BULET INUL MONUMENTELOR ISIDRJ[CJB

anul X L nr. 3 1971

www.patrimoniu.ro

r 1 L J

BULETINUL MONUMENTELOR ISTORICE C O M I T E T U L D E S T A T P E N T R U C U L T U R Ă Ş I A R T Ă

www.patrimoniu.ro

Nr. 3 • 1971

------------------------- ANULXL -------------------------

• C U PRI N S U L • SO M MAIRE • CO N TE N TS • Prof. GRIGORE IONESCU - N i colae Iorga, i storic a l a rtei româneşti (3)

MAR!IA ·ANA MUSICESCU

N ICOLAE CONSTANT,I N ESCU

GH. 1 . CANTACUZI NO

GABR I EL ŞTREMPEL

H. NUBAR

GH-:- POENARU BORDEA

ANDREd ARICESCU

VAS I LE DRAGUŢ

Arh. ŞTEFAN BALŞ şi Arh. RODICA

MANCIULESCU

GH. 1 . CANTACUZINO

Arh . ŞTEFAN BALŞ

- Bizanţu l ş i a rta ţări lor ramâne Î n sec. al XIV- l ea ş i pr ima j umătate a sec. XV (5) .

- Curtea domnească d i n Argeş, probleme de geneză ş i evo luţ ie ( 1 4) .

- Elemente d e ca rocter bizant ino-ba lcan ic in fort if icaţi i l e medieva le d i n Ţara Româ­nească (24) .

- Min iaturi s i o rnamente În manuscr ise g re­ceşti a le

'B ib l iotec i i Academie i R . S . Ro­

mân ia (32) .

- U n " ex voto " a l zeitei Hecate la Sucida-va (48) .

'

- Monede biza nti ne de bronz d in sec. V-V I I În Dobrogea (51 ) .

- Despre n umele aşeză r i i ant ice d e l a Slava Rusă (58) .

- Pictu r i le biseri c i i d i n Sintă Măr ie Orlea -cel ma i vechi ansamb lu m u ra l d i n ţa ra noastră (61 ) .

- Un t ip neobişnu i t de pr idvor in arh i tec­tu ra veche d i n Mu ntenia (75) .

- Vechea mănăst i re o Moldoviţei Î n l u m ina cercetă r i lor a rheolog ice (79) .

- Cîteva da�e noi despre mănăst i rea Mol­doviţa (85) .

ALEXAN DRU EFREMOV - Probleme a l e cr ista l iză r i i sti l u l u i i n p ic­tura de icoane i n sec. XVI ş i o " nouă " i coană d i n epoca l u i Neagoe Ba sa.ra b (87)

CORNELIA PI LLAT

VASILE DRAGUŢ

- Ansamb lu ri l e de pictu ră de la mă năst i rea PIătă reşti şi biserica d i n Dobren i (95) .

N. Stoi cescu, Bibliografia 10caiităţilor şi a monumentelor feudale din România, 1, Ţ ara Românească, 1 970 ( 1 1 1 ) .

• Prof. G RTGORE IONESCU N i'co lae , Iorga , h i stor ie.n de ,I 'a'r t rou ­

ma i n (3) .

MARIA ANA MUSICESCU - Byzance et I 'art ,des pays d a n s l e XIV-e siecle et la mo i tie du XV-e s iec le (5) .

roum a i ns premiere

N ICOLAE CONSTANT,INESCU - La cour pr inc iere de Cu rtea de Argeş -p'rO>b leme,s de geollese et d 'evol ut ion ( 1 4) .

G H . 1 . CANTACUZINO

GABR I EL ŞTREMPEL

H. NUBAR

GH. POENARU BORDEA

ANDREI ARKESCU

VASILE DRAGUŢ

COLECTIVUL REDACŢIONAL :

Elements de ca racter,e byzant ino-ba,l ­ka,n ique dans les fortifi!cat ions medie­va les de la Val,a·ch ie (24) .

M i niatu res et ornements dans des ma­nusc ri,ts gr,ecs de la B ib l ietheque de l 'Academie de la Repub l ique Socia­Hste de Rou man ie (32) .

Un "ex voto" de la deesse Hecate CI Su>C i,dava (48) .

Monnaies byzant ines en bronz,e des V-eme-VI I -eme siecles en DobrolJ,dja (51 ) .

S u r l e n o m d u s i te antique de S lova Rusă (58) .

- Les peintures de I 'eg l i se Sintă Măr ie Or l,ea - le pl us anc.i en ensemble m u ra l de notre pays (61 ) .

A rch . ŞTEFAN BALŞ e t a rch. RODICA MANCIULESCU

GH. 1 . CANTACUZINO

Arch. ŞTEFAN BALŞ

ALEXAN DRU EFREMOV

CORNEL IA P ILLAT

VASILE DRĂGUŢ

Prof. GR IGORE IONESCU

MARIA ' ANA MUSICESCU

Un type inu,site d'exona rthex dans 'I 'onc ienne a rch itecture de · Ia Valachie (75) .

L',ancien monaste're de Moldovita dans la l u m ie re des ,recherches a �cheolo­gliques (79) .

Quelques nouvel , les dates c·oncernont 'l e monastere de Mo,ldoviţa (85) .

Probllemes de la cr ista l I isat ion du style dans la pe i nture des i cones du XVI -e siecle et u n e '''nouve,l I e '' Icone de I ' e,poque de Neag oe Baosalrab (87) .

Les emembles de pei nture du mo­nastere de P,I ătă.reşti et de feg l ise de Dobreni (95) .

N. Stoi'cescu, La bibliographie des localites et monuments /eodaux de la Roumanie, 1, La Valachie, 1 970 (1 1 1 ) .

• Nica,lae Iorga, H istoria n of Roman, ian Ant (3) .

- Byza,nce and the Art of Romanian Couonbries i,n the X'iVth Centu ry and 'i n the Fi,rst HaH of the XV,th Cenltu,ry (5).

N ICOLAE CONSTANTINESCU - The _

P!:incely Cou rt ,in Argeş. P.rob lems ,of Its Genes is and Evolut ion ( 1 4) .

GH. 1 . CANTACUZ INO

GABRIEL ŞTREM PEL

H. NUBAR GH. POENARU BORDEA

ANDRE I ARKESCU

VASI LE DRAGUŢ

Arch. ŞTEFAN BALŞ and A rc h . RODICA MĂNCIULESCU

GH. 1 . CANTACUZINO

Arch . ŞTEFAN BALŞ

ALEXANDRU EFREMOV

CORN ELIA P I LlAT

VASI LE DRĂGUŢ

EI·ements of Byzanti. ne - Balkan Cha­rac·ter in the Med ieva l Fontif icat ions i n Wa l loch i'a (24) .

M i n iatu'res and Ornaments i n Some G reek Man uS'c.ri,pts i n the Libra ry of the Academy of the Soc ia l i st Repub l i c o f Roman ia (32) .

A Hewte's " Ex Voto" a t Sucidava (48 ) . Byzant ine Bronz Coi n s from Vth - Vl lth Centu nie's i n Dobrudja (51 ) .

T h e N a m e o f t h e Antique Sett lement f rom Slava Rusă (58) .

The Pa inti ngs of the Church f.rom SintCi Măr ie Or.lea - the Oldest M u ra l En­semble i n O u r Country (61 ) .

A n Unusua l Type of Porch in the Old AnohitectU're i n WaHachi,a (75 ) .

The Old Moldoviţa Monastery i n the L ight of the Archaelog ica l Resea,rches (79) .

Some New Data on the Moldovita Monastery (85) .

.

- Rrohlems af the Crysta l l i sation of the Sty le in the kon Pa i nt i ng i n the XVlth Cen,(ury and a "New" Icon from N eagoe Bma rab's T ime (87) .

The M u ra l Ensembles from the PIătă­reşt i Monastery and the Churc h of Dobreni (95) .

N . St'oicescu, The Bibliography of the Medieval Places and Monuments in Romania, " Wal/achia, 1970 ( 1 1 1 ) .

Rodica BĂNĂŢEANU (secreta r d e redacţie) , Valentiolla BUŞ ILA, M i rcea D U MITRESCU, Olga MARCULESCU, Tereza S I N I GALlA, Marga reta Ş IPOŞ.

Redactia : Calea Victoriei nr. 1 20, Bucureşti, sectorul 1 , telefon 1 3.98.1 7. Administraţia : Str . Brezoianu nr. 23-25, telefon 1 4.67.99. Costul unui abonament anual este de 1 40 lei . Abonamentele se fac la redacţie sau la administraţie.

I lei 35 1 1 40880 I

www.patrimoniu.ro

UN TIP NEOBIŞNUIT DE PRIDVOR 'iN ARHITECTURA VECHE DIN MUNTEN IA

Arh . ŞTEFAN BALŞ Arh . RODICA MĂNCI U LESCU

Pri ntre ob iective le Înscr ise Î n progra m u l de resta u ră ri a l D i recţ ie i Monu mentelor I storice, f ig u ra d e m u l tă vreme b i se­rica Sf. Vi ner i d i n Tîrgov işte. Cu toată Î nfăţ i şarea ei a pa rent l i ps i tă de va loare, cu o a rh itectu ră defo rmată pr in adaosu­ri le sufer i te ş i fără vreo p i san ie ca re să - i ateste vech i mea, ea lăsa totuş i să se Întrevadă că făcea pa rte d i n a cea categ orie de monu mente ca re, la fe l ca cenuşă reasa d i n poveste, putea să - ş i redobÎndea scă fru m useţea a scu nsă .

I n 1 940, descoper i rea u n u i a ncad ra ment de porta l Î n ­castrat În z idă r ie p u rt înd o i n scri pţ ie s l avonă cu data de 1 5 1 7 ' i -a co nfer i t un cert if icat de vec h i me. Î n 1 96 1 u n son ­daj pa rţ ia l a scos la i vea lă u n cur ios frag ment de a ncadra­ment de factu ră g ot ică precu m ş i cîteva d i scur i smă lţu i te ş i colo rate, de fe l u l ce lor de la b i serica d i n Cotmea na , atr i ­bu i tă veacu l u i a l X IV- lea2.

I n te resu l stî rn i t de aceste descoperi ri a contr i bu i t l a g răb i rea i ntrod uceri i Î n p lan a resta u ră ri i .

Î ncă d e l a pr i me le cercetă ri d i n 1 967, care a u stat l a baza Întocm i r i i p ro iectu l u i , a fost confi rm ată prezenţa u n u i monu ment datat d i n veacu l a l XV- lea3 ieş i t d i n com u n ş i neÎnca d rat În t i po log ia cu noscută, caracter izat pri ntr-o Î m ­părţ i re a faţade lor pri n f i r ide cu a rcele sub l i n iate d e u n ş i r d e d i scu ri smă lţu i te ş i d i ve rs co lora te ş i , m a i a les , pri n ­tr- un pr idvor c u mar i a rcade pe cele trei l a tu ri exterioare, u lter ior a stupat ş i ascuns Î n g ros i mea z idărie i . Deasu pra sa, ma i putea fi bă n u ită exi stenţa u n u i tu rn , j udecînd d u pă g ros i mea exagerată a z i d u r i l o r de fu ndaţ ie a le acest u i pr idvor faţă de ce le la l te z i d u ri , con statată pri n să pătur i le a rheolog ice executate.

Î n lă tu ra rea pri dvoru l u i nou adăugat În 1 850 ş i deca pa­rea tencu ie l i l o r l a pereţi i fostu l u i pr idvor ră mas Îng lobat În spaţi u l pronaos u l u i pr i n desf i i nţarea perete l u i despă rţ itor , au scos În ev idenţă vec h i l e a rcade ş i au a rătat succes i u nea de etape pr i n ca re s -a u rmăr i t m icşora rea g o l u ri l o r i n iţ ia le .

Atît la a rcada d in faţada i ntră r i i , s i n g u ra u nde se ma i păstra u i n ta cte a rc u l ş i d i scu r i le smă lţu i te .a le a rh ivo lte i , cît �j În faţade le l atera le u nde a rcele a pa r vă d it refăcute d u pă un traseu g roso lan ce n u ma i res pectă sem i cerc u l ş i s înt l i ps i te de orna mentaţ ia cera m ică , s-a constatat În scr ierea u n u i al do i lea a rc concentr ic cu p ri m u l , de aceeaş i g ro ­s ime ş i cu că ră m i z i i dent ice, spr i j i n i te pe p icioa re de z i dă ­r i e . A l i p i te z idă r ie i s pa leţ i l o r or ig i n a l i ş i c u ta l pa fu n daţ ie i ne legată , l a o ad înc ime mai m ică decît fundaţ ia z i d u ri lor vech i , aceste a rcur i s înt i n d iscu ta b i l adăogate ma i tîrz i u , des i g u r În scopu l u ne i con so l i dă ri . Î ntr-o fază u rmătoa re , g ol u ri l e a stfe l m icşo rate a u fost d in nou red use pr in pereţi de z idă r ie , retra ş i faţă de g ros i mea a rcelor , stră punş i cu u şă pe la tur i le vest şi nord ş i cu o fereastră pe la tura d i n ­s pre s u d .

D ă rî m a rea zonei s u praÎ nă l ţate c u 1 m , tot În 1 850, l a pa rtea su perioară a pereţi lor, a d a t pri lej u l determ ină r i i formelor vech i i corn i şe cu trei rî n d u ri de z i mţ i de că ră m idă Îng ustă, pr i n desco peri rea cozi lor acestora ră mase În cu ­pri n s u l z i dă rie i d u pă c iop l i rea vî rfu r i lo r d i n faţa de. Ex i s ­tenţa unu i turn deasu pra pr idvoru l u i a pu tu t f i de a seme­nea conf irmată de Î ntreruperea co rn i şe i În zona a rcadelor

1 v . Brătu lescu, Inscripţii de curÎnd descoperite, Î n "BCM I " , 1 940, p . 5.

2 Sondaje efectuate de a rh . Şt Balş şi R. Mănc iu lescu, cu oca­zia Î nceperi i l ucră ri lor de restau ra re la Curtea Dom nească , 1 961 .

3 Gh . 1. Cantacuzi no, Aspecte ale evoluţiei unui vechi monu­ment din TÎrgovişte : biserica SI. Vineri, Valachica, 1 969, p. 63.

75

ş i În locu i rea e i cu o retragere a z idă r ie i pe a m bele faţade latera le , ce accentuează În mod vi z i b i l pa rtea i nfer ioa ră a tu rn u l u i d i spă rut.

Î n i nterio r, să pătu r i le a rheolog ice au degajat fostu l z i d despă rţ itor d i ntre pr idvor ş i pronaos ca re a fost regăs i t pă strat Încă pa rţia l s u b pa rdosea lă , cu excepţ ia capătu l u i d i nspre sud răvă ş i t de morm i nte. Bolt.a de l e m n executată În 1 850 peste spaţ i u l u n if icat a l celor două Încă peri a fost a po i desfăcută i a r tencu i e l i l e pereţ i l o r s -au decapat d u pă a p roba rea Î n lătură ri i p ictu ri i 4 obţi n Înd u - se la fel ca ş i Î n exter ior i nd icaţ i i a su pra Înfăţi şăr i i o ri g i na le . S -a putut a st­fel sta b i l i că p ronaosu l avea o bo ltă În leagăn de z id , pe cînd Încă perea pri dvo ru l u i n u a avut boltă c i un p la nşeu de lemn5. Sta rea foa rte deter iorată a z i dă rie i pereţi l o r, cu văd i te i ntervenţ i i u l teri oare ş i p lombe de proastă ca l i tate, pare a i n d ica , la fel ca ş i În exter ior, o refacere tota lă a z idă r ie i ş i a rcadelor pereţ i l o r l atera l i În pă rţ i le s u per ioare, păstrÎ n d u - se d i n a rce le ori g i n a l e doa r pri me le rîn d u ri de la n a ştere . Este posi b i l ca Într-o epocă s i tuată Î na i nte de d ă rîmarea tu rn u l u i , u n putern ic cutre m u r să f i produs se­r ioase d iz locă ri În z i dă ri a pr idvoru l u i , neces i t înd conso l i ­d a rea a rcadelor p r i n d u b l a rea a rcel or menţ ionate ma i sus .

Cerceta rea monu mentu l u i nu este pe depl i n term i nată, ră mîn înd să f ie exti nsă la n aos , l a t u rlă ş i la a l ta r. Este însă de pe acum sta b i l i t că exi stă aci , În mod i n d i scuta b i l . u n t i p de pr idvor c u tot u l neob işn u it , cu desch i deri mari Î n pa rtea i nfer ioară ş i cu tu rn c lopotn iţă a şezat deasu pra.

Se cu nosc u ne le exem ple , d i n cele mai vech i t i m pu ri a l e a rh i tectur i i Ţă r i i Româ neşt i , de tu rn u ri înă l ţate pe pro­naos cum este ce l de la Sâ n N i coară d in Cu rtea de Argeş , sau ce l pres u p u s să f i fost l a Coz ia , az i d i spă rut6. Se m a i cu nosc de a semenea cîteva exemp le de pr idvoa re desch i se ce a u existat l a Cotmea na d i n veacu l a l X I V- lea ş i la T i s ­m a na refăcută Î n veac u l a l XV I - lea sau la b i ser ica dom­nea scă d i n Ca raca l bă n u ită a f i d i n veacu l a l XV- lea7. N ic i unu l d int re acestea Însă n u a re vreo Î n ru d i re d i rectă c u ceea c e s - a găs i t l a Sf. V i n eri ca re, p e l îngă fa ptu l c ă este u n u l d i ntre ra re le monu mente ră mase Întreg i d i n veacu l a l XV- lea, dev ine a stfel u n caz excepţ iona l , preced înd cu m u lt pr idvoare le ş i t u rnu ri l e c lopotn iţă ca racterist ice veacu l u i a l XVI I - lea .

Ex i stă totu ş i c h i a r În Tîrgovi şte o c lăd i re ma i veche, d a ­t înd d i n veacu l a l X IV- lea , c e p rez i ntă atîtea e lemente iden­t i ce cu Sf. Vi neri Î ncît trebu ie cons i derat ca f i i n d protot ipu l ca re a fost l uat ca mode l .

Este vorba de b i ser ica veche a Curţ i i Dom neşt i , af lată Î ntre pa latu l l u i M i rcea cel Bătrîn ş i t u rn u l C h i n d ie i . R u i ne le sa le cunoscute ma i de m u l t , a răta u curiosu l caz a l u ne i b iser ic i tă iate l a ca pătu l d i n s pre vest de u n turn Î na l t ne ­av înd n i m ic com u n cu d însa . Ab ia recent , În cad ru l resta u -

4 Autor izaţia În lăturăr i i pictu r i i a fost dată d e Comitetu l de Stat pentru Cu ltură ş i Artă ( 1 968).

5 Amorsa a rcu ită, găsită În colţul de nord-vest al p ridvoru l u i şi considerată la Încelput d rept o porn i re de boltă, s-a dovedit a fi o rămăşiţă d i n arcul supe rior a l a rcadei , ca re a fast c iap l i t pe taată faţa i n terioa ră pe o g ros ime de 30 cm, pentru lă rgi rea Încă­peri i la l i n ia pronaosu l u i , d u pă dărîma rea peretel u i despărţitor.

6 Dr. Boskovic, Le narthex de Cozia avait-il un etage superieur, În " BC M I " 1 9.34, p. 1 2 1 .

7 Radu Greceanu , Eugenia Grecea n u , Istoricul ş i restaurarea bisericii lostei mănăstiri Cotmeana, În " Stud i i si l ucrări de restau ra re DM I " . nr . 2, 1 967, p. 84 ; M i rcea I l iescu , Pridvorul În arhitectura Ţării Româneşti, În " Stud ia Valach ico " , n r. 2, 1 970, p. 79.

www.patrimoniu.ro

/

l i I ��;

_IJ � li� .. ti1 [Il o

2

Fig. 1 Planul bisericii Sf. Vineri, Înainte de restaurare. Fig. 2. Faţada bisericii Sf. Vineri, Înainte de restaurare. Fig. 3. Faţada Vest () bisericii Sf. Vineri, după restaurare. Fig. 4. Planul bisericii Sf. Vineri, după restaurare.

4

o 2. 5 M

o ! 3

76

I� U ..J.-- -- - -

2 � "" �M \' '-1--1--1-;-=1

-f?l(l CJ

o

ARGALAll ce 5f"/e"/J/N ZIMRIE DE C/1'1?'LLITI/�A

www.patrimoniu.ro

.5

6

7

o 2 l;rr=PIII! I t :1 I

�.1

Fig. 5. Faţada bisericii SI. Vineri, după restaurare. Fig. 6. Elevatia turnului Chindiei. Fig. 7. Secţiuni prin turn. Fig. 8. Planul turnuiui Chindiei şi al bisericii.

8

_ tlUC"' ...... � c=::J 4«#Y' �II'''J; r:=1 '� CMWO\oI

www.patrimoniu.ro

Fig. 9. Cornişa bisericii 51. Vineri.

ră ri i intreg u l u i com plex a l Cu rţ i i , ext i nderea degajă r i l o r l a baza tu rn u l u i a pu tu t l ă m u ri p rob lema acestei c i udate im ­perecher i . A re ieş i t că z i du r i l e mas ive a le bazei Ch i nd ie i n u a u tă ia t pr i ma c lăd i re c i a u fost su prapuse peste un pr id ­vo r af la t in faţa pronaos u l u i b i ser ic i i ş i ră mas ing l obat i n con strucţ ia nouă8, prevăzut p e t re i I.a turi cu a rcade m a ri u lteri o r z id i te9. Vec h i mea b iser ic i i a fost ş i ea sta b i l i tă , doved i n d u - se a f i o c lăd i re d i n veacu l a l X IV- lea 10.

Cercetă r i le mai recente d i n acest a n au a d u s noi p rec i · zăr i asu pra s i tuaţ ie i rea le a pr idvo ru l u i af lat l a baza tu r-n u l u i ş i a e lemente lo r asemă nătoare cu b i ser ica Sf. V iner i .

8 N . Consta nt inescu, Contribuţii arheologice asupra Curţii Dom· neşli din Tîrgovişte, În " SCIV" , 1 964, p. 232-234.

9 Cr . Moisescu , Prima CLlrte domnească de la Tîrgovişte, În BMI " , nr . 1 , 1 970, p. 1 1 -1 5 .

10 Gh. 1 . Contacuz ino , Date arheologice În legătură Cll crono· logia unor constfLIcţii ale Curţii Domneşti din Tîrgoviş te, În " Stud i i şi l ucrări de restau ra re DMI " , 1 9"/0, p. 1 46-1 5 1 .

Fig. 1 1 . Firidă CLI discuri smălţuite.

78

Fig. 1 0. Fundaţia arcadei 2.

S-a con statat in pri m u l rind că a rcadele latera le , spri j i ­n i te sp re vest pe sti l p i mas i v i de z idă rie, s i n t incast rate spre est in z idă r ia perete l u i p ronaosu l u i ş i s int constru i te odată, fă ră n ic i o u rmă de adă u g i re u l terioară . S-a observat de asemenea a ceea ş i deoseb i re de g ros ime , d i nt re z i d u l vest ic: a l pronaos u l u i ş i z i d u ri le ce le la lte, sem na lată la Sf. Vi ner i ..

Adă ug indu - se fa ptu l că peste tot z i dă ria pereţi l o r, i n d i ­ferent de g ros i m i le d i fer i te , a re că ră m i z i l e ş i rostu r i l e d e a ce leaş i d i mens i u n i ş i c ă socl u l de p iatră este co m u n pe tot peri metru l c l ă d i r i i denotind o con strucţie un itară, se poate af i rma că a exi stat ş i ac i i n iţ i a l u n monu ment c u. p ridvor desch i s cu t re i a rcade ş i tu rn , i na i nte de a se fU ină l ţat deasu pra mas ivu l t u rn a l Ch i nd i e i .

P e de a l tă parte, com parind a rh i tectu ra a m be lor b ise­r ic i , re iese că p l a n u ri le sint a proa pe ident ice, cu aceea ş� pa rt icu la r i tate rar intÎ l n i tă a u n u i decroş foa rte red us ce m a rchează a bs ida a l ta ru l u i , ia r faţade le s int ş i e le tratate in acel aş i fe l , cu o deco raţ ie de f i r ide ş i d i scur i smă lţu i te 1 11 ş i cu z idă r ia a pă rată de u n strat subţi re de tenc u i a l ă 12 .

În conc l uz ie , căutind să doved i m a sem ă n a rea celor douăI monu mente, trebu ie sub l i n iat fa ptu l că Î nt r- u n i nterva l de t i m p destu l de scu rt, i n scr is in cadru l veacu l u i a l XV- lea ,. a exi stat in Tirgovi şte u n t i p de b iserică cu fo rme neob i ş ­n u ite ce n u se ma i gă seşte in a l tă pa rte.

Ca ata re , o astfel de im bogăţi re a cu noşti nţe lo r asupra: u ne i perioa de d i n ca re n u s -a păstrat a p roa pe n i m ic, este pe cit de nea şteptată pe atit de b ine ven i tă pe ntru i stor ia vech i i noa stre a rh i tectu r i in genera l cit ş i pentru u rmări rea' evo l uţ ie i pr idvoru l u i in s pec i a l , de la pr ime le sa le exemp le m a i d i rect legate de tra d iţ ia b i zant ină , p ină la fo rmele c u' totu l d i fer i te ce a pa r incepind cu veacu l a l XVI I - lea .

M a i trebu ie sub l i n iată totodată şi acea stă nouă dova dă a ca l i tăţi l o r i n vent ive a l e meşteri l o r vre m i i , expr i mată pr in ma rea d i vers i tate constatată la monu mentele Ol ten ie i ş i M u nten ie i , ca re a r putea să ne rezerve no i su rpri ze in cercetă ri l e vi i toa re .

1 1 Forma f i r idelor de la C h i nd ia , rămase doar la pa rtea infe­rioa ră a pereţ i lo r, a putut fi cunoscu tă prin f i r ida păstrată i n tactă, descoperită prin sondaj ÎIl Î llcă perea tu rn u l u i , În spatele z idă riei de· u m pl utu ră a a rcadei . Cit priveşte discur i le , deş i nu au fost găs ite la fi rida descoperită, e le au existat Î n faţade, după cum o dovedesc cele recu perate În c u rsu l săpătur i lor ş i d i n c a re un exem plar se păstrează la muzeul oraşu l u i .

12 Constată ri făcute Î n zona de nord la f i r ide ş i soc l u .

www.patrimoniu.ro