Anul IV, Nr. 6, noiembrie - decembrie 2019
11
12
13
14
15
16
17
noiembrie - decembrie 2019
Paraclisul Sfântul Grigorie Teologul, poarta cerului ce a primit vemântul reînnoirii
9
„Scopul misionarului cretin din orice timp a fost i rmâne naterea Mântuitorului Hristos în sufletele oamenilor”
Slujire arhiereasc la Mnstirea Cozia Simpozionul naional „Lucrarea cultural-
duhovniceasc i social-misionar a episcopului Vartolomeu Stnescu”
Comemorarea a treizeci de ani de la Revoluia din 1989 - eveniment cultural la Arhiepiscopia Râmnicului
300 de ani de învmânt în limba român la Râmnicu-Vâlcea
Concert caritabil pentru 5 copii aflai în suferin
Concertul extraordinar de colinde „Colindm, Doamne, Colind”
Cuvântul Ierarhului Naterea Domnului – dorul nesfârit al lui Dumnezeu dup oameni
3
25
Binecuvântare arhiereasc la hramul Mnstirii Arnota
„Trim bucuria comuniunii cu sfinii, prin sfintele lor moate, ca o ateptare cu nerbdare a învierii noastre în ceruri”
Premiile anuale ale Fundaiei Naionale pentru Civilizaie Rural ,,Nite rani”
Hram i pelerinaj la Biserica Toi Sfinii din municipiul Râmnicu-Vâlcea
Înaltpreasfinitul Printe Varsanufie a participat la sfinirea primei mnstiri ortodoxe româneti din Portugalia
Prznuirea Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul, ocrotitorul Mnstirii Bistria
Slujire arhiereasc în Parohia Creeni Prznuirea Sfântului Ierarh Spiridon la
Parohia Înlarea Domnului din Râmnicu- Vâlcea
„Pilda celor poftii la cin ne arat c fiecare dintre noi suntem chemai s dobândim Împria lui Dumnezeu”
Comemorarea eroilor Revoluiei din 1989 „Înomenirea Fiului lui Dumnezeu, ca
posibilitate a îndumnezeirii omului, devine piatra de temelie a Bisericii pmânteti”
Slujire i filantropie
Valentin - o misiune actual în rândul tinerilor
Activiti social-filantropice i educa- ionale desfurate de Liga Femeilor Ortodoxe din Arhiepiscopia Râmnicului
Activiti sociale ale Departamentului de misiune pentru rromi al Arhiepiscopiei Râmnicului
3
dup oameni
B iserica, una i nedesprit, a mrturisit dintotdeauna în Simbolul niceo- constantinopolitan, dezvoltând învtura
de credin apostolic, c Mântuitorul Hristos este „Unul-Nscut, Care din Tatl S-a nscut mai înainte de toi vecii. Lumin din Lumin, Dumnezeu adevrat din Dumnezeu adevrat, nscut, iar nu fcut; Cel de o fiin cu Tatl, prin Care toate s-au fcut. Care pentru noi, oamenii, i pentru a noastr mântuire, S-a pogorât din ceruri i S-a întrupat de la Duhul Sfânt i din Fecioara Maria, i S-a fcut om”. Mrturisind acestea, teologia rsritean accentueaz faptul c Mântuitorul Hristos, Care S-a înomenit din Fecioara Maria, este Unul i Acelai cu Ipostasul Dumnezeiesc nscut din Tatl înainte de veci, deschizându-i omului posibilitatea îndumnezeirii firii sale omeneti, adic a dezvoltrii chipului lui Dumnezeu, primit la facerea lui, spre o asemnare tot mai deplin cu Acesta.
Astfel, înomenirea Domnului este „cel mai mare
„Întru aceasta s-a artat dragostea lui Dumnezeu ctre noi, c pe Fiul Su Cel Unul Nscut L-a trimis Dumnezeu în lume, ca prin El via s avem. În aceas-
ta este dragostea, nu fiindc noi am iubit pe Dumnezeu, ci fiindc El ne-a iubit pe noi i a trimis pe Fiul Su jertf de ispire pentru pcatele noastre” (I Ioan
IV, 9-10)
Cu vâ
nt ul
Ie ra
rh ul
ui
bun de pe pmânt, prin care se mijlocete legtura i comuniunea cu Dumnezeu”1, dup cum afirm întreaga teologie patristic. Înomenirea Fiului lui Dumnezeu, ca posibilitate a îndumnezeirii omului, devine piatra de temelie a Bisericii pmânteti; omul, dezechilibrat de cderea în pcat a protoprinilor Adam i Eva, a reintrat pe fgaul lui firesc de a tinde spre asemnarea cu Dumnezeu: „Cuvântul lui Dumnezeu S-a fcut om, ca i tu s afli de la om, c omul poate ajunge dumnezeu”2. Fiul lui Dumnezeu devine Fiul Omului, fcându-i pe toi oamenii fiii lui Dumnezeu prin înomenirea Sa: „În cel din urm timp, Dumnezeu a hotrât s Se nasc nu profei, i nici alii plcui Lui, ci chiar Cel Unul Nscut al Su prin Fecioar, pentru ca mântuirea omeneasc, pierdut prin neascultarea unui singur om, s fie regsit prin Dumnezeu omul i, pentru c o femeie adusese primului brbat pricina morii, tot o femeie s poarte în trup omenesc pricina vieii. Nu este o înjosire faptul c Fiul lui Dumnezeu S-a nscut dintr-o fecioar, fiindc a fost zmislit i adus pe lume ocolind cele ale firii. Fecioar a zmislit pe Fiul lui Dumnezeu întrupat
1 Clement Alexandrinul, Stromatele, VII, IX, 52.1., traducere, introducere, indici i note de Pr. D. Fecioru, în PSB, vol. 5, Ed. IBMBOR, Bucureti, 1982, p. 508. 2 Clement Alexandrinul, Cuvânt de îndemn ctre eleni (Protrepticul), I, 8.4, traducere, introducere, indici i note de Pr. D. Fecioru, în PSB, vol. 4, Ed. IBMBOR, Bucureti, 1982, p. 75.
de la Duhul Sfânt, Fecioar a nscut, Fecioar a rmas dup natere i Acelai Fiu al lui Dumnezeu a devenit i Fiu al Omului”3. Înomenirea Fiului lui Dumnezeu a fost una real, Dumnezeu luând asupra Sa ceea ce îi era strin firii Sale „cci S-a pogorât la smerenie i S-a artat ca noi, nu ca s ptimeasc ceva din ale celor ce s-au obinuit s fac nedrepti, deci nu renunând s fie Dumnezeu i Fiu cu adevrat, ci ca s ridice pe cel ce era în stare de rob i de creatur, adic pe noi, la slava care se afl în mod propriu numai la El singur, fcându-ne fii ai lui Dumnezeu. Deci când e pus între noi, fiindc S-a numit Întâiul Nscut, nu-L form s coboare la ceea ce e contrar firii Lui, departe de aceasta. Ci ne ridic mai degrab El pe noi spre demnitatea cea mai presus de fire. Cci a declara c firea dumnezeiasc i negrit a fost forat sau învins de creatur, cum n-ar fi cu totul absurd? Deci fcându-Se ca noi, nu înseamn c va fi cândva ca noi, ca Unul ce-ar fi lepdat ceea ce-I este propriu, ci noi ne-am ridicat prin El mai presus de noi, depind, prin cinstirea din partea Lui, msura noastr, înlându-ne spre ceea ce e sus i deasupra noastr”4.
Sfântul Grigorie de Nyssa, în paginile scrierilor sale, arat c firea omeneasc czut în pcat a fost sfinit prin înomenirea Fiului lui Dumnezeu, dându- le acestora posibilitatea de a se nate în Trupul Su, adic în Biseric: „Vorbesc despre marea tain a dreptei credine, prin care Dumnezeu S-a artat în trup; despre Cel Ce era în chipul lui Dumnezeu i a petrecut între oameni în trup, cu fa de rob; despre Cel Care, dup ce i-a însuit ca pârg firea pieritoare a trupului, pe care a luat-o asupra Sa prin fecioria nestricat, sfinete împreun cu ea, întru nestricciune, firea comun, prin cei ce se unesc cu El, prin împrtirea de tain, hrnind trupul Su, adic Biserica, i articulând în chip cuvenit mdularele ce odrslesc prin credin în trupul comun. Prin aceasta orânduiete totul în chip frumos, fcându-i pe credincioi ochi, gur, mâini i celelalte mdulare, într-un mod cuvenit i armonic. Cci aa zice Pavel: 3 Boethius, Articole teologice, I, 4, traducere, note i indici de Prof. David Popescu, în PSB, vol. 72, Ed. IBMBOR, Bucureti, 1992, pp. 31-32. 4 Sfântul Chiril al Alexandriei, Despre Sfânta Treime, IV, traducere, introducere i note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stniloae, în PSB, vol. 40, Ed. IBMBOR, Bucureti, 1994, pp. 152-153.
5
ui
Un trup este, dar multe mdulare (I Corinteni XII, 14)”5.
Credina c Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu constituie piatra de temelie a Bisericii, aa cum Hristos Domnul spune: „Pe aceast piatr voi zidi Biserica Mea” (Matei XVI, 16). Evanghelia Sfântului Apostol i Evanghelist Ioan începe afirmând faptul c Hristos Domnul este Fiul lui Dumnezeu cel din venicie: „La început era Cuvântul i Cuvântul era la Dumnezeu i Dumnezeu era Cuvântul. Acesta era întru început la Dumnezeu. Toate prin El s-au fcut; i fr El nimic nu s-a fcut din ce s-a fcut” (Ioan I, 1-3) i se încheie prin mrturisirea c El, Mântuitorul Hristos, este Dumnezeu înomenit: „Iar acestea s-au scris, ca s credei c Iisus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, i, crezând, s avei via în numele Lui” (Ioan XX, 31). Pentru rscumprarea omului din pcat era nevoie ca Dumnezeu s Se fac om, mrturisete Sfântul Vasile cel Mare: „Dac venirea Mântuitorului n-ar fi avut loc în trup, atunci Mântuitorul n-ar fi pltit morii preul rscumprrii noastre i n-ar fi nimicit puterea morii. Într-adevr, dac ceea ce fusese supus puterii morii ar fi fost altceva decât ceea ce a luat asupr-i Mântuitorul, atunci moartea n-ar fi încetat de a-i arta mai departe lucrarea i n-am fi avut nici un folos din suferinele îndurate prin trupul purttor de dumnezeire. Dac Mântuitorul n-ar fi omorât pcatul în trup, noi n-am fi fost înviai în Hristos, ci am fi rmas mori în Adam; ceea ce czuse n-ar fi fost reînnoit, ceea ce fusese zdrobit i doborât n-ar fi fost ridicat din nou; ceea ce devenise strin de Dumnezeu, prin înelciunea diavolului, n-ar fi fost din nou înrudit i înfiat de Dumnezeu”6.
Dreptmritori cretini,
Pentru noi cretinii, singura noutate care apare în istorie, singurul lucru care a avut puterea de a-l schimba pe om nu doar moral, ci i ontologic, este înomenirea Fiului lui Dumnezeu: „... lumea asta a noastr, a oamenilor, n-a cunoscut din veac decât un
5 Sfântul Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amnunit la Cântarea Cântrilor, Omilia a XIII-a, traducere de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stniloae i Pr. Ioan Buga, în PSB, vol. 29, Ed. IBMBOR, Bucureti, 1982, pp. 290-291. 6 Sfântul Vasile cel Mare, Epistole, 261, II, traducere de Pr. Prof. Dr. Constantin Corniescu i Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, în PSB, vol. 12, Ed. IBMBOR, Bucureti, 1988, p. 538.
singur eveniment cu adevrat ieit din comun, uimitor i neasemuit: atunci, anume, când Fiul lui Dumnezeu S-a artat cu adevrat pe pmânt”7. Scopul principal al înomenirii Fiului lui Dumnezeu este aducerea omului în comuniunea de care el se desprinsese prin pcat; Dumnezeu „Se unise cu omul pentru ca omul s se îndumnezeiasc prin acest amestec”8. Sfântul Ioan Casian, citând din scrierile Fericitului Augustin, arat c: „Pentru ca oamenii s se nasc din Dumnezeu, S-a nscut mai întâi Dumnezeu dintre ei: Hristos Dumnezeu. i Hristos la naterea dintre oameni n-a cutat pe pmânt decât mam, fiindc tat avea în cer, nscut din Dumnezeu, prin Care suntem fcui, i
nscut din femeie, ca prin El s ne facem, din nou”9.
7 Eusebiu de Cezareea, Viaa lui Constantin cel Mare, 17, 15, studiu introductiv de Prof. Dr. Emilian Popescu, traducere de Radu Alexandrescu, în PSB., vol. 14, Ed. IBMBOR, Bucureti, 1991, p. 249. 8 Sfântul Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învmântul religios, 25, traducere de Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, în PSB, vol. 30, Ed. IBMBOR, Bucureti, 1998, p. 322. 9 Sfântul Ioan Casian, Convorbiri duhovniceti, Despre Întruparea Domnului, VII, XXVII, 1, traducere de Prof. Vasile Cojocaru i David Popescu, în PSB, vol. 57, Ed. IBMBOR, Bucureti, 1990, p. 878.
Icoana Sfintei Treimi - Mnstirea Cozia
6 Revista PRAXIS, Anul IV, Nr. 6
Voina Sa omeneasc, unit cu cea dumnezeiasc, a aezat toate strduinele omeneti în ascultare de voia Tatlui: „i a coborât acolo chiar viaa voastr i a adus moartea noastr, i a ucis-o din bogia vieii Sale i a tunat, strigând ca s ne întoarcem de aici în acel ascuns de unde a venit la noi chiar în pântecele feciorelnic unde s-a unit cu El firea omeneasc, carne muritoare, ca s nu fie mereu muritoare. i de aici «ca un mire care iese din camera sa de nunt, bucura-se- va ca un uria care alearg în drumul su»”10.
Hristos Domnul „S-a deertat pe Sine, chip de rob luând, fcându-Se asemenea oamenilor, i la înfiare aflându-Se ca un om, S-a smerit pe Sine, asculttor fcându-Se pân la moarte, i înc moarte pe cruce” (Filipeni II, 7-8). A luat chip de rob pentru a umple acest chip al nostru de strlucirea Lui dumnezeiasc, aa cum lmuritor ne înva dumnezeiescul printe Chiril al Alexandriei: „De dragul nostru, n-a inut s rmân în demniti excelente i supreme, adic în chipul i 10 Fericitul Augustin, Confessiones — Mrturisiri, IV, XII (19), traducere i indici de Prof. Dr. Docent Nicolae Barbu, în PSB, vol. 64, Ed. IBMBOR, Bucureti, 1985, p. 110.
egalitatea Tatlui, ci a ales golirea (chenoza) în trup, cu toate urmrile ei normale i cuvenite, socotind aceast umilire ca nimic, numai ca s restabileasc integritatea noastr, recreând firea de la început în El spre înnoirea vieii în Duhul”11. Pentru noi, Fiul lui Dumnezeu a luat asupra Sa ceea ce se potrivea cel mai puin naturii Sale, anume firea omeneasc12. Dumnezeu, prin trimiterea Fiului Su, Care a luat trup omenesc, a venit ca pcatul s fie condamnat pierzrii, ca legea pcatului s nu mai rodeasc în trup, ci cea natural a binelui, ca oamenii s nu mai dea ascultare poftei trupului, ci poruncii Duhului13: „i pentru noi S-a fcut srac, ca noi s trim în moartea Lui i s 11 Sfântul Chiril al Alexandriei, Despre Sfânta Treime, V, traducere, introducere i note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stniloae, în PSB, vol. 40, Ed. IBMBOR, 1994, Bucureti, p. 188. 12 Origen, Omilii la Cartea Facerii, IX, 2, traducere, introducere i note de Pr. Prof. Teodor Bodogae, Pr. Prof. Dr. Nicolae Neaga i Zorica Lacu, în PSB, vol. 6, Ed. IBMBOR, Bucureti, 1981, p. 45. 13 Metodiu de Olimp, Aglaofon sau Despre înviere, II, VI-VIII, traducere, introducere i note de Pr. Prof. Dr. Constantin Corniescu, în PSB, vol. 10, Ed. IBMBOR, Bucureti, 1984, p. 175.
Cu vâ
nt ul
Ie ra
rh ul
7
ui
ne îmbogim în srcia Lui i s împrim în chipul robiei Lui (II Corinteni IX, 8)”14. Înomenirea Fiului lui Dumnezeu a fost singura posibilitate de întoarcere a omului în Casa Tatlui Su: „A venit printre noi i S-a fcut om nu pentru Sine, ci a pregtit calea prin Sine i în Sine, pentru ca firea omeneasc s scape de moarte i s se întoarc la nestricciunea cea de la început”15.
Dei spunem c S-a întrupat, nu zicem c S-a îmbrcat numai în trup Cuvântul lui Dumnezeu, ci prin numele de trup e artat omul întreg16. Toate aceste învturi le putem citi expuse cu claritate i în Tratatul despre întruparea Cuvântului al Sfântului Atanasie cel Mare, care accentueaz faptul c „Noi am fost motivul pogorârii Lui, i neascultarea noastr a fcut iubirea de oameni a Cuvântului ca Domnul s vin la noi i s Se arate între oameni. Pentru c noi am fost pricina întruprii Lui i pentru a noastr mântuire S-a lsat micat de iubirea de oameni ca s Se slluiasc în trup omenesc i s Se arate în el”17. Cei ce nu îneleg astfel înomenirea Fiului lui Dumnezeu, Îl rstignesc iar pe Hristos Domnul18. Hristos Domnul S-a înomenit, pentru ca noi s fim îndumnezeii19, aceasta a fost dintotdeauna dreapta învtur a Bisericii noastre. „Pentru aceasta a i venit Domnul, singurul doctor adevrat, pentru ca s vindece sufletele celor credincioi de patimile cele incurabile i s le cureasc de murdria leprei rutii”20. 14 Sfântul Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amnunit la Cântarea Cântrilor, XV, în PSB, vol. 29, traducere de Pr. prof. Dumitru Stniloae i Pr. Ioan Buga, Ed. IBMBOR, Bucureti, p. 319. 15 Sfântul Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, XI, 10, în PSB, vol. 41, traducere, introducere i note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stniloae, Ed. IBMBOR, Bucureti, 2000, p. 1054. 16 Sfântul Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, V, 2, în PSB, vol. 41, p. 548. 17 Sfântul Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului i despre artarea Lui nou, prin trup, I, IV, în PSB, vol. 15, traducere, introducere i note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stniloae, Ed. IBMBOR, Bucureti, 1987, p. 93 18 Sfântul Maxim Mrturisitorul, Ambigua, II, 136, în PSB, vol. 80, traducere de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stniloae, Ed. IBMBOR, Bucureti, 1983, p. 321. 19 Sfântul Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului i despre artarea Lui nou, prin trup VI, LIV, p. 151. 20 Sfântul Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovniceti, XLVIII, 3, în PSB, vol. 34, traducere de Pr. Pof. Dr. Constantin Corniescu, Ed. IBMBOR, Bucureti,
Cderea în pcat a adus omului un imens dor dup Dumnezeu pe care nu l-a putut astâmpra cu nimic. Deprtarea omului de Dumnezeu prin pcat a adus omului o continu suferin, un continuu suspin dup Dumnezeu, care nu s-a stins decât prin înomenirea Fiului lui Dumnezeu. Dar dac omul a trit i triete cu acest dor dup Dumnezeu, pân la starea brbatului desvârit, când Hristos Domnul va tri pururi în noi: „nu eu mai triesc, ci Hristos triete în mine. i viaa de acum, în trup, o triesc în credina în Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit i S-a dat pe Sine Însui pentru mine” (Galateni II, 20), Sfântul Maxim Mrturisitorul vorbete în scrierile sale i despre dorul nesfârit al lui Dumnezeu de oameni: „din dor nesfârit dup oameni S-a fcut cu adevrat Cel Ce exist prin fire Însui cel iubit (dorit)”21, aa cum Sfântul Apostol i Evanghelist Ioan mrturisete: „Întru aceasta s-a artat dragostea lui Dumnezeu ctre noi, c pe Fiul Su cel Unul Nscut L-a trimis Dumnezeu în lume, ca prin El via s avem. În aceasta este dragostea, nu fiindc noi am iubit pe Dumnezeu, ci fiindc El ne-a iubit pe noi i a trimis pe Fiul Su jertf de ispire pentru pcatele noastre (I Ioan IV. 9-10). Hristos Domnul pentru noi S-a fcut ca noi, „din iubirea Sa nesfârit de oameni, ca i noi s câtigm pentru El slava în cele bune i s ne facem dumnezei mai presus de om, prin har i din iubirea de oameni”22.
Iubii fii i fiice duhovniceti,
Dumnezeu, de la înlimea Sa negrit, Se coboar pe Sine în lume la o msur a smereniei care nu poate fi cuprins de mintea omeneasc. Dumnezeu, fctorul a toate, S-a nscut din Preasfânta Nsctoare de Dumnezeu ca prunc în petera Betleemului i în iesle S-a culcat (Luca II, 7), învându-ne pe noi oamenii ce înseamn smerenia i faptul c iubirea presupune întotdeauna i jertf prin smerirea de sine.
Pentru aceea trebuie i noi s ne facem prunci pe noi înine, adic s urmm simplitatea, smerenia i curia acestora, precum Hristos Domnul zice: „Adevrat zic vou: De nu v vei întoarce i nu vei 1992, p. 277. 21 Sfântul Maxim Mrturisitorul, Ambigua, I, 5, p. 55. 22 Sfântul Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere, I, 4, în PSB, vol. 39, traducere de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stniloae, Ed. IBMBOR, Bucureti, 1992, p. 30.
8 Revista PRAXIS, Anul IV, Nr. 6
Cu vâ
nt ul
Ie ra
rh ul
ui
fi precum pruncii, nu vei intra în împria cerurilor. Deci cine se va smeri pe sine ca pruncul acesta, acela este cel mai mare în împria cerurilor. i cine va primi un prunc ca acesta în numele Meu, pe Mine M primete” (Matei XVIII, 3-5). Lipsete tot mai mult lumii acesteia smerenia. Nu mai tim sau nu mai vrem s ne smerim, considerându-ne mai buni decât aproapele nostru. Ne vedem doar pe noi i nevoile noastre, uitând c în aproapele Îl gsim pe Domnul Însui. Astfel, înelegem de ce spiritualitatea rsritean acord o importan atât de mare smereniei în drumul omului spre asemnarea cu Dumnezeu: „A fost întrebat un Btrân: Care este sporirea omului? i el a rspuns: Smerenia! Alt sporire nu este. Cci cu cât coboar mai mult în smerenie, cu atât urc mai mult în înlime”23.
Un alt lucru pe care trebuie s-l aprofundm din lecia Naterii Domnului este ascultarea desvârit pe care Domnul o pune înaintea noastr: Dumnezeu, Cel ce stpânete toate, cci „împria Lui peste toi stpânete” (Psalmul CII, 19), Cel Ce supune toate prin cuvântul poruncii Lui (Psalmul VIII, 6), S-a supus pe Sine, fcându-Se întru toate asculttor fa de ceea ce L-a nscut. Astfel i noi, ascultând de prinii notri duhovniceti, s rmânem statornici i neclintii în dreapta credin, dând pild tuturor prin buna lucrare a noastr. Calea ascultrii este întotdeauna calea smereniei pentru c omul se poate întoarce la ordinea dinaintea cderii în pcat numai prin pocin i ascultarea de voia lui Dumnezeu, ceea ce implic lepdarea voii proprii. Nu trebuie s înelegem prin ascultare doar o simpl conformare moral, ci, mai mult, o raportare existenial a persoanei umane la Dumnezeu, adic unirea raiunii umane cu cea dumnezeiasc. „Spuneau Prinii c acestea sunt cele pe care Dumnezeu le cere de la cretini: S se supun Sfintelor Scripturi, cele spuse s fie i fcute i s asculte de cârmuitori i de prinii duhovniceti”24.
S nu uitm ca la cumpna dintre anii 2019 i 2020, în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, s aducem în fiecare biseric de parohie sau de mnstire rugciuni de mulumire lui Dumnezeu pentru binefacerile primite de la El în anul ce a trecut 23 Patericul Mare, XV, 263, Editura Bizantin, Bucureti, 2015, p. 777. 24 Patericul Mare, I, 106, p. 159.
i s-I cerem binecuvântarea dumnezeiasc în toat lucrarea cea bun i folositoare din Anul Nou în care vom intra.
Totodat, v facem cunoscut c anul 2020 a fost declarat de ctre Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca Anul omagial al pastoraiei prinilor i copiilor i Anul comemorativ al filantropilor ortodoci români. De asemenea, tot în anul în care intrm, în Arhiepiscopia Râmnicului vor avea loc o serie de manifestri duhovniceti i culturale deosebite, prilejuite de împlinirea a 300 de ani de la naterea în Împria lui Dumnezeu a Sfântului Cuvios Antonie de la Iezer, ocrotitor al acestei eparhii.
Fie ca srbtoarea Naterii Domnului, a Noului An i a Botezului Domnului s v aduc mult pace, sntate, bucurie i întrire spre împlinirea a toat fapta cea bun întru iubire desvârit, s rmânei tari i statornici în dreapta credin spre dobândirea Împriei lui Dumnezeu.
La muli ani întru mântuire! Un An Nou binecuvântat!
Al vostru, al tuturor, de tot binele voitor i ctre Hristos Domnul, Cel Nscut în ieslea Betleemului, rugtor,
† VARSANUFIE Arhiepiscopul Râmnicului
Re po
rt aj
Scldat de razele soarelui i privirile pelerinilor care-i atern paii spre ctitoria Sfântului Ierarh Calinic de la poalele Capelei,
Paraclisul Sfântul Grigorie Teologul te întâmpin tcut i maiestuos în partea dinspre miaznoapte a Catedralei Arhiepiscopale din Râmnicu-Vâlcea, devenind o mrturie autentic i expresiv a valorilor, credinei i purtrii de grij pe care vrednicii ierarhi ai Râmnicului au avut-o pentru ctitoria episcopului Grigorie Socoteanu din anul 1751.
Ridicarea paraclisului evoc arhitectura civil i mnstireasc a epocii brâncoveneti care, la jumtatea veacului al XVIII-lea, se afla într-o evoluie continu i contribuia fundamental la
dezvoltarea artei i culturii româneti, printr-o evident putere de inspiraie.
Paraclisul este zidit în form de corabie, fr abside. Este zvelt, dar bine proporionat, i încununat cu o turl poligonal. Rmâne o reuit artistic deplin datorat monumentalitii oferit de ctitor prin aezarea deasupra bibliotecii sau a trapezei dup modelul timpului, dar i prin originalitatea compoziiei picturii exterioare care,
Paraclisul Sfântul Grigorie Teologul, poarta cerului ce a primit vemântul
reînnoirii
Re po
rt aj
potrivit descrierii lui Andrei Paleolog, „asigura perpetuarea unei structuri mentale i vizuale demult împmântenite, ancorate îns în noi realiti”. Frescele exterioare primeau valoarea unor documente care au fcut posibil rescrierea, peste veacuri, a istoriei lcaului de cult.
Pentru pstrarea vemântului exterior, vitregiile vremurilor au impus ca lucrrile de restaurare s fie reluate la intervale de timp nu foarte mari, devenind expresia cea mai elocvent a modului în care patrimoniul cultural a fost protejat de ctre Biseric.
În anul 2019, la iniiativa i cu purtatea de
grij a Înaltpreasfinitului Printe Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, Paraclisul Sfântul Grigorie Teologul a primit vemântul reînnoirii, recptând frumuseea pe care ctitorul i-o conferise în urm cu peste dou veacuri i jumtate, dup cum amintete textul pisaniei originale, spat în piatr i aezat deasupra uii de intrare: „Acest sfânt i dumnezeiesc Paraclis din temelia lui zidit i cu zugrveale împodobit, din bun gândul i cu toat cheltuiala cinstitului i de Dumnezeu iubitorului printelui Kir Grigore E(piscop) al acestei Sfinte Epis(copii), întru slava lui Dumnezeu i lauda hramului Sf(â)ntului Marelui Ierarh Grigore B(o) goslovul, în zilele luminatului Dom(n): Io Grigore Ghica Vo(e)vod, leat 7259 (1751)”.
Astzi, în exterior, de jur-împrejur, se distind chipurile unor filosofi din Antichitate i ale unor sibile, personaje i scene ce încercau s stabileasc o concordan între Vechiul i Noul Testament. O frumusee aparte a redobândit i fresca original din interior, opera lui Grigore Zugravu, dar i catapeteasma aurit sculptat de Apostu Diaconu dascl, icoanele i mobilierul bisericesc.
Astfel, prin frumuseea arhitectonic i cea a ansamblului pictural, Paraclisul Sfântul Grigorie Teologul rmâne o poart a cerului, mrturie a misiunii culturale a Bisericii, descoperit în plan duhovnicesc cât i în planul artei cretine prin capacitatea de sugerare a unei adânci viei spirituale.
11
Dumnezeu”
„Milostenia izvorte din iubirea de Dumnezeu i devine modalitatea apropierii noastre de Dumnezeu”, i-a
încredinat Înaltpreasfinitul Printe Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, pe toi cei prezeni la Mnstirea Boia, duminic, 3 noiembrie, la Sfânta Liturghie, vieuitori i ctitori, pelerini i închintori.
Înaltpreasfinia Sa a svârit slujba de sfinire a paraclisului cu hramul Sfinii Arhangheli Mihail i Gavriil, urmat de Sfânta Liturghie în Biserica Acopermântul Maicii Domnului.
În cuvântul de învtur rostit în cadrul Sfintei Liturghii, Chiriarhul Râmnicului a subliniat c „Evanghelia ne reamintete c darurile pe care Dumnezeu ni le împrtete trebuie s devin temei al faptelor noastre bune. Fr milostenie, suntem anonimi înaintea lui Dumnezeu. Pe când, oamenii milostivi sunt cunoscui de Dumnezeu dup numele lor. Pericopa ni-l prezint pe acest bogat prin lucrurile cu care îi învemânteaz trupul: porfir i vison, veselindu-se în toate zilele în chip strlucit. Dei numele su era vestit, fiind cunoscut de ctre toi prietenii si, Dumnezeu l-a trecut sub tcere.
Îl amintete Dumnezeu pe omul srac, pe numele su Lazr. Acesta era bolnav, plin de bube, slbit i neputincios, poftind s se sature din cele ce cdeau de la masa bogatului; dar câinii venind, lingeau bubele lui. Dei era srac i bolnav, nici nu cerea, nici nu cârtea.
S-a întâmplat c a murit omul nemilostiv, dar a murit i sracul Lazr. Lazr a fost aezat în sânul lui Avraam, o metafor prin care se prezint Raiul, iar bogatul nemilostiv a fost dus în iad unde se chinuia într-o vpaie. De acolo, din iad, uitându-se, a vzut în Rai pe sracul de care acum îi amintea i a început s-l roage pe Avraam, spunându-i: «Printe Avraam, las-l pe Lazr ca s-i ating mcar degetul în ap i o pictur de ap s picure i aici unde sunt eu, pentru c m chinuiesc foarte tare în aceast vpaie».
Sfântul Efrem Sirul spune: «nu putem ndjdui la iertarea de la sfâritul veacurilor, dac roadele iertrii nu pot fi vzute în noi pe acest pmânt». Bogatul l-a numit printe Avraame, iar Avraam l-a numit fiule, dar de ajutat nu a putut s-l ajute: Fiule, adu-i aminte c
ai primit cele bune ale tale în viaa ta i Lazr, asemenea, pe cele rele!
Atunci Avraam îi rspunde c nu se poate lucrul acesta, întrucât «între noi i între voi este o prpastie de netrecut». Vzând bogatul cel nemilostiv c nu este ascultat i suferina lui nu poate fi mângâiat, fiindc nimeni nu-i mai aducea aminte de el, se gândete la cei apropiai i-i spune lui Avraam: «Rogu-te, dar, printe, s-l trimii în casa tatlui meu, cci am cinci frai; s le spun lor acestea, ca s nu vin i ei în acest loc de chin», pentru c i ei duceau aceeai via de huzur, lipsit de milostenie i de fapte bune.
i i-a zis Avraam: «Au pe Moise i pe prooroci; s asculte de ei. Dac nu ascult de Moise i de prooroci, nu vor crede nici dac ar învia cineva dintre mori». Mântuitorul arat de fapt valoarea ascultrii, întrucât, prin aceasta, omul se pzete de mândrie, devenind smerit. Cel care ascult i face lucrul lui Dumnezeu se aseamn Fiului lui Dumnezeu Care a împlinit ascultarea de Printele Su. Sfântul Ioan Scrarul spune c ascultarea este via, iar neascultarea este moarte».
Învm, aadar, c adevratul bogat este omul pentru care ascultarea devine starea fireasc a vieii sale, iar aceasta îi aduce mult folos duhovnicesc, fcându-l blând i smerit, credincios lui Dumnezeu i cu dragoste fa de semeni. Totodat, cel cu adevrat srac este cel care nu-L are pe Dumnezeu”, a încheiat Înaltpreasfinitul Printe Varsanufie.
12 Revista PRAXIS, Anul IV, Nr. 6
Ev en
im en
Numeroi pelerini au participat la srbtorirea hramului bisericii Mnstirii Arnota.
În cuvântul de învtur, Înaltpreasfinitul Printe Arhiepiscop Varsanufie a explicat rolul sfinilor îngeri în lucrarea de mântuire a neamului omenesc: „Mai înainte de a face lumea aceasta vzut, cerul, stele, pmântul, cu tot ceea ce a fost împodobit, mai înainte de a fi creat omul, Dumnezeu a fcut din nimic lumea spiritual, sau lumea nevzut, dup cum aflm din primul verset al Sfintei Scripturi: «La început a fcut Dumnezeu cerul i pmântul» (Facere I, 1). De aceea, Sfântul Apostol Pavel a spus c «întru Hristos au fost zidite toate, cele din ceruri i de pe pmânt, cele vzute i nevzute...» (Coloseni I, 16). Prin aceast lume nevzut se înelege lumea duhurilor, a îngerilor, care, dintru început, toi au fost buni, strlucind în frumusee, înelepciune i în alte felurite daruri.
Denumirea de «înger» este de origine greceasc i înseamn «vestitor» sau «trimis», pentru c îngerii au menirea de a vesti oamenilor voia lui Dumnezeu. Puterile cereti se împart în nou cete: prima este cea a Serafimilor, Heruvimilor i Tronurilor; a doua este alctuit din Domnii, Puteri i Stpâniri, iar a treia din Începtorii, Arhangheli i Îngeri.
Îngerii sunt fiine spirituale, pe care noi nu le putem vedea, dar ele slujesc neîncetat lui Dumnezeu i se roag împreun cu noi, aa cum se arat în rugciunile de la Sfânta Liturghie. Fiecare rugciune a noastr este însoit de neîncetata cântare de slav a îngerilor, iar exemplul lor ne aduce aminte c noi am fost creai de Dumnezeu pentru a sta înaintea Lui i a-L luda necontenit. Sfinii îngeri împlinesc cuvântul lui Dumnezeu i fac nenumrate minuni, prin rânduiala Sa”.
Binecuvântare arhiereasc la hramul Mnstirii
Arnota
„Fiecare rugciune a noastr este însoit de neîncetata cântare de slav a îngerilor, iar exemplul lor
ne aduce aminte c noi am fost creai de Dumnezeu pentru a sta înaintea Lui i a-L luda necontenit”, a spus Înaltpreasfinitul Printe Arhiepiscop Varsanufie. În ziua de prznuire a Soborului Sfinilor Arhangheli Mihail i Gavriil i al tuturor cetelor cereti, vineri, 8 noiembrie, Chiriarhul Râmnicului a slujit Sfânta Liturghie la Mnstirea Arnota, unde a fost serbat hramul ctitoriei voievodale a lui Matei Basarab.
13
noastre în ceruri”, a spus Chiriarhul Râmnicului
la srbtoarea Catedralei Arhiepiscopale
Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina este cel de-al treilea ocrotitor al Catedralei Arhiepiscopale din Râmnicu-Vâlcea. În
ziua prznuirii sale, sâmbt, 9 noiembrie, Înaltpreasfinitul Printe Varsanufie a svârit Sfânta Liturghie la biserica Adormirea Maicii Domnului din cadrul Centrului Eparhial.
„Sfinii bineplcui lui Dumnezeu devin martori vii i lucrtori ai Învierii în sufletele celor credincioi, a subliniat Înaltpreasfinia Sa în cuvântul de învtur împrtit celor care au participat la Sfânta Liturghie.
În continuare, Chiriarhul Râmnicului a artat c „trim bucuria comuniunii cu sfinii, prin sfintele lor moate, ca o ateptare cu nerbdare a învierii noastre în ceruri, unde ne vom bucura de o prtie mult mai profund cu Dumnezeu.
Sfântul Ierarh Nectarie ne înva, înainte de toate, s nu dezndjduim. În lumea în care trim, ispitele sunt tot mai prezente, din pcate, alungându-L pe Dumnezeu din viaa noastr, din familiile noastre i din întreaga societate în cele din urm. De aici sesizm i nevoia tot mai stringent de a ne apropia de sfinii
bineplcui ai Bisericii dreptmritoare. De aceea, prezena moatelor Sfântului Ierarh Nectarie reprezint o mare binecuvântare i o mare ans pentru a ne apropia tot mai mult de Dumnezeu.
Viaa cretin autentic este reprezentat de permanenta lupt pentru dobândirea Împriei celei cereti, prin transformarea duhovniceasc a omului, spre creterea lui de la chip la asemnarea cu Dumnezeu. Aceast transformare se realizeaz cu mult efort, dar mai cu seam cu ajutorul Preabunului Dumnezeu prin mijlocirile sfinilor, bineplcuii Si. Prezena sfinilor în lume este de mare pre atât în timpul vieii acestora, cât i dup trecerea lor în Împria lui Dumnezeu. Sfântul Îl druiete pe Hristos celorlali, fcându-se el însui loc al slluirii lui Dumnezeu. Dumnezeu Se odihnete în sfini, iar sfinii îi odihnesc pe cei din jurul lor prin încrctura haric pe care o aduc în lume prin viaa lor, care este viaa lui Hristos: «Nu mai triesc eu, ci Hristos este Cel care triete în mine» (Galateni II, 20).
Totodat, prezena sfinilor în mijlocul Bisericii, prin sfintele lor moate, reprezint o dovad vie a nevzutului Dumnezeu, un izvor de binecuvântri prin harul lui Dumnezeu pe care îl poart în ele, o întrire în lupta vieii pmânteti, dar i o mângâiere în aceasta”.
14 Revista PRAXIS, Anul IV, Nr. 6
Ev en
im en
Premiile anuale ale Fundaiei Naionale pentru Civilizaie Rural ,,Nite rani”
Fundaia Naional pentru Civilizaie Rural ,,Nite rani” a acordat premiile anuale, sâmbt, 9 noiembrie, la Biserica
Intrarea în Biseric a Maicii Domnului - Vioreti din Sltioara.
Festivitatea anual a reunit numeroase personaliti de cultur i tiin din ar i strintate alturi de Înaltpreasfinitul Printe Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului – preedintele de onoare al Fundaiei Naionale pentru Civilizaie Rural ,,Nite rani” i de preedintele fondator, scriitorul Dinu Sraru. Evenimentul a debutat cu slujba de Te Deum, svârit de Înaltpreasfinitul Printe Arhiepiscop Varsanufie, înconjurat de un sobor de preoi i arhidiaconi.
În acest an, Marele premiu al Fundaiei Naionale pentru Civilizaie Rural ,,Nite rani” a fost acordat scriitorului Nicolae Dabija i domnului viceguvernator al Bncii Naionale a României, Florin Georgescu. Alte premii au fost oferite personalitilor care s-au remarcat în domeniul cultural, literar, artistic, jurnalistic, administrativ
sau din mediul de afaceri, care au contribuit la pregtirea i formarea în România a unui nou univers spiritual rnesc.
Tot în cadrul acestui eveniment festiv, Înaltpreasfinitul Printe Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a acordat domnului Dinu Sraru distincia Crucea Sfântul Antim Ivireanul, iar domnului academician Nicolae Dabija, distincia Crucea Râmnicului.
Fundaia Naional pentru Civilizaie Rural „Nite rani” a fost înfiinat cu scopul de a atrage atenia societii asupra „dramei pierderii identitii naionale i de spirit într-o lume supus agresiv totalitarismului globalizrii”, precum se arat pe pagina oficial a Fundaiei. În acest sens, Fundaia Naional pentru Civilizaie Rural „Nite rani” i-a format o doctrin pentru „aprarea i cultivarea valorilor fundamentale ale universului spiritual definitoriu cu atât mai mult astzi când drapelele marilor naiuni nu ostenesc s fluture orgolios, adesea ridicate de mâinile celor încurajai în trista aventur a pierderii propriei identiti”, precum a afirmat domnul Dinu Sraru, preedintele fondator al Fundaiei.
15
din municipiul Râmnicu-Vâlcea
Credincioi vâlceni au prznuit luni, 11 noiembrie, pe Sfântul Mare Mucenic Mina la biserica Parohiei Toi Sfinii din
centrul municipiului Râmnicu-Vâlcea, unde se pstreaz un fragment din sfintele sale moate. În ziua hramului, Sfânta Liturghie a fost svârit de Înaltpreasfinitul Printe Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului.
Biserica Parohiei Toi Sfinii i Sfântul Mare Mucenic Mina devine în fiecare an, în ziua de 11 noiembrie, un loc de pelerinaj pentru credincioii vâlceni care vin s se închine la racla cu un fragment din moatele Sfântului Mare Mucenic Mina.
În ziua de prznuire a hramului, Sfânta Liturghie a fost svârit de Înaltpreasfinitul Printe Varsanufie, Arhiepiscopul Râm- nicului, înconjurat de un sobor de preoi i diaconi.
„Starea de sfinenie, a explicat Înalt- preasfinia Sa în cuvântul de învtur, nu este un atribuit doar al lui Dumnezeu, ci i omul poate i trebuie s fie prta la sfinenia lui Dumnezeu. Sfinenia este realitatea îndumnezeirii omului, realitatea slluirii lui Dumnezeu în sufletul i trupul credinciosului.
Cinstitele moate ale Sfântului Mare Mucenic Mina sunt semne vzute ale prezenei lui în lume. Harul lui Dumnezeu slluit în trupul acestuia în viaa pmânteasc a rmas nedesprit i dup desprirea sufletului de trup, exprimând, parc, ateptarea cu nerbdare a Învierii, i dându-ne dovad de viaa întru Duhul Sfânt, pe care acesta a dus-o.
Sfântul Mare Mucenic Mina este cunoscut ca mare vindector dar i un om al dreptii, devenind ocrotitorul celor necjii i al celor nedreptii i pgubii.
S încercm i noi, aadar, s tindem tot mai mult ctre sfinenie, ca Însui Dumnezeu, izvorul sfineniei, s Se pogoare asupra noastr!”, i-a îndemnat Înaltpreasfinia Sa pe preoii i credincioii care au participat la Sfânta Liturghie.
16 Revista PRAXIS, Anul IV, Nr. 6
Ev en
im en
Înaltpreasfinitul Printe Varsanufie a participat la sfinirea primei mnstiri ortodoxe româneti din Portugalia
Prima mnstire ortodox româneasc din Portugalia a fost sfinit duminic, 17 noiembrie, de patru ierarhi ai Bisericii
Ortodoxe Române. Hramul aezmântului monahal este Adormirea Maicii Domnului.
Înaltpreasfinitul Printe Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale i Meridionale, împreun cu Înaltpreasfinitul Printe Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, Preasfinitul Printe Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei i Portugaliei, i Preasfinitul Printe Teofil de Iberia, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei i Portugaliei, au slujit Sfânta Liturghie Arhiereasc în Aldeia de Santa Margarida, localitatea care gzduiete prima mnstire româneasc de pe teritoriul Portugaliei.
Slujba de sfinire a început în faa bisericii, unde a fost citit rugciunea lui Solomon de la sfinirea Templului din Ierusalim (III Regi VIII, 22-31), în
care se cere lui Dumnezeu: „s fie ochii Ti deschii ziua i noaptea spre casa aceasta i, oricâte vor cere în locul acesta, s asculi din locul locuinei Tale celei din cer (…) i milostiv s le fii lor”. A urmat ritualul înconjurului bisericii cu cele trei popasuri marcate tot de trei lecturi evanghelice i însemnarea cu Sfântul i Marele Mir în forma Sfintei Cruci.
Dup aezarea sigiliului arhieresc i învemântarea Sfintei Mese, a fost sfinit biserica, dup care strana a cântat „aceast cas Tatl a zidit-o; aceast cas Fiul a întrit-o; aceast cas Duhul Sfânt a înnoit-o, a luminat-o i a sfinit sufletele noastre”.
Înaltpreasfinitul Printe Varsanufie a inut un cuvânt de învtur credincioilor prezeni, explicându-le însemntatea sfinirii unei biserici, precum i importana prezenei noastre în fiecare duminic la biseric.
La sfinirea bisericii a fost prezent Ambasadorul Extraordinar i Plenipoteniar al României în Portugalia, doamna Ioana Bivolaru.
17
Mnstirii Bistria
În fiecare an, la Srbtoarea Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul sosesc foarte muli credincioi s se închine. Racla cu
sfintele moate a fost aezat într-un baldachin, sub cupola clopotniei mnstirii.
Sfânta Liturghie a fost svârit de Înaltpreasfinitul Printe Irineu, Arhiepiscop al Craiovei i Mitropolit al Olteniei, împreun cu Înaltpreasfinitul Printe Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Înaltpreasfinitul Printe Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, i Preasfiniii Prini Nicodim, Episcopul Severinului i Strehaiei,
Andrei, Episcopul Covasnei i Harghitei, Visarion, Episcopul Tulcii, Gurie, Episcopul Devei i Hunedoarei, i Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timioarei.
La finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfinitul Printe Mitropolit Irineu a reliefat lucrarea duhovniceasc a omului chemat a-i asuma crucea
18 Revista PRAXIS, Anul IV, Nr. 6
Ev en
im en
t
suferinelor i a încercrilor, precum a fcut în viaa sa Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul: „În Evanghelia de astzi, Domnul Iisus Hristos a vorbit despre luarea jugului, pe care El Însui îl poart, ca i noi s îl lum în suferin, sau în necaz, pentru c aproape în întregime jugul este purtat de Mântuitorul Hristos. El este singurul Care poate s poarte suferina, pentru c noi o îndurm dup posibilitile noastre smerite, dei El st lâng noi, ca un învtor, s ne învee cum s ne ridicm i s purtm împreun cu El crucea, pe care El o poart
pân la sfâritul veacului. O asemenea via, plin de suferine i trit în iubire de Dumnezeu, a fost cea a Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul. Dac creionm ceva despre cunoaterea lui Dumnezeu i despre chemarea Domnului Hristos de a veni la El atunci când ne aflm în suferine, toate acestea le aflm la Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul. Sfântul Grigorie este cunosctor al tainelor lui Dumnezeu, el le-a cunoscut prin gustare, adic a gustat i a vzut c «bun este Domnul», c dulceaa vieii duhovniceti depete dulceaa mierii, precum a
19
t
spus psalmistul (Psalmul XVIII, 10). Mântuitorul când ne spune: «Luai jugul Meu asupra voastr i învai-v de la Mine, c sunt blând i smerit cu inima i vei gsi odihn sufletelor voastre. Cci jugul Meu e bun i povara mea este uoar» (Matei XI, 29- 30), trebuie s înelegem c nu exist odihn mai plcut, nu exist duioie mai scump ca aceea de care ne încredineaz Domnul Iisus Hristos. Sfinii se odihnesc în Mântuitorul Hristos, iar odihna aceasta este dincolo de atâtea griji omeneti. Este o fericire s intrm în ascultarea Domnului Hristos i s lum aceast hotrâre de a fi sfini, precum Tatl nostru Cel din ceruri sfânt este. Acesta este mesajul pe care Sfântul Grigorie ni-l las. De fapt, de câte ori venim aici, la Mnstirea Bistria, ca s srutm sfintele sale moate, primim darul sfineniei, al miresmei i, în acelai timp, chemarea i imboldul de a merge ctre Mântuitorul Hristos”, a spus Înaltpreasfinitul Printe Mitropolit Irineu.
La finalul cuvântului de învtur, Printele Mitropolit Irineu a mulumit Înaltpreasfinitului Printe Arhiepiscop Varsanufie pentru invitaie, maicii staree Anastasia Honcioiu pentru primire i credincioilor pentru prezen.
De asemenea, Înaltpreasfinitul Printe Arhiepiscop Varsanufie, Chiriarhul Râmnicului, a mulumit Printelui Mitropolit Irineu i ierarhilor prezeni pentru împreuna slujire, iar credincioilor pentru mrturisirea iubirii lui Dumnezeu, adeverit prin lucrarea virtuoas a sfinilor Si. „Renumele ctitoriei boierilor craioveti, Mnstirea Bistria oltean, din secolul al XV-lea, nu a fost dat nici de cunoscutele tiprituri de aici, nicide coala de miniatur sau de caligrafie, nici de coala de pictur, ci de prezena moatelor Sfântului Cuvios Printe Grigorie Decapolitul, care ocrotesc aceast lavr vâlcean, fiind aduse aici imediat dup ctitorirea acesteia de ctre marele ban Barbu Craiovescu, devenit mai apoi monahul Pahomie, care a rmas în ctitoria sa pân la sfâritul vieii, înlându-i neîncetat rugciuni Bunului Dumnezeu i priveghind lâng racla Sfântului. Începând cu anul 1497, moatele Sfântului Grigorie Decapolitul au ocrotit nu doar inuturile vâlcene, ci întreaga Oltenie, devenind cel dintâi i cel mai de pre odor al acesteia”, a artat Înaltpreasfinitul Printe Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului.
20 Revista PRAXIS, Anul IV, Nr. 6
Ev en
im en
Înaltpreasfinitul Printe Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a svârit duminic, 8 decembrie, Sfânta Liturghie
în biserica cu hramul Sfântul Prooroc Ioan Boteztorul a Parohiei Creeni din Protopopiatul Drgani.
Comunitatea credincioilor din comuna Creeni i din împrejurimi a participat duminic, 8 decembrie, la Sfânta Liturghie svârit de ctre Înaltpreasfinitul Printe Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului.
În cuvântul de învtur împrtit preoilor i credincioilor, Chiriarhul Râmnicului a reliefat învturile duhovniceti ale Evangheliei Duminicii a XXVII-a dup Rusalii, care relateaz minunea tmduirii femeii gârbove (Luca XIII, 10- 17). „Aceast femeie, a spus Înaltpreasfinia Sa, a fost vindecat de Domnul Iisus Hristos, nu pentru c I-ar fi cerut aceasta, precum au fcut alii, ci pentru
c Mântuitorului I S-a fcut mil de suferina ei cea îndelungat.
Aceast femeie gârbov, în pofida neputinei sale trupeti, era la templu i se ruga lui Dumnezeu, adic avea sufletul drept, în stare de rugciune. Mântuitorul Hristos S-a milostivit spre ea i i-a druit vindecarea, ca s se bucure i ea de vederea feei omului, a frumuseii naturii, a luminii i de toate darurile la care Dumnezeu ne face prtai. De aceea, cu atât mai mult nou se cuvine s-I mulumim lui Dumnezeu pentru toate cele pe care le avem. Iar atunci când cerem ceva Tatlui ceresc, s cerem cu ndejde, dar mai înainte de aceasta s-I mulumim.
Societatea în care trim promoveaz indiferena, rzvrtirea i nerecunotina. Am uitat ce este dorul dup Dumnezeu i dragostea fa de aproapele nostru. Dumnezeu ne cheam, în fiecare clip a vieii noastre, la iubire, bunvoin i milostenie”, a încheiat Înaltpreasfinia Sa.
21
din Râmnicu-Vâlcea
Credincioi din municipiul Râmnicu- Vâlcea au participat în zilele de 11 i 12 decembrie, la biserica Parohiei Înlarea
Domnului din cartierul Ostroveni, la slujbele închinate ocrotitorului locaului de cult, Sfântul Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei, fctorul de minuni. În ziua hramului, Sfânta Liturghie a fost svârit de Înaltpreasfinitul Printe Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului.
„Sfântul Ierarh Spiridon este unul dintre cei mai populari i cunoscui sfini ai Bisericii Ortodoxe i aceasta datorit multelor minuni pe care le-a svârit i pe care le svârete. De neam din Cipru, Sfântul Spiridon a trit în vremea împrailor Constantin cel Mare i Constaniu. Sfântul Spiridon era un om simplu, pzitor al turmei celei necuvânttoare. Cu toate acestea, el era cunosctor i iubitor al cuvintelor Sfintei Scripturi, de aceea, pentru c Îl iubea mult pe Dumnezeu, Sfântul Spiridon a fost ales episcop al Trimitundei, adic pstor al turmelor celor cuvânttoare, adeverind prin multa sa râvn i dragoste fa de oameni credina i iubirea pe care le-a purtat în inima sa pentru Preasfânta Treime”, a spus Înaltpreasfinitul Printe Varsanufie în cuvântul de învtur împrtit celor prezeni.
Din luna decembrie a anului 2017, în locaul de cult se pstreaz, spre închinarea credincioilor, prticele din moatele Sfântului Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei, druite de Înaltpreasfinitul Printe Arhiepiscop Varsanufie.
„Este o mare binecuvântare pentru aceast biseric din cartierul Ostroveni, pentru c aici se gsete o prticic din moatele Sfântului Ierarh Spiridon.
Acest sfânt fctor de minuni ocrotete nu numai biserica aceasta, ci i pe locuitorii întregului cartier, pe preoii care slujesc aici zi de zi i pe credincioii care vin i îi cer ajutorul. De aceea, s ne rugm lui Dumnezeu ca, pentru rugciunile Sfântului Ierarh Spiridon, viaa noastr s fie binecuvântat, s ne fereasc de toat întâmplarea cea rea i s druiasc mântuire sufletelor noastre”, a spus Înaltpreasfinitul Printe Arhiepiscop Varsanufie.
Distincie pentru slujirea jertfelnic La finalul Sfintei Liturghii, un grup de copii
din cadrul parohiei a susinut un scurt recital de colinde, fiind rspltii cu daruri din partea Înaltpreasfinitului Printe Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului.
Totodat, pentru lucrarea pastoral-misionar, social, cultural i edilitar desfurat de-a lungul anilor, Chiriarhul Râmnicului a acordat printelui paroh Ion Dinc distincia Crucea Râmnicului.
22 Revista PRAXIS, Anul IV, Nr. 6
Ev en
im en
t
Înaltpreasfinitul Printe Varsanufie: „Pilda celor poftii la cin ne arat c fiecare dintre noi suntem chemai s
dobândim Împria lui Dumnezeu”
Duminic, 15 decembrie, Înaltpreasfinitul Printe Varsanufie, Arhi- episcopul Râmnicului, înconjurat de un sobor de preoi i arhidiaconi, a slujit Sfânta Liturghie în biserica Parohiei Sfânta Cuvioas Parascheva
din Râmnicu-Vâlcea.
„Pilda celor poftii la cin, a explicat Chiriarhul Râmnicului în cuvântul de învtur, ne arat c fiecare dintre noi suntem chemai s dobândim Împria lui Dumnezeu, dar ne arat i modul cum trebuie s ne raportm la viaa cea venic. Stpânul care face ospul este Dumnezeu, Care a trimis pe slujitor, pentru a pofti pe cei chemai la cina Sa. Acest slujitor este Fiul Su, Mântuitorul nostru Hristos, Care a luat trup asemenea nou, deertându-se de slava Sa cea cereasc, pentru a lua asupra Sa pcatele lumii prin jertfa Sa cea sângeroas. Cina de care pomenete Evanghelia acestei duminici este, pe de o parte, Sfânta Împrtanie, care se gsete în Biseric, pe de alt parte, Împria Sa cea cereasc, iar cei invitai sunt cei care ar fi trebuit s asculte de Dumnezeu, adic poporul iudeu. Primul om din pild reprezint acea categorie de oameni care i-au luat arin, adic cei care îi pleac atât de mult inima spre avuiile pmânteti încât nici la
biseric nu mai vin, ori doar în treact, pentru c poart întotdeauna grija zilei de mâine. Al doilea om menionat, care avea cinci perechi de boi, reprezint pe acei oameni care se las biruii de cele cinci simuri trupeti, care se îndeprteaz de Dumnezeu i nu vor s se mai apropie cu nici un chip de El. Al treilea om, cel care s-a cstorit, reprezint pe acei oameni care nu caut întâlnirea cu Tatl ceresc, ci doar simpla întâlnire cu soia sa, pe care tot Dumnezeu i-a rânduit-o. Observm din aceast pild c oamenii nu întorc nimic lui Dumnezeu, cu toate c tot ceea ce au I se datoreaz lui Dumnezeu”, a spus Înaltpreasfinia Sa.
„Mântuitorul Hristos, prin propovduirea Evan- gheliei Sale, ne cheam s motenim Împria cea venic, pentru c viaa cea venic din Împria lui Dumnezeu este a celor care se pregtesc, a celor care ascult cuvântul Su i îl împlinesc”, a reliefat Printele Arhiepiscop Varsanufie.
23
Înaltpreasfinitul Printe Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a svârit duminic, 22 decembrie, slujba de
pomenire pentru eroii care s-au jertfit în decembrie 1989 pentru libertatea, credina i demnitatea poporului român.
Slujba a fost svârit la Monumentul Eroilor Revoluiei din 1989, aflat în scuarul Palatului
de Justiie din Râmnicu-Vâlcea, în prezena reprezentanilor autoritilor judeene i locale, a membrilor asociaiilor de revoluionari i a familiilor eroilor comemorai.
Slujbe de pomenire a eroilor Revoluiei din 1989 au fost svârite în toate bisericile din cuprinsul Arhiepiscopiei Râmnicului.
24 Revista PRAXIS, Anul IV, Nr. 6
Ev en
im en
„Înomenirea Fiului lui Dumnezeu, ca posibilitate a îndumnezeirii omului, devine piatra de temelie a Bisericii
pmânteti”, a spus Înaltpreasfinitul Printe Varsanufie în ziua
praznicului Naterii Domnului
„Deprtarea omului de Dumnezeu prin pcat a adus omului o continu suferin, un continuu suspin dup Dumnezeu, care nu s-a stins decât prin
înomenirea Fiului lui Dumnezeu”, a spus Înaltpreasfinitul Printe Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, în cadrul Sfintei Liturghii, svârit la Biserica Adormirea Maicii Domnului din incinta Centrului Eparhial al Râmnicului.
În cuvântul de învtur, Înaltpreasfinitul Printe Arhiepiscop Varsanufie a reliefat însemntatea teologic a Înomenirii Fiului lui Dumnezeu pentru mântuirea neamului omenesc din pcat: „Cderea în pcat a adus omului un imens dor dup Dumnezeu pe care nu l-a putut astâmpra cu nimic. Pentru rscumprarea omului din pcat era nevoie ca Dumnezeu s Se fac om, precum mrturisete Sfântul Vasile cel Mare: «Dac venirea Mântuitorului n-ar fi avut loc în trup, atunci Mântuitorul n-ar fi pltit morii preul rscumprrii
noastre i n-ar fi nimicit puterea morii. Într-adevr, dac ceea ce fusese supus puterii morii ar fi fost altceva decât ceea ce a luat asupr- i Mântuitorul, atunci moartea n-ar fi încetat de a-i arta mai departe lucrarea i n-am fi avut nici un folos din suferinele îndurate prin trupul purttor de dumnezeire”.
25
Ev en
im en
t„Scopul misionarului cretin din orice timp a fost i rmâne naterea
Mântuitorului Hristos în sufletele oamenilor”
În cea de-a doua zi a praznicului Naterii Domnului, Înaltpreasfinitul Printe Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a svârit Sfânta Liturghie la Biserica Toi
Sfinii din municipiul Râmnicu-Vâlcea.
În cuvântul de învtur împrtit preoilor i credincioilor, Înaltpreasfinia Sa a subliniat importana Maicii Domnului în eclesiologia ortodox ca model de sdire a Cuvântului lui Dumnezeu în lume: „Nsctoarea de Dumnezeu este prin excelen pentru fiecare cretin dreptmritor model pentru trirea virtuilor i împlinirea lor, îns este i model de a-L aduce pe Hristos în lume i de a-L vesti pe Acesta spre o tot mai deplin cunoatere a Lui: «i aceasta este viaa venic: S Te cunoasc pe Tine, singurul Dumnezeu adevrat, i pe Iisus Hristos pe Care L-ai trimis» (Ioan XVII, 3). Dac Maica Domnului L-a nscut pe Fiul lui Dumnezeu în lume, misionarul continu lucrarea Maicii Domnului, fcându-L prezent pe Dumnezeu în lumea contemporan. Dar nu este suficient mrturisirea singular, ci este necesar legarea ei
de via, de iubire. Înelegerea i vestirea Cuvântului lui Dumnezeu este rod al rugciunii ctre Maica Domnului care ne face posibil vederea Cuvântului, aa cum în istorie Maica Domnului L-a fcut vzut pe Cel nevzut”.
26 Revista PRAXIS, Anul IV, Nr. 6
Ev en
im en
Slujire arhiereasc la Mnstirea Cozia
În ziua de prznuire a Sfântului Apostol, întâiul Mucenic i Arhidiacon tefan, Înaltpreasfinitul Printe
Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a slujit la Biserica Sfânta Treime a Mnstirii Cozia.
„Srbtorirea celui dintâi diacon i mucenic al Bisericii cretine este în strâns legtur cu prznuirea Naterii Domnului, pentru c martirajul reprezint asumarea vieuirii întru Hristos în modul cel mai concret”, a spus Înaltpreasfinia Sa.
„Termenul de martyria (gr. μαρτυρα, ας, ) în Noul Testament este folosit cu sensul de mrturisire, mrturie, declaraie, certificare a adevrului, martirul fiind cel care Îl mrturisea pe Hristos Domnul i depunea garanie a adevrului învturii prin sângele su, prin viaa sa. Mrturisirea de credin nu este nicidecum un aspect teoretic al teologiei ortodoxe, ci, pe de o parte, reprezint norma de vieuire întru Hristos, iar pe de alta, este cea care asigur unitatea eclesial a cretinilor. Mrturisirea de credin - dreapta mrturisire, reprezint condiia esenial a mântuirii, dup
cuvintele Mântuitorului Hristos: «Oricine va mrturisi pentru Mine înaintea oamenilor, i Eu voi mrturisi pentru el înaintea Tatlui Meu, Care este în ceruri. Iar de cel ce se va lepda de Mine înaintea oamenilor i Eu M voi lepda de el înaintea Tatlui Meu, Care este în ceruri» (Matei X, 32-33). Puterea mrturisirii este dat de Hristos Care slluiete în noi; Îl mrturisim pe Hristos ca Adevr, i rmânem în adevr cât timp rmânem în Hristos. Cretinul este dator s se deschid ctre lume, s se fac transparent pentru lume, ca aceasta s Îl vad pe Hristos prin el.
Din viaa Sfântului Ar- hidiacon tefan învm c ascultarea desvârit fa de Mântuitorul Hristos i fa de cei care au primit de la El porunca de a lumina, de a înva Evanghelia Sa, trebuie însuit de toi cei care poart numele de ucenici ai Si”, a subliniat Înaltpreasfinitul Printe Varsanufie.
27
Arhiepiscopia Râmnicului a orga- nizat sâmbt, 7 decembrie, cu binecuvântarea i în prezena
Înaltpreasfinitului Printe Arhiepiscop Varsanufie, Simpozionul naional „Lucrarea cultural-duhovniceasc i social-misionar a episcopului Vartolomeu Stnescu”.
Evenimentul a avut loc în Sala Iosif Episcopul a Casei Sfântul Ierarh Calinic i a reunit preoi, istorici, cercettori de la faculti i instituii de prestigiu în domeniul cercetrii istorice. Cu acest prilej, a fost lansat un volum despre preoii vâlceni din închisorile comuniste, alctuit de dr. Adrian Nicolae Petcu. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte.
Prima sesiune a Simpozionului naional „Lucrarea cultural-duhovniceasc i social-misionar a Episcopului Vartolomeu Stnescu” a fost deschis de ctre Înaltpreasfinitul Printe Arhiepiscop
Varsanufie care a evideniat importana omagierii acestui ierarh al Bisericii Ortodoxe Române: „Vartolomeu Stnescu a fost un episcop care a trebuit s îndure din partea autoritilor statului i din partea unor autoriti bisericeti, precum i preoi, mai multe neajunsuri. Importana acestei pstoriri în scaunul de la Râmnic este cu atât mai mare cu cât el vine la pstorire dup Primul Rzboi Mondial, perioad când triete evenimente foarte importante din istoria neamului românesc, dar i a Bisericii Ortodoxe. Vartolomeu Stnescu este recunoscut ca fiind un mare sociolog, un mare intelectual care a reuit s aduc lumina lui Hristos în toate pturile sociale i care a reuit s fac din preoime, care, în vremea venirii sale la cârma Episcopiei Râmnicului, nu era foarte pregtit, un bastion al credinei ortodoxe, prin care Hristos
28 Revista PRAXIS, Anul IV, Nr. 6
Ev en
im en
t
s fie mrturisit i propovduit, iar Biserica s fie apreciat”, a spus Înaltpreasfinia Sa.
Evenimentul cultural a continuat cu vizionarea filmului documentar dedicat episcopului Vartolomeu Stnescu.
Cea de-a doua sesiune a simpozionului, moderat de ctre printele consilier tefan Zar, a cuprins urmtoarele comunicri:
- Dr. Ctlin-Valentin Raiu, de la Universitatea din Bucureti, „Conceptualizarea teologico-politic a modernitii politice în discursul episcopului Vartolomeu Stnescu al Râmnicului”;
- Pr. Dr. Laureniu Rdoi, „Viaa i activitatea lui Vartolomeu Stnescu, pân la alegerea lui ca episcop al Râmnicului”;
- Arhim. dr. Policarp Chiulescu, directorul Bibliotecii Sfântului Sinod i consilier patriarhal, „Credin i cultur în opera episcopului
Vartolomeu Stnescu”; - Lect. univ. dr. Nicolae Drguin, de la
Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir din Bucureti, „Episcopul Vartolomeu despre proiectul de lege privind regimul general al cultelor”;
- Dr. Sorin Oane, cu tema „Este vinovat Vartolomeu Stnescu de desfiinarea Episcopiei Râmnicului în 1939?”;
- Pr. lect. univ. dr. Petre Sperlea, de la Facultatea de Teologie Ortodox Justinian Patriarhul a Universitii din Bucureti, „Implicarea episcopului Vartolomeu Stnescu al Râmnicului Noul-Severin în remodelarea clerului eparhial”;
- Dr. Adrian Nicolae Petcu, consilier superior în cadrul Consiliului Naional pentru Studierea Arhivelor Securitii (C.N.S.A.S.), „Biserica Ortodox Român între represiune i colaborare”.
Comemorarea a treizeci de ani de la Revoluia din 1989 - eveniment cultural la Arhiepiscopia
Râmnicului
Arhiepiscopia Râmnicului a început seria manifestrilor dedicate comemorrii a treizeci de ani de la Revoluia Român din Decembrie 1989
prin lansarea unui nou volum aprut la Editura Praxis, la iniiativa i cu binecuvântarea Înaltpreasfinitului Printe Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului.
Editura Praxis a Arhiepiscopiei Râmnicului a lansat, sâmbt, 7 decembrie, un nou volum, editat în contextul comemorrii a treizeci de ani de la Revoluia Român din 1989.
Volumul Preoi vâlceni în închisorile comuniste (1945-1964), semnat de istoricul Adrian Nicolae Petcu, reprezint o carte eveniment care plinete un gol în literatura român de detenie: mrturisirea dreptei credine în temniele comuniste de ctre preoii vâlceni. Aceast carte, prim volum din colecia „Eparhia Râmnicului în secolul XX”, reprezint un memorial autentic al mrturisirii Adevrului cu preul jertfei de sine în faa prigoanei regimului comunist fr a face niciun compromis. Cartea, alctuit sub forma unui dicionar, reprezint o colecie de medalioane biografice ale preoilor vâlceni martiri din închisorile comuniste, alctuit de ctre renumitul cercettor al acestei perioade Dr. Adrian Nicolae Petcu,
care, dup cum mrturisete Înaltpreasfinitul Printe Varsanufie în cuvântul înainte al acestui volum, „cu acrivia cunoscut, a reuit s atearn în pagini memorabile, culegând sine ira et studio, informaiile documentare atât din Arhiva Consiliului Naional pentru Studierea Arhivelor Securitii, cât i din Arhiva Arhiepiscopiei Râmnicului, despre mrturisirea dreptei credine în temniele comuniste a preoilor vâlceni” (pp. 11- 12). Acelai demers l-a fcut autorul i pentru alte eparhii: Preoi hunedoreni-ptimitori în temniele comuniste, 2016; Clerici i teologi din Eparhia Aradului în închisorile comuniste (1945-1964), 2017; Preoi din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului i Clujului în temniele comuniste, 2017; Dicionarul clericilor i mirenilor mrturisitori ortodoci români în detenia comunist, 2017; Clerici i mireni mrturisitori din Arhiepiscopia Iailor în închisorile comuniste (1945-1964), 2017; Clerici
29
din Eparhia Sucevei i Rduilor în închisorile comuniste (1945-1964), 2019.
Dr. Adrian Nicolae Petcu, cercettor de elit la Consiliul Naional pentru Studierea Arhivelor Securitii, având o bogat experien în studierea arhivei fostelor organe de represiune, propune în aceast lucrarea un demers anamnetic, de pstrare în memoria colectiv a modelelor autentice ale demnitii româneti, ale mrturisirii dreptei credine i ale nepactizrii cu niciun compromis. Dup cum accentueaz Înaltpreasfinitul Printe Varsanufie în cuvântul înainte al acestui volum, intitulat „i noi suntem martori ai acestor cuvinte”, „s-au scris multe pagini despre rezistena anticomunist la români, s-au publicat o serie de memorii ale unor personaliti trecute prin ororile închisorilor de inspiraie bolevic, s-a aternut în Letopiseul recent al neamului românesc atâtea slove înroite de sângele martirilor, ce au opus rezisten spiritual ideologiei materialismului dialectic, dar, totui, înelegem atât de puin din mreia jertfei celor care au experimentat universul concentraionar comunist! Înelegem puin pentru c pentru a înelege este necesar s ne ridicm la msura jertfelniciei la care acetia s-au ridicat” (p. 10).
Cercetând arhiva fostei Securiti i pe cea pstrat în Centrul Eparhial al Arhiepiscopiei Râmnicului, Adrian Nicolae Petcu a reuit, printr-o lucrare atent i laborioas, s identifice un numr de 76 de preoi i cântrei bisericeti din judeul Vâlcea, care au ptimit în închisorile comuniste. Numrul este cu atât mai impresionant cu cât în celelate eparhii a identificat o medie de 40 de clerici i cântrei bisericeti ptimitori în închisorile regimului totalitar comunist. Volumul se prezint ca fiind un real instrument de lucru pentru istoricii i teologiii cercettori ai acestei perioade, care ndjduim s deschid noi direcii de cercetare i abordare a represiunii Statului comunist asupra Bisericii Ortodoxe Române. Analizând cu obiectivitate aceast perioad, aa cum putem vedea din scrierile lui Adrian Nicolae Petcu, este tot mai riscant s afirmi c Biserica Ortodox Român a colaborat cu regimul totalitar al acelor vremuri, ci dimpotriv c aceasta a fost oprimat de acesta, dând nenumrai martiri pentru Hristos, care nu au tiut ce înseamn compromisul în mrturisirea dreptei credine.
Dup cum mrturisete autorul în introducere, „Lucrarea reflect stadiul cercetrilor pe tema preoilor vâlceni în închisorile comuniste. Este
pentru prima dat când o astfel de tem este abordat din perspectiv arhivistic dubl, din arhiva fostei Securiti i din arhiva bisericeasc. Nu se pretinde o lucrare exhaustiv, ci una de etap menit s scoat la suprafa cazurile preoilor vâlceni care au suferit în timpul persecuiei comuniste i au trecut prin universul concentraionar. În mod evident, în cazul unor preoi se pot spune mai multe lucruri, s se aprofundeze anumite secvene biografice, s se adauge mrturii netiute sau mai puin tiute pân acum etc. Îns, prin schiarea
acestor biografii am încercat s aducem în atenie aspectele mai importante legate de: data/locul naterii, studii, locurile de slujire, motivele i datele arestrilor, perioadele de detenie, sentine/decizii de trimitere în închisoare, aspecte mai importante în relaia cu organele de represiune, data/datele eliberrii/eliberrilor, reintegrarea în preoie, dar i câteva secvene din perioada postdenie. De pild, am fcut câteva remarci privind modul de desfurare a anchetelor cu acuzaiile aduse sau despre perioada deteniei, când unii preoi aflai în stare medical grav, pentru a primi un minim tratament, adic ceai cu lmâie sau medicamente, poate din cele mai banale astzi, sau/i a fi mutai într-un regim de detenie mai puin sever (lucrul în fabrica sau grdina penitenciarului) au acceptat s se implice în reeducare. Aceast atitudine nu presupunea neaprat o abjurare de la credin, cât mai ales o criticare a organizaiei legionare în termeni din cei mai duri, iar aici sunt cazuri i cazuri, care necesit o analiz aparte i profund în documentele Securitii, în contextul respectiv i într-o abordare obiectiv” (pp. 20-21).
Colecia „Eparhia Râmnicului în secolul XX” va continua cu alte volume, ce vor prezenta istoria acestei Eparhii în vremurile tulburi ale perioadei în care ara noastr a fost greu încercat.
Pr. Dumitru Dosoftei Florea
Ev en
im en
t
Asociaia Seniorilor din Educaie, tiin i Cultur Vâlcea a organizat mari, 26 noiembrie, Simpozionul
„Tradiie i contemporaneitate – 300 de ani de învmânt în limba român la Râmnicu Vâlcea”. Manifestarea, care reprezint cea de-a aptea reuniune a seniorilor din Educaie, s-a desfurat în Sala Mircea cel Btrân a Consiliului Judeean Vâlcea.
Prezent la eveniment, printele consilier tefan Zar a transmis cuvântul de binecuvântare al Înaltpreasfinitului Printe Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului: „Împlinirea a trei sute de ani de atestare documentar de învmânt în limba român în Oltenia de sub munte reprezint pentru judeul nostru o adevrat srbtoare cultural i eclesial, având în vedere contribuia fundamental a Bisericii la dezvoltarea culturii, artei, educaiei i spiritualitii vâlcene, precum i la întrirea valorilor perene ale Neamului Românesc, în general.
Documentul din 29 noiembrie 1719 care atest înfiinarea acestuia arat nu doar implicarea direct a episcopului Damaschin Voinescu la întrirea învmântului în limba român, ci i dorina Bisericii de a îndruma credincioii spre o cunoatere desvârit: «Am socotit cu tot soborul c lucru este …de folosul rei ca s se fac aici în ar dou coale, una rumâneasc, alta latineasc. Îns cea rumâneasc s fie la Râmnic pe seama episcopului i a mnstirilor i a popilor i ce ar fi cheltuial dasclilor i copiilor sraci s fie de la dânii. Iar cea latineasc s fie la Craiova pe seama domniei i a boierilor i a rei s le poarte de toat cheltuiala».
Filosoful martir Mircea Vulcnescu afirma c: «Educaia ... trebuie s creeze nu specialiti, ci
oameni. Oameni de ndejde, adic oameni pe care s te poi bizui la încercare, adic oameni întregi, în stare s fac fa nevoilor i durerii”. Biserica, alturi de coal i Familie, are ca misiune principal sdirea iubirii fa de semeni i fa de Dumnezeu în sufletele copiilor, dar i valori precum dragostea fa de neam, respectul fa de prini i dascli. De aceea doar efortul conjugat al acestor trei instituii reper pentru Neamul Românesc mai are puterea de a pstra nevinovia i iubirea fa de aproapele pe care copiii o au, potrivit cuvintelor Sfântului Apostol Pavel: ca s fii fr de prihan i curai, fii ai lui Dumnezeu» (Filipeni II, 15).
Chiar dac s-au scurs cel puin trei sute de ani de învmânt în limba român, este înc mult nevoie de lucrri apostoleti în cultura i educaia româneasc i dm slav lui Dumnezeu c înc sunt oameni implicai cu jertfelnicie în aceast lucrare”, a artat Înaltpreasfinia Sa.
În continuare, prof. dr. Gheorghe Dumitracu a evideniat tradiia colii vâlcene i contribuia acesteia la formarea contiinei naionale: „Din documentele colare i alte mrturii ale vremii, pornind de la prima meniune a unei coli publice cu învmânt în Limba Român la Râmnicu Vâlcea (1719) i pe tot parcursul anilor urmtori rezult c coala vâlcean a contribuit, în mod remarcabil, la formarea contiinei naionale i la impulsionarea multor generaii de tineri în lupta pentru unitate i independen, la desvârirea unitii statului român prin Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Totodat, s-a constatat c, pe tot parcursul celor o sut de ani trecui de la Marea Unire, coala româneasc i-a pstrat tradiia sntoas a unui învmânt în limba român pentru a menine treaz contiina naional i pentru a rezista în faa curentelor de demitizare a marilor valori, a colii i a culturii româneti”.
300 de ani de învmânt în
limba român la Râmnicu-Vâlcea
Arhiepiscopia Râmnicului în parteneriat cu Asociaia Tinerilor Ortodoci Sfântul Valentin a Arhiepiscopiei Râmnicului,
Asociaia „Mmici din Vâlcea” i cu Filarmonica Ion Dumitrescu din Râmnicu-Vâlcea au organizat mari, 12 noiembrie, un concert caritabil pentru sprijinirea a 5 copii care se afl în suferine i care au nevoie de ajutor financiar pentru diferite intervenii medicale.
Arhiepiscopia Râmnicului a organizat un nou eveniment caritabil pentru sprijinirea moral i financiar a familiilor a cinci copii, care sufer de diferite afeciuni. Acestea necesit intervenii medicale i tratamente costisitoare.
În deschiderea concertului caritabil, printele arhidicon Silviu Marian Dumitracu a fcut un apel la solidaritate fa de cei cinci copii aflai în suferin, reamintind de cazul fericit al tânrului Drago Nstasie care, rmas paralizat în urma unui accident auto, i-a recptat capacitatea motric în urma unei intervenii chirurgicale. Operaia lui s-a putut realiza prin contribuia Arhiepiscopiei Râmnicului: „A ajuta pe semenul nostru aflat în suferin este un sentiment frumos i nobil, mai ales c prin efortul nostru comun mijlocim ca ei s dobândeasc o normalitate a vieii”, a precizat printele arhidiacon Silviu Marian Dumitracu.
Cele cinci cazuri au fost prezentate de doamna Denisa Maria Matei, preedinta Asociaiei „Mmici din Vâlcea”. Cei cinci copii care au fost sprijinii sunt:
- Leonard Miclescu, 11 ani, din Stolniceni, surdo- mut, diagnosticat de la vârsta de 3 ani, are nevoie de un implant cohlear;
- Rare Pasre, 10 ani, din Râmnicu-Vâlcea, sufer de osteomielit acut, având un picior mai scurt cu 6 cm;
- Erica Tomulescu, 1 an i jumtate, din Râmnicu- Vâlcea, diagnosticat cu malformaie hidronefroz grad 2 i megaureter;
- Amalia Voicu, 9 ani, din Miheti, diagnosticat cu leucemie i diabet zaharat insulino-depedent;
- Ioan Vilu, 4 ani, din Climneti, diagnosticat cu cancer testicular.
Concertul a fost susinut de Corul preoilor din Protopopiatul Râmnicu-Vâlcea, Corul Seminarului Teologic Sfântul Nicolae din Râmnicu-Vâlcea i Formaia vocal-instrumental de muzic veche a Arhiepiscopiei Râmnicului, dirijate de pr. prof. dr. Siluan-Dumitru Scurtu. Întrucât în luna noiembrie s-au împlinit 165 de ani de la trecerea lui Anton Pann la cele venice, în cadrul concertului au fost interpretate cântri compuse de el, dar i de ctre George Ucenescu, ucenicul su.
Concert caritabil pentru 5 copii aflai în
suferin
Ev en
im en
Numeroi vâlceni au participat duminic, 15 decembrie, la concertul extraordinar de colinde „Colindm, Doamne, Colind”,
ediia a V-a, organizat cu binecuvântarea i în prezena Înaltpreasfinitului Printe Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului.
Evenimentul a avut loc la Filarmonica Ion Dumitrescu din Râmnicu-Vâlcea.
Într-o sal arhiplin, tradiionalul concert de colinde „Colindm, Doamne, Colind”, ediia a V-a, a încântat publicul vâlcean cu o inedit interpretare a colindelor noastre româneti. Colindele au rsunat prin glasurile talentailor micui din Corul de copii „Brevis” al Arhiepiscopiei Râmnicului, ale Coralei Seminarului Teologic Sfântul Nicolae din Râmnicu-
Vâlcea i ale Coralei Preoilor din Protoieria Râmnicu-Vâlcea, fiind acompaniat de Formaia vocal-instrumental a Arhiepiscopiei Râmnicului. Concertul a fost dirijat de ctre pr. prof. dr. Siluan- Dumitru Scurtu.
Evenimentul a culminat cu momentele solistice susinute de soprana Monica Valentina Scurtu, Laura Constantinescu, pr. Ioan Liviu Gman.
În cadrul acestui concert, Formaia vocal- instrumental a Arhiepiscopiei Râmnicului a fost reprezentat de Galina Nemeanu (pian), Claudiu Dorin Frca (oboi), Vlad Rileanu (vioar), Viorel Papuc (nai, fluier), Ciprian Ni, Ben Trandafir, Alexandru Popescu (chitar) i Mihai Rotariu (percuie). Regia artistic i muzical au aparinut printelui Siluan-Dumitru Scurtu.
33
„Aa s lumineze lumina voastr înaintea oamenilor, încât s vad faptele voastre cele bune
i s slveasc pe Tatl vostru Cel din ceruri!” (Matei V, 16)
Procesiune la coala de Subofieri Jandarmi Grigore Alexandru Ghica din Drgani
La coala de Subofieri Jandarmi Grigore Alexandru Ghica din Drgani a avut loc joi, 7 noiembrie, procesiunea cu icoana Sfinilor Arhangheli Mihail i Gavriil, ocrotitorii Jandarmeriei Române.
Ceremonialul religios a debutat cu primirea Sfintelor Moate ale Sfinilor Apostoli Petru i Pavel de la biserica Paraclisului Arhiepiscopal care îi are ocrotitori pe Sfinii Apostoli, urmat de Slujba Vecerniei cu Litie i plecarea în procesiune cu Sfintele Moate i Icoana Sfinilor Arhangheli.
Au participat printele consilier Cristian Bnu, printele protoiereu Daniel Bîrnea, printele Marin Drgu, împreun cu un sobor impresionant de preoi, profesori de religie, elevi i credincioi
din municipiul Drgani. În cuvântul de învtur, printele Consilier
Cristian Bnu a menionat c „dei diferii ca loc de natere i cultur sau formare profesional, Sfinii Petru i Pavel au fost chemai la apostolat tot în mod diferit i au primit de la Hristos i de
la Biseric misiuni diferite: Sfântul Petru începe predicarea Evangheliei la iudei, iar Sfântul Pavel la neamuri. Sfinii Arhanghelii au misiunea de a vesti oamenilor tainele cele mari ale lui Dumnezeu, de a descoperi proorociile cele înalte ale îngerilor i, prin ei, oamenilor. Pentru Sfântul Grigorie Dialogul, „arhangheli sunt cei care înmulesc sfânta credin între oameni luminând înaintea lor cu lumina Sfintei Evanghelii, descoperindu-le tainele credinei celei drepte”.
La finalul procesiunii, printele protoiereu a mulumit Înaltpreasfinitului Printe Arhiepiscop Varsanufie pentru sprijinul i purtarea de grij acordat în realizarea acestui eveniment, încredinându-i pe preoi i pelerini de bucuriile duhovniceti pe care Dumnezeu le împrtete în rugciune.
Lucrrile Cercului pastoral „Valea Lotrului” La biserica Sfinii Arhangheli Mihail i Gavriil
din ctunul Drgneti al Parohiei Clineti, Protopopiatul Climneti, s-au desfurat joi, 7 noiembrie, lucrrile Cercului pastoral „Valea Lotrului".
Întâlnirea dedicat „Anului omagial al satului românesc (al preoilor, învtorilor i primarilor gospodari) i Anului comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu i Iustin Moisescu i al traductorilor de cri bisericeti” a fost precedat de svârirea Tainei Sfântului Maslu.
Tema „Satul românesc. Între tradiie, supravieuire i speran”, a fost susinut de ctre printele Ion- Daniel Brsoianu de la Parohia Slite. Dup o scurt evocare a satului românesc de altdat, au
Sl uj
ir e
i fil
an tr
op ie
Sl uj
ir e
i fil
an tr
op ie
fost reliefate aspecte sociale actuale, precum i modaliti de a atenua criza cu care se confrunt satul românesc.
Cercul pastoral-misionar Drgani s-a întrunit la Parohia Gârdeti
Preoii de la parohiile cuprinse în Cercul pastoral- misionar Drgani, Protopopiatul Drgani, s-au întrunit joi, 7 noiembrie, în conferin la biserica Parohiei Gârdeti. Tema întrunirii a fost dedicat
„Anului comemorativ al pa triarhilor Nicodim Munteanu i Iustin Moisescu i al traductorilor de cri bise riceti în Patriarhia Român”.
Lucrrile cercului pastoral au debutat cu svârirea slujbei de Te Deum, dup care printele Augustin Petcu a prezentat referatul cu tema „Patriarhul Iustin Moisescu (1977- 1986) i Biserica Ortodox Român”.
Printele a accentuat ideea c patriarhul Iustin Moisescu rmâne în istoria Bisericii i a poporului român drept o personalitate cu verticalitate lupttoare, cu demnitate îneleapt i contiin misionar în vremurile vitrege ale regimului totalitar comunist ateu.
„Vrednicul de pomenire patriarh Iustin Moisescu a fost un teolog erudit care a tiut, datorit cunoaterii Sfintei Scripturi i a învturilor Sfinilor Prini, s fie un om echilibrat i un ierarh înelept. Dei era sobru în relaiile umane, avea buntatea unui printe duhovnicesc i prin temeinica sa pregtire academic, a lsat o bogat motenire cultural- duhovniceasc”, a subliniat printele Augustin Petcu.
Pachete cu alimente i haine au fost împrite la Parohia Toi Sfinii
În Parohia Toi Sfinii din Râmnicu-Vâlcea au fost împrite, sâmbt, 9 noiembrie, pachete cu alimente i haine. Activitatea a fost desfurat în parteneriat cu Departamentul de Misiune pentru
rromi din cadrul Arhiepiscopiei Râmnicului, coordonat de ctre printele Nicolae Dorin Buda.
Beneficiare ale programului social au fost mai multe familii din comunitatea Bucani, comuna Ioneti.
„Parohia Toi Sfinii ofer lunar pachete cu hran i îmbrcminte btrânilor i bolnavilor. În perioada sfintelor srbtori, cu împlicarea Consiliului Parohial, cu sprijinul enoriailor i altor binefctori, am desfurat aceste activiti, întrucât solicitrile de hran i îmbrcminte sunt numeroase. Ndjduim ca, prin darurile oferite, s aducem bucurie i în familiile aflate în situaii de risc”, a precizat printele Constantin Cîrstea.
Cercul pastoral-misionar Bbeni s-a întrunit la Parohia Bbeni IV
Luni, 11 noiembrie, în Protopopiatul Râmnicu- Vâlcea, la Parohia Bbeni IV din oraul Bbeni, a avut loc întrunirea preoilor din Cercul pastoral- misionar Bbeni.
Lucrrile cercului pastoral au debutat cu svârirea Tainei Sfântului Maslu, urmat de susinerea prelegerii cu tema „Patriarhul Iustin Moisescu - înelept aprtor al Bisericii în timpul unui regim ostil religiei i Bisericii”, de ctre printele Ionu Mirel Dicui.
Printele a prezentat viaa Patriarhului Iustin Moisescu i l-a descris ca pe un conductor înelept în vremuri grele pentru Biseric. Printele a prezentat o serie de mrturisiri despre activitatea Patriarhului Iustin. „Perioada patriarhului Justinian avusese coerena ei de nezdruncinat. Aceasta datorit faptului c inuse mâna ferm pe mecanismul complex al unei administraii patriarhale de mari proporii. Patriarhul Iustin a optat pentru instaurarea unei ordini morale în viaa preotului, pentru o spiritualitate sacerdotal i parohial disciplinat. Desigur, pentru acei preoi care socoteau existena consistoriilor ca o normalitate, metoda pastoral a patriarhului Iustin devenea urgent. Sacerdoiu i etica merg împreun,
35
Sl uj
ir e
i fil
an tr
op ie
fiind valori reciproce. Patriarhul Iustin a refuzat s cread c ar putea s existe slujitori nedemni care uzurp preoia”, a subliniat printele Mirel Dicui.
Dup prezentare s-au purtat discuii pe marginea temei susinute. În continuare s-au dezbtut o serie de probleme administrative, fiind identificate i modaliti privitoare la intensificarea activitilor social-filantropice i misionar-pastorale la nivelul parohiilor.
În încheiere, printele Radu Constantin Miulescu
a mulumit preoilor prezeni pentru participare. Întrunirea preoilor din Cercul pastoral „Bbeni”
a fost un prilej de sporire a comuniunii i de intensificare a colaborrii între preoi, iar pentru credincioi a fost un prilej de întrire în credin i de integrare real în viaa Bisericii.
Activiti educative i filantropice pentru copiii din Centrele de îngrijire „Inim pentru inim”
Necesitatea susinerii pe termen lung, de îndrumare, de încurajare, de motivare a copiilor din Centrele de îngrijire ale Fundaiei „Inim pentru inim” pentru a studia temeinic i a-i construi un viitor mai bun, constituie motivaia pentru printele protoiereu Nicolae Proteasa, pentru reprezentanii Consiliului elevilor de la Seminarul Teologic Sfântul Nicolae, ai Asociaiei