1

UNIVERSITATEA DIN ORADEA SCOALA DOCTORALA

Rezumatul Tezei de Doctorat - continut -

TEZA DE DOCTORAT

CERCETARI PRIVIND POTENTALUL EOLIAN SI SOLAR AL JUDETULUI

BIHOR, POSIBILITATI DE REALIZARE A UNOR INSTALATII DE

ENERGIE SOLARA SI EOLIANA CARE SA DEBITEZE ENERGIE PE O

SURSA DE ACUMULARE SI/ SAU ÎN SISTEMUL ENERGETIC

Conducator stiintific: Prof.univ.dr.ing. TEODOR MAGHIAR

Doctorand: OLIMPIA SMARANDA (MINTAS) BUZASIU

ORADEA,2007

2

CUPRINS

INTRODUCERE ................................................................................................ 3 Capitolul I Utilizarea energiilor reconventionale ..................................................... 6

1.1 Introducere ........................................................................................... 6 1.2 Resurse regenerabile de energie......................................................... 12 1.3 Energia hidraulica .............................................................................. 14 1.4 Energia eoliana ................................................................................... 15 1.5 Energia solara .................................................................................... 16 1.6 Energia termofotovoltaica.................................................................. 16 1.7 Concluzi ............................................................................................. 17

Capitolul II Utilizarea energiilor neconventionale .......................................... 19 2.1. Discutiile în jurul problemei utilizarii energiilor neconventionale .. 19 2.2. Caracteristicile sursei eoliene si potentialul energetic disponibil .. 20

2.2.1. Problemele legate de folosirea sursei eoliene ............................. 23 2.2.2. Programele nationale pâna în 2010 ........................................ 26

2 .3. Dezvoltarea ingineriei eoliene ........................................................... 27 2 .4. Dezvoltarea ingineriei solare: instalatiile fotovoltaice....................... 30 2.5. Cele mai recente realizari de centrale eoliene-solare.......................... 35

Capitolul III Fazele preliminare ale proiectarii ................................................. 46 3.1. Studiul posibilitatilor de realizare: relatiile cu organele locale.......... 46 3.2 Generatoare eoliene ............................................................................ 53 3.3 Asociatii de faciasuri.......................................................................... 63 3.4 Generatoare de vânt ............................................................................ 65 3.5 Principiul de functionare al unei turbine eoliene ................................ 72

Capitolul IV Verificarea teritoriala si anemologica a zonelor potential interesante pentru posibila realizare a centralei ................................................................. 75

4.1. Calculul utilizabilitatii panourilor solare ......................................... 75 4.2. Aprecierea din punct de vedere anemologic a locului ..................... 80 4.3. Previziunile de productibilitate ....................................................... 81

4.3.1. Calcularea energiei eoliene produse ......................................... 81 4.3.2. Calculul energiei solare produse .............................................. 83

4.4. Costurile energiei produse ............................................................... 86 4.4.1. Costul energiei fotovoltaice ...................................................... 86 4.4.2. Costul si valoarea energiei electrice produse de sursa eoliana

........................................................................................................................... 88 4.5. Solutiile de proiectare în relatie cu configuratia teritoriului ............ 91

Capitolul V Cercetari privind potentialul solar al judetului Bihor si posibilitatii de realizare a unor instalatii de energie solara si eoliana. ...................................... 95

5.1.Argument ........................................................................................... 95

3

5.2.Generator fotovoltaic ....................................................................... 100 5.2.1.Sisteme fotovoltaice independente ......................................... 101 5.2.2.Sisteme concentrate în retea.................................................... 101

5.3. Piata actuala: O problema eterna .................................................... 102 5.3.1.Cum sa facem sistemele PV apte pentru concurenta .............. 102 5.3.2.Piata dezvoltarii....................................................................... 103 5.3.3.Concluzii ................................................................................. 103

5.4.Piata panourilor solare .................................................................... 104 5.4.1. Soarele ca sursa de energie .................................................... 104 5.4.2. Piata de panouri solare: situatie actuala si perspective .......... 105 5.4.3. Pretul energiei solare în Olanda ............................................. 106

5.5.Potentialul comercial al panourilor solare ....................................... 107 5.5.1. Locuinte ................................................................................. 108 5.5.2. Descrierea cazului studiat ..................................................... 108

5.6.Alte simulari..................................................................................... 111 5.6.1. Modificarile sistemului cladire-caldura ................................. 111 5.6.2. Compararea diferitelor strategii de reglare ........................... 111

Capitolul VI Rezultatele simularii în cazul de baza ........................................ 113 6.1. Evolutia diferitelor marimi ............................................................. 113 6.2. Legea caldurii.................................................................................. 115 6.3. Legea relansarii ............................................................................... 116 6.4. Testul ‘bucla deschisa’.................................................................... 118 6.5. Alte simulari.................................................................................... 118 6.6. Performantele programatorului de intermitenta .............................. 119

Capitolul VII Performantele programului de intermitenta.............................. 120 7.1. Reglarea .......................................................................................... 120 7.2. Relansarea ...................................................................................... 124 7.3. Figura recapitulativa (reglarea si relansarea).................................. 127 7.4. Performantele obtinute .................................................................... 127 7.5.Concluzii .......................................................................................... 129 7.6. Cladiri nelocuite .............................................................................. 130

Capitolul VIII Factori climatici si utilizarea pasiva a energiei solare............. 133 8.1.Factori climatici si efectele lor asupra relatiei cladire- însorire........ 133 8.2. Utilizarea pasiva a energiei solare ................................................. 134

8.2.1.Cladiri cu pierderi minime ...................................................... 134 8.2.2.Cladiri cu câstig maxim. ......................................................... 134 8.2.3. Elemente de conformar .......................................................... 135 8.2.4 Atrium ..................................................................................... 136 8.2.5.Utilizarea activa a energiei solare ........................................... 138 8.2.6. Potentialul total ...................................................................... 138 8.2.7. Micsorarea pretului prin subventii ......................................... 139 8.2.8. Micsorarea pretului prin economii de scara ........................... 140

Capitolul IX Contributii personale .................................................................. 141 9.1 Introducere ....................................................................................... 141

4

9.2 Date experimentale si prelucrarea lor .............................................. 143 9.3 Concluzii .......................................................................................... 182 9.4. Impactul asamblarii turbinelor eoliene asupra factorilor de mediu 184 9.4.1 Încadrare în peisaj ................................................................... 184 9.4.2 Eolienele ca sursa de zgomot si vibratii.................................. 184 9.4.3 Impactul asupra zburatoarelor................................................. 185 9.4.4 Interferenta electromagnetica.................................................. 186 9.4.5 Riscul declansarii unor avarii cu impact major....................... 186 9.4.6 Alte tipuri de impact ............................................................... 187 9.4.7 Concluzii si contributii personale ........................................... 187 Anexe .............................................................................................................. 189 Bibliografie ..................................................................................................... 444

Capitolul 1. În mod special, o folosire mai ampla si raspândita a energiei solare si eoliene prezinta multe avantaje de natura atât tehnica (siguranta sursei energetice fata de ecosistemele naturale cu impacturi ambientale foarte reduse, cu un posibil randament global ridicat, simplitate de construire si durata instalatiei), cât si economica (investitie financiara redusa, costuri de functionare si întretinere relativ mici). Din punct de vedere al cresterii puterii instalate, Europa îsi întareste pozitia în domeniul energiei eoliene, piata europeana înregistrând o crestere de 39 la suta pe an în perioada 1998 - 2003. De altfel, piata mondiala a energiei eoliene ar putea valora peste 27 de miliarde euro anual, pâna în 2010. Privind energia eoliana a României, s-au identificat cinci zone eoliene, în functie de conditiile de mediu si topo geografice, luând în considerare nivelul potentialului energetic al resurselor de acest tip la înaltimea medie de 50 metri si peste.

Din rezultatele masuratorilor înregistrate rezulta ca România se încadreaza într-un climat continental temperat, cu un potential energetic ridicat, în special în zona litoralului si de coasta (climat blând), precum si în zonele alpine cu platouri si vârfuri montane (climat sever). Pe baza evaluarii si interpretarii datelor înregistrate rezulta ca, în România, potentialul energetic eolian este cel mai favorabil pe litoralul Marii Negre, în zonele montane si podisuri din Moldova sau Dobrogea. De asemenea, s-au identificat amplasamente favorabile în regiuni cu potential eolian relativ bun, daca se urmareste exploatarea energetica a efectului de curgere peste vârfuri de deal, efectul de canalizare al curentilor de aer s.a.

În ciuda succeselor obtinute în dezvoltarea tehnologiei de producere a energiei din surse energetice regenerabile, costul energiei electrice obtinute din aceste resurse este înca mai mare decât costul energiei electrice generate prin arderea combustibililor fosili. Costul energiei electrice generate din resurse regenerabile ar fi mai mic decât cel al energiei din retea daca cheltuielile indirecte (depoluarea mediului, costuri medicale, costuri de securizare a energiei) generate în procesul producerii energiei electrice prin arderea combustibililor fosili ar fi incluse în costul unitatii de energie electrica.

Gradul de utilizare a energiilor regenerabile s-a îmbunatatit mult în ultimii ani, beneficiind în mai multe tari de sprijin direct din partea guvernelor.

5

Desi este riscant sa se faca previziuni stiintifice, institutiile de renume considera ca energia regenerabila va veni în prim-plan si va juca un rol important in lumea de mâine, începând cu acest deceniu al mileniului al treilea. Intr-un scenariu elaborat de o firma europeana de specialitate, aportul energiilor conventionale se va aplatiza începând cu anii 2020–2030, in schimb contributia energiilor regenerabile va continua sa creasca astfel încât sa acopere în anii 2040–2050 peste 30…50% din necesarul mondial de energie.

Capitolul 2. Prin "energii neconventionale" se înteleg acele surse de energie

ce pot fi considerate inepuizabile, în sensul ca ciclul lor de producere are loc în perioade de timp compatibile cu perioadele lor de consum. Din acest punct de vedere ele sunt complet diferite de combustibilii fosili si nucleari care se vor termina într-o perioada de timp finita1.

În special concentratia energetica scazuta duce la necesitatea de a folosi, pentru a produce cantitati mari de energie electrica din sursa eoliana, un numar considerabil de aerogeneratoare de dimensiuni mari în raport cu puterea instalata, ceea ce are drept consecinta folosirea unui teritoriu de dimensiuni apreciabile comparativ cu instalatiile ce folosesc sursele traditionale.

În timpul functionarii viteza "nominala" a vântului este viteza minima a vântului ce permite aparatului sa furnizeze puterea proiectata (10-12 m/s pentru câteva sute de kW pentru aparate de dimensiuni medii). În cazul în care se ajunge la viteze deosebit de mari (20-25 m/s) aerogeneratorul este scos din functiune din motive de securitate.

La temperatura de zero absolut semiconductoarele se comporta ca materiale izolatoare, dat fiind ca toti electronii sunt legati de atomi, dar cu cresterea temperaturii un anumit numar de sarcini se elibereaza si devin disponibili pentru conductie (aceasta explica acea caracteristica a semiconductoarelor de a avea o valoare negativa a coeficientului de variatie a rezistentei în functie de temperatura). Se observa într-adevar, ca electronii de valenta, excitati de energia termica sau luminoasa, trec de banda prohibita si reusesc sa ajunga în banda de conductie, lasând niste lacune în banda de valenta. În semiconductoare la fenomenul conductiei electrice cont ribuie atât electronii din banda de conductie cât si lacunele din banda de valenta, cu diferenta ca mobilitatea lacunelor, cu alte cuvinte viteza pe unitate de câmp electric aplicat, este numai jumatate din cea a electronilor, ceea ce înseamna o diferenta între cele doua tipuri de conductie

În consecinta, randamentul mediu efectiv al modulelor câmpului fotovoltaic ?e, se reduce în aceeasi masura fata de randamentul nominal ?n

Pe ansamblu, valorile factorului K este în general satisfacator si la nivelul valorilor masurate în alte instalatii fotovoltaice de putere.

În afara de aceasta, s-a facut si o analiza preliminara a energiei produse de instalatie într-o perioada de aproximativ 800 de ore de functionare. In perioada respectiva, energia solara incidentala pe suprafata totala a modulelor a fost de 1956 MWh, în timp ce energia electrica produsa de câmpul fotovoltaic a fost de

6

132 MWh. Acest rezultat ne da din nou o eficienta medie de conversiune a modulelor în câmp de aproximativ 6,8%.

În aceeasi perioada, energia totala masurata "la bornele" instalatiei a fost de circa 120 MWh, cu un randament mediu a sistemului de conditionare a puterii de 91%. Si în consecinta, eficienta medie totala a modulelor instalatiei a fost de 6,1%.

Capitolul 3 În ceea ce priveste limitarea lor, centralele eoliene si solare

trebuie sa respecte o legislatie generala de protectie a peisajului, a mediului înconjurator si a sanatatii, precum si de reglementare a utilizarii solului, ceea ce înseamna eliberarea de diverse autorizatii din partea institutiilor si organelor de administratie centrala ale statului si din partea organelor locale, ca de exemplu concesiunea solurilor ce trebuie folosite (eliberata de primarii si regiune), autorizatia de constructie (primarie, regiune), permis peisagistic.

Viteza vântului are mare influenta temperaturii pe care o resimte corpul uman. Astfel, s-a calculat ca un vânt care sufla constant numai cu 5 m/s poate atenua temperatura aerului într-o zi de vara de la 30 la 22-23 grade Celsius, iar în timpul iernii este suficient ca vântul sa sufle cu 3-4 m/s, pentru ca în loc de -5 grade Celsius sa simtim frigul de la -15 grade Celsius.

Aplicatii cu potential energetic de un nivel mai redus (sub 50 kW) destinate, în principal, electrificarii zonelor rurale izolate, ofera oportunitati reale pentru punerea în practica a unor proiecte de valorificare a surselor eoliene.

În tara noastra cea mai mare frecventa o au vânturile ce se înscriu în primele cinci grade ale scarii Beaufort. Dar în conditii deosebite (deplasarea deasupra teritoriului a unor centre barice, trecerea unor fronturi atmosferice) se pot întâlni si vânturi a caror viteza se înscrie chiar pe treptele superioare ale scarii Beaufort. Astfel, s-au întâlnit viteze maxime ale vântului care au depasit 55 m/s în Moldova sau 40 m/s în Dobrogea (ianuarie 1966). Pe culmile muntilor, viteza vântului poate depasi uneori 50 m/s (la Vf. Omu, viteza a depasit 60 m/s, adica 216 km/h).

Câmpul magnetic e generat tot de energia produsa. Asta înseamna un randament scazut si pierderi mari de energie. Avantajul acestui sistem este ca puterea generata poate fi usor controlata. O varianta de utilizare a acestui tip de generator în generatoarele eoliene este cu ajutorul unui sistem de roti pentru amplificarea turatiei, dar implica pierderi foarte mari de energie prin frecare.

În practica, acest tip de generatoare pot produce maxim 10-20 amperi la viteze de 30mph cu o elice de aproximativ 2m spre deosebire de generatoarele facute din motoare pas – cu - pas adaptate care pot produce în aceleasi conditii pâna la 50-60 amperi.

Capitolul 4. Primul pas care trebuie facut pentru a face sa se urneasca într-

adevar din loc sectorul energiei solare si eoliene este acela al alegerii locurilor în care instalarea celulelor si aerogeneratoarelor este nu numai posibila din punct de vedere tehnic, dar si avantajoasa din punct de vedere economic: este deci necesar sa se aiba la dispozitie instrumente pentru a putea estima ce poate oferi un

7

loc care a fost gasit pe baza unor alte criterii (urbanistice, morfologice, logistice etc.)

În primul rând este important sa definim pragul. In mod traditional acesta era un nivel minim de radiatie (intensitate) sub care nu merita sa se puna în functiune instalatia pentru ca pierderile erau mai mari decât câstigurile.

Este concluzia la care se ajunge dupa observarea functionarii unui colector solar clasic. Se fixeaza temperatura fluidului la intrarea în colector si se poate determina o intensitate critica pentru care energia absorbita este egala cu cea pierduta, iar energia utila obtinuta este egala cu zero.

Chiar atunci când intensitatea radiatiei este redusa panoul fotovoltaic este capabil sa converteasca o parte din energia solara în energie electrica. Este totusi posibil sa se stabileasca oricum un nivel critic al intensitatii, care sa fie util pentru urmatoarele evaluari. Odata cu cresterea intensitatii radiatiei panoul fotovoltaic genereaza o putere electrica crescatoare. Pentru intensitati mici aceasta putere electrica este inferioara încarcarii; când radiatia creste poate sa ajunga egala cu ea.

Calculul trebuie de obicei repetat pentru fiecare luna a anului pentru orele cu lumina din zi. Asadar, pentru o localitate data se poate presupune alegerea unei luni si a unei ore din zi, repetând apoi aceeasi metodologie pentru celelalte ore si luni. Datele meteorologice necesare sunt radiatia zilnica medie lunara H si temperatura diurna medie lunara td. Perioada anului implica o cunoastere a înclinatiei d, a unghiului apusului ? s (si prin latitudine) si a radiatiei zilnice medii lunare pe suprafata orizontala în afara atmosferei H0. Pentru a calcula indicele de seninatate se poate estima imediat partea de radiatii difuze zilnice.

Concluziile studiului demonstreaza ca, folosind chiar criterii de evaluare foarte prudente, costurile sociale medii legate de folosirea de combustibili fosili sunt de ordinul a 0,07 marci germane/kWh, în timp ce cele legate de nuclear sunt de 0,15 marci germane/k Wh. În lire italiene aceasta înseamna ca aceste tehnologii au un cost "ascuns", platit (adesea fara sa stie) de colectivitate de circa 80 lire italiene/k Wh într-un caz si de circa 180 lire italiene/k Wh în celalalt: aceasta este echivalentul dublarii costului suportat de consumator pentru a se bucura de energia electrica.

Costul energiei produse de o instalatie fotovoltaica poate fi calculat cu aceeasi metodologie, folosita în cazul instalatiilor conventionale.

Conform metodei adoptate de obicei de întreprinderile de energie electrica, costul energiei este împartit în doua parti: un cost fix, datorat investitiei initiale, necesare pentru construirea instalatiei, si un cost variabil, datorat cheltuielilor pentru functionarea si întretinerea instalatiei. Costurile variabile includ de obicei cheltuielile pentru personal, combustibil si piesele de schimb, în cazul instalatiilor fotovoltaice, bineînteles, capitolul combustibil lipseste.

Capitolul 5. Acest raport a avut ca surse studii elaborate deja si cunoscute.

Am analizat si adus la zi aceste date bazate pe informatii obtinute în urma unor

8

serii de discutii avute cu expertii chestionati despre energia solara. Scopul acestor interviuri îl constituie nevoia de a avea o perspectiva asupra neclaritatii pe care am dat si nevoia de a se completa golurile cu informatii noi cât si de a ne testa propriile idei si presupuneri.

La localizari, la distanta de sistemul public, chiar si mici cantitati de energie electrica devin disponibile, numai la costuri considerabile. În aceste circumstante sistemele PV conjugate cu bateriile de depozitare sunt o solutie atractiva si ieftina. Pentru moment folosirea sistemelor PV poate fi preferata pentru continutul impactului la mediu al rebuturilor bateriilor primare în arii îndepartate sau pentru promovarea puterii electrice în serviciile de informatie si comunicatie (radio, TV, telefon). Cererea latenta pentru iluminarea minimala casnica sau pentru alte servicii de putere electrica scazuta cum ar fi refrigerarea pot fi facute de catre PV. În regiunile însorite uscate ale Pamântului, este nevoie de energie pentru pomparea apei potabile, pentru irigatii, pentru electrificarea satelor si pentru alte aplicatii de puteri medie care pot fi facute de PV mai eficient, decât cu alte mijloace. Acolo este o piata pentru satisfacerea puterii electrice care are nevoie de PV în aplicatii, în afara retelelor, de asemenea în tarile industrializate, de exemplu, pentru administratie, pentru telefoanele de urgenta pe autostrazi, sau de generatoare la casele de vacanta.

- da per unitate de electricitate decât pretul la care produce energie centrala care genereaza energie conventionala.

• Urcarea productiei de tablouri solare e posibila din punct de vedere al tehnologiei actuale. Pentru a obtine o reducere a pretului la nivelului energiei conventionale, productia necesita o urcare la 500 MW/an.

• Sunt costuri necesare crearii unei piete de marimea ceruta si fie industria, guvernul sau utilizatorii de energie va trebui sa suporte cos-tul tranzitiei. Energia solara e o sursa de energie care nu dauneaza mediului înconjurator. Energia solara e promitatoare în ce priveste productia de electricitate de viitor, dar totusi utilizarea energiei solare în contrast cu energia conventionala e înca foarte limitata. Motivul principal e ca cererea pentru energia solara si pentru tablouri solare e mica, iar preturile care le corespund sunt mari. Ceea ce duce la chestiunea problemei clasice: atâta timp cât cererea ramâne mica productia de energie solara nu se va creste iar pretul nu va scadea si atâta timp cât productia e mica si e costisitoare, pretul va ramâne mare, iar cererea mica. Pe baza compararii anterioare a ratelor de electricitate generate cu ajutorul energiei solare si ratele taxate de companiile distribuitoare de curent, rezulta urmatoarele:

- electricitatea solara este de 4-5 ori mai scumpa ca cea conventionala si ca urmare nu este competitiva.

Capitolul 6. Evolutia conditiei în perioada de ocupare corespunde

aproximativ cu temperatura de baza a cladirii. Nivelul cel mai coborât este atins luni dimineata. Aceasta valoare variaza functie de scaderea temperaturii pe parcursul zilelor de odihna si conditiile climaterice. Variabila este în schimb constanta pe parcursul relansarii caldurii, contrar temperaturii de baza a cladirii,

9

pentru ca sa obtina o variatie semnificativa în timpul perioadei de ocupare. Definirea variabilei se refera nu atât la estimarea conditiei termice pentru

un individ, cât la valori exacte ale temperaturii de structura. Pe parcursul relansarii caldurii, puterea emisa nu este constanta în

concordanta cu legea emisiei radiatoarelor. Puterea maximala este mai ridicata în localul 3 caci prezenta robinetelor termostatice conduc la un debit în radiatoarele superior debitului nominal impus în radiatoarele localului 1. Evolutia P3 pune de asemenea în evidenta functionarea robinetelor termostatice. Pe parcursul zilei de vineri, nivelul ridicat al temperaturii aerului.

Temperatura localului de referinta permite evaluarea performantelor programatorului de intermitenta(reglare centrala). atâta timp cât temperatura celorlalte localuri depinde mai mult de reglarea terminala. Functia de reglare este studiata pe parcursul ultimelor trei saptamâni de simulare, cât timp reglarea este în bucla deschisa. Relansarea este analizata pe parcursul aceleiasi perioade dupa eliminarea problemelor de initializare.

Capitolul 7. Supraîncalzirile sunt mai frecvente când supraputerea este nula

(cazul 6) caci durata relansarii mai lunga amelioreaza conditionarea termica a cladirii în perioada de ocupare. Fenomenul invers se produce când supra puterea este mare(cazul 7). Când aporturile exterioare sunt slabe (cazul 8), reglarea este aproape perfecta. Aceasta simulare probeaza ca variabila de stare se integreaza corect în conditionarea termica a cladirii. Un efect contrar cazului de baza pentru care noi am vazut perturbatiile aduse de insolatii care afecteaza slab mecanismul de studiu a reglarii, perturbatiile nu sunt luate în calcul în legea caldurii si sunt putin influente în cazul 8.

Reglarea relativa a programatorului de intermitenta de nivel 1 (cazul 12) este realizata cu o lege a caldurii. Reglarea centrala este ajustata în fiecare local datorita robinetelor termostatice. Pâna acum, supraîncalzirile au aparut sistematic la sfârsit de saptamâna, chiar daca saltul temperaturii cu consemnarea ramâne limitat. Reglarea este mai putin precisa în rationamentul reglajului delicat al robinetelor termostatice. În teza sa NIBEL a pus în evidenta prin observatie si simulare numerica importanta reglajului robinetelor cu performante; utilizatorul a gasit un reglaj corect.

Rezultatele obtinute cu ajutorul reglatorului la nivel 3 (cazul 14) sunt putin mai bune ca cele de la nivelul 2 pentru ca supraîncalzirile sunt mai rare. Reglarea cu o curba de caldura (cazul 15) este mult mai putin satisfacatoare (fig. 7.4 si 7.5). Supraracirile uneori puternice si frecvente apar datorita legii caldurii definite prin mecanismul de studiu. Neluarea în consideratie a conditionarii termice a cladirii duce la perturbarea functionarii mecanismului de studiu cum n-ar fi de dorit, într-o oarecare masura, se poate face insolatii ca în cazul de baza. Asadar, legea caldurii obtinute este într-o scadere anormala.

Se observa ca reglarea, rezultatele referitoare la intermitentele medii (cazul 3) si slabe sunt apropiate. Rezultatele obtinute modificând numarul de reguli (cazul

10

9) si introducând oprirea anticipata (cazul 10) pot fi comparate cu cazul de baza. Absenta robinetului termostatic (cazul 11) antrenând un nivel de temperatura mai ridicat, confortul este respectat adesea. Performantele reglarii sunt limitate de marimea factorilor perturbatori (partea însorita, schimburile interne, starea termica a cladirii...) care nu au fost luate în calcul de catre reglator. Dupa importanta lor, acesti factori perturba mai mult sau mai putin functionarea mecanismului de studiu. Astfel, reglatorul clasic studiat la nivelul 5 nu este mai interesant decât reglatoarele la nivelul 2 sau 3 în virtutea neluarii în calcul a starii termice.

În ceea ce priveste relansarea, o durata de relansare mai lunga în medie

diminueaza sistematic performantele. De exemplu, relansarea privind cladirea cu inertie slaba (cazul 4) este mai putin precisa decât pentru cladirea cu inertie medie (cazul de baza). Acest rezultat nu este evident a priori, dar o scadere mai rapida a temperaturii interioare în perioada de neocupare antreneaza o durata de relansare mai lunga în medie. În sfârsit, evaluarea consumului energetic si a confortului necesita cunoasterea comportamentului real al reglatorului integrând inevitabilele disfunctionalitati care tin de reglare si relansare

Capitolul 8. Randamentul de utilizare a energiei solare e influentat negativ de pierderi ale luminii solare prin difuzie, reflexie absorbtie, în cazul precipitatiilor, vântului, temperaturii.

Figura 7.6. Curbele initiale si finale ale încalzirii (cazul 15)

11

Puterea iradierii difera în functie de unitatea temporala-spatiala în care e luata în considerare energia radianta. Radiatia solara se înscrie în spectrul lungimilor de unda cuprinse între 200 si 3000 nm .

Pierderile termice se datoreaza faptului ca elementul absorbant are o temperatura ridicata "saturata" refuzând asimilarea simultana a întregii cantitati de caldura rezultata din transformarea energiei luminoase în energie calorica. Pierderile optice rezulta din reflexii la suprafata elementului reflector respectiv absorbant. Gradul de inclinare e determinant pentru randament.

Prin murdarire se pierde 10% din energia absorbita. În caz de ploaie apare fenomenul autospalarii .

Nu se cunoaste cu precizie momentul în care vor fi puse în aplicatie tehnologii noi si gradul în care acestea vor contribui la micsorarea pretului si acceptarea energiei solare. Totusi ,se poate afirma ca dezvoltarea tehnologica se va accelera semnificativ când volumul pietei va creste la rândul sau. Astfel vor creste atât resursele cât si importanta dezvoltarilor tehnologice pentru producatori. Tehnologia celulelor solare nu s-a dezvoltat deplin înca. Acest lucru e indicat si de experimentele de pâna acum cu o multime de tehnologii noi. Nu se poate afla când producatorii vor reusi sa foloseasca aceste tehnologii noi pe o scara larga si în ce masura vor contribui la diminuarea pretului si cresterea acceptarii acestei energii.

Având la dispozitie tehnologia de azi si scara actuala de producere, un panou de un m2 cu capacitate de 100 Wp ar costa o persoana 140 euro cu TVA inclus. Randamentul de energie al unui astfel de panou ajunge la 80 kWh/an la un pret de energie de 0,13 euro/kWh, economiile ajung la 10,40euro/an. Cu o perioada de devalorizare de 20 de ani si o rata de reducere de 3 % valoarea în bani gheata economisita ajunge la circa 160 ? .

Din cele trei solutii prezentate anterior largirea scarii de productie ofera cea mai mare sansa pentru a obtine o diminuare substantiala a pretului în timp cât mai scurt. Dezvoltarile tehnologice pot oferi o solutie în viitor, dar nu ceva realizabil în scurt timp. Subventiile la panourile solare nu pot fi eficiente decât vorbind de niste costuri mari, din cauza marii diferente de pret dintre energia solara si cea conventionala în circumstantele de fata.

Capitolul 9 Concluzii si contributii personale Energia este un ingredient esential al dezvoltarii socio-economice si al

cresterii economice. Promovarea utilizarii unor surse regenerabile de energie, între care si energia eoliana, constituie unul din obiectivele strategice în domeniul energetic al Guvernului României, fiind prevazute pe termen mediu si lung tinte clare pentru atingerea unor obiective semnificative în productia de energie verde.

Acest obiective raspund câtorva scopuri: - alinierea la tendintele mondiale si în special a celor europene de diversificare a surselor de energie; - contributia la cresterea pe termen mediu a independentei energetice a tarii;

12

- reducerea si pe aceasta cale a emisiilor de poluanti ai industriei energetice românesti, ca o componenta a contributiei României la angajamentul luat în aplicarea protocolului de la Kyoto.

Energia eoliana furnizeaza o optiune ecologica si prietenoasa precum si securitatea energetica nationala într-un moment în care descresterea rezervelor energetice de combustibili fosili la nivel global ameninta dezvoltarea si sustenabilitatea de lunga durata a economiei globale. Organizatia ecologista internationala Greenpeace estimeaza ca aproximativ un procent de 10% din electricitate poate fi furnizata pe cale eoliana pâna în 2010.

Energia eoliana este folosita extensiv în ziua de astazi, si turbine noi de vânt se construiesc în toata lumea, energia eoliana fiind sursa de energie cu cea mai rapida crestere în ultimii ani. Majoritatea turbinelor produc energie 25% din timp, acest procent crescând iarna, când vânturile sunt mai puternice.

Se considera ca potentialul tehnic mondial al energiei eoliene poate sa asigure de cinci ori mai multa energie decât este consumata acum. Acest nivel de exploatare ar necesita 12,7% din suprafata Pamântul (excluzând oceanele) sa fie acoperite de parcuri de turbine, presupunând ca terenul ar fi acoperit cu 6 turbine mari de vânt pe kilometru patrat.

Deoarece deocamdata nu exista o experienta specifica nationala pentru centrale eoliene mari (de zeci sau sute de turbine într-un parc), trebuie sa se apeleze la experienta externa atât pentru determinarea potentialului eolian al unei zone,la tehnologie cât si pentru aprecierea impactului centralelor eoliene asupra mediului. Pentru aceasta am apelat la cunostintele acumulate deja în alte tari, unde la finele anului 2005 erau instalate centrale eoliene cu o impresionanta putere, de peste 48.000 MW.

Exista trei tipuri de metode în functie de detaliile luate în considerare si de simplificarile facute: (1) metode care utilizeaza date cronologice complete; masurate sau calculate; (2) metode utilizând un set trunchiat de date cronologice si (3) metode luate pe ansamblu care nu tin cont de cronologie.

Studiul distributiei statistice a vitezei vântului, parametrii caracteristici ai vântului( viteza medie), topografia zonei, curentul local al vântului, intensitatile turbulentelor, costul sistemelor de turbina eoliana, precum si mijloacele de masurare a vitezei vântului sunt esentiale în evaluarea resursei eoliene pentru aplicatia de succes a turbinelor eoliene. (1)

Disponibilitatea vântului, influenta înaltimii instalatiei deasupra solului, efectul rafalelor de vânt si micro-amplasamentelor WEG-urilor ( generatoare eoliene de energie) se constituie în principalii factori ce influenteaza produsul energetic annual.

Avem doua optiuni pentru a determina viteza eoliana specifica într-o o perioada mai extinsa: fie prin înlocuirea vitezei medii pe durata perioadei pentru v, fie prin adaugarea valorilor puterii eoliene definite ca si puncte individuale secventiale pe durata perioadei vizate. A doua optiune este în mod clar una mai realista. Exista, totusi, o chestiune problematica legata de faptul ca, în acest caz suma depinde de numarul timpilor de masurare, de vreme ce vom obtine valori diferite pentru total

13

daca le calculam pornind de la viteza vântului masurata la interval de o ora sau de câte zece minute sau la asa numitele puncte terminale zilnice.

Din corelarea datelor obtinute cu datele caracteristice ale celor doua modele prezentate reiese ca primul model tip 1000 W BWC XL.1 se preteaza valorilor vitezei medii orare a vântului înregistrate in zona Oradea. Graficul 9.3 prezinta ponderea orelor dintr-un an in care potentialul eolian prezinta valori mai mari de135 W/m2( potentialul aferent valorii de 2,5 m/s a vitezei vântului la care centrala eoliana la care facem referire functioneaza optim din punct de vedere tehnico-economic), la înaltimea de montaj Vezi graficele de la anexe final. Din analiza graficelor reiese ca zona municipiului Oradea este o zona in care se pot amplasa « tarcuri » de centrale eoliene de putere redusa. Studiul valorilor energiei electrice rezultata în urma conversiei energiei eoliene ( utilizând valoarea maxima a randamentului de conversie de 30 % ) în zona de studiu fac posibila utilizarea de turbine eoliene pentru:

- pomparea apei din subteran ; - încalzirea incintelor unor sere ; - încalzirea unor spatii locative individuale. Turbinele de vânt pot fi folosite si pentru ajutor la încalzirea locuintelor.

Energia generata ce poate fi 230 V AC monofazat sau 400 V AC trifazat alimenteaza rezistentele de încalzire dintr-un tanc acumulator de energie de pe reteaua de încalzire a locuintei. Energia este generata într-un alternator de turatie joasa, actionat direct, cu magneti permanenti. Turatia turbinei este mentinuta aproape constanta de computerul de proces, rezultatul imediat fiind o tensiune la borne de 240 V sau 400 V AC de putere variabila, atât timp cât bate vântul. Daca utilizam o turbina suficient de puternica, de exemplu de 11 kW se poate asigura integral încalzirea unei locuinte de circa 200 m2 în perioadele cu vânt.

Surplusul de energie produsa se poate vinde la un furnizor de energie prin intermediul unui procesor complex de tip invertor sincron IGBT ( GridTek Power Procesor ). Functionarea sistemului este automata.

Notam în primul rând ca într-un parc eolian, mai ales daca este situat în teren plat, din considerente de valorificare maximala a energiei eoliene, distanta medie dintre doua turbine eoliene este de 6-10 diametre rotorice, ceea ce pentru turbine mari înseamna de la câteva sute de metri la peste un kilometru. Rezulta ca turbinele de mari dimensiuni vor fi plasate la fel de rar ca stâlpii liniilor de înalta tensiune, care apar aproape oriunde în peisajul din jurul nostru, dar cu care ne-am obisnuit si pe care nu le mai consideram cu un impact negativ asupra peisajului.

Turatia rotoarelor turbinelor mari este foarte lenta - în jur de 10 rotatii/minut, deci nu provoaca si nici nu induce nici un fel de senzatie negativa.

Ocuparea terenului este minima în arealul amenajat (circa 0,1% din total) - ca si în cazul liniilor electrice – putându-se utiliza în continuare terenul pentru agricultura sau pasunat [125].

14

Ca orice echipament industrial si turbinele eoliene produc în functionare zgomote, datorita sistemelor mecanice în functionare, a despicarii aerului de palele în rotire sau a trecerii palelor prin dreptul stâlpului de sustinere, când se produce o comprimare a aerului.

Pentru a nu avea un impact negativ în special în zonele dens populate, sursele de zgomot sunt foarte riguros controlate de fabricantii de turbine si se iau masuri tehnologice speciale pentru fiecare sursa. Asa se face ca în urma unor masuratori în natura, fabricantii dau garantii ferme asupra limitei superioare a zgomotelor produse de turbina respectiva [43].

Putem afirma însa ca turbinele de vânt moderne nu sunt zgomotoase, majoritatea fabricantilor garantând ca la nivelul rotorului turbinei zgomotul (presiunea sunetului) nu depaseste 100 dB (A), echivalent cu un zgomotul din orice industrie prelucratoare.

În cazul în care vântul bate în directia unui receptor, nivelul presiunii sunetului la o distanta de 40 m de o turbina tipica este de 50-60 dB(A), ceea ce echivaleaza cu nivelul unei conversatii umane obisnuite. La 150 m zgomotul scade la 45,5 dB(A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o locuinta, iar la distanta de peste 300 m zgomotul functionarii unor turbine se confunda cu zgomotul produs de vântul respectiv. Daca vântul bate din directie contrara, nivelul zgomotului receptionat scade cu circa 10 dB(A).

Conform specificului fiecarui amplasament în parte, pentru ca nivelul de zgomot sa fie cel acceptat, trebuie avuta în vedere pastrarea unei distante suficiente fata de asezarile umane, diverse anexe gospodaresti, institutii publice, monumente istorice si de arhitectura, parcuri, scuare, spitale si alte asezaminte de interes public.

În ce priveste vibratiile, acestea sunt nesemnificative pentru mediu. Principalul impact pus în discutie pentru protejarea mediului este cel legat

de impactul pasarilor zburatoare cu rotoarele turbinelor eoliene în miscare, precum si perturbarea habitatului (la sol), daca în areal se afla colonii semnificative de pasari. Aceasta problema a suscitat – înca de acum mai bine de un deceniu - intense dispute în tarile vest europene promotoare ale tehnologiei. Din acest motiv, în multe tari au fost demarate multiple studii de impact ale functionarii turbinelor eoliene asupra pasarilor.

Astazi în tarile vest-europene ecologistii si promotorii centralelor eoliene au ajuns la un consens: impactul dintre turbinele eoliene si pasari este mai mic decât se afirmase la început si în orice caz mai redus decât impactul altor activitati umane ca vânatoarea, transportul rutier si aerian, sau chiar existenta structurilor statice ca stâlpii si liniile electrice ori a cladirilor înalte, de care pasarile se ciocnesc deoarece le vad greu [42].

Aceasta concluzie a permis dezvoltarea exploziva a energetici vântului în toate tarile UE. Asa cum aratam existau peste 40.000 MW instalati la finele anului 2005.

Un studiu olandez (întocmit de Biroul teritorial pentru energia vântului în cooperare cu Fundatia olandeza pentru protectia pasarilor) estimeaza ca anual sunt omorâte 1500 pasari prin vânatoare, 1000 de liniile electrice, 2000 de traficul rutier

15

si numai 20 pasari/1000 MW de turbinele eoliene. Rezulta ca numarul pasarilor omorâte de masini este de 300 ori mai mare decât numarul pasarilor omorâte de turbinele de vânt, iar cel al vânatorii de 70 ori mai mare.

Aceste estimari sunt confirmate de un studiu al Ministerului Mediului din Danemarca, ce conclude ca stâlpii si liniile de înalta tensiune sunt un pericol mult mai mare pentru pasari decât turbinele eoliene, care în rotatie fiind constituie un avertisment vizual si sonor semnificativ pentru pasari, acestea evitând zona. Studiile radar din Tjaeborg - vestul Danemarcei unde functiona o turbina de 2 MW, arata ca pasarile au avut tendinta sa-si schimbe ruta de zbor cu 100-200 m fata de turbine si trec pe lânga sau pe deasupra lor la o distanta sigura. Acest comportament a fost observat atât ziua cât si noaptea [43].

La Port- la-Nouvelle în sudul Frantei, cinci turbine sunt plasate într-o importanta rezervatie de pasari, prin care trec mii de pasari, inclusiv pradatoare, mai ales în timpul migratiilor. Studiul, întocmit de Liga Franceza pentru Protectia Pasarilor a constatat ca majoritatea pasarilor mai mari zburau în mod deliberat în jurul turbinelor. În cinci ani de exploatare a parcului eolian nu s-a raportat la liga nici o pasare ranita sau omorâta.

Aceste constatari extrem de pozitive nu elimina necesitatea unei analize specifice în fiecare amplasament,care sa tina cont de faptul ca sunt sau nu sunt semnalate pasari din specii protejate cu habitat stabil si daca speciile respective pot suferi o extinctie prin realizarea parcului eolian,sau daca pasajul pasarilor calatoare trece exact pe deasupra ampasamentului propus.

În aceste cazuri se impun unele precautii suplimentare cum ar fi cresterea distantei dintre turbine, amplasarea lor în masura posibilului tehnic-sub creasta culmilor (în cazul unor amplasamente pe culmi de dealuri sau asemanatoare), iar în cazuri extreme nedemararea executiei proiectului pâna la efectuarea unui studiu concret al organismelor abilitate ale Ministerului Mediului care sa determine efectele posibilului impact. Suntem însa convinsi ca aceste concluzii nu pot fi decât pozitive, asa cum s-a întâmplat în toate celelalte tari care au dezvoltat productia din energie eoliana.

Undele radio si microundele sunt folosite într-o gama variata în scopul comunicarii. Orice structura mare mobila poate produce interferente electromagnetice. Turbinele de vânt pot cauza interferenta prin reflectarea semnalelor electromagnetice de palele turbinelor, astfel încât receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât si cel reflectat. Interferenta se produce deoarece semnalul reflectat este întârziat atât datorita lungimii de unda frecventelor proprii ale turbinei cât si efectului Doppler datorat rotirii palelor. Interferenta este mai pronuntata pentru materiale metalice (puternic reflectante) si mai slaba pentru lemn sau epoxi (absorbante). Palele moderne, construite dintr-un longeron metalic de rezistenta, îmbracat cu poliester armat cu fibra de sticla sunt partial transparente la undele electromagnetice.

Frecventele de comunicatie nu sunt afectate semnificativ daca lungimea de unda a emitatorului este de 4 ori mai mare decât înaltimea totala a turbinei. Pentru

16

turbine comerciale uzuale, limita frecventei este de 1,5-2 Hz (150 - 200 m). Teoretic nu exista o limita superioara.

Tipurile de semnale pentru comunicarea civila si militara care pot fi afectate prin interferenta electromagnetica includ emiterea semnalelor pentru radio si televiziune, microundele, comunicatia radio celulara si variate sisteme de control ale traficului aerian sau naval.

Consultarea organismelor de specialitate este obligatorie. Pentru a realiza o solutie corecta evident ca primeaza modul de amplasare a turbinelor eoliene fata de emitatorii si receptorii din zona, ca si existenta acestora în apropierea parcului de turbine.

Interferenta cu un numar mic de receptori de televiziune este o problema ocazionala care se poate rezolva printr-o gama relativ ieftina de masuri tehnice, ca de exemplu folosirea mai multor transmitatori si/sau receptori directionati, sau difuzarii prin retea de cablu [9].

Cea mai grava avarie ce se poate produce la o turbina de vânt este avariere frânarii rotorului în timpul functionarii (adica la viteze ale vântului de 3-25 m/s) de exemplu la pierdere legaturii cu reteaua. Aceasta conduce la ambalarea turbinei, care în ultima instanta poate duce la ruperea unor bucati de pala, cu impact gravitational la sol. Desi la echipamentele moderne acest tip de avarie este din ce în ce mai rar întâlnit, utilizatorul va trebui sa ia masuri de avertizare si interdictie a accesului sub raza de giratie a turbinelor cu precizarea riscurilor posibile.

În tarile care au dezvoltata energetica eoliana avertizarile sunt de tip general si montate numai la accesele spre parcul eolian respectiv, în orice caz fara restrictii de utilizare a terenului (de exemplu pentru agricultura). La turbine individuale aceste avertizari de obicei lipsesc.

Nu exista impact asupra apelor de suprafata si subterane si nu sunt afectate ecosistemele acvatice si nici folosinta apelor.

Nu exista nici un fel de emisii de poluanti care pot afecta vegetatia si fauna terestra. Neexistând emisii de poluanti în aer datorita realizarii unor astfel de proiecte, nu se produc dispersii si nici modificari ale calitatii aerului.

Modificarile intervenite în calitatea si în structura solului, precum si a subsolului datorita realizarii drumurilor suplimentare de acces, a platformelor de montaj, a turnarii fundatiilor (din beton armat), a realizarii camerei de comanda si liniilor electrice de racord la retea sunt minore. Masurile preconizate prin proiecte (de refacere a solului, de înierbare s.a.) dupa lucrarile de constructii montaj sunt suficiente.

Un efect care poate fi receptat si de la distante mai mari, deci de mai multi localnici vecini ai parcului eolian, este fenomenul de licarire al palelor când sunt batute direct de soare, care ar putea fi deranjant. Acest fenomen se produce numai în zilele senine de la rasaritul soarelui pâna la prânz si este perceput numai când vântul bate din spre directia privitorului, ceea ce înseamna cel mult câteva zeci de ore pe an, practic în orice configurare a parcului eolian si topografie a locului. Prin faptul ca palele sunt vopsite în alb fenomenul este mult estompat.

17

Efectele pozitive asupra calitatii aerului, vegetatei si faunei terestre. La trecerea vântului prin rotoarele turbinelor, acestea extrag circa 30 % din

energia cinetica a vântului transformând-o în energie electrica, iar imediat în aval de turbine viteza scade cu circa 15 %. Datorita acestui scaderi de viteza a vântului este de asteptat ca local umiditatea relativa a aerului sa creasca cu câteva procente. Prin cresterea umiditatii, vegetatia se dezvolta mai bine cu efecte benefice asupra întregului lant trofic din acest areal.

Din trecerea în revista a experientei occidentale putem afirma ca parcurile eoliene mari, cu un numar semnificativ de turbine, daca sunt amplasate rational, în majoritatea amplasamentelor nu va produce impact major asupra aerului, apelor de suprafata si subterane, vegetatiei si faunei terestre, solului si subsolului si nici asupra asezarilor umane sau altor obiective din zona.

Tehnologia în sine ofera unele avantaje între care au fost mentionate: - la trecerea vântului prin rotoarele turbinelor, viteza scazând este de asteptat ca local umiditatea relativa a aerului sa creasca, fapt care poate conduce la o dezvoltare mai buna a vegetatiei cu efecte benefice asupra întregului lant trofic din areal. - peisagistic, parcurile eoliene nu numai ca nu deranjeaza dar pot constitui o atractie turistica semnificativa, iar vizitarea parcului poate deveni un punct important din programul turistic local.

Desi nu se refera strict la populatia dintr-o anumita zona cu parc eolian, nu putem neglija efectul global si deosebit de important al reducerii emisiilor de CO2,SO2 si NOx prin producere de energie electrica utilizând forta vântului. Aceste reduceri sunt evaluate la: 670 Kg CO2/MWh, 2,4Kg SO2/ MWh si 2000Kg NOx/ MWh.

Fara sa se întrevada impact majore asupra mediului, în amplasamente din zone sensibile din punct de vedere ecologic (spre exemplu Rezervatia Naturala Delta Dunarii sau alte arii protejate), si lipsiti fiind de o experienta specifica nationala, consideram ca e necesar chiar de la momentul demararii proiectului sa se faca - sub egida Ministerului Mediului - investigatii specifice pentru aprecierea concreta a impactului de mediu. Concluziile unor astfel de studii vor crea o opinie corecta atât în rândul specialistilor români cât si al populatiei si vor fi utile întregii dezvoltari a energeticii vântului în România.

Desi pe plan mondial energetica vântului se afla într-un stadiu avansat de maturitate tehnologica, se poate aprecia ca în România ponderea energiei din surse eoliene în balanta energetica, pe termen scurt, se situeaza sub posibilitatile reale de valorificare economica, datorita pretului mare si dificultatilor administrative. Aceste motive au împiedicat pâna în prezent energiile regenerabile sa intre cu adevarat în competitie cu combustibilii fosili. Nu putem decât spera ca acest lucru se va schimba cât de curând .

18

Bibliografie selectiva

1.Bernow S. Biewald B, Singh D. Modelarea surselor de energie regenerabile: un studiu de caz asupra viabilitatii (energiei) eoliene. Prezentat la Conferinta nationala NARUC-DOE asupra energiei regenerabile., Savannah, Georgia, octombrie 1993

2.Boukhezzar B, Siguerdidjane H. Nonlinear control of variable speed wind turbines for power regulation. In: Proceedings of the 2005 IEEE conference on control applications, 2005, Toronto, Canada

3.Camblong H. Minimisation de l’impact des perturbations d’origine éoliennes dans la génération d’électricité par des aérogénérateurs á vitesse variable, 2004.

4.Câteva observatii asupra caracteristicilor fizico- chimice ale precipitatiilor colectate în puncte de observatie de pe raza judetului Bihor - Borota D. , Buzasiu Olimpia, Costea Monica, Analele Universitatii din Oradea, 1999, p.71-73

5.Fockens S. Metode numerice pentru analiza viabilitatii sistemelor de producere a energiei electrice. Lucrare de Dizertatie pentru Doctorat. Universitatea Utrecht, Iunie 1992.

6.Giebel G. Despre beneficiile generatiei de energie eoliana distribuite în Europa. Lucrare de Dizertatie pentru Doctorat. Universitatea Carl von Ossietzky, Oldenburg, 2000.

7.Grila nationala ESD. Impacutul generatiei de energie eoliana în Irlanda asupra operarii centralelor conventionale si implicatii economice; 2004.

8.Károly Tar, Cursul zilnic al puterii eoliene potentiale în diferite conditii meteorologice, Renewable Energy ,Volume 32, Issue 13, October 2007, Pages 2268-2290

9.Lucrari practice în meteorologie agricola si silvica - Maria Zapârtan, Olimpia Buzasiu, Editura Academic Pres, Cluj-Napoca,2003

10. M. Teodor, K.Bondor – Surse noi de energie, Editura Universitatii din Oradea, 2001

11. Milligan M. Factori relevanti pentru incorporarea centralelor energetice eoliene într-un mixt de generatii pe piata restructurata a energiei. IAEE Newsletter 2001; al doilea trimestru.

12. R. Billinton si R.N. Allan, Evaluarea viabilitatii sistemelor energetice, Pitman, Londra (1984).

13. R. Ghanadan and J.G. Koomey, Using energy scenarios to explore alternative energy pathways in California, Energy Policy 33 (2005) (9), pp. 1117–1142. Abstract | Full Text + Links | PDF (723 K) | View Record in Scopus | Cited By in Scopus

14. T. Muneer, M. Asif and S. Munawwar, Sustainable production of solar electricity with particular reference to the Indian economy, Renewable Sustainable Energy Rev 9 (2005) (5), pp. 444–473. Abstract | Full Text + Links | PDF (929 K) | View Record in Scopus | Cited By in Scopus

19

15. T. Muneer, M. Asif and S. Munawwar, Sustainable production of solar electricity with particular reference to the Indian economy, Renewable Sustainable Energy Rev 9 (2005) (5), pp. 444–473. Abstract | Full Text + Links | PDF (929 K) | View Record in Scopus | Cited By in Scopus

16. The impact of producing coagulant chimics upon the environment quality –The 4TH International Olimpia Mintas, Gabriela Vicas, I. Mintas, Oradea, 2006, proceedings, pag. 778

17. Voets P, D’haeseleer W. Belmans R. Kleinschalige aanwending van hernieuwbare bronnen în Vlaanderen en wetenschappelijke ondersteuning van beleid vooor rationeel energiegebruik (în olandeza). Raport EI/EDV/HERN-(REG)/16.00/FIN. K.U. Institutul Energiei din Leuven, Leuven, 2001.