterior, procesele-verbale asupra probelor speciale prelevate din îmbrcmintea executat úirezultatele comportrii acestor probe la verificrile prescrise oficial, precum úi orice alte acte utile în legtur cu

calitatea materialelor úi a lucrrilor executate. 1.2. O alt categorie de documente, a cror existen la úantier úi a cror verificare de ctre cei în drept suntobligatorii, este aceea prin care se consemneaz efectuarea unor verificri interne înainte de a se începeexecutarea îmbrcmintei.

In aceste documente, care constituie procese verbale (formular 9-13-107) se va preciza c executarea îmbrcmintei nu a început decât numai dup recepionarea fundaiei sau sistemului fundaie-straturi de baz,inclusiv a lucrrilor de evacuare a apei din fundaie, precum úi dup retrasarea general a elementelor geometriceúi verificarea suprafeei fundaiei — respectiv a stratului de baz superior — pe poriunea ce se va acoperi cu îmbrcminte.

Abaterile fa de proiect, constatate la operaiile de re-trasare úi de verificare a suprafeei fundaiei, respectiv a

stratului de baz superior trebuie s se încadreze în limitele admisibile date în anexa nr. 1.

1.3. Se vor analiza de asemenea documentele care consemneaz rezultatele încercrilor fcute pentru verificareacapacitii portante a complexului fundaie-pat; în cazul unor rezultate necorespunztoare, se vor examina úi altedocumente din care rezult c s-au stabilit de proiectant úi s-au pus în aplicare — cu bune rezultate — msurilenecesare de compensare a deficâtului de capacitate portant.

1.4. La examinarea proceselor-verbale úi buletinelor de analiz a probelor prelevate din materialele primite úi din îmbrcmintea executat, se va verifica dac s-au respectat : mrimea loturilor, modul de prelevare a probelor,precum úi felul úi frecvena încercrilor necesare, a cum sunt prescrise prin standardele materialelor úiimbrcminilor respective.

2. Verificarea direct

Elementele care constituie principalii indicatori de calitate ai oricrei îmbrcmini rutiere úi trebuie s fie obligatoriusupuse unor verificri directe — atât în timpul execuiei úi la terminarea unor faze de lucrri, cât úi la recepia

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


preliminar a lucrrilor terminate — sunt urmtoarele :

- cota roúie a profilului în lung ;

- elementele geometrice ale platformei;

- declivitile profilului în lung úi poziiile kilometrice ale punctelor de schimbare a lor ;

- bombamentui prii carosabile pe poriunile în aliniament úi pantele transversale ale profilelor situate în curb úiale acostamentelor úi trotuarelor ;

- regularitatea suprafeei îmbrcmintei ;

- poziiile kilometrice, tipul úi dimensiunile principale ale diverselor lucrri accesorii, aferente cii, ca : úanuri, rigole,guri de scurgere, cmine de canalizare, indicatori hectometrici úi kilometrici, borne apr-roat, marcaje decirculaie, semafoare úi alte mijloace de semnalizare rutier ;

- orice alte lucrri specifice aferente cii, prevzute în proiect.

Abaterile admisibile la execuie fa de prevederile proiectului a elementelor geometrice úi regularitii suprafeeisunt date în Anexa nr. XXI.2. pentru fiecare tip de îmbrcminte în parte.

În cele ce urmeaz se dau unele indicaii de detaliu privind modul de efectuare a verificrilor.

2.1. Cota roúie a profilului în lung se verific la faa superioar a îmrbcmintei terminate iar în timpul execuiei severific la faa superioar a stratului suport úi a fundaiei, atât în axul prii carosabile cât úi la ambele margini aleacesteia úi ale acostamentelor úi trotuarelor ; de asemenea, se verific în câteva puncte de pe conturul locurilor deparcare, refugiilor pentru pietoni, zonelor verzi ale prii carosabile, insulelor de dirijare a circulaiei úi altor poriunispeciale prevzute în proiectul de execuie.

De-a lungul traseului aceste verificri se fac în : — puncte obligate : la intrrile úi ieúirile din curbe, Ia mijlocul

curbelor, la schimbrile de decliviti, la intrrile úi ieúirile de pe poduri sau alte lucrri de art, la interseciile denivel cu alte drumuri sau cu ci ferate úi, bineîneles, în aliniament la distanele prevzute în subcap. C de mai jos,la fiecare tip de îmbrcminte în parte ;

- punctele facultative, care se aleg suplimentar pe traseu de ctre verificatorii de calitate úi comisiile de recepiesau de control.

De asemenea, se va verifica cota roúie îa legtura cu drumurile laterale úi la intrrile în curi, dac acestea suntprevzute în proiectul de execuie al drumului principal.

Verificrile cotelor roúii se vor face numai cu aparatul de nivelment iar cotele existente se vor determina fie prinraport la cotele reperelor fixe de nivel prevzute în proiect úi realizate pe teren, fie — in caz de degradare saudispariie a acestora — prin raport la cotele altor repere fixe, alese de persoana sau comisia ce face verificarea.

Pentru determinarea cotelor de nivel ale straturilor aflate sub cel verificat, se vor face sondaje în diverse puncte aledrumului sau strzii. Pe aceast cale se va putea stabili totodat dac s-a respectat proiectul în ce priveútealctuirea sistemului fundaie-straturi de baz, ordinea de execuie a straturilor, grosimea úi aspectul în seciune afiecruia etc. Verificarea grosimilor se va face cu metrul, precizia de msurare mergînd pîn la 5 mm.

2.2. Elementele geometrice ale platformei se verific cu panglica gradat úi cu metrul. Se va verifica de asemeneatrasarea corect a curbelor, pe ambele pri ale drumului, precum úi supralrgirile din curbe.

Trasarea curbelor se verific la fiecare curb în parte, pe baza graficului respectiv de trasare, dat în proiect.

2.3. Declivitile profilului în lung se verific numai cu aparatul de nivelment, înregistrându-se cotele de nivel ale

extremitilor fiecrui tronson prevzut în proiect cu o aceeaúi declivitate, precum úi lungimea lui, msurat în axuldrumului, apoi stabilindu-se prin calcul dac declivitatea existent corespunde cu cea din proiect sau se înscrie înlimitele admise pentru tipul respectiv de îmbrcminte.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


In ce priveúte punctele de schimbare a declivitilor. se va verifica mai întâi dac ele sunt amplasate corect lapoziiile kilometrice úi hectometrice din proiect, apoi se va controla cu úabloane adecvate sau cu aparatul denivelment dac s-a realizat la fiecare asemenea punct racordarea prevzut în proiect a celor dou declivitiadiacente.

2.4. Bombamentele úi pantele transversale se verific ele regul în aceleaúi profile ale traseului unde se fac úicelelalte verificri dar ele pot fi verificate úi în alte profile suplimentare alese facultativ.

Verificarea bombamentelor se face cu úabloane rigide având curbura prevzut în proiect pentru faa superioar aelementului verificat (fundaie, strat de rezisten, strat de uzur), precum úl cu mira úi aparatul de nivelment, încazul drumurilor sau strzilor de lime mare (autostrzi, bulevarde largi, piste de decolare úi ci de rulare aavioanelor) úi al scuarurilor, pieelor publice, platformelor preuzinate, spaiilor de parcare auto etc.

Verificarea pantelor transversale se face în aliniamente úi în zonele de racordare cu curbele, folosind dreptare delungime cât jumtatea platformei iar în curbe, dreptare lungi cât toat limea platformei; acestea se aúeaz înpoziie orizontal cu ajutorul unei nivele cu bul de aer (boloboc) úi se verific cu metrul diferena de nivel dintrepunctele extreme ale lungimii respective.

2.5. Lucrrile accesorii se verific în ce priveúte poziionarea lor kilometric úi hectometric exact úi realizarea lorconform cu prevederile proiectului în ce priveúte tipurile, dimensiunile, detaliile de execuie úi calitatea execuiei.

Gurile de scurgere se verifica atât în ce priveúte respectarea amplasamentelor date în proiect cât úi a cotelor demontare, pentru a asigura buna scurgere a apelor de pe suprafaa cii. În acest scop se va controla, la fiecare gur de scurgere, dac faa grtarului se afl sub nivelul feei superioare a stratului de circulaie úi totodat se vaverifica dac îmbrcmintea este realizat cu pante suficiente în zona gurii de scurgere, pentru a accelera dirijareaapelor spre aceasta.

Celelalte lucrri accesorii se verific mai întîi vizual apoi, de la caz la caz, cu úabloane adecvate, panglic gradat,metru, mir úi aparatul de nivelment.

2.6. In afara verificrilor menionate la pct. 2.1—2.5, se verific dac exist poriuni pe care îmbrcmintea prezintfenomenul de „burduúire" (cauzat de folosirea în acele poriuni a unor materiale sensibile la înghe-dezghe), de

„vlurire" (la îmbrcâmini bituminoase preparate sau aplicate defectuos), de „fgaúuri" (la îmbrcmini insuficientcilindrate, cu exces de bitum, cu mixturi arse, cu fundaii necompactate corect etc.)

2.7. O atenie deosebit — atât la execuie cât úi la verificare — se va acorda sectoarelor de drumuri existente carese lrgesc prin adugarea unor benzi laterale. La acestea se va examina comportarea îmbrcmintei úi a întreguluisistem în zona de contact a benzilor de lrgire cu sistemul rutier existent, identificându-se eventualele defecte(tasri, fisuri etc.) ce au aprut de la data execuiei pân în ziua verificrii, spre a se putea stabili msurile deremediere care s evite transmiterea acestor defecte la nivelul îmbrcmintei.

C. PREVEDERI SPECIALE

1, Îmbrcmini bituminoase cilindrate, executate Ia cald (STAS 174—83)

1.1. Verificri la pregtirea stratului suport La pregtirea stratului suport se vor verifica :

- curirea temeinic úi uscarea suprafeei; la straturile suport constituite din macadam, curirea va merge pân laapariia aspectului de mozaic al împietruirii, dup care gropile úi denivelrile se vor umple cu binder sau cuanrobate bituminoase compacte ;

- în sectoarele de drum cu trafic foarte intens, intens úi mijlociu, la care fundaiile au profil transversal diferit de celal îmbrcmintei sau denivelri în lung mai mari de 2 cm sub lata de 3 m : executarea unei egalizri cu anrobatebituminoase ;

- la îmbrcminile alctuite din covoare bituminoase într-un singur strat : executarea unui amorsa] cu bitum t iat,emulsie sau suspensie de bitum, aplicat pe stratul suport pregtit în prealabil, cu dozajul de 0,3...0,5 kg bitum

pur/m.p. ;

- la îmbrcminile în grosime total sub 15 cm, aplicate pe straturi suport din bitum de ciment sau macadamcimentat : executarea la rosturi, a unei spoiri cu past de var pe 0,60 m lime, sau acoperirea rosturilor cu carton

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


bitumat sau alte materiale similare.

1.2. Verificarea calitii mixturilor asfaltice

Verificarea calitii mixturilor asfaltice, pentru constatarea modului de respectare a proiectului úi reetelor stabilite înlaborator pe baza prevederilor STAS 174-83, se va face prin :

- verificarea condiiilor de fabricaie úi aúternere a mixturii;

- prelevarea úi încercarea probelor de mixtur.

a) La verificarea condiiilor de fabricaie úi aúternere a mixturii se vor avea în vedere :

- Ia liant: dozarea în mas sau în volum, cu abatere de ± 0,4% fa de reete (± 0,2% la betoanele asfaltice cuagregat mrunt úi rugos); temperatura, la ieúirea din topitor : 1500...1700C. În cazul în care aceeaúi cantitate deliant a fost topit úi înclzit de mai multe ori, se va verifica punctul de înmuiere cu metoda inel-bil ;

- Ia agregate : dozarea Prin dispozitive de cântrire cu precizie de 3%, temperatura la ieúirea din usctor165°...190°C. Dup trecerea în malaxor úi amestecarea cu filerul rece, dozat gravimetric separat, temperatura

amestecului agregate filer trebuie s fie de 150°...180°C ;

- temperatura mixturii, la ieúirea din malaxor: 140°...170°C (155°...170°C la betonul asfaltic rugos), in func ie detemperatura atmosferic, de distana de transport úi de grosimea stratului de îmbrcminte ;

- temperatura mixturii la punctul de lucru, înaintea aúternerii: minimum 130°C 145°C pentru mixturi rugoase).

b) Rezultatele încercrii epruvetelor de mixtur, prelevate la malaxor sau la locul de aúternere (câte 2 probe de 10kg pentru fiecare 200...400 tone de mixtur, în funcie de productivitatea instalaiilor de fabricat mixturi), trebuie s se înscrie în :

-prevederile reetelor — ca dozare a liantului úi granulozitate a amestecului mineral — cu abaterile menionate la

pct. a de mai sus ; - valorile admisibile ale caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturii, cuprinse în STAS 174—83' tabelele 7 úi 8.

1.3. Verificarea calitii îmbrcmintei executate

a) Verificarea elementelor geometrice úi a regularitii suprafeei îmbrcmintei se va efectua în modul úi cuabaterile admisibile prevzute în anexa XXI-2.

b) Calitatea îmbrcmintei gata executate (grosime, aderen între straturi, dozare în liani úi agregate,caracteristici fizico-mecanice), se verific prin încercarea probelor extrase din îmbrcminte (2 plci de 40x40 cmpentru fiecare 7000 m de suprafa, extrase la 20 zile dup darea în circulaie..

c) Din efectuarea unei prime examinri a probelor extrase din îmbrcminte se vor putea stabili aprecieripreliminare asupra calitii îmbrcmintei, servind ca indicaii pentru exigena úi interpretarea celorlalte încercri.Astfel se vor putea face constatri în legtur cu :

- uniformizarea de structur a mixturii, considerat pe fiecare strat în parte : repartizarea uniform a agregatelor úiliantului, anrobarea filerului, gradul de compactare etc. ;

- aderena dintre straturile îmbrcmintei úi dintre îmbrcminte úi stratul suport (continuitatea zonelor de aderen,eficiena amorsrii etc).

d) Verificarea grosimii îmbrcmintei în total úi pe straturi componente, se face pe baza msurtorilor de grosime

fcute în laborator asupra probelor extrase din îmbrcminte. Grosimile se consider corespunztoare dac prezint o abatere limit local de maximum —- 10% la grosimea prevzut în proiect pentru fiecare strat în parte.

La recepia preliminar comisia poate aprecia úi hotrî ca msurarea grosimilor s fie completat cu sondaje

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


(maximum 2 sondaje pe km), efectuate la 1 m de marginea îmbrcmintei.

e) Rezultatele încercrilor efectuate asupra epruvetelor (plci de 10X10 cm sau 12x12 cm), confecionate —separat pentru fiecare strat — din probele extrase din îmbrcminte, precum úi asupra epruvetelor cubiceconfecionate din mixtur cuprins în aceleaúi probe, trebuie s satisfac prevederile pct. 1.2.b.

2. Imbrcmini bituminoase turnate, executate Ia cald (STAS 175—76).

2.1. Verificarea calitii mixturilor úi îmbrcmintei executate

Verificarea calitii mixturilor preparate pentru îmbrcmini asfaltice turnate, în vederea constatrii modului derespectare a proiectului úi a reetelor, stabilite în laborator pe baza STAS 175—76, se va face prin

- verificarea condiiilor do fabricaie úi aúternere ;

- prelevarea úi încercarea probelor de asfalt turnat, gata executat.

Verificarea elementelor geometrice úi regularitatea suprafeei îmbrcmintei se vor efectua în modul úi cu abaterileadmisibile prevzute in anexa nr. XXI-2.

b) La fabricarea mixturii se va verifica încadrarea în urmtorii parametri:

- temperatura mixturii la preparare :170°...190°C;

- abaterea admisibil la dozarea 0,4% din agregatul liantului total;

- punctul de înmuiere a mixturii: 83°C (inel-bil) ;

- temperatura mixturii, la locul de aúternare :150c...180°C.

c) În cazul aplicrii directe a asfaltului turnat pe straturi de baz din beton de ciment sau macadam cimentat, se vaverifica executarea rosturilor în masa bituminoas, exact peste cele ale stratului de baz, precum úi colmatarea cumastic bituminos a acestor rosturi.

d) Rezultatele încercrii epruvetelor confecionate din probele de mixtur prelevate ca la pct. 1.3.c. din îmbrcmintea executat, trebuie s se înscrie în prevederile reetelor, cu tolerana la dozajul de liant menionat la pct. a de mai sus, precum úi în condiiile de admisibilitate pentru caracteristicile fizico-mecanice cuprinse înSTAS 175—76 — tabelul 2.

e) Verificarea grosimei îmbrcmintei se va face ca la pct. 1.3.a, abaterea admisibil fiind úi în acest caz de 10%fa de grosimea prevzut în proiect.

3. Imbrcmini din beton de ciment (STAS 183—83)

3.1. Verificri de efectuat la prepararea úi transportul betonului

a) Verificarea calitii materialelor ce se folosesc la prepararea betonului se va face zilnic.

b) Verificarea stabilirii reetei betonului se va face inând seama de Instruciunile tehnice privind stabilireacompoziiei betoanelor (C. 140—79), cu aplicarea prevederilor pct 2.2. STAS 183—83.

La staia de betoane :

- se va verifica cel puin o dat pe sptmân funcionarea corect a mijloacelor de dozare (agregatele úi cimentulgravimetric iar apa cu dozatorul);

- la probele de cântrire a componenilor betonului se admit urmtoarele abateri : ± 3% la agregate ; ± 2% laciment úi ap ;

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


- cantitatea de ap necesar pentru prepararea betonului se va verifica zilnic sau la fiecare modificare a umiditiiagregatelor, urmrindu-se ca factorul s nu depúeasc 0,45;

- densitatea aparent a betonului marf, determinat conform STAS 1759-80, trebuie s fie de minimum 2450

kg/m3 pentru betonul folosit la stratul de uzur úi de minimum 2400 kg/m3 pentru betonul stratului de rezisten.

d) Calitatea betonului preparat va fi controlat zilnic; încercrile se vor efectua conform STAS 1759—80.

e) Pentru verificarea mrcii betoanelor úi a rezistenelor la întindere, se vor preleva probe de control, cubice úiprismatice (conform STAS 1275—81 sau anexa XIX la normativul C. 140-79), cu frecven a : câte 4 serii pentrufiecare strat, dintr-un lot de 5 000 m.p., o serie cuprinzând 3 epruvete prismatice úi 3 cubice. Interpretarearezultatelor încercrilor probelor se va face potrivit anexei XX A la Normativul C. 140-79.

Dozarea úi utilizarea aditivului DISAN se va verifica conform normativului C. 140-79 úi STAS 8625-70.

g) La transportul betonului :

- starea tehnic a traseului utilizat pentru transportul betonului trebuie s permit circulaia cu viteza medie de celpuin 30 km or ;

- transportul cu autobasculant a betonului se va efectua pe distane maxime de 10 km ; peste aceast distan sevor utiliza autobetoniere.

3.2. Verificri de efectuat Ia execuia îmbrcmintei

a) Se va urmri ca executarea îmbrcâminilor din beton de ciment s fie limitat la perioada în care temperaturade lucru nu scade sub +5° ; sub aceast valoare úi numai pân la —5°C se pot executa betonri de volum mic, cumsuri speciale.

b) Producia staiei, debitul de transport úi organizarea punerii în oper a betonului trebuie s asigure c timpulcare se scurge de la prepararea betonului pentru stratul de rezisten úi pân la completa finisare a stratului de

uzur s nu depúeasc cu mai mult de o or începutul prizei. c) La punerea in oper a betonului se va verifica executarea lucrrilor preliminare în succesiunea urmtoare :

- montarea longrinelor metalice ;

- acoperirea fundaiei cu un strat de nisip úi compactarea acestuia, grosimea final fiind de 2 cm ;

- aúternerea stratului de hârtie sau a foliei de polietilen ;

- amenajrile de la rosturi (montarea de ancore, scânduri sau înlocuitori ele.), conform STAS 183-83.

d) O atenie deosebit se va acorda verificrii msurilor de protecie a betonului, care trebuie executate astfel :

- cu acoperiúuri de inventar, pân la uscarea complet a suprafeei betonului ;

- în urmtoarele 10 zile cu folii de polietilen sau strat de nisip de 3 cm grosime meninut umed. Se mai pot utilizaprotecii cu pelicule de emulsie catodic sau de parafin sau cu bitum tiat úi nisip.

e) La darea în circulaie a îmbrcâminilor de beton de ciment se va verifica dac la încercarea epruvetelor au fostrealizate cel puin 80% din rezistenele betonului prescrise la 28 zile. Determinarea timpului în care este posibil realizarea acestor rezistene se poate face, indicativ, prin calculele date în STAS 1275-81 (anexa nr. 2).

f) La rosturi se vor verifica :

- amplasarea corect a rosturilor : pstrarea liniei drepte la rosturile longitudinale ; amplasarea rosturilortransversale de dilataie la distane de cca 100 m úi a rosturilor transversale de construcie-încovoiere la distanade 4...6 m etc.);

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


- executarea rosturilor de contact úi de dilataie (longitudinale úi. transversale) pe toat grosimea îmbrcmintei;

- executarea numai pe stratul de uzur, a rosturilor de contractie-încovoiere.

In ambele cazuri se va verifica respectarea msurilor (de izolare la. rosturile de contact; de montare a scândurilorsau înlocuitorului de material lemnos la rosturile de dilataie etc), prevzute de STAS 183—83 pct. 3.3. úi anexa.

3.3. Verificarea calitii lucrrilor executate

a) Verificarea elementelor geometrice úi ale suprafeei îmbrcmintei se va face în modul úi cu abaterile admisibileprevzute în anexa nr. XXI-2.

b) Verificarea calitii betonului din punctul de vedere al compactrii úi aderenei între straturi se va face la recepie,prin examinarea carotelor extrase din îmbrcminte, câte 4 buc. la fiecare 10000 m2.

c) Verificarea grosimei îmbrcmintei se va face, pentru fiecare strat în parte, din msurarea efectuat la marginilebenzilor îmbrcmintei.

La recepie verificarea se va completa prin msurarea grosimii pe carotele extrase din îmbrcminte.

Grosimea medie a stratului de îmbrcminte rezult din media msurtorilor obinute pe lotul sau obiectulprezentat recepiei.

Abaterea admisibil la grosime este de maximum ± 10mm úi se aplic separat stratului de rezisten úi stratului deuzur.

d) În cazul în care rezultatele încercrii probelor de control sunt nesatisfctoare — rezistenele betonului fiind maimici de 0,85 din marc — sau dac, din prelucrarea úi interpretarea rezultatelor încercrilor fcute pe probeleextrase pe lotul sau obiectul prezentat recepiei, indicele de realizare a mrcii este nesatisfctor, se va procedaconform pct. 9.9 úi 9.10 din normativul C. 140-79 (în primul caz efectuarea de încercri nedistructive sau extrageride carote úi convocarea proiectantului dac se menin rezultate necorespunztoare; în al doilea caz, expertizarea

lucrrii). e) Evidena activitii de control a calitii lucrrilor se consemneaz in : condica de betoane, dosarul de încercri,registrul de procese-verbale pentru lucrri ascunse, registrul de ordine de úantier, prevzute la pct. 9.12 alnormativului C. 140-79.

In condica de betoane se vor face zilnic, notrile prevzute de pct. 9.6 al normativului C. 140-79 (lucrrileexecutate, cu indicarea punctelor în care au fost utilizate betoanele preparate ; proveniena, pe staii, a betonului;msurtorile .úi coreciile efectuate la dozarea apei; încercrile efectuate asupra betonului proaspt; epruveteleconfecionate ; condiiile de execuie etc).

4. Macadam (STAS 179-84).

4,1. Verificri pe parcursul executrii macadamului

a) Se va verifica dac grosimea de aúternere a pietrei, numrul optim de treceri cu cilindrul compresor úi cantitateade materiale necesar executrii în condiiile proiectului, au fost stabilite la începerea lucrrii prin încercri pesectoare de prob úi dac rezultatele acestor încercri sunt aplicate în execuia curent. Orientativ se dauurmtoarele date, ca puncte de plecare pentru încercrile ce se vor efectua pe sectoarele de prob :

- la grosimea de aúternere a stratului de piatr spart : 1,25 X grosimea de realizat dup cilindrare ;

- la numrul optim de treceri cu cilindrul compresor, pentru macadam de 8 cm grosime dup cilindrare :

60... 80 treceri pentru roci moi;

100...110 treceri pentru roci semidure ;

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


110...140 treceri pentru roci dure.

- pentru materiale (agregate úi ap) se vor utiliza, orientativ, datele din STAS 179-84 (tabelul 2).

b) Se va verifica executarea îmbrcmintei cu respectarea succesiunii normale a lucrrilor ;

- aúternere úi cilindrare la uscat, pân la fixare, concomitent cu verificri cu úablonul úi lata úi cu executarea

acostamentelor la macadamul folosit ca îmbrcminte ;

- împnarea cu úplit în minimum 2 reprize, concomitent cu stropiri úi cilindrare (2—3 treceri); în final splitul trebuies fie încleútat în piatra spart ;

- umplerea cu savura (sau nisip, dup cum prevede proiectul) în 2 reprize, concomitent cu stropire úi cilindrare,pân la fixarea definitiv, care se va verifica úi considera terminat atunci când roile unui rulou greu nu mai las urme pe suprafa, iar mai multe pietre de aceeaúi mrime úi natur cu piatr spart din stratul aúternut suntsfrâmate de rulouri, fr înfundare.

Dup aceste operaii, suprafaa macadamului trebuie s prezinte un aspect de mozaic, cu rspândire uniform amaterialelor utilizate ;

- aúternerea unui strat de protecie, în grosime de 1 cm, alctuit din savura sau nisip grunos.

c) în cursul executrii lucrrilor se va efectua, cel puin odat Ia 10 zile de lucru úi cel puin la fiecare 0,5 km dedrum, verificarea consumului efectiv de materiale, care se va compara cu datele privind consumul de materiale,obinute la încercrile fcute pe sectoarele de prob, conform pct. 4.1.a.

Rezultatele verificrilor vor fi înscrise în registrul de procese-verbale de lucrri ascunse.

d) În paralel, se vor efectua verificrile elementelor geometrice úi de regularitate a suprafeei, în modul úi cuabaterile din anexa nr. XXI-2.

e) Se va verifica dac, de la darea în circulaie úi pân la recepie, se execut repararea cu split (8—16 úi 16—25)úi savura, a denivelrilor sau degradrilor aprute. La aceste reparaii materialul va fi întins úi btut cu maiul.

4.2. Verificri de efectuat la recepia lucrrilor

a) Verificarea calitii materialelor utilizate, conform pct. B. 1.1.

b) Verificarea consumului de materiale realizat se va face conform pct. 4.1.c.

c) Verificrile elementelor geometrice úi ale regularitii suprafeei se vor efectua în modul úi cu abaterile admisibiledin anexa XXI-2. Pentru macadamul folosit ca strat de baz, abaterile admisibile sunt cele ale îmbrcminteirespective.

d) Grosimea îmbrcmintei se va verifica prin efectuarea de sondaje (cel puin 2 pe km de drum), utilizând pentruformarea unei aprecieri juste în legtur cu grosimea medie realizat, date în legtur cu consumul efectiv demateriale conform pct. 4.1 b. Abaterea limit local admis la grosimea îmbrcmintei fa de grosimea dinproiect : ± 10%

ANEXA XXI-1

MODUL DE EFECTUARE PRECUM ùI TOLERANELE ADMISIBILE LA VERIFICAREA ELEMENTELORGEOMETRICE ùI A REGULARITII SUPRAFEEI FUNDAIILOR, RESPECTIV

A STRATULUI DE BAZA SUPERIOR

1. Limea fundaiei, respectiv a stratului de baz

1.1. Abaterea admisibil la limea fundaiilor,respectiv a stratului de baz superior, este de 5 cm.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


1.2. Verificarea limii se va face la distanta de maximum 200 m.

2 Decliviti

2.1. Abaterile admisibile ale cotei fundaiei, respectiv a stratului de baz superior, fat de cotele profiluluilongitudinal prevzute în proiect, sunt aceleaúi cu acelea ale îmbrcminilor respective, prevzute în anexa XX1-2, cu meniunea c pentru pavajele de piatr brut úi bolovani, abaterea este de ± 5 cm fa de prevederile

proiectului. Verificarea se face în axul drumului, în punctele prevzute în profilul în lung din proiect, cu aparatul de nivelment.

3 Regularitatea suprafeei

3.1. În profil longitudinal se admit denivelri locale, msurate cu pana sau dreptarul de 3 m úi anume:

- maximum 20 mm la fundaiile executate din balast, piatr spart úi materiale granulare stabilizate mecanic

- maximum 15 mm pentru fundaúii executate cu materiale stabilizate cu ciment

- maximum 12 mm pentru straturile de baz executate la cald cu mixturi bituminoase

a) Pentru fundaiile sau straturile de baz executate din macadam, denivelrile admisibile locale în profillongitudinal, msurate cu pan sub dreptarul de 3 m, sunt cele ale îmbrcmintei respective

- maximum 5 mm pentru îmbrcmini asfaltice cilindrate executate la cald cu agregat mrunt si strat de legtur,precum úi pentru îmbrcmini asfaltice turnate, executate la cald, ambele categorii cu aúternerea mecanizat ;

- maximum 7 mm pentru: îmbrâcmini asfaltice cilindrate executate la cald, aúternute manual sau îmbracminiasfaltice fr strat de legtur ; betoane asfaltice cu agregat mare executate la cald ; îmbrcmini astalticeexecutate la rece ; executate prin penetrare ;

- maximum 20 mm pentru îmbrrcmini bituminoase executate prin penetrare

- maximum 4 mm pentru îmbrcmini din beton de ciment executate la autostrzi, piste de aerodromuri, drumuri úistrzi de clasa tehnic I—IV úi drumuri industriale asimilate acestora ;

- maximum 5 mm pentru îmbrcmini din beton de ciment executate în drumuri úi strzi de clasa V, drumuriindustriale asimilate acestora, drumuri agricole úi platforme de parcare ;

- maximum 2 cm la pavaje din piatr brut sau bolovani ;

- maximum 5 mm la pavaje de calupuri calit. I, 12 mm la pavele normale calit. I úi de calupuri calit. II; 15 mm lapavele normale calit. II úi la pavele abnorme.

b) Msurarea cu pana sub dreptarul de 3 m, a denivelrilor în profil longitudinal se va face :

- la 10 cm de ax úi la minimum 1 m de marginea îmbrcmintei, pe ambele pri, la fundaiiie sau straturile debaz executate sub Imbrcmini asfaltice;

- în axa fiecrei fâúiî de beton la pistele de aterizare decolare, platforme de staionare úi locuri de parcare ;

- la 0,70...1,00 m de una din marginile fiecrei fâúii de beton, la drumuri din beton de ciment de orice categorie ;

- în ax, precum úi pe 2 generatoare situate de o parte úi de alta a axei, la minimum 1 m distan de margine, la

fundaii sub imbrcmini de macadam úi sub pavaje de piatr brut úi bolovani ; - în ax, precum úi pe primul rând de pavele de lâng bordur sau rigol, la fundaii sub pavaje din piatr natural,pavele abnorme úi calupuri.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


c) Dimensiunile úi modul de gradare a penei sunt date în anexa XXI-2 pct. 1.3a.

3.2. Msurarea pantelor úi a denivelrilor în profil transversal ale suprafeei fundaiilor sau a ultimului strat de baz se face cu pana aúezat sub úabloane de lungime egal cu limea fundaiilor la poriunile cu profil în form deacoperiú, sau sub dreptare de lungime egal cu limea fundaiilor pentru poriunile cu pant transversal unic.

Dimensiunile úi modul de gradare a penei, dimensiunile suporilor pe care se aúeaz úablonul, sunt date în anexa

XXI-2 pct. 1.3.b. a) Abaterile admisibile la pantele în profil transversal ale suprafe ei fundaiei, respectiv ale stratului de baz superior, sunt aceleaúi cu cele ale îmbrcmintei respective, date în anexa nr. XXI-2.

b) Deosebit, denivelrile maxime locale în profil transversal ale fundaiilor, respectiv ale stratului de baz superiormsurate sub îmbrcmintea respectiv, indicate în anexa XXI-2 la pct. 4.3.b, 5.3.b, 6.3.b. 7.3.b.

c) Modul de verificare (distanele dintre profilele la care se fac verificri de pante úi denivelri transversale, modulde efectuare a câtirilor úi msurtorilor sub úablon) sunt date în anexa XXI-2 la îmbrcminile respective.

ANEXA XXI-2

MODUL DE EFECTUARE, PRECUM ùI TOLERANTELE ADMISIBILE LA VERIFICABEA ELEMENTELORGEOMETRICE ùI A REGULARITII SUPRAFEEI IMBRCMINILOR EXECUTATE

1. Îmbrcmini bituminoase cilindrate, executate la cald (STAS 174-81)

1.1. Profil longitudinal

a) La verificarea cotelor profilului longitudinal, în punctele din proiect (reperi hectometrici, schimbri de pante,racordri de decliviti, puncte caracteristice etc), se admite o abatere local de ± 3 cm, cu condiia respectriipasului de proiectare adoptat. Verificarea se va efectua în ax la drumuri, în ax úi la rigole la strzi Ia ambelecazuri verificarea se va face cu un aparat de nivelment.

b) La recepii se vor verifica : la drumuri, citiri în ax pentru minimum 10% din lungimea traseului; la strzi, citiri înax pentru 20% din lungimea traseului precum úi verificri la rigole in toate punctele de schimbare a declivitilor.

c) Se va acorda o deosebit atenie verificrii cotelor profilului în lung, la racordarea declivitilor. ùi în acest caz seva utiliza aparatul de nivelment. Comparaia se va face fa de datele proiectelor; dac acestea sunt distanate úinu permit materializarea unei trasri corespunztoare, verificarea se va face utilizând tabele de curbe sau calculeefectuate de verificator.

1.2. Limea drumului

1.3. Regularitatea suprafeei

a) În lungul drumului, denivelrile se msoar cu dreptarul de 3 m úi cu pana. Dimensiunile penei sunt : lungime 20cm ; lime maximum 30 mm ; înclinare 1/10. Faa înclinat a penei va fi gradat pentru a permite evaluareadiferenelor de înlime de 1 mm. Citirile denivelrilor se fac la mijlocul dreptarului pe pana introdus între îmbrcminte úi faa inferioar a dreptarului.

Verificrile pentru Identificarea denivelrilor peste limita admisibil, se fac deplasând dreptarul pe toata lungimeadrumului, pe 4 generatoare : 2 situate la 10 cm de ax úi 2 Ia minimum 1 m de marginile îmbrcmintei. Denivelrileadmisibile în lungul drumului la diverse feluri de îmbrcâmini, sunt :

- Beton asfaltic cu agregat mrunt sau beton asfaltic rugos, ambele cu strat de legtur :

- cu aúternere mecanizat 5 mm

- cu aúternere manual 7 mm

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


- Idem, fr strat de legtur 7 mm

- Beton asfaltic cu agregat mare 7 mm

- La strzi, în zona rigolei, abaterile de mai sus se reduc cu 50%.

b) În sens transversal, denivelrile se msoar în profilele indicate in proiect, sau în orice alte puncte in care se

consider necesar, dar la maximum 50 m distan, cu úablonul având profilul din proiect úi lungimea egal culimea îmbrcmintei.

ùablonul se aúeaz pe doi supori puúi pe marginile îmbrcmintei. Unul din supori are 4 cm înlime, iar cellaltare înlimea amenajat in trepte, pentru a permite aúezarea în poziie orizontal a úablonului (a corzii care uneúteextremitile úablonului).

Msurarea denivelrilor se face în ax úi la 1 m úi 2 m de fiecare margine a îmbrcmintei, sub úablonul aúezatorizontal, cu o pan gradat, de 30 cm lungime maximum 3 cm lime úi înlime de 1,5 cm la un capt, respectiv 9cm la cellalt capt. Gradaiile penei vor corespunde diferenelor de înlime de 1 mm. Abaterea admisibil lapanta transversal a drumului, msurat în modul indicat mai sus, este de maximum ± 5 mm/m la lucrri dedrumuri, atât pentru stratul de uzur cât úi pentru cel de legtur. La strzi cu mai mult de 2 benzi unidirecionaleabaterea admisibil

este de ± 2,5 mm/m..

In profilele cu pant unic úablonul pentru profil in form de acoperiú se înlocuieúte cu uri dreptar.

2. Imbrcmini bituminoase turnate, executate la cald (STAS 175—76)

2.1. Profilul longitudinal

La verificarea cotelor profilului longitudinal în punctele din proiect (reperi hectometrici, schimbri de pante,racordri de decliviti, puncte caracteristice etc). se admite o abatere local de ± 5 cm, cu condiia respectriipasului de proiectare adoptat.

Celelalte condiii de efectuare a verificrii sunt identice cu prevederile pct. 1.1. 2.2. Limea drumului

Abaterea admisibil si mod de verificare ca la pct. 1.2.


a) Abateri admisibile în lungul drumului, msurate cu dreptarul de 3 m : maximum 7 mm la imbrcamini aúternutemanual ; maximum 5 mm la îmbrâcmini aúternute mecanizat.

Condiiile. de efectuare a verificrii sunt identice cu cele prevzute la pct. 1.3.a.

b) In sens transversal, in afara verificrilor si toleranelor menionate la pct 1.3.b, se va verifica în profilele indicatein proiect, sau în punctele în care se consider necesar, diferena de nivel între marginile îmbrcmintei, diferen care trebuie s fie de maximum 25 mm.

3. Imbrcminti din beton de ciment (STAS 183-83)

3.1. Profilul longitudinal.

a) La verificarea cotelor profilului longitudinal în punctele din proiect (reperi hectometrici, schimbri de pante,racordri de decliviti, puncte caracteristice etc), abaterile limit, msurate in ax; sunt:

± 10 mm Ia autostrzi, piste de aerodromuri, drumuri úi strzi de clasa tehnic I úi II ; ± 20 mm la drumuri úi strzi de clasa tehnic III úi IV, ci de rulare úi bretele ale aerodromurilor úi drumuri asimilateclaselor tehnice III úi IV ;

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


± 30 mm la drumuri úi strzi de clasa tehnic V, drumuri industriale asimilate acestei clase tehnice, drumuriagricole, platforme de parcare.

Verificarea se va face cu un aparat de nivelment.

b) Pentru verificarea cotelor profilului în lung la racordarea declivitilor, se va proceda conform pct. 1.1.c.

3.2. Limea drumului

Abaterea limit la limea dalelor de beton : ± 15 mm.

Verificarea se va face la distane de maximum 200 m.


a) In lungul drumului denivelrile admisibile msurate cu dreptarul de 3 m pe toat lungimea traseului úi pe fiecareband de beton, sunt :

+4 mm la autostrzi, piste de aerodromuri, drumuri úi strzi de clasa tehnic I... IV si drumuri industriale asimilateacestora ;

+5 mm la drumuri úi strzi de clasa V, drumuri industriale asimilate acestora, drumuri agricole úi platforme deparcare.

Msurtorile se efectueaz : în ax la piste de aterizare-decolare, platforme de staionare, locuri de parcare, la0,70... 1,00 m de marginile fâsiilor Ia autostrzi, drumuri de orice categorie administrativ sau clas tehnic sistrzi. Modul de msurare ca la pct. 1.3 .a.

n plus, se vor verifica la rostul longitudinal denivelrile dintre 2 benzi adiacente, abaterea maxim admis fiind de2 mm.

b) In profil transversal, verificarea denivelrilor se va face cu un úablon rigid, în mod obligatoriu în dreptul profilelorindicate în proiect; la recepie, comisia poate efectua verificri úi între aceste profile.

Modul de efectuare a verificrii cu úablonul, utilizând pana úi suporii, este cel indicat la pct. 1.3.b.

Abaterea limit fa de prevederile proiectului este de :

± 4 mm/m la panta profilului transversal, fie c acesta are 2 pante sau pant unic ; în acest din urm caz abatereaconstatat, chiar dac e inferioar valorii limite mai trebuie s satisfac úi condiia de asigurare a scurgerii apelor.

De asemenea, în ambele cazuri, denivelarea local maxim admis, msurat sub úablon, este de ± 4 mm.

c) Se vor verifica în mod obligatoriu denivelrile rosturilor transversale dintre 2 benzi adiacente, pentru care seadmit urmtoarele

- zero mm la autostrzi, piste de aerodromuri, drumuri úi strzi de clasele tehnice I úi II;

- 2 mm la celelalte categorii úi clase tehnice.

4 Macadam (STAS 179—84)

4.1. Profilul longitudinal

a) La verificarea cotelor profilului longitudinal în punctele din proiect (reperi hectometrici, schimbri de pante,racordri de decliviti, puncte caracteristice, etc.) se admite o abatere de maximum ± 3 cm, cu condiia respectriipasului de proiectare adoptat;

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


b) Pentru verificarea cotelor profilului în lung la racordarea declivitailor se va proceda conform pct. 1.1.c.

4.2. Limea drumului

Modul de verificare úi abaterea admisibil ca la pct.1.2.


a) Abaterea se va face în ax úi pe 2 generatoare situate de parte úi de alta a axei, la minimum 1 m de marginile îmbrcmintei.

Condiiile de efectuare a verificrii sunt identice cu cele prevzute la pct.1.3.a.

b) Abaterea admisibila la panta profilului transversal : maximum 6mm/m.

Verificrile în sens transversal se vor face la distana de 25 50 m. Modul de verificare ca la pct. 1.3.b.

n cazul profilelor curbe, verificarea pantei între dou coturi alturate se va face prin pompare cu panta medie úisgeata maxim.

ANEXA XXI-3


Observaie important

Orice modificri ulterioare în cuprinsul prescripiilor din lista de mai jos ca úi orice noi prescripii aprute dup intrarea în vigoare a celei de fa, sunt obligatorii chiar dac nu concord cu prevederile din textul alturat.

In consecin, utilizatorii prezentei prescripii trebuie s menin la curent lista de mai jos, introducând treptat în eamodificrile sau completrile survenite.

1. STAS 183—83 Lucrri de drumuri îmbrcmini din beton úi ciment.

2. STAS 174—83 Imbrcmini bituminoase cilindrate, executate la cald. Condiii generale de calitate.

3. STAS 729—64 Imbrcmini bituminoase cilindrate, executate la rece cu suspensie de bitum filerizat (subif.).Condiii generale.

4. STAS 1338/2—84 Imbrâcmini bituminoase executate la cald. Metode de încercare.

5. STAS 1337—65 Imbrcmini bituminoase executate la rece cu suspensie de bitum filerizat. Metode de încercare.

6. STAS 1120—82 Imbrcmini bituminoase executate prin penetrare. Macadam penetrat Condiii generale.

7. STAS 175—76 Îmbrcmini bituminoase turnate executate la cald. Condiii generale.

8. STAS 1598—78 Lucrri de drumuri. Încadrarea îmbrcminilor.

9. STAS 179—84 Macadam. Condiii tehnice, prescripii generale de execuie úi condiii de recepie.

10. STAS 9095—717 Pavaje din piatr brut sau bolovani.

11. STAS 6978—77 Pavaje din piatr natural. Pavele normale, pavele abnorme úi calupuri. 12. STAS 8849—83 Rugozitatea îmbrcminilor rutiere. Metode de msurare úi valorile limit.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


13. STAS 7970—76 Straturi de baz executate la cald cu mixturi bituminoase.

14. STAS 8840—83 Straturi rutiere din pmânturi stabilizate mecanic.

15. STAS 599—83 Tratamente superficiale executate la cald.

16. STAS 2922—69 Mortare cu suspensie de bitum filerizat. Determinarea pe úantier a consistenei.

17. STAS 6400—84 Straturi de baz úi fundaie. Condiii tehnice generale.

18. C.140—79 Normativ pentru executarea lucrrilor de beton úi beton armat, (Bul. Constr. nr. 12/1979).

19. P 82-83 Instruciuni tehnice provizorii pentru proiectarea, executarea úi întreinerea drumurilor de úantier (Bul.Constr. nr. 3/1984).

[top]

CAIETUL XXII CI FERATE. SUPRASTRUCTURA

CAPITOLUL 1. CI FERATE INDUSTRIALE

Prezentul capitol cuprinde principalele condiii tehnice de calitate pe care trebuie sa le îndeplineasc lucrrile desuprastructur a cilor ferate industriale úi verificrile ce trebuie efectuate în scopul de a se constata realizareaacestor condiii.

Capitolul se refer in special la liniile normale (ecartament 1435 mm), dar poate fi folosit, cu adaptrile specifice, úila liniile înguste (ecartament 760 mm úi 600 mm), ca úi la cele cu ecartament larg (1520 mm).

Nu este cuprins aici verificarea îndeplinirii condiiilor tehnice de calitate a lucrrilor de infrastructur a cilor ferateindustriale, aceast verificare fiind tratat separat, în capitolul „Terasamente”. din normativ.


1.1. Înainte de începerea lucrrilor de suprastructur se va verifica dac au fost terminate úi recepionate lucrrilede infrastructur a cii, inclusiv acelea pentru scurgerea apelor (drenuri, úanuri, rigole etc), precum úi a stratului derepartiie în tronsonul în care urmeaz a se executa suprastructura cii.

1.2. Toate materialele — balast, traverse de lemn úi de beton precomprimat, úine, aparate de cale, etc. — careintr, in compunerea suprastructurii cilor ferate industriale pot fi introduse în lucrare numai dac s-a verificat dectre conductorul tehnic al lucrrii c au fost livrate cu certificat de calitate sau buletin de analiz úi c pân lapunerea lor in oper s-au pstrat condiiile de calitate normale.

1.3. La montarea cii indiferent de metoda de lucru aleas în executarea procesului de pozare (în lan, în ciclu), seva verifica execuia corecta a tuturor operaiilor care intr în procesul de montare a caii. începând de la trasarea peplatforma cii a poziiilor pancurilte asezarea traversele úi úinelor úi pân la strângerea úi completarea tirfoanelor úiúuruburilor.

1.4. La executarea cii ferate fr joante se va controla respectarea strict a principiilor tehnice din Instrucia341/1983 M.T.Tc. privind sudarea úi prelucrarea rosturilor. În acest scop se vor încheia zilnic, procese-verbalepentru sudurile efectuate, consemnându-se datele cu privire la calitate (conform prevederilor proiectului), tronsonulde linie în care s-a sudat úi temperatura zilei respective.

1.5. La balastarea liniei, dup asigurarea calitii balastului — piatr spart, pietriú ciuruit sau neciuruit — care

trebuie s rezulte clar din buletine de analiz úi de încercri emise de laboratorul de specialitate (STAS 2246-82.STAS 2247-77, STAS 662-82), se va verifica executarea corecta a tuturor operaiilor care intr în procesul debalastare, începând cu introducerea balastului în cale burajele I. II. III si riparea liniei úi terminând cu profilareaprismei de balast în forma úi dimensiunile regulamentare, inclusiv curirea de piatr spart a banchetelor cii si a

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


úanurilor.

1.6. Dup executarea ridicrii, nivelrii, burajului traverselor úi a riprii liniei, se va verifica cu minuiozitateaducerea liniei la traseul úi cota definitiv din proiect. In curbe se va verifica, in plus corecta realizare asupraînlrii úi supralrgirii liniei.

1.7. O atenie cu totul deosebit se va da verificrii calitii materialelor úi desvârúitei executri în ceea ce priveúte

montarea aparatelor de cale în staii : schimbtoare de cale traversri, traversri jonciuni, bretele, respectându-se întocmai mai prevederile proiectului úi ale prescripiilor tehnice în vigoare.

Toleranele, normele úi abaterile limit admisibile sunt date în anexa XXII.1.

2. Verificri de efectuat la recepia preliminar a obiectului.

2.1. Conductorul tehnic al lucrrii, in colaborare cu delegatul beneficiarului, este obligat a pregti úi preda într-oform organizat (úi însoite de un borderou), urmtoarele :

- toate documentele încheiate pe parcursul executrii lucrrilor, inclusiv certificatele de calitate, buletinele deanaliz úi încercri, dispoziiile de úantier, procesele-verbale de suduri, actele de control sau expertizare etc. ;

- interpretarea rezultatelor analizelor úi încercrilor ;

- la cererea preúedintelui comisiei, un referat sintetic cu concluzii privind calitatea lucrrilor în comparaie cuprevederile proiectului úi ale prescripiilor tehnice úi dovedit cu actele prezentate.

2.2. Comisia de recepie preliminar a obiectului, prin membrii si de specialitate sau prin specialiúti din afara sa(conform pct. 20 al Regulamentului de efectuare a recepiilor) procedeaz la verificarea scriptic úi verificareadirect a lucrrii.

2.3. Verificrile scriptice constau din examinarea :

- existenei tuturor certificatelor de calitate úi a buletinelor de analiz úi încercri privind calitatea materialelor, aproceselor-verbale încheiate pe úantier privind calitatea sudurilor, precum úi a dispoziiilor date de beneficiar,proiectant sau organele de control;

- coninutului úi rezultatelor înscrise în documentele respective.

2.4. Verificrile directe constau din examinarea vizual úi prin msurtori a tuturor elementelor care alctuiescsuprastructura cii.

La verificarea lucrrilor, comisia va urmri dac sunt respectate urmtoarele condiii :

a) Abaterile de ecartament, rosturi, poza traverselor etc, se încadreaz în toleranele úi abaterile stabilite prin

prescripiile tehnice în vigoare, iar abaterile la nivel úi poziia de plan (sgei) se încadreaz în toleranele dinproiect úi prescripii, tot traseul încadrându-se la categoria „bun" úi „foarte bun" la msurtoarea ce se face cuvagonul sau cruciorul de verificat calea.

La calea ferat fr joante verificarea sudurilor se va face cu linealul pentru plasteitatea suprafeelor, vizual úi cuaparataj adecvat pentru structura intern a materialelor.

b) Traversele sunt de bun calitate úi au fost burate uniform, fr a exista traverse neburate úi cu lsaturi oarbe;

c) Materialul mrunt de prindere, buloane la eclise etc, exist în condiiile prevzute úi este strâns corespunztor,fiind respectate în totalitate prevederile privind modul de alctuire a cii;

d) Sunt executate lucrrile de asigurare, semnalizare, plantarea indicatorilor, pasaje de nivel etc, respectiv toateprevederile privind asigurarea circulaiei trenurilor, lucrarea respectând prevederile din STAS-urile úi normeletehnice în vigoare.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


2.5. Comisia de recepie, care face verificarea lucrrii în vederea drii ei în exploatare, consemneaz obligatoriurezultatele la toate condiiile artate mai sus, fcând úi alte verificri ce le consider necesare.

Linia nu poate fi dat în exploatare decât dac îndeplineúte toate condiiile tehnice de calitate prevzute în proiectúi prescripiile tehnice în vigoare. Nu se admite depúirea nici unei abateri limit.

ANEXA XXII-1

FORME, TOLERANE ùI ABATERI LIMIT ADMISIBILE

Not: Valorile indicate mai jos sunt aplicabile în cazuri curente. În cazuri speciale când în proiect s-au prescris altevalori, se vor lua în considerare prevederile din proiect.

A. LINII

I. Ecartamentul cii în linie curent, staii úi poduri

1. Ecartamentul normal: 1435 mm cu tolerana +3mm -1 mm

Ecartamentul larg: 1524 mm cu toleranúa +3mm – 1mm

Ecartamentul îngust: 1000, 760, 750, 600 cu tolerana +3mm -1 mm

2. În cazul liniilor în curbe cu raza pân la 400 mm inclusiv, ecartamentul va fi mrit astfel:

a) linii cu ecartament normal úi larg

pân la raza 200m -cu 25mm

între 201 úi 250m -cu 20mm



b) linii cu ecartament îngust: 1000 mm





c) linii cu ecartament îngust: 760, 750, 600m





Abaterile tolerate la ecartamentul real (inclusiv supralrgirea) nu trebuie s depúeasc valorile de la punctul 1.

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


3. În cazul folosirii materialului recuperat sau recondiionat pentru toate ecartamentele úi situaiile (aliniament,curbe, poduri), baterile tolerate vor fi: +3 mm – 3mm.

4. Abaterile la ecartamentul prescris în limitele toleranelor de la punctele 1, 2 úi 3, trebuie s se întind uniform cuvariaia de cel mult 1mm/m.

5. Lrgimea jgheabului dintr úin úi contrashi la trecerile

în curbe 67 mm+supralrgirea curbei

în aliniament 67 mm

Abateri în aliniament úi curbe + 5 mm — 3 mm

Lrgimea jgheabului nu va trebui s depúeasc 100 mm.

6. Adâncimea jgheabului între úin úi contraúin la trecerile de nivel, nu trebuie s fie mai mic de 38 mm pentruliniile normale úi 33 mm pentru liniile înguste.

7. Pe poduri, la liniile ferate cu ecratament normal úi larg, distana între úin úi contraúin este 160 mm ; pe liniilecu úine, tip 49 úi mai mare, aceast distan poate fi intre 200—250 mm pentru liniile cu ecartament îngust distanaeste 140 mm, tolerana ± 5mm.

8. Contraúinile trebuie s fie aúezate la liniile cu ecartament normal úi larg cu 30 mm mai înalt decât úinele cutolerane 0 úi minus 50 mm, iar la liniile înguste cu 20 mm mai înalte decât úinele cu tolerana 0 úi minus 20 mm.

II. NIVELUL CII

9. Abaterile la nivelul prescris al unui fir fa de cellalt in aliniament úi curbe, va fi cel mult : 3 mm

10. Denivelarea în profil longitudinal pe fiecare km fire nu trebuie s întreac : ± 3 mm

Denivelri încruciúate nu se admit.

III. MATERIAL REFOLOSIT

11 În cazul folosirii de úine recuperate (semi-bune) uzura vertical a ciupercii úinei, nu trebuie s întreac:

la tipurile 60 úi 65 16 mm

la tipurile 49 úi 54 14 mm

la tipurile cuprinse între 49excl. úi 40 incl. 12 mm la tipurile sub 30 6 mm

12. Uzura lateral a ciupercii sinii este funcie de uzura vertical úi nu va trebui s depúeasc valorile de mai jos :

Uzuravertical 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 mm

Tip 49-65 1 10 10 9 9 8 6 7 7 6 6 5 4 mm

Tip49excl.40 incl.

8 7 7 6 6 5 5 4 4 3 2 mm

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


13. Adâncimea gropilor la úine patinate maxim 2 mm

14.Nu se admite introducerea în linie a úinelor cu talp concav.

15. Nu se admite tierea sau gurirea úinelor cu flacr oxiacetilenic. '

16. Nu se admite gurirea úinei sau gurile ecliselor nu se potrivesc cu gurile úinelor.

In acest caz se va guri numai eclisa.

17 Distana de la prima gaur la captul úinei va fi de min. 30mm.

IV. TRAVERSE

18. Distana între 2 traverse consecutive msurate din ax în ax, ca úi conicitatea în aliniament fa de echer, nutrebuie s depúeasc :

- la primele 3 traverse de la captul panoului 1 cm,

- la restul panoului 3 cm.

19. Fugirea joantelor în aliniament úi curb pân la 10 mm fa de poziia normal admis.

20. Grosimea traversei de lemn în dreptul úinei în urma sabotrii nu trebuie s fie mai mic de 10 cm. 21. Traversele de lemn folosite vor trebui s îndeplineasc condiiile de calitate úi dimensiuni prevederile in STAS330/1—72 úi 330/2,3,4,5—80 cu abaterile menionate în standardele respective, iar cele de beton, condiiile dinSTAS 8116—80.

V. Prisme de balastare

22. Prismele de balastare sunt cele din STAS 4067—84, cu abaterile menionate în standardul respectiv.

VI. Gabarite

22. Distanele intre linii precum úi distanele între linii úi construciile úi instalaiile învecinate vor fi cele prevzute înSTAS 4392—75 pentru linii ferate normale úi largi si STAS 1593—78 pentru linii ferate înguste.

B. APARATE DE CALE

24. Fa de dimensiunile in plan prescrise prin planul de poz al aparatelor de cale, se admit urmtoarele abateri:

- la vârf, clcâi, curbe (de úinele de legtur)+3 mm úi —1 mm

- la inim — unde ecartamentul este cu 1 mm mai mare decât ecartamentul normal, abaterea este +1 mm

25. La nivel — se admite abateri de + 3 mm, cu urmtoarele excepii:

- nu se admite denivelarea contraacului fa de ac ;

Tip40excl.30 incl.

7 6 6 5 5 4 4 3 3 mm

Tip sub30 6 5 5 4 4 3 mm

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


- nu se admite denivelarea inimii de încruciúare.

26. Distane între suprafaa lateral de contact a vârfului inimii de încruiúare úi suprafaalateral dinspre úin acontraúinii nu trebuie s fie mai mic de:

1393 mm la liniile cu ecartament normal

1482 mm la liniile cu ecartament larg

964 mm la liniile înguste cu ecartament 1030 mm



27. Distana între faa lateral exterioar a acului la vârf în poziia deschis úi faa interioar a ciupercii contraaculuinu trebuie s fie mai mic decât:

125 mm la liniile cu ecartament normal úi larg

90 mm la liniile înguste

28. Întredeschiderea vârfului acului fa de contaac, mâsurat pe orizontal nu trebuie s fie mai mare de;

2 mm la liniile cu ecartament normal úi larg

3 mm la liniile înguste

29. Nu se admite dezlipirea între proap úi inima acului.

30. În cazul folosirii aparatelor de cale recuperate, uzurile nu trebuie s depúeasc;

- la inimi de încruiúare – 6 mm pentru ecartament normal úi lar úi 4 mm pentru – ecartament îngust.

C. PLATFORMA CII

31. La platforma cii executate conf. STAS 7582-81 se admit urmtoarele abateri limit:

- la cotele platformei fa de axul traseului proiectat +5 cm

- la cotele platformei fa de nivel al proiectului dac au caracter local +3 cm

- denivelarea local la faa superioar a terasamentelor -3 cm 32. Grosimea stratului de repartiie (nisip 0,03…7 mm) dup compactare, în dreptul úinei trebuie s fi la:

- ci ferate cu ecartament normal 15 cm

- ci ferate cu ecartament îngust 10 cm

D. DIVERSE

33. Nu se admit în liniile sau între aparatele de cale ferat cupoane de úine care au lungimea mai mic de:

- 6,00 m pe liniile ci vitez peste 50 km/or

- 4,50 m pe liniile cu viteza sub 50 km/or

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


- 3,00 m – izolat úi în cazuri cu totul speciale

34. Tolerane fa de înclinarea normal (1/20) a úinelor 1/15-1/30.

35. Distana între faa trifonului sau cramponului úi talpa úinei pe care o prinde, nu trebuie s depúeasc 1 cm

36. Poziia liniei în plan în aliniament trebuie s fie fr coturi úi fr úerpuiri.

37. În curbe msurate cu coarda de 20 m din 10 în 10 m, toleranele la sgeat vor fi:

38. În curbe msurate cu coarda de 10 m din 5 în 5 m, toleranele la sgeat vor fi:

[top]

CAPITOLUL 2 TRECERI DE NIVEL


1.1. Prezentul capitol se refer la condiiile pe care trebuie s le îndeplineasc trecerile la nivel pentru a satisface în condiii optime atât circulaia feroviar cât úi cea rutier.

2. Treceri la nivel din afara incintelor întreprinderilor industriale

2.1. Pentru trecerile la nivel din afara incintelor întreprinderilor industriale se vor respecta dup caz prevederile dinSTAS 12444/2—79, STAS 1244/3—73 úi STAS 1244/1—84.

2.2. Alctuirea cii se poate face cu :

- Contrasine din úine úi împietruirea dintre contrasine în cazul când linia CF este pe traverse de lemn.

- Dale prefabricate din beton — când linia CF este pe traverse de lemn sau beton.

2.3. De o parte úi de alta a liniei drumul se paveaz pe o lungime de 10 m.

2.4. În cazul trecerilor de nivel pzite, acestea vor trebui dotate cu

- bariere sau semibariere, cu instalaii automate sau neautomate de semnalizare — conf. STAS 1244/—-79 úi1244/3—73.

Raza în m Tolerana între

Sgei vecine Sgeata maxim úi minim

251-300

351-550

peste 551

15 mm

12 mm

10 mm

22 mm

18 mm

15 mm

Raza în m Tolerana între

Sgei vecine Sgeata maxim úi minim

Sub 250 2 12

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


- Parapete de dirijare — conf. STAS 1943—77.

- Indicatoare de avertizare — conf. STAS 1948—77.

- Stâlpi de fluier — conf. STAS 1848/1—71

2.5. In cazul trecerilor de nivel nepzite, acestea vor trebui dotate cu :- Parapete de dirijare conf. STAS 1348—77.

- Indicatoare de avertizare conf. STAS 1843/1—71.

- Stâlpi de fluier conf. STAS 1748/1—71.

3. Treceri la nivel în incinta întreprinderilor

3.1. Alctuirea cii este identic cu cea de la pct. 2.2.

3.2. În incinta trecerilor de nivel de regul nu se semnalizeaz.

3.3. Se pot monta la nevoie o parte din indicatoarele de la pct. 2.5. dup

caz —úi care în general vor fi prev

zute

în proiect.

4. Prevederi comune

4.1. Toate lucrrile de realizare a unei treceri de nivel se vor executa úi monta în conformitate cu Standardelemenionate.

4.2. La recepia lucrrilor se va verifica daca au fost executate conform prevederilor, normelor, standardelor, fa de care nu se admite nici o abatere.

[top]

CAPITOLUL 3. LUCRRI ANEXE (INDICATOARE, BORNE, ETC)


1.1. Prezentul capitol se refer la lucrrile anexe ale unei ci ferate, al cror scop este de a permite ca exploatarealiniei respective s se poate face în cât mai bune condiii.

2. Prevederi comune

2.1. Toate lucrrile anexe se vor executa úi monta în conformitate cu STAS-urile sau NlD-urile în vigoare.

2.2. Se va da o atenie deosebit vopsirii corespunztoare a indicatoarelor úi semnalizatoarelor si asigurriiviabilitii de ctre personalul de exploatare.

2.3. La recepia lucrrilor se va verifica dac au fost executate úi amplasate în conformitate cu proiectele, normeleúi standardele care le reglementeaz, fa de care nu se admite nici o abatere.

LISTA PRESCRIPIILOR TEHNICE

A) Indicatoare de cale

1. Indicatoare kilometrice STAS 3236—79

2. Indicatoare hectometrice STAS 3236—79

5/10/2018 C56-85 - slidepdf.com


3. Indicatoare de declivitate NID 251—61 MTTc

4. Indicatoare de vitez NID 256—64 MTTc

5. Indicatoare de frânare NID 256—64 MTTc

6. Indicatoare pentru plugul de zpad NID 253—64 MTTc

7. Indicatoare de manevr NID 249—64 MTTc

8. Mrci de siguran la aparatele de caleNID 258—73 MTTc

9. Indicatoare reper de curbe úi de aliniamente pentru ci ferate NID 255—64 MTTc

B) Semnalizatoare

1. Indicatoare de semnalizare a trecerilor la nivel (vor fi descrise la capitolul 22)

C) Opritoare de cale ferat 1. Opritoare din pmânt úi balast STAS 4318-80

2. Opritoare metalice STAS 4318-80

[top]

c56-85

Documents