c.13 a s. 14 influenta ram asupra evolutiei am.pdf
TRANSCRIPT
13.10.2014 1
FACULTATEA DE SECURITATE ŞI APĂRAREDepartamentul OperaŃii întrunite, studii strategice şi de securitate
13.10.2014 2
Tema nr. 9
INFLUENłA REVOLUłIEI ÎN AFACERI MILITARE ASUPRA EVOLUłIEI ARTEI MILITARE
FACULTATEA DE SECURITATE ŞI APĂRAREDepartamentul OperaŃii întrunite, studii strategice şi de securitate
3
AGENDA:
Delimitări conceptuale
Aspecte ale RAM
ImplicaŃiile RAM asupra operŃiilor militare
13.10.2014
4
REVOLUłIA ÎN AFACERI MILITARE
DEFINIłII ŞI CLARIFICĂRI
- RevoluŃie militară
- RevoluŃie tehnologică militară
- RevoluŃia în afaceri militare
13.10.2014
5
REVOLUłIA ÎN AFACERI MILITARE - Delimitări conceptuale -
RevoluŃia în afaceri militare este o schimbare de fond în natura războiului, determinată de aplicarea inovatoare a unor tehnologii care, combinate cu schimbările profunde ale doctrinei militare şi conceptelor operaŃionale, modifică radical caracterul şi conducerea operaŃiilor militare.
dr. Andrew Marshall – directorul Oficiului de Evaluare din Departamentul de Stat American
13.10.2014
6
REVOLUłIA ÎN AFACERI MILITARE - Delimitări conceptuale -
RevoluŃiile în afaceri militare sunt perioade de inovaŃie în care forŃele armate îşi dezvoltă conceptele implicând schimbări de doctrină, tactici, proceduri şi tehnologie. RevoluŃiile în afaceri militare se produc exclusiv la nivelul operativ al războiului. Dar foarte rar afectează nivelul strategic, excepŃie făcând faptul când succesul operativ poate influenŃa ecuaŃia strategică generală... mai mult, revoluŃiile în afaceri militare se produc întotdeauna în cadrul unui anumit context politic şi strategic – iar acest context este cel mai important
Prof. Williamson Muray şi Macgregor Wuoy13.10.2014
7
O revoluŃie în probleme militare (RMA) este o schimbare de fond în natura războiului, determinată de aplicarea inovatoare a noilor tehnologii care, combinate cu schimbările profunde ale doctrinei militare şi conceptelor operaŃionale şi organizaŃionale, modifică radical caracterul şi conducerea operaŃiilor militare** Committee Reports, Commission des sciences et des technologies, LA REVOLUTION DANS LES AFFAIRES MILITAIRES, Rapport Special, M. Lothar Ibrügger (Allemagne), Rapporteur General, Novembre 1998, citat luat din The Battlefield of the Future - 21st Century Warfare Issues, Air University, (http://www.cdsar.af.mil/battle.bftoc.html) capitolul 3, p. 1.
13.10.2014
REVOLUłIA ÎN AFACERI MILITARE - Delimitări conceptuale -
8
RevoluŃiile în afaceri militare caută să utilizeze noi tehnologii pentru transformarea modului în care unităŃile militare pot duce războiul
*Amiral William Qwens fost adj.al şefului Statului Major Întrunit al Statelor Unite
13.10.2014
REVOLUłIA ÎN AFACERI MILITARE - Delimitări conceptuale -
9
REVOLUłIA ÎN AFACERI MILITARE (Delimitări conceptuale )
O astfel de revoluŃie a cunoscut multe cicluri şi multe etape, care au depins de marile descoperiri ştiinŃifice şi de implementarea lor în domeniul militar.
13.10.2014
10
RevoluŃia în afaceri militare:
• cuprinde perioada de timp în care au loc procese de schimbare radicală a tehnicii de luptă, apariŃia unor sisteme de armamente superioare celor existente, care determină adoptarea unor noi forme şi procedee de luptă, a unor noi forme de organizare a forŃelor armate şi a unor noi teorii militare;
• vizează toate elementele sistemului militar: conducerea, structura, organizarea şi întrebuinŃarea forŃelor, înzestrarea, teoria şi arta militară
13.10.2014
11
Istoria războiului este marcată de revoluŃii periodice în tehnici, tehnologii şi forme de ducere a luptei armate care:
� au condus la mărirea puterii distructive a sistemelor de armament şi la mărirea distanŃelor de executare a loviturilor;
� a determinat schimbări în tacticile şi modul de întrebuinŃare a arsenalului militar;
� au avut un caracter pulsatoriu.
13.10.2014
12
În istoria militară se cunosc următoarele revoluŃii:
�invenŃia prafului de puşcă şi a ulterior puştii în secolele XV-XVI;
�revoluŃia napoleoniană în tactica şi strategia ducerii războiului, de
la sfârşitul secolului al XVIII-lea;
�războiul total industrialist, de la începutul secolului XX;
�revoluŃia nucleară, de la mijlocul secolului XX;
�războiul celui de-al treilea val.
13.10.2014
13
Etape ale implementării revoluŃiei în afaceri militare:
1. ApariŃia a noi tehnologii;
2. Integrarea lor în sisteme de armament noi;
3. Adoptarea celor mai adecvate concepte operaŃionale;
4. Adoptarea structurilor organizaŃionale.
13.10.2014
14
RevoluŃiile în afacerile militare sunt reprezentări şi realizări ale ordinii de securitate globală şi a ameninŃărilor ce sunt determinate de această ordine
Ducerea războiului este determinată de percepŃia socială a naturii mediului de ameninŃări şi pericole în care-şi desfăşoară activitatea forŃele armate
13.10.2014
15
Factori de care depinde punerea în practică cu succes a unei revoluŃii în afacerile militare :
�normele culturale;
� sistemul economic;
� structura socială;
�mediul politic.
13.10.2014
16
Etapele transformării tehnologice şi sociale care au determinat revoluŃiile în afacerile militare:
� revoluŃia informaŃională;
� declinul armatelor masive (supradimensionate);
� noua concepŃie a statelor, organizaŃiilor şi coaliŃiilor de
state privind ameninŃările la care sunt supuse.
13.10.2014
17
Caracteristicile revoluŃiei informaŃionale:
• colectarea informaŃiei
• înmagazinarea informaŃiei
• procesarea informaŃiei
• transmiterea informaŃiei
• prezentarea informaŃiei
13.10.2014
18
Demasificarea armatelor:
� schimbarea de la o forŃă umană supradimensionată la forŃe mai mici, profesioniste în care elementul calitativ poate compensa cantitatea;
� reducere numerică a efectivelor, concomitent cu micşorarea amplorii conflictelor.
13.10.2014
19
Noua concepŃie a statelor, organizaŃiilor şi coaliŃiilor de state privind ameninŃările la care sunt supuse:
În perioada Războiului Rece:
U.R.S.S.
Tratatul de la Varşovia
În perioada post- Război Rece:
Doctrina Rogue
13.10.2014
20
Implementarea noilor tehnologii a făcut posibilă la nivelul câmpului de luptă:
� îmbunătăŃirea “vizibilităŃii” (abilitatea şi putinŃa de a cuprinde efectiv câmpul de luptă);
� creştererea forŃei distructive (capacitatea de a distruge sau neutraliza inamicul);
� sporirea agilităŃii (posibilitatea de adaptare la cerinŃele câmpului de luptă).
13.10.2014
21
“VIZIBILITATEA” PE CÂMPUL DE LUPTĂ
Sistemele moderne de culegere de informaŃii:
� permit comandanŃilor să monitorizeze o suprafaŃă foarte mare de pe câmpul de luptă în mod continuu;
� au capacitatea de a furniza informaŃii precise, detaliate şi în timp real despre schimbările produse în timpul luptei.
13.10.2014
22
RevoluŃia flexibilităŃii sau capacitatea de a
răspunde rapid la schimbările ce se produc pe
câmpul de luptă este determinată de mărirea razei
şi a fluxului de comunicaŃii, creşterea ritmului
operaŃiunilor şi scăderea timpului de realizare a
ciclului “identifică-acŃionează”
13.10.2014
23
� tempo rapid al operaŃiilor duse împotriva Ńintelor cheie la nivel tactic, operaŃional şi strategic pe toată lăŃimea şi adâncimea câmpului de luptă;
�operaŃii ofensive cu putere mare de lovire şi în ritm alert împotriva centrelor de greutate ale inamicului;
�obiectivul acestor operaŃiuni este de a provoca cele mai rapide, cât mai în adâncimea dispozitivului inamicului şi simultane lovituri pentru a-l paraliza şi a-l împiedica să-şi realizeze o apărare efectivă.
OPERAłIILE NELINIARE:
13.10.2014
24
1. Schimbarea balanŃei între centralizare şi autonomie prin crearea TASK FORCES, diminuate în efective dar beneficiind de sisteme superioare de comandă şi control;
2. Schimbarea de la ierarhii la “networks” ⇒⇒⇒⇒Conceptul “Război Bazat pe ReŃea”.
TENDINłE DE SCHIMBARE A STRUCTURILOR MILITARE CA URMARE A IMPLEMENTĂRII
REVOLUłIEI TEHNICO-ŞTIINłIFICE ÎN DOMENIUL MILITAR:
13.10.2014
25
�revoluŃiile în afacerile militare nu au depăşit în acest
moment decât un stadiu iniŃial;
�revoluŃiile în afacerile militare nu vor fi numai
rezultatul progreselor tehnologice, ci mai mult a
schimbărilor doctrinare şi organizaŃionale.
CONCLUZII:
13.10.2014
26
ÎNALTA TEHNOLOGIE – DOMINANTĂ A RĂZBOAIELOR MILENIULUI TREI
AplicaŃii ale revoluŃiei în afacerile militare în cadrul abordării noi a luptei armate în viitor:
• senzorii;
• sistemul de poziŃionare globală (G.P.S.);
• muniŃiile ghidate cu precizie;
13.10.2014
27
Arme şi sisteme care ar putea revoluŃiona câmpul de luptă
al viitorului şi implicit fizionomia confruntărilor militare
însăşi:
• arma cu plasmă
•microvehiculele aeriene
• navele-robot
• armele neletale
13.10.2014
28
• poate distruge orice obiectiv (rachetă, avion, ogivă şi chiar
meteorit) care se deplasează în atmosferă.
• complexul ar putea fi compus dintr-un radar şi un transportor
electronic al plasmoidului.
• radarul poate depista obiectivul la distanŃe de sute de kilometri,
iar plasmoidul îl distruge chiar şi la înălŃimea de 500 de km.
• noua armă ar putea fi invulnerabilă, garantând respingerea
oricărui atac din cosmos sau din straturile atmosferice.
ARMA CU PLASMĂ
13.10.2014
29
MICROVEHICULELE AERIENE
�sunt bazate pe nanotehnologie şi concepute pentru un
zbor autonom în care se pot orienta singure spre şi dinspre
Ńinte, fără intervenŃia umană.
�pot fi folosite pentru diverse scopuri (supraveghere,
urmărire şi atac) în funcŃie de senzorii care se li montează.
13.10.2014
30
NAVELE – ROBOT
FuncŃionează cu un echipaj redus sau chiar fără
echipaj, acŃionate prin telecomandă. Prin înlocuirea
militarilor de la cârmă, de la maşini sau de la diferite alte
posturi de comandă şi de luptă cu o noua tehnologie, se va
putea lansa o rachetă de pe nava-robot de către
comandantul aflat în alt loc, folosind informaŃiile
compilate de la o diversitate de surse.
Dotată cu armament antisuprafaŃă şi antisubmarin,
se poate apăra singură împotriva tuturor ameninŃărilor.
13.10.2014
31
- Armele laser cu joasă energie
- EmiŃătoarele de radiaŃii izotropice
- Impulsurile electromagnetice nenucleare
- Microundele de mare putere
- Infrasunetele
- Friabilizarea metalelor cu ajutorul lichidelor
- SubstanŃele supercaustice
ARME NELETALE
- Tehnologiile de reducere a aderenŃei
- AgenŃii polimerici
- Tehnologiile de alterare a combustiei
- AgenŃii calmanŃi
- Tehnologiile de simulare şi iluzionare vizuală
- Procedeul tehnic de
„mimetizare activă”13.10.2014
32
ARMELE LASER CU JOASĂ ENERGIE
� orbirea temporară sau permanentă a persoanelor;
� deteriorarea sistemelor optice de supraveghere, de descoperire, de urmărire a Ńintelor, aparate de vedere pe timp de noapte şi telemetre;
� apărarea împotriva acestora este dificilă şi costisitoare.
13.10.2014
33
EMIłĂTOARELE DE RADIAłII IZOTROPICE
� muniŃii speciale de iluminare cu o luminozitate puternică, a căror lumină laser intensă provoacă acelaşi efect asupra retinei sau aparaturii optice ca şi armele laser cu joasă energie;
� pot fi trase cu armamentul convenŃional sau pot fi lansate din aeronave, trase cu tunul sau lansate ca şi grenadele.
13.10.2014
34
IMPULSURILE ELECTROMAGNETICE NENUCLEARE
�Ńintele unei asemenea arme sunt sistemele electronicemilitare sau civile neprotejate împotriva impulsului electromagnetic;
�efecte similare cu impulsurile electromagnetice produse de explozia nucleară, dar sunt produse de generatoare puternice de radiaŃii;
�au un efect direcŃional care poate face inutilizabilă majoritatea sistemelor electronice neprotejate.
13.10.2014
35
MICROUNDELE DE MARE PUTERE
�deteriorează circuitele sistemelor electronice;
�distruge, prin rezonanŃă, armamentului din compoziŃia tehnicii de luptă;
�afectarea personalului prin distrugerea celulelor organelor interne;
�imită undele electronice emise de creierul uman (arma psihotronică), în scopul influenŃării unor mase mari de oameni prin inducerea unor stări de panică, euforie, disperare sau indiferenŃă, stări de isterie generalizată, specifice acŃiunilor de război psihologic.13.10.2014
36
INFRASUNETELE
� provoacă dezorientare şi greaŃă;
� pot fi folosite în operaŃii de eliberare a ostaticilor, în controlul maselor sau dezordinilor, precum şi în operaŃii psihologice.
13.10.2014
37
FRIABILIZAREA METALELOR CU AJUTORUL LICHIDELOR
� atacă structura moleculară a metalelor, slăbindu-le
rezistenŃa;
� sub formă de spray, prin pulverizare sau
pensulare, pot avea un efect imediat sau întârziat de
deteriorare a materialelor sau de blocaj psihologic.
13.10.2014
38
SUBSTANłELE SUPERCAUSTICE
� grad de coroziune foarte ridicat;
� pot fi realizate şi compoziŃii care să distrugă
suprafeŃele asfaltate, anvelopele autovehiculelor sau
tălpile pantofilor;
� se utilizează prin împrăştiere din avioane,
dispersare cu ajutorul proiectilelor de artilerie sau
aplicare directă de luptători.13.10.2014
39
TEHNOLOGIILE DE REDUCERE A ADERENłEI
� se bazează pe o întreagă gamă de superlubrifianŃi, prin
care se realizează suprafeŃe atât de alunecoase, încât
deplasarea pe aceste suprafeŃe este practic imposibilă;
� Ńintele acestei tehnologii sunt drumurile, pistele de
aviaŃie, căile ferate, rampele, scările şi trecerile pentru
pietoni;
� utilizarea substanŃelor este limitată de cantităŃile mari
necesare, precum şi de condiŃiile termice şi meteo
extreme (care le pot degrada). 13.10.2014
40
AGENłII POLIMERICI
� superadezivi ce pot fi aplicaŃi direct pe arme, echipamente ori autovehicule pentru a îngreuna sau a împiedica utilizarea acestora;
�sub formă de aerosoli împrăştiaŃi din avion sau muniŃii speciale, pot bloca motoarele ori sistemele de răcire ale instalaŃiilor;
� împotriva personalului se utilizează producând lipirea unei persoane de orice atinge, inclusiv de o altă persoană.
13.10.2014
41
TEHNOLOGIILE DE ALTERARE A COMBUSTIEI
� modifică caracteristicile carburanŃilor în momentul
aspirării lor în procesul de funcŃionare a motoarelor;
� pot fi pulverizaŃi sau introduşi direct în carburanŃi
prin diferite modalităŃi.
13.10.2014
42
AGENłII CALMANłI
� sedative sau somnifere, care se absorb direct prin piele pentru a calma rapid persoanele atinse;
� pot fi utilizaŃi cu eficienŃă în acŃiuni de recuperare a ostaticilor, precum şi la controlul maselor agitate sau pentru neutralizarea celor aflaŃi în clădiri, autovehicule, instalaŃii etc.
13.10.2014
43
TEHNOLOGIILE DE SIMULARE ŞI ILUZIONARE VIZUALĂ
� acŃionează asupra centrilor optici în scopul producerii de ameŃeli, dezorientare şi greaŃă, precum şi influenŃarea indivizilor prin iluzii vizuale, pe baza imaginilor virtuale sau de “mimetizare activă”;
� utilizează lumini stroboscopice de înaltă intensitate, ce clipesc cu aceeaşi frecvenŃă (sau valori apropiate) lungimii de undă a creierului corespunzător stărilor de comportament sau tehnici holografice de proiectare de iluzii optice şi imagini înşelătoare;
� scopul utilizării este de a facilita eliberările de ostatici, luarea de ostatici, ridicarea de baricade sau de control al muniŃiilor şi efectivelor adversarului.
13.10.2014
44
PROCEDEUL TEHNIC DE „MIMETIZARE ACTIVĂ“
� se bazează pe realizarea unui efect de „cameleon“
dinamic, asigurând astfel mascarea obiectivelor şi
tehnicii până la o anumită distanŃă de observator;
� tehnologia utilizată deja la jucării şi unele articole de
îmbrăcăminte, poate fi uşor transferată la uniformele de
mascare sau la vopselele pentru autovehicule.
13.10.2014
45
�desfăşurarea acŃiunilor în toate mediile;�utilizarea de forŃe şi mijloace diversificate;�transparenŃa teatrelor de acŃiune;�folosirea unor arme şi sisteme de arme foarte performante, cu o precizie
„chirurgicală“;�aplicarea de lovituri cu aceeaşi eficienŃă atât la contact cât şi pe toată adâncimea
de acŃiune;�dispersări şi concentrări rapide de forŃe şi mijloace;�saturarea electronică a spaŃiului de luptă;�tendinŃa de a se evita confruntările directe, frontale, dintre forŃe şi mijloace
numeroase; �consumuri uriaşe de resurse;�pierderi materiale uriaşe în potenŃialul adversarului, blocarea căilor şi nodurilor
de comunicaŃie, aprovizionare şi destabilizarea economică;�angajarea în luptă a unor adevăraŃi profesionişti, atât în confruntare directă, om
la om, cât şi în domeniile care nu presupun contactul direct (informaŃional, psihologic, mediatic etc.)
CARACTERISTICILE DEFINITORII ALE VIITOARELOR CONFRUNTĂRI ARMATE
13.10.2014
46
CONCLUZII
În general toate definiŃiile pun accente diferite pe:
- noŃiunea de schimbare în sine;
- primatul acordat tehnologiei („primum inter pares“) ;
- necesitatea unui context favorabil pentru a declanşa schimbări esenŃiale;
- revoluŃiile se circumscriu unui proces de lungă durată, şi nu reprezintă o stare de fapt, o finalitate în sine;
13.10.2014
47
CONCLUZIIcontinuare
- revoluŃiile în afaceri militare nu se rezumă la simple modernizări, revitalizări sau adaptări, ci presupun progrese majore în capabilităŃi militare.
13.10.2014
48
În concepŃie americană, RMA vizează îndeosebi trei domenii:- domeniul tehnologic (integrarea noilor tehnologii de informaŃii în sisteme de arme şi integrarea C4ISR – comandă, control, comunicaŃii, calculator, informaŃii, supraveghere, recunoaştere); - domeniul doctrinar şi operaŃional (experimentarea tehnologiei şi transpunerea efectelor ei în concepte, teorii şi acŃiuni);- domeniul organizaŃional (integrarea interarme, integrarea civilo-militară, instituŃională etc.).
CONCLUZIIcontinuare
13.10.2014
49
EsenŃa RMA este integrarea sistemelor (informaŃii, armamente, senzori, structuri etc.), iar efectul sinergic este dat superioritatea informaŃională a sistemului de sisteme, adică a acŃiunii integrate care se bazează pe: cunoaşterea permanentă a situaŃiei în teatru şi în lume.
CONCLUZIIcontinuare
13.10.2014
50
CONCLUZII- tehnologia -
RevoluŃiile tehnologice şi impactul lor asupra domeniului militar reprezintă o sferă de investigaŃii de mare interes de natură interdisciplinară tehnică, economică militară şi …de alta natură…
13.10.2014
51
URMĂRILE RMA :
- eficientizarea acŃiunii militare;
- reducerea costurilor războiului;
- reducerea numărului de victime;
- realizarea de profituri.
CONCLUZII
13.10.2014
5213.10.2014