buletin informativ · 2020. 4. 27. · faci faţă prin echilibru, resemniﬁcandu-le în raport cu...

COTASCENTRUL OLIMPIC DE TESTARE ßI ASISTEN¥å ßTIIN¥IFICå

Măsurăm și progresăm!

BUletin informativNR. 3 / 27 APRILIE 2020

#neantrenămacasă

Alina Gherghișan - psiholog sportiv, doctor în Științele Sportului

COTASMăsurăm și progresăm!

2

Vă provocam săptămâna trecută să vă îmbogăţiţivocabularul emoţional. Una dintre emoţiile care nedau un plus de energie pentru îndeplinirea obiec-tivelor şi pentru a face faţă unei situaţii precum ceaîn care ne aflăm acum – este fericirea.

Pentru mulţi dintre noi, fericirea este o noţiunegreu de identificat, definit şi explicat. Ca şi Fata Mor-gana/Mirajul sau ceaţa – poţi să o vezi de la de-părtare, densă şi plină de substanţă şi formă, însă pemăsură ce te apropii, ea dispare sau se disipă, fiindimposibil de atins. Cu alte cuvinte, atunci cândalergăm după fericire nu reuşim să fim fericiţi. Înmod paradoxal, suntem fericiţi când nu ne gândim lafericire, ci când ne bucurăm de “aici şi acum”, cândne implicăm cu toată fiinţa într-o activitate sau cândreuşim să ne facem utili sau semnificativi într-unanu mit fel.

Fericirea nu înseamnă veselie, bucurie sau extaz(fericirea nu se asociază cu un zâmbet larg pe faţă), ciimplică mulţumire, stare de bine şi o flexibilitateemoţională mare care-ţi oferă şansa de a experi-menta o gamă largă de emoţii cărora reuşeşti să lefaci faţă prin echilibru, resemnificandu-le în raport cuobiectivele de atins. Este o stare de bunăstare psiho-logică, de bogăţie emoţională, de plenitudine.Fericirea înseamnă pace, recunoştinţă, satisfacţie,plăcere, inspiraţie, creativitate, speranţă, curiozitateşi iubire. Fericirea înseamnă implicare trup şi sufletîn rezolvarea unei probleme, atât de intens încât tim-pul nu mai are valoare. Fericirea înseamnă a cultiva

relaţii sociale. Fericirea înseamnă un sens, adică atin-gerea unui obiectiv care să ne ajute să ne mai de-păşim un pic limitele, care să ne ajute să ne depăşimcondiţia. Fericirea înseamnă autorealizare, autode-păşire şi îndeplinirea obiectivelor. Fericirea înseamnăvictorii mici.

În acest sens, în vreme de COVID-19 aveţi toatepremisele pentru a experimenta fericirea pentru căfiecare dintre voi, aveţi o dorinţă adânc înrădăcinatăde a fi semnificativi. Trebuie doar să daţi valoareantrenamentelor pe care le faceţi pentru că ele suntactivităţile importante, victoriile mici care vă conducspre îndeplinirea obiectivelor mari.

Îmi povestea un sportiv zilele trecute că nu maiare sens să se antreneze. Când va trece COVID-19oricum va trebui să se pregătească, să se antrenezeşi să recupereze timpul petrecut în izolare, indiferentdacă s-a antrenat sau nu în această perioadă.Studiile în domeniu susţin faptul că o minte prezentăşi activa este o minte fericită, iar cele mai importanteactivitati - sursa de fericire sunt: cele cu implicarementală conştientă, cele asociate principiului plăcerii,activităţile sportive, joaca şi relaţiile sociale.

Provocarea săptămânii este să: secvențializezi omişcare specifică sportului practicat şi să o exersezimental, să faci ceva ce îţi face plăcere şi care implicăgol mental, să-ţi fixezi propriul obiectiv pentru fiecareantrenament, să te laşi să te joci (fără reguli) şi să as-culţi activ (să te implici cognitiv şi emoţional) în celpuţin jumătate din conversaţiile pe care le ai.

Fericirea în vreme de covid...

Alături de voi

cum poți fifericit

repr

ezen

tare

gra

fică:

Flor

in G

eam

nănu


Apa reprezintă între 45 și 75% din compo -ziția corpului uman1 . Astfel, putem să afir-măm faptul că un deficit mare de lichide esteneobișnuit pentru majoritatea oamenilor încondiții normale. În schimb, considerăm căeste de interes să știm ce băuturi ne oferă omai bună hidratare și astfel venim în sprijinulcelor care își doresc să mențină starea dehidratare pe o perioadă mai lungă sau careau accesul la lichide limitat.

Institutul American de Nutriție recomandăun consum zilnic de apă de aproximativ 3,7 lpentru bărbați și 3,0 l pentru femei2 , în timpce Autoritatea Europeană pentru Siguranță

Alimentară recomandă un consum zilnic de2,5 l pentru bărbați și 2,0 l pentru femei3.Modul de distribuire a lichidelor pe durataunei zile, cât și compoziția lor poate deter-mina cât de mult un individ își va puteamenține nivelul de hidratare. Diferențele devolum și compoziție ale băuturilor consumatedetermină ritmul de absorbție al acestora decătre intestinul subțire4.

Astfel, propunem o reprezentare graficăcomparativă a 13 băuturi consumate în modcurent și accesibile în comerț, unde factorulprincipal de diferențiere este Indexul dehidratare a băuturii.

1 Ohashi, Yashushi, Ken Sakai, Hiroki Hase, and Nobuhiko Joki. "Dry weight targeting: The art and science of conven-tional hemodialysis." Seminars in Dialysis, vol. 31, no. 6, 2018, p. 551–556, doi:10.1111/sdi.12721

2 Institute of Medicine (IOM). Panel on dietary reference intakes for electrolytes and water, dietary reference intakesfor water, potassium, sodium, chloride and sulfate. Food and Nutrition Board. Washington (DC): The National Aca-demic Press;2005.

3 EFSA Panel on Dietetic Products Nutrition and allergies. Scientific opinion on dietary reference values for water.EFSA Journal 2010;8: 1459.

4 Maughan RJ. The sports drink as a functional food: formulations for successful performance. Proc Nutr Soc1998:57: 15-23.

Valeriu Tomescu, doctor în Științele SportuluiAlexandru Bacșiș

3

Cât de bine ne hidratează diferite băuturi?

Dr. Diana Torje


4

Dezechilibrul electrolitic reprezintă un nivelnecorespunzător al electroliților în organism.Poate să apară la sportivii cu activitate fizică in-tensă pe o perioadă lungă de timp, la tempe -ratură ridicată a mediului ambiant, la persoanelediagnosticate cu anorexie, bulimie sau în cazurigrave de diaree și vomă.

Electroliții sunt acei nutrienți sau mineralecare, implicate fiind în aproape toate proceselebiochimice și fizice ale organismului, în momen-tul în care sunt dizolvate în apă formează osoluție conducătoare de electricitate. Fiecarecelulă din organism are nevoie de electroliți, înspecial neuronii și celulele inimii.

Compoziția electrolitică a țesutului musculareste, după cum urmează: Potasiu (320-400mg%),Sodiu (80mg%), Magneziu (21mg%), Clor(70mg%), Fosfor (7mg%), Calciu (8mg%). l Se observă preponderența potasiului, în spe-cial în lichidul intracelular, având un rol impor-tant în activitatea cardiacă (reglează tensiuneaarterială și contracțile inimii), nervoasă, renală șiîn metabolismul muscular. l Sodiul împreună cu potasiul intervine înmenținerea echilibrului balanței hidrice a orga -nismului, în contracția și relaxarea musculară,transmiterea impulsurilor nervoase, împreunăcu clorul participă la digestie (formarea aciduluiclorhidric gastric), menține solubile mineralelesanguine. l Calciul este constituentul de bază al matriceiosoase, intervine în contracția și relaxarea mus-culară și are rol important în coagularea sân-gelui. Este necesară prezența vitaminei D și aparathormonului pentru o absorbție optimă asa. Calciul împreună cu fosforul reprezintă peste70% din cantitatea totală de minerale conținute

de corpul uman.l Fosforul reglează bătăile inimii, este necesarpentru formarea și sănătatea oaselor și dințilorși susține funcționarea normal a rinichilor.l Magneziul este activator enzimatic în con-tracția musculară, antidepresiv și esențial pentrumetabolismul potasiului, calciului, sodiului, vita-minei C și fosforului.l Clorul contribuie la menținerea nivelului optimde fluide în organism.Cu toate că există jurnale, aplicații chiar și recipi-ente special create pentru a ne asigura că bemsuficientă apă în fiecare zi, este mult mai ușordecât ne-am imagina să ne deshidratăm. Distribuția apei în corp este următoarea: n mușchi: 50%,n piele: 20%, n sânge: 10%,n alte organe: 20%.

Alături de voi

Impactul dezechilibrului hidroelectrolitic la nivelul cordului

>>>


Împreună suntem mai puternici!5

De multe ori nu realizăm că suntem ușordeshidratați decât atunci când este prea târziu,pentru că se poate să nu simțim imediat senzațiade sete, setea nefiind un indicator fidel al stăriide hidratare a organismului. Deshidratareaușoară poate avea efecte nedorite asupra corpu-lui, inclusiv confuzie în gândire, schimbări de dis-poziție, oboseală, scăderea performanțeisportive. O deshidratarea de 2%, care nici nueste percepută ca senzație de sete, determinăreducerea capacității de efort cu 15%.

Formele ușoare de dezechilibru hidroelec-trolitic nu prezintă simptome evidente, acesteafiind descoperite în urma anlizelor de sânge,urină și electrocardiogramă. În cazul dezechili-brelor moderate și severe simptomele comuneraportate la nivelul aparatului cardio-vascularsunt: puls rapid, bătăi neregulate ale inimii, pal-pitații, scăderea tensiunii arteriale, putând fi în-soțite de oboseală, letargie, crampe musculare(crescând astfel riscul de accidentare), iritabili-tate, confuzie, dureri de cap, greață, vomă, dia-ree sau constipație, crampe abdominale,

senzația de amorțelă și furnicături în degete. În cazul deshidratării ritmul cardiac devine mairapid. Întrucât 90% din plasma sanguină este al-cătuită din apă, atunci când suntem deshidratați,volumul sanguin scade, ceea ce duce la creștereavâscozității sângelui, astfel încât inima întâmpinădificultăți în a pompa sângele. Deoarece inimadepune un efort suplimentar pentru a pompasânge, ritmul cardiac va crește, lucru greu deobservant în timpul unui antrenament solicitant.Prin urmare trebuie acordată o atenție specialăacestui aspect. Dacă sportivul simte că are palpi-tații, amețeli, se recomandă să facă o pauză deodihnă și rehidratare și să anunțe medicul însoți-tor.

Totodată pot să apară și probleme circula-torii. Circulația sanguină fiind încetinită, sângelese poate acumula în exces, provocând varice.Mușchii au nevoie de apă pentru a absorbi nu-trienții în mod corect și a se menține puternici.Deshidratarea poate cauza pierderi semnifica-tive ale masei musculare, crescând riscul de ac-cidentări.

Evită deshidratarea!

Pentru a-ți proteja inima,fă pauze frecvente și hidratează-te!

>>>

Nu cred că poate fi bucurie mai mare pentruun om care acordă asistență științifică decât unfeedback pozitiv din partea unui sportiv.

În lumea noastră, în care exacerbăm orgoliica suport pentru marile performanțe, de celemai multe ori dincolo de podium nu mai existădecât amintirea faptului că am ajuns acolo,prin „forțele mele și numai ale mele” cum îmispunea mai acum câțiva ani o sportivă.

Uităm ușor că pentru noi lucrează, ca lateatru, o armată de „mașiniști” indiferent cumîi numește nomenclatorul de meserii sauvestita „1447„. Am încercat, de nenumărate ori,să atrag atenția asupra faptului că și femeia deserviciu din hotel sau cofetarul, armurierul saumarangozul sunt parte din performanțafiecăruia dintre noi toți, cei care putem să nebucură , în cunoștință de cauză de perfor-manța acestor copii, sau mai puțin copii, carese aliniază sub steagul României în confrun-tările sportive internaționale.

Suntem mândri de rezultate dar tentația,naturală poate, este să ne gândim cât am făcutnoi pentru ca acel lucru să se întâmple și mai

puțin recunoscând cât au făcut alții, poate maipuțin apropiați de podium și de reflectoare.

Dacă am avut șansa să trăim și de o parteși de alta a marginii terenului, știm cum esteși, din păcate, îl uităm și pe ministrul care s-a„bătut” ca să avem condiții, și conducerea in-dividuală sau colectivă a COSR sau a federați-ilor sau cluburilor, dar pierdem din vedereșoferul și bucătarul, asistentul medical saupsihologul care a stat lângă performanță șiatunci când mergea nu prea bine și în final.

De aceea, continuând ideile din articolașeledin numerele anterioare, astăzi vreau săatrag atenția asupra echilibrului ce trebuie săexiste între comanda și înțelegerea profundă,integrală a mișcării rezultate în urma comen-zii.

De foarte multă vreme, neurologii au în-ceput să asocieze diferitele zone ale creieruluiși cu precădere ale scoarței cerebrale, cudiferite funcții pe care creierul le îndeplinește.Un curent de gândire numit localizaționist, adezvoltat complicate „hărți corticale” așa cumse vede în figura nr. 1.

Prof. Univ. Dr. Pierre Joseph de Hillerin

Psiho-neuro-motricitatea o resursă pentru viitor (2)

>>>


COTAS

6 Figura 1: Hartă a funcțiilor corticale(după Ania K Majewska, Wiley Online Library, 2015)

Procesele pe care creierul uman le reali -zează în timpul mișcării sunt atât extrem decomplicate cât și extrem de dinamice.

Astfel, dacă analiza relației cu mediul (teren,obiecte, situații) ajunge în final să fie prelucratădominant în zona cortexului prefrontal, odatăelaborată comanda ea trebuie să poată tra-versa cortexul premotor care funcționează ca obarieră de apărare în fața comenzilor ce ne-arpune intergritatea corporală în pericol. Abiaapoi, ajunsă în zona cortexului motor primar,declanșează procesele descendente ce ajungsă comande contracția musculară după ce par-curg structurile etajelor inferioare ale creieruluiși măduvei spinării până la mușchi.

Numai că, odată declanșată contracția pro-ducătoare de mișcare controlată, sistemelesenzoriale plasate atât în mușchi cât și în ten-doane și capsulele articulare în special întorcinformația despre rezultatele ce apar ca ur-mare a mișcării, informații ce urcă până la cor-tex și realizează „imaginile” senzoriale culocalizări în ariile dorso-laterale ale scoarțeicerebrale. Acolo se realizează „imaginea sin-teză” rezultată din asocierile senzoriale vizuale,proprioceptive, auditive.

Atunci când ne dorim o modificare detehnică în mișcările noastre specifice, schim-bările trebuie realizate tocmai la acest nivel alreprezentărilor senzorial asociative. Aici se re-alizează recuplarea dintre psihic, neuronal șimotric pentru a oferi o bază de referință pen-tru elaborarea următoarelor comenzi de miș-care.

Această dinamică, desfășurată semnificativsub timpii de reacție pe care-i știm, ne asigurăeficiența, cursivitatea și, până la urmă, perfor-manța și frumusețea mișcării.

De aici pledoaria mea din numărul trecutpentru răbdare în realizarea, complementară,a unor mișcări lente ca modalitate deantrenare a acestor trasee psiho-neuro-motoriipe care, în lupta pentru forță, viteză, eficiențăle pierdem în complicate procese rămase lanivel inconștient, departe de șansa de a lemodifica.

Dacă din când în când avem răbdarea de aparcurge lent „drumul comenzilor și al senzați-ilor” reușim să ne știm mai bine, să ne con-trolăm mai bine și să devenim nu numai mairapizi, mai puternici ci și mai eficienți.

Vă doresc Răbdare și Succes!

>>>

Împreună suntem mai puternici!


COTAS

7

Kinetoterapeut Vlad Manoliu


8

Tratamentele termice, cu rece sau cald sunt ade-sea folosite pentru a compensa daunele cauzate deantrenamentele epuizante .

Dar care dintre cele două metode oferă rezultatemai bune?

În căldura verii, după un lung și epuizant antre-nament poate fi tentant să sari într-o baie rece degheață. Dar să vedem care pot fi beneficiile?

Am văzut de-a lungul timpului antrenori șifizioterapeuți care folosesc atât terapia cu căldură,cât și terapia cu gheață și, de aceea, în cele de maijos, vom vedea împreuna care este opțiunea idealăpentru procesul de recuperare.

Beneficiile terapiei cu căldurăCăldura poate ajuta la relaxarea musculară și

poate creea modificări la nivel celular, permițând omai bună circulație a fluidelor în corp.De asemenea, apa caldă crește temperatura struc-turilor tendinoase și a țesuturilor musculare, ceeace le face mai ușor de întins. Efectul încălzirii țesu-turilor este ușor de exemplificat dacă ne gândim căun efect similar apare și după o sesiune de alergare,când mușchii și structurile tendinoase sunt încălziteși prin aplecare îți poți atinge degetele de la pi-cioare, deși înainte nu ai fi reușit.

Pentru a beneficia de efectele terapiei cu căl-dură, gama optimă de temperatură este 38,5 – 40de grade Celsius.

În cazul în care te refaci după o leziune, este indi-cat să eviți folosirea căldurii în zona afectată pentrucă poate stimula procesul inflamator.

Beneficiile terapiei cu gheațăO modalitate simplă, cunoscută de către toții

sportivii de performanță, pentru a compensariscurile inerente antrenamentelor sau competițiilorlungi și istovitoare, este baia de gheață sau crioter-apia.

Gheața contractă vasele de sânge și scade activi-tatea metabolică, ceea ce conduce la reducerea in-flamației și a ratei de descompunere a țesuturilor.

În momentul în care pielea nu mai este în contactcu sursa de frig, țesuturile subiacente se încălzesc,provocând o revenire rapidă a fluxului sanguin,ceea ce contribuie la transportul produșilor secun-dari ai descompunerii celulare în sistemul limfaticpentru reciclarea lor mai eficientă de către orga -nism.

Pentru cineva care se confruntă cu procese in-flamatorii în urma unui efort sau a unui traumatismsau dacă îți dorești să previi eventuale traumatisme,terapia pe bază de frig este o soluție eficientă într-unplan de recuperare. Vei observa o scădere adurerilor musculare, ceea ce nu numai că te va facesă te simți mai bine, mai repede, dar te va ajuta săte pregătești mai bine pentru următorul antrena-ment.

Concluzii: Care este cea mai eficace metodă de recuperare?

Deși există beneficii clare ale terapiei cu căldură,părerea mea este că băile cu gheață și crioterapiadau cele mai bune rezultate pentru sportivi.Studiile arată faptul că și o scurtă imersie în apă cugheață post antrenament poate duce la rezultatebenefice.

Aș concluziona spunând că “frigul câștigăbătălia”, pentru că, la urma urmei, încercăm sa nepregătim pentru următorul antrenament intens, iarfrigul adaugă încă o cărămidă la construcția corpu-lui perfect, alături de somn, dietă, hidratare șistretching.

Alături de voi

Beneficiile terapiei cu căldură vs. terapia cu gheață

9

am încercat un experiment. De fapt, am vrut sătestez o reacție comportamentală și am invitat peneașteptate un campion olimpic al anilor ‘80 să-șiarunce o privire peste paginile încă netrimise la tiparale revistei noastre. ajuns unde voiam, l-am consul-tat, cu viclenie, în legătură cu importanța pe careurma să o dăm articolului prin care marcam medaliade aur obținută de alin alexuc la „europenele“ delupte. Patru pagini, dintre care două cu poze uriașe,nu era oare exagerat? În fond, invitatul meu avea treiparticipări la Jocurile Olimpice, unde fusese de douăori port-drapelul României și urcase pe cea maiînaltă treaptă a podiumului în 1984, la Los angeles,tot în această disciplină, lupte greco-romane, darniciodată vreo publicație nu-i acordase atât de multspațiu.

i-am spus toate astea pe nerăsuflate, încercândsă-i alimentez orgoliul, provocându-l chiar. N-amreușit să scot însă mai mult decât ceva amintirilegate de câteva bucăți de ziar îngălbenite de timp,tipărite cu cerneală neagră, pe care soția sa lepăstează și acum.

schimb registrul. abandonez tactica bățului băgatprin gard și îl întreb dacă și-ar fi dorit acum 40 de anio presă ca cea de azi, cu pagini lucioase, din care săne zâmbească în policromie. Dar înțeleg repede cănu sunt singurul care a auzit de simplicius din Ciliciași de celebra sa frază Panta rei... Și chiar dacă invi-tatul meu nu s-a apucat să îmi redea conceptele luiHe raclit despre trecerea timpului, mi-a spus camacelași lucru, că nimic nu poate fi cum a mai fost, cătotul e în schimbare, și că e normal ca astăzi, cândinformația și comunicarea au din ce în ce mai puținelimite, veștile bune despre izbânzile sportivilor săcapete cu totul și cu totul alte valențe, în concor-danță cu nevoia de spectacol a unei industrii cumulte zerouri la cifra de afa ceri...

Și ca să îmi risipească orice tentativă de a-i ali-menta un orgoliu născut din așa-zisul conflict dintregenerații, îmi confirmă că fac bine acordând atâtăatenție acestui băiat care a muncit două deceniipentru medalia lui de aur. Și nu contează dacă de-spre el, campionul greilor de la Los angeles,Wikipedia consemnează doar un ciot de articol detrei rânduri, atâta vreme cât alexuc, care acum are

nevoie de recunoaștere, beneficiază de o pagină în-treagă. E vremea lor și merită toată admirația pen-tru ceea ce au făcut pentru sportul românesc, esteconcluzia blajinului meu oaspete, a cărui fire nutrădează cu nimic faptul că misiunea sa pe salteaera să dea de pământ cu greii lumii.

un lucru însă mai vrea să precizeze: acela căgene rația de astăzi nu trebuie să caute celebritateacu orice preț. Că laurii nu trebuie să le încețoșezemințile, ci, dimpotrivă, să-i motiveze să continue, cumo destie, să se pregătească pentru noi și noiizbânzi, căci provocarea cea mare vine atunci când,ajuns în vârf, vrei să te menții acolo unde blițurile seaprind din toate părțile, și riști să te orbească!

ascultând toate acestea, mi-am amintit de diho-tomia pe care eseistul englez William Hazlitt o vedeaîntre faimă și notorietate. Și de faptul că, pe la sfârșitde secol XiX, și la noi se vorbea despre formele fărăfond, care s-ar traduce acum și prin aceea că eroiivorbesc prin fapte, în vreme ce vedetele se afirmăprin figu rile lor, alimentând astfel poftele unui publicavid, mai degrabă, de manifestările grandioasedecât de măreția însăși.

am înțeles atunci de ce Vasile andrei, invitatulmeu, nu se consi dera o celebritate. Nu pentru cănu are acasă, în sertare, reviste color cu chipulsău și cu medalia olimpică de aur strălucindu-i pepiept. Nu pentru că tag-ul cu numele său, intro-dus pe un motor de căutare pe internet, nugăsește decât câteva imagini decolorate. Și nicipentru că, într-un sfârșit de februarie mo-rocănos, s-a oferit să se alăture flotei de mașinicare asigura legătura dintre aeroportul dinOtopeni și un oraș de munte, care avea să găz-duiască o importantă competiție organizată înpremieră în Ro mânia. un anonim printre ceilalțivoluntari. Dar asta, până seara, când oaspeții depe toate meridianele aflau cine le-a fost șofer. Șiatunci, toate se schimbau. Zâmbete de admirațieși plecăciuni discrete pline de res pect îi subliniaufaima. Căci, da, nu e celebru, dar e faimos! iarfaima și-a câștigat-o cu mo destie, turtindu-și ure-chile de saltele ani și ani...

Și mi-am dat seama că, de fapt, eu fu sesemcobaiul în tot experimentul meu...


Din nr. 2 al revistei MAGAZINOLIMPIC

Editorialul redactorului-șef

Inocențiu Voinea

I N S I D E

Faimă sau CELEBRiTaTE?


10

Efortul fizic, are bunul obicei de a ne face să tran-spirăm ... poată să pară amuzantă afirmaţia, dar ȋnacest mod, se reglează fiziologic temperatura cor-pului pe parcursul antrenamentului, sunt eliminatediverse deșeuri, toxine și se curăţă porii pielii.Așadar, transpiraţia este o reacţie sănătoasă și nuȋn ultimul rând necesară curăţării organismului. Transpiraţia este formată ȋn majoritatea ei din apăși frecvent conţine o anumită cantitate de electroliţi,ȋn special sodiu, care ȋi conferă gustul specific, ușorsărat, ceea ce de altfel probabil aţi experimentat cutoţii ȋn timpul efortului fizic.

Pierzând apă, se pierde temporar și din greu-tatea totală, dar asta nu ȋnseamnă motiv de bucuriecă ai slabit sau că ai pierdut ţesut gras, ci doar căești deshidratat. Și asta poate fi o problemă, pentrucă o scădere a greutăţii corporale de doar 2% poateavea efecte negative semnificative asupra perfor-manţei, dar și asupra concentrării ȋn timpul antre-namentului.

De ce se întâmplă acest lucru?Odată cu pierderea de apă se pierd și electroliţi,

elemente chimice care intervin ȋn transmiterea im-pulsurilor nervoase, ȋn asigurarea transportului denutrienţi ȋn celule, dar și ȋn eliminarea deșeurilor dela acest nivel, ȋntr-un cuvânt sunt niște ,,cărăuși’’fără de care ȋn general, activitatea corpului ar fipusă ȋn pericol. Dezechilibrul electrolitic facereferire ȋn principal la dezechilibrul balanţei desodiu și potasiu, dar și la alte elemente chimice pre-cum clor, calciu, magneziu, iod, atunci când pierder-ile de lichide ale corpului sunt mari.

Ce măsuri luăm?Ne-am putea repezi să consumăm o cantitate

mare de lichide dintr-o dată, …ca să știm o treabă,dar asta e o variantă greșită, organismul găsindmecanisme să se protejeze de un exces de lichide ȋnsistemul cardio-vascular, așadar va stimula urinareași va genera deshidratare, deci… n-am rezolvatnimic.Pentru a rămâne hidratat, mai ales ȋn timpul unuiefort fizic susţinut, când transpiraţia este semnifica-tivă, trebuie să am ȋn minte să intru hidratat ȋnantrenament, de aceea trebuie să consumi apă pe

tot parcursul zilei, nu doar ȋn pauzele din antrena-ment, dar și alte lichide, de exemplu limonadă decasă, shake-uri sau să mănânci ciorbe, supe, bogateȋn minerale.

Testează și alege varianta de băutură sportivă cusodiu și alţi electroliţi pe care o poţi tolera gastro-in-testinal și folosește-o pe parcursul antrenamentelorlungi.

Poţi să iei o gustare cu alimente un pic maisărate ȋnainte cu 1 oră de antrenament, mai alesdacă ești un sportiv care nu tolerezi băuturile izo-tonice. Sodiul, aflat ȋn compoziţia sării alimentare,te ajută să ţii mai mult timp apa ȋn corp și va susţinenevoia de a bea apă ȋn timpul efortului fizic,pierderea de apă fiind mai redusă.

Și pentru că am amintit de sare, trebuie să știţi căexistă și alte surse alimentare de electroliţi: l Fructe și legume pentru potasiu și nu numail Brânză telemea și murături ȋn saramură pentrusodiul Lactate ȋn general pentru calciul Măslinele pentru potasiu, calciu și magneziul Nuci și seminţe crude pentru magneziu

Cert este un lucru, chiar și stând acasă, poţi să ȋţievaluezi singur nivelul de hidratare cântărindu-teȋnainte și după antrenament. Ideal, cele două valoriar trebui să fie aproximativ egale, o abatere depână la 500 de grame se consideră că poate fi ges-tionată de organism, rehidratarea putându-se faceȋn siguranţă ȋn următoarele 2-4 ore.

Dacă abaterea este mai mare, aplică măsurileenumerate mai sus, mai ales că e posibil să aidureri musculare mai mari decât de obicei, știutfiind faptul că una din cauzele acestora estedeshidratarea. Mai mult, o modalitate ușoară de amonitoriza nivelul de hidratare este verificarea cu-lorii urinei, subiect dezbătut ȋn numărul trecut albuletinului informativ COTAS.

Articolul următor va avea o temă propusă de voi - Cemănânc ȋnainte de antrenament pentru evitarea dis-confortului gastric – Rămâi informat și până data viitoare… sus paharul șispor la hidratare! E mai ușor decât crezi!

Alături de voi

Transpiraţia și importanţa electroliţilor

Dr Camelia Stefanescu – nutriţionist-dietetician


Împreună suntem mai puternici!11

Împreună suntem mai puternici!Împreună pentru succesul Olimpic!!Team România!

Trei concepte pe care le vehiculăm permanent şi încare credem cu tărie. Împreună înseamnă voi și noi.Voi sunteți sportivii, principalii actori, antrenorii voştri,colectivele voastre tehnice, familiile şi persoanele sem-nificative din viaţa voastră iar noi suntem cei care nepunem în slujba performanţei voastre necondiţionat.

Acum, împreună este mai semnificativ decât sepa-rat. În acest moment avem nevoie de ancore, pentru ane găsi resurse unii în alţii. Ne aflăm în momentul încare avem nevoie de coerenţă în acţiuni şi simțimnevoia să fim coezivi.

Este momentul în care ne putem cunoaşte unii pealţii, mai bine şi mai ales... altfel. Astăzi nu putem staîmpreună în acelaşi spaţiu fizic, dar ne putem crea unspaţiu psihoemoţional comun în care să necunoaştem mai bine şi în care să ne dezvăluim lumii

aşa cum suntem. Credem că pentru a fi important tre-buie să fii conștient că meriți și că trebuie să te pui învaloare așa cum ești.

Vă propunem un spaţiu comun la rubrica EchipaRomâniei – Împreună suntem mai puternici! Prinacestă rubrică dorim să creăm un sens comun, activatde sentimente de apartenență și afiliere, sporindu-nereciproc încrederea și activându-ne capacitatea de aidentifica noi resurse atât la nivel intern, cât și la nivelulmediului.

Echipa României – Împreună suntem mai puternici!este mai degrabă un joc, o provocare din zona de dez-voltare personală colectivă, prin care sportivii, pot faceo recomandare în fiecare săptămână. Fie că este vorbadespre o carte bună, un film, o activitate sau o opinie,recomandările voastre sunt semnificative pentru noitoţi deoarece putem cultiva spiritul Team Romania.

Astăzi, Olimpicii Robert Glinţă şi Daniel Martin auales să ne împărtăşească experienţa antrenamentelordin această perioadă:

Echipa României - împreună suntem mai puternici!

Vă mulţumim, Robert şi Dani, pentru că suntem împreună. Provocarea a fost lansată către olimpicii de la canotaj.

Cum perioada aceasta ne forţeazăsă stăm pe uscat, departe de bazinelede înot, Dany (Daniel Martin) şi cumine (Robert Glinţă) ne antrenăm pesimulatoare Vasa Trainer, fiecare înlivingurile noastre, cu speranţa că nuni se vor usca solzii de tot de la dorulcare ni s-a făcut de apă. Chiar dacănu se compară cu un antrenamentpropriu-zis în piscină, antrenamentelepe simulator ne pot aduce beneficiiprecum mici îmbunătăţiri ale tehnicii,care transpuse în apă ulterior, ne potpropulsa spre o îmbunătăţire gener-ală a rezultatelor în probele specifice.Aşa că vrem să vă prezentăm pe rând,câteva idei din progresul inedit la caream ajuns chiar şi în aceste condiţii depregătire mai dificile.

Eu, Daniel, încerc În fiecare zi să fiucât mai aproape de apă aşa cum pot.Fiecare mod în care mă pot chiarimagina în apă mă ajută să mă în-tăresc atât psihic cât şi fizic din ce înce mai mult. Lucrez cu simulatorulvasa trainer cel puţin o dată pe zi,

simulez mişcările, repet şabloaneletehnice ale mişcărilor, îmi imaginez căfac exerciţiile pe care le aş face în modnormal în apă într o zi obişnuită. Şi,pentru mine, chiar funcţionează.Alerg, și astfel reuşesc să îmi menţincapacitatea aerobă, ba chiar s-o dez-volt. Cred că fiecare mic detaliu con-tează, fiecare gând transmis acolounde îţi doreşti să ajungi te va aducemai aproape de acel loc său momentsau stare, orice este în mintea ta.Dacă este prezent suficient în minteata şi vei lucra la asta, corpul va veni şiel acolo de la sine.

Iar eu, Robert, pe lângă serii întregide lucru pe procedeele craul, spate şifluture, la niveluri de efort şi intensi-tate diferite, am introdus după obser-varea unui articol din nr. 2 dinBuletinul Informativ COTAS, un set deexerciţii cu mişcări foarte lente. Bene -ficiile aparente după executarea aces-tui tip de exerciţii, au venit sub formăde atenţie sporită asupra executăriitracţiunii pe toată lungimea acesteia.

Astfel, ajung să deţin mai mult controlpe traiectoria pe care mi-o formez cafiind ideală pentru procedeu. Acesteexerciţii lucrate înainte de efort, măduc la o mai bună stăpânire con -ştientă asupra întregului procedeu întimpul efortului. Totul numai prinprisma faptului că încep să am accesla mai multă informaţie datorităatenţiei sporite oferite în timpuluimişcării lente.

Sunt lucrurile mărunte şi de fineţecare adunate fac diferenţa la nivelulînalt, iar amândoi suntem conştienţide acest lucru şi pe lângă faptul că nepunem muşchii la contribuţie pentrua evolua în sportul nostru, ne punemşi mintea pentru a o face inteligent.

În continuare, lansăm provocareacătre colegii noştri olimpici de lacano taj, să ne descrie modul în careîncearcă să îşi îmbunătăţeascăcondiţia în această perioadă depregătire mai specială.

Robert Glinţă & Daniel Martin


Echipa COTAS vă stă la dispoziție:

Testări de efort / Fiziologia efortuluiValeriu Tomescu - doctor în științe sportive

0751.375.261Alexandru Bacșiș

0736.028.239

Psiho-Neuro-MotricitateProf Univ. Dr. Pierre Joseph de Hillerin

0722.307.765

PsihologieAlina Gherghișan - doctor în științe sportive

0722.221.674

Medicină Sportivă Dr. Diana Torje0722.426.933

Ortopedie-TraumatologieDr. Dan Anghelescu

0723.374.028

NutrițieDr. Camelia Ștefănescu

0745.090.750

Pregătire fizicăFlorin Tașcă

0743.230.162

KinetoterapieVlad Manoliu0752.101.072

COsR a venit în sprijinul federațiilornaționale cu un Centru Olimpic de Testareși asistență Științifică, un proiect care faceparte din strategia prezentată la începutul

mandatului de echipa condusăde mihai Covaliu și George Boroi

buletin informativ · 2020. 4. 27. · faci faţă prin echilibru, resemniﬁcandu-le în raport cu...

Documents