CAII

2Norik Muránsky

3

4

CAZAREA CAILORTermenul de sistem de cazare pentru cai implică toţi

factorii de mediu înconjurător care au un impact asupracalităţii vieţii cailor (mişcare, odihnă, consumul hranei,contactul social cu conspecificii, manipularea de cătreom etc). Acest termen implică spaţiile disponibile, tipulde pardoseală, aşternutul, construcţia ieslei, adăpători,condiţii de microclimat (temperatură, umiditate,calitatea aerului, lumina, zgomotul etc.)

Principii esenţaile pentru adăposturi:

1) O temperatură relativ uniformă, eliminarea extremelor,

2) Mişcarea generoasă a aerului, fără curenţi de aer,

3) Pardoseală solidă şi uscată

4) Drenare bună

5) Iluminare adecvată, atât naturală cât şi artificială

6) Bună amplasare a ieslei şi adăpătorilor

Grajdurile de cai nu trebuie să fie amplasate

-În apropierea surselor de praf (fânare, drumuri prăfuite)

-Pe digurile râurilor sau a lacurilor

Mişcarea zilnică este crucială pentru sănătatea fizică şi psihică, precum şi pentru bunăstarea cailor

6

Construcţia şi exploatarea adăpostului poate avea efect direct asupra stării de

sănătate a acailor

TIPURI DE ADĂPOSTURI:

Există trei tipuri de bază de adăposturi:

1) Standuri

2) Boxe

3) Adăposturi cu cazare liberă

Barierele parţiale dintre standuri şi boxe permit cailor să aleagă între contactul vizual sau intimitate

MATERIALE

- Izolare bună

- Vopsirea suprafeţelor rugoase pentru a preveni dezvoltarea patogenilor şi a asigura cutrăţare uşoară (dezinfecţie)

7

CAZAREA ÎN STANDURI – caii de muncă şi de

călărie, legaţi

Unul sau două rânduri

Lungimea: 3 - 3.5 m

Lăţimea: 1.8 – 2.2 m

O cantitate mică de aşternut, evacuată zilnic, pantă 1.5%,

Rigolă adâncă de 3 – 5 cm cu panta spre fosa septică

8

CAZAREA ÎN BOXE

Caii de călărie, caii de curse, iepele mame, armăsarii pepinieri

Suprafaţa minimă în m2

Iepe mamă 16 - 20

Armăsari 16

Caii de călărie şi de curse 12

Rasele mici 6 - 9

Ponei 4

Înălţime: min. 3.8 m

În partea superioară este confecţionată din bare verticale de oţel

9

ADĂPOSTURI CU CAZARE LIBERĂ

Iepe cu mânji, tineret cabalin

Suprafaţă minimă în m2

1 an 5 - 6

2 ani 7 - 8

3 ani sau peste 9 - 10

Iepe cu mânji 11 – 12

Înălţimea: 5 m

Hrănitori portabile

Aşternut adânc (3 luni)

10

FERESTRELE

Cu faţa spre nord sau sud

1.8 – 2 m deasupra nivelului pardoselii

FURAJAREA

Caii trebuie să consume hrana în condiţii normale

Ieslea: rezistentă la acid, uşor de curăţat

Dimensiuni în m :

Rase mari Rase mici Ponei

Înălţime 0.8 (0.65-1.1) 0.7 0.4

Lăţime 0.65 0.4 0.4

Adâncime 0.4 0.4 0.3

Lungime 0.6 0.5 0.4

Depozitarea concentratelor şi a furajelor voluminoase – spaţiu pe cap:

200-250 m3/adult 100-150 m3/mânz

11

ALEILE

Min. 2.5 m – la cazarea pe un rând

Min. 3.6 m – la cazarea pe două rânduri

Pardoseala – elastică, uscată, nealunecoasă, neabsorbantă

UŞILE

Fără colţuri sau piese ascuţite

Pentru maui puţin de 15 cai: 1 uşă Înălţime: 2.6 – 3 m

15 – 30 cai: 2 uşi Lăţime: 2.5 – 3 m

Peste 30: 3 uşi Adăposturi libere – uşi duble de 3x4 m

APĂ: 24 – 40 litri

CAMERA HARNAŞAMENTELOR

Şei, căpestre, echipament de pansaj

CURĂŢARE ŞI SPĂLARE: 14 m2/adăpost

12

Ventilaţia

Conatminanţi aeropurtaţi: nori de spori de fungi şi actinomycete, aerosoli de bacterii şi viruşi, gaze nocive (NH3), materiale din plante, acarieni de praf şi metaboliţii lor

Ei pot să:

- producă infecţii

- fie alergeni (COPD – spori de mucegai, Aspergillus fumigatus, Faenia rectivirgula)

- se comporte ca iritanţi primari

- „blocheze“ mecanismele de apărare a aparatului respirator

Fiecare respiraţie – volum de aproximativ 5 litri

Caii crescuţi în mediu cu praf – mai predispuşi la infecţii

Bariera finală de apărare în alveole – macrofagele -supraîncărcate

13

CÂT DE MULTĂ VENTILAŢIE?

Ventilaţia naturală este exprimată adesea în “schimburi de aer pe oră” (ACH)

Recomandat: 4-8 ACH(Casele moderne: ½ ACH)

Ventilaţia mecanică nu este necesară de obicei în adăposturile de cabaline

Unele probleme de bunăstare care apar zi de zi inlcud:- folosirea timpurie la curse (mai puţin de doi ani), - folosirea medicamentelor şi a echipamentului de sporire a performanţei (biciuşti, pinteni şi şocuri electrice), - cursele de sărituri, - lipsa de condiţie sau antrenament impropriu pentru cursele de anduranţă,- în general supraproducţia cailor, eliminarea cailor – sisteme neadecvate, inumane de eliminarea a cailor nedoriţi, - legarea cailor de hobby, neaplicarea principiilor de creştere a cailor.

Alte probleme de bunăstare a cailor pot fi atribuite plictiselii sau a exerciţiului insuficient.Acestea duc frecvent la stereotipii, în special orale şi locomotorii, care pot determina probleme de sănătate.

15

STEREOTIPIILEComportamentul stereotipic este caracterizat prin repetiţie, invarianţă şi aparentă nefuncţionalitate

Stereotipiile sunt contagioase

Ele sunt cauzate de

- Contact insuficient cu alţi cai

- Vizual: stimuli insuficienţi

- Alte materiale de aşternut decât paiele

- Furajarea cu concentrate

16

- Rumegarea (lemn – creşterea fibrei)

- Muşcarea ieslei (concentrate)

- Mersul în boxă

- Legănarea

- Suptul în vânt (etiologie neurochimică)

- Lovirea cu copita

- Lovirea uşii (membrele anterioare), lovirea boxei (membrele posterioare)

- Capul: legănare, rotire, scuturare, mişcare de sus în jos, întindere (mişcare cu urechile ciulite)

- Lovitură cu coada

- Sugerea buzelor

CARACTERISTICILE COMPORTAMENTULUI STEREOTIPIC AL CAILOR

Caii exploataţi pentru carneBunăstarea cailor crescuţi pentru carne a ridicat cele mai mari îngrijorări din partea populaţiei pentru această specie. Există probleme de bunăstare în timpul creşterii şi îngrăşării cailor, cum ar fi cazarea în condiţii proaste, lipsa mişcării libere, manipulare necorespunzătoare, asistenţă veterinară insuficientă, curăţarea şi ajustarea copitelor neregulată şi altele.

18

TRANSPORTUL

Un capitol special îl reprezintă problemele de bunăstare în timpul transportului la abatoare şi în sălile de aşteptare înaintea sacrificării.

Mii de cai sunt transportaţi la abator pe glob, uneori pe distanţe foarte lungi. De preferat pentru transport sunt animalele tinere până la vârsta de 18 luni.

Problemele obişnuite includ supraaglomerarea în vehicule, agresiunea faţă între cai, construcţia necorespunzătoare a vehiculului, durata prelungită a transportului, manipulare, adăpare şi inspecţie veterinară neadecvate.

19

Regulamentul Consiliului EC No. 1/2005

Bunăstarea animalelor în timpul transportului

Caii (cu excepţia cailor înregistraţi) nu trebuie să fie transportaţi o durată mai mare de 8 ore dacă vehiculele care îi transportă nu îndeplinesc cerinţele suplimentare.

Caii pot fi transportaţi pentru o durată maximă de 24 de ore. În timpul transportului ei trebuie nsă primească lichide şi dacă este necesar să fie furajaţi la fiecare 8 ore.

După aceea caii trebuie descărcaţi, furajaţi şi adăpaţi şi lăsaţi să se odihnească 24 ore într-un punct de control aprobat de UE.

În UE, bunăstarea animalelor în timpul transportului este acoperită

de Reglementarea Consiliului Europei