2. Semiologia tegumentelor i esuturilor

moi

Kineto - Semiologie

- traduce iritatia subliminara a terminatiilor nervoase (fibrele amielinice C) de catre

stimuli variati

-poate fi generalizat si localizat

Pruritul generalizat cauze:

modificari de temperatura si de mediu ambiant, agenti fizici si chimici

afectiuni interne sindroame colestatice, DZ, limfoame maligne, mielom multiplu,

leucoza limfatica cronica, IRC, carcinomul gastric si pulmonar

afectiuni endocrine hipo- si hipertiroidia, hiperfoliculinismul

afectiuni dermatologice prurigo, urticaria, eczeme, lichen plan

alergii medicamentoase si de contact (detergenti)

Pruritul localizat:

genital diabet, carente vitaminice, sideropenie, neoplasm uterin, factori neurogeni

nazal astm, parazitoze, uremie, hiperfoliculinism, morfinomanie

auricular diabet, micoze

scalp alcoolism, menstruatie

trunchi si extremitati hepatita, ciroza, insuficienta renala, sarcina, pediculoza,

poliglobulie

Simptomul cutanat principal Pruritul

Modificri ale tegumentelor, mucoaselor i fanerelor

Modificri ale:

Temperaturii

Umiditii

Elasticitii

Culorii

Leziuni i sechele cutanate

Alte semne i simptome cutanate

Modificri ale fanerelor

Modificri ale temperaturii N=36-37C Generale cretere n stri febrile, hipertiroidie

scdere n oc, hipoTA major, expunere ndelungat la frig, hipotiroidie

Locale cretere n inflamaii, infecii

scdere n ischemie tisular, organic sau funcional (sdr. Raynaud)

Modificri ale umiditii Funcie de temperatur, starea de hidratare, flux sanguin,

reglare neurovegetativ

Uscate stri de deshidratare +/- febr

n hipotiroidie, insufficien renal cronic

Umede stri febrile (la scderea t), hipoglicemie, hipoTA

n hipertiroidie, TBC pulmonar, la menopauz

Modificri ale elasticitii Se estimeaz prin aprecierea pliului cutanat

Flasc pliu lene - stri de deshidratare, vrstnici

Indurat stri edematoase, hipotiroidie, sclerodermie

Modificri ale culorii Funcie de ras, conc. n Hb a sngelui, flux sanguin, grosime

epiderm, impregnare cu alte substane

Paloarea generalizat n scdere a conc. de Hb (anemii), sau hipoTA cu

vasoconstricie

localizat n ocluzii arteriale acute sau cronice, organice sau funcionale

Cianoza coloraie albastr violacee determinat de valori peste 5g% ale Hb reduse n sngele capilar (saturaie insuficient n oxigen a sngelui arterial)

generalizat de tip central, intens, cu tegumente calde, Lewis , n insufic pulmonar, unt dr.-stg. i poliglobulie

de tip periferic, de staz, cu edem i tegumente reci, Lewis + , n insuficiena cardiac congestiv

localizat la nivelul unei pri a corpului sau segment, prin obstrucie venoas

acrocianoza cianoz rece, marmorat, nedureroas, permanent a extremitilor la femei cu distonii neurovegetative

Paloarea

Icterul coloraie galben a pielii, sclerelor i mucoaselor dat de impregnarea cu bilirubin, atunci cnd concentraie ei sanguin depete 1,5 mg%

cu bilirubin indirect (liber, neconjugat)

puin intens, fr prurit, urin rocat i scaune nchise la culoare

la nou-nscui, anemii hemolitice

cu bilirubin direct

intense, nuan verzui-pmntie, cu prurit intens, urin hipercromi scaune decolorate

n sindroamele de colestaz (icter mecanic)

forma mixt icterul hepatocelular din hepatite acute sau/i cronice

Modificri ale culorii

Hiperpigmentri prin exces de pigment melanic sau depunere de substane

generalizat n insufic. renal cronic (palid cenuie) i cea corticosuprarenal (b. Addison nuan cafenie), n hemocromatoz (metalic cenuie)

regional n porfirii (pe zonele expuse la soare),hemosideroza membrelor inferioare (maron cenuie), cloasma gravidic, efelidele, nevi pigmentari, etc.

Hipocromii generalizate (albinism, fenilcetonurie) localizate (vitiligo, vergeturi)

2. Icterul

- este determinat de cresterea valorilor bilirubinei serice (V.N = 0,3-1 mg% sau

10mg)

- la valori de 20 mg: subicter conjunctival

- valori > 30 mg: icter tegumentar

Tipuri semiologice de icter

icter flavinic

icter rubinic

icter verdinic

icter melas (negru)

Clasificarea etiologica a icterelor

ictere hemolitice

ictere hepatocelulare

ictere mecanice

Diagnostic diferential

ingestia de atebrina

carotinoza

Icterul

3. Cianoza

- trebuie diferentiata de pseudocianoza din crisiaza, argiroza, melanoza arsenicala

se descriu cianoza hemoglobinica ( Hb reduse) si cianoza hemiglobinica (derivati

anormali de hemoglobina)

Cianoza hemoglobinica (cianoza propriu-

zisa)

* cianoza generalizata

- prin tulburari in circulatia pulmonara

- consecutiv unui sunt dreapta-stanga

intracardiac

- cianoza periferica de staza

* cianoza localizata

- acrocianoza

- livedo reticularis (aspect de cutis

marmorata)

- livedo racemosa

- aspect reticular la nivelul peretelui

abdominal

- phlegmatia coerulea dolens

Cianoza hemiglobinica

* prin exces de methemoglobina

(methemoglobinemie):

- idiopatica (caracter familial)

deficit de reductaza eritrocitara

- methemoglobinemia idiopatica

paroxistica nefamiliala

- methemoglobinemie toxica

* prin exces de sulfhemoglobina

(cianoza enterogena autotoxica)

Sindrom Raynaud

livedo reticularis

cianoza periferica

1. Hiperpigmentarile cutanate cu caracter difuz

melanodermia addisoniana (boala Addison)

hemocromatoza (diabetul bronzat sau ciroza pigmentara)

alte hiperpigmentari generalizate:

acromegalie

tratament cu ACTH

denutritie, casexie

boli renale

boli hepatice

amenoreea primara

melanoza vagabonzilor

cauze medicamentoase si toxice

Modificari de pigmentare cutanata

Hiperpigmentarile cutanate cu caracter difuz

melanodermia addisoniana

(boala Addison)

Hemocromatoza

2. Hiperpigmentarile regionale

masca gravidica (cloasma gravidica)

hipertiroidia (semnul Jellineck)

pelagra

porfiria

carente vitaminice si sindroame de malabsorbtie

(melanoza Riehl)

cancerul de prostata tratat cu estrogeni

(hiperpigmentarea areolelor mamare)

insuficienta circulatorie venoasa cronica (dermita

ocra Favre-Chasse)

acantosis nigricans

acantosis nigricans

3. Hiperpigmentarile circumscrise

efelide (pistrui)

nevi pigmentari nevii plani, lentigouri (alunite), nevi verucosi pigmentari,

nevi pigmentari multipli (neurofibromatoza sau boala Recklinghausen)

scleroza tuberoasa (epiloia sau boala Bourneville) macule hipopigmentate

in frunza de artar si hiperpigmentate caf-au-lait

sindromul Albright pete pigmentare pe o jumatate de corp

nevul fuscoceruleu oftalmo-maxilar Ota

sindromul Peutz-Jeghers

lentiginoza periorificiala sau sindromul LEOPARD (L lentigouri, E

tulburari de conducere pe ECG, O ochi indepartati, P stenoza arterei

pulmonare, A anomalii genitale, R retard al cresterii, D surditate)

melanomul malign

nevi pigmentari multipli

(neurofibromatoza sau boala

Recklinghausen)

sindromul Peutz-Jeghers

nevi pigmentari

Hiperpigmentarile circumscrise

1. Hipocromiile cutanate difuze

albinismul

2. Hipocromiile cutanate cu caracter regional

vitiligo (discromie cutanata) poate fi asociat cu boala Basedow sau cu boala

Addison, este un element al sindromului Harada

intoxicatia cu benzilhidrochinona (fotografi)

3.Depigmentarile circumscrise

pe teritoriul eruptiei zosteriene

in teritoriul unei cicatrici

Hipocromiile cutanate

Semne cutanate Hemoragiile cutanate Purpura mici pete hemoragice (peteii, vibice), +/- palpabile,

dispar la presiune

Echimoza extravazat sanguin n hipoderm i derm

culoarea evolueaz de la rou-violaceu-albastru-verzuie-galben (dat de degradarea hemoglobinei)

Hematomul acumulare circumscris de snge, palpabil

EritemulEritemul roea a pielii, cu durat scurt sau persistent,

nuane variabile de la rou aprins la roz-pal, care dispare la presiunea digital, cu temperatura local crescut.

Eritemul localizat form de halou, o mic zon roiatic n jurul unei leziuni circumscrise (ex. vezicul, pustul), de placeritematoas, cu dimensiuni de civa cm sau de placard, care cuprinde o suprafa mai mare (ex. erizipel).

Eritemul diseminat cuprinde suprafee mai mari sau totalitatea tegumentului, putnd mbrca anumite forme semiologice

Eritemele generalizate

eritemul rujeolic (morbiliform)

in intoxicatii medicamentoase si lues secundar

flush

rash in boli contagioase

eritrodermia exfoliativa (omul rosu al lui Hallopeau)

eritemele figurate inele, arc de cerc (eritemul Leiner)

Eritemele localizate

eritemul palmoplantar

eritemul pelagros

eritemul de menopauza

eritemul fiziologic

Eritemul cutanat

Flush

Petesiile si vibices

Echimozele aspecte particulare:

in ochelari (fractura bazei craniului)

pe fata interna a bratului (fractura de cap humeral)

pe fata interna a coapsei (fractura de femur)

Hematomul

Hemoragiile cutanate

Leziuni elementare cu coninut lichid

Vezicula mic supradenivelare plin cu un lichid limpede, care prin spargere las o mic eroziune pe care se formeaz o crust. Vindecarea se face fr cicatrici, leziunea fiind caracteristic herpesului, varicelei i zonei zoster.

Pustula formaiune cu coninut purulent, care poate avea orice localizare, n special n jurul foliculului pilos. De obicei se vindec fr sechele, dar cele care apar n acnee sau furunculoz las cicatrici.

Bula leziune cu coninut lichid, reliefat, rotund sau ovalar, cu diametrul mai mare de 1 cm. Coninutul poate fi clar, hemoragie sau tulbure, iar dup sediu pot fi superficiale sau profunde. Termenul de flicten este similar, dei uneori este folosit pentru leziuni cu dimensiuni mai mari (ex. arsuri).

Leziuni elementare cu coninut solidPlaca urticarian ridictur circumscris a pielii, de culoare roz, cu sau fr o zon mai alb

n centru, cu consisten elastic i dimensiuni variabile. Forma este rotund, ovalar sau neregulat, fiind nsoit de prurit. Durata lor este scurt, de obicei cteva ore sau zile, disprnd tar a lsa cicatrici.

Papulele mici proeminene ale pielii, circumscrise, cu dimensiuni variabile, de la o gmlie de ac, pn la 1-2 cm, care dup vindecare nu las cicatrici. Dup sediul i structura lor histologic pot fi papule epidermice, dermice sau dermoepidermice, fiecare tip fiind caracteristic pentru anumite boli.

Tuberculii leziuni solide, circumscrise, rotunde, care au ca substrat histologic un infiltrat situat n dermul profund. Indiferent dac se ulcereaz sau nu, tuberculii las cicatrici deprimate, ei fiind caracteristici pentru tuberculoza cutanat, sifilisul teriar i lepr.

Nodozitile induraii cutanate care se dezvolt din profunzime, cu tegumentul eritematos (ex. eritemul nodos).

Tumora formaiune circumscris, cu form i dimensiuni variabile, care din punct de vedere histologic poate fi benign sau malign.

Vegetaia excrescen moale, filiform sau globuloas, cu suprafaa brzdat ca o conopid. Cnd formaiunea vegetant este acoperit de scuame hiperkeratozice poart numele de veruc. Vegetaiile pot fi localizate att pe piele (ex. piodermita vegetant), ct i pe mucoase (ex. vegetaiile veneriene pe organele genitale).

Lichenificarea ngroare a pielii, cu adncirea anurilor, care prin ntretierea lor delimiteaz suprafee poligonale. Pielea este aspr, indurat i acoperit de cruste, uneori de culoare crmizie datorit hemosiderozei. Aceast modificare apare n leziunile pruriginoase cronice i n staza venoas prelungit la nivelul membrelor inferioare.

1. Papula

urticarie (leziune eritemopapulopruriginoasa)

dermografism (prin reflex de axon)

micoze cutanate (placarde eritematoase acoperite de

scuame)

pitiriazis versicolor

verucile (negii)

urticarie (leziune eritemopapulopruriginoasa)

Eruptiile cutanate

dermografism (prin reflex de axon)

pitiriazis versicolor

2. Cheratozele si cheratodermiile

aspect generalizat

- ihtioza

aspect localizat

- sediu palmo-plantar (tiloza)

- hipercheratoza foliculara (piele de gaina)

cheratoza solara

ihtioza

3. Telangiectaziile aspecte particulare:

in desen de bancnota (ciroza hepatica)

interscapulovertebrale (semnul Turban) adenopatii mediastinale

la nivelul primelor vertebre toracice (semnul Francke) tuberculoza

pulmonara apicala

cu caracter dendritic, la baza hemitoracelui (ghirlanda Sahli)

4. Hemangioamele

- nevii rubini

- stelutele vasculare sau angioamele arahneiforme (spider nevi)

- angioamele plane (* in teritoriul trigemenului - sindromul Sturge-Weber )

sindromul Sturge-Weber

5. Angioamele cavernoase

6. Tuberculii

7. Nodulii

noduli dermo-hipodermici (eritem nodos)

nodulii Ossler

noduliiMeynet

guta tofi gutosi

poliarterita nodoasa noduli subcutanati

noduli dermo-hipodermici

(eritem nodos)

noduli Osler

Guta tofi gutosi

Tumorile cutanate benigne

cisticercoza

cancere (pulmonar, mamar, renal, gastric, uterin) metastaze cutanate

hipercolesterolemie xantelasma, xantoame eruptive

chistul epidermoid (sebaceu)

cheloidul

dermatofibromul (fibromul in pastila)

fibromul moale

chistul epidermoid (sebaceu) cheloidul

Tumorile cutanate

Tumorile cutanate maligne

carcinomul bazocelular

carcinomul spinocelular

carconom bazo celular

cancer mamar

Leziuni elementare prin pierdere de substan

Eroziunea sau exulceraia pierdere de substan superficial, care intereseaz numai epidermul i care prin vindecare nu las cicatrici. Survine n urma evoluiei veziculelor, pustulelor i bulelor i mai rar poate fi primitiv, ca de pild n sifilomul primar.

Escoriaia pierdere de substan superficial sau mai profund, produs de un traumatism. Cnd excoriaia intereseaz i stratul malpighian se produce un exsudat seros, care prin uscare las o crust glbuie, dar dac este mai profund, exsudatul este serosanghinolent i crusta este brun.

Ulceraia intereseaz i dermul, lsnd totdeauna o cicatrice. Dimensiunile, forma i profunzimea sunt variabile, in funcie de cauz. Marginile pot fi tiate drept sau ridicate, ca un burelet, iar fundul neted, anfractuos sau proeminent. Forma poate fi rotund, ovalarsau neregulat, iar baza este la palpare moale, infiltrat sau indurat. Un exemplu ntlnit frecvent n clinic este ulcerul cronic de gamb care apare n insuficiena venoas pe fondul edemului de staz, cu tegumentul lichenificat i hemosiderozic.

Fisura pierdere de substan linear, dureroas i nsoit de inflamaie, fiind localizatn plici sau n regiunea anal.

Ragada leziuni lineare localizate la comisurile labiale, fiind ntlnite n procesele inflamatorii locale i uneori n anemia feripriv.

Ulceratiile ulcerul perforant plantar, ulcerele arteriale,

ulcerele venoase

Eroziunea

Exulceratia

ulcerele venoase

Pierderi de substanta cutanata

ulcer diabeticulcer neuropatic (spina bifida)

ulcer post traumatic

(paraplegie)

Sclerozele cutanate, sclerodermia liniara

Vergeturile

scleroderma

Atrofiile cutanate

Anhidroza

Localizata pe jumatate de fata (sindromul Claude Bernard-Horner)

Generalizata in atrofiile cutanate, sindromul Christ-Siemens

sindromul Claude Bernard-Horner

stanga normal dreapta - patologic

Modificarile secretiei sudorale

Hiperhidroza (hiperdiaforeza)

Localizata

palmo-plantar (distonie neuro-vegetativa)

extremitatile superioare (sindromul Raynaud)

hemicraniu (migrena)

teritoriul auriculo-temporal (sindromul Frey)

la cap si fata, in timpul meselor (diabetici)

Generalizata

septicemii, supuratii pulmonare cronice, tbc

pulmonara cavitara

coma hipoglicemica, socul cardiogen, colapsul

1. Modificari de forma si grosime

onicogrifoza

onicoosteodisplazia

unghiile hipocratice (* hipocratismul digital) osteoartropatia hipertrofianta

pneumica Pierre-Marie-Bamberger

pahionichia

onicoliza, onicomadeza

santurile Reil si Bean

platonichia, coilonichia, aspectul de frunza vesteda

unghii hipocratice

Semiologia unghiilor

onicoliza

coilonichia

2. Modificari de culoare

leuconichia

culoare albastra

culoare brun-neagra

unghia pe jumatate alba, lipsita de lunula

liniileMuehrcke

lunule albastre (boalaWilson)

culoare galbena (sindromulMilroy)

culoare rosie-violacee

hemoragii liniare (in aschie)

leuconichia

hemoragii liniare (in aschie)

Hipertricoza

hipertricoza distrofica posterioara (coada de faun)

hipertricoza pavilionului urechii si conductului auditiv extern

hipertricozele dobandite

Hirsutismul (virilismul pilar)

Semiologia parului

Hipotricoza

sindroame genetice ( Turner, Klinefelter)

boala Addison

semnul Chwostek (ciroza hepatica decompensata)

Alopecia

calvitia

alopeciile difuze

alopeciile areolare (in luminisuri)

Albirea precoce

Perii cancerosi sindrom paraneoplazic

calvitia

alopecie difuza

alopeciile areolare (in luminisuri)

Deeuri cutanate

Deeurile cutanate rezult din acumularea la suprafaa pielii a celulelor cornoase perplaziate i a secreiilor patologice sau prin eliminarea esuturilor necrozate.

Scuamele depozite cornoase care pot acoperi teritorii limitate sau ntinse e pe suprafaa pielii. Dup dimensiuni, scuamele pot fi: pitiriaziforme (subiri, milimetrice, cu aspect furfuraceu), lamelare (mai groase, de civa cm) sau n lambouri an, pn la descuamarea anserin. Scuamele se pot desprinde uor, uneori spontan iu sunt aderente, rezistente la raclaj.

Crusta depozit rezultat din uscarea la suprafaa pielii a secreii; patologice, culoarea fiind galben n exsudatele seroase sau maronie n cele hemoragice.

Escara esut necrozat care se elimin, cu dimensiuni i profunzime variabile. Escarele apar frecvent la bolnavii imobilizai, pe zonele care suport greutate corpului (fese, scapule, occiput), n condiiile unei igiene deficitare.

Gangrena necroz a pielii i esuturilor subiacente produs prin ischenr. care apare n obstruciile arteriale acute sau cronice. Gangrena poate fi uscat sa. umed, dup cum este absent sau prezent infecia. Culoarea este cianotic, pn aspectul negricios, cu delimitare net fa de zonele superioare, cu irigaie corespunztoare

Sfacelul esut mortificat, de culoare galben-cenuie, care apare ca urmare a unei infecii bacteriene locale.

Leziuni cutanate

PLACA LICHENIFICARE FISURA

Plaga granular

- cicatrizarea este ntrziat evolund spre cronicizare- n leziuni ntinse cu defect mare, arse sau infectate, sau la pacieni carenai- de 3 feluri :

- normoton, asigur n condiii normale cicatrizarea per secundam(plag supl, curat, sngereaz uor); dac se cronicizeaz, devine scleroas, fr fenomene inflamatorii

- aton, dup infecii la o persoan tarat plaga nu sngereaz, e excavat, alburie, fr fenomene inflamatorii

- hipertrofic, dup infecii la o persoan netarat plaga granuleaz exsuberant, sngereaz foarte uor

Sechele cutanate

Plaga grefat

Atrofic subire, ntins, pergamentoas, hipocrom, puin rezistent, se fisureaz i ulcereaz uor

srac n celule i fibre, nu ader la planurile subjacente risc mare de malignizare

Hipertrofic esut cicatriceal n exces, cu formarea de bride retractile i care sunt aderente i n profunzime

risc mare de ulcerare sau agravare a hipertrofiei dup solicitri mecanice, dar tolereaz bine procedee de fizioterapie Cheloid evoluie monstruoas, tumoral, cu autontreinerea componentei inflamatorii prin procese autoimune

risc mare de agravare a hipertrofiei dup solicitri mecanice, fizioterapie sau ncercri de grefare Ulcerat plag agranular, aton, gri, necesitnd excizie i grefare.

practic modalitate de rezolvare chirurgical a unui defect mare tegumentarva prezenta aproape totdeauna caracter sechelar, necesitnd obligatoriu recuperare funcionalimobilizare mandatorie pentru protejarea patului vascular neoformat, pn n ziua 21recuperarea funciei va prima asupra aspectului estetic

Cicatricea patologic

Plgi grefate

Cicatrici hipertrofice

Cicatrici cheloide

EdemeleEDEM (gr. Oidema - umflatura) = acumulare de lichid in interstitiu,

localizata sau generalizata, ce duce la marire de volum si stergerea

reliefurilor anatomice normale

Cretere a volumului interstiial

La presiune apare godeu

generalizate retenie hidrosalin, cretere aparent n greutate

localizate fact iniiatori nu antreneaz mecanismele renale de reglare a metabolismului hidromineral

Factorii generatori: (vezi mai jos)

creterea presiunii hidrostatice la captul venos (ICC) /

scderea presiunii coloidosmotice (hipoalbuminemie)

retenie renal excesiv hidrosalin (sdr. nefrotic)

obstrucie venoas sau limfatic (edem dur)

creterea permeabilitii capilare (inflamaie)

Cel mai adesea edemul nu are mecanism unic!

I permeabilitatii capilare

(edem inflamator sau alergic)

presiunii hidrostatice in

capilar (edem cardiac sau din

insuficienta venoasa)

presiunii coloid-osmotice in

plasma (hipoalbuminemie)

presiunii coloid-osmotice

tisulare (alterare structurala a

proteinelor tisulare mixedem)

drenajului limfatic

(limfedem)

II

fluxului plasmatic renal

(insuficienta cardiaca, unele

nefropatii)

Factori hormonali:

Aldosteron sau alti

mineralocorticoizi

ADH

estrogeni

Mecanisme de formare a edemelor:

I. Alterarea schimburilor lichidiene la nivel capilar, astfel incat volumul de fluid care

paraseste vasul la nivelul ansei arteriale a capilarului depaseste volumul resorbit la

nivelul ansei venoase

II. Retentia renala de sodiu si apa

CARACTERELE CARE TREBUIE

APRECIATE LA UN EDEM

TEGUMENTE SUPRAIACENTE:

- aspect

- culoare

- temperatura

PREZENTA / ABSENTA DURERII

CONSISTENTA

- apreciata prin godeu

EDEM

GENERALIZAT LOCALIZAT

(afectiuni sistemice) (cauze locale)

- edemul cardiac

- edemul renal

- edemul hepatic

- edemul carential

- edemul inflamator

- edemul alergic

- edemul venos

- edemul limfatic

EDEMUL CARDIAC

Cianotic (albastrui) +/- dermatita ocra

Rece

Relativ dur (dar lasa godeu)

Nedureros (exceptie: edemele complicate cu

fisuri tegumentare si suprainfectie)

Decliv

ANASARCA

Forma particulara edemul pulmonar acut

EDEMUL RENAL

Alb (infiltrarea pielii cu indepartarea de

suprafata a retelei vasculare subcutanate +

anemie in I Ren)

Temperatura normala

Moale, pufos (lasa usor godeu)

Predomina la fata (pleoape)

ANASARCA

EDEMUL HEPATIC

Alb / galben (icter)

Temperatura normala

Moale, pufos (lasa usor godeu)

In prezenta HTPortale predomina la

membrele inferioare

(dar spre deosebire de insuficienta

cardiaca, apare intai ascita)

EDEMUL CARENTIAL

(hipoproteinemic)

Alb

Temperatura normala

Moale, pufos (lasa usor godeu)

Predomina la nivelul tesuturilor laxe

(palpebral)

Albuminemie < 2,5 g/dl (insuficienta de aport proteic, insuficienta de sinteza hepatica,malabsorbtie, pierdere de proteine)

ALTE TIPURI DE EDEME

GENERALIZATE

Edemul de sarcina

Edemul catamenial sau ciclic

Edemul iatrogen la corticosteroizi, estrogeni, AINS

Edemul postural

Edemul prin ingestie excesiva de sare

EDEMUL INFLAMATOR

Rosu

Cald

Dureros

Lasa greu sau deloc godeu

Semnele inflamatorii: calor, tumor, rubor, dolor,

functio laesa

EDEMUL ALERGIC(Quincke)

Rozat

Pruriginos, usor dureros

Predomina palpebral si la buza

superioara (buza de tapir)

Intereseaza frecvent mucoasele

Risc vital daca se instaleaza edem

supraglotic

EDEMUL PRIN OBSTRUCTIE

VENOASA

TROMBOFLEBITA SUPERFICIALA

- edem inflamator, in jurul cordonului venos

TROMBOFLEBITA PROFUNDA

- alb / cianotic (phlegmatia coerulea dolens)

- dureros

- mai frecvent la membrele inferioare

EDEMUL PRIN COMPRESIE

VENOASA EXTRINSECA

SDR. DE VENA CAVA SUPERIOARA

edem in pelerina (jumatatea

superioara a toracelui si membrele

superioare) cianotic, rece

Circulatie colaterala venoasa evidenta

EDEMUL DIN INSUFICIENTA

VENOASA CRONICA

VARICE HIDROSTATICE

SDR. POSTTROMBOTIC

Cianotic, frecvent dermatita ocra

Afecteaza membrele inferioare

Se accentueaza in ortostatism

EDEMUL LIMFATIC

(ELEPHANTIAZIS )

La debut moale, apoi devine indurat, nu lasa godeu

LIMFEDEM PRIMAR (afectarea vaselor limfatice)

- predomina distal

- congenital

- consecutiv limfangitelor sau erizipelurilor repetate, filarioza

LIMFEDEM SECUNDAR (invazie neoplazica / excludere chirurgicala a ganglionilor limfatici)

- apare proximal si se extinde distal

- varice limfatice

EDEMUL CEREBRAL SI AL

FUNDULUI DE OCHI

In encefalopatia hipertensiva, prin cresterea

brusca si importanta a TA ce depaseste

capacitatea de autoreglare a circulatiei

cerebrale

FO: exudate moi, vatoase +/- hemoragii

CIRCULATIE

COLATERALA

ARTERIALA- inaccesibila examenului clinic direct

- boala coronariana, arteriopatia obliteranta cronica a membrelor inferioare

VENOASA SUPERFICIALA- in obstructia unui trunchi venos profund

- desenarea sistemului venos subcutan ce devineproeminent, turgid

Sechele

Edemul posttraumatic patologic

nespecific, poate afectea toate structurile, de la piele pn la periost

apare datorit blocajului veno-limfatic

de 2 feluri :

- primar, prin prelungirea edemului peste 72 ore n zona de sigilare = prima cauz de disfuncie = aderene i fibrozri

- secundar, distal de zona de sigilare sauposttromboflebitic

CIRCULATIA COLATERALA

TORACOBRAHIALA

Dilatarea venelor superficiale din regiunea

deltopectorala

Unilaterala obstructia / compresia venei

subclavii / axilare de partea respectiva

Bilaterala sdr de cava superioara

CIRCULATIA COLATERALA

ABDOMINO-FEMURALA

Dilatarea venelor superficiale din treimea

superioara a coapsei si peretele abdominal

invecinat

In obstructia / compresia vv iliace (externa/

comuna)

CIRCULATIA COLATERALA

CAVO-CAVA

Retea pe flancuri prin dilatarea venelor

superficiale abdominale, hipogastrica si

epigastrica

In obstructia / compresia uneia din vv cave

(inferioara sau superioara)

CIRCULATIA COLATERALA

PORTO-CAVA

Dilatarea venelor abdominale superficiale in zona

periombilicala

Dilatare importanta, aspect varicos cap de

meduza sdr Cruveilhier-Baumgarten

Edem periorbitar la un pacient de 27 ani, HIV pozitiv, cu sarcom Kaposi

Edem alergic

Edem inflamator, erizipel

Edem de staza

venoasa silimfaticaautoindus

prin aplicareaunei benzicompresivela o pacientade 38 ani cu tulburaripsihice

Edem unilateral

Limfedemcongenital membruinferior

drept prinagenezie de

vase limfatice

Elefantiazis

Edem cardiac

Insuficienta venoasa cronica insuficienta cardiaca ?

Tromboflebita superficiala pacienta, 56 ani

Tromboflebita profunda

Edem si ulcer varicos

Edem postmortem

Ascita

Circulatiecolateralavenoasa in sindromul de vena cava superioara

Cap de meduza