I. Tulburarile in legatura cu o substanta-alcoolulTulburarile in legtur cu o substan includ tulburrile in legtur cu luarea unui drog de abuz (inclusiv alcoolul), cu efectele secundare ale unui medicament si cu expunerea la un toxic, in acest manual, termenul de substan se poate referi la un drog de abuz, la un medicament sau la un toxic. Substanele discutate in aceast seciune sunt grupate in 11 clase:

alcool; amfetamina sau simpatomimetice cu aciune similar; cafeina; cannabis;

cocain; halucinogene; inhalante; nicotin; opiacee; phencyclidin (PCP) sau arylcydohexylamine cu aciune similar; sedative, hipnotice sau anxiolitice.

Cu toate c aceste substane apar in ordine alfabetic, urmtoarele clase au elemente similare comune: alcoolul are elemente comune cu sedativele, hipnoticele sau anxioliticele, iar cocaina are elemente comune cu amfetamina sau simpatomimeticele cu aciune similar, in aceast seciune sunt incluse, de

asemenea, dependena de polisubstan si tulburrile in legtur cu alt substan sau cu o substan necunoscut (care i nclud cele mai multe tulburri in legtur cu medicamentele sau toxicele).

In aceasta tema vom trata prima dintre aceste substante mai sus enumerate si anume alcoolul.

In cadru general vorbind tulburarile in legtura cu o substan sunt imprite in dou grupe tulburri ale uzului de o substan (dependenta de o substan si abuzul de o substan) si tulburri induse de o substan (intoxicaia cu o substan, abstinenta de o substan, delmumul indus de o substan, demena persistent indus de o substan, tulburarea amnestic indus de o substan, tulburarea psihohc indus de o substan, tulburarea afectiv indus de o substan, tulburarea anxioas indus de o substan, disfunctia sexual indus de o substan si tulburarea de somn indus de o substan).

Astfel facand referire la subiectul nostru,in cazul tulburarilor ale uzului de alcool depistam:dpendenta de alcool si abuzul de alcool

Dependenta de alcool -este indicat de prezena simptomelor de toleran sau de abstinen, in special dac este asociat cu un istoric de abstinen, dependena fiziologic este in general un indiciu de evoluie clinic mai sever (adic, debut mai precoce, but in cantiti mai mari, mai multe probleme in legtur cu alcoolul)

Abuzul de alcool - cere mai putine simptome si de aceea poate fi mai puin sever decat dependenta si este diagnosticat numai dup ce a fost stabilit absenta dependentei Performanta colar si cea profesional pot suferi, fie din cauza postefectelor buturii, fie din cauza intoxicaiei efective la scoal sau la serviciu, ingrijirea copilului sau responsab ilitile domestice pot fi neglijate si pot surveni absene de la scoal sau de la serviciu in legtur cu alcoolul Persoana poate uza de alcool in circumstane periculoase din punct de vedere fizic (de ex , conducerea automobilului sau manipularea unui ut ilaj in timp ce este beat) Pot surveni dificulti legale din cauza uzului de alcool (de ex , arestri pentru comportamentul din starea de ebrietate ori pentru condus sub influena alcoolului) in fine, indivizii cu abuz de alcool pot continua s consume al cool, in dispreul cunoaterii faptului c acesta pune pentru ei probleme sociale sau interpersonale importante

In ceea ce priveste tulburarile induse de alcool derivam urmatoarele caracteristici:

Intoxicatia alcoolica- Elementul esenial al intoxicaiei alcoolice il constituie prezenta de modificri comportamentale sau psihologice dezadaptative semnificative clinic (de ex, comportament sexual sau agresiv inadecvat, labilitate afectiv, deteri orarea judecii, deteriorarea funcionm sociale sau profesionale) care apar in cursul sau la scurt timp dup ingestia de alcool

Abstinenta alcoolica- Elementul esenial al abstinenei de alcool il constituie prezena unui sindrom de abstinen caracteristic care apare dup incetarea (sau reducerea) uzului excesiv si prelungit de alcool

Alte tulburari induse de alcool- deliriumul prin intoxicaie alcoolic , deliriumul prin abstinen de alcooldemena persistent indus de alcool , tulburarea amnestic persistent indus de alcool , tulburarea psihotic indus de alcool , tulburarea afectiv indus de alcool , tulburarea anxioas indus de alcool , disfuncia sexual indus de alcool si tulburarea de somn indus de alcool . Aceste tulburri sunt diagnosticate in locul intoxicaiei alcoolice sau al abstinenei de alcool, numai cand simptomele sunt in exces versus cele asociate de regul cu sindromul de intoxicaie alcoolic sau de abstinen de alcool si cand simptomele sunt suficient de severe pentru a justifica o atenie clinic separat.

II.Cazul : Dumitru Mihalcea

In varsta de 53 de ani

De profesie:militar

Stare civila : divortat.In urma acestui mariaj a ramas cu 2 copii ce nu mai vorbesc cu el.

Acesta sufera de tulburari induse de alcool mai precis de abstinebta de alcool ce au dus la perturbari de perceptie. La sugestia medicului de familie acesta se prezinta la psiholog. Criteriile de diagnosticare au fost stabilite conform starii pacientului ce prezenta hiperactivitate vegetativ prin transpiraie si puls mai mare de 100, tremor marcat al mainilor, insomnie, agitaie psihomotorie, anxietate, grea, vom,irascibilitate ,victimizare. Din cele relatate de dansul s-a observat ca provine dintr-o familie ce nu i-a putut acorda atentia cuvenita tatal fiind alcoolist si reprezentand un prost exemplu pentu el,iar mama sa o femeie neglijenta in a acorda educatia de care avea nevoie acesta, fiind tot timpul ocupata cu intretinerea casei si serviciul foarte solicitant Acesta a fost diagnosticat ca fiind suferind de ciroza

Starea la care a ajuns a avut drept radacini situatia financiara precara si implicit lipsa oricarui venit pentru ca nu a fost capabil a se intrega intr-un colectiv de munca , indepartarea familiei si sprijinul acesteia asemenea si lipsa unor prieteni in care sa se increada. III. In astfel de caz specialistul competent in rezolvarea cazurilor psihopatologice ar trebui sa detina anumite trasaturi ce sa al recomande in a lucra cu acest segment de pacienti cum ar fi:rabdare , calm , fermitate , detasare de caz , maturitate emotionala , grija de a nu fi prea critic in incercarea de a reabilita persona in cauza, deasemeni este nevoie si de o gandire obiectiva si atentie asupra evolutiei starii clientului iar nu in ultimul rand de grija de a respecta etica psihologica prin a tine confidentialitatea cazului.

IV. ANALIZA SWOT1.Resurse personale-competenta ridicata a cadrelor didactice-tratatele de psihopatologie foarte explicite si bine argumentate

2.Vulnerabilitati-lipsa aparaturii performante din cadrul facultatii

-managementul slab in comunicarea dintre facultatile in cauza si institutiile capabile sa asigure un loc de practica in domeniu.

3.Oportunitati-schimbul de experienta intre studentii/viitorii aspiranti ai unor astfel de specializari-prezentarea unor noi metode de lucru de catre alti indrumatori competenti in domeniu

-contiua dezvoltare de metodica si tehnica4.Amenintari-birocratia-chestionarele si aparatura de lucru foarte greu accesibila din punct de vedere financiar.

Domeniul psihopatologiei in priviinta mea reprezinta un sector fascinant din cadrul psihologiei ce merita cercetat indiferent de ramura pe care ma voi decide sa continui deoarece prezinta cazuri de interes in legatura cu dezvoltarea anumitor patologi la unele persoane si cauza acestora, lucru ce ma face sa ami doresc o cercetare cat mai profunda in studirea psihicului uman si modului sau de manifestare.

Viitorul ne rezerva mereu surprize,dar la ora actuala nu ma vad lucrand in acest domeniu de activitate pentru ca nu consider ca am taria necesara din punct de vedere emotional de a infrunta si a reabilita oameni atat de suferinzi.