Bugetul Primariei Municipiului Pascani -evolutia acestuia in anii 2011 - 2013

1.Continutul bugetului local al Primariei Municipiului Pascani pe anii 2011 - 2013

In cele ce urmeaza voi prezenta structura veniturilor si cheltuielilor si voi analiza contributia lor la formarea bugetului pe categorii de venituri si destinatii de cheltuieli prevazute in bugetul local al Primariei Municipiului Pascani pe anii 2011 - 2013.

1.1. Analiza structurală şi dinamică a veniturilor bugetului local al Primariei Municipiului Pascani

Pentru analiza veniturilor bugetului Primariei Municipiului Pascani vom porni de la situaţia de ansamblu a veniturilor in perioada 2011-20013, iar apoi vom efectua o analiză a structurii veniturilor bugetului local, a componentelor, a dinamicii acestora, a cauzelor care au determinat evoluţia respectivă.Evoluţia veniturilor totale ale bugetului local al oraşului Huedin este redată in tabelul nr. 1, iar reprezentarea grafică in figura nr. 1.

Tabel nr. 1 Evoluţia veniturilor totale ale Primariei Municipiului Pascani

Indicatorul 2011 2012 2013Venituri totale (mii lei) 42.290,50 54.523,88 58.625,00

Valorile nominale ale veniturilor bugetare au o evoluţie crescătoare de la an la an, astfel reiese o crestere a veniturilor totale de la 42.290,50 mii lei in 2011 la 58.625,00 mii lei in 2013.Creşterea

veniturilor este determinată in mare parte de evoluţia inflaţiei şi de cotele defalcate din TVA, acest fapt este evident dacă ne uităm la valorile reale ale veniturilor din această perioadă.

Veniturile totale ale bugetelor locale sunt formate din: Venituri proprii; Prelevări din bugetul de stat, care se compun din:

- Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată;- Cote şi sume defalcate din impozitul pe venit;- Subvenţii primite de la bugetul de stat;- Donaţii;- Imprumuturi.Donaţiile şi imprumuturile nu deţin nici o pondere in totalul veniturilor bugetare, motiv pentru care ne vom concentra asupra analizei veniturilor proprii, a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată, cote şi sume defalcate din impozitul pe venit şi a subvenţiei lor.

Analiza structurala si dinamica a veniturilor proprii a bugetului Primariei Municipiului Pascani:

Tabel nr. 2 Veniturile proprii ale Primariei Municipiului Pascani

Mii lei

Indicatorul 2011 2012 2013

Venituri totale 42.290,50 54.523,88 58.625,00

Venituri proprii 15.236,12 18.345,32 22.678,39

Venituri curente 12.234,76 12.986,21 15.453,78

Venituri fiscale 8.123,00 10.089,12 12.328,00

Venituri nefiscale 5.789 4.764 8.451

Impozite si taxe de la populatie

9.231,08 11.198,21 10.998,03

Prelevari de la bugetul de stat (cote impozit venit si cote din TVA)

10.217,00 12.456,51 15.419,06

Analizand ponderea veniturilor proprii in veniturile totale ale bugetului local al Primariei Municipiului Pascani se poate observa că capacitatea de autofinanţare de-a lungul intervalului analizat a avut fluctuaţii: a inregistrat un nivel maxim de 22.678,39 mii lei in anul 2013 şi un nivel minim de 15.236,12 mii lei in anul 2011 din veniturile totale. Scăderea ponderii veniturilor proprii in venituri totale este un semnal al scăderii autonomiei financiare locale.

După cum se poate observa veniturile proprii prezintă o evoluţie crescătoare in decursul anilor, atingand un maxim in anul 2013, in timp ce anul 2011 avand cel mai scazut nivel şi in anul 2012 veniurile incep iarăşi să crească.

Veniturile curente deţin ponderea cea mai mare in cadrul veniturilor proprii. Veniturile curente cuprind venituri fiscale şi venituri nefiscale.

Putem observa că veniturile curente (valori nominale) au crescut de-a lungul perioadei analizate. Această evoluţie este relativ constantă pe fiecare componentă a veniturilor curente: venituri fiscale şi nefiscale.

La fel se poate observa o creştere semnificativă a acestor venituri in ultimul an analizat (2013), an in care in componenţa veniturilor curente (conform noii clasificaţii bugetare) au intrat veniturile fiscale cu o pondere mare, avand in vedere că in clasificaţia bugetară la acest venit s-a cuprins şi impozitele şi taxele pe bunuri şi servicii ( ponderea mare fiind a sumelor defalcate pe TVA).

Astfel se observa o pondere ridicată a veniturilor fiscale faţă de cele nefiscale şi cu o creştere aproape constantă in decursul anilor.

Veniturile nefiscale deţin o pondere mai mică in veniturile curente ale bugetului local al Primariei Municipiului Pascani. Veniturile nefiscale cuprind:- vărsăminte din profitul net al regiilor autonome;- vărsăminte de la instituţiile publice;- diverse venituri.Diverse venituri deţin ponderea cea mai mare in cadrul veniturilor nefiscale, in timp ce ponderea vărsămintelor de la instituţiile publice este mică, chiar nesemnificativă.Veniturile diverse cuprind:- venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputaţii şi despăgubiri;- venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate potrivit dispoziţiilor legale;- restituiri de fonduri din funcţionarea bugetară locală a anilor precedenţi;- venituri din concesiuni şi inchirieri;- incasări din valorificarea bunurilor confiscate potrivit legii;- venituri realizate din administrarea sau valorificarea bunurilor fostelor C.A.P.;- incasări din alte resurse.Ponderea principală in cadrul veniturilor diverse o constituie veniturile din concesiuni şi inchirieri.

In perioada analizata 2011-2013 veniturile proprii ale bugetului local au crescut de la un an la altul datorită actualizării la inflaţie, gradului de colectare destul de ridicat (fapt ce rezultă din contul de debite – incasări), dar totuşi putem spune că aceste venituri nu prezintă ponderea satisfăcătoare in totalul veniturilor, fiind necesară concentrarea eforturilor pentru optimizarea incasărilor şi pentru atragerea altor surse de venituri.

1.2. Analiza structurală şi dinamică a impozitelor şi taxelor de la populaţie, sursă a bugetului local a Primariei Minicipiului Pascani

Impozitele şi taxele de la populaţie au ca şi componente principale, impozitul pe clădiri şi terenuri, taxe pe mijloacele de transport proprietate a persoanelor fizice.Ponderea mare in cadrul impozitelor şi taxelor de la populaţie o deţine impozitul pe clădiri si pe terenuri de la persoane fizice si juridice.

Cele mai importante veniturile curente fiscale ale bugetului Primariei Municipiului Pascani în perioada anilor 2011 - 2013 - mii lei – sunt:

Nr. Crt. Denumirea indicatorilor Incasari

2011Incasari

2012Incasari

20131 Impozitul pe cladiri la persoane

fizice 9.421,12 11.238,07 12.213,122 Impozitul pe cladiri la persoane

juridice 5.657,00 8.541,43 10.631,013 Impozitul pe terenuri la persoane

fizice 4.569,98 4.001,50 5.999.064 Impozitul pe terenuri la persoane

juridice 2.459,02 3.213.00 3.981,995 Taxe pentru terenuri proprietate de

stat 1.001,45 1.231,07 912,006 Taxe asupra mijloacelor de

transport 5.345,98 7.231,54 10.431,99

După cum se observă veniturile fiscale curente ale bugetului Primariei Municipiului Paşcani au cunoscut o creştere de la un an la altul, mai puţin impozitul pe terenuri la persoane fizice care în anul 2012 a înregistrat o scădere, respectiv taxa pentru terenuri proprietate de stat înregistrând şi ea o scădere de aproximativ în 2013 comparativ cu 2012.In cazul taxei asupra mijloacelor de transport putem afirma că ponderea acestui venit prezintă o evoluţie constantă, iar in anul 2013 atinge un maxim de 10.431,99 mii lei.

1.3.Analiza structurală şi dinamică a impozitelor indirecte surse ale bugetului local al Primariei Municipiului Pascani

In cadrul bugetului local al Primariei Municipiului Pascani, veniturile din impozite indirect ocupă o pondere redusă in totalul veniturilor fiscale, care nu depăşeşte 8,4%. Această pondere scăzută e determinată in mare măsură de numărul mic de impozite indirect prevăzute pentru bugetele locale in structura clasificaţiei veniturilor prin OUG 45/2003, completată cu Legea bugetului.Impozitele indirecte sunt structurate in:- impozitul pe spectacole;- alte incasări din impozite indirecte, care cuprind:- taxe de timbru de la persoane juridice;- alte incasări din impozite indirecte.Nivelul redus al impozitelor indirecte este generat de următoarele aspecte:

- Nerespectarea prevederilor Legii nr. 571/2003, cu modificările ulterioare, privind actualizarea valorilor din documentaţia autorizaţiilor de construcţie, la finalizarea lucrărilor pentru calcularea eventualelor diferenţe;- Nerespectarea prevederilor Legii nr. 117/1999 actualizata, privind taxele extrajudiciare de timbru, aplicandu-se in continuare timbre fiscale pe actele eliberate, (venituri la bugetul de stat), şi nu incasand pe chitanţe taxele datorate pentru eliberarea, adeverinţelor, certificatelor de proprietate asupra animalelor , etc.Diminuarea veniturilor din impozite indirecte, duce la diminuarea veniturilor proprii şi, in consecinţă, a gradului de autofinanţare a bugetului local.

1.4.Bugetul de cheltuieli al Primariei Municipiului Pascani in anii 2011 - 2013 Tabel nr.4 Bugetul de cheltuieli al Primariei Municipiului Pascani in perioada analizata Mii lei

Indicatori Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

Cheltuieli totale:in valoare nominalain valoare reala

42.567,1242.567,12

54.131,3254.134,98

58.625,0154.989,97

Cheltuieli curente:in valoare nominalain valoare reala

40.341,9840.341,98

53.981,0153.981,01

56.431,23

Cheltuieli de personalin valoare nominalain valoare reala

23.321,5623.321,56

25.541,7826.451,65

28.301,1028.121,89

Cheltuieli materiale:in valoare nominalain valoare totala

10.124,00 9.329,53

12.341,3112.000,31

11.340,9910.089,09

Sbventii:in valoare nominalain valoare reala

2.319,062.089,86

2.556,871.998,90

4.567,063.431,62

Transferuriin valoare nominalain valoare reala

6.432,676.432,67

7.431,127.123,54

9.435,416.521,34

Cheltuieli de capital:in valoare nominalain valoare reala

6.321,876.321,87

5.998,885.998,88

7.816,027.099,90

1.5. Gradul de autofinanţare (venituri proprii/venituri totale) ale Primariei Municipiului Pascani in anii 2011 – 2013

Tabelul nr. 5 Gradul de autofinanţare Primariei Pascani Mii leiNr. crt.

Denumirea indicatorilor Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

1 Venituri totale 42.290 54.523,88 58.625,002 Venituri proprii 18.972 25.141 22.0013 Prelevari din bugetul de stat 20.003 25.456 35.6784 Subventii primate din bugetul

de stat 3.315 3926 945

După cum se observă şi din Tabelul nr.5, veniturile proprii realizate la bugetul local al municipiului Pascani au cunoscut un trend crescător în ultimii doi ani supuşi analizei efectuate.

De asemenea rezultă o creştere semnificativă a ponderii prelevărilor din bugetul de stat, aproape dubla in anul 2013 fata de anul 2011. Subvenţiilor primite din bugetul de stat ajungând la 945 mii lei în 2013 fiind cel mai scazut nivel din ultimii ani, comparativ cu 2011 si 2012 când acestea au însumat 7241 mii lei. Explicaţia diminuării veniturilor proprii constă în faptul că, cheltuielile au crescut de la un an la altul, ca urmare a transferării unor sarcini de la bugetul de stat la bugetele locale.

Concluzii si propuneri

În urma analizei efectuate asupra desfăşurării elaborării si aprobării bugetului Primariei Municipiului Paşcani am constatat următoarele:

Din analiza efectuată se poate observa că principala problemă actuală a domeniului bugetar este intărirea autonomiei funcţionale şi financiare a unităţii administrativ-teritoriale şi respectiv a bugetului acestuia. Autonomia funcţională bazată pe o reală autonomie financiară, presupune finanţarea acţiunilor numai pe seama veniturilor proprii.

Cu toate că au fost elaborate legi necesare funcţionării sistemului bugetar pe principiul autonomiei locale, in Primaria Municipiului Pascani nu putem vorbi totuşi despre existenţa unei autonomii locale reale deoarece veniturile proprii ale bugetelor locale nu sunt in măsură să acopere cheltuielile. Astfel, veniturile proprii ale Primariei Municipiului Pascani nu au depăşit in nici unul din anii perioadei analizate 40% din cheltuielile bugetului local.

Făcand o analiză a veniturilor proprii ale bugetului local al oraşului Pascani, observăm că marea majoritate sunt venituri curente, iar in cadrul acestora, după cum era de aşteptat, cea mai mare parte a veniturilor fiscale ar duce la nerealizarea veniturilor proprii.

Cum ponderea cea mai mare in cadrul veniturilor fiscale o au, impozitele directe, impozitele ce se adaptează mai greu modificărilor din economie, veniturile proprii sunt afectate de creşterea inflaţiei, fenomen ce caracterizează economia romanească.

Orice comunitate locală confruntată cu apariţia a numeroase cheltuieli legate de asigurarea bunăstării propriilor cetăţeni este pusă in situaţia de a-şi analiza politica de venituri pe care o duce, astfel incat impozitele locale (care constituie sursa principală) să indeplinească cel puţin următoarele condiţii:-să genereze un venit semnificativ;-să fie social acceptabile;-să fie concepute astfel incat costurile totale de colectare să fie cat mai scăzute;-să respecte principiul echităţii;-să nu distorsioneze activitatea economică;-să respecte principiile aplicabile economiei private şi anume beneficiile să acopere costurile;-să fie corelate cu capacitatea de plată a contribuabilului.

In acest scop autorităţile locale trebuie să culeagă periodic informaţii privind veniturile şi utilizarea lor, veniturile obţinute de alte administraţii locale, să stabilească un program specializat şi agresiv de recuperare a sumelor datorate şi să efectueze o analiză atentă a taxelor şi tarifelor pentru a determina gradul in care costurile totale ale fiecărui serviciu sunt acoperite din venituri.Componentele programului de maximizare a veniturilor care ar trebui adoptat de fiecare autoritate publică locală ar putea fi sintetizat astfel:- crearea şi informatizarea unei clasificaţii a veniturilor şi a sistemului de raportare a acestora;

- estimarea surselor de venituri curente şi viitoare;- realizarea şi actualizarea unui ghid referitor la veniturile interne;- construirea şi utilizarea unei analize a veniturilor externe;- evaluarea costurilor existente ale serviciilor şi imbunătăţirea metodei de cuantificare a acestora precum şi a practicilor şi politicilor de recuperare a datoriilor;- implementarea unui program de management financiar pentru realizarea unui echilibru intre lichidităţi şi fondurile investite;- instituirea unor proceduri de incasare a veniturilor.Inca de dupa revolutie, incercarea de construi unu sistem fiscal adecvat trecerii la economia de piaţă a scos in evidenţă: existenţa unor mari doze de arbitrare in introducerea unor impozite noi, lipsa de profesionalism in definirea unor mase impozabile şi a cotelor de impozit, inconsecvenţa actelor normative.Pentru construirea unui sistem fiscal adecvat trecerii la economia de piaţă ar fi necesare adoptarea mai multor măsuri:-restructurarea sistemului de impozite, urmărind creşterea sferei impozabile, concomitent cu reducerea cotelor de impozit;- selectarea, perfecţionarea şi recondiţionarea necesarului de personal in aparatul fiscal;- reconsiderarea sistemului informaţional fiscal prin extinderea informaţiilor, eliminarea evidenţelor paralele, a balastului informaţional şi a birocraţiei care fac necesară folosirea unui aparat fiscal numeros, dar cu eficienţă scăzută.

Relaţia fiscală dintre administraţia centrală şi autorităţile publice locale este, incă, una de dependenţă, autorităţile locale nebeneficiind de un cadru de acces la piaţa de credit. Corespunzător legii şi limitelor acesteia, autorităţilor locale le-ar fi necesară libertatea deplină de a fixa nivelul impozitelor şi taxelor locale.

Astfel fixarea se va face prin corelare directă la capacitatea de plată a contribuabililor, crescand totodată interesul asupra modului cum sunt utilizaţi banii.Pentru o mai bună şi rapidă colectare a impozitelor, ar fi necesară utilizarea unor mijloace moderne: cardul, biletul la ordin. Utilizarea aceleaşi baze de calcul pentru stabilirea mai multor impozite ar fi o măsură ce ar diminua timpul necesar operaţiunii de impunere şi costurile aferente.

Pentru valorificarea resurselor financiare locale disponibile temporar, ar fi oportună infiinţarea unei bănci proprii colectivităţilor locale ce ar crea posibilitatea finanţării unor lucrări de investiţii, obţinandu-se totodată, şi o dobandă pentru sumele depozitate, lucru ce nu are loc prin trezoreria statului.