c 13 patologie unghiala

8/17/2019 C 13 Patologie Unghiala

1/29

Universitatea ‘’Dunarea de Jos’’ Galati

Facultatea de Medicina si Farmacie

Anul VI

PATOLOGIA UNG IALA

Dumitriu Adriana!Veronica Ionita Laura

Ionescu Andreea

"adiu #lena


2/29

ANATOMIA UNGHIEI Unghia este o lamã cornoasă care se formează din celulele epidermei. Unghia este în principiu formată din cheratină, apă ,grăsimi, calciu şi fier.Embriologie.Unghia se formeaza catre sfarsitul lunii a 3-a a vietii intrauterine. n aceasta perioada se

produce o invazie a dermului de catre epiderm ,invazie ce se petrece de-a lungul unei linii curbetransversale,deci o placa curbata.!laca invadata formeaza mai tarziu santul unghial iar celuleleepidermice profunde prolifereaza constituind matricea unghiala.!roliferarea celulelor matriceiunghiale a"unge sa se diferentieze formand placa unghiala constituita din #eratina dura.


3/29

Rădăcina $supranumită şi matrice% este partea vie a unghiei. &colo se produc celulele noi, careresping celulele moarte spre e'terior astfel form(nd partea vizibilă a unghiei. )alitatea şi vitalitateacelulelor produse în matrice sunt responsabile pentru aspectul unghiei. &ceste celule formeazăsuprafa*a cornoasă p(nă la marginea unghiei. &t(t timp c(t creşterea nu este afectată de infec*ii saualte leziuni ea poate să a"ungă la un ritm de creştere de +-3 milimetri pe lună.

Semiluna(Lunula) a căpătat acest nume datorită formei sale. )uloarea ei albă delimitează prelungirearădăcinii unghiei şi este mai vizibilă la degetul mare.


4/29

E'tremitatea liberă este separată de deget. e aceea este partea cea mai e'pusă la traumatisme.

)uticula este o parcelă mică de piele care încadrează lama cornoasă în trei păr*i. )uticula reiese din pieleşi produce la r(ndul ei celule resping(ndu-le pe cele moarte. &ceste celule noi se stabilesc pe suprafa*a

unghiei, apoi se întind odată cu creşterea p(n( în punctul c(nd se rup dacă nu sunt îngri"ite. )uticuleleneîngri"ite fac unghia să pară mai mică dec(t este, e'istă chiar cazuri în care încetinesc creşterea unghiei.


5/29

Factorii ce influen ea!ă cre"terea un#$iilor% )reşterea este încetinită la persoanele cu lipsă de vitamine şi aminoacizi. Unghiile,

asemeni părului, au nevoie de un flu' constant de aprovizionare cu aminoacizi, pentru o dezvoltare sănătoasă. itaminele & şi sunt şi ele necesare $ele facilitează prelucrarea calciului prin celulele rădăcinii%. /nsă şi lipsa vitaminelor din grupa 0 duce la lezări.1ierul este esen*ial în construc*ia formei lipsa de fier poate duce la deformări ale unghiei.&itaminele A' ' '* "i E +unt cele mai im,ortante ,entru +ănătatea un#$iilor . &itamina A% fortifică unghiile şi favorizează creşterea. 2e regăseşte în unt, caise,legume verzi, morcovi, roşii, cireşe şi uleiuri de peşte.&itamina % oacã un rol pozitiv impotriva bolilor de piele

&itamina -% sus*ine echilibrul celulelor nervoase

&itamina .% este esen*ialã pentru distribuirea grãsimilor. 2e regãseşte în gãlbenuş de ou, varzã, dro"dia de bere.&tamina /-% ac*ioneazã împotriva anemiei.&itamina % întãreşte sistemul imunitar, împotriva infec*iilor, sus*ine dezvoltareaoaselor, din*ilor şi *esutului şi regleazã vasele sangvine. 2e regãseşte în fructe proaspete,citrice şi ardei verde.&itamina *% face posibilã fi'area calciului în organisim cu a"utorul razelor solare. 2eregãseşte în lapte şi lactate, uleiul de mãsline, gãlbenuş de ou, dar şi în peşte şi fructe demare.&itamina E% ac*ioneazã în principiu sub forma unui antio'idant printre *esuturi. 2eregãseşte în cereale şi toate tipurile de ulei.


6/29

SEMIOLOGIE UNGHIALAModificari de forma ( confi#uratie) ale un#$iilor *e#ete $i,ocratice manifestate prin incurbarea bilaterala a unghiilor si o ingrosare atesuturilor moi limitate la varful degetelor.4ipocratismul poate fi congenital

castigat$idiopatic%Un#$ia $i,ocratica este o unghie patologica care se intalneste inbronsita cronica,bronsiectazie , abcesele pulmonare, cardiopatiile congenitale cronice cianogene, foarte rar inciro!a hepatica sau in bolile inflamatorii ale colonului $rectocolita ulcerohemoragica, colitaulceroasa%. Unghia hipocratica poate fi un semn sugestiv de diagnostic al endocarditabacteriana si incancerul ,ulmonar . n cancerul pulmonar apare datorita secretiei de catrecelulele tumorale a unor factori de crestere, nu apare prinin0a!ie neo,la!ica la nivelulunghiei.Unghia hipocratica este o unghie care are o curbura si in sens longitudinal. nitial apare otumefactie a radacinii unghiei care se observa prin disparitia unghiului normal de 567 grade. &cesta devine de 587 grade. 9adacina unghiei are o consistenta modificata -pseudofluctuenta. Ulterior aceasta deformare continua cu bombarea unghiei. Unghia

hipocratica poate sa e'iste izolat sau se poate asociat cu hipertrofie de parti moi si$i,ertrofie,erio+tala - aspectul de 1at de to1o+ar .


7/29

oilonic$ia este modificarea unghiala cu aspect convav.Unghiile apar sub forma delingura.:esutul subunghial apare hiper#eratozic.Unghiile apar normale,subtiate sauingrosate.&ceste modificar pot fi idiopatice sau castigate.&pare ca urmare atraumatismelor fizice;chimice repetate, în cadrul unor boli hematologice $anemie %endocrine, dermatologice $sclerodermie, lichen%, metabolice $carente vitaminice,hemocromatoza% sau la pacientiidializati .


8/29

ra$ionic$ia (un#$ii +curte) latimea unghiei este mai mare decat lungimea.2unt asociatesau nu cu scurtare ultimei falange.Hipertrofia unghiei :pachionichia si onicogrifoza.2ac$ionic$ia ingrosarea unghiei regulata,limitata la lama unghiala si este datorata

atingerii matricei. n pachionichia congenitala, patul unghial este ingrosat,cu modificari deculoare si hipercurbat cu o deformare ama unghiala este neregulata,ingrosata,opaca pe un pat unghial hiperplastic.)elmai adesea onicogrifoza se situeaza la haluce unde ia forma de corn de berbec ,deculoare bruna cu suprafata neregulata , cu striatii.&pare mai frecvent la persoanele invarsta si este favorizata de - presiunea crescuta cauzata de incaltaminte stramta -pozitii vicioase ale picioarelor $hallu' valgus% - staza sanguina din insuficienta venoasa cronica - anomalii ereditare de #eratinizare.

:ratamentul consta in taierea unghiilor deformate.


9/29

Modificari ale +u,rafetei un#$ialeSanturile lon#itudinale sunt depresiuni ce pornesc de la matrice si a"ung pana lamarginea libera a unghiei.Ele pot fi fiziologice aparand ca adancituri superficiale siparelele care devin mai pronuntate cu varsta si in unele stari patologice lichen plan,artrite reumatoide,boala arier.

Liniile eau sunt santuri orizontale pe suprafata unghiei ce sunt paralele cu lunula. &par ca urmare a unor procese ce perturba productia de #eratina. !e masura ce unghiacreste, liniile dispar.)auzele sunt multiple traumatisme sau afectiuni locale ce implica pliul unghial. nfunctie de durata si severitatea afectiunii initiale se formeaza si liniile $mai adanci, mainumeroase%. aca insa liniile 0eau apar la toate unghiile, avand caracteristiciasemnatoare, cel mai probabil reflecta o suferinta de crestere ca urmare a unorpatologii sistemice $infectii grave, stari febrile, tulburari metabolice, boli inflamatorii%.


10/29

Modificari ale lamei un#$iale +i ale te+utului de ata+ament

2aronic$ia acuta este infectia tesutului periunghial ,cauzata de obicei de2taph?lococcus aureus sau 2treptococi, mai rar de !seudomonas sau !roteus.@icroorganismele patrund printr-o solutie de continuitate la nivelul epidermului care apareprin traumatism la nivelul pliului unghial,distrugerea cuticulei sau iritatie cronica $cum estecea provocata de apa si detergenti%.&pare mai frecvent la persoanele care isi musca sausug degetele.>a degetele de la picioare ,deseori infectia debuteaza la nivelul unei unghiiincarnate$onicocriptoza%.>a diabetici si la cei cu boala vasculara periferica paronichiadegetelor de la picioare poate pune in pericol intreg membru.2imptomatologia durere, cresterea temp locale,eritem si tumefactie care se instaleaza in

ore sau zile.)olectia purulenta se acumuleaza de obicei de-a lungul marginii unghiale siuneori subunghial.9areori infectia penetreaza profund la nivelul degetului ,producanduneori tenosinovita infectioasa a fle'orilor.:ratamentul consta in comprese calde sau bai locale cu un ab )lindamicina 377mg p.o.deA ori ;zi sau )efale'in +B7mg p.o.de A ori ;zi. renarea puroiului cu elevator 1reer,o pensahemostatica mica sau o lama de bisturiu inserate intre unghie si pliul unghial.!t a permitedrena"ul se insera +A-A8 ore o mesa subtire de tifon.


11/29

2aronic$ia cronica repz inflamatia recurenta sau persistenta a pliului unghial ,tipiclocalizata la degetele mainii.&pare intotdeauna la persoanele ale caror maini sunt mereu udemai ales daca sunt diabetici sau imunodeprimati.)andida este deseori prezenta ,dar rolulsau in etiologie este neclar.&fectiunea poate fi o dermatita iritativa cu colonizare fungicasecundara.!liul unghial este rosu si dureros ,dar aproape niciodata nu se acumuleazapuroi. n cele din urma este distrusa cuticula ,iar lama unghiala se separa de patulunghial.&stfel se formeaza un spatiu care permite patrunderea iritantilor simicroorganismelor.Unghia se deformeaza.:ratament C cel mai important este ca mainele sa fie mentinute uscate,iar cuticula sa fiea"utata sa se refaca,pt a inchide spatiul dintre patul unghial si lama unghiala.2e folosescmanusi sau crDme.:rat cu antifungice,:imolul 3 in etanol apl de mai multe ori;zi la nivspatiului aparut prin distrugerea cuticulei ,a"uta la mentinerea acestui spatiu uscat si faragermeni.


12/29

2teri#3um 4ul dorsal consta in subtierea replilui pro'imal al unghiei cu e'tensia cuticuleipeste lama unghiala.>ama unghiala se fisureaza din cauza fuziunii cuticulei la matrice siapoi la patul unghial, se constituie doua unghii mici.)and matricea si patul unghiala suntatinse in totalitate unghia cade si se constata o atrofie si cicatrice.2e intalneste in lic$en,lan , dupa dermatoze buloase, dupa radioterapie,ischemie vasculara periferica.


13/29

Onic$omade!a este o separare a unghiei de aria matriceala.2e formeaza o ulceratiesuperficiala.&ceasta separare tine 5-+ sapt ,se pot forma si linii 0eau.&pare in dermatozebuloase,reactii medicamentoase,stres si mici traumatisme.Onicoli!a consta in detasarea lamei unghiale de pat in terminatia distala sau desprinderea sa deatasamentele laterale.Fnicoliza creeaza un spatiu subunghial in care se vad resturi#eratozice.)uloarea poate fi cenusie datorita bulelor de aer de sub unghie dar poare fi bruna saugalbena ,uneori rau mirositoare. n psoriazis aria de onicoliza este galbena.2e acumuleaza sub unghiesi un e'udat seros ce contine glicoproteine.!ete de tip uleios pot sa se formeze si in lupuseritematos.Fnicolizanu este insotita de durere.Ea poate fi si traumatica. 1actorii etiologici pot fie5o#eni' endo#eni' ereditari +au idio,atici6 Iritantii de contact' trauma +i ume!eala sunt cauzelecele mai commune pentru onicoliza.

:ratamentul onicolizei variaza si depinde de cauza. Este importanta eliminarea factorului etiologic.Fnicoliza din psoriazis se poate trata cucortico+teroi!i to,ici6 !acientii 0or e0ita trauma' iritantii +iume!eala . !entru a preveni infectiile cu bacteria si fungi se indica regimuri orale cu anti1acterine +iantifun#ice . )azurile severe lasate netratate pot conduce la pierderea definitiva a unghiei si cicatrice.


14/29

Hi,er7erato!a +u1un#$iala este o hiperplazie epiteliala fara inflamatie, intalnita in psoriazis, pitiriazis rubrapilaris,lichen plan.Modificari in culoarea un#$ilor% cromonic$ia +au di+cromia@odificarile culorii unghiilor sunt foarte variate.)auzele e'ogene multiple, utilizarea sistemica a unor medicamente, aplicatiitopice a unor agenti terapeutici dand coloratii diverse ,tutun,cauze traumatice.

Melanonic$ia +triata - consta in benzi longitudinale hiperpigmentare care se e'tind de la pliul unghialpro'imal si cuticula pana la marginea distala libera a lamei unghiale. 2ato#enie@elanonichia apare datorita producerii crescute a melaninei de catre melanocitele din matricea unghiei.>a persoanele sanatoase numarul normal de malanocite este de +77;mm+, din care ma"oritatea ramindormante. )ind acestea sunt activate melanosomii plini cu melanina sunt transferati in celule matricialediferentiate, care migreaza distal si devin onicocite, determinind o banda colorata vizibila.

au!e +i factori de ri+cau!e $i,er,la!ice% -melanomul, lentigo, nevi melanocitici $latimea benzii este peste 3 mm in peste B7 dintre cazuri.)auze psihologice sarcina $benzi multiple%, melanochia rasiala $benzi multiple la africani, hispanici,indieni, "aponezi% .

au!e locale +i re#ionale%-trauma, pantofii strimti, onicotilomania, intepaturile de insecte-sindromul de tunel carpian, corp strain subunghial, radioterapia-raze ultraviolete, hiperpigmentarea postinflamatorie.


15/29

au!e +i+temice% -boala &ddison, sindrom )ushing, sindrom Gelson, hipertiroidism-hemosideroza, hiperbilirubinemie, alcaptonuria, porfiria, infectia 4-malnutritie, deficient de vitamina 05+.

au!e dermatolo#ice%-psoriazis, lichen planus, radiodermita cronica, sclerodermia-lupus eritematos, infectii fungice unghiale, carcinom bazal celular-boala 0oHen , histiocitomul fibros subunghial, lichen striat, chist mucos

au!e farmacolo#ice% -bleomicina, busulfan, ciclofosfamida, danuorubicina-do'orubicina, etoposide, B-fluorouracil, hidro'iuree, metotre'at.-arsenic, cloroIuina, cicline, fluconazole, saruri de aur, ibuprofen, #etoconazol-minociclina, fenitoina, fenotiazina, psoralene, mercur, lamivudina, tetraciclina-steroid, sulfonamide, timolol, zidovudina.Semne +i +im,tome:ipic melanonichia este mai frecventa la persoanele in virsta, desi poate apare si la copii. Gumarul silatimea benzilor creste cu virsta. )ei mai multi pacienti prezinta istoric de pigmentare asimptomatica aunghiei. &namneza atenta trebuie sa includa medicatia, boli suferite, obiceiuri, istoricul medical familial s

originea rasiala. n cazul melanomului malign pacientul descrieo 1anda de melanonic$ie lon#itudinalacare +i8a modificat forma recent . @odificarile caracteristice ale melanomului includalterarea culorii'dimen+iunii +i formei 1en!ii +au a,aritia durerii +au ulcerarii locale6


16/29

E5amen fi!ic6@elanonichia este caracterizata de odecolorare maro +au nea#ra a un#$iei . &ceasta poate fi afectatadifuz sau doar longitudinal. 9ar se raporteaza melanonichia transversa. !ot fi implicate unul sau maimulte degete.Urmatorii factori ridica ,o+i1ilitatea etiolo#iei mali#ne a melanonic$iei%

-&-virsta-incidenta crescuta in deceniul al saptelea-0-banda maro-neagra cu latime peste 3 mm-)-modificarea morfologiei- -policele este afectat mai frecvent decit halucele-E-e'tensia pigmentului la matrice, patul unghial, cuticula sau falduri laterale ale unghiei-1-istoric medical familial pozitiv pentru melanonichie.Tratament

n cazul in care melanonichia se datoreaza afectiunilor sistemice sau dermatologice se incearca tratareaacestora. aca este secundara administrarii unui medicament acesta se poate intrerupe daca nu estevital, iar melanonichia dispare. )hirurgia este indicata in cazurile de malanom malign. n melanomul insitu se practicae5ci!ia a,aratului un#$ial +au c$irur#ia micro#rafica Mo$+ . n cazul unui melanominvaziv se practica am,utatia falan#ei di+tale +au c$irur#ia Mo$+6!acientii cu melanonichie longitudinal idiopatica care nu doresc biopsia trebuie supravegheati sievaluate la fiecare 3 luni pentru modificari. 2e poate folosi un dermatoscop pentru a diferentia formabenigna de cea maligna. aca sunt observate modificari sugestive pentru melanom, iar inde'ul desuspiciune este ridicat este indicata biopsia leziunii.)omplicatia cea mai frecventa a chirurgiei este di+trofia un#$iei . @a"oritatea cazurilor de melanochieprimara sunt benigne cu mortalitate si morbiditate limitate. !rognosticul melanomului este negativ.


17/29

Leuconic$ia Cunghia alba este cea mai comuna modificare de culoare,secaracterizeaza prin aspect laptos, albicios,cretos ,opacitatea este variabila.Ea poate fi

-+triata',unctata'lon#itudinala6 >euconichia poate fi congenitala sau dobandita.1ormele congenitale sunt transmise autozomal dominant, si pot fi totale sau partiale, siasociate cu anumite malformatii sau surditate.1ormele dobandite de leuconichie sunt cel mai frecvent cauzate de traumatismele $e'.manichiura e'cesiva% asupra bazei unghiei $matricei unghiale%.)oloratia alba a unghiilor poate sa urmeze unor fenomene fiziologice, precummenstruatia sau stresul puternic, sau dupa boli acute $e'. infarct miocardic%, bolidigestive $e'. colita ulcerativa%, afectiuni cutanate $e'. eritem polimorf%, boli renale $e'.insuficienta renala%.

e asemenea, leuconichia dobandita poate fi cauzata de boli infectioase $e'. 4erpesJoster,ru"eola, :0), sifilis%, boli autoimune sau neoplazice $e'. boala 4odg#in%, tulburarimetabolice, neuropatii periferice, psoriazis, si de into'icatii cu arsenic, plumb, sulfamide,pilocarpina si thaliu.

b l i i l ii i ii


18/29

Acrodermatita ,araneo,la!ica a!e5 ' boala asociata unei neoplazii a regiuniiorofaringiene,a cavitatii bucale,a esogagului si treimea superiora a plamanului,este odermatoză rară, caracterizată prin leziuni localizate simetric,intalnita la barbati peste A7ani,leziunile sunt eritematoase si #eratozice interesand mainile ,picioarele.Unghiile sunt maifragile,devin foarte subtiri,neregulate si in final cad,patul unghial fiind inlocuit cu un epidermmoale de care pot adera vestigiile unghiale.2itiria+i+ ru1ra ,ilari+ este o dermatoza eritemato-scuamoasa,caracterizata prinhiper#eratoza foliculara rosie, placi eritemo-scuamoase si frecvent hiper#eratoza palmo-plantara.9ar se vad pitting-uri psoriasiforme si niciodata onicoliza.

Etiologia este necunoscuta. E'ista o forma familiala a bolii cu ereditate autosomal dominanta,totusi cele mai multe cazuri sunt sporadic. F ipoteza este cea conform careia pitiriazis rubra

pilara este relationata cu un raspuns imun anormal la un declansator antigenic. 2-au raportatcazuri dupa infectiile streptococice. )omplicatii-#eratodermia palmoplantara dureroasa si debilitanta-distrofia unghiilor:ratament)orticosterizii topici pot prezenta un grad de ameliorare, dar nu sunt benefici pentru termenlung. )alcipotriolul este un analog al vitaminei folosit topic in tratamentul psoriazisului, dar cu rezultate bune pentru pitiriazis rubra pilaris. 9etinoizii topici tazarotene arata efectebenefice in forma "uvenila circumscrisa. Emolientele sunt folosite pentru a reduce fisurarea siuscaciunea pielii.2e mai folosesc @ethotre'atul, &zatioprina, )iclosporina, nfli'imab, itamina &.


19/29

oala *arier (*i+7erato!a foliculara) C boala cu transmitere autosomal-dominanta,unghia este caracterizata printr-o hiper#eratoza foliculara de culoarebruna. n patul unghial se vad linii longitudinale multiple care devin apoi albicioasemergand spre lunula.)and o linie intalneste varful liber al unghiei se constituie ocrestatura sub forma de intre patul unghial si hiponichiniu.


20/29

2+oria!i+ un#$ial se manifesta prin - pitting $depresiuni punctiforme sau gropite%- decolarari $albiri% ale patului unghial- onicoliza

- hiper#eratoza subunghiala - anomalii ale lamei unghiale - hemoragii liniare neregulate

:ratamentul - evitarea stresului, reducerea consumului de alcool, folosirea rationala aunor substante medicamentoase $antiinflamatoriile non-steroidiene, agentii beta blocantisau sarurile de litiu, ce pot agrava simptomatologia psoriazisului%, lotiuni si unguentecompusi ai vitaminei , precum )alciferolul,topice cu costicosteroizi ,retinoizi, precum:azarotenul, )iclosporina,@etotre'atul,fototerapia $in special !U &%


21/29

!atologia unghială care ridică probleme de abordareterapeutică este reprezentată de

- infec*ii fungice,- infec*ii bacteriene,- tumori,- unghii încarnate.


22/29

Onicomico!e (Tinea un#uium)2unt afec*iuni cronice ale unghiilor, determinate de invadarea lor prinfun#i ,ato#eni , prin gratarealeziunilor micotice ale pielii glabre sau cu păr $la m(ini%, iar la picioare, prin e'tensia unor leziuni de tinpedis, sau de pe sol. nvazia dermatofitică se produce de la capătul distal sau de la repliurile unghialelaterale.

ebutul este printr-o pată albicioasă ce se e'tinde progresiv, iar în timp, lama unghială se îngroaşă, îşipierde luciul şi transparen*a, devine friabila şi uneori este detaşabilă. /n lipsa tratamentului se a"unge lainteresarea tuturor unghiilor.2ubtipurile clinice sunt subunghial Cdistal,pro'imal- subunghial,albsuperficial,lateral. Gecesită tratament sistemic. urata de tratament variază între A săptăm(ni şi 5+ luni în func*ie de localizare,imunitate raspuns ,varsta,agresivitatea contaminarii fungice.

Tratamentul local se realizează timp de A C 8 săptăm(ni. 1luconazolul are o absorbtie orala buna,estebine tolerat si se fi'eaza in tesuturile #eratinizate atingand concentratii de B7 de ori mai mari decat inplasma aceasta permitand in anumite cazuri administrarea sa o data pe saptamana de e'emplu 5B7 mgpe saptamana A-6 saptamani pentru piele ,3 luni pentru unghiile de la maini si 6 luni pentru unghiile dela picioare,2e poate folosi din primele luni de viata$6 luni%.


23/29

Onicomatricomul este o tumora subunghiala a degetelor si picioarelor.Etiologia acestor tumori nu este cunoscuta. 2e incrimineaza micozele si hamartoamelecare stimuleaza matricea unghiei.Fnicomatricomul era considerat de origine benigna, dar potentialul malign nu poate fie'clus complet.

Este o tumora nedureroa+a6 2e manifesta prinmodificarea de culoare +i #ro+ime a un#$iei . storicul anterior deonicomicoza este un factor important. :erapia este medicala constind dine5ci!ie6 upainlaturarea tumorii unghia se dezvolta normal.

2ato#enie +i cau!eEtiologia onicomatricomului este inca necunoscuta, de obicei se raporteazai+toric detrauma locala . )el mai frecvent onicomico!a e+te a+ociata cu acea+ta tumora , fiinddescoperita in antecedente la "umatate dintre pacienti. F alta teorie propusa clasificatumora drept de origine fibroproliferativa prin stimularea unghiei de catre hamartoame.:eoria este sustinuta de studiile electronomicroscopice care asociaza tumora cu origineamatriciala.


24/29


25/29

Un#$ia incarnata este o afectiune provocata de un fragment de unghia, de obicei lateral care intra inpiele provocand inflamatie,durere si deseori infectie bacteriana, este rezultatul unui conflict intre unghia sitesuturile din "urul ei K« unghia prea mare pentru patul ei ! »Este o boala specifica unghilor de la picioare.1actori implicati in unghia incarnata sunt numerose si de multe ori asociate

L !redispozitie familiala unde se mosteneste genetic o hipercurbura a unghiilor L ncaltaminte prea stramta-4iperhidroza favorizeaza aparitia infectiilor 9 !edichiura inadecvata $colturile unghiei taiate rotund si prea adanc lasa pielea din "ur sa se inalte pestenivelul unghiei si prin urmare unghia loveste in ea% L @odificari osoase artrozice care schimba pozitie degetelor si implicit a unghiilor +im,tomele un#$iei incarnate

n stadiul de incarnare propriu zisa apare durere, roseata si inflamatie, degetul devine asimetric, durere lainceput este provocata de atingere sau la mers pentru ca apoi sa devina prezenta si in repaus, cand seinfecteaza poate sa supureze

n stadii avansate se dezvolta un tesut carnos de granulatie $granulom% .

http://www.cutismed.ro/wp-content/upl/ongles_incarnes_pm-21.jpg


26/29

are +unt com,licatiile un#$iei incarnate:L n primul rand, infectie care poate sa duca la un abces sau chiar la erizipel$ infectiegrava a tesuturilor subcutanate%L Mranulomul piogenic

L 4ipertrofie de burelet lateral, apare cand afectiunea este cronica , consta in ingrosaree'cesiva a pielii din "urul unghiei .um tratam un#$ia incarnata:

in cazul incarnarii propriu zis a unghiei si aparitiei granulomului, tratamentul estechirurgical

upa o anestezie locala la baza degetului, se taie portiunea de unghia incarnata, de

obicei fasia de 5-3mm pe toate lungimea unghiei pana la radacina apoi se neutralizeazaradacina cu fenol $un acid cu proprietati hemostatice si antiseptice%aceastafenolizare areca scop sa nu se mai produca unghia pe partea respectiva si drept urmare sa nu se maiincarnezeEste metoda cu cele mai bune rezultate si cu o rata de recidiva cea mai scazuta, +-3 ,durere este minima si pacientul poate relua activitatea fara intrerupere, nu necesitascoaterea unghiei si aspectul estetic este e'celent2e mai poate realiza e'cizie chirurgicala a un fragment din tesut periunghial cu chiuretarede matrice$ radacina unghiei% dar necesita puncte de sutura si perioada postoperatorieeste mai dificila pentru pacient.

and tre1uie +a inter0enim c$irur#ical:)and apare infectia, granulomul piogenic sau cand durerile sunt persistente.


27/29

otriomicomul (#ranulomul ,io#enic)*esut de neoforma*ie apărut ca răspuns la o infec*ie bacteriană $stafilococ%particularitate bacteria se nidează în dermul profund în urma unui tratament localN organismul nureuşeşte să stabileasca un echilibru între capacitatea de apărare a organismului şi agresivitateastafilococului

se poate dezvolta un abcces sau un flegmonclinic

tumoare inflamatoriedimensiuni mici B-57mmeritematoasăuşor s(nger(ndă la atingerese dezvoltă rapid +-As de la traumatismul localpersistă cronic indefinit

tratamente'clusiv chirurgicalcauterizarea

localizaredegetele m(inii

buzev(rful limbii

diagnostic diferen*ial cu tumori malignebazocelularespinocelularemelanom acrom


28/29

Sindromul un#$ie 4rotula (o+teo8 onicodi+,la!ia' artro8onicodi+,la!ia'onico8o+teodi,la!ia)

2dr este o afectiune ereditara rara a tes mezenchimal , caracterizat prin anomalii osoase,

articulare, unghiale si renale..&cest sdr este o bola & determinata de o mutatie la nivgenei >@O50.&ceasta gena codifica un fact de transcriptie ce "oaca un rol important, indezv membrelor si a rinichilor.

n acest caz e'ista o hipoplazie sau absenta bilaterala a rotulei ,sublu'atie a capului radialla niv coatelor.Unghiile de la maini si picioare sunt absente sau hipoplazice cu denivelari sau margini.

isfuctiile renale apar in B7 din cazuri, datorita depozitelor focale glomerulare de g @ si)3.!roteinuria este cel mai frecvent simptom ,insa 37 dintre cei cu afectare renalaprogreseaza spre insuficienta renala.

iagnosticul se pune pe manif clinice si biopsie renala. &naliza mutatiei >@O50 este posibila ,inclusiv pt dg prenatal,dar tipul mutatiei nu prezice

intotdeanuna si severitatea afectarii clinice.NU e5i+ta tratament +,ecific , dar in cazuri selectionate transplantul renal s-a efectuat cusucces fara sa e'iste dovezi de boala recurenta la nivelul grefei.

Onicofa#ie


29/29

Onicofa#ieFnicofagia sau roaderea unghiilor este una dintre cele mai frecvente metode de combatere a stresului alaturide suptul degetelor, scrasnitul dintilor$ bru'ism% sau infasurarea suvitelor de par. &stfel, oamenii care isi rodunghiile pot resimti stari de angoasa, an'ietate sau emotii intense sau dimpotriva s-a desfasoare activitatiuzuale precum privitul de televizor, cititul unei carti, vorbitul la telefon, etc.

)onform studiilor statistice apro'imativ "umatate dintre copiii cu varste cuprinse intre 57 si 58 ani se confruntacu forme, blande sau severe, de onicofagie insa incidenta cea mai mare a acestei conditii medicale esteinregistrata in randul adolescentilor. Metode de tratament ,entru onicofa#ie

n prezent e'ista cateva forme de tratament pentru onicofagie, unele bazate pe modificarea comportamentalaa persoanei in cauza, altele dimpotriva centrandu-si atentia pe stabilirea unei bariere fizice, astfel incatpacientul sa constientizeze si sa intrerupa acest obicei. )ele mai utilizate si eficiente metode de tratamentpentru onicofagie medicii specialisti le recomanda pe urmatoarele

pastrati unghiile taiate si curate, astfel incat sa puteti elimina tentatia de a le roade si a va aminti inpermanenta ca acest obiecei trebuie inlaturatNapelati la serviciile unui centru de manichiura, sau incercati realizarea manichiurii la dumneavoastra acasa. ncazul barbatilor care se confrunta cu onicofagia este recomandata folosirea unui lac de unghii tratament. ncazul femeilor in afara de lacul de unghii colorat se pot folosi unghiile false, care nu numai ca va vor impiedicsa va roadeti in continuare unghiile, ci va vor oferi protectie permitandu-le sa se dezvolte intr-un mod sanatosNdaca onicofagia este cauzata de stres, incercati metode terapeutice de combatere a tensiunii acumulate

peste ziNfolositi lacuri de unghii cu un gust neplacut astfel incat sa va aminiti de fiecare data cand aveti tendinta de ava roade unghiile ca acest obicei nu este sanatosNincercati sa inlocuiti treptat rosul unghiilor cu alte tipuri de activitati care sa va a"ute sa faceti fatasentimentelor se stres, angoasa, emotii sau tensiune. n acest sens sunt e'trem de benefice obiecteleantistresNincercati sa purtati manusi sau un invelis special, colorat, pentru unghii care sa va aminteasca faptul caunghiile nu trebuie roaseN

c 13 patologie unghiala

Documents