c 4 tulburarile de somn

8/17/2019 C 4 Tulburarile de Somn

1/4

TULBURĂRI PSIHICE I NEUROLOGICE ÎN ÎMBĂTRÂNIREȘtulburările de som! de"resiile t#rdi$e! siu%iderile! stările %o&u'io#le

#%ute! deme(ele

Acestea sunt grupate în ceea ce s-a numit îmbătrânirea cerebrala.

Ele cuprind tulburări nevrotice, psihoze func ionale, stări confuzionale i psihoze organice.ț șMorbiditatea psihiatrică a bătrânului, ocupa locul doi în ansamblul morbidită ii sale generaleț

după cea cardiovasculara.Morbiditatea psihiatrică cre te în pantă acută după 5 de ani, pentru ca după ! de ani săș

predomine bolile organice cerebrale i accidentele vasculare cerebrale.ș"ulburările psihice ale vârstnicului cuprind o gamă largă, de la modificări psihice u oare,ș

marginale, până la entită i tipice vârstelor înaintate, de tipul psihozelor de involu ie i dementelor ț ț ștardive.

#nele au debut anterior, altele debutează la vârste înaintate.

"oate sunt cuprinse în conceptul de $îmbătrânire cerebrala$.%a baza apari iei acestor tulburări stau unii factori precipitan i&ț ț- modificări în statutul familiei, care creează situa ii psihotraumatizante& plecarea copiilor ț

din casa părinteasca, restrângerea condi iilor de locuit, părăsirea locuin ei proprii,ț ț rela iițnearmonioase între genera ii, stări conflictuale, decesul unuia dintre parteneri, diminuareațveniturilor, etc..

- momentul cel mai traumatizant psihic este retragerea din activitatea profesionala - pensionarea.

Aceasta este mai greu de suportat de către bărba i, este un adevărat oc al pensionării,ț șnumită de unii $boală a retragerii$ sau $moarte sociala$.

'rin pierderea prestigiului social câ tigat după o via a de muncă, începe con tientizareaș ț șîmbătrânirii i mai ales teama de moarte.ș

(n patologia neurologică a îmbătrânirii participă atât îmbătrânirea fiziologică cu acumularea progresiva de alterări i restructurări, uzură i repara ie, cât i modificările de vasculariza ie dinș ș ț ș ț procesul de artero-scleroza.

)ele mai importante semne neurologice sunt& mersul cu bază de sus inere mărită, discretățspasticitate, rigiditate, limitarea mi cărilor, tendin ă la abolirea refle*elor, hipotrofie musculară,ș țmi cări spontane involuntare, tremurături, modificări de pozi ie, de memorie, limba+, mimică iș ț ș

bineîn eles modificările organelor de sim i ale afectivită ii.ț ț ș ț

(n patologia vârstnicului domina dementele, bolile e*trapiramidale i bolile cardiovasculare.șătrânul consultă medicul în special pentru căderi repetate, tulburări de mers, pierderi de

cuno tin ă i verti+e. )ele mai reprezentative tulburări la bătrâni sunt& tulburările de somn, depresiileș ț ștardive, sinuciderile, stările confuzionale acute, dementele, arterioscleroza cerebrala difuza,accidentele ischemice vasculare tranzitorii i paraparezaș paraplegia senila.

TULBURĂRILE )E SOMN/omnul este o func ie fiziologică mult modificată fa ă de adul i.ț ț țătrânul are o nevoie de somn în medie 0 ore zilnic.

"otu i bătrânul se plânge adesea de insomnie, mai ales femeile.șAceasta e*plica cre terea consumului de hipnotice.ș

1


2/4

(n general somnul nocturn nu este continuu, este fragmentat, cuprinde perioade de treziri, posibilitatea readormirii este greoaie, ziua starea de veghe este întreruptă de perioade desomnolen ă.ț

E*ista bineîn eles i factori care tulbura somnul. 1intre ace tia& adenomul de prostata cuț ș șurinări frecvente, reflu*ul gastroesofagian, reumatisme dureroase, bron ite rebele, insomniaș

iatrogena medicamentoasa,, etc..'entru corec ia somnului sunt preferabile masurile ne-medicamentoase& culcarea la aceea iț șora, plimbări scurte în aer liber, masa de seară care va preceda culcarea cu cel pu in 2 ore, evitareațalimentelor greu digerabile, băuturile iritante sau e*citante alcool, cafea, ceai, etc., fumatul,vizionarea spectacolelor stresante, discu iile controversate.ț

(ntotdeauna sunt utile& igiena camerei, baie zilnica, un pahar cu lapte la culcare, un ceai detei, un mar, etc..

"ratamentul medicamentos, se va institui numai după epuizarea celorlalte metode.)lorhidratul poate produce confuzii i halucina ii. 3lurazepamul i 4itrazepamul la fel.ș ț ș

arbituricele i tranchilizantele sunt preferabile.ș

Administrarea medicamentelor trebuie sa fie discontinua.

)EPRESIILE T*R)I+E/unt cele mai frecvente afec iuni psihice întâlnite la vârstnici 56.țApar în nevroze, boli cerebrale, degenerative, vasculare, endocrine, metabolice, dar i înș

psihoze maniaco depresive, melancolia de involu ie sau în formele reactive traume psihice, stres,țneadaptare,, etc...

#nii autori disting depresia nevrotică i depresia psihotică.ș#ltima are o nota de gravita ie.ț

(ntotdeauna depresiile coe*ista cu afec iuni somatice.țolile cardiovasculare, gastrointestinale, hipertiroidismul, etc.., sunt înso ite de stăriț

depresive.Clinic predomina ideile depresive, ipohondrice i de nega ie, sentimente de culpabilitate,ș ț

inutilitate, autoacuzare.(n formele grave apar deliruri, idei de persecu ie, confuzii i halucina ii, dezordinea afectiva.ț ș ț

i după unele medicamente poate apărea agravarea stării depresive tranchilizante,Șrezerpina, clonidina, propanololul, metil-dopa.

1upă fiecare fază depresivă, intervalul liber se scurtează.%a apari ia lor, contribuie ca în toate bolile psihice i factorii psihosociabili.ț ș7mportant este diagnosticul diferen ial între depresie i demen e.ț ș țTratamentul, vizează&- ameliorarea mi+loacelor psihosociale& climatul psihologic familiar favorabil, legături

afective i uneori pregătirea psihologica.ș- tratamentul bolilor cerebrale organice tratabile i a bolilor somatice coe*istente diabetș

zaharat, boli digestive,, etc...- tratamentul psihofarmacologic. Acesta consta în administrarea de psihoanaleptice sau

timoanaleptice de tipul produselor procainice. (n formele mai grave se administrează antidepresiveantideprin sau amitriptilina, an*iolitice haloperidol, tioridazin, meclofe-no*at,, etc.. 8 aten ieț

deosebita trebuie acordata tendin elor la sinucidere.ț

SINUCI)ERILE

2


3/4

)a e*presie a depresiei sinuciderile la vârstnici sunt frecvente 25 - 956 din totalulsinuciderilor la toate vârstele.

/uicidul la vârstnici este mai frecvent decât se crede.:rupele cu risc crescut sunt&

, persoane vârstnice cu boli cronice trăind în izolare i lipsuri,ș, depresivii,, cei cu crize emo ionale moartea partenerului, pierderea legăturilor afective,ț

internarea în unită i de asisten ă,ț ț, cei cu refuz de adaptare.

8 forma particulară o reprezintă bătrânii care pierd dorin a de a trai sinuciderea tăcută.ț 8.M./. a stabilit în ;0;, cauzele suicidului în ordine& izolarea sociala, pierderea unui rol

social, încetarea activită ii profesionale, întreruperea unui mod de via ă obi nuit prin spitalizare deț ț șe*emplu, moartea partenerului con+ugal, stări de sănătate fizica i mentală deficitară, lipsurișmateriale.

Mai frecvent sinuciderile se întâlnesc la bărba i.ț

STĂRILE CON-U.ION*LE *CUTE/e instalează mai mult sau mai pu in brutal i alterează global con tiin a, comportamentulț ș ș ț

mental i rela ional. Este o reac ie acuta, durează ore sau zile, este reversibila spontan sauș ț țterapeutic. Apar de obicei seara sau noaptea.

(n apari ia lor intervin&ț, factori declan atori&ș

o boli cardiovasculare, metabolice uremie, hiperglicemie, etc., boliinfec ioase, respiratorii sau urinare, boli cerebrale accidente vasculare,țtraumatisme, tumori, etc..

o cauze medicamentoase iatrogene. 1e e*emplu după administrarea deantidepresive, antipar


4/4

/unt relativ frecvente la vârstnici. /e caracterizează printr-o scădere progresivă ișireversibilă a activită ii psihice i prin modificări organice cerebrale de natura degenerativă sauț șvasculară arteriosclerotică. Evolu ia poate fi precipitata de factori psiho-socio-culturali.ț

/e deosebesc demen e senileț degenerative, demen e vasculareț arterioscleroza iș demen eț mixte.

)auza cea mai frecventă este degenerescen a primară a esutului cerebralț țboala Alzheimer, în >6 din cazuri. 1ate mai noi apreciază ca evolu ia demen elor nu esteț țtotdeauna ireversibila, ca e*ista i opriri în evolu ie, chiar cazuri reversibile. 1e aceea diagnosticulș țtrebuie stabilit precoce. ?erdictul de demen ă senilă este prea grav pentru a fi stabilit în grabă.ț

1iagnosticul poate fi presupus în două situa ii&ț- degradarea accentuată, brutală chiar, de durată, a unui vârstnic, până atunci activ,

declan ata de un factor favorizant.ș- alterarea progresivă, în trepte, a performan elor intelectuale.ț(n practică se observă frecvent tendin a de a eticheta ca demen ă, tulburări psihice deț ț

îmbătrânire, stări depresive sau stări confuzionale reversibile. 8 boală cu evolu ie scurtă i care nuț ș

progresează, e*clude diagnosticul de dementa."recutul bolnavului, care prezintă boli metabolice, hipertiroidie, tratamente cu droguri

psihotrope, boli cardiovasculare, renale, carente vitaminice, etc., de asemenea pot e*clude demen a.ț)ea mai grava confuzie este cu stări pseudodementiale depresia, confuzia acuta i stărileș

delirante."ulburările globale de memorie, orientarea în timp i spa iu, tulburările de e*primare iș ț ș

în elegere, de limba+, recunoa tere, comportament, +udecata i aten ie, evolu ia lentă, pledeazăț ș ș ț ț pentru demen ă.ț

1upă cum s-a men ionat se deosebesc demen e senile, degenerative, boala Alzheiner, careț ț

poate fi presenilă înainte de 05 de ani i senila după 05 de ani i demen e vasculare ischemiceș ș țmai pu in frecvente la 9.ț

3ormele combinate sunt formele mi*te.Tratamentul apar ine psihiatriei.ț

4u se administrează medicamente timp îndelungat, în schimb gri+a pentru mediul ambiant ișe*erci iile intelectuale care mai sunt posibile, este obligatorie.ț

'sihiatria moderna integrează familia în tratamentul bolilor psihice i chiar a demen ei.ș ț 4umai în acest mod se poate evita precipitarea deteriorării. 'robleme grave ridică instabilitateaafectiva, insomnia, dromomania, refuzul hranei i igienei corporale, incontinenta urinară.ș

8 aten ie speciala trebuie acordata fumatului i manevrării gazelor.ț ș3recvent la aceasta categorie de bolnavi apare suspiciunea ca li s-a furat unele lucruri.

Aceasta provine din tulburările de memorie i orientare.ș

4

c 4 tulburarile de somn

Documents