INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE ŞI DIRECTIV ARE

ÎN CONSTRUCŢII . Biroul executiv

DECIZIA NR. 59din 30 septembrie 1988

PENTRU APROBAREA „NORMATIVULUI PRIVIND EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE

PENTRU REALIZAREA FUNDAŢIILOR CONSTRUCŢIILOR CIVILE ŞI INDUSTRIALE",

INDICATIV C 169-88

Biroul executiv al Consiliului ştiinţific al Institutului cen-tral de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii;

Avînd în vedere prevederile art. 5, litera „d" din Decretul nr. 170/1976, cît şi avizul CTE-ICGPDC nr. 260 din 30 mai 1988;

în temeiul Decretului nr. 170/1976, modificat prin Decretul nr. 31/1983, privind organizarea şi funcţionarea Institutului central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii, cît şi Legii nr. 5/1978, republicată în 1982, emite următoarea

DECIZIE:

1. Se aprobă „Normativul privind executarea lucrărilor deterasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şiIndustriale" avînd indicativul C 169-88.

2. Normativul de la pct. l intră în vigoare la data publi-cării în Buletinul construcţiilor. El se va publica şi în colecţiade normative şi instrucţiuni.

La aceeaşi dată încetează valabilitatea „Normativului pentru executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea funda-ţiilor construcţiilor civile şi industriale", indicativ C 169-83, aprobat de ICCPDC cu Decizia nr. 84 din 18 octombrie 1983.

PREŞEDINTELE BIROULUI EXECUTIV DIRECTOR GENERAL

Dr. arh. GHEORGHE POLIZU

27

NORMATIV PRIVIND EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE PENTRU REALIZAREA FUNDAŢIILOR CONSTRUCŢIILOR CIVILE

ŞI INDUSTRIALE INDICATIV C 169—88

Elaborat de:INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII ŞI ECO-NOMIA CONSTRUCŢIILOR - ÎNCERC

Director adj. ştiinţific: Dr. mg. R. ConstantinescuŞef laborator FIN Dr. ing. I. FăcăoaruResponsabil lucrare: Ing. Ecaterina PăunColaborator I.C.H.: Ing. Dan Otulescu

Responsabil din parteaICCPDC: Dr. ing. Constantin Herghelegiu

NORMATIV PRIVIND EXECUTAREA Indicativ :LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE C 169-88

PENTRU REALIZAREA FUNDAŢIILOR ________________________CONSTRUCŢIILOR CIVILE

SI INDUSTRIALE Inlocuieşte :C 169-83

1. PREVEDERI GENERALE

1.1. Prezentul normativ conţine prevederi pentru executarea lucrărilor de terasamente constînd din săparea, încărcarea în mijlocul de transport, transportul, împrăştierea, nivelarea şi compactarea pămîntului pentru realizarea fundaţiilor şi a insta-laţiilor subterane din interiorul clădirilor civile şi industriale şi a zonei aferente din jurul lor, care influenţează condiţiile de rezistentă, stabilitate şi exploatare ale acestor construcţii.

In cazul lucrărilor ce comportă volume importante de pă-mînt, soluţia de executart a terasamentelor se va stabili pe baza unui calcul de optimizare prin luarea în considerare a unor va-riante corespunzătoare, criteriile de bază fiind consumul de ener-gie, costul, durata de execuţie a acestor lucrări, de regulă cu asi -gurarea compensării volumelor de săpături de pămînt cu cele de umpluturi, în vederea eliminării transportului pentru excedentul de pămînt.

Executarea lucrărilor menţionate se va face de regulă me-canizat, metodele de lucru manuale fiind aplicate numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice nu este justificată din punct de vedere tehnico-economic şi de organizare.

Aprobat de :Elaborat de : Institutul Central

INSTITUTUL DE CERCETĂRI de Cercetare,ÎN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA Proiectare şiCONSTRUCŢIILOR — ÎNCERC — Directivare în

ConstrucţiiINSTITUTUL DE CERCETĂRI ICCPDC —

HIDROTEHNICE — ICH cu decizia nr. 59 din 30 IX 1988

30

In cazul adoptării unor metode mixte, volumele executate manual vor fi stabilite prin proiect tinînd seama de condiţiile specifice ale executantului.

Terasamentele pentru drumuri, căi ferate, poduri, tuneluri, lucrări hidrotehnice şi hidroameliorative, etc. nu fac obiectul prezentului normativ.

1.2. Lucrările de terasamente nu se vor începe înainteaexecutării lucrărilor pregătitoare, prevăzute în capitolul 2.

1.3. Beneficiarul are obligaţia să asigure studiile geoteh-nice necesare.

Constructorul are obligaţia să urmărească stabilitatea masi-velor de pămînt ca urmare a influenţei executării lucrărilor de terasamente prevăzute în proiect, sau acţiunii utilajelor de ni-velare, săpare şi compactare, precum şi stabilitatea construcţiilor şi instalaţiilor învecinate etc.

1.4. Executarea lucrărilor de terasamente cu ajutorul uti -lajelor vibratoare se va face numai cu luarea măsurilor corespun-zătoare pentru ca vibraţiile produse de acestea sa nu afectezeconstrucţiile, instalaţiile şi lucrările învecinate.

1.5. Pentru sprijinirea săpăturilor se vor folosi de regulă,elemente de inventar modulate, concepute pentru un domeniumare de utilizare şi cu posibilităţi de refolosire.

1.6. Faţă de varietatea situaţiilor din teren şi a soluţiilorposibile, prevederile prezentului normativ nu au un caracterlimitativ, putîndu-se folosi şi alte procedee de execuţie verifi -cate în practică şi care prezintă eficienţă din punct de vederetehnico-economic şi securitatea muncii.

1.7. La executarea şi recepţionarea lucrărilor de terasamentepentru fundaţiile construcţiilor civile şi industriale realizate înpămînturi sensibile la umezire sau pămînturi cu umflături şicontracţii mari se vor respecta şi prevederile „Normativului pri-vind proiectarea, şi executarea construcţiilor fundate pe pămîn-turi sensibile la umezire" indicativ P 7-77 şi respectiv „Instruc-ţiunilor tehnice pentru proiectarea şi executarea construcţiilorfundate pe pămînturi cu umflături şi contracţii mari (PUCM)"indicativ P 70-79.

1.8. In cazul în care pe amplasamentele pe care urmează ase executa lucrări de terasamente sînt informaţii asupra posibili-

31

taţii existenţei unor corpuri explozibile, se va solicita în preala-bil concursul organelor de specialitate, iar dacă în timpul execu-tării săpăturilor se întîlnesc astfel de corpuri explozibile se vor opri imediat lucrările, anunţîndu-se de urgenţă beneficiarul şi proiectantul lucrării pentru adoptarea de măsuri corespunzătoare, l .9. Cînd executarea săpăturilor pentru fundaţii implică dezvelirea unor reţele de instalaţii subterane existente (apă, canal, abur, gaze, electrice etc.) ce rămîn în funcţiune, trebuie luate măsuri pentru protejarea acestora împotriva deteriorării. Aceste măsuri vor fi prevăzute în proiect, iar executarea săpătu-rilor se va începe numai după obţinerea aprobării de la institu-ţiile care exploatează instalaţiile respective (aviz de săpătură şi atunci cînd este cazul şi permis de foc etc.).

1.10. Cînd existenţa reţelelor de instalaţii subterane nu este prevăzută în proiect dar pe parcursul executării lucrărilor apar indicii asupra existenţei lor, se vor opri lucrările de săpături şi se va anunţa beneficiarul lucrărilor. Se va prospecta terenul utilizînd procedee adecvate şi se va anunţa proiectantul şi orga-nele de exploatare a reţelelor. Dezafectarea acestora se va face numai cu acordul şi sub supravegherea beneficiarului sau unităţii de exploatare, de la caz la caz.

2. LUCRĂRI PREGĂTITOARE

2.1. Lucrările ce se vor executa înainte de începerea lucrărilor de terasamente propriu-zise, sînt, în principal, cele de defrişări, demolări, amenajare a terenului şi a platformei de lucru.

2.2. Defrişarea terenului constă în tăierea arborilor şi tu-fişurilor sau, atunci cînd este posibil, smulgerea lor din rădă-cină, scoaterea buturugilor şi rădăcinilor izolate, precum şi îndepărtarea materialului lemnos de pe suprafaţa de teren pe carese vor executa terasamentele.

Gropile ce rămîn după scoaterea buturugilor vor fi umplute cu pămînt compactat.

Suprafeţele de teren ce urmează a fi defrişate se vor stabili prin proiect.

2.3. Inainte de începerea lucrărilor de demolări, se vor examina reţelele subterane ale instalaţiilor de apă, de gaze, canalizare,

32

electrice etc. din zona construcţiilor respective. Prin proiect se vor stabili măsurile speciale ce trebuie luate pentru ca lucrările de demolare să nu fie stînjenite în executarea lor de eventualele distrugeri accidentale ale acestora şi a se evita accidentele sau incendiile.

2.4. Materialele rezultate din demolări vor fi evacuate pentrua nu stînjeni lucrările de terasamente.

2.5. Dacă în timpul executării săpăturilor se întîlnesc obiectesau construcţii de interes arheologic, lucrările se vor opri şi sevor anunţa organele componente.

2.6. în cazul descoperirii după demolare a unor gropi sauhrube ale căror limite se extind sub nivelul cotei de fundare,executantul va opri lucrările şi va solicita beneficiarului şi pro-iectantului soluţii corespunzătoare din punct de vedere tehnicşi economic.

2.7. întreaga suprafaţă a terenului pe care se execută tera-samentele va fi curăţată de frunze, crengi, buruieni şi cînd estecazul de zăpadă.

2.8. Excavarea stratului vegetal se va face de regulă meca-nizat. Pămîntul vegetal rezultat din săpare va fi depozitat înafara perimetrului construit, în vederea redării în circuitul agri-col a unei suprafeţe echivalente cu cea dezafectată sau în centrulde greutate al zonelor prevăzute prin proiect a fi amenajate cuspaţii verzi.

Grosimea stratului vegetal se va stabili prin sondaje efec-tuate pe amplasamentul construcţiilor în cadrul studiului geo-tehnic.

2.9. Scurgerea apelor superficiale, spre terenal pe care seexecută lucrările de construcţie, va fi oprită prin executarea deşanţuri de garda ce vor dirija aceste ape în afara zonelor de lucru.

2.10. Dimensiunile şanţurilor de gardă, pantele de scurgereşi modul de protejare a taluzurilor vor fi prevăzute în proiect.

Pămîntul rezultat din săparea şanţurilor se va depune între şanţurile de gardă şi săpăturile pe care le apără.

2.11. In cazul în care debitul apelor de colectat este redussau terenul este accidentat, executarea şanţurilor nefiind econo-mică, se vor amenaja rigole. '

2.12. In nisipuri argiloase, argile si pămînturi sensibile laumezire, în care apa ce se infiltrează local dăunează stabilităţii

33

terasamentelor, pereţii şanţurilor pot fi impermeabilizaţi în aceste porţiuni.

Lucrările de impermeabilizare sau consolidare, de orice fel, se vor prevede prin proiect şi se va începe execuţia lor numai după ce sînt aprovizionate toate materialele, dispozitivele si uneltele necesare executării lor.

3. TRASAREA PE TEREN

3.1. Trasarea pe teren cuprinde fixarea poziţiei construcţiilorpe amplasamentele proiectate şi marcarea fiecărei construcţiiconform proiectului.

3.2. întocmirea planului de executare a lucrărilor de trasarenecesare fixării poziţiei construcţiilor pe amplasamentele proiec-tate şi abaterile admisibile la trasare sînt date în „îndrumătorulprivind executarea trasării de detaliu în construcţii" indicativC 83-75.

3.3. Trasarea lucrărilor de terasamente pentru fundaţii faceparte din trasarea lucrărilor de detaliu şi se efectuează pe bazaplanului de trasare, după fixarea poziţiei construcţiei pe ampla-samentul proiectat.

3.4. Trasarea pe teren se face după executarea curăţirii şinivelării terenului în conformitate cu prevederile din capitolul 2al prezentului normativ.

4. EXECUTAREA SĂPĂTURILOR ŞI SPRIJINIRILOR

4.1. La executarea săpăturilor pentru fundaţii trebuie să se aibă în vedere următoarele:

— menţinerea echilibrului natural al terenului în jurul gropiide fundaţie sau în jurul fundaţiilor existente pe o distanţă suficientă, astfel încît să nu se pericliteze instalaţiile şi construcţiilorînvecinate;

— cînd turnarea betonului în fundaţie nu se face imediatdupă executarea săpăturii, în terenurile sensibile la acţiuneaapei, săpătura va fi oprită la o cotă mai ridicată decît cota finalăpentru a împiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecaniceale terenului de sub talpa fundaţiei.

34

4.2. Necesitatea sprijinirii pereţilor săpăturilor de fundaţiese va stabili ţinînd seama de adîncimea săpăturii, natura, omo-genitatea, stratificaţia, coeziunea,'gradul de fisurare şi umiditateaterenului, regimul de curgere a apelor subterane, condiţiile meteo-rologice si climatice din perioada de execuţie a lucrărilor de tera-samente, tehnologia de execuţie adoptată etc.

4.3. In cazul cînd în aceeaşi incintă se execută mai multeconstrucţii apropiate, atacarea lucrărilor se va face astfel încîtsă se asigure executarea fundaţiilor începînd cu cele situate laadîncimea cea mai mare, iar săpăturile să nu influenţeze construc-ţiile sau instalaţiile executate anterior şi să nu afecteze terenulde fundare al viitoarelor lucrări învecinate (fundaţii de maşinietc.).

Săpăturile de lungimi mari pentru fundaţii se vor organiza astfel încît, în orice fază a lucrului, fundul săpăturii să fie în-clinat spre unul sau mai multe puncte, pentru asigurarea colec-tării apelor în timpul execuţiei.

4.4. Se va avea în vedere ca lucrările de epuismente să nuproducă modificări ale stabilităţii masivelor de pămînt din zonalor de influenţă, sau daune datorită afuierilor de sub instalaţiile,construcţiile şi elementele de construcţie învecinate.

4.5. Nu se vor amplasa puţurile de colectare, în vederea dre-nării terenului, sub talpa fundaţiilor construcţiilor sau a unormaşini sau instalaţii grele.

4.6. Săpăturile ce se execută cu excavatoare nu trebuie sădepăşească, în nici un caz, profilul proiectat al săpăturii. Inacest scop săpătura se va opri cu 20—30 cm deasupra cotei pro-filului săpăturii, diferenţa executîndu-se cu alte utilaje mecanicede finisare (buldozere, gredere) sau manual.

Dimensiunile în plan, cotele şi gradul de planitate sau pre-lucrare a suprafeţelor săpăturilor vor asigura condiţiile tehnolo-gice, de securitate a muncii şi calitate a lucrărilor în conformitate cu legislaţia în vigoare.

4.7. în cazul terenurilor nesensibile la acţiunea apei (pie-trişuri, terenuri stîncoase etc.), lucrările de săpătură se executade la început pînă la cota prevăzută în proiect.

35

4.8. în cazul terenurilor sensibile la acţiunea apei săpăturade fundaţie se va opri la un nivel superior cotei prevăzute înproiect, astfel:

— pentru nisipuri fine 0,20 ... 0,30 m— pentru pămînturile argiloase 0,15 ... 0,25 m— pentru pămînturile sensibile la

umezire 0,40 ... 0,50 mSăparea şi finisarea acestui strat se va face imediat înainte

de începerea execuţiei fundaţiei.4.9. Dacă pe fundul gropii la cota de fundare apar crăpături

în teren, măsurile necesare în vederea fundării se vor stabili de către proiectant.

4.10. In cazul unei umeziri superficiale, datorită precipita-ţiilor atmosferice neprevăzute, fundul gropii de fundaţie trebuielăsat să se zvînte înainte de începerea lucrărilor de executare afundaţiei (betonare), iar dacă umezirea este puternică se va în-depărta stratul de noroi.

4.11. Schimbarea cotei fundului gropii de fundaţie, în tim-pul execuţiei, se poate face numai cu acordul proiectantului,avînd în vedere următoarele:

a) Ridicarea cotei fundului gropii, faţă de proiect, se facedacă se constată, în cursul executării săpăturilor pentru fundaţii,existenţa unui teren bun de fundaţie la o cotă superioară celeimenţionate în proiect.

b) Coborîrea cotei fundului gropii de fundaţie sub cea pre-văzută în proiect se faqe dacă se constată o neconcordanţă a tere-nului cu studiul geotehnic întocmit pe amplasament.

Orice modificări de cote faţă de proiect se vor consemna în registrul de procese verbale de lucrări ascunse care va fi semnat de constructor, beneficiar şi de geotehnician.

4.12. In cazul executării de săpături lîngă construcţii exis-tente sau în curs.de execuţie, se vor prevedea prin proiect măsuri speciale pentru asigurarea stabilităţii acestora (sprijinirea funda- ţiilor sau construcţiilor existente, subzidiri în cazul unor săpături mai adînci etc.).

Dacă aceste lucrări au fost omise din proiect, executantul nu este absolvit de obligaţia de a cerceta fundaţiile existente şi a

36

lua imediat măsuri pentru a asigura stabilitatea acestor construc-ţii, sesizînd de îndată beneficiarul şi proiectantul lucrării în vederea stabilirii măsurilor corespunzătoare.

4.13. Turnarea betonului în fundaţii se va executa de regulăimediat după atingerea .cotei de fundare din proiect sau a unuistrat pentru care proiectantul îşi dă acordul privitor la posibili- tatea de fundare a construcţiei respective.

4.14. Pe parcursul executării lucrărilor executantul areobligaţia de a solicita prezenţa proiectantului geotehnician peşantier la atingerea cotei de fundare şi ori de cîte ori se constatăneconcordanţe între prevederile studiului geotehnic şi dispunereastratelor, a caracteristicilor terenului, a nivelului şi caracteruluiapelor subterane.

Rezultatele cercetărilor efectuate în timpul execuţiei lucră-rilor de către proiectant, modificările stabilite, precum şi con-cluziile asupra acurateţei privind modul de executare a soluţiilor de fundare preconizate de proiectant se vor ataşa la cartea cons-trucţiei şi la studiul geotehnic pentru completarea acestuia.

4.15. Pentru lucrările de terasamente cu volume mari, deimportanţă sau tehnicitate ridicată, în cazul aplicării unor teh-nologii noi, a unor utilaje noi de săpare sau transport sau pentrulucrări ce solicită precizie mare privind amplasarea şi adîncimeade fundare, atacarea lucrărilor se va face numai cu condiţia exe-cutării lor pe baza unui caiet de sarcini, fişe tehnologice sau pro-iect tehnologic.

Aceste documentaţii tehnice vor conţine toate datele nece-sare referitoare la operaţiile ce urmează a se executa pentru a asigura controlul calităţii lucrărilor, cît şi verificările şi încer-cările care trebuie făcute la fiecare fază de execuţie.

EXECUTAREA SĂPĂTURILOR DEASUPRA NIVELULUI APELOR

SUBTERANE

Săpături cu pereţi verticali nespriiiniţi4.16. Săpăturile cu pereţi verticali nesprijiniti se pot exe-

cuta cu adîncimi pînă la:— 0,75 m în cazul terenurilor necoezive şi slab coezive;— 1,25 m în cazul terenurilor cu coeziune mijlocie;— 2,00 m în cazul terenurilor cu coeziune foarte mare.

37

4.17. în cazul săpăturilor cu pereţi verticali nesprijiniţi se vor lua următoarele măsuri pentru menţinerea stabilităţii malurilor;

— terenul din jurul săpăturii să nu fie încărcat şi să nu suferevibraţii ;— pămîntul rezultat din săpătură să nu se depoziteze la o

distanţă mai mică de 1,00 m de la marginea gropii de fundaţie;pentru săpături pînă la 1,00 m adîncime, distanţa se poate luaegală cu adîncimea săpăturii ;

— se vor lua măsuri de înlăturarea rapidă a apelor de pre-cipitaţii sau provenite accidental;

— dacă din cauze neprevăzute turnarea fundaţiilor nu seefectuează imediat după săpare şi se observă fenomene care indică pericol de surpare, se vor lua măsuri de sprijinire a pereteluiîn zona respectivă sau de transformare a lor în pereţi cu taluz.

4.18.Constructorul este obligat să urmărească apariţia şidezvoltarea crăpăturilor longitudinale paralele cu marginea săpăturii care pot indica începerea surpării malurilor şi să ia măsuride prevenire a accidentelor.

Săpături cu pereţi verticali sprijiniţi4.19. Executarea săpăturilor cu pereţi verticali sprijiniţi se

utilizează în următoarele cazuri:— adîncimea săpăturii depăşeşte condiţiile indicate la pct.4.16;— nu este posibilă desfăşurarea taluzului;— cînd din calcul economic rezultă eficienţa sprijinirilor

faţă de săpătura executată în taluz.4.20. Alegerea sistemului de sprijinire trebuie făcută de

proiectant, pe baza datelor cuprinse în studiile geotehnice şi aobservaţiilor de pe şantier.

4.21. După executarea mecanizată a săpăturilor, în cazulcînd este necesară sprijinirea pereţilor, suprafeţele acestora vorfi rectificate manual.

4.22. Dimensiunile în plan ale săpăturii trebuie sporite co-respunzător cu grosimea sprijinirii şi cu spaţiul necesar executării lucrărilor propriu-zise de fundaţii.

4.23. Tipul de sprijinire se va stabili funcţie de natura tere-nului şi dimensiunile săpăturii.

38

4.24. Pentru sprijinirea săpăturilor cu adîncimi peste 5,50 mdimensiunile şi elementele necesare executării sprijinirilor vorfi stabilite prin proiectul de execuţie.

4.25. Săpăturile de fundaţii cu pereţi parţial sprijiniţi pe0 anumită adîncime a părţii inferioare a gropii, iar partea supe-rioară executată în taluz se pot utiliza în cazul în care condiţiilelocale nu permit săparea în taluz pe toată adîncimea sau dinconsiderente economice, în care caz adîncimea de sprijinire seva stabili printr-un calcul tehnico-economic.

4.26. în cazul sprijinirii parţiale a pereţilor fiecărei porţiuni1 se aplică prescripţii tehnice specifice ei.

4.27. între partea superioară, cu pereţii în taluz şi parteasprijinită, trebuie lăsată o banchetă orizontală de 0,50 ... 1,00 mlăţime, în funcţie de înălţimea porţiunii în taluz.

4.28. Executantul împreună cu beneficiarul şi proiectantullucrării vor stabili necesitatea renunţării la recuperarea elemen-telor de rezistenţă ale sprijinirilor în cazul în care demontareaacestora prezintă pericol pentru securitatea muncitorilor ce exe-cută această operaţie sau pentru stabilitatea construcţiilor şiinstalaţiilor învecinate.

în documentaţia întocmită în acest scop, proiectantul va prevede măsurile speciale (compactări, amenajări etc.) ce trebuie luate pentru asigurarea unor condiţii de comportare corespun-zătoare în timp.

Săpături cu pereţi în taluz

4.29. Aceste săpături se pot executa în orice fel de terencu respectarea următoarelor condiţii:

— pămîntul are o umiditate naturala de 12— 18% şi se asi-gură condiţiile ca aceasta să nu crească;

— săpătura de fundaţie nu stă deschisă mult timp;— panta taluzului săpăturii, definită prin tangenta unghiu

lui de înclinare faţă de orizontală (tg B = h/b) să nu depăşeascăvalorile maxime admise pentru diverse categorii de pămînturidate în tabelul l :

39

4.30. Săpăturile nesprijinite, cu pereţii în taluz, eliminăsprijinirire, însă volumul de săpătură este mult mai mare decît încazul săpăturii cu pereţi verticali sprijiniţi sau nesprijiniţi, ceeace face ca adoptarea soluţiei de săpătură cu pereţii în taluz săse facă numai pe baza unui calcul tehnico-economic comparativ.

SĂPĂTURI SUB NIVELUL APELOR SUBTERANE

4.31. In cazul săpăturilor adînci situate sub nivelul apelorsubterane, îndepărtarea apei se poate efectua prin una din metodele recomandate în anexa l; sprijinirea pereţilor săpăturii defundaţie se face cu palplanşe metalice de inventar (cu sau fărăancoraje), ecrane de impermeabilitate şi pereţi adînci turnaţiîn teren (cu sau fără ancoraje).

Sistemul de sprijinire adoptat va fi prevăzut în proiect pe baza unui calcul tehnico-economic comparativ pe variante. Pere-ţii adînci turnaţi în teren se vor utiliza numai în cazul cînd fac parte din lucrarea definitivă, iar necesitatea lor rezultă din cal-culul de dimensionare.

4.32. Pentru lucrări deosebite, executarea săpăturilor în terenuri cu apă subterană se poate realiza în incinte etanşe în-chise, utilizînd ecrane de etanşare realizate prin tehnologia pere-ţilor mulaţi în teren.

40

Ecranele de etanşare se încastrează într-un strat de bază cu permeabilitate redusă.

4.33. Dacă nu este pericol de refulare a pămîntului în groapade fundaţii sau de antrenare a particulelor fine de nisip de cătrecurentul apei, adîncimea de batere a palplanşelor sub nivelulsăpăturii (fişa) trebuie să f ie de 0,50—0,75 m. In caz contrarfişa palplanşei va fi stabilită în mod corespunzător prin calcul.

4.34. în cazul sprijinirilor cu palplanşe, se vor lua urmă-toarele măsuri:

— ghidarea palplanşelor în tot timpul înfigerii;— palplanşele vor avea lungimea egală cu adîncimea gropii

plus adîncimea de înfigere în teren a fişei; în cazuri excepţionale,cînd aceasta nu este posibil, sprijiniriea se va face în două etaje;între aceste etaje se va intercala o banchetă orizontală de circa6,5 m.

4.35. înfigerea palplanşelor se poate face prin vibrare sau ba-tere. Vibrarea este indicată pentru înfigerea palplanşelor în pă-mînturi necoezive, iar baterea în pămînturi coezive.

4.36. După terminarea lucrării palplanşele folosite se vorrecupera, extragerea lor făcîndu-se cu ajutorul troliilor şi vinciu-rilor sau cu extractoare vibratoare, după care vor fi curăţate şidepozitate corespunzător în vederea reîntrebuinţării.

5. EXECUTAREA UMPLUTURILOR COMPACTATE

5.1. Executarea umpluturilor compactate pentru construcţiicivile şi industriale în conformitate cu prezentul normativ se re-feră la realizarea de umpluturi pentru fundaţii din zona aferentăconstrucţiei, umpluturi între fundaţii şi la exteriorul clădirilor(în conformitate cu art. 1.1.)» sau umpluturi sub pardoseli.

5.2. Umpluturile se vor executa de regulă din pămînturilerezultate din lucrările de săpătură.

Se vor putea utiliza, de asemenea, zguri, reziduuri din ex-ploatări minerale etc., cu condiţia ca înainte de punerea în operă acestea să fie studiate din punct de vedere al posibilităţilor de compactare şi al acţiunii chimice asupra elementelor de construc-ţie din teren, precum şi al mediului înconjurător. Umpluturile

41

de acest gen se vor executa numai în baza unei fişe tehnologice care va prevede condiţiile de execuţie şi de verificare a calităţii acestora.

5.3. Se interzice realizarea umpluturilor din pămînturi cu umflări şi contracţii mari, mîluri, argile moi, cu conţinut de materii organice, resturi de lemn, bulgări etc.

5.4. Umpluturile din pămînturi loessoide, pămînturi coezive compactate cu maiul greu si pămînturi necoezive compactate prin vibrare se vor executa conform „Normativului privind îm- bunătăţirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice" indicativ C 29-85.

5.5. înainte de executarea umpluturilor este obligatorieîndepărtarea stratului de pămînt vegetal, iar suprafaţa rezultată va fi amenajată cu pante de 1,0— 1,5% pentru a asigura scurgerea apelor din precipitaţii.

5.6. Cînd înclinarea terenului este mai mare de l : 3 se vorexecuta trepte de înfrăţire a umpluturii cu stratul de bază.

5.7. Umpluturile executate sub fundaţiile construcţiilorse vor face pe bază de caiete de sarcini sau proiecte speciale.

5.8. Umiditatea pămîntului pus în operă va fi cît mai aproapede umiditatea optimă de compactare, admiţîndu-se variaţii ded=2%.

5.9. Umpluturile din pămînturi coezive compactate princilindrare se vor efectua în straturi nivelate, avînd grosimi uni-forme stabilite iniţial prin compactări de probă, astfel încît să serealizeze gradul de compactare prescris, pe întreaga grosime şisuprafaţă, printr-un număr corespunzător de treceri succesive.

5.10. Compactarea de probă se execută pe poligoane de încercare cu scopul de a stabili pentru fiecare utilaj de compactare,cu care urmează a se lucra, grosimea optimă a stratului şi numărulminim de treceri prin care se realizează gradul de compactareprescris.

5.11. Determinările pe sectoarele de probă se efectuează înprezenţa proiectantului.

5.12. Avînd stabilite tipul utilajului, numărul de treceriale utilajului, grosimea stratului şi umiditatea optimă, se vatrece la compactarea efectivă a straielor pînă la realizarea grosimiiumpluturii.

42

5.13. Umpluturile între fundaţii şi la exteriorul clădirilorpînă la cota prevăzută în proiect se vor executa imediat dupădecofrarea fundaţiilor.

5.14. Pămîntul folosit la aceste umpluturi va îndeplinicondiţiile prevăzute la pct. 5.2. şi 5.3.

5.15. Umpluturile între fundaţii în exteriorul clădirilor şisub pardoseli se vor realiza pe baza unei fişe tehnologice sau aunui caiet de sarcini întocmit de proiectant.

5.16. Verificarea compactării umpluturilor se va face pebaza prevederilor caietelor de sarcini, a proiectelor speciale saufişelor tehnologice, cu respectarea prevederilor „Normativuluipentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şiinstalaţii aferente" indicativ C 56-85 şi a „Normativului C 29-85".

5.17. Unitatea executantă a lucrărilor de umpluturi va organiza verificarea compactării acestora cu personal calificat,laboratoarele trebuind să respecte prevederile „Nomenclatoruluiîncercărilor de laborator" şi instrucţiunilor de aplicare a acestuia,în conformitate cu ord. IGSIC nr. 8 din 7 noiembrie 1981.

Controlul va avea un caracter operativ, pentru a se putea lua la timp măsurile necesare, în cazul în care se constată că umplutura nu este corespunzătoare.

6. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE PE TIMP FRIGUROS

6.1. La executarea lucrărilor de terasamente pe timp frigu-ros este obligatorie respectarea măsurilor generale şi a celor speci-fice lucrărilor de pămînt, prevăzute în „Normativul pentru reali-zarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente", indicativ C 16-84.

7. RECEPŢIONAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE

7.1. Verificarea calităţii şi recepţionarea lucrărilor de tera-samente se vor face în conformitate cu prevederile „Instrucţiu-nilor pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor ascunse la construcţii şi instalaţii aferente" şi a Normativului C 56-85.

43

7.2. La receptionarea terasamentelor executate în pămînturisensibile la umezire se va mai controla dacă s-au respectat şi s-auconsemnat, în procesele verbale de lucrări ascunse, prevederiledin Normativele P 7-77 şi P 70-79.

7.3. Ca operaţiuni specifice la receptionarea lucrărilor deterasamente pentru construcţiile civile şi industriale, se vor con-trola şi procesele verbale de lucrări ascunse precum şi documen-taţia de şantier privind:

a) amplasamentele exacte ale puţurilor de colectare pentrudrenarea terenului;

b) în cazul săpăturilor executate în pămînturi situate subnivelul apelor subterane se va preciza cota la care s-a reuşit a secoborî nivelul apelor subterane, care urmează a se menţine şi dupăterminarea lucrărilor de fundaţii;

c) măsurile luate pentru a asigura respectarea cotei de săparesau, atunci cînd e cazul, pentru ridicarea sau coborîrea acesteia,pentru pregătirea fundului săpăturii, precum şi modul în cares-au remediat greşelile făcute la executarea acestor lucrări;

d) măsurile speciale de siguranţă luate în legătură cu execu-tarea de săpături lîngă fundaţiile unor construcţii existente.

IA. Receptionarea lucrărilor de evacuare a apei (drenuri, puţuri colectoare şi cămine de vizitare)1 ce rămîn să funcţioneze pentru îndepărtarea apelor şi după terminarea lucrărilor, se va face pe baza proceselor verbale de lucrări ascunse, iar atunci cînd acestea nu sînt concludente, corespondenţa cu proiectul se va verifica prin sondaje, urmărindu-se totodată şi modul cum func-ţionează aceste lucrări.

8. MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII

8.1. La executarea lucrărilor de săpături se vor respecta prevederile din „Normele republicane de protecţia muncii", aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu ordinele nr. 34./l 975 şi 60/1975 şi „Normele de protecţia muncii în activi-tatea de construcţii montaj" aprobate de M.C.Ind. cu ordinul nr. 1233/D 1980.

44

9. MĂSURI DE PAZA CONTRA INCENDIILOR

9.1. Se interzice cu desăvîrşire focul în săpăturile cu pereţisprijiniţi, fie pentru dezgheţarea pâmîntului fie pentru încălzireamuncitorilor, deoarece distrugerea prin foc a sprijinirilor ar puteada naştere la surparea pereţilor şi la accidente grave.

9.2. Atît pentru prevenirea cît şi pentru stingerea incendiilorce se pot produce pe şantierele unde se execută lucrări de terasa-mente se vor respecta prevederile normelor în vigoare.

f ;

.. . . »*

' t • ' , ̂ ̂ .. ^

ANEXA l

ÎNDEPĂRTAREA APEI LA EXECUŢIA SĂPĂTURILOR SUB NIVELUL APEISUBTERANE

1. CONSIDERENTE GENERALE1.1. Măsurile pentru îndepărtarea apei si pentru asigurarea stabilităţii

taluzelor şi fundului săpăturii sînt grupate astfel în cadrul prezentului normativ:— epuismente directe, care constau din pomparea directă a apei din groapa

de fundaţie; se folosesc atunci cînd afluxul de apă subterană este mic, cînd diferenţele de nivel între nivelul apei subterane şi fundul săpăturii sînt mici şi cîndsub fundul săpăturii nu există un strat permeabil sub presiune care să pună înpericol stabilitatea săpăturii.

în cazul în care  < A„ (fig. 1.1) se cere ca grosimea neexcavată (t) a mate-rialului slab permeabil (k) de la fundul săpăturii să fie superioară denivelării realizate (t > AH). Denivelarea (AH) corespunde coborîrii nivelului piezo-metric al stratului acvifer sub presiune (A0);

— epuismente indirecte, care constau din coborîrea nivelului apei subteranecu ajutorul unor puţuri filtrante sau filtre aciculare (fig. 1.2) amplasate în afara

conturului excavaţiei. Metoda asigură lucrul în uscat şi poate fi aplicată în con-diţii hidrogeologice mai complicate şi pentru depresionări H mai mari, avînd avantajul de a îndepărta pericolul de nestabilitate a fundului săpăturii; în cazul stratificaţiei neomogene eficienţa maximă se obţine prin introducerea filtrelor în stratele cu permeabilitate mai mare.

1.2. Schema de evacuare a apei va fi de regulă prevăzută în proiectele deexecuţie.

1.3. Pentru cazurile în care epuismentele nu se fac pe baza unor studii prealabile sau nu sînt prevăzute în proiectul de execuţie, se vor avea în vedere următoarele :

1.3.1. Alegerea modului de execuţie a epuismentelor depinde de situaţia,hidrogeologică. în principiu, din motive de economie, se va da preferinţă, ori decîte ori este posibil, evacuării directe a apei din groapa de fundaţie.

1.3.2. Pentru orientare se pot folosi următoarele criterii, în funcţie de permeabilitatea terenului:

k < 10-9 ... m/s — afluxul de apă este neglijabil;k = 10-9... 10-7 m/s — epuismente directe prin pompare intermitentă;k = 10-7... 10- 4 m/s — epuismente directe sau filtre aciculare;k = 10-4... 10-1 m/s — epuismente directe sau puţuri filtrante;k > 10-1 m/s — evacuarea nu este posibilă decît pentru denivelări mici;

sînt necesare alte măsuri de creiere a incintei impermea-bile (palplanşe, chesoane etc.).

2. EPUISMENTE DIRECTE

2.1. In cazul în care epuismentele directe nu sînt prevăzute detaliat tn pro-iectul de execuţie, se vor avea în vedere prevederile de la pct. 2.2...2.10.

2.2. Pe măsura ce cota săpăturii coboară sub nivelul apei subterane, exca-vaţiile trebuie protejate cu ajutorul unor reţele de şanţuri de drenaj care captează, apa si o"dirijează spre puţurile colectoare de unde este evacuată prin pompare. Şanţurile se adîncesc pe măsura avansării săpăturii, sau se realizează reţele de

47

drenaj la nivele succesive ale săpăturii. Reţeaua de drenaj şi poziţia puţurilor colectoare trebuie astfel amplasate încît să asigure colectarea apei pe drumul cel mai scurt, fără a împiedica execuţia fundaţiilor. Adîncimea şanţurilor de dre-naj — colectare este de obicei de 0,5— l m, în funcţie de caracteristicile pâmîn-tului şi de condiţiile de drenaj. Adîncimea puţurilor colectoare va fi de cel puţia l m sub fundul săpăturii şi secţiunea lor suficient de mare pentru a permite ampla-sarea sorbului şi măsurilor de asigurare a stabilităţii pereţilor.

2.3. în cazul unui aflux important de apă în săpături executate în terenuricu particule fine, antrenabile, se va căptuşi puţul de colectare cu un filtru inverspentru a evita afuierile (fig. 1.3).

2.4. Mărirea gradului de stabilitate a fundului săpăturii executate cu epuisment direct, faţă de acţiunea apei de infiltraţie, se poate asigura prin sprijinireapereţilor săpăturii cu palplanşe. Fişa acestora se calculează astfel încît să se rea-lizeze coeficientul de siguranţă necesar.

2.5. Evacuarea apelor din groapa de fundaţie se face prin pompare directă.La pregătirea lucrărilor de pompare a apei trebuie avute în vedere următoarele:

— numărul şi tipul de pompe întrebuinţate pentru pompare se vor stabilifuncţie de debitul apei de infiltraţie, adîncimea gropii de fundaţie şi distanţala care trebuie pompată apa;

— în loc de o singură pompa cu debit mare, este preferabilă utilizarea malmultor pompe cu debite mici.

2.6. La alegerea tipurilor de pompe se va ţine seama că este preferabil ase utiliza:

— pompe centrifuge, în cazul apelor curate'sau puţin murdare;— pompe cu diafragmă, în cazul apelor murdare care antrenează nămol

mult sau chiar nisip.2.7. Puterea pompelor trebuie verificată prin încercări de pompare. Pentru

un calcul prealabil, se consideră că, pe l ma de suprafaţă a fundului gropii, debi-tul de apă este:

— la nisipuri fine 0,16 m3/h;— la nisipuri mijlocii 0,24 m3/h;— la nisipuri mari 0,20...0,36 m3/h;— la stînca fisurată 0,15...0,25 m3/h.In toate cazurile debitul total a1 pompelor instalate trebuie să asigure de

1,5 ori debitul necesar rezultat din calcul, pentru ca, în cazul defectării unei pompe, epuismentele să poată continua cu randamentul necesar.

2.8. Capacitatea de pompare se definitivează în timpul exploatării. Esteindicat să se aibă în vedere.de la început că debitul pompat poate depăşi de 2— 3 oriprevederile de, calcul. Se recomandă ca la prima instalare să se aibă în vedere undebit egal cu aproximativ 1,5 ori debitul de calcul.

2.9. Apa pompată din săpătură de fundaţie trebuie evacuată cît mai departe, pentru a nu se infiltra din nou în groapa de fundaţie. Dacă în apropiere esteo apă curgătoare, se va asigura evacuarea apei în albia ei.

2.10. Pentru asigurarea evacuării continue a apei din săpătură trebuie luate următoarele măsuri:

— staţia de pompare trebuie prevăzută cu agregate de rezervă completinstalate, astfel încît să poată fi puse în funcţiune imediat ce un agregat s-ar defecta; în fiecare grup de pompare, rezerva minimă este de un agregat avînd ocapacitate egală cu aceea a celui mai mare agregat din grupul de pompe respectiv;

— înălţimea coloanei de aspiraţie nu trebuie să fie mai mare de 6 m; în cazul în care groapa de fundaţie'este mai adîncă de 6 m, pompele trebuie fiecoborîte pe platforma de lucru, fie înlocuite cu pompe electrice submersibile etajate, cu motorul capsulat, instalate sub apă.

Trebuie prevăzută de asemenea posibilitatea funcţionării corespunzătoare a epuismentului în caz de pană de curent (grup electrogen de rezervă).

3. EPUISMENTE INDIRECTE

3.1. în cazul în care epuismentele indirecte nu sînt prevăzute în proiectulde execuţie, se vor avea în vedere prevederile de la pct. 3.2...3.9.

3.2. Epuismentele indirecte se execută în diverse sisteme, ca de exemplucu ajutorul puţurilor filtrante sau al filtrelor aciculare, care se amplasează înafara conturului excavaţiei, pe unul sau mai multe rînduri funcţie de caracteris-ticile hidrogeologice şi de denivelarea ce trebuie realizată. Aceste instalaţii potrealiza de obicei o coborîre a nivelului apei subterane de 4 — 5 m. Dacă este necesar să se facă o coborîre a nivelului apelor mai mare, atunci filtrele se aşază etajat pe două sau mai multe nivele (fig. 1.4).

3.3. Puţurile de epuisment de diametru mare se realizează în foraje Ø 200—600 mm, în care se lansează o coloană filtrantă metalică sau din material

4 — c. 1068 49

plastic 0 150—250 mm, prevăzută cu fante (tip pod Timişoara, tip Vrancea etc.) Coloana filtrantă se dispune pe toată grosimea stratului acvifer care se captează, între coloana de lucru si coloana cu fante se introduce o coroană de material filtrant granular, dispusă într-nnul sau două straturi concentrice, după regula filtrului invers (de exemplu nisip mărgăritar 01—3 mm m exterior şi pietriş mărgăritar 0 6—8 mm la contactul cu coloana şliţuită). Introducerea materia -lului filtrant se face pe măsura extragerii coloanei de lucru, prelungindu-se cu cea 2—5 m deasupra zonei şliţuite (fig. 1.5).

Pentru debite reduse (Q< l l/s), perioadă de funcţionare limitată (30 zile), se poate folosi plasă metalică (în materiale granulare) sau geotextile (în materiale fine) la contactul cu terenul natural.

3.4. în situaţii speciale şi în anumite condiţii hidrogeologice se folosesc puţuri de mare adîncime şi cu diametru mare, putîndu-se realiza denivelări care depăşesc 10—20 m, pompe submersibile saji cu sisteme de ejecţie, cu transmisie sonică etc.

3.5. Pentru calculul epuismentelor se foloseşte teorema suprapunerii efec-telor tuturor puţurilor, stabilită cu ajutorul formulelor care dau denivelarea in funcţie de debit şi de caracteristicile hidrogeologice şi cele geometrice ale puţu-rilor, în mod curent se utilizează formule de tip Dupuit.

ca

3.6. In cazul puţurilor imperfecte, care nu străbat întreaga grosime a stratului acvifer, debitul necesar a fi evacuat pentru a se obţine denivelarea „so"este cu cea 20% mai mare decît cel rezultat din calcul.

3.7. In terenuri cu infiltraţii puternice de apă, este necesar să se ia măsurispeciale de închidere a stratului prin pereţi de palplanşe, ecrane de beton, voaluride injecţie sau folosirea excavaţiei sub apă, a chesoanelor deschise, cu aer comprimat etc.

3.8. Filtrele aciculare (fig. 1.6) sînt puţuri de diametru mic (Q 7,5 — 10 cm),care se înfig de obicei prin jet de apă la 10— 12 m adîncime. Filtrele se racordeazăla staţii de pompare cu vacuum. Prin închiderea de la partea superioară se reali-zează un efect de sucţiune în întreaga masă a acviferului, fapt care sporeşte efi-cienţa pompării chiar la pămînturi cu permeabilitate mică, cum sînt nisipurilefine şi pămînturile prăfoase.

In condiţii normale se pot realiza depresionări de 4 —5 m la o treaptă de fil-tre aciculare, distanţa dintre filtre fiind în general de 1 — 5 m.

Dimensionarea instalaţiei de epuismente cu filtre aciculare se face prin formule empirice, conform instrucţiunilor de exploatare ale tipului respectiv de utilaj.

Randamentul instalaţiei pentru epuismente cu filtre aciculare poate fi îmbunătăţit dacă se utilizează drenarea electroosmotică.

52

3.9. Procedeele de epuisment indirect, menţionate la punctele precedente, nu sînt restrictive. Se pot folosi şi alte sisteme, în funcţie de posibilităţile exe-cutantului şi de eficienţa lor tehnico-economică, avîndu-se în vedere studiile hidrogeologice sau literatura de specialitate.

CUPRINS

1. Prevederi generale.............................................................................................. 302. Lucrări pregătitoare........................................................................................... 323. Tasarea pe teren...................................................................................... 344. Executarea săpăturilor şi sprijinbiliOr........................................................... 34

Executarea săpăturilor deasupra nivelului apelor subterane . . . . 37Săpături cu pereţi verticali nesprijfottţi................................................ 37Săpături cu pereţi verticali sprijiniţi........................................................... 38Săpături cu pereţi în taluz ........................................................... 39Săpături sub nivelul apelor subterane.................................................. 40

5. Executarea umpluturilor compactate..................................................... 416. Executarea lucrărilor de terasameorte pe timp friguros ................... 437. Recepţionarea lucrărilor de terasamente................................................. 438. Măsuri de tehnica securităţii muncii. ................................................... 449. Măsuri de paza contra incendiilor......................................................... 45

Anexa 1. îndepărtarea apei la exeoaţia săpăturilor sub nirelul apeisubterane................................................................................. 46

1. Considerente generale.............................................................................. 462. Epuismente directe ..............,............................................................ 473. Epuismente indirecte .,.......................................................................... 49

54