1Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologica Academiei de Ştiinţe a Moldovei

bd. Ştefan cel Mare, nr. 1, of. 440, MD-2001Chişinău, R. Moldova, tel./fax: (+373 22) 549-210e-mail: aitt@aitt.md, www.aitt.md

BULETIN INFORMATIV-ANALITIC

septembrie • 2009

Necesitatea abordării temei „Inovaţiile şi susţinerea lor financiară” în prezentul număr al Buletinului informativ-analitic „InnoViews” a fost impusă de căutarea unor căi şi mecanis-me de susţinere financiară la implementarea proiectelor de inovare şi transfer tehnologic şi de conştientizarea importanţei accesării finanţărilor europene pentru dezvoltare durabilă. Având în vedere resursele financiare limitate, precum şi extinderea crizei financiar-economice în RM proiectele cu finanţare europeană ar putea fi o soluţie viabilă pentru implementarea inovaţiilor şi realizarea creşterii durabile a economiei ţă-rii. Furnizorii de fonduri printr-o largă varietate de programe urmăresc îmbunătăţirea condiţii-lor economice, sociale şi a mediului în ţările în curs de dezvoltare. UE alocă sume mari de bani pentru realizarea acestor programe. Sunt fonduri importante, pe care ţările eligibile ar trebui să le acceseze integral.

În RM se întreprind foarte mulţi paşi pentru stabilirea unor relaţii de colaborare internaţiona-lă. Vin şi pleacă delagaţii, se semnează acorduri de colaborare, în care sunt stabilite obiective cla-re. Cu atât mai mult actualmente în RM tot mai des se vorbeşte despre oportunităţile de finanţa-re europene; proiecte internaţionale, transfronta-liere, etc. ; se fac seminare, mese rotunde.

Din pacate, însă, la existenţa oportunităţilor de finanţare ale UE prezente, gradul de absorbţie a fondurilor din partea RM (atât de către mediul de afaceri, cât şi de către mediul de cercetare)

este foarte scăzut. Apare întrebarea: de ce? Fie că cei mai multi, posibil, nu au nici cea mai vagă idee pentru ce sunt alocaţi acesti bani, fie că nu cunosc ce fel de proiecte sunt dorite şi cum să aplice (fondurile nu sunt promovate cum ar fi tre-buit). Fie că efortul de aplicare este prea mare. Dar este incredibil cat de multe fonduri/granturi există, cât de multe activităţi (sociale, econo-mice, de mediu, culturale, ştiinţifice) ar putea fi eligibile pentru acestea!

O altă problemă poate fi lipsa unor parte-neriate pentru formarea echipelor de accesare a acestor fonduri, dat fiind că RM poate aplica doar prin intermediul partenerilor direcţi. În acest caz, posibil, regulile de joc nu le acceptăm, sau nu le percepem, nu ne convine rolul secundar în aceste parteneriate?

Întrebările sunt multe atunci când înţelegi că problema există, dar nu ştii din care parte să începi soluţionarea acesteia. În acest sens, spe-răm cu ajutorul persoanelor implicate în pregăti-rea numărului prezent al Buletinului informativ-analitic „InnoViews” să găsim răspunsuri la aces-te întrebări şi să propunem soluţionări eficiente. Trebuie să înţelegem ce avem de făcut – lucrăm asupra parteneriatelor? organizăm seminare, mese rotunde, conferinţe, evenimente regulate, care să întrunească pe cei implicaţi în cercetare, inovare şi dezvoltare pentru a împărtăşi idei, a face schimb de bune practici şi pentru a avea ac-ces la sprijin şi îndrumare? Creem nişte structuri care ar putea să se ocupe de promovarea opor-tunităţilor de finanţare şi a proiectelor cu finan-ţare europeană sau care ar acorda consultanţă şi suport în perfectarea proiectelor şi accesarea fondurilor, etc.? Căci neştiind care este punctul nostru slab, nu ştim pe care cale să mergem.

Totodată avem o serie de succese. Există instituţii/organizaţii/persoane, care au accesat aceste fonduri şi au câştigat. Credem, că răs-pândirea bunelor practici poate fi foarte benefică şi ne poate ajuta să înţelegem cum s-a ajuns la acest proiect/program, cum s-a accesat, care circumstanţe au contribuit la aceasta, care au fost succesele? Totodată cunoaşterea bunelor practici de aplicare la aceste fonduri şi preluarea experienţelor ar putea fi un suport esenţial pen-tru mulţi în timpul crizei financiare existente.

INNO AVIZ

ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

AGENŢIA PENTRU INOVARE ŞI TRANSFER TEHNOLOGIC

AGENŢIA PENTRU PROPRIETATEA INTELECTUALĂ A

REPUBLICII MOLDOVA

Se anunţă concursul “Topul Inovaţiilor 2009”,

ediţia 2Obiectivul concursului este iden-

tificarea şi stimularea domeniului de cercetare şi inovare, evidenţa celor mai originale proiecte inovative ale anului 2009.

La concurs pot participa compa-nii, grupe de cercetători, savanţi.

În procesul de selectare vor fi iden-tificate cele mai valoroase 10 inovaţii din anul 2009, care vor fi nominalizate cu diplome de menţiune şi premii.

Dosarele de participare la concurs sînt acceptate pînă la data de 23 no-iembrie 2009 la adresa: mun.Chişi-nău, bd.Ştefan cel Mare, 1, Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehno-logic, bir.433, 446, precum şi prin e-mail: topulinovatiei@aitt.md.

Condiţiile de participare şi modul de pregătire a dosarelor sunt stipu-late în Regulamentul cu privire la or-ganizarea Concursului, care poate fi accesat la: www.aitt.md, Comparti-mentul „Concursuri”.

Relaţii suplimentare la tel.: 54 63 75; 27 45 23

Tema numărului:Inovaţiile şi

susţinerea lor financiară

Tema numărului următor:Electronica

moldovenească.Există capacitatea de inovare?

Şi care este NextBigThing?

2 septembrie • 2009Buletin informativ-analitic AITT

CERCETAREA ŞI INOVAREA ÎN CONTEXUL COOPERĂRII TRANSFRONTALIERE

Lorena POPESCU,Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Iaşi, România

În faţa pro-vocărilor lansa-te de cele două concepte fun-damentale ale sfârşitului seco-lului 20 – glo-balizare şi eco-nomie bazată pe cunoaştere – Uniunea Euro-

peană a decis, la Consiliul European de la Lisabona, din 23 – 24 martie 2000, adoptarea unui nou model european de dezvoltare, mult mai dinamic, menit să transforme Uniunea Europeană în „cea mai dinamică şi competitivă economie bazată pe cunoaştere din lume, capa-bilă de creştere economică durabilă, cu locuri de muncă mai numeroase şi mai bune şi cu o mai mare coeziune socia-lă” până în anul 2010. Astfel, unul dintre obiectivele fundamentale ale Strategiei de la Lisabona îl constituie crearea pre-miselor pentru o economie bazată pe cunoaştere, prin formularea de politici ce vizează societatea informaţională, cercetarea şi dezvoltarea tehnologică, adoptarea de reforme structurale în do-meniul competitivităţii şi al inovării şi de-săvârşirea pieţei unice.1

În contextul Politicii Europene de Vecinătate, al cărei scop este repre-zentat de evitarea apariţiei de noi linii de demarcaţie între Uniunea Europeană şi vecinii săi şi de a le oferi acestora posi-bilitatea de a participa la diferite acţiuni comunitare prin intermediul cooperării, beneficiile politicii comunitare în dome-niul inovării şi cercetării au fost extinse în rândul statelor partenere, Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat finanţând şi investiţiile în acest domeniu.

În Programul Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldo-va 2007-2013, documentul strategic care stabileşte cadrul de cooperare transfrontalieră între cele trei state im-plicate, este subliniată importanţa cer-cetării şi inovării pentru creşterea con-curenţei în domeniul bunurilor şi servi-ciilor, în vederea dezvoltării economice a ariei teritoriale acoperite de Program. Conform analizei oferite în Program, „companiile alocă sume foarte mici pen-tru cercetare şi dezvoltare, cercetarea în infrastructură este depăşită, iar legă-turile între domeniul industrial şi unităţi-le de cercetare sunt slabe”.2

În vederea dezvoltării sectorului ino-vării şi cercetării, este încurajată formu-larea de politici, strategii şi planuri de acţiune comune, precum şi schimbul de bune practici, prin crearea de par-teneriate şi reţele de cooperare între universităţi, între administraţiile locale/regionale, între mediul de afaceri şi uni-versităţi, între institutele de cercetare etc., în diverse domenii, în funcţie de aria de competenţă: planificare spaţială, mediu, agricultură, sectorul energetic şi sprijinirea mediului de afaceri, în special a IMM-urilor.

Nu există o prioritate sau măsură dedicată în exclusivitate domeniului ino-vării şi cercetării, însă acţiunile de acest gen pot fi finanţate cu precădere în cadrul Priorităţilor 1 Către o economie mai competitivă a zonei de frontieră şi 2 Mediul şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă, care au drept scop creşterea performanţei economice şi soluţionarea problemelor comune de mediu prin in-tensificarea cooperării dintre specialişti, furnizorii de servicii, organizaţiile profe-sionale, organizaţiile publice etc.

Promotorii ideilor de proiecte pot so-licita fonduri nerambursabile în valoare de minimum 100.000 Euro şi maximum 3.000.000 Euro, suma solicitată nepu-tând însă depăşi 90% din valoarea tota-lă a cheltuielilor eligibile. Proiectele pot avea o durată cuprinsă între 12 şi 24 luni, cu posibilitatea extinderii până la 36 de luni, în cazul proiectelor complexe de investiţii, însă planificarea unei durate mai mari de 24 de luni trebuie să fie te-meinic justificată în cererea de finanţare.

În prezent, este deschis primul apel de propuneri de proiecte aferent Programului Ope-raţional Comun România-Ucrai-na-Republica Mol-dova 2007-2013, solicitanţii de finanţare nerambursabilă putând depune proiecte până la data de 28 octombrie 2009, orele 16:00 (ora României), la Secretariatul Tehnic Co-mun al Programului, găzduit de Biroul Regional pentru Cooperare Transfron-talieră Suceava (România).3

1 Consiliul European, Presidency Conclusions, Consiliul European de la Lisabona, 23 – 24 martie 2000.2 Joint Operational Programme Romania-Ukraine-Republic of Moldova 2007-2013, p. 18.3 Pentru detalii suplimentare privind condiţi-ile de participare la licitaţia de propuneri de proiecte, a se consulta Ghidul Solicitantului, disponibil la adresa de internet http://www.ro-ua-md.net/index.php?page=CALLS_FOR_PROPOSALS&language=2.

IMPORTANT! Info la zi Programul NATO: Ştiinţă Pentru Pace şi Securitate

Cine poate participa la proiectele NATO?Scopul Programului Ştiinţă pentru Pace şi Securitate este de a contribui la secu-ritatea, stabilitatea şi solidaritatea între naţiuni, prin implementarea celor mai bune tehnici de expertizare în vederea soluţionării diverselor probleme precum colaborarea şi valorificarea potenţialului. Un alt scop a acestui program este de a facilita creşterea democratică continuă şi de a sprijini dezvoltarea economică a ţă-rilor Partenere NATOFormularele sînt înaintate de cercetători individuali.Data limită de prezentare a propuneri-lor de grant: Formularele pot fi remise oricînd, deşi datele limită de înaintare a acestora au fost stabilite după cum urmează:1 Martie1 Iulie1 NoiembrieDetalii la: http://international.asm.md/nato/pace-si-securitate.html

Iniţiativa Central Europeană Apel de propuneri de proiecte:Reţeaua universitară a Iniţiativei Central Europene (CEI University Network (CEI UniNet) a lansat un apel de propuneri de selecţie a programelor comune (cursuri de doctorat, cursuri de master, şcoli de vară, seminarii şi ateliere de lucru), în ur-mătoarele domenii de cooperare: - Economie - Infrastructură şi Transport - Dezvoltare Regională şi Urbanism - Administratie Publica şi Modele de

guvernare - TIC - Mediu UniNet CEI are drept scop facilitarea co-operării între universităţi şi alte instituţii de învăţămînt superior din statele sale member ale ICE, prin acordarea de sprijin pentru mobilitate la nivel academic, prin premii de burse şi granturi de predare. Termenul limită pentru depunerea aplica-ţiilor: 20 noiembrie 2009Pentru mai multe informaţii contactaţi pe Tania Pibernik (pibernik@cei-es.org)

Programul de schimb de Know-how al Iniţiativei Central Europene (KEP)Începând cu anul 2004, programul oferă co-finanţare special în proiecte de dez-voltare dintre statele membre ale ICE, în domenii precum administraţia publică, agricultură şi dezvoltare rurală, dezvolta-rea IMM-urilor, mediu, şi altele. Nu exista dată limită de aplicare a proiectelor, însă acestea trebuie să fie prezentate cel puţin cu două luni îna-inte de iniţierea proiectului. Pentru detalii accesaţi: http://www.ceinet.org/main.php?pageID=164

3septembrie • 2009Buletin informativ-analitic AITT

PROGRAMUL OPERAŢIONAL COMUN ROMÂNIA-UCRAINA-REPUBLICA MOLDOVA 2007-2013. OPORTUNITATE PENTRU INOVARE – DEZVOLTARE – CERCETARE Adriana NiculaSecretariatul Tehnic ComunBiroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Suceava

Noile transformări înregistrate la nivelul Uniunii Europene au impus reconsiderarea importanţei cooperării transfrontaliere şi defi-nirea, pentru perioada 2007-2013, a unui nou concept de susţinere a dezvoltării zonelor de graniţă.

În acest context, pe parcursul ne-gocierilor cu Comisia Europeană pe Capitolul 21, “Politica regională şi co-ordonarea instrumentelor structura-le”, s-a evidenţiat necesitatea creării unor structuri noi în teritoriu, care să fie implicate în asigurarea manage-mentului programelor de cooperare transfrontalieră.

Aceste noi structuri, denumite Bi-rouri Regionale pentru Cooperare Transfrontalieră (BRCT), localizate în apropierea zonelor de frontieră co-mună, au ca scop asigurarea manage-mentului Programelor de Vecinătate.

S-au constituit astfel 5 birouri regi-onale pentru cooperare transfrontali-eră, la Iaşi, Suceava, Timişoara, Ora-dea şi Călăraşi, prin asocierea Agen-ţiilor de Dezvoltare Regională din zonele de frontieră comună. Aceste birouri sunt organisme cu personali-tate juridică, neguvernamentale, non-profit şi apolitice, care funcţionează în domeniul dezvoltării regionale şi al cooperării transfrontaliere.

Principalele obiective stabilite ale birourilor regionale pentru cooperare transfrontalieră sunt:

Promovarea cooperării între regiuni-•le, comunităţile şi autorităţile situate de o parte şi de alta a frontierei Ro-mâniei pentru rezolvarea unor pro-bleme comune; Conceperea şi implementarea unor •strategii transfrontaliere şi a unor proiecte care să contribuie la dez-voltarea comunităţilor respective sub aspectul creşterii nivelului de trai şi al dezvoltării economice; Promovarea bunei vecinătăţi, stabi-•lităţii sociale şi progresului econo-mic din regiunile de frontieră, prin finanţarea unor proiecte cu beneficii vizibile pentru regiunile şi comunită-ţile din aceste regiuni; Sprijinirea realizării descentralizării •responsabilităţii, prin promovarea de iniţiative locale, realizate în ca-drul strategiilor locale.

Pentru realizarea acestor obiective, Birourile Regionale pentru Cooperare Transfrontalieră îndeplinesc o serie de sarcini delegate de Direcţia de Cooperare Transfrontalieră Phare din cadrul Minis-terului Integrării Europene, în legătură cu planificarea şi implementarea Programelor de Vecinătate. Programul Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, finanţat de Uniunea Europeană prin Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat, stabileşte cadrul de cooperare transfrontalieră în contextul Politicii Europene de Vecinătate ce are ca scop evitarea creării de noi linii de demar-caţie între UE şi vecinii săi şi totodată de a le oferi acestora posibilitatea să partici-pe la diferite activităţi ale UE, printr-o mai strânsă cooperare politică, economică, culturală şi în domeniul securităţii.

Contribuţia financiară generală a UE la program va fi 126.718.067 Euro.

Următoarele zone constituie aria prin-cipală a programului: judeţele româneşti Suceava, Iaşi, Botoşani, Vaslui, Galaţi şi Tulcea, oblasturile ucrainene Odesska şi Chernivetska şi întregul teritoriu al Re-publicii Moldova. În plus, anumite regiuni adiacente care pot influenţa în mod pozi-tiv cooperarea în zona de graniţă, au fost incluse în aria programului: judeţul româ-nesc Brăila, oblasturile ucrainene Ivano Frankivska, Vinniytska, zece districte din oblastul Khmelnyitska şi douăsprezece districte din Ternopilska.

Programul Operaţional Comun Româ-nia-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013 reprezintă efortul comun de programare al autorităţilor relevante din România, Ucrai-na şi Republica Moldova, reprezentanţi ai Comisiei Europene şi Delegaţiilor UE şi totodată ai partenerilor naţionali de la nivel local şi regional care au fost implicaţi într-un amplu proces de consultare pe parcur-sul întregii perioade de programare.

Scopul acestui program este acela de a îmbunătăţi situaţia economică, soci-ală şi cea a mediului înconjurător în aria programului, în contextul unor graniţe si-gure, prin intensificarea contactelor dintre partenerii de pe fiecare parte a graniţei.

Obiectivulele generale ale Documentu-lui Strategic ENPI CBC vor fi urmărite prin trei priorităţi, în cadrul cărora cercetarea şi inovarea vor juca un rol important:

Prioritatea 1. Către o economie mai •competitivă a zonei de frontieră,

având ca scop îmbună-tăţirea performanţelor economice ale zonei de frontieră prin diversifi-carea şi modernizarea economiei într-o manie-ră durabilă.

Prioritatea 2. •Mediul şi pregătirea

pentru situaţii de urgenţă având ca scop sprijinirea soluţiilor pe termen lung la problemele de mediu cu care se confruntă zonele de frontieră, în spe-cial cele asociate urgenţelor de mediu în cazul cărora o abordare coordonată este esenţială.Prioritatea 3. Promovarea activităţi-•lor people to people având ca scop promovarea unei interacţiuni intensifi-cate între populaţia şi comunităţile care locuiesc în zona de frontieră.Primul apel de propuneri de proiec-

te s-a lansat în data de 1 iulie 2009. Astfel, s-au realizat două ghiduri ale

solicitanţilor : unul pentru pentru priorităţile 1 şi 2 şi unul pentru prioritatea 3.

Ghidurile Solicitanţilor sunt disponi-bile la adresele:

www.ro-ua-md.net, www.mdrl.ro, www.brctsuceava.ro, www.brctiasi.ro

Datele limită pentru primirea propu-nerilor de proiecte:

Pentru priorităţile 1 şi 2 – 28 octombrie •2009, orele 16.00 (ora României)Pentru prioritatea 3 – 28 septembrie •2009, orele 16.00 (ora României)Unde şi cum se trimit propunerile de

proiecte:Propunerile de proiecte trebuie trimise

în colet sigilat prin poştă, curier rapid sau aduse personal la adresa Secretariatului Tehnic Comun:

Secretariatul Tehnic Comun, Biroul Regi-onal de Cooperare Transfrontalieră Sucea-va, Str. Humorului, Nr. 961 C, Etaj 2. Cod poştal 727525 Judeţul Suceava – România

Continutul acestui material nu repre-zinta în mod necesar pozitia oficiala a Uni-unii Europene.

Program finanţat de UNIUNEA

EUROPEANĂRomânia - Ucraina - Republica Moldova

PROGRAM DE COOPERARE TRANSFRONTALIERA

5 B

IRO

UR

I REG

ION

ALE

PEN

TRU

CO

OPE

RA

RE

TRA

NSF

RO

NTA

LIER

Ă

DETALII

4 septembrie • 2009Buletin informativ-analitic AITT

SUSŢINEREA DE STAT A ACTIVITĂŢII INOVAŢIONALE

Lilia Bujor, doctor în ştiinţe fizico-matematice, consultant principal al Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova

Activitatea în domeniul inovaţional este un element prioritar al progresului social-economic, pilonul dezvoltării eco-nomice durabile, creşterii bunăstării şi calităţii vieţii. Scopul primordial al activi-tăţii inovaţionale este crearea condiţiilor social-economice, organizatorice şi juri-dice pentru reproducerea, dezvoltarea şi utilizarea eficientă a potenţialului naţional tehnico-ştiinţific, asigurarea implementă-rii tehnologiilor (produselor, serviciilor) moderne, ecologic pure, competitive, producerea şi comercializarea acestora.

Eficacitatea activităţii inovaţionale depinde de elementele organizatorice, ştiinţifice, metodice, de producţie. Totodată cel mai important element este susţinerea financiară a activităţilor inovaţionale.

Luând în considerare importanţa acesteia, statul şi-a asu-mat responsabilitatea de a stimula activitatea din sfera ştiinţei şi inovării, de a asigura susţinerea ei tehnico-materială, de a fi-nanţa şi crea condiţii favorabile pentru absorbţia inovaţiilor, con-form prevederilor Codului cu privire la ştiinţă şi inovare nr.259-XIV din 15 iulie 2004.

Susţinerea de stat a activităţii inovaţionale se efectuează în modul stabilit de Hotărîrea Guvernului nr. 27 iunie 2009 cu pri-vire la aprobare Acordului de parteneriat între Guvern şi Acade-mia de Ştiinţe a Moldovei prin intermediul Agenţiei pentru Ino-vare şi Transfer Tehnologic a Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Pe parcursul anilor 2005-2008, în temeiul direcţiilor priorita-re de dezvoltare a ştiinţei, aprobate prin Hotărîrea Parlamentu-lui nr.1401-XV din 24 octombrie 2002 „Pentru aprobarea Listei direcţiilor prioritare ale cercetării-dezvoltării pe anii 2003-2010, finanţate de la bugetul de stat”, finanţarea activităţilor de inova-re s-a efectuat în sistem competiţional – pe proiecte de transfer tehnologic, selectate în bază de concurs. În perioada respectivă pentru aceste activităţi au fost prevăzute alocaţii în sumă de cca. 26,3 mil. lei, ce constituie 5,8 la sută din suma totală pentru cercetări ştiinţifice aplicate, care au fost executate la nivel de 90,5 la sută, ori 23,8 mil. lei.

E de menţionat că pe parcursul acestor ani cea mai mare pondere în tota-lul mijloacelor repartizate pentru transfer tehnologic ocupă direcţia prioritară „Biotehnologii agricole, fertilitatea solului şi secu-ritatea alimentară”, care a constituit 13,3 mil. lei, ori 55,9 la sută din volumul total.

Datele despre realizarea cheltuielilor pentru executarea pro-iectelor de transfer tehnologic se prezintă în tabelul ce urmează.

În Tabel nu au fost introduse datele pentru anul 2005, dat fiind faptul, că începând cu anul 2006 direcţiile prioritare au fost revăzute şi, drept urmare, denumirea lor a fost modificată.

În anul 2009 pentru finanţarea activităţilor de inovare au fost aprobate alocaţii în sumă de 17,4 mil. lei, ce constituie 6,3 la sută din suma totală pentru cercetări ştiinţifice aplicate, dintre care pentru întreţinerea parcurilor inovaţionale şi incubatorului în sumă de 7,8 mil. lei, ori 44,8 la sută din totalul.

Totodată comunicăm, că începând cu anul curent s-a schim-bat modalitatea încheierii contractelor pentru efectuarea cerce-tărilor inovaţionale la capitolul ce ţine de cofinanţarea de către agenţii economici, aprobată de Guvern. Schimbările date şi cri-za economică au condus la situaţia că unii agenţi economici au refuzat să participe la executarea cercetărilor inovaţionale.

Cheltuielile pentru proiectele de transfer tehnologic şi între-ţinerea structurilor inovaţionale în anul 2009 se prezintă în dia-grama ce urmează.

mil. lei

Direcţia prioritară

TOTALinclusiv

2006 2007 2008

Nr.

de

proi

ecte

Plan

ap

roba

t

Exec

utat

Nr.

de

proi

ecte

Plan

ap

roba

t

Exec

utat

Nr.

de

proi

ecte

Plan

ap

roba

t

Exec

utat

Nr.

de

proi

ecte

Plan

ap

roba

t

Exec

utat

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13Valorificarea resurselor umane, naturale şi informaţionale pentru dezvoltarea durabilă a economiei ţării. 8 1,7 1,6 3 0,6 0,5 2 0,2 0,2 3 0,9 0,9

Biomedicina, farmaceutica, menţinerea şi fortificarea sănătăţii 11 2,2 2,1 1 0,2 0,2 5 0,4 0,3 5 1,6 1,6

Biotehnologii agricole, fertilitatea solului şi securitatea alimentară 94 13,1 12,8 23 2,2 2,1 49 6,6 6,5 22 4,3 4,2

Eficientizarea complexului energetic şi asigurarea securităţii energetice, inclusiv prin folosirea energiei regenerabile 22 3,9 3,7 5 0,7 0,6 12 1,6 1,5 5 1,6 1,6

Nanotehnologii, inginerie industrială, produse şi materiale noi 9 4,4 4,3 4 0,3 0,3 3 0,2 0,2 2 3,9 3,8

Proiecte de transfer tehnologic

55.2%

Parcul "Academica"

16,1%

Incubatorul de inovare

"Inovatorul"11,5%

Parcul "Inagro"17,2%

INNO AVIZAgenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic aminteşte că numerele anterioare ale Buletinului informativ-anali-tic „INNOVIEWS” pot fi citite, deschizând pagina web a Agenţiei: www.aitt.md sau îl puteţi primi la Agenţie pe adresa: mun.Chişinău, bd.Ştefan cel Mare, 1, bir.446.Permanent suntem în aşteptarea sugestiilor, propunerilor şi obiecţiilor cititorilor.

5septembrie • 2009Buletin informativ-analitic AITT

DIN EXPERIENŢA ŢĂRILOR DEZVOLTATE DE ÎNCURAJARE A ACTIVITĂŢII INOVAŢIONALE

Iurie Badâr, dr., conf. univ., şef direcţie AGEPI

Opor tun i ta tea tranziţiei la modelul inovaţional al creş-terii economice a impus pe parcursul ultimilor decenii ela-borarea şi promo-varea de către ţările dezvoltate a unor modalităţi complexe de încurajare a ac-tivităţilor de inovare.

Pornind de la dificultăţile generalizării în cadrul unui material restrâns al experien-ţei mondiale de eficientizare a motivaţiilor inovaţionale, ne vom limita la cele mai frec-vente practici de acest gen utilizate în Oc-cident. Un interes deosebit, în această or-dine de idei prezintă experienţa ţărilor UE, dar şi cea a SUA, Japoniei, Israelului etc.

Modalităţile de încurajare a activităţilor de inovare utilizate în practica occidentală prezintă o totalitate integră de instrumente instituţionale, financiare, fiscale, vamale şi de altă natură, menite să învioreze moti-vaţiile sectorului privat pentru dezvoltarea inovaţională. Cele mai importante dintre acestea sunt: finanţarea directă a imple-mentării rezultatelor cercetărilor ştiinţifice fundamentale şi applicative obţinute, prin utilizarea unor subsidii şi granturi; asigu-rarea accesului întreprinderilor innovative la credite preferenţiale; reducerea sarci-nei fiscale a întreprinderilor inovative prin acordarea unor înlesniri şi vacanţe fis-cale; aplicarea amortizării accelerate a fondurilor fixe; eliberarea de taxe vamale a importului de tehnologii avansate; susţi-nerea activităţii venture; acordarea facilită-ţilor la achitarea taxelor pentru înregistra-rea şi protecţia brevetelor de invenţie. În cele ce urmează vom expune principalele instrumente utilizate în cadrul promovării activităţilor inovative.

Finanţarea directă a domeniului C&D prin acordarea preponderent de către stat a subsidiilor în vederea elaborării şi implementării unor noi tehnologii, produse sau servicii (Anglia, Canada, Germania, Japonia, Israel, Franţa). Ea con-stituie de obicei cca. 50 - 60% din costurile totale ale proiectelor inovaţionale respecti-ve. În ultimii ani această formă de finanţare a evoluat în granturi, oferite de către stat sau organizaţiile internaţionale şi obşteşti, acordarea lor efectuîndu-se de regulă în bază de concurs. Caracterul nerambursabil al acestora le face extrem de convenabile pentru instituţiile de cercetare, întreprin-derile inovative şi inventatori, dar totoda-tă destul de costisitoare pentru donatori.

Acordarea creditelor preferenţiale destinate finanţării activităţii de inovare cu compensarea totală sau parţială a do-

bânzilor bancare din contul unor mijloace speciale sau a bugetului de stat. Această modalitate de încurajare a procesului ino-vaţional este cel mai larg utilizată în Europa Occidentală. Astfel, în Italia creditele pentru inovarea tehnologică se acordă în cuantum de 80% din costurile proiectelor inovaţio-nale pentru o perioadă de 15 ani. Carac-terul rambursabil al acestora sporeşte responsabilitatea managementului pentru utilizarea eficientă a mijloacelor respective.

Facilităţile şi vacanţele fiscale se aplică activ în scopul sporirii motivaţiilor inovaţionale începând cu anii 60 ai sec. XX. Cele mai frecvente şi eficiente for-me ale acestora sunt: reducerea cotelor de impozitare a profitului utilizat pentru finanţarea lucrărilor de C&D, procurarea tehnologiilor avansate; diminuarea bazei impozabile prin excluderea mijloacelor uti-lizate pentru finanţarea lucrărilor de C&D şi activitatea inovaţională (Anglia, Australia, Singapore); acordarea aşa numitelor cre-dite fiscale investiţionale sau de cercetare, prin amânarea pentru o anumită perioadă a achitării impozitelor din profiturile obţinu-te în urma activitaţii inovaţionale, fapt ce diminuiază presiunea fiscală (Canada, Franţa, Japonia, Irlanda, Olanda, Spania, SUA); întroducerea costurilor lucrărilor de C&D în preţul de cost al producţiei, ce conduce la diminuarea bazei impozabile (Anglia); acordarea vacanţelor fiscale în impozitarea profiturilor rezultate din acti-vitatea inovaţională; diminuarea profitului impozabil prin excluderea defalcărilor în fondurile de susţinere a inovării etc.

De menţionat atitudinea neunivocă faţă de rolul facilităţilor fiscale în activizarea procesului inovaţional. Dificultăţile aplicării acestora, cauzate de complexitatea exce-dentă a legislaţiei fiscale, necesitatea unor eforturi suplimentate în administrarea lor, au condus la faptul că unele ţări (Germa-nia, Finlanda etc.) au renunţat la aceste in-strumente, sau le utilizează foarte restrâns.

Aplicarea unui regim accelerat al amortizării fondurilor fixe reprezintă un instrument fiscal de încurajare a procesu-lui inovaţional. El se manifestă în limitarea termenilor de amortizare a utilajelor, de obicei la trei ani, cu includerea valorii uzurii în preţul de cost şi diminuarea respectivă a profitului impozabil. Această modalitate se utilizează pe larg în Anglia, Germania, Franţa, SUA. În unele ţări ea se aplică doar asupra utilajelor ştiinţifice.

DIMINUAREA SAU ANULAREA TA-XELOR VAMALE LA IMPORTUL UTI-LAJELOR BAZATE PE TEHNOLOGII AVANSATE ŞI A CELOR DESTINATE CERCETĂRILOR ŞTIINŢIFICE.

Susţinerea activităţii capitalului venture, care este unul din cele mai efi-ciente instrumente financiare ale politicii

inovaţionale. Experienţa mondială privind funcţionarea capitalului venture denotă faptul că acesta de obicei se formează din mijloacele corporative, cele ale fondurilor investiţionale, de pensii şi asigurări etc.

Finanţarea venture se efectuează prin emisiunea acţiunilor cu vânzarea-cumpă-rarea lor în vederea acumulării mijloacelor băneşti necesare activităţilor inovative. Ulterior acţiunile respective sunt vândute de către fondurile venture, de obicei la un curs mult mai avantajos decât cel iniţial.

În multe ţări, mai ales la etapa iniţială a formării capitalului venture, statul devi-ne un jucător activ al formării acestuia prin crearea unor fonduri venture de stat (An-glia, India), a unui „fond al fondurilor” ce-şi amplasează activele în fondurile venture private (Finlanda, Israel, Singapore), sau utilizează o formulă mixtă de participare (Canada, Japonia). O altă modalitate de participare a statului în funcţionarea capi-talului venture este acordarea unor garan-ţii de stat privind recuperarea eventualelor pierderi cauzate de activitatea de inovare (Japonia, SUA etc.). Indiferent de gradul de participare a statului în funcţionarea capitalului venture, de obicei acestuia i se acordă facilitaţi semnificative fiscale şi de alt ordin: diminuarea impozitului pe profit obţinut din operaţiile cu hârtiile de valoare ale fondurilor venture (SUA); diminuarea impozitelor pe profitul provenit din activi-tăţile venture (Anglia, Japonia); acordarea creditelor preferenţiale companiilor impli-cate în finanţarea venture (Japonia); asi-gurarea mijloacelor acordate companiilor venture (Anglia, Japonia).

Acordarea facilităţilor la achitarea taxelor de înregistrare, inclusiv în stră-inătate a brevetelor de invenţii şi altor obiecte de proprietate intelectuală. De obicei acestea se practică pentru ÎMM, inventatorii – persoane fizice şi social vulnerabile (pensionari, studenţi etc.). În SUA întru susţinerea brevetării invenţiilor de către ÎMM, 50% din taxele respective sunt achitate din mijloacele bugetului de stat. Circa 25% din totalul invenţiilor bre-vetate se bucură de asemenea facilităţi. În Austria se practică amânarea pentru a anumită perioadă de timp sau eliberarea de la achitarea taxelor pentru brevetarea invenţiilor în domeniul optimizării consu-mului de energie.

Desigur, există şi alte modalităţi de încurajare a activităţilor de inovare în an-samblu şi a întreprinderilor inovative mici şi mijlocii în particular, precum şi nume-roase instrumente concrete de utilizare a acestora, în condiţiile specifice ale fiecă-rei ţări ce păşeşte pe calea inovaţională a creşterii economice. Sarcina principală constă în selectarea celor mai eficiente practici pozitive de acest gen şi adaptarea lor la condiţiile fiecărei ţări.

6 septembrie • 2009Buletin informativ-analitic AITT

ÎNCREDEREA ŞI RESPECTUL RECIPROC ÎN CADRUL PARTENERIATELOR CREATE PENTRU IMPLEMENTAREA

PROIECTELORDean E. Shankle, Jr., Ph.D. Jeremy P. Shankle, M.S.,Organizaţia de consultanţă şi mana-gement „ARETAO”,New Hampshire, SUA

Organizaţiile care asigură suport fi-nanciar sunt preocupate în primul rând de un singur lucru: ca proiectul pe care îl finanţează să fie de succes în îndeplini-rea obiectivelor sale declarate. Cu toate că există mai mulţi factori care asigură un proiect de succes, primul şi cel mai de bază factor este relaţia dintre părţile pri-mare ale parteneriatului creat pentru im-plementarea proiectului. Cu alte cuvinte, sprijinul financiar, ce conduce la succesul inovaţiei, este direct afectat de nivelul de încredere şi respect reciproc al părţilor participante la proiect. Noi credem, că absorbţia scăzută de finanţare este direct condiţionată de dificultăţile de a aduna parteneriatele pentru colaborare. În cazul în care încrederea şi respectul reciproc sunt prezente în organizaţiile din Moldo-va şi organizaţiile partenere, noi suntem convinşi, că aceasta va conduce spre un mai mare acces la finanţare.

Consultanţii „ARETAO” au lucrat la proiecte finanţate de organizaţii guverna-mentale şi non-guvernamentale din aşa ţări ca: Statele Unite ale Americii, Repu-blica Moldova şi Ucraina. Am învăţat de-a lungul anilor, că respectul şi încrederea reciprocă este un factor major pentru im-plementarea de succes a proiectului, indi-ferent de sursa de finanţare. De fapt, sun-tem atât de convinşi de necesitatea de prezenţă a încrederii şi respectului reci-proc într-un proiect de succes, încît acest lucrul este una dintre valorile primordiale ale organizaţiei noastre corporative.

În articolul respectiv vom examina pe scurt trei factori, ce ţin de încrederea şi respectul reciproc dintre partenerii, care vor parcurge un drum lung pentru asigu-rarea unui rezultat de succes a unui pro-iect: comunicarea, rolurile în proiect şi înţelegerea punctelor forte ale fiecă-rui partener.

COMUNCAREAConstituirea unui sistem bun de comu-

nicare este un proces continuu. Comuni-carea este partea cea mai dificilă pentru

a fi gestionată. Succesul proiectului este pus în pericol, dacă încrederea şi respec-tul reciproc nu sunt prezente, iar nivelul de comunicare este slab.

Aceasta poate deveni o problemă majoră, atunci când partenerii sunt de di-ferite naţionalităţi sau culturi. Majoritatea dificultăţilor în cominicare, aparute din ca-uza diferenţelor culturale sunt, de regulă, interpretate de către unul sau toţi partici-panţii la realizarea proiectului drept defi-cienţe. Aceste deficienţe pot apărea din cauza diferenţelor dintre culturile naţiona-le sau regionale, sau chiar dintre domeni-ile de de activitate. Fiecare dintre aceste diferenţe pot provoca neînţelegeri, ce ţin de definirea termenilor, formularea şi cla-ritatea scopurilor. Fiecare dintre parteneri este o personalitate aparte, cu viziuni şi opinii proprii asupra problemei, care ne-cesită a fi soluţionată în cadrul proiectului comun. Toate acestea conduc la factorul doi, şi anume:

ROLURILE ÎN CADRUL PROIECTULUIDeşi întotdesuna trebuie să fie constru-

ită o flexibilitate în cadrul oricărui proiect, partenerii trebuie să fie deschişi şi sinceri referitor la rolurile la care ei pretind să le îndeplinească în cadrul proiectului. Toto-dată părţile trebuie să aibă încredere unul în celălalt cu privire la îndeplinirea rolurilor asumate. În activitatea noastră ne-am lo-vit de mai multe ori de faptul, că egourile şi incapacitatea de a nu permite lucrurilor să iasă de sub control, poate conduce la dificultăţi şi chiar la riscul în atingerea obiectivelor unui proiect. Cu cît mai mul-tă încredere şi respect reciproc există între parteneri, cu atît mai puţin probabil vor intra în joc probleme de ego. Evitarea acestor probleme este mult mai simplă, dacă fiecare partener are o înţelegere reală a punctelor forte atât ale sale cât şi ale fiecăruia dintre partenerii săi, care este cel de-al treilea factor de care de-pinde realizarea cu succes a unui proiect.

ÎNŢELEGEREA PUNCTELOR FORTE ALE FIECĂRUI PARTENER

Toate organizaţiile aduc anumite puncte tari în orice proiect. Parteneriate-le ar trebui să fie proiectate astfel încât aceste puncte forte sa se complemente-ze reciproc. Aceasta înseamnă că nici un partener al proiectului nu ar trebui să fie văzut ca un partener secundar sau minor. Fiecare partener este parte integrantă în implementarea cu succes a proiectului şi ar trebui să fie tratat ca atare.

Partenerii trebuie să respecte abilităţi-le şi limitările fiecăruia. Partenerii interna-ţionali trebuie să înţeleagă, că expertiza locală trebuie să fie respectată, iar cei lo-

cali trebuie să dea experţilor internaţionali posibilitatea de a-şi împărtăşi cunoştinţe-le lor de specialitate.

Odată ce respectul şi încrederea reciprocă a fost construită, e mai puţin probabil să apară probleme, care con-duc la neînţelegeri. Însă odată percepu-tă, neînţelegerea trebuie să fie adresată direct, soluţionată calm, fără a provoca probleme, care pot împiedica realizarea cu succes a proiectului. În caz contrar, se va presupune, că fiecare divergenţă de opinie (sau de alt gen) trebuie să fie nu altceva decît o neînţelegere.

Acesta este motivul pentru care „ARE-TAO” profită de orice ocazie pentru a co-labora cu organizatii cum ar fi Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic (AITT) din cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Unul dintre partenerii noştri a petrecut o periadă de timp în Republica Moldova în calitate de bursier Fulbright. De asemenea prin întermediul organizaţi-ei „ARETAO” bursierul a lucrat la proiecte locale de acolo. Acest lucru ne-a permis să înţelegem punctele forte ale specia-liştilor din Republica Moldova, ceea ce a condiţionat şi încheierea Acordului de co-laborare cu AITT, care prevede acordarea suportului în perfecţionarea cunoştinţelor persoanelor implicate în procesul de ino-vare şi transfer tehnologic, în dobândirea de noi cunoştinţe, abilităţi şi aptitudini în vederea planificării, implementării şi ma-nagementului proiectelor de inovare şi transfer tehnologic; organizării şi dezvol-tării businessului inovaţional; identificării partenerilor şi a experţilor străini pentru examinarea posibilităţilor de aplicare la proiectele transfrontaliere; organizării marketingului inovaţional; informării pri-vind accesul producătorilor produselor inovative autohtone pe pieţele internaţi-onale. Sporirea nivelului de performanţă al angajaţilor AITT va permite, ca această Agenţie să devenă o forţă majoră în spriji-nirea economiei Moldovei şi în implemen-tarea şi dezvoltarea cu succes a procesu-lui de inovare în Republica Moldova.

Astfel, încrederea şi respectul reciproc trebuie să fie mult mai profunde decât declaraţiile, procedurile, şi strîngerile de mînă. Noi înţelegem, că acest lucru este foarte uşor de spus, dar greu de realizat, şi din proprie experienţă putem afirma, că am învăţat atît din eşecuri în ceea ce pri-veşte încrederea şi respectful reciproc, cît şi din succesele obţinute. Dar noi, de ase-menea ştim, că fără încredere şi respect reciproc între parteneri, este mult mai difi-cil de a implimenta proiecte de succes, şi, prin urmare, mult mai dificil de a dezvolta surse de finanţare adiţionale.

7septembrie • 2009Buletin informativ-analitic AITT

FINANŢAREA INOVĂRII ŞI TRANSFERULUI TEHNOLOGIC

Sergiu BRUMĂ,Şef Secţie Proiecte Transfer Tehnologic, Agenţia pentru Inovare şi Transfer tehnologic

Este indiscutabil faptul, că în prezent inovaţiile au devenit un imperativ al timpului, iar dezvoltarea durabilă a economiei poate fi atin-să prin implementarea cu succes a acestora în circuitul economic. În acest context cerceta-rea-inovarea şi dezvol-tarea tehnologică sunt

consideraţi drept piloni ai unei dezvoltări accelerate şi durabile a oricarei tari, iar investiţiile în cercetare, inovare si transfer tehnologic dictează în bună mă-sură dezvoltarea economica a societăţii.

În REPUBLICA MOLDOVA activitatea de ino-vare şi transfer tehnologic se desfaşoară în baza ca-drului juridic, care include 3 componente importante:

Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, • care a avut un rol crucial în ceea ce priveşte nu nu-mai stoparea degradării ştiinţei, dar şi a definit formule noi de dezvoltare a ştiinţei, şi imple-mentare a rezultatelor cercetării. Legea cu privire la parcuri şi incubatoare, •care defineste regimul juridic de organizare şi funcţionare a parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi a incubatoarelor de inovare, având drept scop stimularea activităţilor de inovare şi de transfer tehnologic, menite să transforme rezultatele cercetărilor ştiinţifice şi inovaţiile în produse, servicii, procese noi sau perfecţionate, pre-cum şi încurajarea creării start-up-urilor.Acordul de parteneriat• , care defineste moda-litatile de organizare a relaţiilor între Guvern şi Academia de Ştiinţe pentru perioada definită, cu un compartiment foarte important pentru dezvoltarea sferei inovării şi transferului teh-nologic - Finanţarea activităţilor de inovare şi transfer tehnologic. In literatura exista doua notiuni: inventii si ino-

vatii, care se deosebesc una de alta. Deci ce este o inovatie? O inovaţie este invenţia implementată. Invenţia reprezintă rezultatul cercetării. Pentru im-plementarea inovaţiilor actorii principali obligatorii reprezintă în primul rând mediul de cercerare şi mediul de afaceri. Astfel, creşterea impactului acti-vităţilor din sfera ştiinţei şi inovării, asupra dezvol-tării economice şi sociale este foarte importantă la ora actuală.

Dar şi mai importantă în acest context devine problema finanţării activităţilor de inovare şi trans-fer tehnologic. Statul, ţinând cont de importanţa acestui proces, susţine activitatea din sfera ştiinţei şi inovării, contribuind cu 50 la sută din volumul to-tal al costului unui proiect. Una din condiţiile prin-cipale pentru susţinerea financiară din bugetul statului este cofinanţarea acestuia din surse publice şi private.

În cadrul Agenţiei pentru Inovare şi Transfer Tehnologic se efectuează o activitate largă în sensul realizării proiectelor de inovare şi transfer

tehnologic, impulsionării implementării rezultatelor ştiinţifice ale sferei ştiinţei şi inovării.

Spre exemplu, alocările bugetare direcţionate sferei inovare şi transfer tehnologic în anul 2009, aprobate prin Legea bugetului de stat, constituie 17,7 mil. lei, dintre care 9,6 mil.lei sunt destinate pentru realizarea proiectelor de transfer tehnologic şi 7,8 mil.lei – pentru dezvoltarrea infrastructurii inovaţionale.

Care proiecte pot beneficia de susţinerea financiară din partea statului? Acestea sunt pro-iectele de transfer tehnologic, prezentate la con-curs, după examinarea şi selectarea preventivă la AITT, apoi prezentate pentru expertizare Comisiei de experţi şi aprobate pentru finanţare de către Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Teh-nologică al AŞM.

Decizia de finanţare înseamnă un semnal pen-tru mediul de afaceri (potenţiali investori), că statul conştientizează riscurile care există, le acceptă, şi doreşte să dezvolte această afacere inovaţională, considerind-o una importantă. Acest semnal este unul foarte important atât pentru potenţialii inves-tori, precum şi pentru fonduri de susţinere a inova-ţiilor, care pot veni cu o cofinanţare de 50 la sută din costul proiectului.

Creşterea capacităţii de inovare, dezvoltare tehnologică şi asimilare în producţie a rezulta-telor ştiinţifico-tehnologice este esenţială pentru îmbunătăţirea competitivităţii economiei naţionale şi creşterea calităţii vieţi. În acest sens se oferă prioritate proiectelor:

care dispun de potenţial înalt de implementare;- ce presupun dezvoltarea IMM-urilor inovaţionale;- care preconizează obţinerea rezultatelor valo-- roase şi bine determinate;care prevăd acţiuni concrete şi realizabile prin - utilizarea optimă a mijloacelor financiare.Analizând rezultatele cercetărilor ştiinţifice

efectuate în ultimii ani, observăm un tablou impre-sionant. În Republica Moldova se fac cercetări în cele mai diverse domenii şi numărul invenţiilor este relativ mare. Însă pe de altă parte implementarea acestor invenţii este la un nivel relativ scăzut. Spre exemplu, pe parcursul anului curent, în cadrul Di-recţiei Transfer Tehnologic a AITT s-au examinat 57 de proiecte de transfer tehnologic prezentate la concurs, dintre acestea fiind selectate pentru rea-lizare şi aprobare de către Consiliul Suprem pen-tru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei doar 33. E mult sau putin? Răspunsul la această întrebare, precum şi la între-barea dacă există oportunităţi de inovare în baza rezultatelor cercetărilor savantilor nostri ne pot da cei mai mult de 100 de antreprenori care au fost cofinantatori a proiectelor de transfer tehnologic in ultimii 5 ani. Aceste cofinanţări confirmă, că pe de o parte, comunitatea de afaceri este receptivă la inovaţii, iar pe de altă parte – rezultatele cercetării şi inovaţiile îşi găsesc implementarea în practicile economice, sociale şi ecologice.

Şi totuşi identificarea unui Cofinanţator pentru realizarea proiectelor de transfer tehnologic şi imple-mentarea inovaţiilor ramâine a fi o problemă pentru cercurile de cercetare. În primul rând, companiile nu se grăbesc să implementeze, deoarece inova-ţiile implică mereu riscuri. Sectorul IMM-urilor este

orientat relativ slab către activităţi de risc, mai cu seamă având acces redus la capital, deoarece băn-cile evită să finanţeze/crediteze costurile acestora.

O metodă eficientă pentru ameliorarea me-diului financiar este acordarea granturilor de către stat pentru crearea de noi întreprinderi inovative, precum şi subvenţionarea anumitor genuri de acti-vitate, considerate de o importanţă majoră pentru economia ţării. În acest sens important devine cul-tivarea spiritului antreprenorial în rândul populaţiei apte de muncă, inclusiv în rândul savanţilor moldo-veni. Educaţia în acest spirit trebuie să cultive ace-le competenţe, care generează un comportament de întreprinzător, precum: creativitatea, spiritul de iniţiativă, acceptarea riscurilor, încrederea în sine, capacitatea de a lucra în echipă etc.

Un rol important în asigurarea rezultatelor scontate de la implementarea proiectelor de trans-fer tehnologic o va avea instruirea tinerilor şi altor categorii de populaţie, precum şi a personalului întreprinderilor mici şi mijlocii cu funcţii de decizie şi/sau de execuţie, pe tematici prioritare: manage-ment, marketing, strategii de planificare, contabili-tate, surse si metode de finanţare a investiţiilor.

Dezvoltarea serviciilor de consultanţă acorda-te întreprinderilor mici şi mijlocii pentru elaborarea planurilor de afaceri şi de marketing, inclusiv pen-tru obţinerea finanţărilor din fondurile structurale, a studiilor de piaţă şi de fezabilitate, trebuie să devi-nă o parte componentă a procesului de promovare a culturii antreprenoriale.

Atât pentru mediul de afaceri cât şi pentru cel de cercetare este foarte important să cunoască particularităţile finanţărilor din fonduri europene, precum şi modalităţile prin care ele pot fi accesate în vederea creşterii competitivităţii economice. Prin accesarea şi căştigarea fondurilor europene ar fi posibilă economisirea de resurse investiţionale interne, totodată realizând obiective strategice de creştere a durabilităţii economiei naţionale.

Înţelegerea oportunităţilor oferite de UE, a po-liticilor şi a mecanismelor UE, presupune în primul rând obţinerea răspunsului la întrebările cu rol cru-cial in procesul de accesare:

Care sunt principiile intervenţiei acestor fonduri? •Ce fonduri sunt alocate şi ce teme se abordea-•ză la nivelul UE în perioada 2007-2013? Cum trebuie înteleasă agenda de la Lisabona •şi ce mesaj strategic are? În ce constă Planul Naţional de Dezvoltare, ce •viziune strategică şi ce cadru instituţional are? Ce programe acţionează din cadrul fondurilor •europene la nivelul Republicii Moldova? Ce măsuri sunt eligibile pentru finanţare? •Care sunt domeniile de intervenţie ale fonduri-•lor europene pe categorii şi sub-categorii? Ce alte tipuri de surse de finanţare mai există?•Care sunt elementele de bază ale unui plan de •afaceri de succes pentru accesarea fondurilor europene? Ce elemente specifice apar în managementul •proiectelor finanţate de Comisia Europeană? Înţelegând toate acestea şi accesând fondurile

oferite de UE ar putea fi soluţionate problemele de finanţare a proiectelor de inovare şi transfer teh-nologic, contribuind totodată la creşterea durabilă a economiei ţării.

8 septembrie • 2009Buletin informativ-analitic AITT

CONSERVAREA CAPITALULUI NATURAL ŞI CREŞTEREA ECONOMIEI ŢĂRII PRIN ACCESAREA FONDURILOR EUROPENE

Aurelia Golic, doctorand, Academia de Studii Economice a Republicii Moldova

Fondurile eu-ropene în susţine-rea dezvoltării du-rabile a regiunilor

Uniunea Europea-nă se implică într-o varietate de politici economice, sociale, de reglementare şi finan-ciare, făcînd posibilă transferul de fonduri dinspre ţările bogate

spre cele sărace. Aceste fonduri sunt folosite pen-tru încurajarea dezvoltării regiunilor mai defavori-zate, pentru revitalizarea zonelor industriale aflate în declin, pentru sprijinirea inserţiei profesionale a tinerilor şi a şomerilor de lungă durată, pentru mo-dernizarea agriculturii şi pentru ajutorarea zonelor rurale. Uniunea Europeană abordează provocările reale cu care se confruntă societatea: protecţia me-diului, sănătate, inovaţie tehnologică, energie etc. În domeniul protecţiei mediului, activitatea Uniunii Europene se bazează pe programul de acţiune inti-tulat „Mediu 2010: viitorul nostru, alegerea noastră“. Acesta subliniază nevoia de atenuare şi de înceti-nire a schimbărilor climaterice şi a încălzirii globale; protejarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice; tratarea problemelor legate de mediu şi sănătate şi conservarea resurselor naturale pre-cum şi de administrare eficientă a deşeurilor.

Importanţa atragerii finanţării europeneAtragerea fondurilor europene în proiectele de

mediu reprezintă soluţia ideală pentru depăşirea in-stabilităţii economice la nivel naţional concomitent cu conservarea şi administrarea cît mai eficientă a capitalului natural. Aceste fonduri vor permite crea-rea unor noi locuri de muncă, creşterea competiti-vităţii pe termen lung şi respectiv racordarea la ce-rinţele dezvoltării durabile bazate pe armonizarea relaţiilor socio-economice şi de mediu. Este foarte bine ştiut că doar o creştere economică durabilă ne poate asigura un trai mai bun şi mai sănătos prin creşterea calităţii vieţii la nivel de protecţie a me-diului paralel cu asigurarea sănătăţii publice. Spriji-nul acordat de Uninea Europeana prin intermediul fondurilor nerambursabile pe care ni le oferă ne îndeamnă să investim în acele activităţi şi proiecte, care în primul rînd vor promova modernizarea teh-nologiilor şi implementarea inovaţiilor. Importanţa acestor investiţii reiese din posibilitatea moderni-zării şi achiziţionării instalaţiilor pentru producerea energiei din surse regenerabile, realizării de insta-laţii care folosesc tehnologii curate în toate sectoa-rele industriale, care permit reducerea consumului de materii prime şi energie, reducerii cantităţii de deşeuri depozidate şi introducerea acestora în cir-cuitul economic, creşterea gradului de recuperare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de ambalaje şi anvelope, reducerea emisiilor poluante, creşterea suprafeţelor împădurite, prevenirea eroziunii so-lului, reducerea riscului de inundaţii, diminuarea efectelor negative a poluării aerului asupra sănă-tăţii populaţiei şi a mediului în aglomerările urba-ne datorate emisiilor de gaze de eşapament de la autoturisme etc. În cele din urmă, folosirea optimă

a resurselor naturale va încuraja producatorii să ex-tragă şi să producă mai puţin, reducînd astfel efec-tele negative asupra mediului înconjurător. În plus, introducerea tehnologiilor moderne şi nepoluante poate încuraja dezvoltarea şi folosirea produselor cu impact redus asupra mediului.

Avantajele accesării fondurilor eu-ropene de către Republica Moldova

Avantajele ecologice a acestor fonduri prin în-fiinţarea unei infrastructuri eficiente de mediu pre-cum şi avantajele economice prin reducerea migra-ţiei forţei de muncă şi respectiv oferirea posibilităţii de creare şi dezvoltare a noi afaceri sau de a atrage investiţii prin folosirea avantajelor locale competi-tive pot fi indiscutabil înregistrate şi de Republica Moldova. Problema constă însă în a evalua măsura în care suntem pregătiţi şi instruiţi în a putea atrage aceste fonduri. Prezintă sau nu Republica Moldova interes pentru fondurile europene este direct con-diţionată de felul în care vom prezenta proiectele propuse spre finanţare. Pentru început ar fi corect să evaluăm cu precizie maximă potenţialul natural şi să apreciem nivelul dezvoltării economice, după care să identificăm proiectele prioritare ce urgen-tează a fi finanţate. Nu în ultimul rînd ar fi corect să stabilim măsura în care proiectul poate fi finalizat cu succes sau va rezulta a fi doar o alocare inutilă de surse financiare. În acest context, ar fi binevenită elaborarea de către Guvern şi ministerele de spe-cialitate a unei strategii naţionale de promovare a proiectelor investiţionale pe o perioadă de cel puţin 5 ani în diferite ramuri ale economiei naţionale, cum ar fi sectoarele de producere în industria energetică, agricultura, prelucrarea deşeurilor, controlul asupra poluării aerului, administrarea apelor, conservarea naturii, managementul pădurilor şi biodiversită-ţii etc. Actualmente se întreprind unele măsuri în această direcţie, fiind propuse diferite proiecte pe o perioadă mai îndelungată, însă lipsa transpa-renţei şi neimplicarea în procesul de elaborare şi implementare a experţilor din diferite ministere nu permite formarea unui parteneriat mai larg şi a unor echipe de specialişti profesionişti în domeniu. Într-o astfel de strategie e bine să fie incluse în primul rînd proiectele inovaţionale şi cele prioritare pe compar-timentele respective care pot fi susţinute financiar şi sunt propuse de autorităţile administraţiilor publice locale şi anterior supuse unor examinări de către organele de specialitate şi experţi voluntari. În mo-mentul de faţă este foarte important ca investiţiile parvenite din străinătate, dar şi cele autohtone, să fie utilizate strict conform proiectului pentru soluţio-narea problemelor stringente cu care se confruntă societatea, înlăturînd din start posibilitatea sustra-gerii de fonduri în interes privat.

Gradul de absobţie a fondurilor eu-ropene şi măsuri de accelerare a aces-tui proces

Astăzi, Republica Moldova valorifică oportuni-tăţile de finanţare europenă la un nivel foarte redus. Din acest motiv este necesară crearea unei Agenţii Naţionale pentru Managementul Proiectelor şi Fon-durilor Europene, consolidarea capacităţii instituţio-nale şi personale a administraţiei centrale şi locale în direcţia atragerii fondurilor europene, pregătirea şi valorificarea specialiştilor în acest domeniu, precum şi cadrul juridic necesar la nivelul cerinţe-lor europene. Reuşita proiectului depinde de felul

în care acesta răspunde obiectivelor programului operaţional respectiv, axei prioritare şi domeniului de intervenţie, de faptul dacă propunerea de proiect are calificativul de ştiinţifică, echipa/parteneriatul şi conducatorul de proiect prezintă competenţe ştiin-ţifice şi manageriale adecvate, propunerea de pro-iect prezintă posibilitatea de exploatare şi aplicare a rezultatelor aşteptate, planul de realizare este coerent şi realist elaborat, activităţile desfăşurate în cadrul proiectului sunt în concordanţă cu cele indicate în axa prioritara, proiectul solicită fonduri publice în acord cu tipul operaţiunii.

Obstacole în vederea finanţării pro-iectelor inovaţionale

Este regretabil faptul, că gradul de absorbţie a fondurilor europene în republică este la un nivel atât de redus. Există mai mulţi factori care contri-buie la neutilizarea în măsura necesară a oportu-nităţilor existente: lipsa de interes a autorităţilor de a informa, educaţia redusă în fonduri europene, lip-sa suportului autorităţilor Republicii Moldova care trebuie acordat celor avizaţi. De fapt, aşi crede, că nu prea ne place sa facem proiecte. Un alt factor foarte important ar fi lipsa resurselor financiare din moment ce trebuie să deţinem şi un capital supli-mentar pe lîngă banii comunităţii europene, şi nu în ultimul rînd, lipsa de idei inovatoare. Profunda criză economică şi lipsa de investiţii în direcţia dezvoltării economiei naţionale impune evaluarea problemelor prioritare, soluţionarea cărora devine posibilă doar prin alocarea de fonduri naţionale şi europene. In-discutabil, implicarea simbolică a sistemului bancar în finanţarea proiectelor de mediu şi instabilitatea economică reprezintă piedici directe în direcţia fi-nanţării proiectelor de mediu. Respectiv, devine necesară crearea unor scheme de suport financiar prin consolidarea cooperării internaţionale sau lo-cale şi atragerea de suporturi financiare conside-rabile pentru administrarea acestora. În această situaţie, fondurile europene oferă Republicii Moldo-va posibilitatea relansării economice şi soluţionării problemelor stringente.

Perfecţionarea sistemului acumulării de fonduri ecologice naţionale şi europene presupune în pri-mul rînd elaborarea şi implementarea regulamen-telor, ce sunt armonizate la cerinţele europene, în special în ceea ce priveşte utilizarea mecanisme-lor economice şi financiare în domeniul protecţiei mediului; introducerea noului set de standarde europene în domeniul administrării factorilor de mediu (aer, apă, sol) şi asigurarea aplicării stric-te a acestora în viitorul apropiat pe teritoriul ţării; standardele naţionale trebuie să fie compatibile cu cele din ţările membre ale UE şi trebuie să satisfacă protocoalele Convenţiilor internaţionale, inclusiv a poluării transfrontaliere a aerului la distanţe lungi; Legea privind plata pentru poluarea mediului nece-sită a fi modificată, iar plăţile şi taxele aplicate pen-tru combaterea poluării factorilor de mediu trebuie majorate şi aplicate pe întreg teritoriul ţării, conform normativelor internaţionale.

Fiecare din aceste acţiuni vor consolida meca-nismele de acumulare în fondurile naţionale, creînd astfel o imagine mai atractivă şi credibilă faţă de Republica Moldova pentru investitorii străini, iar economia şi protecţia mediului tot mai mult se vor afirmă drept un poligon investiţional atît pentru in-vestitorii locali cît şi pentru cei străini.

9septembrie • 2009Buletin informativ-analitic AITT

CERCETAREA ŞI INOVAREA ÎN CONTEXUL COOPERĂRII TRANSFRONTALIERE

Olga Popa, Cercetător ştiinţific, Direcţia Politici şi Relaţii Internaţionale, Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic

În faţa provocărilor lansate de cele două concepte fundamenta-le ale sfârşitului seco-lului 20 – globalizare şi economie bazată pe cunoaştere – Uniunea Europeană a decis, la Consiliul European de la Lisabona, din 23 – 24

martie 2000, adoptarea unui nou model european de dezvoltare, mult mai dinamic, menit să transforme Uniunea Europeană în „cea mai dinamică şi competitivă eco-nomie bazată pe cunoaştere din lume, capabilă de creştere economică durabilă, cu locuri de muncă mai numeroase şi mai bune şi cu o mai mare coeziune socia-lă” până în anul 2010. Astfel, unul dintre obiectivele fundamentale ale Strategiei de la Lisabona îl constituie crearea premiselor pentru o economie bazată pe cunoaştere, prin formularea de politici ce vizează so-cietatea informaţională, cercetarea şi dez-voltarea tehnologică, adoptarea de refor-me structurale în domeniul competitivităţii şi al inovării şi desăvârşirea pieţei unice.1

În contextul Politicii Europene de Ve-cinătate, al cărei scop este reprezentat de evitarea apariţiei de noi linii de demarca-ţie între Uniunea Europeană şi vecinii săi şi de a le oferi acestora posibilitatea de a participa la diferite acţiuni comunitare prin intermediul cooperării, beneficiile politicii comunitare în domeniul inovării şi cercetă-rii au fost extinse în rândul statelor parte-nere, Instrumentul European de Vecinăta-te şi Parteneriat finanţând şi investiţiile în acest domeniu.

În Programul Operaţional Comun Ro-mânia-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, documentul strategic care stabileşte cadrul de cooperare transfrontalieră între cele trei state implicate, este subliniată im-portanţa cercetării şi inovării pentru creş-terea concurenţei în domeniul bunurilor şi serviciilor, în vederea dezvoltării economi-ce a ariei teritoriale acoperite de Program. Conform analizei oferite în Program, „com-paniile alocă sume foarte mici pentru cer-cetare şi dezvoltare, cercetarea în infra-structură este depăşită, iar legăturile între domeniul industrial şi unităţile de cercetare sunt slabe”.2

În vederea dezvoltării sectorului inovă-rii şi cercetării, este încurajată formularea de politici, strategii şi planuri de acţiune co-mune, precum şi schimbul de bune prac-tici, prin crearea de parteneriate şi reţele de cooperare între universităţi, între admi-nistraţiile locale/ regionale, între mediul de afaceri şi universităţi, între institutele de cercetare etc., în diverse domenii, în func-ţie de aria de competenţă: planificare spa-

ţială, mediu, agricultură, sectorul energetic şi sprijinirea mediului de afaceri, în special a IMM-urilor.

Nu există o prioritate sau măsură dedi-cată în exclusivitate domeniului inovării şi cercetării, însă acţiunile de acest gen pot fi finanţate cu precădere în cadrul Priorităţi-lor 1 Către o economie mai competitivă a zonei de frontier şi 2 Mediul şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă, care au drept scop creşterea performanţei economice şi soluţionarea problemelor comune de mediu prin intensificarea cooperării dintre specialişti, furnizorii de servicii, organizaţii-le profesionale, organizaţiile publice etc.

Promotorii ideilor de proiecte pot so-licita fonduri nerambursabile în valoare de minimum 100.000 Euro şi maximum 3.000.000 Euro, suma solicitată nepu-tând însă depăşi 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile. Proiectele pot avea o durată cuprinsă între 12 şi 24 luni, cu posibilitatea extinderii până la 36 de luni, în cazul proiectelor complexe de investiţii, însă planificarea unei durate mai mari de 24 de luni trebuie să fie temeinic justificată în cererea de finanţare.

În prezent, este deschis primul apel de propuneri de proiecte aferent Programului Operaţional Comun România-Ucraina-Re-publica Moldova 2007-2013, solicitanţii de finanţare nerambursabilă putând depune proiecte până la data de 28 octombrie 2009, orele 16:00 (ora României), la Se-cretariatul Tehnic Comun al Programului, găzduit de Biroul Regional pentru Coope-rare Transfrontalieră Suceava (România)

RESURSE SI OPORTUNITATE PENTRU RM IN DOMENIUL CERCETARE - DEZVOLTARE – INOVARE

Într-un timp foarte scurt, globalizarea a schimbat ordinea economică mondială, generând noi provocări, dar totodată şi noi posibilităţi. Europa nu poate fi competitivă în acest nou context, decât cu condiţia să devină mai inovatoare şi să răspundă mai eficient necesităţilor şi preferinţelor consu-matorilor.

În prezent, inovaţia este considerată motorul creşterii economice. Inovaţia în-seamnă noi produse şi servicii, noi meto-de de fabricare sau livrare care adaugă valoare economiei noastre şi ne permit să ne îmbunătăţim standardul de viaţă. Prin urmare, Comisia urmăreşte să promoveze inovarea în Europa si peste hotarele ei.

RM se afla la o etapa incipienta in cre-area de cunoastere, mai ales cind se pune problema transferarii acesteia in produse, avind nevoie de un “climat de inovatie” mai bun si de mai multa viteza in procesul de transformare a cercetarii in produse com-petitive de piata.

Climatul general de inovatie, trebuie sa se imbunatateasca, dar astfel de schimbari de tablou necesita timp. In cadrul eforturi-lor Comisiei Europene de a realiza astfel de schimbari, comunitatile de cunoastere

si inovatie, raprezinta instrumentele strate-gice care pot schimba realitatea.

Cu alte cuvinte, a venit momentul pentru impunerea unui peisaj politic si economic in care inovatia sa se concentreaza pe provo-carile viitoare ale schimbarilor globale, fie de ordin climatic, energetic sau pandemic.

Principiile de baza pentru RM in dome-niul Cercetarii Dezvoltarii Inovarii sunt: • evaluarea ex-ante a politicilor si actiunilor; • evaluarea internationala a implementarii

politicilor, programelor, proiectelor; • evaluarea internationala a institutiilor pu-

blice (universitati si institute de cercetare);• corelarea performanta-finantare instituti-

onala; promovarea in cariera pe baza de performante profesionale recunoscute international;

• sustinerea mobilitatii cercetatorilor; atra-gerea de tineri doctoranzi, cercetatori post-doctorat, precum si de cercetatori cu experienta, performanti, indiferent de nationalitate;

• intensificarea legaturilor stiintifice si de colaborare cu diaspora stiintifica roma-neasca; dezvoltarea colaborarii interna-tionale si sustinerea participarii in pro-grame si proiecte;

• sustinerea inovarii inclusiv prin creste-rea cererii publice de inovare;

• cresterea ponderii din ajutorul de stat pentru sustinerea inovarii;

• dialogul permanent cu societatea.Prin lansarea Strategiei de la Lisabo-

na, Moldova isi prezinta decizia politica de a construi o societate bazata pe cunoas-tere, deschisa valorilor si competitiei in-ternationale, care sa asigure o dezvoltare armonioasa economica si sociala. Strate-gia are ca obiectiv recuperarea decalajelor existente fata de nivelul tarilor europene si pregateste sistemul de CDI din RM pentru a-si identifica si consolida, prin deschidere internationala, parteneriate si competitie, in acele zone in care Moldova poate sa ex-celeze. Viziunea pe care e construita Stra-tegia are trei obiective strategice: crearea de cunoastere pe de-o parte, cresterea competitivitatii economiei moldovenesti pe de alta parte si, nu in ultimul rand, creste-rea calitatii sociale.

Desigur, avem nevoie de eforturi si de sustinerea din partea UE pentru a îmbună-tăţi cercetare, inovare şi educaţie, pentru a crea parteneriate public-private şi, în spe-cial pentru a facilita accesul întreprinderilor mici şi mijlocii la noi cunoştinţe.

Uniunea Europeană posedă un poten-ţial extraordinar pentru inovaţie. Avind o tradiţie îndelungată în producerea inven-ţiilor de răsunet; bogăţia ei constând în oameni creativi, Europa poate conta pe diversitatea ei culturală. A pus bazele une-ia din cele mai mari pieţe unice din lume, în care produsele şi serviciile inovante pot fi comercializate pe scară largă. Din punct de vedere istoric, Europa dispune de un sector public puternic, al cărui potenţial ar trebui exploatat.

10 septembrie • 2009Buletin informativ-analitic AITT

ACŢIUNI ERA-NET

COORDONARE ŞI ACŢIUNI DE SUPORT

ŞTIINŢE SOCIO-ECONOMICE ŞI UMANISTE

ACŢIUNI MARIE CURIE

Obiectivul Acţiunii ERA-NET este de a dezvolta şi consolida coordonarea pro-gramelor de cercetare naţionale şi regionale, prin oferirea unei platforme de in-teracţiune între deţinătorii sau managerii de programe de cercetare din diverse ţări pentru implementarea unor activităţi în comun sau elaborarea unor apeluri de concursuri pentru propuneri de proiecte transnaţionale.Parteneri eligibili pentru acest tip de proiecte sunt deţinătorii de programe (pro-gramme owners), cum sunt ministerele sau autorităţile regionale ce definesc programele de cercetare, şi managerii de programe (programme managers), cum sunt consiliile de cercetare sau alte agenţii finanţatoare.APELUL: FP7-ERANET-2010-RTD (pentru mai multe detalii: www.fp7.asm.md/calls/FP7-ERANET-2010-RTD)Data publicării: 30 iulie 2009Data limită: 19 ianuarie 2010, ora 17:00 (ora Bruxelles-ului)Bugetul indicativ: 21,5 mln. euro din bugetul 2010Integrarea tehnologiilor pentru aplicaţii industriale

NMP.2010.4.0-7• „ERA-NET on Nanotechnologies, including Nano-to-xicology”; schema de finanţare – acţiune de coordonare şi suport (CSA); bugetul apelului – 1,5 mln. euro.NMP.2010.4.0-8• „ERA-NET on Manufacturing”; schema de finanţare – acţiune de coordonare şi suport (CSA); bugetul apelului – 1,5 mln. euro.NMP.2010.4.0-9• „ERA-NET on Catalysis”; schema de finanţare – acţiune de coordonare şi suport (CSA); bugetul apelului – 1,5 mln. euro.

Punct Naţional de Contact pentru nanoştiinţe, nanotehnologii, materiale şi noi tehnologii de producţieDenis NICAUniversitatea de Stat a MoldoveiStr. A. Mateevich 60, blocul 4A, bir. 216MD-2009, Chisinau, Republica MoldovaTel.: +373-22-577712E-mail: denis.nica@fp7.asm.md Tehnologii de mediu

ENV.2010.3.1.4-2• „ERA-NET on Eco-Innovation”; schema de finanţare – acţiune de coordonare şi suport (CSA); bugetul apelului – 2 mln. euro.

Punct Naţional de Contact pentru energie şi mediuVeaceslav BOLDESCUUniversitatea de Stat din MoldovaTel.: +373-22-577547, +373-79-454062E-mail: veaceslav.boldescu@fp7.asm.md

APELUL: FP7-HEALTH-2010-single-stage (mai multe detalii: www.fp7.asm.md) Data publicării: 30 iulie 2009Data limită: 19 noiembrie 2009, ora 17:00 (ora Bruxelles-ului)Bugetul indicativ: 333,5 mln. euro din bugetul 2010

HEALTH.2010.2.2.2-5 • “Promoting participation of high-technology re-search-intensive SMEs, operating in the Health sector”; schema de finan-ţare – acţiune de coordonare (CSA); contribuţia maximă a Comisiei Europene pentru un proiect: 2 mln. Euro; doar un proiect va fi selectat spre finanţare.

Pentru mai multe detalii privind apelurile PC7 şi asistenţă în vederea participării în proiecte transnaţionale de cercetare susţinute de Comisia Europeană, Vă rugăm să contactaţi:Punctul Naţional de Contact PC7 pentru sănătateAngela PARASCHIVUniversitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”Tel.: +373-22-205148; e-mail: angela.paraschiv@fp7.asm.mdAPELUL: FP7-KBBE-2010-4 (mai multe detalii: www.fp7.asm.md/calls/FP7-KBBE-2010-4) Data publicării: 30 iulie 2009Data limită: 14 ianuarie 2010, ora 17:00 (ora Bruxelles-ului)Bugetul indicativ: 190.01 mln. euro din bugetul 2010

KBBE.2010.1.4-01 • “Sharing best practice and enhancing European collaboration on research, knowledge transfer and innovation in farm animal sciences”; schema de finanţare – coordonare sau acţiune de su-port (coordinating action); contribuţia maximă a Comisiei Europene pentru un proiect: 1 mln. euro.

Pentru mai multe detalii privind apelurile PC7 şi asistenţă în vederea participării în proiecte transnaţionale de cercetare susţinute de Comisia Europeană, Vă rugăm să contactaţi:

Punctul Naţional de Contact PC7 pentru alimentaţie, agricultură şi bioteh-nologiiAlexei LEVIŢCHIUniversitatea Academiei de Ştiinţe a MoldoveiTel.: +373-22-577533, +373-69304464E-mail: alexei.levitchi@fp7.asm.md APELUL: FP7-ENERGY-2010-1 (mai multe detalii www.fp7.asm.md/node/282) Data publicării: 30 iulie 2009Termen limită: 15 octombrie 2009, ora 17.00 (ora Bruxelles-ului)Bugetul indicativ: 54 mln. euro din bugetul 2010

ENERGY.20105.2-2 • “Trans-national cooperation and networking in the field of geological storage of CO2”; schema de finanţare – coordonare şi acţiune de suport (CSA, coordinating action).

APELUL: FP7-ENERGY-2010-2 (mai multe detalii www.fp7.asm.md/node/280) Data publicării: 30 iulie 2009Termen limită: 4 martie 2010, ora 17.00 (ora Bruxelles-ului)Bugetul indicativ: 126,4 mln. euro din bugetul 2010

ENERGY.2010.2.3-2 • “Support to the coordination of stakeholders’ ac-tivities in the field of wind energy”; schema de finanţare – coordonare şi acţiune de suport (CSA, supporting action).ENERGY.2010.4.5-1 • “Support to the coordination of stakeholders’ ac-tivities in Renewables for Heating and Cooling”; schema de finanţare – coordonare şi acţiune de suport (CSA, supporting action).

Pentru mai multe detalii privind apelurile PC7 şi asistenţă în vederea participării în proiecte transnaţionale de cercetare susţinute de Comisia Europeană, Vă rugăm să contactaţi:Punctul Naţional de Contact PC7 pentru energie şi mediuVeaceslav BOLDESCUUniversitatea de Stat din MoldovaTel.: +373-22-577547, +373-79-454062E-mail: veaceslav.boldescu@fp7.asm.md

APELUL: FP7-SSH-2010-2 (mai multe detalii www.fp7.asm.md/node/314)Data publicării: 30 iulie 2009Termen limită: 2 februarie 2009, ora 17.00 (ora Bruxelles-ului)Bugetul indicativ: 18,9 mln. euro din bugetul 2010Schema de finanţare aplicată apelului: proiecte transnaţionale de cercetare la scară mică sau medie (CP; small or medium-scale focused research project).

SSH.2010.1.1-1 • “Demand-driven Research and Innovation policies for growth, welfare and wellbeing”.

Pentru mai multe detalii privind apelurile PC7 şi asistenţă în vederea participării în proiecte transnaţionale de cercetare susţinute de Comisia Europeană, Vă rugăm să contactaţi:Punctul Naţional de Contact PC7 pentru ştiinţe socio-economice şi uma-nisteDiana STAHUniversitatea de Stat din TiraspolTel.: +373-68-023253E-mail: diana.stah@fp7.asm.md

APELUL: FP7-PEOPLE-2010-ITN (mai multe detalii: www.fp7.asm.md) Data publicării: 8 septembrie 2009Data limită: 22 decembrie 2009, ora 17:00 (ora Bruxelles-ului)Bugetul indicativ: 243.79 mln. euro din bugetul 2010Schema de finanţare: sprijin pentru instruirea şi dezvoltarea carierei cercetători-lor (support for training and career development of researchers)APELUL: FP7-PEOPLE-2010-IRSES (mai multe detalii: www.fp7.asm.md) Data publicării: 25 noiembrie 2009Data limită: 25 martie 2010, ora 17:00 (ora Bruxelles-ului)Bugetul indicativ: 30 mln. euro din bugetul 2010Schema de finanţare: sprijin pentru instruirea şi dezvoltarea carierei cercetători-lor (support for training and career development of researchers)Pentru mai multe detalii privind apelurile PC7 şi asistenţă în vederea participării în proiecte transnaţionale susţinute de Comisia Europeană, Vă rugăm să contactaţi:Punctul Naţional de Contact PC7 pentru mobilitateElena BRÎNZATel.: +373-22-577707 / fax: +373-22-226329;E-mail: lbrinza@mrda.md

11septembrie • 2009Buletin informativ-analitic AITT

INNO PUBLICITATE

SE CAUTĂ COFINANŢATOR

INNO PUBLICITATEA fost elaborata si este in proces de implementare

TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE A CEREALELOR ŞI LEGUMINOASELOR PRIN METODA DE EXTRUZIE TERMOPLASTICĂ

Tehnologia de extrudare este una din cele mai rentabile şi mai rapid dezvoltate tehnologii din industria alimentară contemporană. Ea duce la elaborarea şi propunerea pe piaţă a diferitor produse alimentare combinate: mixuri pe bază de extrudate, miusli, nuci, fructe uscate, fructe confiate, componente polifuncţionale pentru fabricarea produselor gata.

Beneficiile tehnologiei sunt:înlocuirea importului cu producţia autohtonă;•micşorarea preţului la produsele de preparare rapidă;•posibilităţi noi de prelucrare pentru producătorii de culturi cereale şi leguminoase;•crearea noilor locuri de muncă şi sporirea utilizării forţei de muncă.•

La întreprinderea „Triodor” (s. Negureni, r-nul Teleneşti) a fost instalată linia teh-nologică multifuncţională pe baza extruderului cu 2 melcuri (producător Jinan Darin Machinery Co. LTD) pentru fabricarea produselor extrudate.

În diferită asociere a utilajului linia permite fabricarea unei game largi de produ-se extrudate: Fulgi de porumb; Cipsuri extrudate; Bastonaşe umflate; Produse explodate cu umplutură.

Proiectul de transfer tehnologic „Implementarea tehnologiei de prelucrare a cerealelor şi leguminoaselor prin metoda de extruzie termoplastică” este con-dus de Natalia Ţislinscaia, dr., Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare (Chişinău, or. Codru, str. Vierul, 59)

Cofinantator al proiectului in a.2008 a fost: SRL „Po-licom-Prim”, MD 2002, Chişinău, şos. Munceşti, 271, of. 603, tel. (+373 22) 522710, fax 546406, mob. 69138465 (Serghei Sluhinschii) (efectuarea din cont propriu a cheltu-ielilor pentru fabricarea şnecului pentru extruderul destinat prelucrării leguminoaselor) si in a.2009: SRL „Triodor”, Chişinău, str. Miron Costin, 7, of.614, mob.69107058 (Vi-talie Doroftei), (investiţii în linia tehnologică multifuncţiona-lă pe baza extruderului cu 2 şnecuri, instalată în s. Negu-reni, r-nul Teleneşti)

Produs estrudat din porumb

Produs din porumb obţinut prin măcinare

mecanică

Produs estrudat din grâu

Descrierea succintă a tehnologiei:se propun metode şi procedee de reglare a proceselor de iniţiere şi morfogeneză a mugurilor de rod, de dividere şi alungire a celulelor, de înflorire şi reţinere a fructelor juvenile pe ramură. Tehnologia elaborată asigură obţinerea recoltelor stabile, de calitate înaltă şi capacitate sporită de păstrare a fructelor.

Avantaje:tehnologia prezintă o nouă soluţionare a reglării productivităţii plantelor pomicole, calităţii şi rezistenţei fructelor atît la facto-rii nefavorabili de mediu, cît şi la cei din perioada de păstrare.

Domeniul de aplicare: pomicultura, păstrarea de lungă durată a fructelor.

12 septembrie • 2009Buletin informativ-analitic AITT

bd.: Ştefan cel Mare, nr. 1, of. 440,MD-2001, Chişinău, R. Moldova

tel./ fax: (373 22) 549-210e-mail: aitt@aitt.md, www.aitt.md

INNO NEWS“Dezvoltare regională prin inovare şi transfer

tehnologic” – sub acest generic şi-a desfăşurat lucrările în perioada 1-2 octombrie 2009 Simpozionul, organizat de către Institutul de Proiectări şi Automatizări CIFATT Craiova, România. În cadrul simpozionului a fost organizat şi Workshop-ul „Transferul tehnologic şi inovarea în folosul IMM-urilor; brokerage de tehnologii”, precum şi Masa Rotundă „Inovarea: organizare, strategii”.

Manifestarea a fost susţinută de către: Ministerul Educaţiei şi Cercetării - ANCS, Romanian IRC 4D, Euro Info Center Rm Vâlcea, ARoTT - Asociaţia Română pentru Transfer Tehnologic şi Inovare, ARIES Filiala Oltenia - Asociaţia Română pentru Industria Electronică şi Software. Corelat şi în paralel cu workshop-ul, a fost organizată expoziţia, la care au fost expuse produse inovative, tehnologii ce fac obiectul ofertelor de transfer tehnologic.

Simpozionul a fost deschis cu cuvânt de salut şi prezentarea invitaţilor şi agendei de către directorul S.C.IPA S.C. CIFATT Craiova, dr.ing. Gabriel VLĂDUŢ.

Dnul dr.ing.Gabriel Vlăduţ a prezentat în continuare tema „Polii de competitivitate, mijloc pentru creşterea competitivităţii regionale”. D-lui a subliniat, că promovarea culturii antreprenoriale reprezintă o condiţie esenţială a creşterii inovării şi dezvoltării afacerilor, enunţând paşii principali pentru iniţierea unei afaceri inovative.

La eveniment cu prezentări au participat: Drd. Ing. Simona Clara BÂRSAN, Centrul de Transfer Tehnologic CENTI Cluj-Napoca; Dnul Bogdan CIOCANEL, Institutul de

Cercetare şi Consultanţă IRECSON; Dna Corenelia POPA, IPA Craiova; Dnul Prof. Alexandru MARIN, Universitatea POLITEHNICA Bucureşti, Dnul Claudiu Mirea, Cristina Capraru, etc.

În cadrul Simpozionului au fost prezentate de asemenea cazuri de succes de realizare a transferului tehnologic, precum şi diverse proiecte pilot în cadrul diferitor programe naţionale şi europene.

La Simpozionul respectiv au participat şi o echipă de colaboratori ai Agenţiei pentru Inovare şi Transfer Tehnologic, la care au familiarizat participanţii cu activitatea de inovare şi transfer tehnologic în Republica Moldova, inclusiv prezentarea succintă a activităţii AITT.

În cadrul Mesei Rotunde „Inovarea: organizare, strategii” au fost abordate diverse teme actuale de promovare a inovării, au fost stabilite parteneriate pentru proiecte naţionale româneşti şi internaţionale, etc. În cadrul Mesei Rotunde, precum şi a doua zi la expoziţia inventatorilor colaboratorii AITT au discutat despre activitatea parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarele de inovare, au făcut schimb de materiale informative, au stabilit relaţii de colaborare.

Toţi participanţii la Simpozion s-au pronunţat pentru iniţierea unei colaborări deschise pe viitor, promovând dezvoltarea durabilă prin asigurarea fluxului informaţional competitiv şi deseminarea nediscriminatorii a informaţiilor atât către mediul de cercetare, cât şi către mediul de afaceri, prin efectuarea de activităţi de transfer tehnologic, cercetare-dezvoltare venind de la idee, brevet şi inovare prin transfer tehnologic şi servicii calitative la firme puternice inovative cu activitate bazată pe valoarea adăugată ridicată.

ABSTRACTThe need to address the theme “In-

novations and their financial support” in this issue of the informative-analytical newsletter “InnoViews” was imposed by the necessity of searching new ways and mechanisms of financial support for the implementation of innovation and technol-ogy transfer projects and raising aware-

ness of the importance of accessing European funding for a sustainable development.

Taking into consideration the limited financial resources and as well the extension of the financial and economic crisis in Moldova, European financed projects could be a viable solution for the implementation of in-novations and the development of a sustainable growth of the country’s economy.

The providers of funds have as main goal the improvement of the economic, social and environment in developing countries through a wide variety of programs. EU allocates important financial resources for the real-ization of these programs. There are a lot of funds, which eligible countries should apply at.

In the Republic of Moldova there are taken many steps for the establish-ment of international collaboration. Many delegations come and go, coop-eration agreements are being signed in which are set out clear objectives. Therefore, more and more, in the Republic of Moldova is increasingly talk-ing about European funding opportunities, international and cross-border projects, etc.; seminars and round tables are being organized.

Unfortunately, even if there are a lot of EU funding opportunities, the degree of absorption of the Republic of Moldova (both by business and by the research communities ) is very low.

One question arises: why? Whether most of people possibly have no clue what this money is allocated for, or they do not know what kind of proj-

ects are wanted and how to apply (the funds are not promoted as should have). Whether there is too much effort for applying.

But it is incredible how much money/grants are available, how many activities (social, economic, environmental, cultural, scientific) may be eli-gible for them!

Another problem may be lack of partnerships for training teams to ac-cess these funds, given that Republic of Moldova can apply only through direct partners. In this case, maybe there are some rules of the game that we do not accept, do not perceive or is it because we do not agree with the secondary role in these partnerships?

There are a lot of questions especially when you realize that the prob-lem exists, but do not know from where to start solving it. In this regard, we hope that with the help of the people involved in preparing this pres-ent informative-analytical newsletter “InnoViews” to find answers to these questions and to propose effective sollutions.

We must understand what we have to do. Do we have to work on partner-ships, organize seminars, round tables, conferences, regular events, which meet those involved in research, innovation and development in order to share ideas, exchange best practices in order to access support and guidance.

Do we have to create some structures that could handle the promotion of funding opportunities, of the projects financed by EU or that could give counseling and assistance in obtaining access to these funds, projects etc.? Because if we do know what is our weak point, we do not know what must be our further actions.

Nevertheless, we have some successes. There are institutions/organizations/ persons who have accessed these funds and won. We believe that the dissemination of good practices can be very ben-eficial and can help us understand how they applied and what were the circumstances that lead them to the success they have had?

Also the knowledge of best practices for applying to these funds and getting experience from them could be an essential support for many people given the existing financial crisis.