Ieromonah

SAVATIE BA$TOVOI

Volumul de fafi reproduce textul romanuluilnadldturile unei prosti'tuate bdtr?ne cdtre fiul sdu handicapat, apilrut la Editura Cathisma in 2016'

Foto copertl: Ierom. Savatie Bagtovoi@ Ierom. Savatie Bagtovoi

@ Editura Cathisma, pentru Ptezenta edifie, Bucureqti'2019

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAnieiSAVATIE BAFTOVOI, ieromonah

Bufnifa albil / ieromonah Savatie Bagtovoi - Bucuregtil Cathisma, 2019

ISBN 978-506-8272-344

2

Bufnita albe

roman

t ATH Ittrl A

1,

ind intri in orfelinatul din ,,U' auzi mai intii unzgomot asemdndtor cu cel pe care il fac giqtele

gi giinile atunci cind le strigi la mincare. Coridoarele

de betoru cu briie verzi, par sd se clatine de la zgomo-

tul paqilor celor ce aleargi spre tine. Aici infelegi cd

vorbirea a fost ddruitd oamenilor doar pentru a comu-

nica lucruri inalte; atunci cind oamenilor le e foame,

frig sau fricd, ei nu se exprimd prin cuvinte. Gitlejurilelor scot sunete asemindtoare cu cele ale jivinelor: une-

Ie de cas6, altele silbatice, marine sau poate chiar de

sub pdmint. Dacd animalele ar incerca sd ne vorbeas-

c4 probabil ele ar scoate sunete asemHndtoare cu cele

ale copiilor adolescenli de la orfelinatul din,,L".Alergind din toate pdrfile, copiii au umplut cori-

dorul, inconjurindu-md. Prima senzafie a fost cH vorsiri pe mine gi mi vor linge, aga cum fac ciinii cind i9i

5

SAVATIE BA9TOVOI

vid stipinul dupd o lungd perioadd de despirlire. tnfafa acestui spectacol oamenii normali se simt atit de

neputinciogi, incit foarte pufini dintre ei gHsesc apoiputeri pentru a intra a doua oari intr-un orfelinat. De

obicei ei nu se mai intorc" Oamenii normali preferi sH

uite cd orfelinatele exist6. De aceea, in orfelinate lu-creazilmulfi oameni anormali. Ei vind ajutoarele uma-nitare primite de la organizafiile intemafionale gi furimincarea gi medicamentele copiilor. Tot ei violeazd fe-

tele bolnave sau le corup, amdgindu-le cu bomboane,

ciorapi, incdlfdminte, aparate de radio chinezegti sau

alte mirunfiguri. Bdiefii mai rdsirifi pot ciqtiga toate

aceste bunuri muncind prin gospoddrii.Umbletul lor de giqte pare sd vrea si ascundd in

spatele onduldrilor povegtile lor triste, impregnate de

rugine gi de nepntin,td. Privindu-te, ei te transJormi,vrind-nevr'rnd, intr-unul dintre oamenfi aceia mari ca-

re sint menifi s6, abuzeze de ei intr-o form6 sau alta.

,,Nu am nimic qi nu vreau nimic!", ifi vine sd zici irapirarea ta. Dar iti dai seama cd nu mai ai nici o scd-

pare, ci nimic nu te mai poate apHra de privirile lor,de miinile lor, de mirosul lor, de durerea qi de singu-ritatea lor care te invdluie ca o cgafd pin6 te ascun-

de crr totul, fdcindu-te pentru o vreme pierdut dintreoameni.

6

rurNIleelnA

in dimineata aceea a fost gdsit mort un b5iat din or*

felinat. Acum era intins pe o masd tn depozitul pentru

alimente. L-au pus acolo pentru cX era un loc mai ferit.

$obotanii i-au mincat nasul gi uredrile. O jumdtate dinbuza de jos lipsea. Trebuia sd-l inmormir:rteze repede.

Era cald gi se impufea. Apoi gobolanii il rodeau tot mai

mult. Probabil agteptau doctorul. Dar de ce o fi murit?

Nimeni nu gtie. A murit qi gata. il chema Nicolae.

ln orfelinat se zicea ci mama lui Nicolae ii trimitea

bani qi lucruri din Italia. Aceasti legendd a inceput sd

circule de cind Nicolae s-a pricopsit cu un radio de

buzunar chinezesc. Un radio mic, roqu cu baterii. Cel

mai greu era sd faci rost de baterii. Dar Nicolae le gi-sea nu qtiu cum. Tot ce avea mai bun Nicolae era acel

radio. Al{ii nu aveau nimic. La orfelinat, dacd ai ceva,

eqti.cineva, dacd n-ai, nici nu exigti. Nicolae era cineva

datoritd radioului de buzunar.Vestea morfii lui a stirnit sfadd in jurul radioului.

Cnnd l-au c6utat in buzunare, radioul nu mai era. Ci-

neva il furase mai inainte. Dar cine? Instructorul ii ali.

niase pe tofi de-a lungul peretelui mai tntii bdielii,

apoi fetele, dupd indlfime. Toli s-au pregitit de bitaie.

$tiau: nimeni nu va recunoagte nimic.

La numirdtoare au ieqit lipsd Serioja qi Karlic. Ei

petreceau intotdeauna nedespdrfili. Nici nu se putea

SAVATIE BA9TOVOI

altfel, de vrerne ce Karlic se afla intr-un cirucior curotile, iar Serioja it impingea tot timpul. Cei doi gi-au

depigit propriul handicap compensind prin celHlalt

ceea ce le lipsea. Serioja era incet la minte, aproape cH

nu o avea deloc, in schimb Karlic, deqi avea miinile qi

pieioarele nedezvoltate, avea un cap sclipitor. Grafiecapului sdu, Karlic a reuqit sd-l convingd pe Serioja

sH-l duci oriunde voiegte,.convingere care lucra ca o

vrajd. Mintea sclipitoare a lui Karlic il ficea pe Serioja

sd se eimti puternic. Minciunile pe care Karlic le nis-cocea cu o repeziciune uimitoare l-au salvat pe Serioja

de Ia multe bdtdi.Karlic qtia si facd rost de mincare qi de haine. Avea

ceva de vrijitor in el. Daci l-ai fi ldsat in cdruciornoaptea intr-o p6dure la o sutd de kilometri distan!5,dimineafa il giseai la locul lui. $i acum toatH bdnuia-la cddea pe Karlic qi pe amicul sdu. Numai ei au pu-tut sd fure radioul mortului. Gindul care ii infrigurape toli era dacd nu cumva tot ei l-au gi omorit. in ori-ce caz, indiferent din ce motiv a murit Nicolae, Kar-lic qi Serioja i-au furat radioul gi acum erau undevadeparte.

Probabil au mers mai intii la mdnistirea care se

afla Ia vreo gapte-opt kilometri distanfb de orfelinat.,A,colo au fdcut rost de baterii sau de bani cu care sd

BUFNITAALBA

le cumpere. Apoi s-au dus peste dealuri, pe la vreo

sttn6. Sau poate stau acum in vreun cimp, la umbrd,

mincind mincare de la mdndstire 9i ascultind radio'

Karlic a fdcut totul inadins: gtia cd nu vor porni inciutarea 1or. Mai intii pentru cd aveau un mort 9i

administralia nu gtia ce sH facd cu el. Apoi cd nimeni

nu va anunla evadarea lor, pentru cd aqa s-ar fi aflat

de mort gi toati furia autoritdfilor s-ar fi abdtut peste

administralia orfelinatului. Acest Plan, pus la cale de

Karlic, se adeverise, 9i el iqi savura pentru a cita oard

victoria ldsindu-gi privirea abdtutd sd alunece peste

orizont,in timp ce Serioja il impingea din spate vor-

bind tot timpul despre radio, despre deqteptdciunea

prietenului sdu qi despre frumusefea vielii care iiagteaptd.

- $i o si am gi eu radioul meu? - intrebd in cele din

urmH Serioja impingtnd cdruciorul pe drumul plin de

hopuri.Karlic tdcea. Se auzea numai radioul din mina lui'

- Cind o s6-!i cumperi un radio nou, mai frumos, o

si mi-ld.ai mie pe aista? - insistd Serioja descurajat de

ticerea lui Karlic.O roatd a ciruciorului scirfiia repetat la fiecare ro-

talie. Probabil agifa ceva. Serioja s-a gindit de atitea

ori si o ungd, dar uita de fiecare dati.

sAvATrE BA$TOVOT

,- Iar scirtiie roata asta: spuse in cele din urmi Kar-lic dind radioul mai incet. De cite ori fi-arn spus sd oungi?

- O s-o ung...

-Aga cum ungi fu rofile, nu rnai vezi radio.*O s-o ung, am zis...

- Ca sh merifi radio, trebuie si md asculfi. Da' tunici mdcar o roat6 nu pofi si ungi.

* O s-o ung! - izbuori Serioja descuraja! gi bdrbiaincepu sd-i tremure.

Apoi iar se l6sd tdcere. Roata scir,fiia fir tact, ca uncontrabas in miinile unui ldutar beat gi obosit. Karlicdddu iar rad.ioul mai tare, apoi il dddu iardqi mai incet.

- Eu, daci o s6,mi cumpdr, n-o s5-mi cumpir radio.O sH-mi iau un casetofon. La casetofon ptri orice mu.zicd vrei. Cumperi casete gi asculti, La radio is preamulte gtiri. M-arn sdturat de politicd...

.Serioja impingea ciruciorul qi ticea. I se pdru cd

l-a supdrat pe Kartric qi nu voia si iasd gi mai rdu. Denervi, el incepu sd impingd mai repede. Cdruciorul ilhurduca pe Karlic Ai radioul din mina lui scotea o mu-zici cu valuri. Apoi se ldsd iar liniqte. Doar radioul dinmina lui Karlic hiqiia printre lanurile de griu gi de ma-zdre depe marginea drumului. Pind laurmd a tdcut giel - s-au terminat bateriile.

10

BUFNITAALBA

- Gata! - ziseKarlic nervos. $au terminat bateriile...

- O sd-mi dai mie radioul, cind o sd-fi cumperi ca-

setofon? - trincdnea Serioja.

- O sd-!i dau, numai taci!

- Da' cind o sd mi-l dai?

- Na-ti radioul qi taci! = strigd Karlic aruncind radi-

oul tn lanul cu griu.

Serioja lSsd ciruciorul gi siri in lan. Dupd ce c6utiputrn, g6si aparatul mic qi roqu care se infipse cu ante-

na in flrina moale. il ridice gi il duse la ureche.

- De'l inapoi! - porunci Karlic intinzfird rnfira. O sd

fi-l dau mai tirziu.

- Cind? *intreb6 Serioja derutat.

- Parci tr-am zis: dnd o sd-mi cumpdr casetofon'

Eu dacH promit ceva, mA Fn de cuvfirt...

Serida lHsH din mfuri aparatul rivnit 9i se duse inspatele c[ruciorului. Promisiunea lui Karlic tl umplu

de speranfX. Soarele era Ia amiazd' qi lui incepu sd-i

fie sete. Prinse a impinge mai repede. Liniqtea deve-

nea apdsHtoare fHrE radio. Darnu mai era mult pfird la

prima localitate. Acolo vor cumPira baterii 9i vor bea

apX. Acolo incepea o altd viafi.Cei doi tovariqi s-au indepirtat pe drumul gerpuitor

plnH s-au pierdut din vedere. Pe atunci nimeni nu Pu-tea binui cum era sd se intoarcd viala celor doi amici,

LL

SAVATTE BA$rOVOr

cite destine aveau si se impleteascd cu destinul lor gi

cit rdu puteau sd aducd pe lume un handicapat imo-bilizatintr-un cdrucior cu rotile impins de un altul ca-re mergea tdcut in urma sa, executind orice ordiru fi-ri cirtire.

2

sd vH tnvH! cum se bagd frica in oameni, cum

L/ ti poli domina gi cum ii poli face s6-!i indepli-

neascd orice dorin16. Pentru asta nu e nevoie sd fii nici

puternic, nici bogat, nici si te tragi dintr-un clan ma-

fiot. Trebuie doar s6 vrei. Acest lucru l-am invdfat de

la Karlic.Vreme de jumdtate de an Karlic a fost cerEetor in

Moscova.Aaiunsacolofuginddinorfelinat.Peatunciperechea lui nedesphrfitX era Badea, un adolescent

inalt gi osos care era spaima orfelinatului din "L" 'ln-tr-o ziilui Badea i-a venit ideea si-1fure pe Karlic qi si

plece cu el in lume pentru a ctEtiga bani' Mai intii ei

au cergit in gara din B51fi, apoi au ajuns la CemXuti'

apoi in Odessa, iar de acolo, din tren tn ti1"f-tn1 ]a

Moscova.PestetotBadeasePrezentacafiindfratelelui Karlic. Treaba mergea bine. Banii veneau gtrla. In-

L3

SAVATIE BA$TOVOI

tr-o zi Badea a zis c6, va stringe bani pentru maqind,cd aga vor putea merge mai ugor oriunde voiesc. DarKarlic era sigur cd Badea vrea sd-l abandoneze. lgi vacumpdra magind gi il va arunca in vreo gari sau poatechiar il va ucide.

Atunci Karlic gi-a tridat prietenul. Cind Badea s-adus dupi mincare, Karlic qi-a impins cdruciorul pindla schimbdtorii de valutd. Le-azisci le dd doud mii dedolari dacd il salveazl, de amicul sdu.

- Banii jos qi se face! - a zis unul dintre bignifari,rizind ironic cdtre prietenul sdu.

- intii rezolvdfi problema, pe urmd banii.* Ce inseamnH sd rezolvim problema? - pufni in

ris celdlalt bignifar. Te scdpdm de dst4 dar mai depar-te te descurci.

-Aga nu merge. imi dafi un om cu care sd fac bani.- Aici zarta e ocupatd. Noi nu ne bdgdm. Business-ul

nostru e altul - azisbiqnilarulcu lehamite.

- Afunci vindefi-md pe mine celor care lin zorra.

- Ti-arn zis cdnu ne amestecdm. Nu wem probleme.- Doud mii de dolari.

- CarS-te de-aici cu dolarii tdi.

- Nu md credefi?

- Card-te, am zis, ca si nu te arunc sub tren cu totcu cdrucior.

aurNIle RlnA

- Bine - ziseKarlic trigindu-gi cdruciorul mai la o

1'rorte. Banii sint la tovardqul meu' Cind o sd se aPro-

pic de mine, eu o si incep sd !ip' Voi o s6-mi sirili fir

rrfutor. O si-i risucifi miinile 9i o si-i luafi banii' Banii

xitrt in sin, intr-o pungi de plastic'

Ce s-a intimplat cu Badea dupi aceea nu gtie nirncni. Karlic a ajuns sd cerqeasci intr-o stafie de me-

truu in Moscova. Aici el a invdlat cd un cerqetor es-

te mai scumP decit o prostituatd' Tofi banii mergeau

la stipin, dar asta nu conta pentru Karlic' Marea lui

satisfacfie era sd se simtd protejat' Cu timpul el a ince-

put sd se simtd puternic 9i chiar sd inspire fricd' Avea

o pldcere nebuni si sperie copiii 9i bitrinii'A imptnzit gara qi piala de legende despre ctttzi-

mea stipitrului siu, despre rdfuieli intre cerqetori'

despre faptul cd el e cel mai cotat gi cel mai bine pld-

tit. Atunci cind unul dintre vinzdtorii de fructe a fost

gdsitin canalizare cu ochii scoqi 9i cu testiculele tdiate,

karhc s-a ldudat ci el a comandat omorul. Toatd piala

vorbea despre faptul cd vinzdtorul gasit mutilat s-a le-

gat de Kariic. Dupd aceea eroul nostru se apropia de

tarabegiluacevoia.Nimeninu-imaistiteaimpotri-vi.Unnordefricdgimil6iltrrvdluiapeKarlicaioa-menii ii aruncau bani in poald ca vrdjifi'

Dar lucrurile nu au stat aqa de la inceput'

74 15