bucuria lini$tirii - libris.ro linistirii - vasile gafton.pdf · bucuria linietirii: incursiuni in...

8
Pr. Dr. Vasile Gafton BUCURIA LINI$TIRII Incursiuni in lumea spirituali a Sfintului Serafim de Sarov Apare cu binecuvlntarea ips pr. LAURENTTU srREZA, Arhiepiscopul Sibiului gi Mitropolitul Ardealului Editura Andreiana Sibiu - 2018 rsBN 97 8 -606-989 -046-2

Upload: others

Post on 30-Jan-2021

65 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • Pr. Dr. Vasile Gafton

    BUCURIA LINI$TIRIIIncursiuni in lumea spiritualia Sfintului Serafim de Sarov

    Apare cu binecuvlntareaips pr. LAURENTTU srREZA,

    Arhiepiscopul Sibiuluigi Mitropolitul Ardealului

    Editura AndreianaSibiu - 2018rsBN 97 8 -606-989 -046-2

  • Coperta:Adrian Stoia

    Corectura:Prof. Mariana OlteanSorin-Gabriel PomaniNicolae-Toma Posa

    Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a RomanieiGAFTON, VASILE

    Bucuria liniEtirii: incursiuni in lumea spiritualia Sfintului Serafim de Sarov / pr. Vasile Gafton;apare cu binecuvintarea IpS dr. Laurenfiu Streza,Arhiepiscopul Sibiului gi Mitrppolitul Ardealului.- Sibiu: Editura Andreiana, 2018

    ISBN 978-606 -989 -046-2

    2

    @ Editura Andreiana - 2018Sibiu, Str. Mitropoliei, nr.35

    Tel.t 0269 I 217 863; 0269 I 21 1 584, int. 144Fax:02691215521

    www.mitropolia- ardealului. [email protected]

    Cuprins

    Prefall (f Lauren[iu)"" " " """" - -- ---- --- 9Despre cat suntem de aproape

    sau de departe de adevlratabucurie

    Semnificafii, cli gi mcidalitilide dobAndire a bucuriei gi alinigtii sufleteqti _ _" ""- 29

    intAlniri cu Sfinfii. Citeva reperebiografice din viala SfintuluiSerafim de Sarov

    Bucuria cea adevirati siaqteptarea lucritoare intrulinistire 67

    t4

    49

    Despre bucurie ca sens al linigtiriiSfantul Serafim de Sarov -

    elemente pentru o pedagogiecre$tine a modului nostru dea fi in lume

    Modelul unei vieli tri.ite intrubucuria linistirii L22

    Unitate si umanitate in luminainviliturilor SfintuluiSerafim de Sarov

    101

    88

    l

    l

    Ij

    Jt-I

    L32

  • PR. DR. VASILE GAFTON

    Postul Criciunului, aqteptareamintuitoare care,,taieimprejur" toate aqteptS.rileomenesti

    Criciunul, intre agteptareabucuriei gi bucuria agteptlrii - _ 163

    Ce ni se poate intimpll atuncicAnd ne dorim si.-L vedempe Dumne zeu? _.. ..._ . _ -........."."_...-."_

    Cum putem si vedem Lumina+.Invierii qi si ne impdrtigimdin bucuria liniqtirii-- ------.- - -- 186

    Despre liniqtea agteptirii giputerea care ne vine de Sus- _-- -203

    150

    17t

    S copul vielii c:re;tineeste dobdndirea Duhului Sfdnt.

    Dobdnde;te pacea lduntricd ;i mii desuflete se vor mdntui tn jurul tdu. To-tul este subordonat agonisirii acesteipdci: alipirea de Bisericd, adevdrata

    nddejde, indepdrtarea de patimi, ier'tarea gre;alelor, neos dndirea aproa-pelui Si, mai ales, tdcerea lduntricd.

    (Sfantul Serafim de Sarov)

    Fdcdtorul de pace este cel ce dd

    pace altuia. insd n-ar impdrtd;i-ocineva altuia, dacd n-ar avea-o el

    tnsu;i. Deci mai intdi voie;te sa fii tuinsuli plin de bundtayile pacii, apoi

    sd dai din bine ;i celor lipsi;i de el.

    (Sfintul Grigorie de Nyssa)

  • Despre cit suntemde aproape sau de departe

    de adevirata bucurie

    Reialia dintre om gi lume a avut saua cipitat de-a lungul timpului un carac-ter mai mult sau mai pulin predominantconflictual. Aceasta, datoritd diferenfe-lor tot mai multe gi mai pronunlate in-tre cele doul realitili, umani, respectivmundani, pe de o parte. Pe de alti parte,conflictul dintre om qi lume s-a niscut,probabil, din dorinla omului de a-gi in-temeia o stare de fericire chiar aici, inmediul siu de viali, care este lumea. Dinacest punct de vedere, nu de puline ori,omul, ca factor.personal cu vocalie deordonator gi stabilizator al realiti{ii ex-terioare lui - de aga manierl incit si iqicreeze un mediu confortabil, favorabil,dltltor de buni dispozilie qi de bucurie-, a perceput lumea ca pe un mediu fa-vorabil doar neliniqtii, ostil, neprietenos,sllbatic, pericuios. in permanenti opo-zi{ie cu dorinfa de bine a omului.

    Totugi, iucrurile s-au mai schimbat.in ultimavreme, se pare c[, pe zi cetrece,

    t4

    t

    tI!

    i

    BUCURIA LINI$TIRII

    injoncliunile dintre lume Ei noi, oamenii,sunt tot mai puline. in mod normal, acesttip de afirmalie ar trebui sI ne bucure,insl situalia descrisi nu este deloc im-bucur[toare. De ce? Deoarece lumea saucel pulin nelinigtea lumii ne acapareazd,tot mai mult sufleteie, iar noi capituli.min fala ei pe zi ce trece cite pu1in. Nune mai intilnim cu lumea pentru ci noi,oameni.i, aproape am incetat si e*istimca ceva distinct fali de lume. Este numailume peste tot, gi noi, niciieri. $i, aceasta,din nou ne nelinigteqte. Dar, ce ne mailiniqtegte pe noi sau ce ne mai bucurl penoi, oamenii?

    in pofida faptului ci, aqa cum seafirmi in unele lucriri de popularizarea unei psihologii adresate omului sim-plu, ,,lumea se schimbi, dar oameniirimin la fe1"2, sentimentele gi tri.irileoamenilor par a se schimba gi ele con-siderabil intr-un mediu ca cel pe care iloferi lumea inconjuritoare. Si, nu in bine.Din acest motiv, s-au intreprins unelecercetiri in domeniul psihicului umanpentru a se determina daci fericirea: 1.este produsul personalitilii umane sau, 2.

    2Ramona Constantinescu, Radu F. Constan-tinescu,,,Psihologie pentru oameni obignuiii", Ed.Curtea Veche, BucureEti, 2017, p. 100.

    r5

  • PR. DR. VASILE GAFTON

    dimpotrivi, este un efect al mediului incare triieEte omul. Fiecare din cele douidirecfii de cercetare a reuqit si strAngS.un numir de adepfi, insl niciunul dintrecei care suslineau un punct de vederenu a reuqit sL se punl de acord cu ceicare suslineau cel5.lalt punct de vedere.Adici, daci preeminent(i) in producereafericirii este personalitatea sau mediul.Asa lnclt, trebuie si binuim ci atit per-sonalitatea, cit gi mediul contribuie, inanumite proporlii,la inducerea stirii defericire3.

    O alte perspectivi - definiti de rezul-tatele oblinute in urma altei categorii decerceti.ri in domeniul uman - s-a contu-rat in legitur5. cu determinarea genetici.a fericirii, dar aceasth noui perspectivipare si incline balanla in favoarea ideii cideterminant in privinfa fericirii este, to-tusi, aspectul ce line de personalitate. Cualte cuvinte, ,,ne nagtem cu o capacitatenaturalI de a fi ferici{i, iar unii oamenisunt mai norocoqi decit al1ii. Vestea bunie ci. putem schimba asta'i Posibilitateaschimblrii in bine pare si fie datl tocmai

    3Frangois Lelord, Christophe Andr6, ,,Cumsi ne exprimlm emoliile gi sentimentele'l trad.din limba francezide Mldilina Georgescu, Ed.Trei, Bucuregti, 2003, p. t20.

    r6 t7

    !

    i

    E UCU&IA II.}$IS1]I1RII

    de fapttrl ci.,,rau eNisti,ufl .&nu:rnit rlucru

    care te poate face feric.'lt'i inopiniarcqlorcare,au tntreprins cercet[rile in .cauzi,trS.iri,ie legate de bunistare :qi,f,er,icire iaun?$texe in lilrma,conlucririi,dictre mintea,emotiile, tr,up,ul gi sufletul nostru, aqaincit, ,;daci suntem .fericifirin ceea ceprive$e :un,anumit aspect.al vietii,noastre,acest lucru se proiecteazl si'lumineazi:gi,cetrelalte asp.ecte,ale vielii :noastrd'a. Tot.sprr€ ra.Ge.*sti concltrzietrirnite qi,o altillucrare din dorn.eniu, :in rcor€.s€,spuneci ,,exper.ien{a,subiectivl nu este doar,o .dir-nensiurle a xiefii,,:este viala,insiSi.Csnditiitre .mate.riale sunt secundare: elerre afecte.azi viaf a indi recl, :prin, mij loc i -reaexperientei:suhiecti.ve. Pe cdnd fl uxulopti.matr,*i,chiar rplicerea, contribuie di -,rect Ia catritatea vie!!i"s.

    Dar probler,netre rcu'priv,ire ,la rrezul-tatul.,interac{iuuii dintre,orn,qi,lume saudintre personalitate,;i :mediul,inconj u-ritor :nu sunt,at0t de sirnple. ,Bun6oar[,nu suntern i,n"c[,pe .d"eplin :larnurifi dacl

    a Charlotte : Style,,, Psiho logia p ozitivf I trad.din lirnba er,rglez,i "de,Claudia,Roxana :Olteanu,Ed. All, Bucuregti,20l5, p.9; 10.

    lMihalyCsilszentmihalyi,,;Fhx., Psihologia,fericiriill rtrad.din, englezi"de-Monica, Lungu,:Ed.Publica, Bucureqti, 2015, p. 297.

  • PR. DR. VASILE GAFTON

    fericirea si bucuria sunt unul gi acelagilucru sau sunt doui lucruri diferite. De-alungul timpului, atit fericirea, cit gi bu-curia au fost evocate in permanenti, atitseparat, cit 9i impreuni. sau chiar unain locui celeilalte, frrl sl se poatl stabilidaci ele exprimi stlri diferite, echivalen-te sau care ar fi diferen{a de grad dintrebucurie gi fericire sau invers.

    Astfel, filosoful Pierre Hadot aratici, inc[ din antichitate exista ideea cicei ferici{i nu pot fi decit zeii, fericirealor fiind trliti ca sentiment al vegniciei,al tihnei de a fi deasupra trecerii ce ca-racterizeazi lumea gi omul. insl, prinintermediul ritualurilor qi sirbltorilorreligioase, omul antic avea posibilita-tea de a se implrtlgi de fericirea zeilor;pentru el a fi fericit linea de faptul c[, inmomentele de bucurie pe care i le ofereau

    sirbitorile, putea trii cu o intensitate cutotul aparteprezenlazeuiui. Tot la fel, intradilia socratici, participarea la ferici-rea zerlor igi avea temeiul in concepliapotrivit cireia, prin iubirea binelui gicultivarea lui, Zeul se siligluia in sufletulomului, iar, pentru Platon, Aristotel giPlotin, a fl preocupat de cultivarea uneivieli spirituale orientate spre bine areca rezuLtat trlirea unui sentiment de

    18 r9

    BUCURIA LINI$TIRII

    satisfaclie qi bucurie spirituaie. Altfelspus) >,pentru suflet, fericirea supremlva fi, agadar, o experienli pe care amputea-o califica drept mistici Ei carese caracterizeazd, intre 6ltele, printr-oimensi bucurie"6.

    Existl tot felul de bucurii in spaliulexistenlei umane de zi cu zi gi, de ase-menea, existi multipie moduri de a tebucura. Pentru filosoful Andrei Plegu: ca.r€ a incercat o radiografiere cit maiexacti a modului/modurilor de a se bu-cura al rominilor in perioada comunisti- existi bucurii minimale, bucurii nega-tive, bucurii interzise, bucurii comunesau comunitare, bucurii- expansive sau,dimpotrivl; bucurii ale contracliei etc.in cele din urmi, dupi enumerarea ca-racteristicilor tuturor acestor moduri dea se ajunge la o oarecare bucurie, AndreiPlequ are ideea inspirat[ de a cita o va-riantl balzaciand, a bucuriei. Chiar dacipentru noi, oamenii prezentului, mo=tivul care pgate genera bucuria pentruBalzac ar fi mai degrabl frustrant decitrezonabil, definilia pe care ne-o oferipare, totugi, cea mai buni concluzie, si

    6 Pierre Hadot, ,,Studii de filosofie antici',trad. din limba francezd de pr. dr. Constantin[inga, Ed. Sfintul Nectarie, Arad, 20 1 6, p. 327 - 332.

  • PR. DR. VASILE CAFTON

    anume, aceea cl, ,,fericirea aitora poatef, o sursl de bucurie pentru cei care nupot fi ferici[i"7.

    Astfel, bucuria poate fi echivalatS.cu fericirea, desi ea este prezentati cao solulie de crizi, ca un surogat, ca oprotezi care are menirea de a inlocuivarianta autentici, real[. Surprinzitoareca origine, bucuria baizaciani, a celor cenu pot fi fericili, nu are un earacter ne-gativ, privativ, frustrant, ci, dirnpotrivl,are o dimensiune personal5., relalionali,altruisti, comunitarl, trirni!6nd, dintr=operspectivI r6.sturnatd, ia bucuria desprecare vorbegte Sfhntul Serafim de Sarov.Aga cum vom aYea ocazia s[ vedern peparcursul acestui volum, Serafuu de Sa-rorr ne recomandl si cultivirn bucurialinigtirii, o bueurie care nu se rezumila noi, ci are efecte benefice qi asupracelor din iurtil nostru. Cultivind bu-curia linigtirii, dobindindu-ne pacealiuntrici, cei din jur, cei care intr[ inrelalie cu noi, se pot bucura de accesulla un spaliu relalional propice proprieilor mintuiri (qi, deci, de a fi la r&"ndullor bucuroqi)" Balzac se reftrl}a cei care,

    7 Andrei Plegu, ,,Despre bucurie ln Est giin Vest qi atrte eseuri"; Ed" Hurnanitas, Bucuregti"2012,p.9-29.

    2* 21

    iIIi

    i:

    BUCUzuA IINI$TIRII

    observind fericirea altora, participi laea, aceastd participare provocAndu-lelor ingigi bucurie. Deci, are o abordareoarecum echivalenti celei a SfAntuluiSerafim.

    Dar, ca s[ fim sinceri, niciuha din-tre formulele sau din modurile de a triifericirea/bucuria enumerate anterior nueste scutit6, sau i1u este scutit, de o anumepreocupare, neliniqte, poate chiar team[.Din acest motiv, ne punem intrebarea:Este atit de ugor si fie confundati bucuriacu opusul ei? Cercetitori din domeniulpsihologiei au constatat faptul ci investi-galiile psihologice efectuate de-a lungultimpului au vizat in mai mare misurltristefea, frica, furia, gelozia sau alte emoliinegative decit bucuria qi emoliile pozi-tive8. Totugi, in urma unor investigatiimai elaborate, ei au reuqit si. identificecAteva emolii pozitivd care pot fi definitedrept bucurie sau cel pulin ca adjuvanteale bucuriei. Astfel, putem vorbi despre obucurie a victoriei, o bucurie trliti princontemplarea naturii, o bucurie-interessau curiozitate qi altele. Formele de expri-mare ale acestor tipuri de bucurii acoperio paleti destul de larga de manifestiri, de

    sFranqois Lelord, Christophe Andr6, ,,Cumsi ne exprimlm emoliile. .]', op. cit., p.91.

  • PR. DR. VASILE GAFTON

    la surfls, fredonatul unei melodii,lacrimilede bucuriee.

    O formi interesanti gi mai des in-tilnitl de bucurie este buna dispozilie.Despre buna dispozitie se spune ci este cao muzici de fond, care nu este neaplratremarcatd, insi are efecte benefice asuprastd.rii noastre liuntrice. Mai mult dec6.tatit, s-a observat ci buna dispozifie estedeterminantl pentru modul nostru deacfiune sau de gAndire. Cu toate acestea,buna dispozilie este fragil5., ea putAnd fiinfluenlati pAni gi de efortul de a con-stata dacl suntem sau nu suntem binedispuqito.

    Ce rezulti din aceste enumeriri destiri sufleteqti care se apropie de ceea ces-ar putea numi bucurie sau sunt efecteale bucuriei? in primul rind, faptul ci afi bucuros nu presupune cl eqti Ei linigtit.Cel pulin nu din perspectiva anaiizelor Eia cercetiriior psihoiogice despre care amvorbit. Si aceasta, deoarece noi, oamenii,avem tendinfa de a fi in permanenli ne-linigtili. Astfel incAt, incepem si devenimnelinigtili chiar qi atunci cAndvrem si nelinigtim cu orice pre! qi realizdm ci nueste posibil. Ajungem astfel intr-o stare

    e lbidem, p. 92-100.tolbidem,p.101.

    Z2 23

    BUCURIA LINI9TIRII

    de lucruri despre care vom mai vorbi pe

    parcursui capitolelor urmltoare, stare ca-

    re ne situeazdpe marginea prlpastiei sau

    la limita existenlei. Ori, atunci cAnd te afli

    pe marginea,,pripastiei" (indiferent ce

    poate s[ insemne aceastl prlpastie dinpunct de vedere al unei trliri Ia limitl)ar fi recomandat si fii linigtit, nicidecum

    agitat sau neliniEtit, pentru cl, in situalia

    cu pricina, dacl eqti agitat sau nelinigtit

    s-ar putea sb cazi. $i totugi, lumea pare

    s[ ofere in mod exclusiv doar posibili-tatea de a te impirtiEi din bucurii careduce, invariabil, la limita pericuioasi aexistenleirt.

    De aceea, avem nevoie de o bucurie

    care sl ne aduci in suflet liniEte, siguran-

    !1, iar acea bucurie nu pare si se glseas-c[ printre variantele de bucurie pe careni le pune la dispozilie lumea. Bucuriadespre care vorbim noi este acea bucu-

    rie care ne poate aduce mai aproape de

    Dumnezeu. Cercetitorii care au corobo-

    rat datele numeroaselor investigalii care

    rrSl ne gAndim, in legituri cu aceasta, doarla,,bucuriile" generate de excesele de orice fel, in

    principal la cele pe care ni Ie induce excesul de

    adrenalinl generat de sporturile extreme sau de

    stirile rezultate in urma consumului de substanleinterzise.