© iS

tock

pho

to

Bunurile și serviciile ecosistemelor

Ecosistemele se afl ă la baza vieţii și a tuturor activităţilor umane. Bunurile și serviciile pe care le oferă acestea sunt vitale pentru menţinerea bunăstării, precum și pentru dezvoltarea socială și economică viitoare.

Între benefi ciile oferite de ecosisteme se afl ă hrana, apa, lemnul, purifi carea aerului, formarea solului și polenizarea.

Activităţile umane distrug însă biodiversitatea și afectează capacitatea ecosistemelor sănătoase de a produce această largă varietate de bunuri și servicii.

În trecut, societăţile nu ţineau adesea cont de importanţa ecosistemelor. Acestea erau considerate de cele mai multe ori proprietate publică, fi ind astfel subevaluate.

Oamenii de știinţă prevăd că o creștere a populaţiei lumii la 8 miliarde de locuitori până în 2030 ar putea duce la scăderi dramatice ale resurselor de hrană, apă și energie.

Dispariţia serviciilor ecosistemelor naturale va impune adoptarea unor alternative costisitoare. Investiţiile în capitalul natural vor aduce economii pe termen lung și sunt importante pentru bunăstarea și supravieţuirea noastră viitoare.

Este necesară asigurarea unui grad mai ridicat de conștientizare în rândul factorilor de decizie și a publicului larg în ceea ce privește valoarea economică a bunurilor și serviciilor ecosistemelor. Dacă nu acţionăm acum pentru a opri declinul, omenirea va plăti un preţ uriaș în viitor.

RO

Se

pte

mb

rie

20

09

Ecosisteme

Cât de complexe și de neașteptate sunt mecanismele de control și relaţiile dintre fi inţele organice nevoite să lupte împreună.

Charles Darwin, „Originea speciilor”

Populaţia de albine producătoare de miere este în scădere.Albinele sunt necesare pentru polenizarea mai multor tipuri de culturi agricole, iar dispariţia lor ar avea consecinţe economice grave.

SSeerrvviicciiuul de assiissteennţţăă

iSto

ckp

hoto

© iS

tock

pho

to

© iS

tock

pho

to

© iS

tock

pho

to

Faptul 1: Omenirea are nevoie de „bunurile și serviciile ecosistemelor”

Un „ecosistem” reprezintă o combinaţie complexă și dinamică între fl oră,

faună, microorganisme și mediul natural, care coexistă în mod unitar și

interdependent. „Biodiversitatea” cuprinde întreaga multitudine de ele-

mente vii care fac parte din aceste parteneriate.

Unele ecosisteme ne sunt familiare, în timp ce altele sunt mai exotice:

O pajiște este un ecosistem în care insectele polenizează fl orile și

ierburile. Vitele se hrănesc cu aceste plante, iar bălegarul, descom-

pus de organismele din sol, contribuie la hrănirea pământului în

care cresc plantele. Fiecare element al ciclului depinde de alte ele-

mente pentru a supravieţui.

Recifele de corali formează ecosisteme în care interacţionează

pești, formaţiuni de corali, roci și apa de mare. Aproximativ 500 de

milioane de oameni din întreaga lume utilizează recifele de corali

pentru activităţi turistice, de pescuit, de cultivare a perlelor și în alte

scopuri.

Ecosistemele Terrei oferă omenirii o varietate largă de benefi cii, cunoscute

ca „bunuri și servicii ale ecosistemelor”. Bunurile produse de ecosisteme

includ hrana (carne, pește, legume), apa, combustibilii și lemnul, în timp

ce serviciile sunt reprezentate de alimentarea cu apă și purifi carea aerului,

reciclarea naturală a deșeurilor, formarea solului, polenizarea și mecanis-

mele de reglare pe care natura, dacă nu se intervine asupra ei, le utilizează

pentru a controla condiţiile climatice și populaţiile de animale, de insecte

și de alte organisme.

Deoarece multe dintre aceste bunuri și servicii s-au afl at întotdeauna

la dispoziţia tuturor, în afara pieţelor și a preţurilor, valoarea lor reală pe

termen lung nu este inclusă în estimările economice ale societăţii.

Experţii au identifi cat patru tipuri diferite de servicii, toate fi ind vitale pen-

tru sănătatea și bunăstarea umană:

Serviciile de aprovizionare furnizează bunurile înseși, cum ar fi

hrana, apa, lemnul și fi brele.

Serviciile de reglare controlează clima și precipitaţiile pluviale, apa

(de exemplu inundaţiile), deșeurile și răspândirea bolilor.

Serviciile culturale se referă la frumuseţea, inspiraţia și

recreerea care contribuie la bunăstarea noastră spirituală.

Serviciile de asistenţă includ formarea solului, fotosin-

teza și ciclul substanţelor nutritive, afl ate la baza creșterii

și a producţiei.

Deoarece unele servicii importante ar putea fi încă neidenti-

fi cate, este necesar să avem o abordare prudentă faţă de

conservarea capitalului nostru natural.

Faptul 2: Pierderea biodiversităţii distruge funcţiile ecosistemelor

Biodiversitatea, esenţială pentru supravieţuirea ecosistemului, este

ameninţată, iar o mare parte a acesteia a dispărut deja. Modifi carea

destinaţiei terenurilor, inclusiv intensifi carea agriculturii și urbanizarea,

supraexploatarea, poluarea, schimbările climatice și speciile noi care care

concurează cu fl ora și fauna indigene contribuie, în ansamblu, la distruge-

rea ecosistemelor naturale. După dispariţie, refacerea lor este costisitoare

sau, de cele mai mult ori, imposibilă.

Studii recente arată că:

11% din zonele naturale existente în anul 2000 pe glob ar putea

dispărea până în 2050;

Aproape 40 % din terenurile agricole actuale riscă să fi e alocate

agriculturii intensive;

60 % din recifele de corali ar putea dispărea până în 2030;

În Europa, până la 80 % din tipurile de habitate protejate sunt

ameninţate;

Activităţile umane au contribuit la multiplicarea de 50-1 000 de ori a

dispariţiei speciilor în ultimii 100 de ani.

Populaţia săracă, în special cea din ţările în curs de dezvoltare, este cea mai

expusă riscurilor aferente pierderii biodiversităţii, deoarece aceasta depind

adesea în mod direct de bunurile și serviciile ecosistemelor.

Este evident că risipim capitalul natural al Terrei într-un ritm prea rapid.

Conservarea ecosistemelor este o datorie etică, precum și o necesitate

practică, atât pentru generaţia noastră, cât și pentru cele viitoare. Omeni-

rea trebuie să înţeleagă că nu reprezintă decât un episod din fi lmul vieţii

și că nu poate continua să exploateze planeta fără a plăti preţul cuvenit.

Faptul 3: Dacă nu acţionăm, vom plăti scump

Evaluarea bunurilor și serviciilor ecosistemelor în termeni fi nanciari este

o provocare uriașă. Estimările anterioare au atins sume de ordinul a tri-

lioane de euro pe an. În cadrul unei reuni-

uni la Potsdam, Germania, în martie 2007,

miniștrii mediului ai marilor puteri econo-

mice mondiale au convenit să lanseze un

studiu global privind benefi ciile economice

ale diversităţii biologice care să compare

costurile dispariţiei ecosistemelor cu cele

ale măsurilor de conservare efi ciente.

Alimentarea cu apă curată este esenţială pentru sănătatea și supravieţuirea umană.

Natura joacă un rol vital în menţinerea bunăstării spirituale a oamenilor.

Turiștii și amatorii de camping se bucură de frumuseţea ecosistemelor naturale.

SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeerrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvviiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiicccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccciiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuulllllllllllllllllllllllllllllllllll cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuullllllllllllllllllllllllllllllllltttttttttttttttttttttttttttttttttttttuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuurrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrraaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaalllllllllllllllllllllllll

Serviciiiillllleeee dddeee aaappprroovviiiizzziiiooonnnareșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii ddddddddddddddddddddddddddddddddddddddeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee rrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrreegggllaaarrrrreeeee

SSSSSSSSSSSSSSeeeeeeeeeeeeeerrrrrrrrrrrvvvvvvviiiiiiiiicccccccccccccciiiiiiiiiiiiiiiiuuuuuuuuuuuuuuuullllllllllllllllllll ccccccccccccccccuuuuuuuulllllllttttttttttttuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuurrrrrrrrraaaaaaaaallllll

© iS

tock

pho

to©

iSto

ckp

hoto

© iS

tock

pho

to©

iSto

ckp

hoto

Studiul rezultat – Economia ecosistemelor și a biodiversităţii (The

Economics of Ecosystems and Biodiversity – TEEB) – reprezintă o

iniţiativă a Comisiei Europene și a Germaniei, la care s-au adăugat o

serie de alţi parteneri. Prima sa publicare, raportul intermediar TEEB

din luna mai 2008, a încercat pentru întâia oară să facă o estimare

globală, evaluând pierderea anuală de servicii ale ecosistemelor la

50 de miliarde EUR. Raportul estimează că, în absenţa unor măsuri,

doar dispariţia biodiversităţii terestre ar putea costa 7 % din PIB

până în 2050, iar pierderea serviciilor ecosistemului marin poate spori

considerabil această sumă. Raportul conţinea recomandări precum încetarea

subvenţiilor dăunătoare mediului și crearea de „pieţe” pentru serviciile

ecosistemelor.

A doua fază a TEEB (2008-2010) va propune un cadru detaliat de evaluare

economică a serviciilor ecosistemelor, prin care valoarea acestora să fi e luată

în considerare la toate nivelurile relevante ale procesului decizional. De

asemenea, se estimează că aceasta își va aduce contribuţia la atinge-

rea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului stabilite de Organizaţia

Naţiunilor Unite.

Faptul 4: UE ia măsuriPlanul de acţiune comunitar pentru biodiversitate (2006) prezintă

măsurile necesare pentru stoparea dispariţiei biodiversităţii până în

2010. Evaluarea intermediară a acestui plan (2008) a demonstrat difi cul-

tatea îndeplinirii acestui obiectiv. Toţi partenerii trebuie să își intensifi ce și să

își menţină eforturile chiar și după 2010.

Pe plan internaţional, UE promovează o mai bună guvernanţă și consolidează

normele privind protecţia ecosistemelor. UE este una dintre cele 191 de părţi

la Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Diversitate Biologică

(CDB). Între iniţiativele recente ale CDB se numără adoptarea de standarde

prin care să se garanteze sustenabilitatea producţiei de biocombustibil,

adoptarea de criterii privind zonele marine protejate, precum și includerea

problemei biodiversităţii în negocierile privind schimbările climatice.

UE alocă milioane de euro pentru asistenţă externă în domeniul conservării

biodiversităţii. În plus, UE abordează această problemă în cadrul negocie-

rilor comerciale, prin evaluări ale impactului asupra sustenabilităţii. Unul

dintre principalele obiective internaţionale este reprezentat de partajarea

benefi ciilor resurselor genetice – un produs important al ecosistemelor –

într-o manieră corectă și echitabilă.

Faptul 5: Reţeaua Natura 2000 protejează ecosistemele

Natura 2000 reprezintă piatra de temelie a politicii UE în domeniul biodiversităţii.

Este o reţea formată din peste 25 000 de situri de conservare pe întreg teritoriul

comunitar care oferă avantaje socioeconomice considerabile. Acestea includ

benefi cii directe de pe urma activităţilor turistice și recreaţionale, dar și bunuri

și servicii ale ecosistemelor cum ar fi controlul inundaţiilor, depoluarea apei,

polenizarea și reciclarea substanţelor nutritive.

În 2007-2008, Comisia a început să adopte măsuri de ameliorare a proceduri-

lor de estimare a costurilor și să dezvolte metode mai efi ciente de evaluare

a benefi ciilor socioeconomice aferente reţelei și siturilor individuale.

Faptul 6: Avem nevoie de un cadru care să pună în valoare bunurile și serviciile ecosistemelor

Dacă ecosistemele naturale nu sunt protejate, bunurile și serviciile pe care le

oferă acestea vor deveni tot mai rare și mai căutate. De exemplu, în prezent,

valoarea apei pe care o plătim este rareori cea reală, dar această situaţie ar

putea să nu continue la nesfârșit. În mai 2008, o secetă prelungită a forţat

orașul Barcelona să importe apă din alte zone ale Spaniei, la un cost estimat la

22 de milioane EUR pe lună.

Animalele, cum ar fi ovinele, nu sunt doar o sursă de hrană. Timp de secole, oamenii au avut nevoie de ele pentru îmbrăcăminte și transport, dar și pentru a le ţine companie.

Lemnul este folosit pentru construcţii, încălzire și ridicarea de adăposturi. În plus, pădurile absorb CO

2 dăunător.

Inspiraţia artistică constituie unul dintre „serviciile culturale” oferite de ecosisteme. În unele dintre cele mai frumoase tablouri ale sale, Van Gogh a pictat fl oarea-soarelui.

Culturile și plantele sunt surse de alimente de bază precum pâinea, orezul sau pastele, precum și de fructe și legume care alcătuiesc o dietă sănătoasă.

SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeerrrrrrrrrrrrrrrrrrrvvvvvvvvvvviiiiiiiiiiiiiiiiiiiicccccccccccccccccccccccccccciiiiiiiiiiiiiiuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuullllllllllllllllllll ddddddddddddddddddddddddddeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaappppppppprrrrrrrrrrrrrrrrrrooooooooooooovvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvviiiiiiizzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzziiiiiiiiioooooooooooooooooonnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaarrrrrrrrrrrreeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee

SSSSSSSSSSSSSSSSeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeerrrrrrrrrrrrrrvvvvvvvvvvvvvvvvvvvviiiiiiicccccccccccciiiiiiiiiiiiiiiiiiuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuulllllllllllllllllllllllll dddddddddddddddddddddddddddeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaappppppppppppppppppppppppppprrrrrrrrrrrrrrrrrrroooooooooooooooooooooooooooooooooooooovvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvviiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiizzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzziiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooonnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaarrrrrrrrrrrrrrrrrrreeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee

Servvvvviiiiiiiccccccccccccccciiiiiiiiiiiiiiiiuuuul dee apppppppprrovvvviiiiiiizzzzzzzzzzziiiiiiiiiiiioooooooooooooooooooooonnnnnnnnnnnnnared

SServviciul cuullltttuuuurrraaaallll

© iS

tock

pho

to©

iSto

ckp

hoto

Pentru mai multe informaţii:Pagina TEEB de pe site-ul web al DG Mediu:

http://ec.europa.eu/environment/nature/biodiversity/economics/index_en.htm

Raportul privind Evaluarea Ecosistemelor Mileniului:

http://www.millenniumassessment.org/documents/document.356.aspx.pdf

Evaluarea intermediară a implementării Planului de acţiune comunitar pentru biodiversitate,

anexa 3:

http://ec.europa.eu/environment/nature/biodiversity/comm2006/pdf/consolidated_profi le.pdf

EEA Briefi ng: Ecosystems services – accounting for what matters:http://www.eea.europa.eu/publications/briefi ng_2008_2

Fișă de informaţii GreenFacts:

http://www.greenfacts.org/en/ecosystems/

Grasping the climate crisis – A provocation from the Tällberg Foundation, Sweden:www.tallbergfoundation.org

Ecosystem services and biodiversity in Europe, by European Academies Science Advisory Council (EASAC):www.easac.eu

Evaluarea EcosistemelorMileniuluiEvaluarea ecosistemelor reprezintă o metodă de estimare a multitudinii de aspecte diferite ale sănătăţii ecosistemelor, dar și a furnizării bunurilor și serviciilor ecosistemelor.

În 2000, Organizaţia Naţiunilor Unite a lansat o iniţiativă globală privind Evaluarea Ecosistemelor Mileniului (MEA). Raportul MEA, fi nalizat în 2005, a constatat că două treimi dintre serviciile ecosistemelor Terrei sunt în declin sau sunt ameninţate. În cadrul iniţiativei globale privind continuarea MEA, UE și-a asumat angajamentul de a efectua o evaluare la nivel subglobal pentru regiunea europeană. O nouă evaluare globală urmează să fi e realizată în 2015.

KH-7

8-09

-554

-RO

-D

Agenţia Europeană de Mediu (AEM) a subliniat necesitatea adoptării unor tehnici

contabile pentru ecosisteme pentru a analiza relaţia dintre sectoarele economice și

dependenţa și impactul acestora asupra bunurilor și serviciilor ecosistemelor. În cele

din urmă, aceste date vor trebui utilizate în cadrul proceselor de elaborare a poli-

ticilor și de gestionare la nivel local a resurselor naturale. Conform calculelor AEM,

valoarea globală a serviciilor generale din zonele umede – cum ar fi purifi carea apei

și absorbţia carbonului – s-ar putea ridica la aproximativ 2,5 miliarde EUR pe an.

În mai multe ţări ale lumii sunt în curs de elaborare programe de plată pentru servicii

ale ecosistemelor. Acestea sunt esenţiale pentru recompensarea adecvată a proprie-

tarilor de terenuri care protejează serviciile ecosistemelor valoroase pentru societate.

Faptul 7: Înţelegerea importanţei ecosistemelor sănătoase este în continuă creștere

Evoluţiile recente la nivelul UE demonstrează că factorii de decizie politică își modi-

fi că perspectiva și integrează sănătatea ecosistemului în unele dintre politicile sec-

toriale. De exemplu:

Directiva UE privind pesticidele este în curs de revizuire pentru a oferi un grad

mai înalt de protecţie anumitor specii, cum ar fi albinele.

Politica de dezvoltare rurală a UE pentru perioada 2007-2013 prevede acorda-

rea de asistenţă agricultorilor care își asumă angajamente de mediu.

Prin reforma politicii agricole comune se urmărește consolidarea protecţiei

peisajului și recompensarea agricultorilor care merg dincolo de meto-

dele tradiţionale și plantează tufi șuri, construiesc iazuri sau lasă câmpurile

necultivate.

Avem nevoie de mai multe informaţii exacte pentru a înţelege mai bine legăturile

dintre biodiversitate, ecosisteme și bunăstarea umană. Propunerea privind un meca-

nism politico-știinţifi c internaţional urmărește să consolideze evaluarea și consi-

lierea știinţifi că independentă a factorilor de decizie de la nivel global în ceea ce

privește biodiversitatea și serviciile ecosistemelor. Totodată, în spaţiul european de

cercetare, UE și statele membre trebuie să se asigure că fi nanţarea cercetării susţine

în mod efi cace politica privind biodiversitatea.

Fotosinteza plantelor captează carbonul și eliberează aerul pe care îl respirăm

Peste 50 % din medicamentele eliberate cu reţetă au la bază substanţe produse în mod natural de specii de vegetale

Imp

rim

at

pe

hâ

rtie

re

cicl

ată

că

reia

i-a

fo

st a

cord

ată

eti

che

ta e

colo

gic

ă U

E p

en

tru

hâ

rtie

gra

fi că

(w

ww

.eco

lab

el.e

u)

© Uniunea Europeană, 2010

Reproducerea textului este autorizată

cu condiţia menţionării sursei

SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSeeeeeeeeeeeeeeeeeeerrrrrrrrrvvvviiciuuulllddee aaaaaaaappprrrrrrrrrrrrrroooooooooooooooooooooooovvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvviiiiiiiiiiiiiiiiizzzzziiiioooonnaarrrrrreeeeeeee

SSSSSSSSSSSSSSeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeerrrrrrrrrrrrrvvvvvvvvvvvvvvvviiiiiiicccccciiiiiiiiiuuuuuuuuuuulllllllllll ddddddddddeeeeeeee aaaassssssssssssssssssiiiiiiiiiiiiiissssssssttttttttteeeeeeeeeeeeeeeeeennnnnnnnnnnnnnnnnnţţţţţţţţţţţăăăăăăăăăăăăăăă