1

Buletin informativ

3 SEPTEMBRIE

FILIALA JUDEŢEANĂ SIBIU A UAR

2013

Filiala Judeţeană Sibiu a UAR nu răspunde de informaţiile prezentate în articolele preluate din ziare. Întreaga răspundere o poartă autorii acestor articole sau, după caz, redacţia.

2

SIBIU

Heritas

3

4

5

6

7

ASOCIAŢIA DE-A ARHITECTURA

ATELIERE PREGĂTIRE ÎNDRUMĂTORI

8

Context:

Programul De-a arhitectura – educaţie pentru arhitectură şi mediu construit vizează o schimbare a paradigmei culturii arhitecturale şi urbane a societăţii româneşti actuale ce nu se poate face decât pornind de la educaţia copiilor, viitorii cetăţeni şi formatori indirecţi de opinie ai părinţilor lor. Şcoala, cartierul şi oraşul sunt medii de învăţare foarte propice în acest scop - oraşul şi viaţa sa pot constitui ocazii fructuoase de învăţare. Motivante, angajante, activităţile de învăţare propuse prin De-a arhitectura ajută la consolidarea şi valorificarea experienţelor de învăţare şi abilităţilor formate deja sau în curs de formare în cadrul şcolii, propun un demers interdisciplinar ce valorifică priorităţi metodologice ale abordării curriculare actuale.

Noutatea acestui curs opţional vine pe de o parte din tematica şi problematica propusă, iar pe de altă parte din abordarea interactivă. Centrarea pe competenţe şi filosofia învăţării prin proiecte fac explicită legătura dintre ceea ce se învaţă şi scopul pentru care se învaţă. Învăţarea despre mediul construit are sens şi oferă elevilor cunoştinţele şi procesele cognitive de care au nevoie pentru a putea aprecia şi rezolva probleme din cartierele şi oraşul în care trăiesc. Probabilitatea unei astfel de implicări creşte dându-le copiilor ocazia să îşi exprime trăirile emoţionale legate de viaţa lor în spaţiul construit în care trăiesc şi în care se formează. Această situaţie intensifică nevoia de a diversifica modurile şi stilurile în care copiii abordează situaţii de viaţă şi de învăţare în general.

Formarea îndrumătorilor care vor implementa programul educaţional De-a arhitectura (curriculum la decizia şcolii) vizează pregătirea învăţătorilor/institutorilor, profesorilor, instructorilor, împreună cu arhitecţii ce îi vor spijini (colaboratori ai Asociaţiei De-a Arhitectura), în ceea ce priveşte atât conţinutul programului, cât şi metodele interactive de învăţare experenţială şi învăţare prin proiect.

Dezvoltarea competenţelor îndrumătorilor pentru acest curs opţional se face atât printr-un atelier de formare, căt şi prin mentorat pe parcursul implementării programului De-a arhitectura pe durata unui an şcolar şi prin activităţi de diseminare şi schimb de bune practici. Competeţele acumulate sunt utile cadrelor didactice şi pentru aplicarea curriculum-ului obligatoriu, iar arhitecţilor şi pentru activitatea curentă în relaţia cu beneficiarii şi comunitatea.

Scopul programului de pregătire a îndrumătorilor:

Dezvoltarea capacităţii de utilizare a metodelor moderne şi tehnicilor interactive de învăţare experenţială şi invăţare prin proiect în aria curriculară integrativă şi transdisciplinară – educaţie pentru arhitectură şi mediul construit; abilitarea în proiectarea şi coordonarea optimă a De-a Arhitectura - curriculum la decizia şcolii.

Obiectivele programului de pregătire a îndrumătorilor:

Participanţii la program

9

- se vor familiariza cu obiectivele, conţinutul şi rezultatele scontate ale programului De-a arhitectura (curriculum la decizia şcolii);

- îşi vor dezvolta competenţe de adaptare a metodelor de îndrumare la specificul de vârstă al elevilor în raport cu domeniul educaţiei pentru mediu construit şi de aplicare a metodelor de învăţare experenţială şi învăţare pe bază de proiect pentru cetăţenie activă privind mediul construit;

- îşi vor dezvolta capacitatea a decide secvenţa instrumentelor din succesiunea „observ + analizez, construiesc + prezint”, de a folosi instrumente diverse (inclusiv TIC) şi de a colabora în pregătirea programului De-a arhitectura pe parcursul unui an şcolar;

- îşi vor forma dezvolta aptitudini de pregătire, implementare şi evaluare a curriculum-ului De-a arhitectura: îndrumare expediţii, facilitare activităţi practice, clarificări conceptuale, analize comparative şi evaluări critice realizate de copii, promovarea comunicării şi colaborării între elevi, stimularea gândirii strategice şi folosirii tehnologiei informaţiei şi comunicării de către elevi, îndrumarea atelierelor de bricolaj (machete) şi a prezentărilor publice ale elevilor.

- vor transfera experienţa lor şi vor promova accesul şi participarea altor cadre didactice în aplicarea programului De-a arhitectura - educaţie pentru arhitectură şi mediu construit prin promovarea şi diseminarea rezultatelor şi a exemplelor de bune practici.

Competenţe specifice vizate prin obiectivele propuse:

Competente metodologice:

- operaţionalizarea conceptelor de „învăţare experenţială” şi „învăţare prin proiect” pentru domeniul educaţiei pentru arhitectură şi mediul construit;

- aplicarea creativă a instrumentelor de educatie nonformală (inclusiv TIC) în concordanţă cu nevoile elevilor şi cu scopul şi tipul activităţii educative;

- valorificarea resurselor educaţionale implicate (spaţiul exterior aferent şcolii, spaţii publice din localitate, curriculum De-a Arhitectura, caietul elevului De-a Arhitectura, resurse materiale, alte resurse umane din şcoală şi comunitate) în activităţile educative din domeniul arhitecturii şi mediului construit;

Competente de comunicare şi relaţionare:

- adaptarea metodelor şi tehnicilor de interrelaţionare la particularitaţile elevilor şi mesajului oferit către ei;

- adoptarea unor tehnici de mentorat, animare şi gestionare a grupurilor de elevi pe parcursul expediţiilor urbane, activităţilor la clasă şi atelierelor de bricolaj, în scopul eficientizării procesului educativ;

- dobândirea deprinderilor de lucru în echipă şi colaborare cu profesionişti în domeniul arhitecturii şi mediului construit;

Competente psiho-sociale:

- aplicarea şi valorizarea metodelor de cunoaştere şi încurajare a elevilor; - dezvoltarea relaţionării şcoală-familie-comunitate.

10

Seria de ateliere de formare pentru pregătirea îndrumătorilor este parte a programului cultural „De-a Arhitectura – deschiderea şcolarilor către arhitectură şi mediu construit” al Filialei Teritoriale Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România, dezvoltat de Asociaţia De-a Arhitectura în parteneriat cu Departamentul de Ştiinţele Educaţiei din Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei al Universităţii Bucureşti.

Un astfel de atelier de formare va avea loc la Sibiu în perioada 5-6 septembrie a.c.

Coordonator program educaţional: Mina SAVA Coordonator atelier de formare: Claudia PAMFIL

Contact: office@de-a-arhitectura.ro www.de-a-arhitectura.ro facebook/de-a arhitectura

11

MUZEUL NAŢIONAL BRUKENTHAL

EXPOZIŢIA DE PICTURĂ : DOI

Artişti: Dana Constantin & Marcel Bunea Locul de desfăşurare: Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal Durata: 29.08. – 24.09. 2013. Curator: Dr. Valentin Mureşan Parteneri: Art Act Magazin ; Uniunea Artiştilor Plastici din România

12

Text oferit de curatorul expoziţiei :

Sunt relativ rare expoziţiile în care numai doi pictori îşi expun tablourile pe aceeaşi simeză, preferate fiind etalările de grup, sau cu alăturarea unor opere de artă diferite, sculptură, grafică, desen… Totuşi, iată o excepţie cu doi creatori de excepţie, Dana Constantin şi Marcel Bunea. Sunt pictori consacraţi, cadre universitare la institute de artă din Bucureşti şi Timişoara, artişti care au în palmares numeroase expoziţii şi premii în ţară şi străinătate. Cei DOI şi-au sincronizat astfel concepţia plastică, încât lucrările expuse acelaşi spaţiu nu se contrazic, ci se susţin prin complementaritate. Aceasta nu exclude deosebirile, dar nici nu impune contradicţia, iscând tocmai un fel de simbioză prin completare reciprocă, elementul comun fiind culoarea.

Dana Constantin explorează şi exploatează limbajul cromatic, cu o solemnitate ritualică, într-o viziune nocturnă, cu accente sacre şi note misterioase. Culoarea-umbră, îmbracă forme din realitatea vizibilă în poetic şi simbolic, axându-se pe tonuri şi nuanţe mai mult decât pe contraste. Linia, apare sporadic, meandrică, fluidă, construind mâini şi flori, ca nişte „forme visate”, cu valenţe simbolice şi magice ancestrale, coborâte parcă dinspre divinitate, pe fondul unui cer înstelat.

Jocuri cu armonii de verde vegetal, imaginând copaci şi frunzişuri, vibraţii de culoare în roşu, în negru, albastru masiv, cu valoraţii ton în ton, nuanţă din nuanţă, revelaţii ale unui discurs cromatic complex, greu de tăceri şi de sensuri doar bănuite. Geometrizările apar doar în câteva lucrări, de obicei locul lor fiind luat de tuşa şi pata de culoare cu sonorităţi şi rezonanţe de o rafinată muzicalitate, cu ample reverberaţii spirituale.

În alt fel, Marcel Bunea orchestrează culoarea cu forma în compuneri abstracte, cu treceri armonios valorate, cu note lirice, potenţate de câteva contraste viguroase, echilibrat distribuite. Lucrările respiră o anume rigoare, prin intervenţia liniei structurând ordonator ansamblul, cu forme atent geometrizate, dar trecând apoi, prin efecte cromatice subtile, spre o metamorfozare a epurelor şi stilizărilor, în afectiv şi sensibil.

Astfel, din abstracte şi geometrice acestea devin sugestive, aducând uneori în memorie un figurativ incert, ambiguu, cu un fel de „parcă” interioare intime, sau peisaje, ori narturi statice, solicitând imaginaţia. Un univers vizual tonic, complex, unde cerebralul e dublat de sensibilitate şi metaforic, de ritmul culorilor calde şi reci, alternând pe o dominantă cromatică de fundal, totul dispus în impresionante construcţii monumentale.

Între cele două expoziţii îngemănate, complementaritatea se împlineşte pe de-o parte prin succesiunea viziunilor: nocturn/diurn, umbră/lumină, misterios-simbolic/clar-sugestiv, pe de alta, prin unitatea realizată între lucrările de dimensiuni impresionante, de exprimarea predilect cromatică a discursului plastic care din nou le reuneşte.

DOI artişti originali, două expoziţii într-una singură!

13

COMPLEXUL NAŢIONAL MUZEAL ASTRA

MADE IN RO - TÂRG DE DESIGN ROMÂNESC

Cea de-a doua ediție a Târgului de design românesc, Made in RO, organizat de Fundația

Dala în colaborare cu DESIGNIST.RO şi Muzeul ASTRA, se va desfăşura pe 7 și 8 septembrie în

Muzeul Civilizaţiai Populare Tradiţionale ASTRA. Made in RO este un concept al DESIGNIST.RO

creative în online-ul românesc.

Expoziţia cu vânzare, ce a avut loc în luna mai, în București, este itinerată acum la Sibiu

în cadrul Programului Anima ASTRA,

calitate, create de designeri români, ce explorează spațiul motivelor tradiționale reinterpretate

contemporan în design.

& ACCESORII

Vor expune următorii designeri: Ciprian Vrabie, Cai verzi pe pereți, Alina Turdean,

The Craft LAB by Irina Neacșu, Alexandra Constantinescu, ArhiDot Design, Mihai Stamati,

Ideogram Studio, Una ca Luna, Mihaela Ivana, Sucita Goodies, Iutta, Mândra Chic, Minitremu,

Ioana Corduneanu, Ciprian Manda, Ruxandra Sacaliș.

14

BRAŞOV Radio România Cultural

VERNISAJUL EXPOZIŢIEI DE PICTURĂ "PORTRETE SENTIMENTALE"

UAP - Filiala Brasov va invita marti, 3 septembrie 2013, ora 17 la Galeria Europe unde va avea loc vernisajul expozitiei de pictura "PORTRETE

SENTIMENTALE"

Autor: Dorina Padineanu Prezinta : Veronica Bodea Tatulea "Dupa o expozitie de succes la public (ceea ce mi se pare cel mai important, pictez pentru oameni pe care-i admir si ca prinos pentru ceea ce fac ei) pe care am deschis-o in noiembrie 2010 la Biblioteca Centrala Universitara Carol I, voi deschide, intre 1-15 septembrie 2013,la Brasov, superbul oras de la poalele Tampei, in Sala Europe a Filialei UAP Brasov, o expozitie personala cu un numar de Portrete si Autoportrete si ...."portrete" ale vechilor edificii din Cetatea Brasovului, in care eu m-am nascut si m-am format si pe care o iubesc asa cum iubesc, de altfel, si Bucurestiul in care vietuiesc... In opinia unor autori, lucrarile mele ar avea o nota post-impresionista ... dar toti remarca, spre satisfactia mea, sentimentul de optimism pe care il degaja cromatica si maniera de abordare si rezolvare a tematicii mentionate, un realism usor oniric, dar un oniric frumos care inalta, care slaveste, cladeste, prefigureaza balansul spiralei vietii, nu oniricul schizoid care maculeaza, sparge, tipa... As putea vorbi la nesfarsit despre ceea ce cred eu despre arta, artisti, arta pe care o practic eu, arta pe care o apreciez, arta care este in opinia mea un limbaj prin intermediul caruia cercetam, ne exprimam, daruim, manipulam, influentam etc. dar, mai bine, veniti sa vedeti ... la Brasov, Galeria EUROPE, "Portrete sentimentale"(pictura), 1-15 septembrie 2013." Dorina Padineanu Sursa: http://www.radioromaniacultural.ro/vernisajul_expozitiei_de_pictura_portrete_sentimentale-8509

15

CLUJ

Buzz Life

ARHITECȚII ȘI URBANIȘTII CLUJENI: ”SPAȚIUL VERDE A FOST DECIMAT PRIN DECIZII NELEGALE” – ÎNTREBĂRI DESCHISE CĂTRE

ADMINISTRAȚIE

Arhitecții și urbaniștii susțin că în ultimii 23 de ani, clujenii au pierdut aproximativ 19 hectare din spaţiul verde amenajat, pentru că ”aceste suprafeţe au fost decimate prin diverse decizii şi hotărâri bazate pe referate şi rapoarte netehnice şi nelegale din punct de vedere al normelor în vigoare.”

Intre lacuri O petiție-apel a fost transmisă primăriei de către activiști ecologiști, în care municipalitatea este încurajată să nu permită construcții în noul PUG în zona Lacurilor Gheorgheni. Petiția e semnată de reprezentanți ai Registrului Urbaniştilor din România-Biroul Teritorial al Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest, ai Ordinului Arhitecţilor din România- Filiala Transilvania, ai Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism-Universitatea Tehnică și ai Uniunii Arhitecţilor din România. ”Municipiul Cluj-Napoca se confruntă cu o situaţie mai rar întâlnită în alte mari oraşe din ţară. În anul 1990, municipiul avea la dispoziţie 233 ha de spaţiu verde amenajat pus la dispoziţia publicului pentru agrement şi sport, revenind 7,32 mp/locuitor. In Planul Urbanistic General se propunea ca spaţiul verde amenajat să crească de la 236 ha la 898 ha în 2010 revenind 27 mp/locuitor. Dar deşi suprafaţa nu a crescut peste 237 ha, ci a scăzut cu circa 18 ha în ultimii 23 de ani, cadastrul verde al primăriei ne spune că avem deja 814 ha, deci că respectăm norma Comisiei Europene de 26 mp/locuitor! Pe cine păcălim?”, se întreabă specialiștii arhitecți și urbaniști.

16

”În cei 23 de ani trecuţi şi până în prezent aceste suprafeţe au fost decimate prin diverse decizii şi hotărâri bazate pe referate şi rapoarte netehnice şi nelegale din punct de vedere al normelor în vigoare. Practic, populaţia Clujului a pierdut în această perioadă circa 19 ha din spaţiul verde amenajat. Restituirile majore eventuale sau acordarea terenurilor cu ocazia privatizărilor ar fi trebuit legiferate cu mare discernământ şi condiţionări obligatorii din partea administraţiilor locale. Lipsa unei preocupări permanente pentru protejarea şi chiar amplificarea spaţilor verzi amenajate pentru agrement şi sport, au permis “anularea bucată cu bucată” a acestor zone de către decizionalii locali. Cu toate că avem o legislaţie coerentă din punct de vedere urbanistic şi de amenajarea teritoriului, această tendinţă a intrat în obişnuinţa administraţiei, astfel că la strigătele de ajutor ale unor grupuri de cetăţeni, dar şi la apelurile îndreptăţite ale unor profesionişti, nu sunt auzite nici când se ridică împotriva unor fapte de distrugere a unor valori existente ca o necesitate nu numai vitală, dar şi legală şi nu în ultimul rând neglijându-se recomandările Uniunii Europene (vezi echilibrul ecologic, biodiversitatea). Cât priveşte parcul Est (fost din 1967 Parcul Tineretului) avea încă în 1990 aproximativ 118 ha (destinat pentru agrement, jocuri sportive, canotaj, ştrand, pavilioane de expoziţii ş.a.) şi a fost una dintre cele mai mari investiţii ale municipiului, lucrându-se la amenajările din latura vestică timp de 15 ani. După 1990, el a fost dezmembrat bucată cu bucată, pentru diverse interese. Se ştie că în prezent primăria nu mai dispune de terenuri libere ca să poată face noi amenajări şi (din diverse motive) nici nu-şi poate permite să cumpere teren de la particulari în acest scop. Se înţelege, de asemenea, că norma europeană de 26 mp spaţiu verde amenajat pe cap de locuitor nu poate fi păcălită, luând în calcul grădini private sau mărind pe hârtie hectare din pădurile silvice învecinate. Dacă nu avem posibilităţi în prezent şi în viitorul apropiat de a mări zestrea verde a oraşului, atunci ar trebui să protejăm măcar ceea ce avem. Voinţa administraţiei ar trebui să fie subordonată intereselor publice!”, conchide scrisoarea arhicteților și urbaniștilor clujeni. Totodată, specialiștii adresează câteva întrebări departamentului tehnic al administraţiei: - Cum va satisface noul Plan Urbanistic General un asemenea deziderat? - Cum vor fi monitorizaţi paşii pentru realizarea acestor noi strategii dacă în prezent se avizează unele proiecte nefundamentate din punct de vedere a legislaţiei referitoare la urbanism şi amenajarea teritoriului? Aici ne referim la intervenţiile incredibile ce se desfăşoară în Parcul Est pe terenuri care au fost sau sunt încă în proprietatea comunităţii, care legal nu ar putea fi înstrăinate dar care au zilele numărate în viziunea conducerii administraţiei, operându-se în baza unor acte tehnice contestabile chiar nelegale. - Printre altele este vorba şi de zona cartodromului. Tăierile de arbori recente fiind fapte aparent penale, oare au fost observate? Din păcate, istoria ultimelor decenii ne arată că aceste întrebări precum şi altele nu au primit nici un răspuns concret, ca atare este evidentă inexistenţa unei strategii în domeniu. Nu mai suntem dispuşi să reluăm de atâtea ori în scris dar şi verbal cauzele celor cuprinse mai sus, până la urmă cineva va trebui să răspundă la toate acestea.

17

În primul rând cine îşi va asuma responsabilitatea pentru aplicarea corectă a prevederilor locale şi de gestionare a planurilor urbanistice generale începând cu acest moment? Suntem dispuşi să sprijinim în continuare interesele comunităţii- prin mijloace proprii, implicit scopurile pentru care luptă şi Asociaţia SOS Lacurile Gheorgheni, sperăm cu folos.” Reprezentanții Asociației SOS Lacurile Gheorgheni au declarat: „*Parcul Între Lacuri* sau *Parcul Est*, indiferent ce denumire are cel mai mare spațiu public al Clujului pe care îl propunem, se poate realiza dacă primăria dorește și există presiune a societății civile asupra ei. Parcul propus de noi este o soluție mai viabilă decât fragmentarea în parcuri de mici dimensiuni nelegate între ele, așa cum e Iulius Mall Park și parcul preconizat pe spațiul fostului cartodrom. Apoi, a avea un teren privat nu îți dă dreptul de a construi automat ce vrei pe el. Terenurile private existente în zonă pot fi răscumpărate la un preț modic dacă sunt menținute în planurile urbanistice ca spații verzi sau pot fi schimbate cu alte terenuri ale primăriei.”

Sursa:http://www.buzznews.ro/2013/08/28/arhitectii-si-urbanistii-clujeni-spatiul-verde-a-fost-

decimat-prin-decizii-nelegale/

18

BIHOR OAR - Filiala BIHOR

ANUNŢ CONCURS DE ARHITECTURĂ

Angela Lupşea cons. juridic O.A.R. Filiala Bihor : Primăria Municipiului ORADEA în parteneriat cu Ordinul Arhitecţilor din România (OAR) - filiala Bihor organizează concurs de proiecte cu scopul selectării celor mai bune propuneri pentru modernizarea şi reabilitarea zonei centrale a municipiului Oradea, pe tronsonul adiacent malului Crişului Repede, cuprins între străzile P-ţa Ferdinand, str. Emilian Mircea Chitul şi zonele de spaţiu verde adiacente acestuia. Concursul de soluţii este deschis, într-o singură fază, care conduce la atribuirea contractului de proiectare, fără organizarea altei proceduri, şi urmăreşte rezolvarea următoarelor deziderate: 1. reconsiderarea ariei respective ca funcţie majoră în componenţa zonei centrale a municipiului, ţinând cont de exigenţele contemporane; 2. fluidizarea traficului lent - pietoni și bicicliști - în vederea accesului facil la zona de promenadă; 3. evidenţierea rolului de promenadă de mare atractivitate, pe tronsonul străzii Emilian Mircea Chitul, delimitat de intersecţia cu Piaţa Ferdinand si str. Ady Endre 4. reamenajarea acestui spaţiu public atât la nivelul solului, cât şi la nivelul fronturilor. Se vor promova funcţiuni adecvate centrului municipiului - de alimentatie publica si agrement - şi se vor propune, unde este cazul, unele intervenţii, cu precizarea etapelor de realizare; 5. mobilierul urban, spaţiile verzi, platformele de odihnă, ambianţa generală vor avea în vedere exigenţele contemporane, având prioritară preocuparea pentru definirea unei identităţi a locului; 6. potenţarea şi punerea în valoare a caracteristicilor arhitecturale ale zonei ; In urma concursului de soluţii, proiectul declarat câştigător al concursului de soluţii, va fi asumat ca şi realizare de către participanţii la licitaţia publică pentru concesionarea/inchirierea terenului, domeniul municipiului Oradea, în vederea realizării unităţii de alimentaţie publică. De asemenea, promotorul, în calitate de autoritate contractantă, poate contracta cu câştigătorul concursului, următoarele etape de proiectare pentru reamenajarea scuarului, domeniu public cuprins între str. Emilian Mircea Chitul, str. Ady Endre şi Piaţa Ferdinand, ce va fi finanţată din fonduri publice sau atrase de municipiul Oradea. Înscrierea la concurs se poate face în perioada 20 august - 05 septembrie 2013. Detalii suplimentare se pot obține de la secretariatul concursului, persoana de contact d-na Maria Puican tel. 0722-112 282 și prin Ordinul Arhitecţilor din România - filiala Bihor, persoana de contact d-na Angela Lupşea tel. 0788-363482. Documentele concursului pot fi accesate la adresa:http://www.arhitecthuro.ro/

19

TULCEA

Ziarul Apulum

S-A DESCHIS MUZEUL PLUTITOR, LA MILA 23, IN DELTA DUNARII

Un proiect despre tradiția pescărească documentată în imagini și bărci de lemn vechi în mărime naturală expuse în aer liber, însoțite de o serie de povești de succes ale campionilor olimpici la caiac și canoe născuți în Delta Dunării. Începând de miercuri 28 august, în localitatea Mila 23 s-a deschis proiectul de artă publică „Muzeul plutitor - Lotca: tradiţie şi mitologie în spaţiul Deltei Dunării”, rezultatul unei cercetări şi al unor ateliere interdisciplinare desfăşurate în cursul lunii iulie 2013 la inițiativa Asociaţiei Ivan Patzaichin - Mila 23. Aici sunt puse în valoare tradiţii şi istorii orale din arealul cuprins între satele Mila 23, Crişan şi Caraorman. „Muzeul plutitor - Lotca: tradiţie şi mitologie în spaţiul Deltei Dunării” este construit în jurul unui obiect autentic local, “lotca dunăreană”, barca pescărească tradițională, mijlocul de transport și comunicare tipic pentru satele de pe apă.

Prin intervenția temporară pe care o propune în centrul satului Mila 23, acest „muzeu alternativ” evidențiază locul privilegiat pe care lotca îl ocupă în imaginarul, în relațiile sociale și economice ale localnicilor. Folosită pe vremuri ca mijloc unic de transport și cel mai important instrument utilitar pentru supraviețuire în satele pescărești, lotca devine în zilele noastre vehicul ecologic recomandat turiștilor responsabili și un obiect autentic cu care locuitorii zonei se pot mândri.

20

Intervenţia reconstituie prin povești și istorii orale culese de la localnici şi de la campioni olimpici și mondiali la caiac și canoe originari din Delta Dunării, semnificațiile simbolice și narative ale lotcii. Povestea lotcii se ramifică astfel între documentele tehnice despre cum se construia pe vremuri o bărcă de lemn și uneltele de pescuit indispensabile fiecărui țăran din satele de pe “baltă”, expunerea de bărci vechi în mărime naturală și înregistrarea poveștilor de succes ale sportivilor născuți în zonă care au transformat experiența de a vâsli, firească pentru fiecare copil din Delta Dunării, în șansa de a se afirma și de a deveni recunoscut la nivel mondial.

Proiectul valorifică patrimoniul material și imaterial din Delta Dunării, recuperând într-un mod inedit elemente de tradiție și cultură locală, evidențiind perfecta articulare a acestora cu peisajul natural. Prin toate aceste aspecte, “muzeul” interpretează lotca sub forma unui element de legătură între diferitele identităţi entice şi culturale care alcătuiesc spațiul Deltei, punctând aspecte concrete din viaţa şi tradiţia acestor comunităţi. Muzeul Plutitor este conceput să devină, în viitor, un punct de atracție pentru turiștii în Delta Dunării și un spațiu reper pentru locuitorii din zona Mila 23 - Crișan - Caraorman, care au astfel șansa de a se promova istoria și obiceiurile care dau specific locului. Muzeul Plutitor a fost înființat de Asociația Ivan Patzaichin - Mila 23.

21

MEHEDINŢI

Adevărul

PROIECTUL AMBIŢIOS AL UNUI TÂNĂR AHITECT AR PUTEA SCHIMBA FAŢA PORTULUI TURNU SEVERIN. CNAPDF PROMITE

INVESTIŢII PENTRU AMENAJAREA FALEZEI

De Corina MACAVEI

Simona Meilescu, un tânăr arhitect, proaspăt absolvent al Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism din Bucureşti, a prezentat astăzi autorităţilor locale un proiect privind reabilitarea zonei de port a oraşului. În momentul de faţă, Portul Drobeta Turnu Severin este într-o stare dezastruoasă, multe din navele de croazieră cu turişti străini refuzând să mai poposească aici din acest motiv. Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin a încercat în ultimii ani să intre în posesia terenului care este administrat de Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale (CNAPDF), dar fără succes. Aşa se face că Primăria oraşului nu a putut să investească în această zonă niciun ban, deşi proiecte pentru amenajarea falezei existau. Anii au trecut, iar Portul arată la ora actuală ca un loc părăsit. Noroc cu cele câteva terase care s-au deschis în ultimul an pe marginea Dunării şi care dau puţină viaţă acestui loc lăsat de izbelişte.

22

La prezentarea proiectului privind reabilitarea zonei de port a fost prezent şi directorul general al CNAPDF, Cristian Matei, care a declarat cu această ocazie că se are în vedere un parteneriat cu Consiliul Judeţean Mehedinţi pentru amenajarea falezei la Drobeta Turnu Severin.

Este foarte posibil ca proiectul Simonei Meilescu să fie cel ales, dar nu exclude posibilitatea alegerii şi unui alt proiect. Cert este însă faptul că CNAPDF are în vedere acest proiect. „Dorind să identificăm un proiect care să se poata realiza am rugat-o să ne ajute şi a venit cu acest proiect. Nu ştiu dacă acesta va fi sau vom identifica un alt proiect.

Sper ca până la sfâşitul anului viitor cu sprijinul Consiliului Judeţean Mehedinţi să realizăm această faleză”, a spus directorul general Cristian Matei. „Cu tânărul arhitect colaborez de câteva luni de zile, i-am pus la dispoziţie date legate de acest port. Simona Meilescu şi-a făcut lucrarea de diplomă, a susţinut-o la facultatea de Arhitectură şi Urbanism Bucureşti.

Încercăm, aşa cum spune şi Simona Meilescu în lucrarea de diplomă, să facem o legătură, să apropiem oraşul cât mai mult de Portul Drobeta Turnu Severin”, a spus la rândul său, Ion Sârbulescu, directorul filalei Mehedinţi a CNAPDF.

Poate entuziasmul tinerei arhitecte va mişca lucrurile din loc şi va face ca această zonă a oraşului Drobeta Turnu Severin să-şi recapete strălucirea de odinioară. „Proiectul meu vizează în principal zona de port a oraşului Turnu Severin.

Din păcate, Dunărea a trecut într-un plan secundar şi astăzi lipseşte din viaţa locuitorilor, deşi mult timp a fost principala resursă economică şi naturală a oraşului. Revitalizarea zonei de port a oraşului Drobeta Turnu Severin ar avea un impact pozitiv asupra oraşului, poate îmbunătăţi calitatea vieţii şi poate apropia comunitatea.

Fie numai prin conştientizarea şi exploatarea resursei Dunării, oraşul se poate deschide din nou către lume şi poate atrage cât mai mulţi turişti şi investitori”, a spus Simona Meilescu.

Sursa:http://adevarul.ro/locale/turnu-severin/proiect-cnapdf-1_521dd92fc7b855ff561fb3a6/index.html

23

REVISTA ARHITECTURA

ȘCOALĂ DE GĂTIT AMENAJATĂ ÎNTR-UN FOST ABATOR

De Medina Sidonia

În 2007, artiștii restauratori ai Muzeului de Arte Frumoase din Boston au descoperit sub pânza unui tablou de Van Gogh, Vâlcea, un alt tablou al maestrului olandez pe care istoricii îl credeau pierdut: Vegetație sălbatică. Astfel de întâmplări ne fac să ne gândim că, dacă ar apărea suprapuneri similare și în arhitectură, istoria acesteia ar putea fi rescrisă dintr-un

cu totul alt timp. Este vorba despre a folosi și a refolosi, a gândi și a regândi lucrurile, a analiza capacitatea pe care entitățile preexistente o au de a se regenera, precum și capacitatea de a impune o nouă viață unui proiect existent după ce s-a scos la iveală tot ce are acesta mai bun de oferit.

Contextul

Medina Sidonia este un oraș monumental de importanță istorică din zona colinară Cadiz, Spania, una dintre cele mai vechi așezări europene, locuită încă de pe vremea când a fost întemeiată de fenicieni. Casele sale sunt renumite pentru pereții văruiți și plăcile de ceramică exterioare. Medina observată din depărtare pare o piesă unică de ceramică

modelată de topografie; ziduri și acoperișuri din ceramică de diverse feluri formează o suprafață argiloasă unică ce se contopește cu relieful. Din punct de vedere istoric, rețeaua urbană a Medinei conținea spații ocupate și spații neocupate în proporții egale. Ici și colo, curțile interioare și gangurile împrumută grandoare planului general al orașului. Spațiul construit s-a oglindit dintotdeauna în spațiul nelocuit; parcelele de teren viran sunt ca niște pori prin care habitatul se extinde în relație directă cu activitățile productive. Să acționezi în golurile unui oraș istoric înseamnă să te stabilești pe acestea, să găsești spațiu în deschizăturile lor și în zonele poroase care s-au format de-a lungul timpului.

24

Vedere exterioară din stradă și curtea pentru animale, înainte de intervenție foto: Sol89 architects

Abatorul

Proiectul presupune transformarea unui fost abator construit în secolul al XIX-lea într-o Școală profesională de gătit. Abatorul consta într-o clădire de dimensiuni mici, alcătuită din trei travee dispuse în jurul unei curți și un perete alb înalt, care stabilea limita parcelei. Construcțiile vernaculare modeste dimprejur se contopesc pentru a da naștere unui peisaj citadin alb, anonim. În interiorul clădirii inițiale, spațiul neocupat al parcelei era destinat adăpostirii animalelor înainte să fie sacrificate. Densitatea arhitecturii vechiului abator din Medina Sidonia, unde pereții de cărămidă, pietrele și vechile coloane feniciene există laolaltă, contrastează cu spațiul neocupat din interior, limitat de perete. Acest gol este însăși reflecția abatorului, un spațiu vacant definit de marele zid văruit care limitează parcela și îngrădește construcția inițială. Noua construcție exploatează acest spațiu: aici este plasat serverul și se naște o nouă viață pentru noua clădire.

25

Un spaţiu turnat sub acoperișul meu

Proiectul propune captarea spațiului cu ajutorul unui nou acoperiș din plăci ceramice care să limiteze noua construcție și să consolideze clădirea inițială, așa cum a procedat Bruce Nauman1 cu spațiul de sub scaunul său sau Rachel Whiteread2 cu o casă victoriană, înghețând vidul interior cu ajutorul betonului. Noul acoperiș, modelat după spațiul interior, își propune să stabilească o conexiune cu însuși caracterul orașului Medina Sidonia; el reprezintă o reflectare a acoperișurilor orașului istoric. Școala exploatează această idee a planului din ceramică turnată pentru a-și trasa geometria. Acoperișul conferă unitate complexului de clădiri și reinterpretează modalitatea tradițională de construcție caracteristică locului: acoperișuri din țiglă ceramică și pereți văruiți. Sub noul acoperiș se desfășoară bucătăria, unde are loc programul educațional de formare, sala de clasă și zonele auxiliare. Secțiunea apare ca un claire-voie pentru a surprinde cât mai multă lumină naturală și privește în sus spre peretele de protecție.

Citiţi textul integral în numărul 3/2013 al revistei Arhitectura

NOTE: 1. Nauman, Bruce, A cast of space under my chair, 1965-’68. 2. Whiteread, Rachel, Untitled (House), Londra, 1993. María González și Juanjo López de la Cruz sunt Sol89, un birou de arhitectură unde cei doi dezvoltă și cercetează concepte precum timpul, urmele, vestigiile, eroziunea și suprapunerea diferitelor vieți arhitecturale. În acest sens, au realizat mai multe proiecte arhitecturale, cum ar fi renovarea Hacienda Su Eminencia, reciclarea unui pavilion și transformarea acestuia în centru de formare, restaurarea clădirii Brasil de los Pérez, intervenția urbană Red Pública de la Bienala de Artă Contemporană de la Sevilla și recenta Școală de gătit amenajată în fostul abator din Medina Sidonia. Aceste proiecte au fost prezentate în numeroase publicații din Europa și Asia, precum Arquitectura Viva, C3, AV, Lotus sau Detail și au primit numeroase premii, printre care Premiul Ascer pentru arhitectură spaniolă 2012 și medalia de argint la Concursul Fassa Bortolo International Prize 2013 în Italia. Experiențele lor în cadrul acestor proiecte au fost reunite în volumul Proyectos Encontrados, Arquitecturas de la Alteración y el Desvelo (Recolectores Urbanos, 2012) și într-o serie de articole, precum 5 Acciones para proyectar lo público (Detail Nº8, Reed Business Information, Bilbao, 2011), All times (PPA Nº4, Universitatea din Sevilla, 2011, indexat de Universitatea din Columbia) sau Ausencias, cofres y huellas (La raya verde Nº6, Granada, 2013). Ambii sunt profesori la Școala de Arhitectură din Sevilla și directori ai seminarului Acciones Comunes, care investighează relația dintre artă, arhitectură și spațiul public și care va avea loc toamna viitoare, la Universitatea internațională Menéndez Pelayo din Spania.

Sursa: http://arhitectura-1906.ro/2013/08/scoala-de-gatit-amenajata-intr-un-fost-abator/

26

OBSERVATORUL URBAN BUCUREŞTI

PRIMĂRIA GENERALĂ DĂ UNDĂ VERDE LUCRĂRILOR LA PASAJUL DE LA PIAŢA PRESEI

De Raluca Iuga Consiliul General al Municipiului Bucureşti

(CGMB) a aprobat, în şedinţa de miercuri 28 august, Planul Urbanistic Zonal (PUZ)

pentru pasajul rutier subteran de la Piaţa Presei Libere.

Acesta va permite, potrivit municipalităţii, subtraversarea acestei zone pe orice direcţie, urmând să asigure legătura dintre transportul public de suprafaţă, respectiv linia de tramvai şi liniile de autobuze, cu staţia viitoarei magistrale 6 de metrou. Zona analizată şi reglementată prin PUZ este cea a intersecţiei dintre bulevardul Poligrafiei - Şoseaua Bucureşti-Ploieşti - Şoseaua Kiseleff - bulevardul Mărăşti. Când încep lucrările Potrivit primarului general Sorin Oprescu, firma Apolodor - cea care a câştigat licitaţia de construire - va începe lucrarea imediat ce va obţine autorizaţia. Edilul-şef estimează că "probabil într-o săptămână" cetăţenii vor vedea acolo organizarea de şantier. Ce presupune pasajul Potrivit lui Oprescu pasajul va avea o lungime de 550 de metri şi va începe pe porţiunea din zona Fântâna Mioriţa şi Piaţa Presei Libere pe Şos. Bucureşti - Ploieşti, acesta urmând să se despartă sub formă literei "y" sub intersecţia de la Piaţa Presei. "Pasajul va începe cam la 150 - 200 de metri după ce treci de Fântâna Mioriţa, va avea două căi - una care merge către Bd. Mărăşti şi va ieşi cam în faţă la World Trade Center. Duminica vom folosi Mărăştiul cu sens unic, de la World Trade Center către Miciurin, pentru fluidizarea fluxului de intrare în Bucureşti, în timp ce Kiselefful îşi păstrează funcţia lui, noi înţepând acest bulevard la aproape 15 metri de la trotuar. Pe mine mă interesa în primul rând calea rutieră, pentru a putea să iau conflictul de circulaţie de acolo şi să-l disipez către bulevardele Mărăşti, poligrafiei şi Kiseleff, în aşa fel încât să nu se mai facă cozi până la Fântâna Mioriţa, în special duminica seara, la intrarea în Bucureşti", a explicat edilul-şef. Oprescu a dat asigurări că pe lucrările nu vor bloca traficul rutier în acea zonă. Cât priveşte pasajele pietonale, primarul general a spus că va fi reparat cel vechi din zonă şi va fi construit unul nou, care va lega intrarea din Parcul Herăstrău de terminalul liniei 41. "Încerc să completez pasajul subteran vechi, este vorba în total de 36 de metri de pe un trotuar până pe celălalt, pe colţul unde ieşi spre Mioriţa şi pe colţul

27

celălalt, unde este un chioşc de ziare", a mai spus primarul general. Sorin Oprescu a mai arătat că în proiect este prevăzută şi amenajarea unei parcări de suprafaţă, pe un teren care aparţine Primăriei Capitalei, cu 800 de locuri. Proiectul va costa 18 milioane de lei şi va avea o lungime de aproximativ 500 de metri, a mai precizat Oprescu. Patru ani de discuţii şi negocieri Planul Urbanistic Zonal pentru acest pasaj rutier subteran a fost adoptat cu trei amendamente care vizează eliminarea construirii în zonă a unui nou sediu al Ministerului Afacerilor Externe, a unei parcări subterane şi a unui nou pasaj pietonal care ar fi unit toate colţurile Pieţei Presei Libere. "După un PUZ aprobat şi o licitaţie făcută acum patru ani şi jumătate, iată că au trebuit să treacă patru ani de zile, pentru că niciodată nu s-a finalizat acest pasaj, l-am finanţat şi, în ultimii patru ani de zile, toate sumele puse acolo au fost tăiate. Anul acesta, când am finanţat ca să putem să începem, existau o serie întreagă de cerinţe. Adică, Ministerul de Externe dorea să-şi construiască un sediu pe colţ, între Kiseleff şi bd. Mărăşti, a fost nevoie de refăcut un PUZ, plin de o serie întreagă de alte elemente, de alte obiective. Nu toată lumea este de acord cu construcţii acolo. Când am spus că ţin seama de ce a spus societatea civilă, chiar aşa am şi făcut. Şi atunci o serie de lucruri sunt în PUZ-ul mare, dar prin aceste amendamente se reduce totul la acest pasaj. Dacă va hotărî consiliul peste ani că există finanţare pentru o clădire a Ministerului de Externe sau pentru alte clădiri din zonă, atunci ele sunt cuprinse în acest PUZ şi se vor executa", a precizat Oprescu. Controversă şi contestaţii Proiectului i s-au opus, încă de la început, mai multe ONG-uri, care au argumentat că acest pasaj încurajează traficul în centrul Bucureştiului, agresează mediul şi patrimoniul din zonă şi are costuri ridicate. În 26 august Filiala Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România a emis un comunicat de presă prin care reamintea faptul că şi-a exprimat în mod public şi în repetate rânduri opoziţia faţă de acest proiect, considerat inutil funcţional şi fundamental nociv în raport cu zona cea mai importantă a Şoselei Kiseleff, cea care leagă Piaţa Presei Libere cu Piaţa Arcului de Triumf. OAR solicita Consiliului General al Municipiului Bucureşti să respingă PUZ Piaţa Presei Libere, sector 1, Pasaj rutier subteran. Nu s-a întâmplat însă aşa, în ciuda faptului că în sedinţa de miercuri Consilierii PDL au votat împotriva Proiectului de hotărâre privind aprobarea PUZ-ului pentru Pasajul Rutier Subteran, dar din ratiuni politice. Mai exact democrat-liberalii au invocat faptul că Sorin Oprescu a modificat proiectul iniţial, după ce acesta a fost deja adjudecat prin licitaţie la preţul de 18 milioane de euro."Dacă proiectul va fi modificat, PDL Bucureşti îi cere lui Sorin Oprescu, conform legii, să reia întreaga procedură de licitaţie, să respecte toţi paşii legali şi să îşi asume noul proiect fără să recurgă la subterfugii la limita legii, cu asumarea tuturor costurilor. În caz contrar, manevra lui Sorin Oprescu de astăzi arată clar că acesta doreşte să avantajeze firma care a câştigat licitaţia prin majorarea ulterioară a preţului. Asta, sub masca aşa-zisei modificări a proiectului. Sorin Oprescu e deja cunoscut pentru dublarea sau triplarea costurilor proiectelor din bani publici", se arată într-un comunicat al PDL Bucureşti. Sursa: http://www.observatorulurban.ro/primaria-generala-da-unda-verde-lucrarilor-la-pasajul-

de-la-piaa-presei.html

28

BUCUREŞTI INVITAŢIE UNIUNEA ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA

EXPOZIŢIE COMEMORATIVĂ PAUL ATANASIU ŞI IOSIF COVA

Arhitectii Ioana Atanasiu si Andrei Amel (Cova) va invita la expozitia organizata in

memoria parintilor lor Paul Atanasiu (1922-1999) si Iosif Cova (1912-1984).

Vernisajul va avea loc miercuri 4 septembrie la ora 17, la sediul Centrului de

Cultura Arhitecturala al UAR din str. J-L. Calderon nr.48, sector 2, Bucuresti.

Expozitia poate fi vizitata pana pe data de 16 septembrie, in fiecare zi de luni pana vineri,

intre orele 9 -16 .

29

Sursa: http://www.uniuneaarhitectilor.ro/expozitie-comemorativa-expozitie-comemorativa-

paul-atanasiu-si-iosif-cova.html

30

INVITAŢIE / ROMEXPO

CONFERINŢA “DESIGN IS PURE LUST”

Conferinta “Design is pure lust” aduce in fata publicului o paleta remarcabila de personalitati ale industriei pentru a prezenta subiecte inspiratoare si provocatoare. Prin temele selectate vom supune atentiei tuturor specialistilor perspective valoroase si puncte de discutie despre subiectele si tendintele industriei.

Arhitecti, designeri, profesori universitari, vor sustine prezentari variate din domeniul designului de interior si al celui de mobilier, oferind informatii valoroase si facilitand schimbul de idei intre participanti.

Centrul Expozitional ROMEXPO, Pavilion C6, Sala Iorga

Program conferinta “Design is pure lust”

Marti, 17 septembrie, 2013

12.00 – 12.30 – Arh. Mircea Tibuleac, General Manager, Axis Laminate Sibiu Tema sustinuta: „Fierul forjat – arta sau mestesug?” 12.30 – 12.40 – Q&A 12.40 – 12.45 – pauza 12.45 – 13.30 – Matei Suciu, Designer de produs Tema sustinuta: “Design sau valoare adaugata” 13.30 – 13.40 – Q&A 13.40 – 14.30 – coffee break 14.30 – 15.15 – Mariana Nicolae, redactor sef-adjunct, revista Casa Lux. Tema sustinuta: “Rolul formator si mediator al revistei de design” 15.15 – 15.25 – Q&A 15.25 – 15.30 – pauza

15.30 – 16.15 – Robert Savu (Ekero) si Anca Fetcu (designer de produs, membru fondator al BUCHAREST DESIGN CENTER) – prezentat de Bucharest Design Center Tema sustinuta: “Designul provoaca Corian-ul. Sau invers?” 16.15 – 16.25 – Q&A 16.25 – 16.30 - pauza

31

16.30 – 17.15 – Serban Tiganas, Presedinte, Ordinul Arhitectilor din Romania, partener al biroului de arhitectura si inginerie Dico si Tiganas, fondator al biroului de Urbanism Planwerk si profesor la Faculatea de Arhitectura si Urbanism a Universitatii Tehnice din Cluj – Napoca. Tema sustinuta : De la design la arhitectura si inapoi 17.15 – 17.30 - Q&A

Miercuri, 18 septembrie 2013 11.30 – 12.00 – inregistrarea participantilor 12.00 – 12.45 – Marina Cionca - Prof. Univ. Dr. Ing. Facultatea de inginerie a Lemnului, Universitatea Transilvania din Brasov. Tema sustinuta: “Scaunele – norma si forma” 12.45 – 12.55 – Q&A 12.55 – 13.00 – pauza 13.00 – 13.45 – Alin Olarescu - Dr. Ing. , Sef Lucrari Univ., Facultatea de inginerie a Lemnului, Universitatea Transilvania din Brasov. Tema sustinuta: Strategii ale designului sustenabil aplicabile in industria lemnului 13.45 – 13.55 – Q&A 14.00 – 15.00 – coffee break 15.00 – 15.45 – Dorina Tarbujaru - Arhitect, conf., Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu” din Bucuresti, Facultatea de Arhitectură de Interior. Tema sustinuta: Reciclarea deseurilor: reutilizare, reinterpretare, refunctionalizare

15.45 – 15.55 – Q&A 15.55 – 16.00 – pauza

16.00 – 16.45 – Marius Marcu Lapadat - Decan, Facultatea de Arhitectura de Interior, din cadrul Universitatii de Arhitectura Ion Mincu din Bucuresti. Tema sustinuta: Lemnul versus materiale noi in productia de mobilier a secolului 21. 16.45 – 16.55 – Q&A 16.55 – 17.00 – pauza 17.00 – 17.45 – Festivitate Premiere – Concursul National de Design