--.....

'"'0J

f"()''t-,~

=czC>

Z<Coc:nr: --.<Cw0::::C>wZ

U

m.5

I\ I-~,-.-

Ifl~...,I

Bujiile au un rol important pen~ru buna funcfionare ainstalafiei de aprindere a motorului de outomobi./. Bujiile co-respunzatoare. alese potrivit condifiUor de eJCIploatare. reg/ate~i montate corect. asigura funcfionarea normala a moto,rului ~iau un rol ins'emnat in rea.lizarea de economii de carburanfi.

lucrarea grupeaZa sintetic notiuni/e strict necesare pentruutilizarea cu rezultate optime a buji,ilor in exp/oata're ~i pentrurezolvarea tuturor probleme/or care se ivesc, de 10 alegereaunui anumit tip de bujie, in funcfie de condifiile de funcfionore.pina 10 remedierea unor defecfiuni ce se pot ivi in timpul func-tionarii automobilelor af/a'te in ci~ulafie in tara 'noastra.

lucrareacuprinde: ro/ul ~i un scu,rt i'storie al evolutiei bu-jiilor, construCfia. valoarea termica, funcfionarea, expfoatarea.intretinerea ~i, ,in finaJ, defecte/e bujiHor, cu ca'uzele respectivesi modul de remediere.

. Lucrarea prezinta n.umeroase tabele ~i ilustrafii. referi,toare.in special, fa tipurile de bujii de fabricatie romoneasca, dar~i la echivalentele cubujiHe de fabri-catie stra.ina. In ceea ceprive~te modu/ de utilizare. intrefinere ~i remediere a bujiilor.lucrarea are caracterul unui indrumar practic. ara,tind operafiNe~i mijloacele cu care se exec'uta anumite operafii. atit de catreconducatorul auto, cit ~i in ateHere/e de intrefinere.

lucrarea. conceputa in a~a fef indt so prezinte interes ~iso poata fi i'nfe/easa u~or de un cere ilarg de cititori. esteadresata conducatorilor auto profesioni~ti, mecanicilor din ate.lierele de in~refinere ~i reparafii auto, mai~trilor ~i tehnicienilorauto ~i tuturor conducatorilor ,cuto amatori.

Control ~tiin!ific: ing. $OIMAN MIHAIL

Reda.ctor: ing. IONESCU MARIA-ANTOINETTETehnoredactor: MORARESCU VALERIU

Bun de tipar: 10.02.1976. Coli detipar: 3,5. Tiraj: 27000+70 exem-

plare brO$ate. C.Z.: 621.43.04.

rioarul executat sub comanda nr. 50S,la' Intreprinderea poligl'aficA ..Cri~ana"

Oradea. str. Moscovei nr. 5.Republica SociaUstA Romania

CUPRINSUL

",rI

IIIIt,

1. Generalitati

1.1. Rolul bujiei in func~ionarea motoarelorde automobile cu aprindere prin scin-teie . . .

1.2. Defini~ie ~i clasificari1.3. Scurt istoric al evolu~iei bujiilor

2. Constructia bujiei

2.1. Tipuri constructive .2.2. Descriere. Elemente componente2.3. Construc~ii speciale de bujii2.4. Dimensiunile bujiilor . .2.5. Materiale pentru. construc~ia bujiilor2.6. Amplasarea bujiilor2.7. Valoarea termica a bujiei

3. Functionarea bujiei

3.1. No~iuni genera Ie privind aprinderea lamotoarele cu aprindere prin scinteie

3.2. Producereascinteii . . .3.3. Regimul de func~ionare a bujiilor3.4. Bujia ~i consumul de carburanti

4. Exploatarea ,i intretinerea bujii'lor

4.1. Alegerea bujiilor in func~ie de condi~iilede exploatare 66

5

566

9

9102326273132

42

42525559

66

3

4.2. Montarea ~i demontarea bujiilor . . 794.3. Controlul ~i intre~inerea bujiilor in ex-

ploatare . . . . . . . . . . . 844.4. Durata de exploatare a bujiilor . . 924.5 Scule ~i dispozitive pentru montarea.

controlul ~i reglarea bujiilor . . . . 93

5. Defectiuni,cauze ,i remedieri . . . . . . 95

6.Incercareabujiilor. . . . . . . . . . 106

Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . 109

-

1. GENERALITATI

1.1. ROlUL BUJIEI TN FUNqlONAREA MOTOARELORDEAUTOMOBILE au APRINDERE PRIN SCINTEIE

Deplasarea automobilelor se realizeaza utilizindputerea motorului, care se obtine prin arderea com-bustibilului in cilindri, energia chimica a combustibi-lului transformindu-se in energie mecanica.

La automobilele alimentate cu benzina, pentru ar-derea combustibilului, motoarele sint prevazute cuechipamente de aprindere care, utilizind curentul elec-tric furnizat de bateria de acumulatoare, produc, prinintermediul bujiilor, scintei potrivit cic1ului de func-tionare.

Aprinderea prin bujii este generalizata la automo-bilele care folosesc benzina. Exceptii rare se intilnescla unele automobile de sport, la care aprinderea seface cu ajutorul unui generator electric de inalta ten-siune de curent alternativ, denumit magnetou (realizatde Gramme Zenoble in anul 1896).

La motoarele de. automobile care functioneaza cumotorina (diesel), aprinderea se realizeaza datoritatemperaturii ridicate care se obtine la comprimareaputernica a amestecului carburant, fara a fi necesarebujii. Exista totu~i ~i unele motoare diesel care utili-zeaza 18 pornire un tip special de bujii incandescente.

In lucrarea de fata se trateaza numai bujiile mo-toarelor care functioneaza cu benzina (cu sistemul de

5

aprindere prin scinteie) 1?icare echipeaza marea majo-ritate a automobilelor ce circula in prezent pe glob.

Rolul bujiei in functionarea motoarelor de automo-bile cu aprindere prin scinteie este deosebit de impor-tant, deoarece scinteia declan~eaza arderea amestecu-lui carburant, proces care determina cre~terea pre-siunii gazelor in camera de ardere, producind depla-sarea pistonului.

1.2. D6FINITIE $1 GLASIFICARI

Bujiile se clasifica astfel:- dupa modul de montare al izolatorului ceramic:

cu izolator fixat in corpul metalic sau cu izolator de-montabil;

- dupa modul de realizare a eledrodului central:cu electrod central continuu 'Sau cu electrod centralintrerupt;

- dupa materialul din care sint confectionati izo-latorii: portelan, ceramica, sticla, mica, st~atita, argila,urolit, corindon cu bor, corindon cristaloid, pira-mit etc.;

- dupa numarul electrozilor laterali: cu unul, daisau mai multi electrozi;

- dupa valoarea termica: foarte calde, calde, mij-locii, reci, foarte reci, cu valori termice multiple;

- dupa lungimea partii filetate de in~urubare inchiulasa: cu filet lung, normal (egal cu grosimea chiu-lasei) sau scurt.

1.3. SCURT ISTORIC AL EVOLUTIEIBUJIIWR

Prima bujie a fost construita de Jean Lenoir in anul1860. Bujia Lenoir producea scinteia de aprindere aamestecului carburant prin doua fire de platina intro-

6

r

duse intr-un izolator de portelan. Cureptul electric deinaIta tensiune era primit de la 0 bobina de inductieRuhinkorff alimentata de 0 baterie de acumulatoare(construita de Plante Gaston in anul 1859).

Principiul de function are al bujiei Lenoir este uti-lizat 1?iin zilele noastre, cu anumite imbunatatiri con-structive.

S-au experimentat insa 1?ipus la punct 1?iaIte echi-pamente de aprindere. In anul 1883, Gottlieb, Daimler1?iMeybach au in'trodus aprinderea prin tub incandes-cent. In anul 1900 s-a utiIizat sistemul de aprindereprin magnetou, iar in anul 1908 Henry Ford a utiLizataprinderea prin magneti 1?ibobine, tara a fi nevoie deacumulatoare. In anul 1915 s-au creat echipamente deaprindere cu baterie - bobina (Deleo - Remy), carese aplica ~i in zilele noastre, cu perfectionari continue.

Dintre solutiile eficiente de echipamente de aprin-dere se mentioneaza:

- solutia clasica, cu un singur distribuitor, un ro-tor ~i 0 bobina de inductie;

- echipamente de aprindere cu:- doua bobine de inductie, un distribuitor,

doua ruptoare 1?i doua rotoare, utilizate ingeneralla motoarele V 8 1?iV 12;doua bobine de inductie, un distribuitor 1?idoua ruptoare, insa fara rotor ~i capacul dis-tribuitorului, utilizate la motoarele cu patrucilindri ;trei bobine de inductie, fiecare ciIindru avindpropriul sau ruptor dispus la 1200 (Wart-burg) ;

- echipamente cu sisteme electronice. de aprin-dere (din anul 1966), care pot fi: inductive (cu tran-zistor 1?i intreruptor mccanic sau cu tranzistor ~i in-

7

treruptor electromagnetic) sau capacitive (cu conden-satoare).

Cu timpul au fost perfectionate 1?idispozitivele pen-tru corectia avansului 1a aprindere, realizinJClu-se dife-rite tipuri constructive: manua1e, cu avans fix, cu se-lector octanic, cu buton actionat de 1a tab10ul .de bord,cu regulator centrifugal, prin depresiune, automate etc.

Tipurile de bujii s-au diversificat, astazi existindbujii cu valori termice diferite, antiparazitate, capsu-late, demontabile, incandescente, cu ec1ator, cu scaunconic, fara garnitura termoplastica, de stida, cu inter-stitiu superficial.

~II

2. CONSTRUCTIA BUJIEI

2.1. TIPURI CONSTRUCTIVE

Din punet de vedere constructiv, principale1e tipuride bujii sint cele demontabile 1?i cele nedemontabile.Elementele de baza componente ale ambelor tipuri sintacelea1?i.

Bujiile demontabile sint numite astfel deoareceofera posibilitatea scoaterii izolatorului din corpul bu-jiei in vederea curatirii. Dupa scoaterea izolatorului,intreaga suprafata a acestuia poate Ii verificata 1?icuratata, iar restul bujiei 1?iin special electrozii, fiinddegajati de izolator, pot fi curatata in conditii maibune. Bujiile demontabile necesita ins a un timp marepentru efeetuarea lucrarilor de intretinere ~i 0 mareatentie 18 montarea izolatorului, care trebuie fixat inpozitia cea mai corecta, pentru a se asigura etan~eita-tea; de asemenea, trebuie utilizate scule speciale pen-tru strlngerea cu 0 forta bine limitata a izolatorului.Datorita dezavantajelor pe care Ie prezinta, bujiiledemontabile au 0 raspindire din ce in ce mai restnnsa.

Bujiile nedemontabile sint geneJ:'1alizate la majori-tatea automobilelor care circula in prezent. La acest tipde bujii izolatorul este fixat de corpu1 bujiei prinbordurare la cald sau la rece.

Unele bujii nedemontabile, denumite capsulate, sintimbracate intr-un inveli~ de cauciuc sau ebonita ~isint destinate pentru automobilele speciale, care in

9

expioatare pot trece prin apil, in scopu1 de a asigurafunctionarea normala a motorului in astfel de situa~ii.

Bujiile cu incandescentii se utilizeaza la unele mo-toare diesel pentru pornirea la rece, avind in loculelectrodului central 0 rezistenta electrica spiralata, care- la trecerea unui curent electric de 30-40 A - seincalze~te pina la incandescenta.

2.2. DESCRIERE.ELEMENTE COMPONENTE

Partilearatate infig. 2.

Electrodul centml are forma unei tije. Se confec-tioneaza din aliaje speciale care con tin: wolfram, fier,magneziu, mangan, cupru, argint, bariu, iridiu, crom,platina, siliciu, fosfor, poloniu etc.

Electrodul central poate fi continuu sau intrerupt.In fig. 3, a se arata un electrod central intrerupt, lacare legatura intre corpul electrodului !?i virf se faceprintr-un fir subtire de nichel, crom-nichel sau cupru.Bujia aratata in fig. 3, b nu are nici 0 legatura intrecorpul !?i virful electrodului central, in acest caz con-structia electrodului central indeplinind rolul unuieclator*, impiedidnd in mare masura scurgerea curen-tului electric, daca bujiile sint ancrasate.

Electrozii Zaterali, denumiti !?i electrozi de masa, potfi in numar de 1 pina la 4. Majoritatea bujiilor sintinsa prevazute cu un singur electrod lateral. Electroziilaterali sint, in general, confectionati dintr-'un fir me-talk, din acela!?i material ca !?ielectrodul central, avind

principale ale unei bujii demontabile sintfig. 1, iar ale unei bujii nedemontabile in

·Ec1ator-dispozitiv cu doi electrozi plasati intr-un dielec-tric, astfel incH atunci dnd tensiunea electddi trece de 0 anu-mita valoarc, se produce 0 sdnteie intre acefitia.

10

insa pozitii diferite fata de acesta (fig. 4). Unele bujiiau electrodul lateral in forma de inel.

Electrozii bujiilor din fig. 4 sint reglabili, cu excep-tia celor din fig. 4, e !?i f.

Fig. 1. Bujie eu izolatordemontabil:

1 - electrod central; 2 -electrod lateral; 3 - parteafiletatli de in~urubare in chiu-lasa motorului; 4 - partehexagonalli pentru stringeresau d~urubare; 5 - contra-piulitli; 6 - corpul izolatoru-lui; 7 - piulitli de fixare afi~ei; 8 - material de legli-tUrli; 9 - garniturli; 10- corpmetalic; 11 - inEil de etan-~are; 12 - piciorul (ciocul)izolatorulul.

/2 9B

7

5

Fig. 2. Piirtile eomponente aleunei bujii nedemontabile:

1 - electrod central (corpul elec-trodului) ; 2 - virful (Ciocul)electrodului central; 3 - electrodlateral; 4 - corp metalic; 5 -partea filetatli a corpului metalic;6 - garniturli de etan~are exte-rioarli; 7 ~i 8 - garnituri deetan~are interioare; 9 - garniturlide etan~are din caolin presat;10 - izolator; 11 - ~alba electro-dului central; 12 - hexagon destringere sau de~urubare; 13 -material de lipire a electroduluicentral (termociment); 14 - piu-

liFt de fixare a fi~ei.

11

Pozitia electrozilor din fig. 4, a este cea uzuaUi inprezent in constructia bujiilor ~i are avantajul uzuriiminime a muchiilor electrodului central. In schimb,prezinta dezavantajul ca ingreuneaza accelerarea mo-

a

2

It

b

Fig. 3. Bujii cu electrodul central_intrerupt:

a - cu legiltura prin fir metallc intre cor-pul l;Ii virful electrodului central; b _ fAriilegilturil intre corpul l;Ii virfu! electrodului;I - corpul electrodului central; Z - fir delegAturil; 3 - virful electrodului; 4 _eclator.

torului, avind 0 suprafata redusa de contact a scin-teii de aprindere cu amestecul carburant. Acest dez-avantaj este eliminat partialla bujiile din fig. 4, b-d.Totodata, ele~trodul central din fig. 4, d este mai soli-

12

citat !?i are 0 fiabilitate mai scazuHi. Solutiile dinfig. 4, e !?i f of era un contact bun al scinteii cu ames-tecul carburant, creind motorului posibilitati foartebune la ralanti !?i accelerare !?i in acela!?i timp bujiile

QW.d' e f..w9 h

Fig. 4. Pozitia electrozilor laterali fatade electrodul central:

a - suprafetele virfului electrodului centrall;Ii ale electrodului lateral sint plane l;Ii pa-ralele, iar suprafata de descilrcare a elec-trodului central este in intregime acoperitilde electrodul lateral; b - electrodul lateralacoperil partial virful electrodului central;c, d l;Ii e - electrodul lateral are extremi-tatea de 0 parte a virfului electroduluicentral; t, g, h, i - electrozi laterali mul-

. tipli.

13

sint supuse unoI' solicWiri termice mai reduse. La bu-jiile din fig. 4, g-i, sdnteia are un drum libel', cuca1Witi de acce1erare exceptionale.

Bujiile cu doi electrozi 1aterali asigura 0 functio-nare corecta 1a ralan ti 1?i0 accelerare foarte buna. Laaceste bujii fenomenul de preaprindere este redus, re-glare a distantei dintre electrozi se face la intervalemari, iar uzura in exploatare este mica. Au dezavanta-jul ca mic1?oreaza suprafata de intrare a gazelor in cor-pul bujiei, condudnd astfel la ancrasarea ciocului izo-latorului ceramic, care este greu de curatat. Atuncidnd electrozii 1aterali sint amplasati in interior.ul cor-pului metalic al bujiei, ace1?tia sint supu1?i UnoI' solici-tari term ice mai reduse, marindu-se asHel durata defunctionare.

In cazul utilizarii electrozilor laterali muItipli, bu-jia nu i~i intrerupe functionarea daca unul din elec-trozii laterali s-a aI's.

Electrozii sint supu!?i impreuna cu intreaga bujie intimpul functionarii motorului la importante solicitarimecanice, termice, chimice !?i electrice.

Solicitari mecanice se produc la montare !?i demon-tare, la variatiile mari de presiune din camera de ar-dere (0,2-60 kgf/cm2), la depozitare 1?itransport (prina!?ezarea incorecta a bujiilor intre aIte piese ~i sculein lad a cu scule), pre cum !?i la curatarea bujiilor.

Solicitari termice se produc datorita caldurii dega-jate la arderea amestecului carburant, care se acumu-leaza in piesele componente ale bujiei, provodnd dila-Hiri ale electrozilor. Temperaturile de lucru pot sadepa!?easca in cazul'ile in care nu se respecta pre-scriptiile de utilizare, peste 1 OOO°C,dudnd la topireaelectrozilor.

14

SoHcitari chlmice se produc datoritii produselor deardere (ozon, oxid de azot, acid azotic), care ataca su.-prafetele e1ectrozilor.

Solicitari electrice se produc datorita faptului cae1ectrozii sint strabatuti in mod obi!?nuit de 0 ten-siune inaIta de 8-15 kV la motoarele obi!?nuite, ajun-gind 1a 12-20 kV la motoarele automobilelor de curse,iar defectiunile care pot aparea in instalatia de aprin-dere conduc la tensiuni !?i mai marL

Electrozii trebuie sa fie rezistenti 1a uzura !?i buniconducatori de electricitate.

Izolatorul bujiei are 0 dubla functiune:- sa canalizeze curen'tul electric 1a electrodul cen-

tral al bujiei, astfel incH sa ajunga fara pierderi laextremitatea acestui electrod, unde sa produca sdnteiaelectrica;

- sa disipeze ca1dura produsa in urma aprinderiicombustibilului, care, in cantitate prea mare ar. ducela distrugerea eleotrozilor; in aceSit scop, izolatorul tre-buie sa fie bun conducator de caldura.

Materialul izolatorului este supus la solicitari me-canice, termice, electrice !?i chimioe, trebuind sa in-deplineasca conditiile urmatoare: sa reziste la pres areaputernica prod usa atunci dnd se monteaza corpu1 me-talic la confectionarea bujiei; sa reziste cind se dilataelectrodul central; sa reziste la solicitarile mecanicede la montare !?idemontare !?i la variatiile de presiunedin camera de ardere (0,2-60 kgf/cm2); sa aiM con-ductibilitate termica mare ~i sa reziste la variatiilede temperatura din timpul ciclului motor (50-2 500°C)de 2000-4000 ori pe minut; sa suporte tensiunielectrice de circa 30000 V la temperaturi de circa800°C; sa reziste dt mai bine la actiunile chimice aleproduselor de ardere la teI11peraturi inalte.

11>

Flxarea izolatorului in corpui bujiei se face prinbordurare la rece sau la oald.

CorpuZ metalic are rolul de a proteja elementelebujiei de degradari datorite solicitarilor mecanice, dea face legatura electrica intre masa motorului ~i elec-trozii laterali, de a servi la in~urubarea bujiei in chiu-lasa motorului prin filetul pe care il are practicat 1apartea exterioara ~i de a u~ura stringerea cu ajutorulcheii de bujii, prin fatetele uzinate in acest scop.

Dimensiunile corpului bujiei au 0 mare importantapentru asigurarea etan~arii in chiulasa I?i pentru func-tionarea corecta a bujiei. Pe corpul bujiei se imprimamarca fabricii, . tipul (simbolul ~i valoare termicii),luna ~i anul de fabricatie sau codul prescurtat al da-teL In tabelul 1 se arata codul datelor calendarislicecare se inscriu pe bujiile de fabricatie romaneasdi.

In afara de aceste date, pe corpul bujiei se maiinscriu ~i altele, care variaza de la un producator laaltul. Astfel bujiile fabricate in tara noastra, au mar-cat pe corpul metalic litera M, care reprezinta simbolulfiletului metalie, urmata de numerele 14 sau 18, carereprezinta diametrul filetului, ~ide 0 serie de literecu urmatoarele semnificatii: L - bujie eu filet lung;F - bujie eu corpul scurt; C - bujie eu etan~areprin scaun conic; X - bujie cu electrodul lateral in-gropat in corpul bujiei ~i perpendicular pe electrodulcentral; A - bujie eu electrodul lateral perpendicularpe extremitatea electrodului central; P - bujie cuciocul izolatorului proeminen t.

Bujiile fabricate in alte tari au notatii care diferade la un producator la altul I?i se modifica chiar laacelal?i producator la perioade scurte de timp (un ansau de doua ori pe an).

16

I

.~...<.>'"

.S

17

NNNNNNNNNNMOOONOOO

MOOONOOO

OOOMOOO

M=OOO.NM=OOO

»»»»>ONO

!=ON

cONO

wwwwwwwwONMO

QQQQQQQQMOOONM=OOO

QUQQQQQQMOOOMOOO

MOOOOOO

zzzzzzzzzzMOOCMOOO

_! MOOONMOOOoooooooooooooooooooo

. m

Mai jos se dau exemple de notatH pentru unclemarci de bujii utilizaie mai frecvent. In tabeIeIe 7 !?i 8sint mention ate !?i aite marci.

Se precizeaza, de asemenea, di echivalenta valo-rilor term ice ale bujiilor este data in mod diferit dediverse fabrici constructoare de automobile. De aceea,este indicat ca la alegerea bujiilor sau la echivalareaacestora sa se con suIte cartile tehnice sau instructiu-nile deexploatare ale producatorului automobiluluirespectiv. Unele din aceste moduri diferite de simbo-lizare J1ezuIta !?i din exemplele ce se dau.

Bujiile Champion, fabricate in S.U.A. !?i Angliasint simbolizate prin urmatoarele litere: H, L !?i Npentru bujiile cu diametrul filetului de 14 MM; UKpentru bujiile cu diametrul filetului de 18 mm; Ypentru bujiile cu filetullung; Com ,pentru bujiile calde,foarte calde, !?i mijlocii cu diametrul filetului de18 mm.

Exemple:

- la bujiile H-8 sau H-I0, litera H indica dia-metrul filetului (14 mm), iar cifrele 8 sau 10 valoareatermica (195 sau 175 dupa scala Bosch);

- la bujiile H-11, litera H indica diametrul file-tului (14 mm), iar cifra 11 valoarea termica (145);

- la bujiile L-87 Y, litera L indica diametrul file-tului (14 mm), numarul 87 valoarea termica (225), iarlitera Y filetullung;

- la bujiile UK-11, literele UK indica diametrulfiletului (18 mm), iar numarul 11 valoarea termica(145);

- la bujiile L-7, litera L indica diametrul filetu-lui (18 mm) iar cifra 7 valoarea termica (225).

18

II

In tabelul 8 'se indica !?i aIte notatii ale bujiilorChampion, care se ana pe piata, dar aU fost scoase dinfabricatie.

Bujiile Lenhartz $i Kadek, fabricate in U.R.S.8.,sint simbolizate prin literele: A, pentru bujii cudiametrul filetului de 14 mm; M, pentru bujii cudiametrul filetului de 18 mm; H,pentru bujii nede-montabile; G, materialul izolatorului din argila; U,materialul izolatorului din urolit; B, materialul izola-torului din corindon cu bor; K, materialul izolatoruluidin corindon cristaloid.

Exemple:- la bujiile HA-11/10 K, litera H inseamna bujie

nedemontabila, litera A indica diametrul filetului, inmm (14 mm), numarul 11 - lungimea filetului in mm,numarul 10 - lungimea ciocului izolatorului in mm,iar litera K - materialul izolatorului (corindon cris-taloid);

- la bujiile HA-12/10 B, litera H inseamna bujienedemontabila, litera A indica diametrul filetului(14 mm), numarul 12 - lungimea filetului, numarul10 - lungimea ciocului izolatorului, iar litera B -materialul izolatorului (corindon cu bor);

- la bujiile A-7, 5 U, litera A indica diametrulfiletului (14 mm), cifra 7,5 - lungime ciocului izola-torului iar litera U - materialul izolatorului (urolit);

- la bujiile M-12/8 G, litera M indica diametrulfiletului (18 mm), numarul 12 - lungimea filetului,cifra 8 - lungimea ciocului izolatorului iar litera G-materialul izolatorului (argila);

- la bujiile M-12 U, litera M indica diametrulfiletului (18 mm), numarul 12 - lungimea cioculuiizolatorului, iar litera U - materialul izo~atOl:u~U\(urolit) ;

19

- 1a bujiile HM-12/15, litera H inseamna bujienedemontabila, litera M diametrul filetului (18 mm),numarul 12 - lungimea filetului, numarul 15 - lun-gimea ciocului izolatorului.

Bujiile fabricate de firma Bosch din R. F. Germa-nia au inscriptionate simboluri pentru:

- materialul din care este confectionat izolatorul:A sau doua inele verzi pe partea exterioara a izola-torului pentru pyramit; G - mica; T - material spe-cial pentru motoarele cu solicitari mari;

- diametrul filetului: W indica diametrul filetu-lui de 14 mm !?iM de 18 mm;

- valorile termice-prin aiumerele corespunzatoare;- 0 cifra inscrisa imediat dupa litera care simbo-

lizeaza materialul !?i care reprezinta numarul electro-zilor laterali: 1 pentru bujii cu un singur electrod la-teral; 2, bujii cu doi electrozi laterali; 3, bujii eu treielectrozi laterali; 4, bujii cu patru electrozi laterali;bujiile notate cu T 11 sint destinate motoarelor indoi timpi;

- felul construetiei: D - bujie demontabila;- aIte notatii prevazute in notitele tehnice.

De exemplu:

- la bujia W 225 T2, litera W indica filetul de14 mm, numarul 225 - valoarea termica, litera Tmaterialul special al izolatorului, iar cifra 2 - nu-marul de eleetrozi la terali;

- la bujia M 175 Tl, litera M indica filetul de18 milimetri, numarul 175 - valoarea termica, litera T- materialul special al izolatorului, iar cifra 1 aratadi bujia are un singur electrod lateral.

Diametrul filetului corpului metalic trebuie sa eo-respunda diametrului de in!?urubare in chiulasa. Se

20

eonstruiese bujii eu 0 gama variata de diametre alefiletelor, intre 9 !?i 20 mm. In tara noastra sint stan-dardizate diametrele orificiilor din ehiulase pentru bu-jiile de 14 !?i 18 mm (tabelul 2).

Lungimea partii filetate a corpului metalie (fig. 5)poate fi: egala, mai mare sau mai mica dedt grosimea

.

...o b C

Fig. 5. Partea filetata a corpului bujiilor:a - cu lungimea egalfl eu grosimea chlulasei; b - maimare dec!t grosimea chiulasel; c - mai mica decit

grosimea chiulasel.

ehiulasei. Bujiile eu partea filetaUi mai lunga sintsupuse anerasarii, iar cele eu partea filetata mai scurtase supraincalzesc rapid. Bujiile care au parLea filetataegala cu grosimea ehiulasei asigura functionarea nor-mala a motoarelor, in conditii obi~nuite de expl.oa-tare.

Garniturile de etan$are au rolul de a asigura etan-!?eitatea eamerei de ardere, permitind bUna functionarea motorului !?i evitind arderea bujiei prin scapari degaze fierbinti din camera de ardere.

Etan!?eitatea intre eorpul bujiei !?i chiulasa moto-rului se asigura printr-o garnitura exterioara, iar intreacesta !?i izolator, prin garnituri interioare.

Ca garnituri interioare se pot utiliza inele din ote!sau alama, precum !?i materiale 'Sub forma praf de

21

I-

talc sau caolina, introduse intre izolator !?i corpul bu-jiei, realizindu-se garnituri elastice.

Unele bujii nu sint prevazute cu garnituri de etan-!?are exterioar,e, ermetizarea asigurindu-se prin douasuprafete conice intre corpul metalic al bujiei !?i chiu-lasa.

$aiba electrodului central are rolul de a constituisuportul pe care se a!?aza piesa terminala a conducto-rului de aprindere.

In functie de diferitele tipuri constructive de bujiise utilizeaza urmatoarele materiale de legatura intreizolator !?ielectrodul central:

- ciment special, rezistent la temperatura de re-gim de 550-800°C, utilizat la bujiile demontabile !?inedemontabile care aU electrodul central neintrerupt;_ praf de sticla cu adaosuri de praf de cupru!?i nichelina avind punctul de topire la 700-900°C,utilizat la bujiile cu eclator;

- praf de sticla de joasa fuziune la bujiile anti-parazitate, cu electrodul central intrerupt;

- praf de caolina sau talc, in cazuri mai rare.Piulita de fixare a fi$ei are rolul de a prinde piesa

terminala a conductorului de aprindere la partea exte-rioara a corpului electrodului central, care iese in afaraizolatorului, formind borna electrica a bujiei.

2.3. CONSTRUqll SPECIALE DE BUJII

Progresele tehnicii au permis rcalizarea unor bujiicu perfonnante tehnice deosebite.

Bujiile antiparazitate au electrodul central intre-rupt, avind montat in corpul izolatorului un mic con-densator ~i 0 rezistenta de circa 10000 Q, in scopulde a absorbi parazitii, care pOittulbura functionarea apa-

23

e ,..., r-- I.t:) coco ...,. r--'" ,..., co co C').. :i ci ci .Q <Ji° ,..., ,..., ,..., ,...,.;::0:...

E "1 C'I C'I CO0 ,..., '" r--'x '" 0 CO.s ,,1 ci <Ji. <Ji... ,..., ,..., ,..., ,...,

e C') co '" CO'" co ,..., C'IE :5 '" ,..., co 0E :; ,,1 M <Ji ,-:-

" ,..., ,..., ,..., ,...,'3 ;;] '"

:::JE I.t:) co r-- CO

;:: "1 CO I.t:) ,...,

'3'>; ,...,. '" '" C'I.s C') M <Ji ,-:-

!: ..., ,..., ,..., ,..., ,...,'"e..

E I.t:) 0 r-- 0C'I 0 '" 0

] r-- 0 CO 0M ..; ,-: 00'" ,..., ,..., ,..., ,...,

..°.;::'"

I.... I>< r-- .... C') ....E M '" C') '".X '" "C '" "C.. M ..... ,-:- .....:o! ,..., ,..., "'",

(l). .Z"C Z"C

",-...."",,, .", .","'....'" S.3 '"5

VJ'"5 VJ'" '"

-g.:!:; Q, '"5 Q, '"5= ..... .....O. :a O. :agC: C) . C) C).

::1(l) ::1

C)0.0

8;.0 c:::..... p...o .....

; CO.- " ..... .....E-<.c

I II

ratelor de radio sau de televiziune ale automobilului.Fo1osirea acestor bujii impune 0 reg1are specia1a aavan~5U1ui 1a aprindere, incarcarea perfecta a baterieide acumu1atoare, punerea in perfecta stare de func-tionare a echipamentu1ui de aprindere, iar bobina deinductie sa poata produce 20 000 V 1a pornire.

Bujiile cu termocuplu (fig. 6), prin conectare 1a unmilivoItmetru, indica temperatura din camera de ar-

dere in timpu1 functionarii moto-rului, oferind posibilitatea de a sedetermina astfe1 modu1 de 1ucru a1cilindrilor unui motor, care poatefi diferit datorita aIimentarii, ra-cirii sau compresiei inegale.

Bujiile de sticlii (fig. 7) permit sase determine daca amestecu1 carbu-rant este normal, siirac sau bogat,dupa 'culoarea flacarii care patrundein izo1atorul de sticla al bujiei, carepoate fi vazuta prin golurile practi-cate in corpul metalic al bujiei.

Bujiile cu interstitiu superficial(fig. 8) se utilizeaza pentru obtine-rea scinteilor care asigura pornireamotoru1ui la temperaturi scazute.Aceste bujii au un spatiu liber intreizolator 1?ielectrodul central, nemai-fiind utilizat un material de lega-

Fig. 6. Bujie eu tura.termoeuplu. Bujiile cu valoqre termicii maritii

(fig. 9) nU ating temperatura deautoaprinde,:,e la sarcini term ice mari, iar la sarcini ter-mice mici s~ incalzesc intr-o masura care permitearderea depunerilor de calamina.

vpre mJ/lvollmelru

.u.

24

Fig. 7. Bujie de stieHi:1 - electrod lateral; 2 -electrod central; 3 - gar-nlturll de etan~are Infe-rloarll; 4 - tub de stlclll;5 - garnlturll de etan~aresuperloarll ; 6 - corpul

8 electrodulul central; 7 -corpul metal1c al bujlel;8 - cap de legllturll; 9 -

7 racordul de flxare.

6

5

Fig. 8. Bujie euinterstitiu superfi-

cial.

\

\~a b

Fig. 9. Bujii eu valoare termieiimiiritii:

a - rllclrea clocului izolatorulul se facecu gaze reel; b - suprafa\a de contact

cu gazeie flerblnti este manta.

1;1

.

2.4. DIMENSIUNILE BUJIILOR

Dimensiuni1e bujiilor sint standardizate, in scopulutilizarii la un numar cit mai mare de tipuri de auto-mobile. Principalel~ dimensiuni standardizate sint: dia-metrul filetului, lungimea filetului corpului metalic,deschiderea pentru cheia de stringere a bujiei, lungi-mea partii cilindrice a corpului metalic, inaltimea bu-jiei.

Dimensiunile standardizate ale bujiilor care se fa-brica in tara noastra sint aratate in fig. 10 !';i ta-belul 3.

"'.:!;~<c:!>:::"

mm19 I "" _ .mm2J_

a b cFig. 10. Dimensiunile principale ale bujiilor:a - bUjia M 14; b - bujia M 18; C - bujia M 18-c.

26

~

III

'l'abelul 3. Simbolurile ~i dimensiunile bujiiIor de fabricatieromAneascA

Deschiderea pentru cheia de stringere a hex ago-nului de pe corpul metalic al bujiei este de 20,8 mmla bujiile M 14 ~i 20,8 sau 26 mm la bujiile M 18.

2.5. MATERIALE PENTRUCONSTRUqlA BUJIlLOR

Pentru a rezista in bune conditii la solicitarile marila care sint supuse este necesar ca bujiile sa fie con-fectionate cu ingrijire, din materiale adecvate lucruluila temperaturi ridicate, subactiunea prcsiunilor inalte,a produselor corosive ~i a tensiunilor electrice foartemarL

Constructia eleclrozilor ~i a izolalorului impun con-ditii severe compozitici ~i puritatii materialelor dincare sint confectionate. In tabelul 4 sint aratate ca-raclerislicile unor materiale din care sint confectionatielectrozii, iar in tahelul 5 ale materialelor utilizatc inmod obi~nuit penlru confectionarea izolatorilor bu-jiei.

2.7

Dimen.luni (v. fig. 10), mmSimboluri

constructive

I mx.1 I I mx.A C y

M14 12,7:1::0,2 21 10 11,7:1::0,3 68M 14-A 12,7:1::0,2 21 10 11,7 :1::0,3 68M 14-P 12,7:1::0,2 21 10 11,7::1:0,3 68M 14-X 12,7::1:0,2 21 10 11,7::1:0,3 68M 14-F 12,7::1:0,2 21 6 11,7:1::0,3 68M 14-L 19 :1::0,2 27 10 18,0::1:0,3 68M 14-LA 19 ::1:0,2 27 10 18,0:1::0,3 68M 14-LP 19 ::1:0,2 27 10 18,0::1:0,3 68M 14-LX 19 ::1:0,2 27 10 18,0::1:0,3 68M 18 12,7::1:0,3 21 10 11,2::1:0,3 68M 18-C 10,9::1:0,3 20 min 13.5 9,9:1:0,3 68

r

A

D

C

--

Tabelul 4. Caracteristicile fj.zice ale principalelo materiale utilizate fa constructla efectrozitor bujiilor

Caracteristica

I

Bariu

I

Cobalt

I

Crom CupruFier

I Iridin .1 Magneziu I Mangan I

Nichel

I Platina I WolframI I

mtatea specifica, in I

gf/dm3 7,5 8,9 7,19 8,916 7,866 22,121 1,74 7,43 8,9 21,45 19,3nperatura de top ire,1 °C 704 1495 1890 1083 1539 2454 650 1245 1455 1773 3410nperatura de fier-ere la 760 mm Hg,1°C 1640 2900 2500 2600 2740 5300 1110 2150 2730 4410 5930lductivitatea electri-

la 20°C,l m/D. .mm2 - 16,1 6,7 60 10,3 18,9 22,2 0,54 14,6 10,2 18,2dura specifica, inltervalul de tempe-ltura, in cal/g. grd - 0,105 0,105 0,093 0,111 - 0,247 0,121 0,109 - 0,034

(0 -100) (0-100) ( 18-100) (0-100) (17-100) (20-100). (18-100) (20-100)dura de topire, inll/g - 64 70 51 64,4 - 72 63,2 73 27 45,8ductivitatea termi-t, in cal/cm. s. grd - 0,170 0,165 0,938 0,18 - 0,411 0,12 0,22 0,9 0,35ficientul de dilata-

liniara, in 106/loC - 13 8,4 . 17 10 - 26,1 22,8 13 - 29(25- 350) (0-100) (50) (1-100) (0 -100) (0-100) (50)

lulul de elasticitate,. kgf/mm2 1980 20 800 19 oca 13 000 21070 53 850 4100 20 160 20 500 17 320 37 000lstenta de rupere laactiune, in kgf/mm2 - 26 - 11 22 - 20 - 40 20 110ita de curgere, in:f/mm2 - - - 6-8 12,5 - 2,6 - 12 - 7519irea relativa lalpere, in 0/0 - - - 50 50 - 10 - 45 - -itatea Brinell, in:f/mm2 - 105 70 35 60 - 25 - 80 - 250[ura de vaporizare,kcal/kg 320 1550 1470 1100 1520 930 1350 1000 1480 600 1150

28 29

r La marea majoritate a bujiilor izolatorii se fabrididin materiale oeramice, care contin: aluminosilicati,oxid de aluminiu, caolina, steatita, oxid de zirconiu,oxid de magneziu, oxid de calciu, marmura, dolo-miUi etc., cu elemente de adaos ca: oxizi de crom,mangan sau cobalt, corundit, sintercorundit, pyra-mit etc.

Se mai utilizeaza pentru izolatori mase de mulitdin diferiti aluminosilicati, care prin ardere formeazao structura cristalina de 'mulit (3A1203, 2Si02) ~i con-fera izolatorilor caracteristici mecanice ~i termice su-perioare. Masele de mulit cu zirconiu au 0 rezistentamecanidi !?i termica cu 25-30010 mai mare dedt restulbujiilor.

2.6. AMPLASAREA BUJIlLOR

Motoarele moderne de automobile trebuie sa reali-zeze perform ante superioare, printre care !?i obtinereaunei puteri litrice dt mai mari, cu un consum specificde combustibil dt mai redus. Realizarea aces tor per-formante este rezultatul perfectionarilor continue aduseconstructiei motorului (raport de compresiune, formacamerei de ardere etc.), carburatorului ~i echipamen-tului de aprindere, precum ~i maririi intensitatii sdn-teilor produse de bujii. Puterea litrica este intre altele(mic~orarea raportului cursa - alezaj, marirea coefi-cientului de umplere, randamentului mecanic ~i in-dicat, turatia) influentata ~i de modul de amplasarea bujiilor fata de camera de ardere.

In camerele de ardere, amestecul carburant maibogat se afla deasupra supapei de admisie, insa inaceasta zona amestecul are temperaturi mai coborlte.Amestecul carburant are temperatura mai ridicata inapropicrea supapei de cvacuare, dar in aceasta zona

31

'ffu-.!Bo

tiJ u "" 0 "" .., "1,I:: '" I <r) 00 r.:- OO co.2S .......8;a.!

....; '"!;;! !;, 0 0 C> C> C>"i ... ... ..."'. .!! <:5 <:5 <:5 <:5;a" 0u8- 0;.. "

orSo.. a a 0 0 0 0 0&:I........B &! 0 0 0 0 0" 0 0 0 c 0.!!!j; '" ;;:;- .... .e:> co .... c!j..S ...0: ... N="'8

.!

s.g"sco." 0 0 0 0 0.8 8.::;. " N 0 0 0 0

. j; f!;;:;- .... <0 "" .... co.. ... ......,.. .0:

="'.!

.. -..... s.." C') 1f) <0s;;: ... <0,,' " ci ci ...; ...; ...;fg 'Qceo

,tci'.; '"

ro:; 00; 'ro- t::'C

's., t.)'"

i ro ::s'2 'ro 0..c:: . t:: caoS ....

'S'co s...<lJ co' <lJ o.... 0 c.

'§::s co U')t:: 'ro 6 <U

::s Q);:: ro '"....0.. Qj >ro 'ro .ro

d'Q - ro '" '" .. '"s... <lJ ro ro ..... ..0 ....I rn

amestecul este mai sarac. Tinind seama de aceastasituatie, la majoritatea motoarelor de automobile bu-jiile se amplaseaza in chiulasa motorului, intre supapade admisie !?icea de evacuare.

La motoarele in patru timpi, bujia se amplaseazadeasupra supapei de admisie, insa deplasata spre su-papa de evacuare. Prin aceasta amplasare, in jurulelectrozilor intre care se produc scinteile exista in mo-mentul aprinderii un amestec carburant bogat, careare 0 temperatura mai ridicata decit a amestecului dela intrarea in camera de ardere !?i asHel se asiguraconditii bune pentru aprindere.

La motoarele in doi timpi, bujia este amplasatain general in centrul camerei de aprindere, realizindun timp minim de la producerea scinteii pina la aprin-derea totala a amestecului carburant comprimat.

2.7. VALOAREATERMICA A BUJIEI

In timpul functionarii motorului, bujia, !?i in spe-cial partea sa interioara, este supusa unei incalziri pu-ternice, datorita temperaturii !?i presiunii gazelor re-zultate din aprinderea amestecului carburant. Calduraprimita de bujie de la gazele fierbinti este evacuataprin corpul metalic spre chiulasa, respectiv spre apade racire !?i intr-o masura mai mica, prin radiatie inmediul inconjurator.

La cea mai mare parte a motoarelor racite cu apa,cantitatea de calduraevacuata in aer este de 18-20010,iar cea care trece in apa de racire prin chiulasa de55-57010. Drumul prin care se evacueaza caldura dinelementele bujiei spre chiulasa poate fi mai lung saumai scurt, in functie de modul de constructie 9i demodul de amplasare a bujiei. Cu cit acest drum estemai scurt, cu aUt cvacuarea caldurii se face P1ai rc-

32

pede. Acest deziderat nu poate fi indeplinit de oricemotor, deoarece locul de a!?ezare a bujiei fata de po-zitia supapelor !?i ale camerelor de baleiaj ale moto-rului, unghiul des(:hiderii supapelor la sfir!?itul eva-cuarii gazelor sau inceperea admisiei sint diferite dela un tip de motor la altul. Pe de alta parte, chiarconstructia bujiei poate determina un drum scurt saumai lung.

In fig. 11 se arata drumul parcurs de fluxul decaldura la diferite tipuri de bujii.

La bujia din fig. 11, a drumul parcurs este multmai lung decit cel de la bujia din fig. 11 e, din carecauza eliminarea caldurii se face mai greu, avind ca

Fig. 11. Evacuarea caldurii la diferite tipuri de bujii.

efect, in conditii similare de functionare, incalzireamai puternica a electrodului central !?i a ciocului izola-torului.

Bujiile cu suprafata mare !?iciocul izolatorului lung,subtire, avind sectiune mica, la care eHminarea ciUdurii

2 - Bujii 33

primita de izolator de la gazele calde se face maigreu ~i, in consecinta, in conditii similare de functio-nare, virful electrodului central ~i ciocul izolatoruluisufera 0 incalzire rnai puternica, se numesc bujii calde.

Bujiile cu 0 suprafata mica ~i ciocul izolatoruluiscurt, avind sectiune mica in raport Cll lungimea sa,eliminarea caldurii se face mai repede, iar virful elec-trodului central ~i ciocul izolatorului se incalzesc maipulin, se numesc bujii red. .

Incalzirea electrozilor centrali, care sint in perma-nenta in contact cu corpul metalic; este aceeai'li laambele tipuri de bujii, deoarece corpul metalic estein contact permanent cu chiulasa, a carei temperaturanu depa~e~te lOOoe.

Pentru a deosebi bujiile calde de cele reci s-aintrodus notiunea de valoare termicii (coeficient detemperatura), fiind una din carttcteristicile importanteale bujiilor.

Valoarea termica este timpul dupa care 0 bujiemontata pe un motor experimental, anume destinatmasurarii valorii termice a bujiilor, da prima aprin-dere prin incandescenta. Masurarea timpului se facein secunde dupa majoritatea reglementarilor ~i uneoriin sutimi de minut. Valoarea termica determina sar-cina calorica caracteristica a bujiei, fiind din aceastacauza 0 marime care caracterizeaza capacitatea detransmitere a caldurii de la bujie catre mediul ex-terior.

Bujiile cu valori termice mici (20, 25, 35, 45, 75,95, 125 - scala Bosch) sjnt bujii calde; acestea ausuprafata mare de contact cu gazele, ciocul izolatoru-lui este lung ~i subtire, iar sectiunea este mica; di-ferenta de temperatura dintre ciocul izolatorului ~i2;ona de etam;are este mare.

34

Bujiile cu valoarca termica medie (145, 175, 195)sint mijlocii din acest punet de vedere; au suprafatade contact cu gazele mai mica dedt bujiile calde, iarciocul izolatorului are dimensiuni intermediare intrebujiile calde ~i cele reci.

Bujiile cu valori term ice mari (200, 225, 240, 270,340. ..) sint reci; au suprafata de contact cu gazelefoarte mica, ciocul izolatorului este scurt, iar sectiuneaeste mare in raport cu lungimea; diferenta de tem-peratura dintre ciocul izolatorului ~i zona de etan~areeste mica.

Pentru automobilele supuse un or solicitari mari,cum sint cele de curse, se fabrica bujii cu valori ter-mice pina la 450; aceste bujii sint denumite foartereci.

Unele fabrici de bujii, putin numeroase, stabHescvalo~rea termica in functie de lungimea ciocului izo-latorului. De exemplu:

- virf lung, de 15-16 mm, bujii calde;- virf scurt, de 10-12 mm, bujii reci.Bujiile de fabricatie romfmeasca se executii cu va-

lorile term ice date in tabelul 6.

Data fiind importantavalorii termice a bujiei,aceasta se inscrie pe corpul metalic alaturi de cele-lalte marcaje. La bujiile de fabricatie romfmeasca va-loarea termica este indicata de ultimul grup de cifredin simbolul bujiei (de exemplu, la M 14-P 225, nu-marul 225 reprezinta valoarea termica).

La bujiile de fabricatie straina se utilizeaza maimulte sisteme de marcare a valorii termice:

- printr--un grup de dfre, la bujiile Bosch; deexemplu, la bujia Bosch marcata DM 145 A, literele au

2' 35

semnificatiile aratate mai inainte, iar numarul 145 re-prezinta valoarea termica; de asemenea la bujiile Ma-relli (Italia) :;;iKLG (R. F. Germania) marcarea se faceprin litere urmate de trei cifre, care reprezinta ya-loarea termica;

_ printr-un numar care reprezinta lungiI11ea,inmilimetri, a ciocului izolatorului la bujiile sovic-tice !-IiChampion; de exemplu, la bujiile sovietice HA 11/14 Asau HM 12/12 B, literele au semnificatiile aratate an-terior, primele doua cifre indica lungimea, in mili-metri, a partii filetate a corpului, iar ultimele doualungimea ciocului izolatorului ceramic;

_ printr-un numar format din doua cifre, prece-dat de litere, la care numarul trebuie completat cuun zero pentru a cunoa:;;te valoarea termica; astfel,]a bujiile savietice VKS 44, literele VKS semnificabujie rece, iar 44 inseamna valoarea termica 440

Bujiile se pot echivala pe baza valorilor termice.'In tabelul 7 se da echivalenta bujiilor de fabricatie

romfmeasca cu cele de fabricatie straina, in functie devaloarea termica, pentru diferite marci de automobile.

Notatiile sub forma de fractie la bujiile Championdin acest tabel indica hujiile fabricate pina in anul1969 la numarator, :;;i pe cele fabricate dupa aceastadata la numitor.

Bujia este corespunzatoare din punctul de vedereal valorii termice daca in timpul functionarii motoru-lui virful electrodului central lucreaza intre 500°C,care este limita minima de autocuratare, :;;iBOO°C,tem-peratura de la care incep aprinderi premature, prinajungerea in stare de incandescenta a electrodului cen-tral.

37

I

S! X ><...

0X X0

...

0X Xto

CO

0X X...

CO

X XCO

: 0.S' a:> X X X X.0 '"CO>CO 0" X X xOs

CO XX'"..<II+>CO 0" ... X X X XXX.. '"..0"d;.. '" X XXX X XXXX'"'"

'" X X XXX X XX

L X X XX X XX

-'" X X XX XX::!:-'" X X X..

'" X X...

_.!:o Il.X.= 'S.2 Il.X...:I...:I...:I...:I U0::1"- I I I I I I I I.0..=13+>.0 coco

iij§"d """'''''''1'''''''''1 'f""'"I...................'f""'"I......1""""'11"""'4"

::;.O::O::g

--

diferite bujii strAine, pentru di'ferite mArci de automobile

N-4

39

Tabelul 7. Echivalenta bujiilor de fabricatie romaneasdi cu

I

A.C.Marca aulomobilului I Sint.erem I Bosch (American

Canada)

I I IAro 240, 241, 243, 244 :;;1

Dacia 1100 M 14-P-225 W 175-T 35 42FS

Dacia 1100 S, 1300 M 14-225 W 175-T 35 43FSI.MB. 58 A M 18-175 M 175-T 1 C8-4-Hl.M.S. 59 A M 18-175 J\1175-T 1 C8-4-HM - 461 M 18-175 M 175-Tl CB-4-HCeaika M 14-195 W 175-Tl 44 FCitroen DS 19 M 14-225 W 200-T 35 44I.<'

Faat 600 D, .1.100D M 14-225 W175-Tl 42 FS

Fiat 1300, 1500,124 Special M 14-L-240 W 200-T 1 42 XLS

Fiat 124 Coupe M 14-L-240 VV230- T 30 41 2 XLSFiat 124 Spider M 14-LP-240 W 230-T 30 41 2 XLSFiat 125, 125 Polonia M 14-LP-240 W 200-T 30 41 2 XLSFiat 850 Familiar M 14-L-225 W 200-T 30 4'3 XLFiat 850 Super M 14-L-240 W 200-T 30 43 XLFiat 850 Coupe, Spidel M 14-L 240 W 215-T 30 4>2XL

Mercedes 160, 190, 2'20 M 14-175 W 175-T 1 44FMercedes 190 SL M 14-240 W 200-T 30 43 XL

MeT'cedes 219, 220 S M 14-225 W 175-T 35 43 FS IMoskivici 401, 402 M 14-145 W 145-T 3 - IMoskv;jcj 403, 407, M 14-175 W 175-T 1 44 F I

Moskvici 408 M 14-195 W 175-T 1 44F

IMoskvici 412, 426, 433 I M 14-P-225 I W 225- T 2 I 412 XL

I

38

Champion

I

MarelIiI

Marchal Pal-Super Sovielice (Lenharzi Kadek)

'Y CW 225 A CK36 14-7 A-7,5 U'Y CW 225 A CK36 14-7 A-7,5 U.10 175 A CR35 T 18-7 M-12/15B.10 175 A CR35 T 18-7 M-12/15B.10 175 A CR35 T 18-7 HM 12/15

; L-I0 - CR35 14-5 A-7,5 U'Y CW 225 A CK36 14-7 Y A-7,5 U'Y CW 225 N CK36 14-7 A-7,5 U

Y CW 240 N CR33 14-L-8 -Y CW 240 L CR33 14-L-9 Y -"

Y CW 240 L CR33 14-L-9 YY CW 240 N CR33 14-L-9 Y -Y CW 225 A CK 36 14-7 A-7,5 U

Y CW 240 L

Y CW 240 L CR33 14- L-8 -

0 CW 175 A CR35 14-5 HA-12/10 KB

>/L-7 CW 24.0A CR33 14-7 A-7,5 U

rY CW 225 A CK36 14-7 HA-12/10 EB

1 CW 125 B CR35 14/145 HA-11/10 K

0 CW 175 A CR35 14-5 HA-12/10 B- CR35 14-5 HA-12/10 B

)

Y CW 225 A CK 36 14-7 A-7,5 U

3.FUNCTIONAREA BUJIEI

3.1. NOTIUNI GENERALEPRIVINDAPRINDER-EALAMOTOARELECU APRINDEREPRIN SCINTEIE

I

Instalatia de aprindere clasica. Aprinderea ameste-Icului carburant in cilindrii motol'ului, la moio3relelcu ardere interna care Junctioneaza cu benzina, se.face de la scinteile electrice produse de bujii, alimen-

Itate cu curent electric de bateria de acumulatoare.

Curentul electric de joasa tensiune (6 sau 12 V),produs de bateria de acumulatoare, este transformatin curent de inalta tensiune (15000-20000 V) decatre bobina de inductie f?i distribuit la bujii prin in-

Itermcdiul distribuitorului.Echipamentul de aprindere (fig. 12) la motoarelel

cu baterie de acumulatoare f?i bobina de inductie cu-prinde doua drcuite: circuitul primal', de joasa ten."siune f?i circuitul secundar, de inalta tensiune.

rCircuitul de joasa tensiune este format din bateriade acumulatoare 1, ampermetrul 2, intrerupatorul 7,infaf?urarea primara a bobinei de inductie 8 f?i rup-'torul 5. Circuitul de inalta tensiune este format dininfaf?urarea secundara a bobinei de inductie 9, distri-buitorul 4 f?i bujiile 6. Ambele circuite se inchid prinmasa.

Bateria de acumulatoare 1 produce curentul electricprintr-un ansamblu de fenomene electrotehnice, careau loc pe electrozi ~i in electrolit. Bornele bateriei sint

42

puse in legatura cu instalatia ,electrica a automobilu-luL Curentul furnizat de baterie trece prin amperme-trul 2, care servef?te la masurarea f?i indicarea inten-sitatii curentului ~i ajunge la intrerupatorul 7, careare rolul de a intrerupe sau a stabili contactul electriccu conductorul prin care curentul electric ajunge lainfa~urarea primara a bobinei de inductie.

10

Fig. 12. ~ehipamentul de aprindere la motoarele eu baterie:1 ~ baterie de acumuJatoare; 2 - ampermetru; 3 - bobini!. de induC\ie;4 _ distrlbuitor de curent; 5 - ruptor; 6 - bujii; 7 - intrerupi!.tor deaprindere; 8 _ Infi!.~urarea primara a bobinei de inductie; 9 - infa~u-rarea secundara a bobinei de inductie; 10 - rezistenta; 11 - Qutonu\

reJeuJui de pornire; 12 - condensator.

43

Bobina de inductie 3 transforma curentul de joasatensiune in curent de inalta tensiune, prin fenomenulde inductie electromagnetica.

In momentul in care curentul de joasa tensiuneeste intrerupt de ruptorul 5, se produce, prin induc-tie, curent de inalta tensiune in infa~urarea secundaraa bobinei de inductie 9. Curentul de inalta tensiuneprodus de bobina, la fiecare desfacere a contactelorruptorului, trebuie .sa ajunga la bujiile de la cilindriimotorului la un anumit moment ~i intr-o anumita 01'-dine. Aceasta operatie se realizeaza prin distribuito-rul 4. Ruptorul, distribuitorul ~i condensatorul semonteaza impreuna ~i formeaza un singur ansambluclenumit ruptor-distribuitor. .

Ruptorul serve~te la intreruperea curentului primal'de la bobina de inductie.

Distribuitorul 4 (fig. 13) este un comutator careprime~te curentul de inalta tensiune de la bobina prinlama metalica 1 a rotorului 2 (denumit ~i lulea). Con-tactul intre conductorul 6 care vine de la bobina ~ilama 1 a rotorului se face prin peria de ciirbune 4,apasa'ta de arcul 5, care este fixat la borna centrala 6.

Ruptorul ~i distribuitorulsint montate pe ace1al?i ax,rotit printr-un angrenaj decatre arborele cu came almotorului. Distrihuitorul estemontat deasupra ruptonilui.Bornele laterale 3 ~i bornacentrala 6 sint montate in-tr-un capac de ebonita de-montabil. In bornele latera-Ie se introduc conduetoarelecare fac legatura ~u bornelebujiilor.

J

Fig. 13..Distribuitor:1 - lamA metalicA; 2 - rotor(lulea); 3 - bornA laterala;4 - perie de cArbune; 5 _

arc; 6 - bornA centralA.

I

La fiecare intrerupere a contactelor ruptorului, 1'0-torul ajunge in dreptul uneia dintre bornele late-rale 3 (in exemplul din fig. 12 ~i 13 distribuitorul are~ase borne laterale, corespunzatoare celor ~ase cilin-drii ai motorului). In momentul in care lama metalicJa rotorului trece prin dreptul uneia dintre bornelelaterale se produce 0 scinteie care strapunge stratulde aer ce separa aceste piese, inchizind circuitul deinalta tensiune, curentul de inalta tensiune ajungind laelectrodul central al bujiei.

Datorita faptului di platinele ruptorului sint in-tens solicitate de curentul relativ mare pe care ilintrerup se uzeaza rapid, constituind sursa celor maifrecvente defectiuni.

Condensatorul 12, conectat in paralel cu contacteleruptorului, are rolul de a reduce scinteile care seprocluc la ruptor in momentul deschiderii contactelor~i demagnetizeaza rapid miezul bobinei de inductie,asigurind obtinerea unei tensiuni mari in infa!?urareasecundara.

Condensatorul reprezinta de asemenea 0 sursa dedefectiuni, deoarece - prin strapungere - conducela punerea permanenta sub tensiune a infa~urarii pri-mare, care astfel se distruge.

La motoarele de turatie mica, instalatia de aprin-dere cu ruptor ~i bobina de inductie permite obtinercaunoI' scintei suficient de puternice. La motoarele cu~ase, opt ~i mai multi cilindri ~i turatii de peste4 000 rot/min, ruptorul lucreaza in conditif grele, deoa-rece la turatie mare se produc trepidatii ale ciocane-lului, care nu pot fi evitate decit folosind 0 pantafoarte mica.

Totodata, frecventa mare a ruperilor face ca inter-valul de timp in care contactele stau deschi.se sa fiemai mic decit constanta de timp a circuitului, iar inchi-

- 45

derea contactelor sa se faca peste Un curent rezidual alcondensatorului, care este indreptat in sens contrarcurentului prin bobina. Ca urmare, bobina incepe sadezvol te 0 scin teie din ce in ce mai slaba, pe masurace turatia crei1te.

Instalatiile de aprindere cu tranzistori. Pentru im-bunatatirea aprinderii la frecvente mari de rupere, inultimul timp s-au realizat 0 seri~ de scheme bazatepe folosirea semiconductoarelor, cu sau fara elimi-narca ruptorului, sau pe ridicarea tensiunii, cu ajutorulcondensatorului. Intre acestea, 0 solutie de viitor 0constituie instalatia de aprindere cu contacte $i tran-zistori, care ofera avantajele simpHtatii !?i a unui pretde cost redus. Principiul de function are a acestei insta-latii este aratat in fig. 14.

Tranzistorul functioneaza ca un releu, fiind coman-dat de ruptor. Ruptorul este conectat in circuitul emi-tel' al bazei !?i intrerupe un curent de valoare mica

!1

O/drlbUltor--8A

Fig. 14. Principiul funetioniirii instalatiei deaprindere eu tranzistori.

(circa 0,25 A), in timp ce prin circuitul emiter-colec-tortrece un curent mare (circa 8 A). Condensatorulinstalat in paralel cu contactele ruptorului nu mai estenecesar, deoarece circuitul ruptorului nu mai contineinductanta apreciabila.

46

tn fig. 15 este r~prezentatc1 comparativ tcnsiuneain infai1urarea secundara in functie de turatie la insta-latia clasica de aprindere, 1, !?i la instalatia cu tranzis-tori, 2, rezultind ca in cazul instalatiei cu tranzistori,tensiuneaeste practic independenta de turatie.

30

=Jh~.T~

lJ_~j I [.--J

2000 3000 I,t/OO 5000Turo(1(}, rol/mm

Fig. 15. Variatia tensiunii in infii~.;urareaseeundarii :

1 - in instalatia de aprindere clasica; 2 - ininstalatia de aprindere cu tranzistori.

101000

A vantajele instalatiilor de aprindere cu tranzistorisint:

- instalatia functioneaza corespunzator la motoarede turatie mare, eu un numar mare de cilindri !?i ungrad de compresiune ridicat;

- consumul de combustibil scade cu 5-100/0, da-torita preciziei momentului aprinderii !?i mentineriireglajului;

- pornirile cu motorul rece sint mult mai u!?oare;- scinteia se poate produce chiar !?i la bujiile an-

crasate;- cre!?terea duratei de functionare a contactelor la

peste 100000 km;- functionarea corecta a bujiilor la parcursuri

lungi;- tranzistorii functioneaza far a uzuri.

47

InstalatlHe tranz1storizate au tnsa. $1 uneie dezavan-taje, intre care eel mai important este 'costul ridicat;necesita utilaje speciale pentru verificare $i intreti-nere. De$i tranzistorii nu se uzeaza, pot fi totu$i sco~idin functiune dadi conectarea instalatiei sau a bate-

riei se face cu pola-ritatea inversata.

I nstalatiile deaprindere tranzisto-rizate, cu piistrarearuptorului, au fastrealizaie in mai mul-te variante.

In fig. 16 esteprezen tata 0 schemade instalatie deaprindere cu tran-zistor $i intrerupatormecanic. Bobina deinductie are infa$u-rarea primara cu in-ductanta redusa, ast-fel incit tensiuneaindusa sa fie mica,iar raportul de trans-form are sa fie mare.

Curentul primar al bobinei de inductie este curentde colectare al tranzistorului 2, iar curentul de intre-rupere este curentul de baza, care are 0 valoare foartemica. In tre electrozii tranzistorului 2 se fonneaza douacircuite: un circuit de comanda $i un circuit principal.Prin circuitul de comanda emiter-baza trece un cu-rent de 0,25-0,5 A, iar prin circuitul principal treceun curent de 5-12 A. Daca intrerupatorul mecanic

2

6

4

Fig. 16. Instalatie de aprindere eutranzistor 1?i intrerupiitor meeanie:1 - baterie de acumulatoare; 2 - tran-zlstor; 3 - intrerupator mecanlc; 4 -rezisten\a; 5 - bobina de inductie; 6 -

dlstrlbultor.

48

3 este deschis, baza tranzistorului 2 nu este conet-tata in circuit, iar tranzistorul este blocat. In momen-tul in care contactele intrerupatorului 3 se inchid,curentul de comanda treee de la bateria de acumu-latoare $i prin circuitul emiter-baza al tranzistoru-lui 3. Curentul principal are circuitul: bateria de acu-mulatoare 1, circuitul emiter-colector al tranzistoru-lui la primarul bobinei de inductie 5. In perioada incare contactele ruptorului se deschid se intrerupe cu-rentul de comanda $i concomitent se intrerupe $i cir-cuitul principal. In comparatie cu sistemul de aprin-dere dasic, nu mai este neeesar condensatorul dincircuitul primar. Prin utilizarea acestui sistem se im-bunatave$te aprinderea in timpul pornirii, tensiuneade aprindere fiind mai mare, ceea ce este foarte im-portant la temperaturi scazute. Curentul care circulaprin intrerupator este foarte mic ~i astfel contacteleaU 0 uzura nein~emnata, iar reglarea nu mai este ne-cesara.

Instalatia este simpla, ieHina $i aplicata genera-lizat.

Instalatia de aprindere cu tranzistor $i l.ntrerupiitorelectromagnetic (fig. 17) este prevazuta cu generatorulde impulsuri magnetic, format din infa$urarea 5 dincircuibul bazei tranzistorului 3, care este excitata deimpulsurile electrice de la polii rotitori ai magnetuluipermanent 4. Curentul eoleetorului tranzistorului treceprin cireuitul primar al bobinei de inductie 2. Siste-mul mai cuprinde bateria de aeumulatoare 1 !?i dis-tribuitorul 6. Principiul de functionare este acela!?i cala instalatia de aprindere eu tranzistor !?i intrerupatormecanic, eu deosebirea ea intrerupatorul mecanie esteinlocuit cu un generator de impulsuri, care po ate fio celula fotoelectrica sau un sistem electromagnetic.

49

lnstalatia de aprindere cu condensator cu desdir-care direcUi (fig. 18) functioneaza astfel: oscilatorul 2incarcil, prin intermediul diodei 3, condensatorul de

Fig. 17. Instalatia de aprin-dere cu tranzistori 1?iintre..

rupiitor electromagnetic:1 - baterie de acumulatoare;2 - circuitul primal' al bobi-nei de inductie; 3 - tranzis-tori; 4 - magnet cu poll 1'0-titori; 5 - infa~urarea dincircuitul bazei tranzistorului;

6 - dj,stribuitor.

Fig. 18. Echipament de aprin-dere cu condensator cu des-

ciircare directii:1 - condensator; 2 - oscilator;

3 - dioda; 4 - distribuitor.

inalta tensiune 1. Condensatorul este descarcat prinintermediul distribuitorului 4. In cazul in care ten-siunea de incarcare a condensatorului este midi !?i in-suficienta pentru aprinderea amestecului carburant,desdircarea se face printr-o bobina de inalta tensiune!?iprin ruptor.

Instalatia de aprindere cu condensator $i bobina deinalta tensiune (fig. 19) este compusa din blocul decomanda 1 (format din tranzistorul 2, condensatorul 3,tiratronul 4, transformatorul 5, bobina de inductie 7,intrerupatorul 6, distribuitorul 9, rezistenta 8. Ten-siunea medie a condensatorului (300 V) este ampli-ficata de bobina de inalta tensiune care conlucreazacu intrerupatorul.

Instalatia de aprindere cu magnetou. La automobi-lele de curse !?i la unele tipuri de motociclete se uti-

50

lizeaza apl"inderea prin magnetou. Deosebirea intreechipamentul de aprindere de la baterie !?i apl'indereacu magnetou €lSte ca magnetoul produce el insu!?i cu-rentul primal", ffml amai fi nevoie de bate-ria de acumulatoare.

Magnetoul (fig. 20)functioneaza astfel;magnetul permanent1 se rote!?te in mJ~-zul 3, producind unflux magnetic varia-bil, care induce in in-fa~urarea primara 4un curent de joasatensiune. Curentul de 6joasa tensiune esteintrerupt de rupto-rul 2, realizindu-se, '1\'

prin inductie in infa-!?urarea secundara 6un curent de inaltatensiune de 12000-15 000 V, care estedirijat prin conduc,.. Fig. 19. Echipament de aprindere cutorii 8 la bujiile 9, condensator 1?ibobinii de inaltii ten-prin distribuitorul 7. siune:Da ca se scurtcircui _ ~ - bloc de comanda; 2 .- tranzistor;3 - condensator; 4 - tIratron; 5 -teaza ruptorul 2 cu transformator; 6 - intrerupator; 7 -. . ~ bobina de inductie; 8 - rezisten~a;a]utorul Intrerupato- 9 - distribuitor.rului 5, in infa!?ura-rea secundara 6 nu se mai produce curent de inaltatensiune, iar motorul se opre~te.

Se utilizeaza diferite tipUI"i de magnetouri: cu acce~

5

51

leratoare de pornire, cu magnet permanent rotativ !?ibobina de inductie fixa, cu cama, ruptor mobil, conden-sator, circuit primal' !?i secundaI'.

9

8

6

J

Fig. 20. Magnetou:1 - magnet permanent bipolar; 2 - rup-tor; 3 - mlez; 4 - infA~urarea primarA;5 - intrerupiHor; 6 - infA~urarea secun-darA; 7 - distribuitor; 8 - conductori;

9 - bujli; 10 - condensator.

3.2. PRODUCEREA SCINTEII

Spatiul dintre electrozii bujiei este ocupat cu aer,care din punct de vedere electric este izolant. In timpulfunctionarii motorului, intre electrozi piHrunde ames-tecul carburant care posed a foarte bune calitati de izo-lare electric a ce cresc odata cu cre!?tQrea presiunii. Tn-tr-un strat izolant, oricit de subtire ar fi, nu poate cir-

52

cula curent electric, deoarece nu contine electroni liberi,conditie esentiala a circulatiei curentului.

Atunci cind curentul de InaWi tensiune de la undistribuitor ajunge la electrozii bujiei, intre spatiuldintre electrozi moleculele de aer pierd cite un elec-tron, care ramine libel', iar restul moleculei ramine cusarcina electrica pozitiva (ioni pozitivi). Daca intreelectrozi se aplica 0 diferenta de potential din ce ince mai mare, electronii liberi pornesc spre electrodulpozitiv 00 viteza foarte mare. iar ionii pozitivi sintatra!?i de electrodul negativ. Deplasindu-se, ionii 10-vesc alte molecule, ionizindu-le. Cind diferenta de po-tential devine foarte mare, avalan!?a de electroni, deciocniri !?i de ionizari de noi molecule deaer este aUtde puternica, incit se produce 0 descarcare electrica,sub forma unei scintei. Se poate deci defini scinteiaprodusa de bujii ca 0 descarcare electrica produsaintre electrozi.

Scinteia dureaza circa 0,001 secunde, avind douafaze distincte (fig. 21):

_ descarcarea initiala, cu durata mica (0 milio-nime de secunda), intensitate mare (50-100 A) !?i ten-siune oscilanta;

_ descarcarea ulterioara, cu durata de 0 mie deori mai mare decit durata descarcarii initiale !?i in ten-sitatea de circa 0 mie de ori mai mica, avind 0 ten-siune uniforma, de 20-30 ori mai slaba.

Tn conditii optime de functionare a motorului,aprinderea amestecului carburant incepe in perioadadescarcarii initiale, insa la pornirea la rece aprinde-rea este intirziata cu citeva milionimi de secunda dupaaparitia descarcarii initiale. .

Pentru a putea aprinde amestecul carburant, atuncicind motorul este cald, in timpul descarcarii electricetrebuie sa se degajeze 0 caldura de 0,2-0,7 calorii.

53

Pentru asigurarea pornirii motoarelor la rece !?ipentru pornirile motoarelor uzate, in orice conditii,scinteile trebuie sa produca 0 cantitate de caldura de10-20 ori mai mare decit in conditii obi!?nuite, ceeace conduce la necesitatea ca scinteia sa fie puternica.

UrCll JOO V 0["0fl/-fJ,05A

5

-5000 .-. '01~-

0,0(111001J'1 JO.I()(JA

Tirnpuilio ,miridi!enle)

Fig. 21. Variatia tensiunii in timpul produceriiscin teii :

1 - momentul ruperii; 2 - cre~terea tensiunii; 3 -amorsarea scinteii; 4 - descarcarea initiala; 5 - descar-carea ulterioara; 6 - variatia tensiunii in gOI (fara

scinteie) .

-10000

Amorsarea scinteii nu se face imediat dupa apli-carea tensiunii intre electrozi, din cauza depuneriiun or impuritati, a corodarii suprafetelor electrozilorsau a evaporarii metalului, care conduc la mari!1eadistantei dintre electrozi. Pentru evitarea intiraierii laamorsare este necesar a se elimina cauzele care pro-duc oxidari puternice, supraincalziri sa~ rC,Iam defunctionare necorespunzator a bujiilor. ~

Cind distanta din tre electrozi este mare, electroniiliberi au de parcurs un drum mai lung, se ciocnesccu mai multe molecule, i!?i pierd viteza ~i se pot com-bina cu ionii pozitivi, refikind moleculele neutre degaz. Pentru a parcurge drumul dintre electrozi, elec-tronii trebuie sa aiba 0 viteza mare, care se obtineprin marirea te"nsiunii. Ded, cu cit distanta dintreelectrozi este mai mare, cu atit tensiunea necesaraformarii sdnteii trebuie sa fie mai mare.

Tensiunea care genereaza scin teia depinde de for-ma ~i dimensiunile electrozilor, distanta dintre acc~tia,starea bujiei, temperatura amestecului carburant dincilindru ~i rezistenta electrica a amestecului carbu-rant.

La cre~terea presiunii amestecului carburant, mo-leculele sint mai apropiate unele de altele, iar elec-tronii, de!?i aU de parcurs un drum mai scurt, se potciocni cu un numar mai mare de molecule ~i pentrua se obtine scinteia electrica este necesar de asemeneaca tensiunea intre electrozi sa fie marita.

Cu cit amestecul carburant este mai cald, cu atitscinteia se produce mai u!?or. De exemplu, la 0 pre-siune de 7 at in cilindri, dadi motorul este rece, for-marea scinteii necesita 0 tensiune de circa 12000 V,iar daca este cald de numai 7 000 V.

3.3. R.EGIMUL DE FUNqlONARE A BUJIILOR

La motoarele in patru timpi, bujia trebuie sa pro-duca 2000-3000 scintei pe minut, iar la motoarelein doi timpi 5000-6000 scintei pe minut.

La un motor cu ~ase cilindri in patru timpi cu tu-ratia de 4000 rot/min, la care rotatia axului de distri-butie este de 2 000 rot/min, ruptorul executa 6.2 000 == 12000 ruperi/minut sau 200 deschideri pe secunda.

55