LUCRARE DE LICENŢĂ

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI INSTRUMENT DE PREVIZIUNE ŞI ANALIZĂ FINANCIARĂ

~2003~

CUPRINS:

INTRODUCERE……………………………………………………… … …. …..3

I. Prezentarea societăţii SC S.C.A.D.T SA ………………………… … …...4

I.1. Domeniile de activitate ale societăţii………………………………... 4

I.2. Organizarea societăţii……………………………………….… …… 7

I.3. Dotarea tehnică……………………………………………….. ……11

I.4. Produsele şi serviciile oferite de întreprindere…… ……… .. …… 12

I.5. Piaţa actuală a întreprinderii……………………… ………... …….16

II. Rolul bugetului în activitatea economico-financiară a întreprinderii …….18

II.1. Necesitatea, rolul şi funcţiile bugetului întreprinderii ……………..18

II.2. Tipuri de bugete realizate în cadrul întreprinderii ……….………...22

2.2.1. Avantajele şi riscurile întocmirii bugetelor…… …….. …….27

II.3. Bugetul- instrument de planificare financiară…… ………… …….28

II.4. Sistemul bugetar al întreprinderii………………… ……… …. … 33

III. Bugetul de venituri şi cheltuieli al întreprinderii…… ………….. . …….. 36

III.1. Bugetul de venituri şi cheltuieli în activitatea agenţilor economici. 36

III.2. Elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli…………………….. 40

III.3. Veniturile şi cheltuielile întreprinderii…………………….. ……..48

IV. Studiu de caz realizat la SC SCADT SA…………………………. ……..51

4.1. Prezentarea proiectului pentru care se solicită sprijin financiar…. 51

4.2. Fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli la SC SCADTSA.65

4.3. Analiza economico-financiară a principalilor indicatori…………..73

Concluzii………… …………………………………………………….93

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………….97

2

INTRODUCERE

A face gestiune înseamnă a face gestiune previzională, respectiv a bugeta,

principalele domenii de activitate ale întreprinderii şi a controla prevederile bugetare.

Prin operaţiunea de bugetare se stabileşte afectarea resurselor şi

responsabilităţilor pe fiecare centru de activitate. Bugetul este previziunea cifrată a

afectărilor de resurse şi a asigurărilor de responsabilităţi pentru rezlizarea

obiectivelor întreprinderii în condiţii rentabile.

În condiţiile unei concurenţe intense, ale unei limitări a mijloacelor materiale şi

umane şi ale cererii de produse şi servicii stabilizate, întreprinderile sunt nevoite să

prevadă pentru a supravieţui.

Previziunea financiară este, poate, cea mai importantă activitate de planificare,

iar instrumantele de realizare a acesteia sunt bugetele întreprinderii.

Acţiunea financiară precede orice acţiune tehnică, economică şi organizatorică:

mai întâi se procură capitalul bănesc necesar şi apoi are loc fluxul real de bunuri şi

servicii către întreprindere, prin compensarea acestuuia cu un flux financiar în sens

invers.

Bugetul este principalul instrument de control managerial, cel mai utilizat,

reprezentând o previziune pe termen scurt a unor rezeltate dorite, efectuată în vederea

stabilirii precise şi asumării responsabilităţilor de realizare a acestor rezultate.

Bugetul de venituri şi cheltuieli poate fi apreciat ca un sistem complex şi

corelat de indicatori financiari, dar şi ca un complex de acţiuni care este concretizată

într-un document final ce exprimă eficienţa activităţii generale a întreprinderii prin

cumularea veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor exerciţiului de la toate subunităţile

considerate ca centre de responsabilitate.

Bugetul de venituri şi cheltuieli se prezintă sub forma unui sistem de

anexe corelate ce reflectă obiectivul strategiei economico – financiare a întreprinderii.

CAPITOLUL I

3

1.Prezentarea societăţii S.C. SCADT S.A.

S.C. SCADT S.A. este printre primele societăţi din România, care s-a organizat ca

societate comercială cu capital integral privat.

Numele complet al societăţii este :Societate de Constructii ,Aprovizionare,

Desfacere si Transport .

Număr de înregistrare la Oficiul Registrului Comertului : J 28 / 970/ 1992 ;

Codul Fiscal: R 1512351

Societatea a fost constituită la data de 01.06.1992, iar forma juridică de constituire

este S.A.-societate pe acţiuni.

Coordonatele întreprinderii:

Sediul social: Str. Cireaşov , nr. 7, Slatina , Jud. Olt .

Sediul operaţional: Str. Cireaşov , nr. 7, Slatina , Jud. Olt .

Puncte de lucru: Str. Cireaşov , nr. 7, Slatina , Comuna Slătioara -Jud. Olt .

Birouri: Str. Cireaşov , nr. 7, Slatina , Jud. Olt .

Secţii de producţie: Str. Cireaşov , nr. 7, Slatina , Jud. Olt .

1.1 Domeniul de activitate al întreprinderii

S.C. SCADT S.A are in profilul său de activitate:

- Execuţie lucrări de construcţii-montaj, obiective de investiţii industriale,

social -culturale, locuinţe administrative şi unifamiliale, agrozootehnice e.t.c. precum

şi reparaţii capitale ale acestora .

- Execuţie lucrări tehnico-edilitare si gospodareşti respectiv: alimentări cu

apă, alimentări cu gaze, canalizare, drumuri, străzi e.t.c.;

- Pentru aplicarea unor noi soluţii în construirea reţelelor de aducţiune,

distribuţie şi branşamente cu conducte din polietilena, societatea a luat măsuri pentru

dotarea cu utilajele respective de sudura, calificarea personalului si a primit

autorizarea R.A ROMGAZ .

4

- Extracţia, sortarea si transportul agregatelor minerale, producerea de

mortare, betoane si prefabricate din beton armat atât pentru necesarul propriu cât şi

pentru vânzare.

- Producerea de confecţii din aluminiu (uşi, ferestre, vitrine, mobilier etc.)

şi pereţi cortină cu profile indigene sau din import si montajul lor la obiectivele de

investiţii.

- Producerea de confecţii metalice (uşi, ferestre, panouri, armături din oţel

beton, etc.)

- Transporturi şi prestări servicii cu utilaje grele de construcţii,

autospeciale diferite mijloace de transport etc., pentru cerinţele societaţii si pentru alţi

solicitanţi.

- Alte activităţi complementare care deservesc cele doua ramuri principale

– construcţii si producţie industrială (izolaţii, bobinaj, tapiţerie, sculărie etc.)

Tabelul :1.1.

Domeniile de activitate ale SC S.C.A.D.T. SA şi codurile CAEN ale acestora

Activităţi Cod CAEN Exploatarea forestieră şi a stufului 22 Extracţia min.pentru ind.materialelor de construcţii 141 Extracţia nisipului şi argilei 142 Fabric.de elem.de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii 203 Producţia de ambalaje din lemn 204 Fabricarea elementelor din beton,ciment şi ipsos 266 Construcţii metalice 281 Intreţinerea şi repararea autovehicolelor 502 Organizate de şantiere şi pregătirea terenului 451 Construcţii de clădiri şi de geniu civil 452 Lucrări de instalaţii şi izolaţii 453 Lucrări de finisare 454 Inchirierea util.de constr.demolare cu pers.des.af 455 Activ.de serv.anexe extr.petrol şi gaze nat. 113 Manipulări şi depozitări 631 Activ.de proiect,urbanism,inginerie şi alte serv.t 742 Inchirierea altor mijloace de transport 712 Inchirierea maşinilor şi echipamentelor 713 Activit.de intret.şi curăţare a clădirilor 747Sursa : Statutul S.C. SCADT S.A.

Capital social: 386.600.000 Lei la data 31.12.2001

19.001 echivalent în EURO

5

la cursul de schimb 20.346 Lei/EURO

Cifra de afaceri din anul precedent :

33.181.610.000 Lei la data 31.12.2001

1.630.867 echivalent în EURO

la cursul de schimb 20.346 Lei/EURO

Total active în bilanţul anului precedent :

18.870.378.000 Lei la data 31.12.2001

927.474 echivalent în EURO

la cursul de schimb 20.346 Lei/EURO

Tabelul: 1.2

Bănci cu care întreprinderea are relaţii de afaceri :

Banci la care Intreprinderea are deschise conturi

Adresa, telefonulSucursalei,filialei etc. carepoate da relatiidespreintreprindere

Anul si lunaDeschideriiContului/Conturilor

Numar de cont –lei

Numar de cont -Valuta ($)

B.R.D. Olt Bd.Nicolae Titulescu,Nr.51,Slatina,Tel.413350

1/06/1992 251100983900352 -

B.C.R Sucursala Olt

Str.Basarabilor , Nr.1,Slatina, Tel.411798

1/06/1992 2511.1-170.1/ROL -

B.A.S.A Olt Str.Tudor Vladimirescu,Nr.13,Slatina, Tel.414214

1/06/1992 - 25110.471953.300

B.A.S.A Olt Str.Tudor Vladimirescu,Nr.13,Slatina,Tel.414214

1/06/1992 401953 -

TREZORERIESLATINA

Bd.Nicolae Titulescu,Nr.45,Slatina,Tel.431247

1/10/1999 50691512351 -

Sursa: Statutul S.C. SCADT S.A.

1.2. Organizarea societăţii

Tabelul: 1.3.6

Conducerea societăţii:

Functia Nume Prenume Studii Anul angajarii la

intreprindereDirector General TOMA ION Academia de

Studii EconomiceBucuresti

1992

Director Economic POPA TUDOR Academia de Studii EconomiceBucuresti

1992

Director Tehnic SANDA GHEORGHE Institutul PolitehnicBucuresti

1994

Director Comercial NECSULESCUION Academia de Studii EconomiceBucuresti

1992

Sursa: Statutul S.C. SCADT S.A.

Licitaţiile câştigate şi execuţia proiectelor cu finanţare Phare realizate de S.C.

SCADT S.A constituie motivaţii în favoarea bunei derulări a proiectului .

Ne referim concret la cele doua proiecte cu finantare Phare realizate de S.C.

SCADT S.A Si anume: Consolidare DJ546 si versant Comuna Teslui Jud.Olt şi

Consolidare versant, alunecare teren in zona Manastirii Clocociov .

2.Personalul actual al întreprinderii:

Numar total de salariati este de 247 din care :

cu contract de muncă pe durată nelimitată : 199 ;

cu contract de colaborare sau alte forme de angajare temporară : 48.

Structura de personal existentă în societate :

conducerea întreprinderii: 4

personal direct productiv: 223

- muncitori 196

- maiştri 9

- ingineri 15

- alte calificări 3 (tehnicieni)

personal indirect productiv : 20

- administrativ 10

- marketing 4

7

- desfacere 3

- alte departamente 3

Organigrama societăţii : anexa 1

3. Descrierea activităţii actuale a întreprinderii

Unitatea are o conducere dinamică, experimentată şi hotărâtă să întâmpine

viitorul pregatită; certificarea sistemului calităţii de către Societatea Română pentru

Asigurarea Calităţii -SRAC (fiind prima firma cu profil de activitate – construcţii din

judet care a obţinut această certificare); efortul permanent pentru stabilirea unor

strategii de dezvoltare viabile, sunt grăitoare în acest sens.

Diplomele oferite în ultimii ani de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură

Olt au plasat societatea pe primele locuri în topul firmelor din judeţ, după cum

urmează:

1997- Locul II –Faza judeţeană Secţiunea Construcţii –Intreprinderi Mari

1998- Locul I –Faza judeţeană Secţiunea Construcţii –Intreprinderi Mari

1999- Locul III –Faza judeţeană Secţiunea Construcţii –Intreprinderi Mici

şi Mijlocii .

Ponderea principală a activităţii o deţine cea de construcţii-montaj (cca 70%)

însa, prin “tradiţie”, unitatea execută confecţii de aluminiu pentru uşi-ferestre-pereţi

(cca 20%). Se adaugă activităţi de exploatare silvică şi gateraj (cca 5%; producţia

realizată este utilizată în proporţie de 70% în activitatea de construcţii-montaj, restul

fiind destinat vânzării, şi activităţi comerciale.

8

Figură 1.1

Sursa: Statutul SC SCADT SA

S.C. SCADT SA SLATINA a realizat în ultimii ani sau are în curs de finalizare

următoarele lucrări mai importante:

Introducere reţea contact troleibuz şi staţie întreţinere Slatina;

Sediul Prefecturii Olt

Extindere sediul Parchetului Olt;

Amenajare rampă reziduri menajere şi stradale Slatina;

Alimentări cu apa în localitătile : Osica, Vitomireşti, Potcoava, Brebeni şi Topana

– Jud.Olt.

Modernizări de drumuri în localitaţile : Valea Teiuşului, Strejeşti si Curtişoara din

Jud.Olt.

Confectionarea de tâmplarie din aluminiu şi montare la investiţii de sedii de banci:

Buzau, Baia Mare, Găesti, Titu, Fagarăs ;

Sedii administrative - Rm Vâlcea ,Târgoviste ;

Reprezentanţe ale firmelor straine :Cluj Napoca, Bucuresti, Brasov,

Timisoara , etc.

Consolidare versant alunecare teren zona Mănastirea Clocociov, Slatina -

Finanţare PHARE

Consolidare DJ 546 şi versant Comuna Teslui - Finanţare PHARE

1.3 Dotarea tehnică

Societatea s-a adaptat permanent astfel că actuala structură organizatorică a

secţiilor şi atelierelor de producţie prezintă un înalt grad de integrare, astfel :

extracţie, sortare şi transport 700 mc/zi agregate de balastieră

preparare 400 mc/zi betoane şi mortare; -3 staţii de betoane şi mortare (2

CEDOMAL + 1 ELBA)

atelier pentru producerea de prefabricate din beton şi beton armat (menţionez că

societatea are în dotare un laborator pentru încercari materiale de constructii -

autorizat de MLPAT - unde se efectuează analize pentru probele de betoane ale

staţiei proprii cât si ale altor terţi.

formaţie de exploatări forestiere pentru un volum de cca 9.000 mc busteni/an,

transportul acestora şi prelucrarea la gater;

atelier pentru confecţii tâmplarie şi alte produse din lemn

atelier pentru tâmplarie din aluminiu cu o capacitate de 2.000 mp/luna;

atelier pentru tâmplarie si alte confectii metalice;

staţie pentru izolat ţevi - conducte;

formaţie pentru prelucrat marmura aprovizionată din tară sau din import;

autobaza pentru transport auto (autobasculante, autobetoniere, automacarale,

autospeciale etc);

staţie de utilaj pentru exploatare şi reparaţii utilaje de construcţii (dragline

excavatoare, fadrome ,buldozere, etc);

depozite materiale cu linii de garaj C.F., silozuri de ciment pentru 4.600 tone

ciment, staţie de compresoare, macarale etc;

In funcţie de nevoile procesului de producţie societatea este organizată să

angazeje suplimentar personalul necesar pe meserii şi pe perioadele de timp

respective.

10

Ţinând cont de baza tehnico - materială de care dispune, potenţialul salariaţilor

conduşi pe principiul seriozităţii, profesionalismului şi respectului faţă de termenele

stabilite prin contracte, societatea îşi oferă serviciile pentru lucrări de construcţii

montaj şi executarea produselor din profilul său de activitate.

1.4 Produsele şi serviciile oferite de întreprindere

S.C. SCADT S.A are in profilul său de activitate urmatoarele produse şi

servicii:

a) Execuţie lucrări de construcţii-montaj, obiective de investiţii industriale,

social -culturale, locuinţe administrative şi unifamiliale, agrozootehnice etc. precum

şi reparaţii capitale ale acestora.

b) Execuţie lucrări tehnico-edilitare si gospodareşti respectiv: alimentări cu

apă, alimentări cu gaze, canalizare, drumuri, străzi e.t.c.;

Pentru aplicarea unor noi soluţii în construirea reţelelor de aducţiune,

distribuţie şi branşamente cu conducte din polietilena, societatea a luat măsuri pentru

dotarea cu utilajele respective de sudură, calificarea personalului şi a primit

autorizarea R.A ROMGAZ .

c) Extracţia, sortarea şi transportul agregatelor minerale, producerea de

mortare, betoane şi prefabricate din beton armat atât pentru necesarul propriu cât şi

pentru vânzare.

d) Exploatare forestieră, transport buşteni la sediul societăţii, gaterarea lor

şi executarea de confecţii din lemn pentru nevoile proprii sau comenzi ale unor

beneficiari permanenţi sau ocazionali.

e) Producerea de confecţii din aluminiu (uşi, ferestre, vitrine, mobilier etc.)

şi pereţi cortină cu profile indigene sau din import şi montajul lor la obiectivele de

investiţii.

f) Producerea de confecţii metalice (uşi, ferestre, panouri, armături din oţel

beton, etc.)

11

g) Transporturi şi prestări servicii cu utilaje grele de construcţii,

autospeciale diferite mijloace de transport etc., pentru cerinţele societaţii si pentru

alţi solicitanţi.

h) Alte activităţi complementare care deservesc cele doua ramuri principale

– construcţii si producţie industrială (izolaţii, bobinaj, tapiţerie, sculărie etc.)

De-a lungul timpului societatea s-a adaptat permanent la cerinţele pieţii, fiind

nevoită de multe ori să introducă în obiectul său de activitate servicii şi produse care

nu se regaseau în activitatea de baza (secţie covoare, reţea de magazine).

În prezent, există o stabilitate a activităţilor, aceasta datorându-se în cea mai

mare parte comenzilor ferme care există pentru activitatea de baza construcţii-montaj.

Odata cu creşterea cantitativă a producţiei, a crescut şi calitatea produselor şi

serviciilor oferite motiv pentru care, începand din anul 1998 societatea a început

implementarea unui Sistem al calitatii care a fost certificat de către Societatea

Română de Asigurarea Calităţii SRAC prin -Certificat nr. 357/18.09.2000.

Tabelul : 1.5

Furnizori de materii prime

Materia prima Furnizori actuali (nume, adresa) Forma de proprietate a

firmei furnizoare

Pondere *) in total materie

prima %

Ciment ROMCIF SA FIENI PRIVATA 90Var CEDRU MELON CIMPU LUNG

MUSCELPRIVATA 100

Ciment alb,ipsos Sc.CIMENTUL SA TURDA PRIVATA 50 BCA ELPRECO SA CRAIOVA PRIVATA 80Caramida MACOFIL SA TG. JIU PRIVATA 100Tigla ELPRECO SA CRAIOVA PRIVATA 100Profile aluminiu SC MES SLATINA PRIVATA 100Geam termopan RESIM SERV SA CRAIOVA PRIVATA 80Oţel beton, sârmă,electrozi

INDUSTRIA SARMEI CAMPIA TURZII

PRIVATA 90

Marmura DRAMA MARMOR LAZARIDIS-GRECIA

PRIVATA 80

Armături din fontă

Sc. ARMATURA SA –CLUJ NAPOCA PRIVATA 60

Feronerie,căzi fontă,baterii

Sc. URBIS SA BUCURESTI PRIVATA 60

Cabluri electrice Sc. CABLU ROMANESC-PLOIESTI PRIVATA 50Carton asfaltat,pânză

Sc.MATIZOL-PLOIESTI PRIVATA 70

12

bituminatăFaianţă,gresie, obiecte sanitare

Sc. CESAROM SA –BUCURESTI PRIVATA 70

Tuburi fontă, obiecte sanitare din fontă

Sc.FEROEMAIL-PLOIESTI PRIVATA 80

Sursa: Statutul S.C. SCADT S.A.

Costurile materiilor prime (media lunara etc.) : 75.522 EURO

Activitatea de exploatare si prelucrare lemn .

În cadrul societăţii S.C. SCADT S.A, pe lângă activitatea de bază de construcţii-

montaj există şi activitatea de exploatare şi prelucrare a lemnului, care consta din

urmatoarele activităţi:

1.Exploatare şi transport forestier.

2.Debitare a lemnului în cherestea şi semifabricate;

3.Prelucrare primară a cherestelei pentru necesităţi proprii şi terţi;

4.Prelucrarea lemnului pentru producţia de ambalaje (tamburi din lemn) sau

uşi şi ferestre pentru necesităţi proprii .

5.Alte prelucrări în produse finite sau semifabricate, ocazionale cu grad redus

de prelucrare.

1.Exploatare şi transport forestier .

Exploatarea şi transportul forestier se face în parchete licitate în judeţ, judeţele

limitrofe, precum şi în alte judeţe şi constă în: exploatarea lemnului rotund de foioase

şi răşinoase cu mijloace proprii ( societatea posedă atestare tehnică în acest domeniu).

2. Debitarea lemnului în cherestea şi semifabricate ;

Lemnul (buştenii), se descarcă în rampa depozitului de materie primă şi se

stochează în vederea prelucrării.

Prelucrarea în cherestea şi semifabricate se realizează cu ajutorul unui gater cu

pânze verticale GV-56, fierăstraie circulare de tivit şi retezat într-un spaţiu ( hala )

amenajat şi dotat în acest scop.

3. Prelucrarea primară a cherestelei pentru necesităţi proprii şi terţi;

13

Prelucrarea primară a cherestelei constă în obţinerea de elemente rindeluite şi

fasonate, sub formă de: pardoseli, plafoane, streşini, pazii, lambriuri etc. necesare

consumului propriu pentru lucrări de constructii, precum şi pentru terţi.

4.Prelucrarea lemnului pentru producţia de ambalaje ( tamburi din lemn ) sau

uşi şi ferestre pentru necesităţi proprii.

Societatea, a asimilat în execuţie şi ambalaje din lemn necesare societăţilor

comerciale din zona (ALRO ,ELCARO , ALPROM ) cum ar fi :

- tamburi din lemn ;

- lăzi din lemn pentru tabla din aluminiu ;

- stelaje din lemn pentru lingouri din aluminiu .

Pentru nevoile proprii si terţi se mai execută folosind dotarea existentă uşi şi

ferestre în sistem tâmplăresc.

5 Alte prelucrări în produse finite sau semifabricate, ocazionale cu grad redus

de prelucrare.

În funcţie de comenzi şi de dotarea tehnica existentă, societatea execută şi alte

lucrări ce impun un grad redus de prelucrare a masei lemnoase .

Gradul scăzut de valorificare a materiei prime, precum şi necesităţile proprii în

creştere pentru lucrările de construcţii, impun masuri pentru diversificarea gamei de

produse şi servicii, modernizarea şi extinderea liniei tehnologice actuale, asistenţă

pentru obţinerea de facilităţi financiare, documentaţii tehnico-economice pentru

clienţi, personal calificat.

14

1.5 Piaţa actuală a întreprinderii

Serviciile şi produsele realizate de S.C.SCADT S.A , se adresează unei pieţe

destul de dispersate pe teritoriul ţării şi afirm aceasta deoarece clienţii societăţii sunt

atât din judeţul Olt, cât şi din: Satu-Mare, Braşov, Târgovişte, Petroşani, Cluj, Tg.-Jiu

etc.

Prin activitatea desfăşurată în cei 10 ani de la înfiinţare, societatea şi-a definit

poziţia de leader în zonă astfel că acum marea majoritate a produselor şi serviciilor

oferite este orientată spre piaţa locală a judeţului Olt şi a judeţelor limitrofe.

Tabelul : 1.6.

Lista clienţilor SC S.C.A.D.T. SA

Numele şi adresa clientului Forma de proprietate

Anul şi valoarea tranzacţiilor(echivalent în EURO)

2001 2002

CONSTRUCTII MONTAJ, REPARATIIConsiliul Judeţean –Muzeul Judeţean Olt Publică 64.170 8.572Primăria Slatina -Bloc G2 Slatina Publică 20.679 32.922Consiliul local Strejeşti-Pod Strejeşti Publică 32.611 37.968Primăria Serbanesti Publică 40.842 -Primăria Slatina –Liceul Economic Slatina Publică 93.452 74.917ALRO SA SLATINA Stat+privată 19.043 15.334Consiliul Local Slătioara Publică 14.696 14.120Consiliul Judetean Olt –Consolidare Versant Teslui Publică 242.733 -Primăria Slatina –Consolidare versant Mânăstirea Clocociov

Publică 49.685 -

Primăria Slatina –Introducere Transpor în comun cu troleibuze Slatina

Publică 32.292 -

Consiliul Judeţean Olt – Sediul Prefecturii Judeţului Olt

Publică 143.848 45.025

Primăria Slatina –Rampa reziduri menajere Slatina Publică 138.027 64.018Cartier locuinţe unifamiliale – persoane fizice Privată 69.647 -Primăria Slatina –Reparaţii Colegiul Naţional Carol I

Publică 120.133 41.730

Parohia Înălţarea Domnului 19.835 21.608Primăria Grădinari Publică - 6.048Primăria Slatina –reparat străzi Publică - 43.805Consiliul Local Piatra Olt-Grup Scolar Industrial Piatra –Olt

Publică - 9.679

Sursa : Statutul SC S.C.A.D.T. SA

Sistemul de distribuţie utilizat şi cel necesar :

Sistemul de distribuţie utilizat pentru desfacerea produselor SC S.C.A.D.T. SA

în prezent este cel “la poarta fabricii ”, fiind cunoscuţi prin publicitatea făcută în

mass-media, cât şi prin renumele obţinut de-a lungul timpului.

Concurenţii :

În prezent pe piată se află multe societăţi care oferă aceleaşi servicii.

Datorită calităţii serviciilor oferite, a promptitudinii în respectarea termenelor

de execuţie, precum şi preţurilor atractive practicate de SC S.C.A.D.T. SA, aceştia nu

au creat şi nu pot crea probleme sub aspectul concurenţei societăţii.

Se pot desprinde totuşi dintre aceştia câteva nume ca de exemplu: S.C.

OLTCONS S.A, S.C. BALTOI PRIMACONS S.R.L, S.C.GENERAL

CONSTRUCT S.A , S.C MOBIL S.A .

Aceştia sunt de fapt parteneri la majoritatea licitaţiilor la care participă

societatea.

Printre strategiile de dezvoltare a societăţii se regăseşte contractarea unui

împrumut din fonduri PHARE în vederea realizării unui atelier de prelucrare a masei

lemnoase.

Dactorită faptului că în activitatea de bază (construcţii), societatea se confruntă

cu procurarea de diverse produse din lemn cu un grad ridicat de prelucrare cu valori

importante în ponderea investiţiilor realizare, la care aportul propriu este minim, s-a

luat decizia realizării acestui atelier.

4

CAPITOLUL II

Rolul bugetului în activitatea economico-financiară a întreprinderii

2.1.Necesitatea, rolul şi funcţiile bugetului întreprinderii

Activitatea întreprinderilor s-a desfăşurat şi se desfăşoară în cadrul relaţiei de

echilibru dintre venituri şi cheltuieli. Instrumentul financiar prin care se

previzionează veniturile şi cheltuielile întreprinderii, rezultatul exerciţiului şi

echilibrul financiar al acesteia pe an şi trimestre este bugetul de venituri şi cheltuieli.

În viaţa economică occidentală, preocuparea pentru bugetarea oricărei acţiuni şi

activităţi capătă o importanţă deosebită deoarece managementul prin bugete este

principalul instrument de conducere şi organizare al întreprinderii. Prin buget se alocă

resursele necesare fiecărei activităţi, se evaluează nivelul cheltuielilor acesteia şi se

controlează modul de gestionare a lor, atribuindu-se competenţe şi responsabilităţi pe

toate nivelurile ierarhice. Gestiunea bugetară este astfel principalul instrument de

previziune şi control al întregii activităţi a întreprinderii.

La început, bugetul a pătruns în teorie şi practică ca instrument de evaluare a

veniturilor şi de limitare a cheltuielilor necesare obţinerii acestor venituri sau de

dimensionare a cheltuielilor care urmează să fie acoperite din veniturile previzionate.

Ulterior, ca metodă de management, bugetul dă expresie atributelor conducerii

privind previzionarea, organizarea şi coordonarea activităţilor şi structurilor

întreprinderii pentru realizarea obiectului financiar de bază al întreprinderii şi anume

maximizarea valorii sale. Realizarea acestui obiectiv presupune pentru acele activităţi

din întreprindere creatoare de valoare nouă, creşterea profitului, iar pentru cele

administrative şi sociale- economisirea resurselor alocate.

Luat în considerare ca instrument de previziune financiară, bugetul este folosit

pentru a dimensiona, în termeni financiari şi în condiţii de eficienţă economică,

alocarea şi utilizarea resurselor întreprinderii. Pe baza lui se evaluează pe perioada de

5

gestiune, obiectivele de realizat şi cheltuielile necesare pentru înfăptuirea lor,

veniturile de obţinut sau resursele financiare alocate. Tot din buget se stabilesc

competenţele şi responsabilităţile cu privire la gospodărirea resurselor. În procesul de

realizare a veniturilor şi de efectuare a cheltuielilor, bugetul reprezintă un instrument

de analiză şi control, implicit de asigurare a echilibrului financiar. Complementar

activităţii de bugetare, este organizată contabilitatea prin care se urmăreşte şi se

controlează în ce măsură realizările efective corespund cu cele previzionate şi pe

această bază se fundamentează decizia de corecţie. În felul acesta, prin buget, ca

instrument de conducere, se realizează integrarea activităţilor de previzionare, control

şi urmărire a cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor exerciţiului.

O trăsătură distinctă a bugetului este şi aceea că pe baza lui se asigură coerenţa

activităţilor şi structurilor organizatorice ale întreprinderii pe linia creşterii

rentabilităţii şi economisirii resurselor. Analizat din acest punct de vedere, bugetul

leagă, pe plan financiar, verigile componente ale întreprinderii în vederea gospodăririi

eficiente a resurselor materiale şi băneşti, respectiv a obţinerii de rezultate favorabile

cât mai mari. Această capacitate a bugetului se întemeiază pe faptul că orice

prevedere înscrisă în programul de producţie, sau obiectiv angajat de către aceste

verigi, inclusiv de întreprindere în ansamblul său, trebuie să asigure nivelul de

eficienţă dimensionat prin buget. Totodată, din punct de vedere metodologic, prin

natura şi forma de exprimare a indicatorilor financiari, bugetul permite reflectarea

sintetică a tuturor fenomenelor şi proceselor economice, oricât de variate ar fi acestea.

Modalitatea prin care bugetul realizează coerenţa activităţilor şi structurilor

organizatorice din cadrul întreprinderii, este aceea a descentralizării. Fiecare

activitate, sau, după caz, structură organizatorică a întreprinderii, este considerată un

centru de venituri şi cheltuieli sau un centru de gestiune, la nivelul căruia se

evaluează pe o anumită perioadă obiectivele financiare, se alocă resursele necesare şi

se organizează controlul.

De asemenea, întreprinderea în ansamblul său reprezintă un centru de venituri

şi cheltuieli, care intră în relaţii economico-financiare cu mediul înconjurător,

economico-social. Fiecare centru de venituri şi cheltuieli este investit cu autoritatea şi 6

responsabilitatea necesare gestiunii resurselor, în vederea îndeplinirii obiectivelor ce

revin din bugetul general al întreprinderii. De fapt, factorul care a impulsionat

utilizarea bugetului ca instrument de conducere, l-a constituit necesitatea creşterii

rentabilităţii diverselor activităţi sau structuri organizatorice în condiţiile sporirii

complexităţii procesului de obţinere a profitului. Ori, prin bugetarea activităţii

centrelor de venituri şi cheltuieli se previzionează, se coordonează şi se controlează,

mişcarea tuturor variabilelor structurale ale întreprinderii, în vederea potenţării

contribuţiei lor la creşterea rentabilităţii şi la economisirea resurselor alocate.

În concluzie, bugetul de venituri şi cheltuieli în calitatea sa de instrument al

conducerii activităţii economico-financiare asigură realizarea următoarelor

deziderate:1

- integrarea activităţilor de previzionare, evidenţă şi control privind

cheltuielile, veniturile şi rezultatul exerciţiului;

- descentralizarea procesului de conducere prin împărţirea activităţii

întreprinderii pe centre interne de venituri şi cheltuieli;

- investirea fiecărui centru cu autoritate şi responsabilitate în gestiunea

resurselor alocate pentru realizarea obiectivului de eficienţă ce i-a fost

defalcat;

- abordarea activităţii fiecărui centru prin prisma relaţiei dintre venituri şi

cheltuieli şi pe această bază antrenarea lui în creşterea rentabilităţii

întreprinderii sau în economisirea resurselor.

În acest scop bugetul de venituri şi cheltuieli îndeplineşte următoarele funcţii:

- funcţia de previzionare a activităţilor financiare;

- funcţia de control a execuţiei financiare;

- funcţia de asigurare a echilibrului financiar al întreprinderii.

Funcţia de previziune a bugetului are la bază faptul că el reprezintă

instrumentul cu ajutorul căruia se previzionează nivelurile de resurse şi cheltuieli

pentru toate activităţile economico-sociale ce se desfăşoară în întreprindere. Prin

buget se dimensionează veniturile, cheltuielile şi rezultatul activităţii curente,

1 Opriţescu M- Finanţele întreprinderii, Suport de curs, Craiova, 1990.7

resursele şi cheltuielile activităţii de investiţii, celelalte resurse şi cheltuieli ale

întreprinderii precum şi corelaţiile cu bugetul statului şi băncile finanţatoare.

Funcţia de control a bugetului se manifestă în procesul de execuţie financiară,

când se angajează şi se efectuează cheltuielile, se obţin veniturile ca rezultate ale

propriei activităţi, se constituie capitalurile din resurse interne sau externe şi se alocă

pe destinaţii. În această calitate, bugetul dă expresie organizatorică funcţiei de control

a finanţelor şi se intercondiţionează cu controlul financiar preventiv şi ulterior privind

angajarea şi cheltuirea fondurilor materiale şi băneşti. Prin această funcţie, bugetul se

transformă într-o pârghie cu caracter operant de întărire a ordinii în folosirea

fondurilor de care dispun întreprinderile, în sporirea răspunderii din partea celor

investiţi cu autoritatea de a angaja cheltuieli pe seama patrimoniului.

Funcţia de control a bugetului se exercită şi prin urmărirea şi analiza modului

de execuţie a acestuia, prin care se asigură cunoaşterea modului de îndeplinire a

sarcinilor bugetare asumate, determinarea abaterilor de la indicatorii financiari

programaţi, identificarea cauzelor care le-au determinat, stabilirea măsurilor de luat

precum şi a compartimentelor ce trebuie să acţioneze pentru îmbunătăţirea activităţii

financiare a întreprinderii. Totodată, manifestarea funcţiei de control este

condiţionată de existenţa unui sistem informaţional prin care să se analizeze

trimestrial modul de execuţie a bugetului pe perioada expirată şi să se fundamenteze

deciziile de corecţie care se impun.

În funcţia sa de instrument al asigurării echilibrului financiar bugetul este

folosit în dirijarea şi controlul relaţiilor balanţiere dintre venituri şi cheltuieli. Aceste

relaţii trebuie prevăzute şi realizate prin buget, atât din punct de vedere dimensional

pe total venituri şi cheltuieli la nivel de întreprindere, cât şi structural pe fiecare

activitate economico-socială sau pe verigi organizatorice. În strânsă legătură cu

echilibrul financiar, prin intermediul bugetului, este dirijat şi asigurat şi echilibrul

bănesc, de trezorerie, ca parte componentă a bugetului. De altfel, echilibrul financiar

trebuie astfel controlat prin buget încât să existe o anumită sincronizare în timp între

ritmul asigurării întreprinderilor cu fonduri băneşti şi necesarul pentru onorarea

obligaţiilor de plată.8

2.2. Tipuri de bugete realizate în cadul întreprinderii

În cadrul întreprinderii se întocmesc mai multe tipuri de bugete care pot fi

împărţite după cum urmează:

Bugetul de investiţii (de capital) care reflectă planurile întreprinderii la

achiziţionarea de maşini, utilaje, instalaţii, echipamente, aparate în vederea reînnoirii

parcului existent (înlocuirii celor uzate) sau creşterii capacităţilor disponibile.

Bugete de exploatare, în categoria cărora se include bugetul comercial,

cel al producţiei şi aprovizionărilor, cel al cheltuielilor de structură.

Bugetul comercial cuprinde:

a) previziunea vânzărilor, stabilită în unităţi fizice şi valorice pe baza

datelor statistice privind vânzările anterioare, a tendinţelor manifestate

pe piaţa internă şi internaţională, precum şi a informaţiilor din

publicaţiile de specialitate. Prevederea realistă a volumului vânzărilor

viitoare este esenţială pentru stabilirea tuturor celorlalte bugete;

b) previziunea marjei brute, care reprezintă diferenţa dintre preţul de

vânzare al produsului şi costul de producţie sau de cumpărare al

acestuia. Calculul marjei brute se face în felul următor: în cazul

întreprinderilor producătoare- pe baza unui cost standard

corespunzător unui anumit nivel de activitate; în cadrul

întreprinderilor comerciale- pe baza preţului de cumpărare a

mărfurilor din care se scad rabaturile şi la care se adaugă cheltuielile

de achiziţie (comisionul intermediarilor, cheltuieli de transport,

taxele vamale);

c) previziunea cheltuielilor comerciale, care cuprind: costurile

funcţionării compartimentelor comerciale; cheltuielile pentru reclamă

şi publicitate, târguri şi expoziţii, lansarea noilor produse, cheltuieli

de distribuţie, costurile serviciilor postvânzare.

Bugetul aprovizionării şi al activităţii de producţie care evidenţiază, pentru 9

perioada de referinţă, cerinţele de materii prime, materiale, forţă de muncă, etc. ce

decurg din planul director al activităţii întreprinderii. Se pot detalia bugetul

aprovizionării cu materiale, bugetul consumului de materiale directe, bugetul

consumului de manoperă directă.

Pentru o întreprindere de distribuţie, bugetul de aprovizionare se stabileşte în

funcţie de previziunea vânzărilor şi de variaţia stocurilor de produse, potrivit relaţiilor:

V=Ci + Ac –Cf

P=V + Sf – Si

Unde: V = volumul previzionat al vânzărilor

Ci = portofoliul de comenzi la începutul perioadei de referinţă

Ac = activitatea comercială

P = producţia prevăzută pentru întreprinderea producătoare

Sf = stocul de produse finite la sfârşitul perioadei

Si = stocul de produse finite la începutul perioadei

Bugetele cheltuielilor de structură ale întreprinderii privesc compartimentele

funcţionale ale întreprinderii (bugetul serviciilor funcţionale legate nemijlocit de

producţie- programare, lansare şi urmărire a producţiei, întreţinere şi reparaţii maşini

şi utilaje, controlul tehnic de calitate- face parte din bugetul activităţii de producţie)

Bugete financiare, în categoria cărora se include controlul de rezultat

previzional, bugetul activităţii de trezorerie şi bilanţul previzional.

Contul de rezultate previzional reprezintă principalul document de sinteză

bugetară.

Bugetul activităţii de trezorerie cuprinde intrările şi ieşirile previzionate de

fonduri, recapitulând elementele celorlalte bugete sub forma fluxurilor băneşti (cash

flow) de încasări şi declasări.

Bilanţul previzional evidenţiază diferenţele care se anticipează că se vor

produce, între două momente, între diferitele posturi ale bilanţului. Diferenţele se

estimează pornind de la bilanţul precedent şi luând în considerare contul de rezultate

previzional, bilanţul activităţii de trezorerie şi bugetul de investiţii.

10

Pe lângă categoriile şi tipurile de bugete prezentate, definite în funcţie de

obiectul lor de referinţă şi de conţinutul lor, în practica întreprinderilor se mai

regăsesc şi alte tipuri rezultate din nevoia flexibilităţii acestui instrument de

planificare şi control şi a adecvării sale mai avansate la nevoile eficace a activităţilor

întreprinderilor şi cele ale controlului desfăşurării acestora.

O altă clasificare a bugetelor întreprinderii se face în funcţie de :

1. În funcţie de criteriul de întocmire bugetele pot fi:

a) de tip financiar- este specific relaţiilor de repartiţie a resurselor financiare. În

acest tip de buget, veniturile sunt dimensionate în calitatea lor de fonduri

alocate pentru finanţarea unor cheltuieli limitate. Obiectivul urmărit este

reducerea cheltuielilor în vederea încadrării în nivelul de resurse prevăzut. Este

cazul bugetelor acţiunilor sociale sau bugetul activităţii de investiţii. În acest tip de

buget ieşirile sunt reprezentate de cheltuieli, iar intrările sub forma alocării

resurselor. Ieşirile sunt în general mai mici sau egale decât intrările de resurse.

b) de tip economic – este specific activităţii creatoare de unităţi de valori

noi, ce formează obiectul vânzării sau circulaţiei interne, adică activităţilor

productive. El dă expresie cheltuirii resurselor în calitatea lor de efort care

generează rezultate economice sub formă de venituri proprii. Obiectul acestui

buget este minimizarea resurselor cheltuite în vederea maximizării rezultatelor finale

previzionate.

c) de tip bănesc (de trezorerie ) – este specific şi dimensionează fluxurile băneşti

ale întreprinderii; el se bazează, pe relaţia de echilibru între încasări şi plăţi.

Obiectivul unui asemenea tip de buget este asigurarea capacităţii de plată a

agentului economic. Dacă plăţile sunt mai mari decât încasările, diferenţa

exprimă soldul creditelor bancare, iar dacă plăţile sunt mai mici decât

incasările, diferenţa exprimă soldul disponibilităţilor băneşti.

2. În funcţie de obiectul activităţii bugetare, deosebim:

a) bugete organizate – sunt acele tipuri de bugete în care veniturile şi

cheltuielile se fundamentează pe subdiviziunile organizatorice ale agentului

economic, inclusiv la nivel de agent economic.11

b) bugete pe activităţi – sunt acele tipuri de bugete în care veniturile şi cheltuielile

se evidenţiază pe activităţi de investiţii, activităţi de reparaţii, activităţi de

cercetare etc.

3. În raport cu factorul timp, avem:

a) bugete periodice – privesc o anumită perioadă de gestiune, de regulă un an, cu

defalcare în bugete trimestriale şi lunare.

b) bugete continue (glisante) – au ca scop actualizarea cheltuielilor şi veniturilor

în raport cu realizările perioadei precedente şi necesităţile perioadei următoare

(lună, trimestru, an).

4. În funcţie de sfera de cuprindere bugetele pot fi:

a) bugete generale – caracterizează activitatea de ansamblu a unui agent

economic;

b) bugete parţiale – sunt bugete proprii unor segmente ale activităţii agentului

economic. Ele pot fi întocmite pe subunităţi organizatorice (are menirea de a

dimensiona activitatea acestora în condiţii de eficienţă pentru a limita

cheltuielile de efectuat la resursele financiare alocate) şi pe funcţiuni

(bugetul de venituri şi cheltuieli întocmit pentru activitatea de exploatare,

activitatea de cercetare ştiinţifică, activitatea de investiţii, bugetul general al

acţiunilor social-culturale).

Figura: 2.1Schema legăturilor între bugetele întreprinderii

12

Bugetul comercial

Bugetul aprovizionării şi al activităţilor de producţie

Bugetul cheltuielilor de structură ale întreprinderii B

Previziunea vânzărilor

Notă: A- Bugete de capital

B- Bugete de exploatare

C- Bugete financiare

Sursa: Corneliu Russu – Managementul întreprinderilor mici şi mijlocii,

Editura Expert, Focşani, 1996.

Unele dintre aceste bugete au caracter imperativ, în sensul că interzic

responsabililor financiari şi conducerii întreprinderii de a depăşi previziunile

bugetare. Acestea sunt,în general, bugetul administraţiei (privind cheltuielile

administrativ- gospodăreşti) şi bugetul investiţiilor (privind necesarul de fonduri şi

finanţarea acestuia). Celelalte sunt bugete indicative: bugetele exploatării, bugetul

trezoreriei, etc.

Orice întreprindere este supusă unor limite ale activităţii sale. Aceste limite

sunt numite “ştrangulări” de care trebuie să se ţină seama, în primul rând, în

elaborarea bugetelor. Având fixate aceste limite ale vânzărilor şi ale aprovizionărilor,

întreprinderea va începe elaborarea bugetelor sale cu cel supus celei mai strânse

“gâtuiri”: producţia, vânzările sau aprovizionările. Acesta este denumit “Buget

Pilot”.2

2 Ion Stancu –Finanţe, Editura Economică, Bucureşti,1997, p.548.13

Bugetul de investiţii A

Bugetul activităţii de trezorerie

Contul de rezultate previzional

Bilanţul previzional

Bugetul activităţii generale C

În cadrul întreprinderii bugetul trezoreriei este consecinţa tuturor bugetelor, dar

şi restricţia, determinată de necesitatea asigurării permanente a capacităţii de plată.

Bugetul investiţiilor se elaborează separat, determinând fie atenuarea, fie accentuarea

situaţiei financiare a întreprinderii.

În fapt, orice buget reacţionează mai mult sau mai puţin direct asupra unora sau

altora dintre bugete. Aceasta este, totuişi, o bună ocazie de a confrunta şefii de

compartimente cu obiectivele şi necesităţile urmărite de aceste compartimente, de a

crea, între ei, armonizarea eforturilor necesare unui randament ridicat al

întreprinderii.

2.2.1 Avantajele şi riscurile întocmirii bugetelor pentru întreprindere

Bugetul constituie instrumentul de control managerial, cel mai utilizat,

reprezentând, aşa cum a fost definit şi în paragraful anterior, o previziune pe termen

scurt a unor rezultate dorite, efectuată în vederea stabilirii precise şi asumării

responsabilităţilor de realizare a acelor rezultate. Bugetul constituie, concomitent, un

instrument de punere în aplicare a planului, unul de gestiune şi unul de control, care

permite să se asigure coerenţa diferitelor activităţi ce se desfăşoară în întreprindere şi

să se echilibreze resursele cu rezultatele (produse şi /sau servicii), cheltuielile cu

încasările. De altfel, bugetarea este acţiunea de formulare a planurilor în termeni

numerici valorici sau fizici, pentru o perioadă viitoare.

Folosirea largă în conducerea întreprinderii a numeroase tipuri de bugete este

determinată de multiplele avantaje pe care le prezintă aceste instrumente:

- permit conducerii întreprinderii să coordoneze eficace toate activităţile

acesteia;

- cuprind informaţiile necesare fundamentării obiectivelor şi căilor de

acţiune viitoare, ghidării acţiunilor şi localizării dificultăţilor;

- servesc ca instrument de planificare, gestiune şi control;

- definesc obiective realiste ce trebuie atinse în perioada planificată,

oferind, astfel, măsura relevantă a performanţelor manageriale;14

- permit evidenţierea rapidă a abaterilor pe care le înregistrează

performanţele realizate faţă de standardele propuse.

În acelaşi timp folosirea bugetelor nu este ferită de anumite riscuri constând

în:

- fixarea nerealistă a obiectivelor acţiunilor viitoare, ceea ce poate

conduce fie la încordarea excesivă a eforturilor angajaţilor pentru a le

realiza, fie la subutilizarea capacităţii de acţiune a întreprinderii;

- stabilirea planului de ansamblu al întreprinderilor pe baza unei singure

concepţii, fără variante care să permită compararea unor seturi diferite

de obiective şi a eficienţei diferitelor căi de acţiune, ceea ce poate

conduce, de asemenea, la fixarea unor obiective nerealiste;

- reflectarea concepţiei deformate a conducerii întreprinderii şi

compartimentelor acesteia de a consuma integral resursele alocate

pentru perioada curentă, chiar dacă se pot înregistra economii, de

teama reducerii în viitor a nivelului resurselor planificate faţă de cel

efectiv înregistrat în prezent, ceea ce are evidente efecte nefavorabil

asupra costurilor.

2.3. Bugetul – instrument de planificare financiară.

În conformitate cu semnificaţia dictonului “a guverna înseamnă a prevedea”,

conducerea modernă a întreprinderii are, ca primă atribuţie, previziunea, iar

previziunea financiară este, poate, cea mai importantă activitate de planificare.

Instrumentele de realizare a previziunii finaciare sunt bugetele întreprinderii care,

spre deosebire de bilanţ şi contul de rezultate, nu sunt destinate marelui public, ci

nevoilor interne de orientare spre realizarea obiectivului propus în exerciţiul financiar

viitor (creşterea performanţei, a valorii întreprinderii). Bugetele întreprinderii trasează

traiectoriile pentru atingerea scopului propus. Evenimentele ulterioare, dirijate pe

aceste traiectorii, vor evolua, mai mult sau mai puţin, în acest sens în funcţie de

realismul previziunii financiare şi de activitatea managerială de realizare a acesteia. 15

Previziunea financiară, ca principală activitate de planificare la nivelul

întreprinderii, îmbracă forme diferite, în funcţie de perioada de timp pentru care se

realizează. Pe termen lung (3-5 ani), se întocmesc planuri financiare de orientare

generală care definasc imaginea viitoare a întreprinderii prin descrierea produselor

oferite, a proiectelor de fabricaţie a noilor produse, a proiectelor de cucerire a noilor

pieţe sau de orientare generală a activităţilor şi structurii interne a întreprinderii. Pe

termen scurt, instrumentele de previziune financiară sunt bugetele întreprinderii

cdare sunt destinate nevoile interne de orientare a activităţii viitoare.3

În condiţiile unei concurenţe intense, ale unei limitări a mijloacelor materiale şi

umane şi ale unei cereri de produse şi servicii stabilizate, întreprinderile sunt nevoite

să prevadă pentru a supravieţui.4

Preocuparea pentru previziunea financiară trebuie însoţită de controlul bugetar

al realizărilor faţă de previziuni, al cauzelor abaterilor, pentru a modifica, după caz,

previziunile atunci când realitatea impune aceasta sau, invers, să acţioneze asupra

funcţionării, pentru a se apropia realizările de previziuni.

În acest fel, conducerea întreprinderii şi fiecare compertiment funcţional sunt

obligate să stabilească un program de muncă şi să verifice periodic dacă acest

program este respectat. Programul de muncă elimină inprevizibilul, dar îl poate

dezvălui cât mai curând posibil.

Acţiunea financiară precede orice acţiune tehnică, economică şi organizatorică:

mai întâi se procură capitalul bănesc necesar şi apoi are loc fluxul real de bunuri şi

servicii către întreprindere, prin compensarea acestuia cu un flux financiar în sens

invers. Drept urmare, decizia financiară este premergătoare oricărei decizii

economice, ceea ce este de natură să releve importanţa elaborării şi fundamentării

bugetului fiecărei astfel de acţiuni. De altfel, o caracteristică a vieţii economice

occidentale este preocuparea, aproape obsesivă pentru “bugetarea” oricărei acţiuni,

indiferent de amploarea şi însemnătatea ei în activitatea generală a întreprinderii.

Acestei preocupări i se asociază, în mod firesc, o alta, şi anume aceea de a respecta

3 Georgeta Vintilă – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000, p 253.4 P.Garnier – “ La technique comptable aprofondie”, Editura Dunat, Paris, 1972, p.440.

16

prevederile propriului buget, evident până la limita când tocmai bugetul ar putea

deveni o restricţie în creşterea eficienţei.

În cele ce urmează vom prezenta câteva atuuri ale procesului de bugetare, dar

şi unele inconveniente ale acestuia:5

În primul rând, bugetul are rolul de a orienta întreprinderea spre un scop

anume: rentabilitatea, lichiditatea, diminuarea riscurilor etc. În lipsa unui plan,

conducerea întreprinderii nu ar avea drept repere decât realizările anilor precedenţi

sau realizările concurenţei. Acestea constituie, însă, referinţe puţin fiabile. Rezultatele

perioadei precedente au înregistrat unele fluctuaţii favorabile sau nefavorabile,

determinate de condiţiile concrete ale perioadei precedente şi care nu se extrapolează

întocmai în perioada următoare. De asemenea, nu există garanţia că realizările

precedente sau cele ale concurenţei sunt optime şi că acestea pot fi reţinute ca norme

ale perioadei bugetare.

În al doilea rând, planificarea financiară coordonează eforturile tuturor

compartimentelor funcţionale, întrucât toate sunt antrenate în procesul bugetar, într-o

măsură mai mare sau mai mică. Totodată, procesul bugetar presupune mai multe

iteraţii, deoarece o decizie financiară, favorabilă compartimentului care a luat-o,

poate fi mai puţin favorabilă altui compartiment sau ansamblului întreprinderii.

Pentru toate aceste cazuri, planificarea financiară va trebui să întrunească regula

consensului printr-un proces de “sub-optimizare”, care va realiza cel puţin eliminarea

consecinţelor negative ale respectivei decizii şi mai departe, asumarea cât mai multor

avantaje pentru ansamblul activităţii (optim de tip Pareto).

În al treilea rând, elaborarea bugetelor va favoriza implementarea unui sistem

eficace de control prin compararea realizărilor cu previziunile şi luarea măsurilor de

corectare la momentul oportun.

Obiectivele prevăzute în bugete servesc ca standarde de referinţă, faţă de care

se poate aprecia performanţa întreprinderii în fiecare fază a perioadei bugetare.

5 J.M.Gagnon, N.Khoury –“ Traite de gestion financière”, Editura Gaeton Marin, Quebec, Canada, 1981,p.128-129.

17

Pentru controlul bugetar, fiecare buget poate fi reprezentat în execuţie printr-un

“Tablou lunar”, care compară realizările cu previziunile fiecărui articol bugetar.

Acest “Tablou” (care poate fi ilustrat cu grafice semnificative) va fi înmânat

conducerii cu comentariile, sugestiile şi previziunile şefului de compartiment. Pe baza

lui, conducerea întreprinderii va decide, în fiecare lună, asupra modificărilor de

previziuni, pe care evenimentele recente le impun sau va stabili directive noi pentru

impulsionarea activităţii compartimentelor.6

Tabelul 2.1“Tabloul lunar”

Articol din buget Revizuiri din luna curentă

Realizări ale lunii curente

Diferenţe

…Previziuni Realizări în perioada

curentăDiferenţe

Pozitive Negative…Realizări în aceeaşi lună a

anului precedentRealizări în aceeaşi perioadă

a anului precedentMedia perioadei pe trei ani precedentă

Sursa: Georgeta Vintilă – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997.

Planificarea financiară impune conducerii întreprinderii şi unele constrângeri

ce trebuie depăşite printr-un efort continuu de actualizare a prevederilor bugetare. În

loc de a servi drept ghid, bugetele pot deveni o frână în eforturile de adaptare la

condiţii noi, dimensionând flexibilitatea întreprinderii. Acest pericol este cu atât mai

real cu cât bugetele sunt mai detaliate. De aceea, bugetele trebuie să descrie liniile

generale ale evoluţiei financiare, să asigure o marjă de manevrare în interiorul

prevederilor proprii şi posibilitatea de a fi revăzute.

Planificarea financiară poate deveni o sursă de risipă, prin tendinţa tuturor

compartimentelor de a-şi supraestima nevoile proprii de finanţare. Mai mult,

conducerea operativă (locală) apreciază personalul propriu după “dexteritatea”

acestuia de a câştiga partida în atragerea celei mai mari părţi din sursele de finanţare

6 I. Stancu – Finanţe- Teoria pieţelor financiare, finanţele întreprinderilor, analiza şi gestiunea financiară, Editura Economică, Bucureşti, 1997, p.541-542.

18

ale întreprinderii. Remediul acestor consecinţe negative ar consta în elaborarea unor

bugete flexibile, în funcţie de cifra de afaceri şi în disocierea planificării financiare de

promovare a personalului.

Simularea planificării financiare

Complexitatea vieţii economice şi financiare, dinamica acesteia, precum şi

imperfecţiunea previziunii financiare fac tot mai necesară elaborarea de variante de

plan, anticipând condiţiile tehnico-economice variate de funcţionare a întreprinderii

pentru anul următor. Prin aceste variante se fundamentează mai bine bugetele

întreprinderii sau se elaborează bugete speciale pentru situaţii deosebite în viaţa

întreprinderii.

Necesitatea simulării este mai evidentă dacă se admite faptul că reglarea

sistemelor economice prin informaţie se realizează cu dificultate atât ca urmare a

calităţii informaţiei ce stă la baza acţiunii corectoare, cât ca şi urmare a întârzierilor în

realizarea acestor acţiuni. Conducerea întreprinderii, inclusiv conducerea activităţii

financiare, ia decizii pe baza informaţiilor culese şi prelucrate de personalul din

subordine, care, la rândul său, pregăteşte aceste informaţii pe baza datelor privind

evoluţia în trecut a activităţii întreprinderii. În aceste condiţii simularea activităţii

economice financiare, în deosebi cea asistată de calculatorul electronic, are menirea

de a trasa posibile traiectorii de urmat, fundamentate atât pe informaţii despre trecut,

cât şi pe obiectivele prestabilite prin planul privind volumul şi eficienţa activităţii

productive.

Simularea planificării financiare reprezintă procesul de experimentare dirijată a

diferitelor variante de bugete, având posibilitatea introducerii, în modul de similare, a

diverselor modificări ce pot intervani asupra indicatorilor tehnico-economici

determinaţi pentru situaţia financiara a întreprinderi.

Performanţele simulării planificării financiare depinde de coerenţa aplicaţiiilor

informatice din pachetul de programme şi de realizarea şi operativitatea furnizării

datelor de fundamentare. Apreciem că realizarea practică a acestei simulări trebuie să

dispună de date financiar-contabile superior organizată care să permită actualizarea 19

datelor furnizate de contabilitate şi accesul la aceste date de către aplicaţii de

prelucrare şi redare a informaţiilor financiare. Atât pentru crearea şi actualizarea

bazei de date cât şi pentru exploatarea acesteia, după cerinţele analizei şi previziunii

financiare, se pot folosi programe specializate din cele mai perfecţionate.

2.4. Sistemul bugetar al întreprinderii

Aşa cum am spus, a face o gestiune însemnată a face o gestiune previzională,

respectiv a bugeta principalele domenii de activitate ale întreprinderii şi a controla

respectarea prevederilor bugetare.

Prin bugetare se stabileşte afectarea resurselor şi responsabilitaţilor pe fiecare

centru de activitate. Bugetul este deci previziunea cifrată a afectărilor de resurse şi a

asigurărilor de responsabilităţi pentru realizarea obiectivelor întreprinderii în condiţii

rentabile.

Controlul bugetar urmăreşte desfăşurarea efectivă a gestiunii pentru atingerea

obiectivelor fixate. Prin controlul bugetar se compară, permanent, rezultatele reale ale

gestiunii cu previziunile cifrate în bugete, în scopul stabilirii cauzelor abaterilor,

informării conducerii şi luării măsurilor corective necesare.

Coerenţa unui sistem bugetar se asigură prin respectarea unor principii de

elaborare şi funcţionare a acestuia.

1) Principiul totalităţii care impune acoperirea, pe cât posibil a

tuturor activităţilor întreprinderii într-o coordonare care să asigure echilibrul între

diferite servicii funcţionale şi operaţionale. Aplicarea acestui principiu trebuie însă să

armonizeze relaţia contradictorie între completitudinea sistemului bugetar şi costurile

mai ridicate ale unui sistem complet.

2) Principiul suprapunerii sistemului bugetar pe sisteme de autoritate din

întreprindere. Un buget este întotdeauna sub autoritatea unui responsabil de activitate.

Spre exemplu inginerul- şef este responsabilul bugetului de producţie; directorul

comercial este responsabil cu bugetul vânzăzilor ş.a.m.d. Este deci posibil să se 20

identifice bugetul cu o persoană responsabilă, plus descrierea contabilă a autorităţii

acesteia.

3) Principiul menţinerii solidarităţii între departamente şi al concordanţei cu

politica generală a întreprinderii. Sistemul bugetar trebuie să îndepărteze tendinţa de

supraevaluare a importanţei unor compartimente în detrimentul altora şi să contribuie

la realizarea cât mai eficace a obiectivelor strategice ale întreprinderii.

4) Principiul supleţei într-un cadru economico-social din ce în ce mai

încărcat de constrângeri. Un buget trebuie să permită adaptarea la modificările

mediului, la noile informaţii privind evoluţia variabilelor economice exogene etc.

5) Principiul cuplării cu politica de personal pentru a determina o motivaţie

şi o adeziune ale personalului conforme cu obiective strategice urmărite. Acestea sunt

realizabile printr-un sistem de incitare de tip personalităţi/recompense cât mai

obiectiv posibil ( reduceri de salarii, retrogadări, concedii, prime de buget, promovări,

avantaje diverse etc.), cât şi printr-un climat informal şi cultural intern, comparabil cu

menţinerea şi consolidarea prestigiului firmei.

Periodicitatea cea mai des întâlnită a elaborării bugetelor este cea anuală dar

sunt bugete cu periodicitate mai mare de un an (cel al investiţiilor), dar şi cu

periodicitate mai mică de un an (cel al trezoreriei). Regula este ca periodicitatea

bugetului să fie superioară celei a ciclului de activitate analizată.

Pentru bugetele anuale (al vânzărilor, al producţiei) operaţiunile de elaborare

a lor vor începe în luna septembrie dinaintea anului de plan, întrucât procedura

durează trei- patru luni.

Ciclul de elaborare a bugetelor poate fi descompus în patru faze:

a) identificarea obiectivelor întreprinderii pentru anul de plan, ce decurg din

planul general strategic de 3-5 ani;

b) realizarea de studii pregătitoare privind piaţa factorilor de producţie şi piaţa

de desfacere, concurenţa, investiţiile, privind condiţiile sociale;

c) elaborarea de prebugete (proiect de bugete), ca rezultat al testării diferitelor

scenarii şi al negocierii lor între diferitele compartimente şi cu conducerea

generală a întreprinderii;21

d) întocmirea sau aprobarea bugetelor întreprinderii cu detalieri pe segmente

de piaţă, pe subunităţi şi pe perioade operativa de gestiune (lună, trimestru

etc.).

Tabelul : 2.2Matricea de evaluare a rezultatului controlului bugetar

Sunt probleme Trebuie modificate bugetele de cheltuieli

Sursa: Ion Stancu – Finanţe. Teoria pieţelor financiare.Finanţele întreprinderilor.

Analiza şi gestiunea Financiară, Editura Economică, Bucureşti, 1997.

22

VENITURI

CHELTUIELI

(-)Sub-activitate

V>Bugete

(=)Bugete respectate

V=Bugete

(+)Supra activitate

V>Bugete

(-)ECONOMIECh<Bugete

(?)Atenţie la soluţia

criticăBine, dar atenţie la

investiţii Foarte bine la care ch. s-au făcut ec.

(=)Bugete respectate

Ch=BugeteSituaţie este trecătoare

=Atât de perfect

încât situaţia este îndoielnică

Aproape perfectOare cât va dura?

(+)Cheltuieli suplimentare

Ch>BugeteEste întradevăr trist

şi gravConjunctural sau

structural slăbiciune

?Atenţie la structură

CAPITOLUL III

Bugetul de venituri şi cheltuieli al întreprinderii

3.1. Bugetul de venituri şi cheltuieli în activitatea agenţilor economici

Bugetul de venituri şi cheltuieli al agenţilor economici reprezintă un

instrument de bază în activitatea acestora în protecţia financiară de la un an la altul,

care asigură în execuţie un control eficient auspra modului de formulare şi utilizare a

resurselor băneşti, a veniturilor, cheltuielilor şi profitului, a relaţiilor financiare cu

terţii şi cu bugetul de stat.

În procesul de elaborare, bugetul de venituri şi cheltuieli determină un complex

de judecăţi de valoare, calcule şi variante asupra elementelor fundamentale ale

programului de activitate a agenţilor economici, începând cu volumul, structura,

calitatea şi destinaţia producţiei şi a criteriilor de performanţă exprimate în cifra de

afaceri, profit, import-export, volumul de investiţii şi productivitatea muncii.

În condiţiile perioadei de tranziţie, cu o instabilitate economică şi monetar-

valutare, elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli capătă o importanţă deosebită,

care îndeamnă agenţii economici să nu limiteze aceasta la o simplă operaţie

administrativă de completare a unor formulare pentru că aşa prevăd normele

financiare ci, la un moment de profundă reflecţie şi analiză complexă, de protecţie a

activităţii economico-financiare pe anul următor, luând în considerare toate

reglementările, informaţiile şi tendinţele în domeniile economic, financiar, preţuri,

fiscal, monetar, valutar, vamal şi bancar.

Dacă încercăm să facem o comparaţie între modul şi condiţiile de întocmire a

bugetului de venituri şi cheltuieli din trecut şi prezent, putem spune că există o

diferenţă esenţială. Astfel, în trecut, eleborarea bugetului de venituri şi cheltuieli era

mult simplificată prin aceea că, cifrele de plan, producţie, desfacere, export, investiţii,

23

etc. erau cunoscute şi stabilite,de multe ori, de sus, pornindu-se de la preţuri şi tarife

cuprinse în cataloage, reţele de salarizare unice şi obligatorii, furnizorii şi clienţii

nominalizaţi prin aşa-zise “repartiţii” pe baza cărora se încheiau contractele

economice. Aşa stând lucrurile, întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli se

rezumă deci la calcule şi la completarea, mai mult sau mai puţin formală, a situaţiilor

respective.

Bugetul de venituri şi cheltuieli ca instrument operaţional de management al

întreprinderii trebuie să realizeze detalierea sarcinilor şi responsabilităţilor prin

descentralizare pe scară ierarhică până la locul în care se fac cheltuielile sau se

generează veniturile. Prin coordonarea şi conlucrarea tuturor secţiunilor

organizatorice şi activităţilor întreprinderii trebuie să se asigure obiectivul de bază

stabilit prin politica economico-financiară a acestuia.

Bugetul de venituri şi cheltuieli este apreciat în primul rând ca un sistem

complex şi corelat de indicatori economico-financiari care au rolul fie de condiţii ale

activităţii, când este vorba de necesarul de resurse ce trebuie alocat, fie de valori de

comandă a utilizării condiţiilor, când este vorba de nivelul eficienţei scontate. În al

doilea rând, bugetul poate fi considerat ca un complex de acţiuni care se

concretizează într-un document final şi care exprimă eficienţa, activităţii generale a

întreprinderii prin cumularea veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor exerciţiului de la

toate subunităţile considerate ca centre de responsabilitate. Ca atare, bugetul de

venituri şi cheltuieli apare ca un sistem de anexe corelate ce reflectă obiectivul

strategiei economico-financiare a întreprinderii.

Pentru agenţii economici cu capital privat, conţinutul bugetului de venituri şi

cheltuieli este adaptat pentru a răspunde nevoilor de privatizare, urmărire şi control a

realizării acestor obiective.

Astfel, bugetul anual cu defalcare trimestrială cuprinde următoarele

secţiuni:

- bugetul activităţii generale;

- bugetul activităţii de producţie;

- bugetul activităţii de trezorerie;24

- bugetul activităţii de încasări şi plăţi în valută;

- bugetul activităţii de investiţii;

- împrumuturi garantate de stat;

- rezerve;

- repartizarea profitului;

- principalii indicatori economici şi financiari.

Fiecare din bugetele de mai sus au importanţă deosebită la fundamentarea

bugetului de venituri şi cheltuieli, dar cea mai mare pondere o are bugetul trezoreriei

fiind bugetul rezultativ şi deci măsura realismului prevederilor în toate celelalte

bugete.

Bugetul de vanituri şi cheltuieli va reflecta modul de formare, administrare şi

utilizare a mijloacelor financiare şi va asigura furnizarea informaţiilor necesare

fundamentării deciziilor privind gestiunea unităţii patrimoniale. Prin structura sa

acesta reprezintă instrumentul principal de programare a rezultatelor financiare,

precum şi a fondurilor necesare.

În procesul de elaborare şi execuţie a bugetului de venituri şi cheltuieli se va

urmări necondiţionat respecatrea principiilor eficienţei maxime şi a echilibrului

financiar.

Unităţile patrimoniale (semnificând unităţile economice de stat care s-au

organizat conform Legii nr.15/1990 în regii autonome şi societăţi comerciale) sunt

obligate7 să întocmească anual bugetul de venituri şi cheltuieli cu defalcare pe

trimestre, compus din formularele mai sus menţionate.

În concluzie bugetele au menirea de a trasa, cu multă grijă, îndeosebi în cea ce

priveşte cheltuielile. “Evenimentele viitoare vor jalona traseul acestor cheltuieli (şi

venituri), traseu care va respecta mai mult sau mai puţin ruta trasată. Cheia succesului

bugetelor şi contolului bugetar o reprezintă, în cele din urmă, bunul simţ, diplomaţia

şi încrederea manifestate în conducerea întreprinderii.”8

7 Norme Metodologice emise de Ministerul Finanţelor nr.181.061 din 28.03.1995 8 Ion Stancu-Finanţe. Teoria pieţelor financiare. Finaţele întreprinderilor. Analiza şi gestiunea financiară, Editira Economică Bucureşti 1997, p. 576.

25

3.2 Elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli

Bugetul activităţii generale reflectă obiectivul de eficienţă fixat pe

total întreprindere, prin compararea veniturilor totale cu cheltuielile totale ale

activităţii (al cărui formular este prezentat şi completat în capitolul IV al prezentei

lucrări).

Veniturile totale sunt fundamentate pe trei categorii : din exploatare, financiare

şi excepţionale, cu reflectare eventual în veniturile din exploatare a subvenţiilor

primite de la buget pe produse, activităţi, sau acoperirea diferenţelor de preţ sau tarif,

primelor acordate producătorilor agricoli şi altor venituri de la bugetul statului.

Cheltuielile totale sunt la rândul lor fundamentate pe cheltuieli de exploatare cu

evidenţierea expresă a cheltuielilor materiale, a cheltuielilor de personal şi a

amortizării, cheltuieli financiare şi excepţionale.

Diferenţa dintre veniturile totale şi cheltuielile totale este reprezentată de

rezultatul net al exerciţiului.

Bugetul vânzărilor este bugetul principal anual care determină parametrii

tuturor celorlalte bugete anuale. În economia de piaţă, cifra vânzărilor este indicatorul

dominant privind viaţa economică a întreprinderii. În funcţie de vânzări se

reglementează capacitatea de producţie, aprovizionările, numărul şi structura

personalului etc ( anexa 2 ).

Elaborarea bugetului vânzărilor (sau comercial) are loc în două etape:

1) de previziune a vânzărilor şi a cheltuielilor de desfacere;

2) de defalcare a prevederilor (anuale) bugetare, pe perioade de timp trimestriale

şi lunare, pe familii de produse şi/sau pe grupe (geografice) de beneficiari.

Previziunea vânzărilor, cea mai importantă dintre operaţii, cuprinde

ansamblul de studii şi de evaluări ale pieţei potenţiale de desfacere şi a părţii pe care

întreprinderea intenţionează să o cucerească şi să o menţină.

Cercetarea priveşte în mod egal produsele deja existente pe piată şi

26

fabricate de întreprindere, cât şi produsele noi, susceptibile de a răspunde nevoilor

existente sau virtuale9. De asemenea, cercetarea priveşte mediul extern

(comportamentul cumpărătorilor, poziţia concurenţei, starea economiei etc.), cât şi

mediul intern (capacitatea de producţie existentă, competitivitatea echipei de

cercetare, politica comercială, reţeaua de distribuţie etc.).

Rezultatele acestei cercetări se vor concretiza în estimări privind:

1) volumul vânzărilor dezirabile şi posibile;

2) valoarea încasărilor, determinată prin intermediul preţului de vânzare unitar.

Previziunea vânzărilor trebuie să se facă interdependent cu previziunea

cheltuielilor de desfacere, întrucât depinde una de cealaltă (cheltuielile de vânzări),

dar şi invers: vânzările pot fi influenţate de cheltuielile de publicitate şi/sau de

perfecţionare a reţelei de desfacere.

În ultima fază a elaborării bugetului, vânzările şi cheltuielile de desfacere

trebuie defalcate de la previziunile anuale şi globale (pe întreaga întreprindere) la

prevederile pe trimestru şi pe luni, în raport cu surprinderea sezonalităţii, şi pe familii

de produse sau grupe de beneficiari.

Gradul de defalcare depinde de nivelul ierarhic, pentru care se elaborează

bugetul vânzărilor. Regula este că bugetul va fi cu atât mai detaliat cu cât acesta se

elaborează la niveluri ierarhice de răspundere operativă.

În sfârşit, bugetul vânzărilor trebuie corelat cu bugetul de producţie, iar ambele

trebuie corelate cu bugetul investiţiilor.

Bugetul activităţii de producţie determină eficienţa activităţii de producţie pe

baza principalelor elemente ale costurilor de producţie marfă (producţiei vândute şi

producţiei finite stocate ce urmează a se livra beneficiarilor). Costul producţiei marfă

este evidenţiat mai întâi pe principalele elemente (materii prime, combustibil, energie

şi apă; amortizare, lucrări şi servicii prestate de terţi, cheltuieli cu personalul) şi apoi

după natura cheltuielilor (cheltuieli materiale, cheltuieli cu munca vie şi alte

cheltuieli) (anexa 2 ).

9 M. Gervais – Contrôle de gestion, 4 – éme edition, Ed. Economica, Paris, 1991, p. 287.27

Elaborarea bugetului producţiei cuprinde fazele:

- previziunea cantităţii de produse a se fabrica;

- previziunea costurilor cu analizarea produselor, antecalculaţia;

- defalcarea pe trimestre şi luni în cadrul acestora pe subunităţi.

“Planul de producţie are ca principal obiectiv armonizarea prevederilor

bugetului vânzărilor cu capacitatea productivă a întreprinderii în condiţiile

satisfacerii cât mai complete a prevederilor comerciale şi a utilizării cât mai depline

a capacităţii factorilor de producţie.”10

Bugetul de producţie se realizează prin aportul specialiştilor din

compartimentele tehnic şi de producţie, financiar contabilitate, aprovizionare-

comercial.

În realizarea optimizării producţiei, tehnica de calcul electronică oferă vaste

posibilităţi prin existenţa unor pachete de programe uşor de utilizat cum ar fi tehnicile

de programare liniară, metoda PERT, teoria firelor de aşteptare, optimizarea

stocurilor etc.

Bugetul activităţii de trezorerie compară resursele proprii cu necesarul de

resurse şi stabileşte excedentul sau deficitul, astfel:

E = RP – NR

Sau

D = NR – RP

Unde : E= excedent de resurse;

RP = resurse proprii;

NR = necesar de resurse;

D = deficit de resurseElaborarea bugetului de trezorerie

Bazele elaborării bugetului de trezorerie sunt:

- previzionarea încasărilor şi plăţilor perioadei;

10 Ion Stancu – Finanţe. Teoria pieţelor financiare. Finanţele întreprinderilor. Analiza şi gestiunea financiară, Editura Economică, Bucureşti, 1996, p.432

28

- determinarea şi acoperirea soldurilor de trezorerie care rezultă

urmare comparării încasărilor cu plăţile previzionate, cuprind trei operaţiuni distincte:

determinarea soldurilor de trezorerie înainte de acoperire, acoperirea prin credite a

deficitului de trezorerie sau plasarea judicioasă a excedentului. Dobânzile aferente

creditelor majorează necesarul de finanţat, iar plasamentele de trezorerie degajă

venituri care majorează încasările.

Rezultanta tuturor bugetelor unei întreprinderi are impact determinat asupra

bugetelor de trezorerie, acesta încheind documentaţiile de buget oferind întreprinderii

informaţii de sinteză cu privire la bugetarea întregii activităţi în vederea realizării

obiectivului stabilit în condiţii de eficienţă maximă.

Figura: 3.1.

Schema de elaborare a bugetului de trezorerie

Sursa: Gheogeta Vintilă – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000.

Bugetul de trezorerie în elaborarea sa se sprijină pe trei piloni fundamentali

oferiţi de contabilitatea de gestiune şi cea financiară:

- bilanţul de deschidere care nu reprezintă altceva dcât bilanţul de

închidere al exerciţiului financiar încheiat;

- contul de rezultate stabilit prin metodele cunoscute de previzionare a

profitului;29

Schema încasărilor din vânzări + Alte încasări

Acoperirea soldurilor de trezorerie

Tabloul plăţilor pentru cumpărări

Tabloul TVA

Tabloul; general al plăţilor Alte plăţi

Bugetul definitiv de trezorerie

- bilanţul previzionat al perioadei de referinţă.

Încasările = Creanţe + Venituri planificate ale - Creanţe

perioadei iniţiale perioadei finale

Plăţile perioadei = Datorii iniţiale + Cheltuieli planificate ale per. – Datorii finale

Bugetul de Bilanţul de Contul de rezultate Bilanţul

trezorerie deschidere previzional previzional

Construcţia unui buget de trezorerie are în vedere o anume succesiune

în previziunea fluxurilor şi anume, în primul rând, valoarea fluxurilor de numerar ce

provin din activităţi de exploatare care este indicatorul cheie al măsurii în care

activitatea întreprinderii a generat suficient flux de numerar pentru a rambursa

împrumuturile, pentru a menţine capacitatea de funcţionare a întreprinderii, pentru a

plăti dividende şi a face noi investiţii, fără a recurge la surse externe de finanţare.

Informaţiile cu privire la componentele specifice ale istoricului fluxurilor de numerar

de exploatare sunt folosite, împreună cu alte informaţii, în prognozarea viitoarelor

fluxuri de numerar de exploatare.

Prezentarea separată a fluxurilor de numerar provenite din activităţi de

investiţii este importantă deoarece fluxurile de numerar reprezintă măsura în care

cheltuielile au fost făcute pentru resursele menite a genera venituri şi fluxuri de

numerar în viitor. Din această categorie de fluxuri fac parte:11

- plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe ;

- încasările de numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaţii şi

echipamente, active necorporale ;

- plăţile de numerar pentru achiziţia de capital propriu şi de creanţe ale altor

întreprinderi şi interesele şi asocierile în participaţiune;

- avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi ;

11 Ion Mimăilescu – Managementul financiar al întreprinderii, Editura Independenţa Economică, Piteşti, 2000, p.11130

- încasări din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte

părţi.

Bugetul de trezorerie mai trebuie să cuprindă separat fluxurile de numerar

provenite din activităţile de finanţare cum ar fi:12

- venituri în numerar din emisiunea de acţiuni pentru achiziţionarea sau

răscumpărarea acţiunilor întreprinderii ;

- plăţi în numerar către acţionari pentru achiziţionarea sau răscumpărarea

acţiunilor întreprinderii ;

- veniturile în numerar din emisiunea de bonuri de tezaur, obligaţiuni, credite,

ipoteci şi alte împrumuturi pe termen scurt sau lung ;

- rambursările în numerar a unor sume împrumutate ;

- plăţi în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legale de

operaţiunile de leasing financiar.

Bugetul activităţii de trezorerie nu reflectă disponibilităţile de mijloace băneşti

la începutul perioadei, cuprinse sub această formă funcţională de rotaţie a mijloacelor

circulante care a avut loc în perioadele precedente. Angajarea acestor disponibilităţi

în acoperirea necesarului de resurse pe perioada proiectată ar presupune, concomitent,

prevederea în această parte a bugetului de cheltuieli care să reflecte creşterea faţă de

începutul perioadei a altor elemente de mijloace circulante sau plata unor obligaţii

existente la începutul perioadei. Această modificare în structura mijloacelor

circulante, fără modificarea volumului total al acestora, nu influienţează excedentul

sau deficitul de resurse pe perioada proiectată şi ca urmare nu sunt reflectate nici în

acest buget.13

Orizontul de previziune al trezoreriei este diferit, în funcţie de

obiectivele urmărite de gestiunea financiară şi în funcţie de scadenţele încasărilor şi

plăţilor întreprinderii. Un buget de trezorerie poate fi încheiat pe un an, dacă se

urmăreşte profitul anual al trezoreriei sau dacă întreprinderea este de talie mică şi are

scadenţe la încasări şi la plăţi trimestriale sau mai mari de 90 de zile.

12 Ion Mimăilescu – Managementul financiar al întreprinderii, Editura Independenţa Economică, Piteşti, 2000, p.11213 Petre Brezeanu – Gestiunea financiară a agenţilor economici, Lito ASE, 1996

31

Orizontul de previziune poate fi de câteva luni (4-6 luni), dacă se

urmăreşte optimizarea finanţării pe termen scurt sau scadenţele sunt lunare şi mai

mari de 30 de zile. În fine, cel mai adesea, orizontul de timp este de la o zi la o lună în

care se urmăreşte graficul zilnic al încasărilor şi plăţil ;or cu scadenţe chenzinale

decadale şi semidecadale.

O previziune pertinentă a trezoreriei se face la nivel anual, cu defalcare

pe luni şi cu o detaliere pe săptămâni, pentru primele două sau trei luni ale anului de

plan.

Bugetul activităţii de încasări şi plăţi în valută se intocmeşte de

întreprinderile care au încasări şi plăţi în valută, afectuate în conformitate cu

prevederile Regulamentului privind efectuarea operaţiunilor valutare, elaborat de

Banca Naţională a României. Prin acest buget se urmăreşte programarea şi reglarea

capacităţilor de plată a unităţii patrimoniale.

Bugetul activităţii de încasări şi plăţi în valută fundamentează disponibilul în

valută la sfârşitul anului, astfel:

DV1 = DV0 + Iv – Pv

Unde: DV1 = disponibil în valută la sfârşitul anului;

DV0 = disponibil în valută la începutul anului;

Iv = încasări în valută în timpul anului din export, valuta cumpărată

la băncile comerciale, credite în valută primite şi dobânzi în

valută pentru depozite în valută la bănci;

Pv = plăţi în valută în timpul anului pentru importuri, cheltuieli de

reclamă, publicitate şi reprezentare în străinătate, restituire de

credite şi plata dobânzilor pentru creditele primite în valută

vândută băncilor comerciale.

Bugetul activităţii de investiţii stabileşte excedentul sau deficitul de resurse

pentru realizarea obiectivelor de investiţii.

32

Prin acest buget se stabilesc sursele de acoperire a cheltuielilor pentru

investiţii. Disponibilul de la începutul perioadei cuprinde disponibilul fondului de

dezvoltare.

Sumele din valorificarea materialelor rezultate din dezmembrarea

imobilizărilor corporale cuprind sumele obţinute din valorificarea materialelor

rezultate din dezmembrarea imobilizărilor corporale, mai puţin cheltuielile efectuate

şi impozitul aferent.

Sumele reprezentând reducerea impozitului pe profit cu 50% include cota de

50% din reducerea impozitului pe profit aferent sumelor reinvestite, precum şi alte

prevederi legale. Rambursarea creditelor cuprinde ratele de credit ce trebuie

rambursate. Dobânzile, diferenţele de curs valutar şi alte costuri aferente creditelor

pentru investiţii sunt considerate cheltuieli financiare.

Pentru investiţiile prevăzute a se finanţa din vcredite externe garantate de stat,

alocaţii de la bugetul de stat şi din fonduri speciale se va anexa lista de investiţii în

care se înscriu numai obiectivele de investiţii ale căror documentaţii tehnico-

economice au fost elaborate şi aprobate conform dispoziţiilor legale.

Prin anexa Rezerve se fundamentează modul de constituire şi utilizare a

fondului de rezervă, rezervei statutare şi altor rezerve ale întreprinderilor.

Formularul Împrumuturi garantate de stat se întocmeşte numai de agenţii

economici care au astfel de împrumuturi stabilindu-se datoria efectivă la sfârşitul

anului exprimată şi în valută şi în lei, pornind de la nivelul ei la împrumutul

perioadei, creditele primite în cursul anului din care se deduc rambursările şi

dobânzile plătite în cursul anului.

În anexa Repartizarea profitului sunt fundamentate destinaţiile profitului net:

fond de participare a salariaţilor la profit ( 10% la societăţile cu capital de stat şi 5%

la regiile autonome), fondul de dezvoltare ( până la 80% din profitul net), cota

managerului, vărsămintele la buget în cazul regiilor şi dividendelor cuvenite FPS,

FPP sau altor acţionari şi alte repartizări legale (conform Legii nr.40/1992, pentru

societăţile comerciale, OG nr.15/1993, art.8, alin.2, pentru regii autonome, Legea

nr.66/1993).33

3.3.Veniturile şi cheltuielile întreprinderii

Veniturile reprezintă bunuri materiale sau sume de bani care revin unei

persoane fizice sau juridice în procesul repartiţiei şi care sunt generate de

desfăşurarea unei activităţi, din exploatarea unui teren, din plasarea unui capital.

Veniturile totale sunt fundamentate pe trei categorii: din exploatare, financiare

şi excepţionale, cu reflectarea eventual în veniturile din exploatare a subvenţiilor

primite de la buget de produse, activităţi, sau acoperirea diferenţelor de preţ sau tarif,

primelor acordate producătorilor agricoli şi a altor venituri de la bugetul statului.

Veniturile din exploatare cuprind veniturile din vânzarea produselor,

mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor prestate.

Veniturile din producţia stocată reprezintă variaţia în plus (creştere), sau în

minus (reducere), între valoarea de cost de producţie efectiv a stocurilor de producţie

şi a producţiei în curs de execuţie, şi valoarea la preţ de înregistrare a acestora

neluând în calcul provizioanele pentru depreciere constituite pentru acestea.

Veniturile din producţia de imobilizări, reprezintă costul lucrărilor, respectiv,

cheltuielile efectuate în întreprindere pentru ea însăşi.

Veniturile din subvenţii de exploatare, reprezintă subvenţii primite pentru

acoperirea diferenţelor de preţ şi pentru acoperirea pierderilor, precum şi alte

subvenţii din partea statului, a unor colectivităţi publice sau altor întreprinderi.

Alte venituri din exploatarea curentă cuprind venituri obţinute din alte resurse,

cum sunt veniturile din creanţe recuperate şi alte venituri.

Venituri realizate în avans sunt o categorie aparte de venituri, reprezentând

încasări sau creanţe aferente unor bunuri nelivrate, a unor lucrări sau prestaţii

neefectuate încă.

Veniturile financiare sunt formate din următoarele categorii: venituri din

participaţie, venituri din alte imobilizări financiare, venituri din creanţe imobilizate,

venituri din titluri de plasament cedate, venituri din diferenţe favorabile de curs

34

valutar, venituri din dobânzi, venituri din sconturi obţinute, alte venituri financiare

care nu au fost nominalizate şi pot fi obţinute de intreprindere.

Venituri excepţionale sunt acele venituri care nu sunt legate de activitatea

normală, curentă de producţie şi desfacere sau financiară întreprinderii şi care se

referă, fie la operaţiuni de gestiune, fie la operaţiuni de capital, cum sunt: despăgubiri

şi penalităţi încasate, venituri din vânzarea activelor, cota-parte din subvenţia pentru

investiţii virată la alte venituri, donaţii, salarii neridicate prescrise, etc.

Evidenţa cheltuielilor se organizează pe venituri de cheltuieli, după natura lor

şi se grupează după destinaţia pe care o au în întreprindere astfel: cheltuieli de

exploatare, cheltuieli financiare, cheltuieli excepţionale, cheltuieli cu amortizările şi

provizioane şi cheltuieli cu impozitul pe profit.

Cheltuielile de exploatare: În structura acestora se cuprind mai multe elemente

de cheltuieli cum sunt:

- valoarea consumurilor de materii prime, materiale auxiliare,

combustibili, ambalaje,piese de schimb, seminţe şi materiale

de plantat, furaje şi aşternut şi alte materiale consumabile

precum şi costul de achiziţie al obiectelor de inventar folosite,

costul materialelor nestocabile, costul energiei şi apei trecute

direct pe cheltuieli, costul de achiziţie al animalelor şi

păsărilor, costul mărfurilor vândute;

- cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi;

- cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele;

- cheltuieli de personal;

- alte cheltuieli de exploatare.

Cheltuieli financiare cuprind în structura lor următoarele elemente:

pierderile de creanţe legate de participaţii, pierderi din vânzarea titlurilor de

plasament, diferenţe nefavorabile de curs valutar din operaţiuni curente şi

disponibilităţi în devize, dobânzi curente aferente împrumuturilor primite şi a altor

datorii privind exerciţiul curent, sconturile acordate clienţilor, etc.

Cheltuieli excepţionale cuprind acele cheltuieli care se fac de către 35

întreprindere dar care nu sunt legate de activitatea normală, curentă şi se împart în

două subgrupe: cheltuieli excepţionale din operaţii de gestiune şi cheltuieli

excepţionale din operaţiuni de capital.

Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele acestea sunt grupate pe

naturile de cheltuieli şi cuprind: amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale,

provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli, provizioanele pentru depreciere, provizioane

reglementate.

Cheltuielile cu impozitul pe profit reprezintă impozitul calculat asupra

profitului impozabil şi inclus în cheltuieli.

36

Capitolul IV

4.1. Prezentarea proiectului de investiţii al SC SCADT SA

1. Tipul investiţiei include :

- Mărirea capacităţii de producţie instalată şi / sau capacitatea de a oferi servicii:

- Diversificarea producţiei :

- Creşterea productivităţii :

2. Obiectul investiţiei .

a) achizitie de maşini/ echipamente/ utilaje atât noi cât şi second hand a căror

valoare estimată este de 143.022 EURO.

b) achiziţie de mijloace de transport noi în scop de producţie la o valoare

estimată de 32.684 EURO.

c) investiţii în stocuri pentru productie (materii prime/ materiale/ obiecte de

inventar etc. necesare unui ciclu de fabricatie, valoarea estimată : 12.578 EURO.

f) pregatire profesionala legata direct de proiect :valoare estimata: 959 EURO

g) altele :Valoarea echipamentelor, utilajelor şi a mijloacelor de transport, ce vor fi

achiziţionate în cadrul proiectului vor avea o valoare de 175.706 EURO din care 156.445 EURO din fonduri Phare şi 19.261 EURO din fonduri proprii .

Mijloacele de transport vor fi achiziţionate de la intern şi vor avea o valoare de 32.684 EURO, rezultă o diferentă de 143.022 EURO, reprezentând echipamentele achiziţionate din cele două surse.

Finanţarea proiectului, se va realiza în 3 tranşe distincte : prima tranşă care va avea o valoare de 87.172 EURO (din care 54.755 fonduri Phare şi 32.417 fonduri proprii), va asigura în principal achiziţionarea instalaţiei de uscare şi va pregăti în paralel personalul în meseriile cerute de proiect.

Din fonduri proprii în valoare de 10.663 EURO cuprinse în acestă tranşă va fi renovată clădirea.

A doua tranşă în valoare de 199.153 EURO (din care 86.046 fonduri Phare şi 25.934 EURO fonduri proprii ) va asigura achiziţionarea masivă a echipamentelor pregătind astfel obţinerea seriei 0 .

Din aceste fonduri se vor mai asigura plăţile pentru echipamentele

37

achiziţionate, pentru transportul acestora, plata salariilor aferente seriei 0, precum şi a materiilor prime necesare unui ciclu de producţie.

A treia tranşă de 16.270 EURO va asigura în principal achiziţionarea unui mijloc de transport şi promovarea proiectului şi a produselor obţinute prin proiect.

Figura : 4.1.

Contribuţia proprie la acest proiect a S.C. SCADT S.A este de 104.297 EURO din care, în natură reprezentată de o clădire a cărei valoare se ridică la suma de 45.320 EURO, ce urmează a fi reabilitată şi 58.977 EURO în numerar.

Tabelul 4.1. Codul CAEN al activităţii proiectului :

Activităţi Cod CAENExploatarea forestieră şi a stufului 22Fabric.de elem.de dulgherie şi tâmplărie pt.construcţii 203Producţia de ambalaje din lemn 204

Sursa : Statutul SC SCADT SA

Ţările de origine ale achiziţiilor de bunuri si servicii din proiectul propus:

Italia, Germania, Franţa ( second-hand ), Spania ,Romania .

Valoarea totală a achiziţiilor de bunuri şi servicii din proiectul propus 260.742 EURO

Valoarea finanţării nerambursabile solicitate prin programul Phare-RICOP

156.445 EURO( 60%).

Valoarea contribuţiei întreprinderii care solicită asistenţa financiară: 104.297

EURO(40%).

Figura: 4.2.38

3. Elemente generale privind proiectul :

Proiectul propus, se înscrie in obiectivele din strategia de dezvoltare a societăţii

în următorii ani. În realizarea activităţii de baza (construcţii) societatea se confruntă

cu procurarea de diverse produse din lemn cu un grad înalt de prelucrare cu valori

importante in ponderea investiţiilor realizate, la care aportul propriu este minim

(adaptări şi montări).

Pornind de la aceste necesităţi societatea şi-a propus realizarea atelierului de

prelucrare superioară a masei lemnoase în cadrul S.C.SCADT S.A .

Prin proiect societatea îşi propune să realizeze parţial sau în totalitate

urmatoarele produse:

- panouri din elemente mici placate şi furniruite;

- uşi furniruite din panouri;

- uşi din lemn masiv;

- pardoseli, lambriuri, plafoan , scări interioare din lemn masiv;

- lambriuri, plafoane, mobilier –din panouri furniruite;

- mobilier pentru birouri, camine din –PAL melaminat;

Gradul actual de prelucrare a materiei prime din lemn, precum şi creşterea cererii

acestor produse în activitatea de baza ne-a impus orientarea realizării acestora în

cadrul societăţii, cu consecinţe favorabile în activitatea economică.

3. Produsele şi/sau serviciile prevăzute a se realiza în urma implementării

proiectului propus (calitatea, cantitatea şi eşalonarea în timp).

39

Prin prezentul proiect s-a propus realizarea următoarelor produse şi prestaţii:

a) Uscarea materialului lemnos necesar consumului propriu şi terţi (circa 80%

răşinoase, 20% foioase tari).

b) Obţinerea de panouri de tip stratificat furniruite sau nefurniruite pentru

necesităţi proprii sau terţi.

c) Execuţia de mobilier pentru spaţii de cazare, birouri, săli de curs, etc. din

panouri stratificate –furniruite.

d) Execuţia de mobilier pentru spaţii de cazare, birouri, săli de curs, cantine,

inclusiv de uz casnic, din pal melaminat.

e) Uşi şi ferestre din panouri stratificate pentru interioare, inclusiv din lemn

masiv pentru exterioare la construcţiile noi sau în curs de reabilitare.

f) Elemente din lemn masiv inclusiv lamelare pentru interioare de costrucţii

civile (stâlpi, grinzi aparente, scări interioare, pardoseli, plafoane, lambriuri,etc.)

g) Elemente şi panouri mari din lemn masiv pentru case prefabricate.

h) Mărirea capacităţii de exploatare a masei lemnoase din parchete pentru

satisfacerea unui necesar suplimentar de circa 2.500 mc /an buştean răşinoase şi circa

500 mc/ an buştean foioase tari.

4. În strategia de dezvoltare a societăţii există şi orientare în a asimila şi executa,

case prefabricate din lemn. Utilajele prevăzute în proiect creează posibilitatea

prelucrării lemnului masiv în vederea obţinerii de elemente structurale necesare

acestor construcţii. În principal se pot realiza:

Panouri mari ( pereţi interiori şi exteriori ).

Elemente de rezistenţă ( grinzi, stâlpi ).

Pardoseli, plafoane, placări interioare şi exterioare.

Concepţia generala a proiectului se înscrie în strategia de dezvoltare a societăţii in domeniul prelucrări superioare a masei lemnoase. În acest scop ne-am orientat spre renovarea si dotarea unui spaţiu de producţie existent cu instalaţii si echipamente adecvate proceselor tehnologice ce urmează a se derula prin realizarea proiectului. Suprafaţa utilă a halei existente este de 500 mp.

5.Impactul asupra mediului

Societatea noastră are în vedere un control integrat al poluării prin:

40

- promovarea de tehnologii nepoluante;

- organizarea condiţiilor de mediu;

- inventarierea emisiilor poluante;

- reducerea cantităţii deşeurilor prin: inventarierea deşeurilor, depozitarea

deşeurilor nerecuperabile, reciclarea produselor uzate, elaborarea de standarde

ridicate pentru depozitarea deşeurilor.

Din procesele de prelucrare a cherestelei pentru obţinerea de produse din lemn,

rezultă ca deşeuri – rumeguş şi talas care se depozitează în silozuri speciale din care

se evacuează periodic ( de regula zilnic ) şi se valorifică prin vânzare la persoane

fizice în scopuri gospodăreşti .

Alte substanţe care pot constitui potenţiali poluatori nu se folosesc. Deci

poluarea factorilor de mediu aer, apa, sol nu este posibilă în condiţiile dotării cu

echipamente moderne în mare parte de ultimă generaţie.

S.C. SCADT S.A deţine autorizaţia de mediu cu nr. 279/29.09.2000.

6.Asigurarea cu utilităţi ( electricitate, apă, gaze )

Asigurarea cu utilităţi (electricitate, apă, gaze) se va realiza prin racordarea la

sistemul de utilităţi existent.

Documente care reglementează activitatea :Sistemul calităţii – certificat de către Societatea Română pentru Asigurarea

Calităţii SRAC – certificat nr. 357 din 18.09.2000. Laborator autorizat gr. II, certificat nr. 6 din 12.07.1999

Agrement tehnic pentru finisaje interioare şi exterioare cu marmura din import;

Agrement tehnic pentru tâmplărie din aluminiu

uşi, ferestre

pereţi cortină;

Acreditare pentru exploatări forestiere;

Acreditare pentru exploatare agregate minerale pentru construcţii;

Autorizaţie de mediu nr. 279/29.09.2000

6.Principalii furnizori de materii prime pentru activităţile din proiectul de

investiţii propus.41

Materia primă principală din proiectul propus, masa lemnoasă folosită în procesul

de producţie (80%) este asigurată din surse proprii, SC. SCADT SA. având în profilul

sau de activitate exploatările forestiere.

Tabelul 4.2.

Furnizori de materii prime

Materia prima Nume furnizor Forma deProprietate

Pondere%

Periodicitate

Furnir,placajPFL

ALPROM PITESTI SA17

Ori de câte oriprocesul tehnologico impune

CPL RM. VALCEA SAROSTRAMO TG.JIU SA

AdeziviLacuri şiVopsele

Combinatul chim.VICTORIA FAGARASI

SA

3Combinatul chim.CRAIOVA

SA

POLICOLORBUCURESTI

SA

Sursa : Statutul SC SCADT SA

Figura: 4.2.

7. Descrierea investiţiei propuse în contextul procesului tehnologic descris anterior Tabelul 4.3.

OBIECTUL INVESTIŢIEI

TIP/BUCAŢI

CARACTERISTICI TEHNICE Furnizor potenţial Val.Esti-mataăEURO

42

1 Fierăstrău circular

pendulăMAKA PS451 buc.

ME 4kw 3000 rot/min Dmax 450 mm (panza); Grosimea max. de taiere 100 cm

E.E.T. Tg. Muresstr. Strimba nr. 18

3980

2 Fierăstrău circular multiplu

REIMAN1 buc.

ME 7,5 kw 3000rot/minSectiunea de lucru 450x110 mm

AB2 Trading Miercurea Ciuc, str. Progresului nr. 17

11400

3 Fierăstrău circular cu masa mobilă

MAKA K9 30001 buc.

ME 3kw 300 rot/min Dmax 300 mm (panza);Inalţimea de tăiere 85 mm la 90 gr. si 65 mm la 45 gr.

E.E.T. Tg. Muresstr. Strimba nr. 18 (import Germania)

3771

4 Masină îndreptat(rindeluit)

MAKA A4 4301 buc.

ME 3kw 3000 rot/min Lăţime de lucru 500 mm

E.E.T. Tg. Muresstr. Strimba nr. 18 (import Germania)

7639

5 Masină rindeluit la grosime

MAKA DH 5201 buc.

ME 4kw 3000 rot/min Lăţime de lucru 400 mmLungimea de lucru 1500mm

E.E.T. Tg. MuresStr. Strimba nr. 18

9300

6 Masină prelucrat 4 capete pe 4 feţe

FUTURA MODUL 4 1801 buc

Putere instalată 18,6 kwLăţime max. de lucru 180 mmLăţime min. de lucru 25mmH max. de lucru 120mmH min. de lucru 7 mm

PALISANDER COM SRL str. Poienilor nr. 2A, Brasov

11683

7 Masină de frezat normală

TC 111 buc

ME 5,5 kwViteza arborelui t/min:2500/4200/6000/ 8000/10000Dimensiune masă lucru 1100x940 mmDmax 350 mmCursa Verticala 180mm

AB2 Trading SRL Miercurea Ciuc, str. Progresului nr. 17

4978

8 Masină frezat cu lanţ

MABO STAR 2001 buc.

ME 5,5 CP 2800rot/minDeplasare verticala 180mmDeplasare longitudinala 250mmDeplasare transversală 110mmCursă verticală de aşezare 140 mm

PALISANDER COM SRL str. Poienilor nr. 2A, Brasov

2368

9 Masină de găurit, scobit

MABO1 buc.

ME 1,9 CP 2800 rot/minLungime masă lucru 600 mmLatime masă lucru 300 mmDiametru coadă 0-16 mm

PALISANDER COM SRL str. Poienilor nr. 2A, Brasov

1350

10 Masină slefuit cu bandă orizontală

Mabo Olimpic Super1 buc.

P.I. 3,5 C.PLungime masă de lucru 2500mmLăţime masă de lucru 700mmCursa utila pe inaltime 700 mmCursa transversala 6070 mmLatime banda 150mm

PALISANDER COM SRL str. Poienilor nr. 2A, Brasov

2322

11 Masină aplicat adeziv

M.A.A.131buc.

M.E. 1,3 kwLăţime max. de lucru 1300 mm

AB2 Trading Miercurea Ciuc, str. Progresului nr. 17

2555

12 Presă asamblat panouri

HESS CLARA

P.I. 15 kwPresă etajată pneumatică cu 6 etaje

E.E.T. Tg. Muresstr. Strimba nr. 18

15253

43

1 buc. Masa de lucru 3000 x 1300 mm

13 Presă furniruit panouri

PH 41buc

P.I. 15 kwPresă etajată hidraulica cu 4 etajeMasa de lucru 3000 x 1300 mm

AB2 Trading Roman Miercurea Ciuc, str. Progresului nr. 17

23566

14 Maşina de calibrat şi slefuit

KUNDING PRIMO 11001 buc.

P.I. 7,5 kwLăţime masă de lucru 800 mm cu 2 benzi şi contact de sus

E.E.T. Tg. Muresstr. Strimba nr. 18

21922

15 Instalaţie uscare 35 mc net

NYLEL –3001 buc

Instalaţie conventională de uscare cu circulaţie forţată a aerului cu parametrii controlaţi şi gestionaţi electronicP.I. 9 kw

PALISANDER COM SRL str. Poienilor nr. 2A, Brasov

20935

16 Tractor forestier articulat

TAF 6571 buc

Putere motor 65 C.P D 110/4 cilindri , sarcina max. 6 mc

IRUM SA Regin, str. Axente Sever nr. 6, jud. Mures

18431

17 Incărcător frontal

IFRON 204D1 buc.

Putere motor 65 C.P. D 110/4 cilindri, sarcina utilă 1800 kg f.

IRUM SA Regin, str. Axente Sever nr. 6, jud. Mures

14253

18 Reabilitare hala productie

Zidarie caramida1 buc

Suprafata totala 540 mpSuprafata utila 500 mpUtilitati :canal, apa, aer, gaze naturale, energie electrica -existente

S.C. SCADT SA Slatina, str. Ciresov nr. 7, jud.Olt

10663

TOTAL 186369Sursa : Statutul societăţii

8.Gaficul de realizare a proiectului de investitie propus (program detaliat pe

faze de implementare a proiectului si pe activitati )

Data estimata de incepere a activitatilor de realizare a proiectului propus :01/01/2001

Data estimata a terminarii activitatilor de realizare a proiectului propus:31/12/2001

Data estimata a inceperii productiei la capacitatea maxima :31/03/2002

Tabelul 4.4.

Nr.Crt.

Activitatea Prevazuta

Durata deRealizare

Luna în care se va realiza acţiunea

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 121 Renovare

Clădire 2 x x

2 Organizare Cursul de perfectionare

4 x x x x

3 Achizitii masiniEchipamente,utilaje

9 x x x x x x x x x

4 Transportul de Masini,echipamente,Utilaje la

9 x x x x x x x x x

44

SC. SCADT SA.

5 Asigurarea Masinilor,utilajelorEchipamentelor

9 x x x x x x x x x

6 Aprovizionarea cu materii prime,materiale

5 x x x x x

7 Montajul Masinilor,utilajelorEchipamentelor

3 x x x

8 Promovarea proiectului si a produselor

3 x x x

Sursa : Statutul SC SCADT SA

9.Modificări necesare în structura şi numarul personalului angajat :

Odată cu implementarea proiectului au apărut modificări în structura personalului

SCADT, în primul rând sub aspectul meseriilor ce vor apare. Dacă pănă în momentul

implementării proiectului de investiţie activitatea de baza a societăţii era reprezentată

de cea de construcţii - montaj, începand cu anul 2002 activitatea de prelucrare a

lemnului va avea o pondere mult mai mare în activitatea firmei.

Numărul posturilor creeate prin proiect va fi de 57 din care 55 (96,45%) posturi

direct productive şi 2 posturi indirect productive (3,55%). În structura pe meserii va

predomina meseria de tâmplar universal care va reprezenta 57,89% din structura de

personal creeată în urma implementării proiectului (33 posturi). De asemenea vor fi

creeate 2 posturi mecanic prelucrare lemn, 3 posturi fasonator mecanic, 4 operatori

instalaţie uscare, 8 posturi muncitori exploatare forestiera, 2 posturi muncitori

sortatori, 3 posturi tractorist.

De menţionat faptul că cele 8 posturi de muncitori exploatare forestieră au fost

create pe raza Ocolului Silvic Petrila, judeţul Hunedoara, zona în care SC SCADT

SA a câştigat prin licitaţie în anul 2000 un parchet de 1020 mc masă lemnoasă.

Atelierul va avea un tehnolog pentru instalaţia de uscare precum şi un şef de atelier.

Personalul va fi instruit prin cursuri de perfecţionare pe perioada derulării

proiectului. Cursurile vor fi organizate de către Agenţia pentru Ocupare şi Formare

Profesională Olt. Persoanele recrutate vor proveni în cea mai mare parte din randul

somerilor şi al persoanelor care sunt în cautare de loc de munca. Posturile creeate vor

avea caracter permanent şi se garantează menţinerea lor cel puţin 3 ani de zile.

45

10.Volumul de vânzări estimat la sfârşitul următorilor 4 (patru) ani pentru

produsele şi serviciile realizate ca rezultat al proiectului propus, în cazul în care se

realizează finanţarea proiectului :

2003: 47 528 EURO

2004: 48 200 EURO

2005: 50 220 EURO

2006: 55 000 EURO

11.Descrierea pieţei pentru produsele şi serviciile pe care le va realiza ca rezultat

al implementarea proiectului .

Piaţa căreia se adresează în principal este piaţa locală, deoarece acestei pieţe i-au furnizat produse şi servicii de calitate. Nu este exclusă însă nici extinderea ofertei de produse şi servicii şi în zonele limitrofe judeţului şi chiar în zone dispersate din ţară. Vechii clienţi de produse şi servicii se vor îndrepta în topul preferinţelor lor şi spre noile produse obţinute de către S.C. SCADT S.A prin prelucarea masei lemnoase.

Producţia primilor ani va fi concentrată pe piaţa internă, dar nu este exclusă

intenţia de a cuceri piaţa externă într-o perspectivă pe termen mediu.

Potenţialii clienţi, produsele şi serviciile oferite sunt:

Muzeul Judeţean Olt (uşi, ferestre, lambriuri, vitrine, pardoseli); Primăria Slatina –

Bloc G2 (parchet, uşi, ferestre); şcoli, licee, campus universitar - Colegiul naţional

Carol I (mobilier birouri, lambriuri, mobilier săli clasă, uşi, mobilier spaţii cazare

elevi), Liceul Economic Slatina (lambriuri, uşi, mobilier săli clasă, mobilier birouri,

şarpantă); Sediul Prefecturii Judeţului Olt (mobilier birouri, uşi, lambriuri); cartier

locuinţe unifamiliale (uşi, ferestre, mansarde, lambriuri, scări interioare, imprejmuiri).

Tabelul 4.4.Concurenţi potenţiali

Numele şi adresa Segmentul de piaţă MotivaţiaFOREST PRODUCT S.R.LPitesti – str.Dobrogeanu Gherea,Nr.1,049/280666

Intern Se adresează aceluiaşi segment de piată, experienţa cumulată, distanţa reletiv mică între oraşe.

DORVALEX-CRAIOVAAleea Electroputere, Nr.2,051/416649

Intern Distanţa redusă între oraşe, poate duce la crearea de filiale.

METAL LEMN SA CRAIOVACalea Bucuresti 269,051/439087

Intern Distanţa redusă între oraşe, poate duce la crearea de filiale.

CARMO SA CARACAL- Intern Tradiţia în domeniu .

46

Negru Voda 7,049/512434PROGRESUL RM.VALCEA SOCOM-TEL.050/738361

Intern Zona de desfacere asigurată în zona Olteniei.

S.C LEEA S.A – TARGOVISTE Intern + Extern Până în prezent este unul din furnizorii principali de produse pentru lucrările de construcţii ale firmei.

S.C. KRONOSPAN S.R.L –BRASOV Intern + Extern În prezent a pătruns cu produsele din lemn şi pe piaţa din zona noastră.

S.C. FOLEM COM S.R.L –MIERCUREA-CIUC

Intern + Extern Produse solicitate pentru calitatea deosebită, diversitate .

Sursa : Statutul SC SCADT SA

12.Principalele avantaje ale produselor ce vor fi oferite de întreprindere:

Având în vedere faptul că materia primă este asigurată în mare parte din surse

proprii, se preconizează un preţ mai scăzut al produselor noastre faţă de al

concurenţei.

Cu un sistem al calităţii certificat şi în continuă perfecţionare, produsele noastre

prezintă un înalt nivel calitativ, recunoscut de clienţi şi de organismele de certificare

şi inspecţie.

Retehnologizarea preconizată prin implementarea proiectului precum şi

recalificarea forţei de muncă duce la ridicarea capacităţii tehnice şi a productivităţii

muncii, la îmbunătăţirea calităţii produselor, la creşterea ofertei de servicii şi implicit

îmbunătăţirea legăturii consumator- furnizor .

13.Reacţia previzibilă a concurenţei la apariţia noii oferte pe piaţă:

S.C.SCADT S.A – cunoaşte din experienţă, că lansarea pe piaţă a produselor

proprii din lemn va accentua concurenţa pe piaţa de desfacere (în cazul firmelor

specializate în produse din lemn), va reuşi să păstreze clienţii actuali şi chiar să

sporească numărul lor precum şi al clienţilor în domeniul construcţiilor, putând

contracta lucrări complexe având asigurată materia primă – masa lemnoasa din surse

proprii.

Managementul firmei se va concentra asupra ocupării poziţiei de leader pe

piaţa locală a produselor din lemn ţinând cont de faptul că în prezent această poziţie

nu este adjudecată. Dacă mai luăm în calcul şi faptul că S.C. SCADT S.A deţine şi o

exploatare proprie a masei lemnoase, preţurile vor fi deosebit de atractive.

47

Tabelul 4.5.

Desfacerea produselor si serviciilor SC S.C.A.D.T. SA : Modalitatea de desfacere % din total vânzari ComentariiRetea proprie de magazine 10% Societatea dispune de o

reţea magazine proprii în cartierul Zahana Slatina

Distribuitori -En-gros -La poarta fabricii 20% Prin depozite produse finite

organizat în cadrul societăţiiPrin lucrarile de constructiiContractate

70% În ultima vreme societatea a avut lucrări de care au presupus şi dotari cu mobilier, usi , ferestre , lambriuri .

Sursa : Statutul societăţii

Figura : 4.4.

14.Activităţi prevăzute de promovare a vânzărilor :

Activitatea de promovare a produselor se va desfăşura prin mijloacele mass-

media, prin pliante de prezentare a produselor, prin târguri, reţea proprie de magazine

şi expoziţii.

Expoziţie permanenta cu produsele firmei într-un loc accesibil de vizitat: (case

prefabricate, mobilier-rustic şi modern, panouri din elemente mici placate şi

furniruite, uşi furniruite din panouri, uşi din lemn masiv, pardoseli, plafoane, scări

48

interioare din lemn masiv, mic mobilier de bucătărie, mobilier de grădină şi terase,

garduri, etc).

În municipiul Slatina există deja o tradiţie în organizarea de târguri anuale la

care societatea a participat şi intentionează să participe în continuare pentru a

prezenta noutăţile privind produsele şi serviciile oferite.

în primii ani producţia se va orienta exclusiv spre piaţa internă dar pe termen

mediu societatea intenţionează lansarea produselor şi serviciilor sale pe piaţa externă.

15.Alte elemente privind strategia de marketing a întreprinderii :

Restructurarea, modernizarea şi dezvoltarea activităţii de marketing; creşterea

capacităţii de a câştiga noi lucrări şi noi categorii de clienţi.

Efort creativ, inovativ, tehnic, economic şi de imagine pentru definirea, realizarea,

şi impunerea unei competenţe distincte a unităţii.

Reconsiderarea proceselor interne prin:

a) eliminarea proceselor care nu creează valoare pentru client;

b) reinventarea, reproiectarea proceselor costisitoare;

c) introducerea unui sistem al calităţii la nivel profesionist, prin

perfecţionarea continuă a celui existent;

d) reconsiderarea din temelii a activităţii de pregătire, planificare şi

urmărire a lucrărilor;

Măsuri pentru diversificarea gamei de servicii oferite clienţilor; asistenţă

pentru autorizaţii şi avize, asistenţă pentru obţinerea unor facilităţi de finanţare,

documentaţii tehnico- economice pentru clienţi persoane fizice, etc.

Lista proiectelor:

I. Diversificare: produse şi servicii pentru atragerea unei pieţe noi, pentru care

firma noastră ar putea deveni uşor lider al segmentului şi tipului respectiv de

lucrări;

II. Fabricaţie produse pentru lucrările contractate de construcţii – montaj şi pentru

vânzare;

III. Expoziţie permanentă cu produsele firmei;49

IV. Continuarea construirii de locuinţe unifamiliale şi alte tipuri de case de vacanţă

din lemn precum şi introducerea de construcţii de locuinţe în rate;

V. Mansardarea caselor cu unul sau două niveluri ;

VI. Valorificarea spaţiilor disponibile în incintele proprii;

VII. Dezvoltarea activităţilor de susţinere:

- Activitatea de marketing;

- Activitatea de cercetare-proiectare-dezvoltare;

VIII. Perfecţionarea structurii organizatorice actuale;

4.2.Fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli la SC SCADT SA

Fundamentarea bugetului pe anul 2002 s-a realizat pe baza următoarelor ipoteze:

Ipoteze macroeconomice: Inflaţia în România – 22%.

Ipoteze la nivelul SC SCADT SA

Volumul producţiei va creşte cu 30% datorită dotării cu utilaje corespunzătoare

prelucrării superioare a masei lemnoase.

Efectivele au fost determinate avându-se în vedere programul social la nivelul

SC SCADT SA şi sunt prevăzute a fi de 268 de persoane la 31.12.2002 faţă de 243

persoane la 31.12.2001.

Creşterea salariului mediu este prevăzută în concordanţă cu ipoteza de inflaţie

cu următoarele indexări:

- 01.01.2002-indexare 2%;

- 01.02.2002-indexare 3%;

- 01.05.2002.-indexare 10%;

50

- 01.09.2002.-indexare 2%;

- 01.10.2002-indexare 2%.

Volumul de investiţii s-a prevăzut a fi de 260.742 euro din care: - clădiri 45.320 euro

- maşini utilaje 143.022 euro - mijloace de transport 32.684 euro

- materii prime 12.578 euro

- pregătirea profesională legată de investiţie 959 euro.

- Alte costuri 26.179 euro.

Cursul de schimb valabil la acea dată 1euro = 20.346 lei

S-a fundamentat o cifră de afaceri de 14.739.889 mii lei în următoarea

structură:

- Produse serie 11.730.000 mii lei;

- Produse unicat 3.009.889 mii lei.

S-au fundamentat cheltuieli de personal de 1.722.986 mii lei în

următoarea structură:

- Cheltuieli cu personalul direct productiv –968.251 mii lei;

- Cheltuieli cu personalul neproductiv –100.000 mii lei.

Amortismentul total bugetat a fost stabilit la 103909 mii lei din care

amortismentul aferent costului de fabricaţie a fost stabilit la 100.909 mii lei.

Costul de fabricaţie bugetat este 9.717.021 mii lei.

S-au prevăzut cheltuieli de funcţionare de 445.721 mii lei din care:

- Pentru activitatea de promovare 178.000 mii lei;

- Impozite, taxe, 444.000 mii lei;

- Alte cheltuieli de funcţionare 267.277 mii lei.

În beneficiul salariaţilor este prevăzută acordarea unui tichet pentru fiecare zi

lucrătoare din lună.

Rezultatul bugetat al exerciţiului este pozitiv, reprezentând un profit de

795.764 mii lei.

51

Ţinând cont de faptul că sursele financiare sunt cele mai importante pentru

bunul mers al unei întreprinderi cel mai important şi primul document de bugetare

întocmit de o societate este bugetul trezoreriei.

Bugetul activităţii de trezorerie

Specificaţie Exerciţiul financiarPrecede

ntCurent

Total Tr.I Tr.II Tr.III Tr.IVI. RESURSE PROPRIIDISPONIBILITATI – început de perioadă - fond de dezvoltare - rezerve - alte fonduriRESURSE PROPRII PERIOADEI - venituri din exploatare - venituri financiare - alte resurse

din care: fond de

dezvoltare rezerve alte fonduri

II. NECESAR DE RESURSE

- finanţare cheltuieli de exploatare

15858559

158585595481802484515285534

1506279514795074444

21856760

21856760336131266621810481

200094981945636912205

4264120

4264120710321004254917

418374611489533051

5920130

5920130756028005909770

546012052614203082

6420180

6420180103304566640284

554529254802033624

5252330

5252330862032005240510

482034046506562448

52

- finanţare cheltueili financiare- rambursări de credite- finanţare imobilizări corporale şi incorporale- majorarea rezervelor - impozitul pe profit- participarea la profit a salariaţilor- cota managerului - vărsăminte la bugetul de stat sau la bugetele locale- plata dividendelor- alte cheltuieliIII. EXCEDENT [(I) – (II)]

sauDEFICIT [(II) – (I)]

IV. ACOPERIREA DEFICITULUI– credite sau împrumuturi- subvenţii pentru produse şi activităţi- alocaţii pentru investiţii

267277795764

5409241847498

14021380374

180320460010

100230874888

120161431990

În baza rezultatelor anterioare şi a previziunilor făcute de conducerea societăţii

s-a întocmit bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2002.

Tabelul 4.5. Bugetul de venituri şi cheltuieli al SC SCADT SA

Exerciţiul financiarPrevăzut Realizat

Total Tr.I Tr.II Tr.III Tr.IVI. VENITURI TOTALE

1. Venituri din exploatare, total din care:

- subvenţii pe produse şi activităţi - subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţuri şi tarife - transferuri - prime acordate producătorilor agricoli - alte venituri

2. Venituri financiare3. Venituri excepţionale

II. CHELTUIELI TOTALE1Cheltuieli pentru exploatare din care:

- cheltuieli materiale - cheltuieli de personal

salarii brute asigurări sociale şi

protecţie socială - cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele - cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate 2. Cheltuieli financiare

3. Cheltuieli excepţionale4. Rezerve legale5. Acoperirea pierderilor din anul

1585855915285534

15285534

24845548180

150627953073158971702117229861068251654735

103909

178000

444267277

2185676021810481

21810481

126663361320009498194563691747420421311871478393532794

201697

178000

12205540924

42641204254917

4254917

21007103

418374611489532287120532796399597133199

50424

49000

3051140213

59201305909770

5909770

28007560

546012052614204632260532736339597133199

50424

46000

3082180320

64201806405284

6405284

4566103305542915480203485498353279633597133199

50424

42000

3624100230

52523305240510

5240510

32008620

482034046506564026432532799399602133197

50425

41000

2448120161

53

precedent

6. Impozitul pe profitIII. REZULTATUL NET AL

EXERCITIULUI ( I – II ) 795764 1847498 80374 460010 874888 431990

Se vor analiza sumele prevăzute pentru anul 2002 cu cele realizate la finele aceluiaşi an, indicatorii având indici p=prevăzut respectiv r= realizat.

Analiza rezultatului realizat faţă de cel prevăzut

Profitul reprezintă un indicator sintetic prin care se apreciază sub formă

absolută rentabilitatea unei firme.

A. Mărimea rezultatului total al exerciţiului înainte de impozitare (RT),

numit şi profit brut :

RT (PB) = VT - CT

RT p = 795.764

RT r = 1.847.262

unde : VT = venituri totale

CT = cheltuieli totale

iar : VT = Ve + Vf + Vex

VT p = 15.858.559

VT r = 21.856.760

CT = Ce + Cf + Cex

CT p = 15062795

CT r = 20009498

unde : Ve = venituri de exploatare

Vf = venituri financiare

Vex = venituri excepţionale

Ce = cheltuieli pentru exploatare

Cf = cheltuieli financiare

54

Cex = cheltuieli excepţionale

B. Pentru analiza dinamică a profitului se pot calcula modificările absolute

şi

procentuale intervenite în mărimea rezultatului total faţă de cel prevăzut astfel:

ΔRT = RT1 - RT0

ΔRT

ΔRT% = ——— x 100

RT p

ΔRT = 1.051.498

ΔRT% = 232,14%

Tabelul : 4.6.INDICATORI FINANCIARI - mii lei - Denumirea Indicatorilor

Prevăzut Realizat Modificari absolute

Modificari relative

Venituri din exploatare 15.285.534 21.810.481 6.524.947 142,69Venituri financiare 24.845 12.666 - 12.179 50,98Venituri exceptionale 548.180 33.613 - 514.567 6,13VENITURI TOTALE 15.858.559 21.856.760 5.998.201 137,82Cheltuieli pt.exploatare 14.795.074 19.456.369 4.661.295 131,50Cheltuieli financiare 444 12.205 11.761 2748,9Cheltuieli exceptionale 267.277 540.924 273.647 202,38CHELTUIELI TOTALE 15.062.795 20.009.498 4.946.703 132,84REZULTAT TOTAL 795.764 1.847.262 1.051.498 232,14Sursa : Raportul de gestiune al SC SCADT SA pentru anul 2002.

INTERPRETARE :

Rezultatul total realizat are o creştere de 132,14%, reprezentând 1.051.498 mii

lei, realizat pe fondul veniturilor mai mari decât cele prevăzute cu 37,82%

reprezentând 5.998.201 mii lei.

55

În cadrul veniturilor, s-a înregistrat scăderea veniturile excepţionale cu 93,87%

şi a veniturile financiare cu 49,02%.

Veniturile totale au crescut ca urmare a creşterii veniturilor din exploatare cu

42,69%, observându-se astfel preocuparea societăţii de a-şi mări veniturile prin

activitatea de producţie.

Cheltuielile au crescut cu 32,84%.

Cea mai mare creştere o înregistrează cheltuielile financiare de la 444 mii lei la

12.205 mii lei datorită dobânzilor aferente împrumuturilor şi dobânzilor aferente

operaţiunilor de refinanţare (sconturile).

O creştere importantă o înregistrează şi cheltuielile excepţionale, respectiv

acestea se modifică cu 102,38%. Acestea sunt în cea mai mare parte cheltuieli

excepţionale din operaţiuni de gestiune :

amenzi fiscale sau penale;

penalităţi de întârzieri ;

creanţe devenite nerambursabile (care depăşesc proporţia considerată

normală pentru a putea fi clasate la cele de exploatare);

Cheltuielile de exploatare (cheltuielile ocazionate de exploatarea factorilor de

producţie) înregistrează şi ele o creştere semnificativă de 31,50%..

C. Altă analiză a rezultatului brut se mai poate face şi prin interpretarea

rezultatelor următoarelor formule :

RT (PB) = Re + Rf + Rex.

Re = Ve - Ce

Rf = Vf - Cf

Rex = Vex - Cex

unde : Re = rezultatul exploatării

Rf = rezultatul financiar

Rex = rezultatul excepţional

Tabelul: 4.7. REZULTATE FINANCIARE

- mii lei -

56

Denumirea indicatorilor Prevăzut Realizat Modificari

absoluteModificari

relativeRezultatul din exploatare 490.460 2.354.112 1.863.652 479,98Rezultatul financiar 24.401 461 -23.940 1,89Rezultatul exceptional 280.903 -507.311 -788.214 180,60Rezultat total 795.764 1.847.262 1.051.498 232,13

Sursa : Raportul de gestiune al SC SCADT SA pentru anul 2002.

Din rezultatele intermediare ale S.C SCADT S.A prezentate în tabelul

anterior se observă că rezultatul financiar a înregistrat o scădere de 98,11% faţă de cel

prevăzut, rezultatul excepţional prezintă o creştere negativă de 80,6% şi rezultatul din

exploatare înregistrează o creştere de 379,98% comparativ cu cel prevăzut.

Deci putem spune că evidenta creştere a rezultatului total cu 132,13% este în

principal influenţată de rezultatul din exploatare, demonstrându-se astfel interesul

societăţii comerciale pentru activitatea productivă.

D. Se stabileşte ponderea rezultatului din exploatare, rezultatului financiar şi

rezultatului excepţional în cadrul rezultatului total al întreprinderii, precum şi

modificarea acestei ponderi astfel:

Re,Rf,Rex

GRe,Rf,Rex = —————— x 100

Rt

ΔG = G1 - G0

Următorul pas este calcularea şi interpretarea contribuţiei procentuale a

modificării fiecărei categorii de rezultate asupra modificării procentuale a

rezultatului total astfel:

Tabel: 4.8.INDICATORI FINANCIARI ( mii lei )

Denumirea indicatorilor Prevăzut Realizat Ponderearelativa baza

previziunea

Ponderearelativă

curent realizat

Pondereaabsoluta

Rezultat din exploatare 490.460 1.354.112 62 127,44 65,44Rezultat financiar 24.401 461 3 0,02 -2,98Rezultat exceptional 280.903 -507.311 35 -27,46 -62,46Rezultat total 795.764 1.847.262 100 100,00 0,00

Sursa: Raport de gestiune al SC SCADT SA pentru anului 2002.

57

Se observă influenţa negativă a rezultatului excepţional realizat în cadrul

rezultatului total (pondere negativă = -27,46%), dar ponderea rezultatului din

exploatare o acoperă şi determină obţinerea de profit.

Ponderea rezultatului din exploatare realizat creşte peste 100% ceea ce denotă

importanţa deosebită acordată sectorului productiv şi de desfacere.

E. Rezultatul net sau profitul net se determină după formula :

Rn (Pn) = Ri (Pi) - Ip

Rn p = 795.764

Rn r = 1.276.491

A crescut profitul net cu 62,33% faţă de previziunea făcută la începutul anului.

Modificarea profitului net se datorează creşterii veniturilor totale cu 37,82%

faţă decele prevăzute.

După cum s-a observat, veniturile totale s-au mărit pe seama veniturilor din

exploatare care au sporit cu 42,69 %.

Tabelul 4.9.TABLOU DATE DE INTRARE

Denumire

Prevăzut Realizat Modificareabsolută

Modificarerelativă

Rezultatul din exploatare 490.460 2.354.112 1.863.652 479,98Cifra de afaceri 14.739.889 20.815.964 6.076.075 141,22Datorii - Total 4.546.441 3.907.182 - 639.259 85,94Activ - Total 7.844.749 8.603.165 758.416 109,67Active circulante 2.856.113 3.667.395 811.282 128,4Capitaluri proprii 3.298.308 4.695.983 1.397.675 142,37Capitaluri permanente 4.215.954 5.751.841 1.535.887 136.43Active imob.nete 4.988.636 4.935.770 - 52.866 98,94Active imob. brute 5.722.155 5.862.742 140.587 102,46Stocuri - Total 986.140 894.731 - 91.409 90,73Datorii pe termen scurt 699.412 663.412 - 63.000 94,85EBE 582.653 2.507.370 1.924.717 430,33Cheltuieli financiare 444 12.205 11.761 2.748,88 Marja comerciala 477.488 1.603.470 1.125.982 335,81Vinzari de marfuri 3.506.689 7.569.406 4.162.717 215,86Cheltuieli cu personalul 1.722.986 2.131.187 408.201 123,69VA 2.527.596 4.849.026 2.321.430 191,84Cheltuieli cu amortizare 103.909 201.697 97.788 194,11Rezultatul net al exercit. 795.764 1.276.491 480.727 160,41RCII 514.861 1.783.802 1.268.941 346,46Numar salariati (pers.) 268 243 -25 90,67 Sursa : Raportul de gestiune al SC SCADT SA pentru anul 2002.

58

4.3. Analiza economico-financiară a principalilor indicatori

Cu ajutorul datelor prezentate în subcapitolul anterior putem analiza

situaţia financiară a societăţii cu indicatorii care se fundamentează pe baza bugetului

de venituri şi cheltuieli, aceştia se împart în trei categorii:

- indicatorii echilibrului financiar (ratele lichidităţii generale, reduse

sau imediate, rata solvabilităţii, autonomiei financiare şi gradul de îndatorare stabilit

ca un raport procentual între părţile exigibile şi total activ);

- indicatori de rentabilitate ( rata rentabilităţii economice, rata

rentabilităţii financiare, pragul de rentabilitate );

- indicatori de rotaţie (rotaţia stocurilor, perioada de recuperare a

creanţelor, perioada de rambursare a datoriilor);

- indicatori economici ( productivitatea muncii şi ponderea salariilor

în costuri ).

Agenţii economici au obligativitatea calculării unui număr minim de 16

indicatori, pe care-i consideră a fi cei mai relevanţi cu privire la situaţia întreprinderii:

Ratele de rentabilitate financiară

rata de rentabilitate financiară

Remunerează proprietarii întreprinderii prin distribuirea de dividende către

aceştia şi prin creşterea rezervelor care, de fapt reprezintă o creştere a averii

proprietarilor.

Este influenţată de modalitatea de procurare a capitalurilor şi de aceea este

sensibilă la structura financiară, respectiv la situaţia îndatorării întreprinderii.

Profit net

Rrf = ———————— x 100

Capitaluri proprii

Rrf p = 24,13%

Rrf r = 27,18%

59

Rentabilitatea financiară a crescut cu aproape 4% fapt din care deducem că

profitul a crescut într-o proporţie mai mare decât capitalurile. Această situaţie se

datorează faptului că activitatea de producţie a societăţii a crescut în ceea ce priveşte

cantitatea şi modului de desfacere a produselor.

rata de rentabilitate financiară înainte de impozit

Rezultat curent înainte de impozit

Rrfii = ——————————————― x 100

Capitaluri proprii

Rrfii p = 15,60%

Rrfii r = 37,98%

Rata de finanţare a imobilizarilor (rata fondului de rulment).

Evidenţiază condiţiile de finanţare a imobilizărilor. O valoare supraunitară

semnifică faptul ca ansamblul imobilizărilor este finanţat din resurse durabile,

respectiv din capitalurile permanente.

Exprimă în termeni relativi un indicator echivalent celui de fond de rulment în

valoare absolută.

Creşterea valorii raportului faţă de cea prevăzută corespunde unei ameliorari a

structurii de finanţare.

Capitaluri permanente

RFR = ———————————

Active imobilizate nete

RFR p = 0,48

RFR r = 1,16

rata fondului de rulment propriu (rata de finanţare a capitalurilor proprii)

60

Reprezintă o rată referitoare la finanţarea proprie a imobilizărilor şi se doreşte a

fi supraunitară.

Capitaluri proprii

RFRP = ——————————

Active imobilizate brute

RFRP p = 0,58

RFRP r = 0,80

Faptul că rata realizată este pozitivă şi chiar în creştere denotă faptul că societatea are suficient capital permanent pentru acoperirea financiară a activelor imobilizate, iar surplusul respectiv 0,58 previzionată şi 0,80 realizată reprezintă fondul de rulment.

Ratele de rentabilitate comercială

rata marjei comerciale

Pune în evidenţă strategia comercială a întreprinderii analizate şi apreciază

influenţa constrângerilor pieţei şi a politicii preţurilor de vânzare.

Marja comercială

Rmc = ————————— x 100

Vânzări de mărfuri

Rmc p = 13,61%

Rmc r = 21,18%

rata marjei brute de exploatare (rata EBE)

Măsoară nivelul rezultatului brut de exploatare independent de politica

financiară, politica de investiţii, de incidenţa fiscalităţii şi a elementelor excepţionale

şi indică aptitudinea proprie activităţii de exploatare de a degaja profit.

Excedent brut de exploatare

Rmbex = ————————————— x 100

Cifra de afaceri

61

Rmbex p = 3,95%

Rmbex r = 12,05%

Independent de incidenţa fiscalităţii şi a elementelor excepţionale, activitatea de exploatare a societăţii exte în creştere, chiar se triplează lucru care este în interesul bunei desfăşurări a activităţii e producţie a S.C. SCADT S.A.

rata marjei nete

Exprimă eficienţa globală a întreprinderii, respectiv capacitatea sa de a realiza

profit şi de a rezista concurenţei.

Rezultatul net al exerciţiului

Rmn = ————————————— x 100

Cifra de afaceri

Rmn p = 5,40%

Rmn r = 6,13%

Faptul că această rată este mai mare decât cea prevăzută arată capacitatea

întreprinderii de a obţine profit în condiţiile în care concurenţa este foarte dură.

Creşterea ratei marjei nete ne arată că profitul a crescut cu aproape 1% datorită activităţii de bază a societăţii şi nu datorită altor activităţi financiare cum ar fi deţinerea de acţiuni la alte societăţi sau activitatea de speculă pe piaţa bursieră, lucru care este important pentru o societate de producţie cum este S.C. SCADT S.A.

rata marjei nete de exploatare

Pune în evidenţă eficienţa activităţii de exploatare sub toate aspectele:

industrial, administrativ şi comercial. Prezintă avantajul de a fi influenţată de

amortismente şi provizioane devenind un rezultat net al exploatării.

Rezultatul exploatării

Rmnex = —————————— x 100

Cifra de afaceri

62

Rmnex p = 3,33%

Rmnex r = 11,31%

Independent de incidenţa fiscalităţii şi a elementelor excepţionale, activitatea

de exploatare a societăţii este în creştere, chiar se triplează lucru care este în interesul

bunei desfăşurări a activităţii e producţie a S.C. SCADT S.A.

rata marjei asupra valorii adăugate

Măsoară rezultatul brut de care dispune întreprinderea după deducerea

cheltuielilor de exploatare (consumuri şi cheltuieli de personal) pentru 100 lei

bogăţie creată (dacă se exprimă procentual).

Excedent brut de exploatare

Rmva = ————————————— x 100

Valoare adăugată

Rmva p = 23,05%

Rmva r = 51,71%

Ratele de rentabilitate economică

rata excedentului brut de exploatare

Oferă o apreciere globală asupra rentabilităţii brute a capitalului investit şi are

avantajul că nu este afectată de politica de amortizare.

EBE

R EBE = ———————— x 100

Activ economic

Activ economic = IMO + NFR

63

REBE p = 16,60%

REBE r = 53,72%

rata profitului net

Exprimă rentabilitatea netă de dobânzi şi de impozit a activului economic

investit. Fiind o rată netă de dobânzi, aceasta este dependentă de structura

capitalurilor întreprinderii, respectiv de gradul ei de îndatorare.

Profit net

Rata prof.net = —————— x 100

Activ economic

Rata prof.net p = 22,68%

Rata prof.net r = 27,35%

rentabilitatea activului economic brut

Excedent brut de exploatare

Rata ac.ec.b = ———————————— x 100

Activ total

Rata ac.ec.b p = 7,43%

Rata ac.ec.b r = 29,14%

rata stocurilor

Stocuri

Rata st. = ————— x 100

Activ total

Rata st p = 12,57%64

Rata st r = 10,40%

Ratele de lichiditate

rata lichidităţii generale

Reflectă posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transforma

într-un termen scurt în lichidităţi pentru a satisface obligaţiile de plată exigibile.

Se apreciază favorabilă atunci când rata lichidităţii generale are o mărime

supraunitara (cuprinsă între 2 şi 2,5). Valoarea supraunitară a ratei dovedeşte că, cel

puţin pe termen scurt, întreprinderea are capacitatea de a-şi achita datoriile exigibile.

Cu cât raportul este mai mare decât 1, cu atât mai mult întreprinderea este pusă la

adăpost de o insuficienţă de trezorerie, care ar putea fi provocată de rambursarea

datoriilor la cererea creditorilor.

Active circulante

Rata lichidităţii generale = ————————— > 1

Datorii pe termen scurt

Rata lich.gen. p = 4,08

Rata lich.gen. r = 5,53

Lichiditatea globală a fost în prevăzută la 4,08 ceea ce de notă faptul că S.C.

SCADT S.A. are o situaţie economică favorabilă putând să-şi onoreze obligaţiile

financiare. Mai mult decât atât valoarea realizată a acestui indicator a crescut cu

aproape 2% faţă de previziune având o valoare de 5,53%.

rata lichidităţii reduse

Exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt din

creanţe şi din disponibilităţi. Valoarea supraunitară evidenţiază faptul că stocurile nu

sunt finanţate pe termen scurt. O rată cuprinsă între 0,8 şi 1 ar reprezenta situaţia

optimă în ceea ce priveşte solvabilitatea parţială.

Creanţe + disponibilităţi

Rata lichidităţii reduse = ——————————65

Datorii pe termen scurt

Rata lich.reduse p = 2,67

Rata lich.reduse r = 4,02

Deducem din previziune că, valoarea activelor circulante mai puţin stocurile

este de 3 ori mai mare decât datoriile societăţii ,iar situaţia realizată este şi mai bună lichiditatea redusă având o valoare de 4,18%. Din această situaţie deducem că societatea este capabilă în orice moment să-şi acopere datoriile fără să apeleze la alte surse.

rata lichidităţii parţiale

Active circulante - Stocuri

Rata lichidităţii parţiale = ——————————— > 1

Datorii pe termen scurt

Rata lich.parţiale p = 2,67

Rata lich.parţiale r = 4,02

rata solvabilităţii pe termen lung

Exprimă gradul în care întreprinderea face faţă datoriilor totale.

Valoarea raportului > 1,5 dovedeşte că întreprinderea are capacitatea de a-şi

achita obligaţiile băneşti, imediate şi indepărtate, faţă de terţi.

Această rată exprimă în termeni relativi un indicator echivalent în valoarea

absolută corespunzător activului neangajat în datorii: situaţia netă.

O valoare < 1,5 evidenţiază riscul de insolvabilitate pe care şi l-au asumat

furnizorii de fonduri puse la dispoziţia întreprinderii, risc evidenţiat şi în analiza

echilibrului financiar de valoarea negativă a situaţiei nete.

Activ total

Rata solvab.termen lung = ———————

Datorii totale

Rata stl p = 1,7

66

Rata stl r = 2,20

Ratele de îndatorare

coeficientul total de îndatorare

Reflectă gradul în care capitalurile proprii asigură finanţarea activităţii

întreprinderii.

Poate fi interpretată şi ca o rată a autonomiei financiare a întreprinderii,

indicând gradul în care angajamentele sale pe termen scurt şi lung sunt garantate de

capitalurile proprii ale întreprinderii.

Cu cât levierul este mai mare decât 1 cu atât întreprinderea va depinde mai

mult de creditorii săi, iar dacă este subunitar, banca va acorda în continuare

împrumuturi în condiţii de garanţie sigură.

Datorii totale

Coeficientul total de îndatorare = ————————

Capitaluri proprii

Coef.tot.îndatorare p = 1,4

Coef.tot.îndatorare r = 0,83

Faptul că rata de îndatorare s-a micşorat dar valoarea sa nu s-a îndepărtat foarte mult de 1 ne indică faptul că societatea nu depinde foarte mult de creditorii săi.

rata datoriilor financiare

Exprimă gradul de îndatorare pe termen lung. Întreprinderea poate beneficia în

continuare de credite bancare pe termen lung şi mediu dacă rata datoriilor financiare

este mai mică decât 0,5.

Datorii financiare

Rdf = ——————————

Capitaluri permanente

Rdf p = 0,04

67

Rdf r = 0,02

Această rată a datoriilor financiare este mai mică de 0,5 ceea ce conferă societăţii credibilitate în efectuarea de împrumuturi bancare.

rata independenţei financiare

Măsoară ponderea capitalurilor proprii în ansamblul resurselor permanente. În

general rata trebuie să fie superioară sau cel puţin egală cu 0,5 din considerente

impuse de normele bancare în relaţia de credit cu întreprinderea.

Capitaluri proprii

Rif = ——————————

Capitaluri permanente

Rif p = 0,95

Rif r = 0,98

rata de prelevare a cheltuielilor financiare

Pune în evidenţă capacitatea de plată a costului îndatorării, separând

întreprinderile sănătoase de cele falimentare. Dacă raportul este mai mare de 0,6

întreprinderea analizată se confruntă cu dificultăţi de gestiune financiară riscând să

intre în stare de faliment.

Cheltuieli financiare

Rpcf = —————————

EBE

Rpcf1 = 0,00076

Rpcf2 = 0,0048

Ţinând cont de faptul că valoarea realizată a ratei de prelevare a cheltuielilor este mult mai mare decât cea prevăzută şi cu mult mai mică decât limita admisă, deducem faptul că societatea este mult prea departe de starea de faliment.

Ratele privind structura activului şi pasivului68

rata activelor imobilizate

Măsoară ponderea elementelor patrimoniale aflate la dispoziţia întreprinderii în

mod permanent în totalul activului.

Active imobilizate

Rai = ————————— x 100

Activ total

Rai p = 63,59%

Rai r = 57,37%

Scăderea ratei activelor imobilizate ne arată că acţionarii au decis să reinvestească într-o proporţie mai mică în societate şi anume în mijloace fixe.

rata imobilizărilor corporale

Această rată arată în ce măsură întreprinderea va putea rezista unei crize

economice ştiut fiind faptul că o imobilizare foarte ridicată a capitalului în active fixe

implica riscul netransformării rapide a acestora în lichiditate.

Imobilizări corporale

Ric = —————————— x 100

Activ total

Ric p = 63,58%

Ric r = 57,25%

Conform acestei rate întreprinderea dispune de imobilizări corporale într-o pondere mai redusă însă riscul de transformare a acestora în lichidităţi nu s-a redus faţă de valoarea previzionată.

rata imobilizărilor financiare

Imobilizări financiare

Rif = —————————— x 100

Activ total

69

Rif p = 0,009%

Rif r = 0,12%

Ţinând cont de faptul că S.C. SCADT S.A nu este o întreprindere mare, ea nu are disponibilităţi financiare plasate pe pieţe de capital sau în alte întreprinderi, de aceea valoarea ratei imobilizărilor financiare este scăzută.

* rata activelor circulante

Active circulante

Ric = ———————— x 100

Activ total

Ric p = 36,40%

Ricr = 42,63%

Ponderea activelor circulante în total activ a crescut datorită creşterii vitezei de rotaţie a stocurilor şi a celorlalte componente ale activelor circulante.

rata autonomiei financiare globale

Este un indicator global referitor la autonomia financiară a întreprinderii

apreciată în ansamblul finanţării sale.

Capitaluri proprii

Rafg = ————————— x 100

Pasiv total

Rafg p = 42,04%

Rafg r = 54,58%

Este de preferat ca ponderea capitalurilor proprii să fie mai mare de 1/3 din pasiv lucru pe care societatea la realizat la sfârşitul anului 2002 având o rată a autonomiei financiare de 54,58%.

rata de îndatorare globală

Măsoară ponderea datoriilor indiferent de durata şi originea lor, în patrimoniul

întreprinderii.

70

Datorii totale

Rig = ——————— x 100

Pasiv total

Rig p = 57,95%

Rig r = 45,41%

Studiul mijloacelor utilizate

productivitatea muncii (mii lei/sal.) - exprimă cât a realizat în medie fiecare

salariat din cifra de afaceri.

CA

Wg = —————

Nr. sal.

Wg p = 55.000

Wg r = 85.662

productivitatea muncii în funcţie de valoarea adăugată (mii lei/sal.) - exprimă

cât a realizat în medie fiecare salariat din valoarea adăugată

VA

Wga = —————

Nr. sal.

Wga p = 9.431

Wga r = 19.955

remunerarea factorului muncă - evidenţiază utilizarea factorului muncă

Cheltuieli cu personalul

Rfm = ——————————— x 100

VA71

Rfm p = 68,16%

Rfm r = 43,95%

remunerarea factorului capital - exprimă în ce măsură avem de-a face cu o

întreprindere automatizată, respectiv importanţa factorului capital în raport cu

factorul muncă

Cheltuieli cu amortizarea

Rfc = ———————————— x 100

VA

Rfc p = 4,11%

Rfc r = 4,16%

remunerarea băncilor - exprimă ponderea cheltuielilor financiare în valoarea

adaugată

Cheltuieli financiare

Rb = —————————— x 100

VA

Rb p = 0,017%

Rb r = 0,25%

Calculul celor 16 indicatori folosiţi pentru fundamentarea bugetului de venituri

şi cheltuieli la SC SCADT SA :

1) Pragul de rentabilitate reflectă nivelul cifrei de afaceri (valoarea

totală a încasărilor) pentru care profitul este zero.

72

Costuri fixe

Pragul de rentabilitate =

Preţ de livrare unitar-Costuri variabile unitare

2) Lichiditatea globală (generală) reflectă posibilitatea

componentelor patrimoniale curente de a se transforma într-un termen scurt în

lichidităţi pentru a satisface obligaţiile de plată exigibile.

Se apreciază o lichiditate globală favorabilă atunci când are o mărime

supraunitară între 2 şi 2,5.

Active circulante

Lichiditate globală=

Datorii curente

Lg p = 2.856.113 / 699.412 = 4,08

Lg r = 3.667.395 / 663.412 = 5,53

Lichiditatea globală a fost în prevăzută la 4,08 ceea ce de notă faptul că S.C.

SCADT S.A. are o situaţie economică favorabilă putând să-şi onoreze obligaţiile

financiare. Mai mult decât atât valoarea realizată a acestui indicator a crescut cu

aproape 2% faţă de previziune având o valoare de 5,53%.

3) Lichiditatea redusă trebuie să tindă spre o mărime unitară între

0,5 şi 1.

Active circulante- Stocuri

Lichiditate redusă =

Datorii curente

Lr p = (2.856.113 – 986.140) / 699.412 = 2,67

73

Lr r = (3.667.395 – 894.731) / 663.412 = 4,18

Deducem din previziune că, valoarea activelor circulante mai puţin stocurile

este de 3 ori mai mare decât datoriile societăţii ,iar situaţia realizată este şi mai bună lichiditatea redusă având o valoare de 4,18%. Din această situaţie deducem că societatea este capabilă în orice moment să-şi acopere datoriile fără să apeleze la alte surse.

Trezorerie(casă,disponibilităţi,plasamente)

4) Lichiditate imediată =

Datorii pe termen scurt

Li p = (121.971+36.491) / 699.412 = 0,22

Li r = (171.857+114.800) / 663.412 = 0,44

Indicatorul relevă faptul că societatea este capabilă să-şi onoreze datoriile pe

termen scurt (impozite taxe, amenzi) fără să apeleze la alte surse de venituri decât

disponibilităţiile proprii.

5) Securitatea financiară reflectă gradul în care capitalurile proprii

asigură finanţarea activităţii.

Capitaluri proprii

Securitate financiară =

Datorii pe termen mediu şi lung

Sf p = 3.298.308 / 3.847.029 = 0,87

Sf r = 4.695.983 / 3.243.770 = 1,45

În anii supuşi analizei societatea are capacitatea de a-şi acoperii datoriile pe termen mediu şi lung asta şi datorită faptului că acţionarii şi-au reinvestit profitul în societate.

6) Rata rentabilităţii economice (Re) măsoară eficienţa mijloacelor

materiale şi financiare alocate.

Profitul exploatării

74

Re =

Total active

Re p = 490.460 / 7.844.749 = 0,06

Re r = 2.354.122 / 8.603.165 = 0,27

În situaţiile previzionale, mijloacele financiare şi materiale alocate au o

pondere redusă în profitul societăţii, fapt evidenţiat de valoarea indicatorului rentabilitate economică a cărui valoare este de 0,06. Conform realizărilor eficienţa utilizării mijloacelor financiare şi financiare a crescut la 27% din profitul obţinut.

7) Rata rentabilităţii financiare (Rf) exprimă capacitatea

capitalurilor proprii de a produce profit.

Profit net

Rf =

Capitaluri proprii

Rf p = 795.764 / 3.298.308 = 0,24

Rf r = 1.276.491 / 4.695.983 = 0,27

Capitalurile proprii deţinute de asociaţi au capacitatea de a aduce profit în

proporţii relativ apropiate în situaţiile supuse analizei (prevăzut, realizat) astfel

previziunea rentabilităţii financiare a fost de 0,24, iar realizarea de 0,27.

8) Solvabilitatea patrimonială (Sp) reprezintă gradul în care

unităţile patrimoniale pot face faţă obligaţiilor de plată. Capitaluri proprii

Sp = x 100

Total pasiv

Sp p = 3.298.308 / 7.844.749 = 0,42 x 100 = 42%

Sp r = 4.695.983 / 8.603.165 = 0,55 x 100 = 55%75

Societatea poate face faţă în proporţii ridicate datoriilor curente astfel în cazul

realizărilor societatea poate acoperii datoriile din capitaluri proprii în proporţie de

45%, iar în previziune acest indicator a cunoscut o creştere până la 55%.

9) Gradul de îndatorare (Gi) arată limita până la care agentul

economic este finanţat din alte surse decât fondurile proprii.

Plăţi exigibile

Gi = x 100

Total activ

Gi p = 4.546.441 / 7.844.749 = 0,55 x 100 = 55%

Gi r = 3.907.182 / 8.603.165 = 0,45 x 100 = 45%

Dacă în cazul previziunii societatea îşi poate onora datoriile din resurse proprii în proporţie de 45% este lesne de înţeles că cealaltă parte de 55% este acoperită din alte surse de venituri lucru evidenţiat cu ajutorul indicatorului gradul de îndatorare, care în cazul realizării a fost de 45%. Profitul brut

10) Rata profitului = x 100(%)

Cifra de afaceri

Rp p =795.764 / 14.739.889 = 0,05 x 100 = 5%

Rp r = 1.847.262 / 20.815.964 = 0,09 x 100 = 9%

Profitul brut previzionat reprezintă 5% din cifra de afaceri a societăţii , iar

profitul brut realizat a crescut la 9% ceea ce înseamnă că s-a încasat mai mult decât s-a cheltuit.

11) Potenţialul de dezvoltare/ creştere (Pd).

Prelevări din profit pentru fondul de dezvoltare

Pd = x 100

76

Fond de rulment – Active circulante – Obligaţiuni

12) Perioada de recuperare a creanţelor (Prc).

Debitori + Facturi neîncasate

Prc = x 365 zile

Cifra de afaceri

Prc p = 1.711.511 / 14.739.889 = 44 zile

Prc r = 2.381.606 / 20.815.964 = 40 zile

Indicatorul perioada de recuperare a crenţelor ne arată cât trebuie să aştepte

societatea pentru ca lichidităţile să ajungă în contul curent. Se observă că această perioadă s-a micşorat în cazul realizărilor la 40 zile faţă de 44 de zile previzionate, fapt care este de bun augur pentru societate.

13) Perioada de rambursare a datoriilor (Pra).

Obligaţii

Pra = x 365 zile

Cifra de afaceri

Prc p = 4.546.441 / 14.739.889 = 113 zile

Prc r = 3.907.182 / 20.815.964 = 69 zile

Perioada de rambursare a datoriilor a scăzut remarcabil lucru care arată

buna desfăşurare a activităţii şi seriozitatea societăţii astfel realizarea a ajuns la 69

zile faţă de 113 zile previzionarea.

14) Rotaţia stocurilor (Rs)

77

Cifra de afaceri

Rs = x (zile)

Total stocuri – Facturi neîncasate

Prc p = 14.739.889 / 986.140 = 14,95 zile

Prc r = 20.815.964 / 894.731 = 23,27 zile

Rotaţia stocurilor a crescut deşi nu este un lucru bun pentru o societate cum

este aceasta de producţie, ajungând la 23 zile faţă de 14 preconizate.

15) Productivitatea muncii (Pm).

Cifra de afaceri

Pm =

Numărul total de personal

Prc p = 14.739.889 / 268 = 55.000

Prc r = 20.815.964 / 243 = 85.662

Indicatorul productivitatea muncii a crescut ceea ce înseamnă că angajaţii îşi

desfăşoară activitatea conform contractelor încheiate ajungând ca un angajat să aibă o

productivitate de 85.662 lei realizată faţă de 55.000 lei previzionată.

Creşterea productivităţii muncii se datorează în egală măsură dotării cu

utilaje performante, dar şi seriozităţii angajaţilor societăţii.

16) Ponderea salariilor în costuri (Psc).

Salarii directe

Psc = (%)

Costuri directe de producţie

78

CONCLUZII : În urma efectuării analizei economico-financiare a S.C. SCADT S.A. am

constatat o situaţie bună a desfăşurării activităţii , dar nu perfectă.Baza de calcul a tuturor ratelor şi indicatorilor a fost previziunea anului 2002,

iar studiu s-a desfăşurat în comparaţie cu realizările efective ale aceluiaşi an, an în

care s-a observat cu uşurinţă creşterea economică şi rentabilitatea societăţii.

Pe baza analizelor efectuate în cuprinsul acestui studiu putem concluziona :

la finele anului 2002 cifra de afaceri a crescut cu 41,22% faţă de previziunea

aceluiaşi an. Această creştere se datorează în parte inflaţiei dar şi creşterii preţului

de vânzare

Un aport deloc neglijabil la modificarea cifrei de afaceri îl are şi mărirea

segmentului de piaţă deţinut, datorită aplicării unor strategii de marketing.

De asemenea întreprinderea a încheiat noi contracte datorită calităţii produselor

sale şi datorită seriozităţii de care dau dovadă angajaţii săi în relaţiile cu clienţii

(termene de livrare respectate, onorarea comenzilor, etc.).

rezultatul net al exerciţiului a crescut cu 60,41 %, deci putem spune că

întreprinderea este mai rentabilă decât anul trecut;

rata de rentabilitate economica (45,9 %) este superioara ratei de rentabilitate

financiara (27,18 %) ca urmare a politicii de investitii;

din ratele de lichiditate calculate reiese capacitatea unităţii de a face faţă

obligaţiilor scadente care rezultă fie din angajamente anterioare contractate, fie din

operaţii curente, fie din prelevări obligatorii;

insuficienţa de fond de rulment este prezentă şi la finele anului 2002 datorită

investiţiilor mari.

În ansamblu, S.C “SCADT” S.A Slatina se prezintă mai bine la finele anului 2002

din toate punctele de vedere : rentabilitate, structură financiară, solvabilitate, creştere

economică.

În vederea creşterii productivităţii şi rentabilităţii, la S.C “SCADT” S.A Slatina se

propun următoarele măsuri:

realizarea unui program de marketing eficient;79

modernizarea instalaţiilor tehnice şi de prelucrare a lemnului, în acest fel

reducându-se consumurile de energie electrică, apă, gaze;

creşterea cantităţii de lemn - materie primă - colectată şi recepţionată la rampa

fabricii pentru procesare prin achitarea la timp a contravalorii lemnului livrat de

furnizori;

fabricarea produselor din lemn cu desfacere rapidă;

extinderea reţelei proprii de desfacere cu amănuntul pe raza municipiului Slatina

prin înfiinţarea unor noi magazine proprii sau prin obţinerea unor lucrări de

construcţii prin care să-şi folosească produsele ;

vânzarea prin magazinele proprii a tuturor mărfurilor cerute de piaţă şi

aprovizionarea ritmică a acestora;

modificarea rutelor de colectare pentru eficientizarea transportului şi reducerea

cheltuielilor aferente;

remunerarea corespunzătoare a salariaţilor şi stimularea acestora pentru realizarea

unei activităţi eficiente.

Pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli, dar şi a indicatorilor calculaţi pentru

elaborarea acestuia din urmă putem concluziona cele ce urmează.

Rezultatul total la sfârşitul lui 2002 are o creştere de 132,14% realizat pe fondul

creşterii veniturilor cu 37,82%. În structura veniturilor s-a înregistrat scăderea

veniturilor excepţionale cu 93,87% şi a veniturilor financiare cu 49,02%. Veniturile

totale au crescut însă prin creşterea veniturilor din exploatare ceea ce demonstrează

preocuparea societăţii pentru activitatea de producţie.

Cu toate că numărul salariaţilor a scăzut, s-a înregistrat o cifră de afaceri mai

mare, o producţie mai mare şi implicit o productivitate a muncii mai ridicată, lucru

care demonstrează motivarea angajaţilor de a-şi desfăşura activitatea în folosul direct

al societăţii.

Perioada de rambursare a datoriilor a scăzut remarcabil lucru care arată

buna desfăşurare a activităţii şi seriozitatea societăţii astfel la sfârşitul lui 2002 a

ajuns la 69 zile faţă de 113 zile prevăzute la începutul aceluiaşi an.

Indicatorul perioada de recuperare a crenţelor ne arată cât trebuie să aştepte 80

societatea pentru ca lichidităţile să ajungă în contul curent. Se observă că această

perioadă s-a micşorat la sfârşitul perioadei de analiză la 40 zile faţă de 44 zile

prevăzute, fapt care este de bun augur pentru societate.

Din calculul indicatorului lichiditate redusă deducem că valoarea activelor

circulante prevăzute, mai puţin stocurile este de 3 ori mai mare decât datoriile

societăţii, iar la sfârşitul lui 2002 situaţia este şi mai bună lichiditatea redusă având o

valoare de 4,18%. Din această situaţie deducem că societatea este capabilă în orice

moment să-şi acopere datoriile fără să apeleze la alte surse.

Indicatorul lichiditate imediată relevă faptul că societatea este capabilă să-şi

onoreze datoriile pe termen scurt (impozite taxe, amenzi) fără să apeleze la alte surse

de venituri decât disponibilităţiile proprii, acest lucru se observă şi din studiul

bugetului de trezorerie prezentat în capitolul anterior.

Lichiditatea globală a fost preconozată a fi de 4,08 ceea ce de notă faptul că

S.C. SCADT S.A. are o situaţie economică favorabilă putând să-şi onoreze obligaţiile

financiare. Mai mult decât atât realizarea acestui indicator a crescut cu aproape 2%

faţă de previziune având o valoare de 5,53%.

Per ansamblu societatea are o situaţie economică bună reuşind să-şi mărească

profitul cu un minimum de investiţii şi cu o bună promovare a produselor obţinute din

activitatea de bază.

În urma calculelor efectuate pentru indicatorii financiari şi a comparării

datelor previzionate cu cele realizate, putem concluziona că SC SCADT SA şi-a

îndeplinit planul de activitate şi chiar la depăşit în sensul bun al obţinerii de profit.

Cunoscând faptul că rata medie a dobânzii pe piaţă este de 21%, iar rata

rentabilităţii financiare este de 27%, ne putem da seama cu uşurinţă că valoarea

acţiunilor societăţii pe piaţa bursieră a crescut.

Faptul că a scăzut perioada de recuperare a datoriilor faţă de previziune a făcut

să scadă şi perioada de rambursare a datoriilor, societatea dispunând de sumele

necesare pentru achitarea datoriilor

Rotaţia stocurilor este mai mare decât s-au aşteptat cei din conducerea

81

întreprinderii ţinând cont de faptul că SC SCADT SA este şi societate de producţie.

Productivitatea muncii este şi ea peste valoarea prevăzută, aportul mediu al

fiecărui angajat fiind de 85.662.000 lei/lună.

Ţinând cont de faptul că în anul analizei atelierul de prelucrare a masei

lemnoase a început producţia se explică astfel dublarea majorităţii indicatorilor şi mai

ales a profitului.

Rezultatul din exploatare a crescut în detrimentul celui financiar ceea ce

demonstrează încă o dată că SC SCADT SA îşi obţine beneficiile în mare parte din

activitatea de producţie.

Importanţa întocmirii bugetului de venituri şi cheltuieli este covârşitoare

ţinând cont de buna desfăşurare a activităţii S.C. SCADT S.A. pe baza planului

întocmit la începutul anului. În capitolul de teorie am arătat că urmărirea de aproape a

oricărei activităţi economice permite remedierea imediată şi exactă a eventualelor

greşeli apărute în desfăşurarea activităţilor de producţie sau în întocmirea situaţiilor

contabile sau de gestiune.

Întocmirea bugetului de trezorerie are şi ea o importanţă deosebită,

cunoscându-se disponibilităţile firmei sau fluxul de numerar se pot prevede

cheltuielile şi veniturile viitoare cu mici abateri.

Pentru elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli al unei societăţi comerciale

este importantă cunoaşterea situaţiilor financiare anterioare (bilanţul anterior, contul

de profit şi pierdere, situaţia datoriilor şi creanţelor), dar şi urmărirea bugetului de

trezorerie, situaţii financiare prezentate în capitolele anterioare.

BIBLIOGRAFIE Adrochiţescu M. –“Finanţele întreprinderii în economia de piaţă”, Adochiţei A. Tipografia “Mitrea”, Piatra Neamţ

Bistriceanu G. –“Finanţele agenţilor economici”, Editura Didactică

şi Pedagogică, Bucureşti, 1995.82

Bran Paul - “Decizia financiară în unitatea economică”, Editura

Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucereşti, 1980

Brezeanu Petre -“Gestiunea financiară a agenţilor economici în economia

de piaţă”, Lito ASE, 1996.

Brezeanu Petre -“Finanţe şi gestiunea financiară”, Editura Economică,

Toma Mihai Bucureşti, 1996.

Garnier P. – “La tehnique comptable aprofondie”, Editura

Dunat, Paris, 1972.

Gagnon J.M. – “Traite de gestion financière”, Editura Gaeton

Khoury N. Marin, Quebec, Canada, 1981.

Gervais M. – “Contrôle de gestion, 4-ème edition, Editura Economică,

Paris, 1991.

Mărgulescu Dan – “Diagnostic economico-financiar”, Editura Romcart,

Niculescu M. Bucureşti, 1994.

Mărgulescu D. - “Analiza economico-financiară”, Editura Fundaţiei

Colaboratori “România de mâine”, Bucureşti, 1999.

Mihăilescu Ion –“Managementul financiar al firmei”, Editura Independenţa

Economică, Brăila, 2000.

Opriţescu M. – “Finanţele întreprinderii”, Suport de curs, Craiova, 1990.

Penan H. – “Contrôle de gestion”, Note de curs, Univ. de St.

83

Sociale, Toulouse, 1991/92.

Radu F., Buşe L – “Analiza diagnostic şi evaluarea întreprinderii”, Editura

Buşe L.,Dincă M., Reprograph, Craiova, 1999.

Siminică M.

Russu Corneliu – “Managementul întreprinderilor mici şi mijlocii,

Editura Expert, Focşani, 1996.

Stancu Ion - “Gestiunea financiară a agenţilor economici”, Ediţia a-

II-a, Editura economică, Bucureşti, 1994.

Stancu Ion – “Finanţe. Teoria pieţelor financiare. Finanţele

întreprinderilor. Analiza şi gestiunea financiară”, Editura

Economică, Bucureşti, 1996.

Toma M. – “Finanţe şi gestiune financiară”, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1994.

Vintilă Georgeta – “Gestiunea financiară a întreprinderii”, Editura Didactică

şi Pedagogică, Bucureşti, 1997.

*** - Colecţia Naţională “Analiza managerială a firmei”,Editura

Tehnică, Bucureşti, 1998.

*** - Norme Metodologice nr. 181061/1995, privind

întocmirea Bugetului de venituri şi cheltuieli de către

regiile autonome şi societăţile comerciale cu capitalde

stat, M.O. nr. 70 din 18.05.1995.

84

*** - Statutul SC SCADT SA

85