BULBUL RAHIDIAN

LIMITE - inferior : un plan transversal care trece pe sub decusaţia piramidală;- anterior şi superior : şanţul bulbo-pontin;- posterior : limita superioară este dată de striile medulare ale fosei romboide aventriculului IV.

I) CONFIGURAŢIE EXTERNĂ Faţa anterioară :- prezintă fisura mediană anterioară (continuarea medularei);- este întreruptă la limita bulbomedulară de încrucişarea unor fibre corticospinale ce formează decusaţia piramidală;- în porţiunea superioară, la intersecţia cu şanţul bulbopontin, se găseşte foramen cecum (gaura oarbă a lui Vicq d`Azyr). De o parte şi de alta a fisurii mediane anterioare se găsesc 2 proeminenţe longitudinale puternice : piramidele bulbare. În interiorul lor se găsesc fasciculele motilităţii voluntare (piramidale) care se vor încrucişa parţial la nivelul decusaţiei piramidale;- faţa anterioară este delimitată lateral de şanţurile colaterale anterioare (continuarea la nivel bulbar a şanţurilor omonime medulare);- în porţiunea superioară a şanţului preolivar (dispusă înaintea olivei bulbare) se găseşte originea aparentă a nervului hipoglos (XII); Feţele laterale :- sunt delimitate de şanţurile colaterale anterioare şi posterioare;- prezintă în porţiunea superioară 2 proeminenţe ovalare, alungite, de forma unor măsline numite olive bulbare;- conţin nucleii olivari inferiori;- în porţiunea inferioară a şanţului colateral posterior se găseşte originea aparentă a n. accesor (XI);- în porţiunea superioară a şanţului posterior lateral, situată înapoia olivei bulbare (în şanţul retroolivar), se găseşte originea aparentă a n. vag (X), iar deasupra sa originea aparentă a n. glosofaringian (IX);

Faţa posterioară :- prezintă şanţul median posterior;- de o parte şi de ala a acestui şanţ se află fasciculele Goll (gracilis). Fiecare se termină la jumătatea feţei posterioare a bulbului printr`o proeminenţă : tuberculul gracilis;- aici se află deutoneuronul sensibilităţii proprioceptive conştiente şi tactile epicritice pentru sensibilitatea superioară a trunchiului;- de o parte şi de alta se află şanţul intermediar, care separă fasciculele Goll de Burdach;- lateral de fasciculele Goll se găsesc fasciculele Burdach (cuneatus), care se termină (lateral de tuberculele Goll) prin tuberculele cuneatus. Aici se găseşte deutoneuronul sensibilităţii proprioceptive conştiente şi tactile pentru sensibilitatea inferioară a trunchiului;- începând de la mijlocul feţei posterioare în sus, cele 2 cordoane posterioare diverg superolateral, delimitând un triunghi cu vârful situat inferior: triunghiul bulbar al fosei romboide a ventriculului IV;- bulbul este legat de cerebel prin pedunculii cerebeloşi inferiori (corpii restiformi).Triunghiul bulbar al fosei romboide prezintă: a) inferior vârful; b) 2 margini laterale (tenia coroidea a ventriculului IV) ce reprezintă locul de fixareale plexurilor coroide ale ventriculului IV (secretă LCR); c) o margine superioară.

II) STRUCTURA INTERNĂ A TRUNCHIULUI CEREBRAL Asemenea măduvei, trunchiul este format din substanţă cenuşie şi substanţă albă.Spre deosebire de măduvă, substanţa cenuşie nu se mai dispune strict sub formă de coloane, ci din cauza numeroaselor încrucişări de fibre nervoase, este formată din grămezi de pericarioni care reprezintă nuclei. Acest proces de fragmentare = bulversarea substanţei cenuşii. După funcţie, nucleii TC se pot grupa în:- motori : corespund nucleilor din coarnele anterioare ale MS;- reprezintă originea reală a fibrelor nervilor motorii ce intră în constituţianervilor motori şi micşti;- senzitivi : corespund funcţional nucleilor din coarnele posterioare ale MS;- aici se găseşte deutoneuronul sensibilităţii conduse prin n. cranieni senzitivişi micşti corespunzători;- vegetativi : corespund funcţional nucleilor din coarnele laterale ale MS;- reprezintă originea reală sau centrul superior al PS cranian. Aceste 3 categorii de nuclei, care îşi găsesc un corespondent şi la nivel medular, sunt grupaţi în categoria nucleilor echivalenţi. Totodată, TC conţine nuclei specifici lui, care nu au corespondent medular şi care formează categoria nucleilor proprii.

SUBSTANŢA CENUŞIE A BULBULUIBulbul - nuclei echivalenţi :1. Nuclei somatomotori- al hipoglosului (XII) şi ambiguu (IX, X, XI);2. Nuclei visceromotori- dorsal al vagului (n. vag asigură inervaţia parasimpatică a tuturor viscerelor toracice şi abdominale până la flexura stângă a colonului);- salivator inferior (pentru inervaţia parasimpatică a glandelor parotide);3. Nuclei viscerosenzitivi- nucleul tractului solitar, în care se termină fibrele senzitive sau protoneuronii n. cranieni glosofaringian (IX), vag (X) şi facial Wrisberg (VII) (pentru componenta sa gustativă, care se găseşte în partea superioară a nucleului, reprezentat de centrul nervos gustativ sau nucleul lui Nageotte);4. Nuclei somatosenzitivi- a rădăcinii descendente a trigemenului (V);- cohleari (2) şi vestibulari (4) situaţi la graniţa bulbopontină corespunzatoare arieivestibulare a fosei romboide a ventriculului IV: Deiters, Bechterew, Schwalbe, Roller;Bulbul - nuclei proprii :- n. Goll (gracilis) şi Burdach (cuneatus) : conţin deutoneuronul de pe calea sensibilităţii proprioceptive conştiente şi tactile epicritice;- n. von Monakow (cuneat accesor) : reprezintă o staţie de releu în care o mică parte din fibrele ce fac sinapsă în nucleul Burdach se vor orienta înspre cerebel pe calea pedunculilor cerebeloşi inferiori;- n. olivari inferiori şi n. paraolivari : reprezintă nucleii inferiori aparţinând căilorextrapiramidale. Aici sosesc următoarele aferenţe:· fasciculul central al calotei ce porneşte din porţiunea parvocelulară (cu celulemici) a nucleului roşu;· fasciculul tectoolivar (din coliculii cvadrigemeni);· fibre dentoolivare (din nucleul dinţat al cerebelului);· fibre contingente spinoolivare;· fasciculul olivospinal;· fibre olivocerebeloase (inspre cerebel).

SUBSTANŢA ALBĂ A BULBULUIFibrele descendente :· fasciculul piramidal;· fasciculul rubrospinal (din porţiunea magnocelulară a nucleului roşu);· fasciculul central al calotei (din porţiunea parvocelulară);· fasciculul tectospinal;· fasciculul vestibulospinal (din n. vestibulari);· fasciculul longitudinal posterior (ce face legătura între diverşi nuclei ai TC);· fasciculul hipotalamo-vagal (al lui Schültz).Fibrele ascendente :· lemniscul medial (panglica medială a lui Reil). Majoritatea fibrelor ascendentepătrund şi constituie acest lemnisc: - deutoneuronul fasciculelor Goll-Burdach;- fasciculul spinotalamic anterior;- fasciculul spinotalamic lateral;- deutoneuronul nucleului tractului solitar;- deutoneuronul rădăcinii descendente a trigemenului;· fasciculele spinocerebeloase Flechsig şi Gowers – ce vor pătrunde în cerebel prin pedunculii cerebeloşi inferiori. În bulb se găsesc şi centrii vegetativi care coordonează o serie de activităţi viscerale: centrii respiratori, cardiomotori, vasomotori, centrul vomei, deglutiţiei, tusei.