SOCIETATEA ISTORICO-ARHEOLOGICA «BUCURE$TII VECHI»

BUCURESTII VECHISCHITÀ ISTORICA SI URBANISTICA.

DE

PROF. CONSTANTIN MOISILDirectorul general al Arhivelor Sta tuluiMembru corespondent al Academiei Rom sane

BUCURESTI1932

r -

www.dacoromanica.ro

__:--1ELOR DIN --- ->.-- 41\ R04/4\

./ -1.--'"-i..,--.1 I 0 T E C 4..._

No.._....L. *,-x.` ' , natia ha Ss\ /

:UTUL URB 1\

DIN STUD IILE D-LUI CONST. MOIS IL, APARUTE IN REVISTA« BOABE DE GRAU », S'AU PUBLICAT IN EXTRASE SEPA-

RATE, CU UNELE COMPLECTARI, URMATOARELE:

STE1VIA ROIVIANIEJ. Originea i evolutia ei istoria si he-raldicA (55 figuri) lei tooARHI VELE STATULUI Cu prilejul centenarului 1831/21931/2 (15 figuri) . . » too

SE POT PROCURA DELA PRINCIPALELE LIBRARII DIN CAPITALA SI PROVINCIE

EXTRAS, CU COMPLECTAREA ULTIMULUi CAPITOL,DIN REVISTA »BO ABE DE GRAU» Nr. 9 DIN 1932

. . . . ...... . .-

www.dacoromanica.ro

?6,

-.°

4,-VIlfeA

.i, t . - ,p_

. : O 1 , io I 1

o°,; " h ; ;

o 1

' ' .A :,:44 -".e.'o

o '--oor,i

- ."A11460.. ....--./'?"-.1: l'Zra. lo ..°4s./rSe. ' ' ' .r- .--.

.., .... ..'s '- ' '. . ?/. V 4i1t1.4:,-,-,..,. = =" '- -- - --,--7: .-?I! 1 , s, 4 ,!,...7.21. , .../-Z- 6.---- -.--..--- , - -- "----.. --, : ..i._ Lrr-..,,,,,644,0,4,60,. - .,--:,;(,, .., ,,, 0 , gArs, i Mg& ibt. . 1! Y:qii --. V t4----.7:_k : jk.. --,:_ci.,__ ,,,,",413:t3.t......., .,-

- -- ----:- --.. - 7-- - ir ...77.,..-, 'ni -.--.._--.- -.'"'"`-'''''"-.- =.,- rr ...Tdr:Ig. 7"-b- ', _. .

- 4,7, .7- :..... ik...-' ' ,,, -...._,, , .,.......,

- a F,ko

- :+.o..o.,-..4.- -. . .4-'...,,,,,I1 7., __4.11,,. - -__ 7...____,___,_, .. vs.-!---= , ....____ ......--..--

Introducere. Ce cauze contribue ca unele orasesá devinä capitale si ator imprejuräri se datoresteca multe din capitale si-au putut pästra sitdatia lorprivilegiatä sute si mii de ani ?

De sigur cá numai intimplarea sau capriciulvreunui suveran n'au putut ridica aceste orase infruntea celorlalte, ci a trebuit ca ele sä corespundäunor anumite conclitii de ordin geografic, politic,militar, economic, etc. intrto mäsurà mai maredeck altele î astfel sa se iinpunä ca centre aletärilor respective.

Au fost timpuri and suveranii i guvernele nuaveau resedinte fixe, ci mai multe localitäti serveaupe rind ca sedii ale puterii i administratiel centrale.Au fost de alta parte cazuri, and in urma unorprefaceri radicale in situatia unei täri, s'a simtitnevoia de a se -muta capitala in alt oras mai po-trivit nouilor imprejurki si a se päräsi vecheacapita% care a trecut apoi in rindul oraselor de adoua ori a treia minä.

Astfel istoria capitalelor, mai mult deat a celor-lalte orase, a fost totdeauna strins legatä de istoriatärilor ale cäror centre erau, iar -soarta lor a fostdeterminatà in mare parte de transformärile princare au trecut aceste täri.

Orasul Bucuresti este si el o veche capita% aarel desvoltare se confundà intrto mare mäsuräCu istoria tärii §i poporului rominesc.

11. '-`"-fq"\

fr:f- o7Coo, 000,..- or, " _

)2V;r;a/-&Bucure§tilor la inceputul veacului XIX. (Bielitz) Co!. Muzeului Municip i5

BUCURESTII VECHIDupà ce in antichitate a fost o asezare bine

adäpostitä in punctul cel mai prielnic, strategic sicomercial, de pe cursul de jos al Dimbovitei, adevenit in evul mediu o cetate importantä aprincipatului Tárii Românesti, dublatä de un oräselce servia de popas sigur negustorilor cari lucrau cuPorturile apropiate ale Dunärii.

In a doua jumätate a veacului al XV-lea Bucu-restii ajung o scaun de domnié », alkurea de T'irgo-viSte, capitala mai veche a acestui principat; iarIn yeacurile.urmätoare situatia politicä, militará sieconomia a tärii schimbindu-se tot mai mult indefavoarea acestui din urmä oras, Bucurestii* ramaningura capitalà a principatului, lar Tirgovisteatrece pe planul al doilea.

In calitate de capitalä i datorità imprejurkilo;1care il favorizau, orasul Bucuresti devine, ina dinyeacul 'al XVII-lea, centrul micárii nationale careurniärea liberarea tärilor rominesti si a crestinilordin- Balcani. de sub stäpinirea semiluneil maitirziu tot acest oras este in fruntea misarii desalvare a rominismului de sub influentele culturalesi politice sträine si de sub tirania ruseascäaustro-ungureasa; sfirsit tot de aici porneste,In primele decenii ale yeacului al XIX-lea, actiuneacea mai hotärità pentru realizarea unitätii nationale.lar ca urmare a rolului conduator ce 1-a avutIn aceste miscäri, Bucurestii cistig5 in politica

www.dacoromanica.ro

2 1\ "f16

internationall o importantä mai mare deat oncealt oras dela noi.

De aceea and la 1862 s'a iraptuit prima partea unitätii nationale, prin contopirea Tkii Roma-nesti cu Moldova inteun singur stat, Romania,orasul Bucuresti a devenit in mod natural capitalaacestui stat.

lar cand mai tkziu, Romania devenitä regat si-apus ca tina liberarea i alipirea provinciilor ro-

mânesti subjugate de sträini, din Bucuresti s'acondus intreag5 actiunea de revendicare a acestorteritorii, ca si actiunea de unitate culturalä a tuturorRomanilor. Astfel cä atunci cand unitatea natio-nalä a fost .pe deplin infäptuità, in urma alipiriiprovinciilor liberate la regatul Rom4niei, Bucurestiiprin forta imprejurkilor au de-venit capitala României intregite.Trebue sá mentionäm cu acestprilej, cä in rästimp orasul nostrucarigase o situatie si o importantäatat de covksitor superioarä fat'Sde toate orasele capitale din fo-stele provincii *subjugate, inat la1918 el s'a impus in *mod naturaldrept capitala Roniâniei Mari:

Cu toate acestea i in 1862 sidup5 1918 s'au ridicat glasuri,care contestau Bucurestilor dreptulde capitalà i s'au fäcut tot felulde propuneri pentru fixarea cen-trului politic si administrativ alRomaniei in alta localitate, chiarcu,riscul de a se crea o capitalä artificialà. barincerckile acestea au rämas zadarnice, aci s'aulovit de forta naturalà i traditionall care impuneaBucurestii ca centru politic, economic si culturalal noului stat românesc.

Bibliografie. Dei prin trecutul ski i prinimportanta ce a ca'stigat, orasul Bucuresti arfi trebuit sä atrag5 in mod special atentia

wagf:S.ittg

k .

6 1,et: 714'

,

6:Nottit'lli-

--

Vas dela Bucu(Ornamente

cercetkorilor nostri istorici, nu existä incä olucrare de sintez5 care sa expunä in mod stiin-;dio si complet viata si desvoltarea lui subtoate raporturile, din cele mai vechi timpuri0115 in prezent.

Prima incercare de a scrie o istorie a Bucurestilora fäcut-o inginerul D. Berindeiu, in studiul inti-tulat Bucurefti, publicat in i( Revista rominä pentrustiinte, litere si arte » din 1861. Expunerea lui

restii-Nouiincizate).

,

411V-*-

incepe cu veacul al XIV-lea si merge pânä laRegulamentul Organic (1831).

O nouä incercare n'a apkut deat dupä 20 deani, and locot.-colonelul D. Pappasoglu a scosde sub tipar Istoria fonddrii orafului Bucurelti,papitala regatului romdn, dela anul 1330 pdnd la

1850. Aceastä istorie este o com-pletare a unei lucräri mai vechi,.apärutà la 1870, sub titlul Istoriainceputului .orasului Bucurefti.

In anul 1895 C. Alessandrescupubliand Dictionarul geografical judetului Ilfov, a schitat lacuvkitul Bucurefti o, buránere a istoriei acestul oras, privitädin felurite puncte de vedere.Studiul ski refäcut si completata fOst apoi publicat in MareleDictionar Geografic al Romailiei(1898) Si a constituit de atunciinainte un pretios izvor de infor-matie pentru cunoasterea trecu-tului orasului nostru.

Un an in urna' a apkut marea lucrare a lui G.Ionescu-Gion, Istoria BucureFtilor, publicatà dininskcinarea Primkiei Capitalei. Ea cuprinde unscurt istoric al orasului din cele .mai vechi tim-puri si pkiä la anul 1800 i apoi, in capitoleseparate, istoricul curtilor domnesti, al bise-ricilor i mänästirilor, al mahalalelor i strä-zilor principale, al comertului, spitalelor, artelorsi al armuirii bucurestene.

Vas dela Tei Vas dela Tei Vas dela Bucurestii-Noui(Ornamente incizate) (Ornamente in relief) (Ornamente incizate)

'

L

expu-

www.dacoromanica.ro

O bunä expunere rezumativä a istoriei Bucu-restilor panä la 1906, urmatà de o descriere amä-nuntità a situatiei orasului in acest din urmä an,se gäseste in lucrarea postumä a lui Fr. Damé,Bucarest en 1906, publicatà cu prilejul Expozitieinationale din acest an.

In sfarsit in 1922 d-1 Enache Ionescu a publicato foarte lämurità schitä istoricA privind desvoltareaorasului nostru din veacul al XV-lea pana' cand a

Vas dela Vidra (Ornamente incizate)

devenit capitala Romaniei Mari, ca introducere laNoul plan si ghid al orasului Bucuresti », intocmit

de maiorul M. Pantea.Afarà de aceste putine lucräri de sintezä, s'au

mai publicat diferite studii, schite si note privitoarela anumite epoci sau evenimente din trecutul Bucu-restilor. Voiu aminti in primul rand expunereaistoricA i descriptivd publicatä de U. de 1Vlarsillac,

Vas dela Jilava (Epoca bronzului)

In al säu Guide du voyageur et Bucarest (1873).Apoi schita Carmen Sylvei intitulatä Bucarest sipublicatà mai intaiu in frantuzeste in « Les capi-tales du monde», i apoi in traducerea romaneasc5a lui D. Stäncescu (1892). De asemenea Bucarestde I. Loverdo, publicatà in revista « Le mondemoderne Paris, 1897; Bucuresti de N. Iorga, in« Drumuri si orase din Romania (1904); Bukarest,Romania's capital, a « city of delight » de FlorenceFarmborough, publicatä in « Countries of theWorld » (1924); Strolls in old corners of Bukarestde Ethel Pantazzi si Juliette Teodorini (1926); in

sfarsit Bucarest et ses environs de Olga Greceanu(1928), publicatä i in romaneste in 1929.

Mai existä apoi diferite studii care privesc Bucu-restii din punct de vedere geografic, etnografic,edilitar, militar, sanitar, etc.

Dar toate lucrärile mentionate mai sus, si celede ansamblu si. cestelalte, nu ne pot da o ideedestul de lämuritä si de completä despre viatasi desvoltarea capitalei noastre in trecut, nici despre

Vas dela Tei (Epoca La Tine)

imprejurkile care au determinat ridicarea ei paridla situatia de astäzi.

De aceea sunt absolut necesare noui cercetäri,cat mai aprofundate, atat in arhive i biblioteci,cat si pe teren, prin säpäturi i studii asupra fa-mäsitelor ce s'au mai pästrat din trecut. Trebuede alta parte urmärite toate informatiile ce ne-auläsat cälätOrii sträini, cari au trecut pe aici, 1) cum

Vas dela Ciurel (Epoca La Une)

3

si rapoartele reprezentantilor tärilor sträine cariau avut misiuni in acest oras.

1) Un mare serviciu a adus pentru cunoasterea acestorcAlkori d-1 N. Iorga in Istoria Romeinilor prin calcitori (3 vol.),cum si d-1 P. P. Panaitescu prin publicarea in romineste arelatiilor alAtorilor poloni (Ccileitori poloni in teirile romoine);de asemenea d-I C. I. Karadja prin numeroasele sale notiteasupra ealatorilor strdini, publicate mai ales in Revista Isto-ricii. O bibliografie a calatorilor cari au trecut prin tärilenoastre a pregAtit regretatul Al. Ionescu-Sadi, dar n'a pututfi ina publicatà.

.

»

'! ._

.«

.61r77,""'

www.dacoromanica.ro

4

O atentie specialä se cuvine a se da planurilorvechi ale acestui oras, dintre care multe nu au fostpublicate, ci se gäsesc in arhive publice sau particu-lare, cum si stampelor si tablourilor, care reprezintäveden, scene sau clädiri din Bucurestii vechi 1).

Societa tea Bucureftii-Vechi. In legAturd cu acestedeziderate credem nimerit sà merrtionäm activitateace a inceput sà desfäsoare de curand societateaistoricci-arheologicei Bucurestii-Vechi, intemeiatä inanul 1929 de cAtre un grup de intelectuali pa-sionati de trecutul capitalei noastre. Programulde activitate al acestei societäti prevede toatelucrärile istorice si arheologice ce urmeazä a seindeplini pentru cunoasterea deplinä a trecu-tului acestui oras. Astfel ea va intreprinde si in-curaja cercetki i säpäturi in asezärile preistorice,greco-romane, medievale i moderne de pe teri-toriul Bucurestilor si al regiunii inconjurätoare. Vaaduna si studia monumentele si documentele deonce naturä, referitoare la istoria i etnografiaorasului i imprejurimilor. Va colectiona i studiatoate felurile de reproducen i grafice (planuri, stampe,gravuri, tablouri, fotografii, etc.) privitoare la orasul

Vas dela Tei (Epoca romanä)

Bucureti si la viata lui din trecut. Va cerceta,studia si aduna publicatiile de once fel si in oncelimbä, care au apkut in acest oras sau cuprind in-formatii despre trecutul lui. De asemenea monete,medalii, obiecte de artä si de utilitate, care intere-seazd istoria lui si a regiunii dimprejur. Va studiaviata si activitatea personalitätilor marcante intoate domeniile, care s'au näscut in Bucuresti orisi-au desvoltat activitatea aici, i va aduna aminti-rile privitoare la ele. In sfarsit va interveni pentruconservarea si restaurarea vechilor monumente deartä din Bucuresti i imprejurimi, cum si pentrupästrarea numirilor istorice ale sträzilor, cartierelor,monumentelor, etc. si a orickor alte amintiri dintrecutul acestui oras 2).

0 importantá colectie de veden i din Bucuresti de pe lamijlocul veacului XIX-lea a lasat pictorul Szatmary; o marecolectie de fotografii mai noui posedà d-1 prof. H. Stahl.Stampe vechi i noui se gásesc in colectia Academiei Románe,a Muzeului Municipal, a d-lor G. Olszewski si St. Capa.Muzeul Arhivelor Statului are o sec(ie specialá Bucurestii-Vechi.

Comitetul societátii Bucurestii-Vechi se compune dind-nii I. Andriesescu, presedinte, Dr. G. Severeanu, vicepre-sedinte, Const. Moisil, secretar, M. Popescu, casier, N. Ionescu,I. Bácilá si G. D. Florescu, membri.

In afarà de studiile si cercetkile pe care membriis.ocietätii le-au fkut pand acum asupra istorieiorasului nostru, ei au contribuit inteo mare mäsuräla intemeierea i organizarea unui Muzeu Muni-cipal, care este menit sä adune toate amintirile tre-cutului i sà expunä publicului fazele de desvoltarea Bucurestilor din cele mai vechi timpuri i pânäin momentul cand orasul a devenit capitala Roma-niei intregite.

Amforá dela Dámároaia (Epoca romaná)

Bucureftii preistorici. Incä de multà vreme s'abänuit cl pe teritoriul Bucurestilor au fost asezkipreistorice. Odobescu a fost cel dintäi care le-a'remarcat 1). Dupä el Gr. Tocilescu mentioneazäarmele si uneltele de piaträ si obiectele de lutgäsite in Dealul Spirei 2). In anii din urrnä d-1C. N. Plopsor a recunoscut urme de statiuni

Odobescu, Opere complete, III, pag. 18g.Tocilescu, Cetatea Bucureftilor sau Cetatea Deimbovirei

In revista o Tinerimea Romând 0, anul 1898, pag. 5.

')

2)

'-'

www.dacoromanica.ro

preistorice la Colentina si la Ciurel, amandoua car-tiere marginase ale Bucurestilor 1). Dar sApaturi si-stematice nu s'au putut face decat incepand din1929, cand in urma initiativei luate de societateaBucurestii-Vechi, Primaria Capitalei a pus la dis-pozitie fondurile necesare. In curs de patru anis'au sapat in mod sistematic de catre d-1 Dinu V.Rosetti statiunile dela Tei, Ciurel, Fundeni, Bucu-restii-Noi i Damaroaia, toate la marginea capitaleisi cele dela Jilava, Leordeni, Cascioarele si Vidradin imprejurimi 2).

Sapdturile din primele statiuni, cele dela mar-ginea Bucurestilor, care ne intereseaza in primulrand, au dat la iveala o serie de civilizatii, ce incepcu varsta mijlocie a bronzului (anul 1600 in. d. Cr.)

si se continua pana catre sfarsitul epocii romane(anul 400 d. Cr.). Ceea ce dovedeste, ca in toatäaceasta lunga perioadd de timp teritoriul Bucu-restilor era locuit.

Dintre civilizatiile preistorice gäsite in acestestatiuni cea mai caracteristicd este cea dela Tei,numità (( Civiliza tia Bucal sti » si reprezentataprinteo ceramicä ce evoluiaza dela olaria pri-mitiva de culoare cenusie sau roscatä i cu ma-nusi in loc de toarte, pana la vase fine de cu-loare neagra sau castanie-inchisa, cu toarte i cu

Plopsor, Urme de ayezciri preistorice in Cronica numism.arheologica » II pag. 51.

Rosetti, Din preistoria Bucureytilor, in Cronica numism.arheol. n IX pag. 2 urm. i Cdteva ayezdri yi locuinre pre-

istorice in revista (, Urbanismul » din 1932. 0 expunere com-pleta va apare. in revista Esa u din Helsingfors sub titlul6 Civilizaria tip Bucureyti ».

Vederea Bucurestilor (sec. XVIII) de Pecters. Col, Olszewski

5

podoabe formate prin incizii adanci umplute cuincrustatii albe. Formele acestor vase sunt foarteelegante, lar ornamentele sunt distribuite in pa-nouri pe gatul i pantecele vasului. Ele sunt informa de braie, romburi, franjuri, in care pe langdlinii sau grupuri de linii drepte, apar foarte ade-seori si spirale sau grupuri de spirale.

Natural, ca alaturea de ceramicä, s'au gasit siaici si in celelalte statiuni preistorice arme si uneltede piatra, de os, de bronz si de fier. De asemeneanumeroase urme de locuinte-bordee de forma pa-tratä sau rotunda.

Stadiul actual al cercetarilor preistorice din sta-tiunile bucurestene nu ne permite inca sa exprimamo parere definitiva* asupra vietii si culturii de aici.

Este neindoelnic insä cà avem a face cu forme aleculturii varstei bronzului, cum si cu a celei dinprima parte a epocei La Téne, care se continuape urma in unele statiuni i in epocelz urmatoare.

Epoca romana. Despre existenta unei asezari ro-4mane pe locul Bucurestilor de asemenea s'au emis'de mult diferite pareri.

Inca pe la 1780 Sulzer identifica orasul nostrucu anticul Pinum, amintit de geograful Ptolomeusi de unele itinerarii romane 1). De alta parte, in

idoua acte de hotarnicie a proprietatilor Mitropolieidin veacul al XVII-lea se aminteste de capultroianului » ce trecea pe la marginea de atunci aorasului. Iar acest troian a fost considerat de uniimvatati drept un valum roman. Sta mai vorbit,1

intr un timp i despre niste caramizi romane, ce

11 Sulzer;Gesch. des transalpinischen Daciens, I, pag. 289.

X

«

www.dacoromanica.ro

6

s'ar fi gäsit la Pantelimon, in imediata apropierede oras 1).

Des' cercetärile arheologice n'au putut precizafnici existenta vreunei asezäri romane, nici a valului,.avem cu toate acestea indicii sigure, cO si in epocalromanä teritoriul Bucurestilor era locuit. Acesteindicii ni le furnizeaz5 monetele antice descoperiteIn oras si in imprejurimi.

La Colentina, in apropiere de mänästirea Plum-buita s'a gäsit o °ala plinä cu monete de argint(tetradrahme) din Thasos ce au circulat pe lanoi prin veacul I in. d. dr. 2). Astfel de monete,cum si monete dace de tipul Filip II si tot dinaceeas epocA s'au gäsit si la Popesti i Leordeni, lamarginea sud-estica a Capitalei 3). In diferiteasezäri dela Tei s'au gäsit monete imperiale ro-mane (dele Faustina senior si Valens) si monetede ale oraselor pontice Odessos, Nicopol, Mar-

cianopol, Deultum, Pautalia, dela impärati ca Sept.Sever, Caracalla, Macrin si Diadumenian, si omonetä a provinciei Dacia dela Filip Arabul. Prinurmare din vea cui ile II, III si IV d. Cr.4)

La Belu o pies5 dela Hadrian, iar in temeliilepalatului Ministerului Lucrkilor Publice monetedela 'Constantin cel Mare.

De sigur cä aceste descoperiri de monete anticenu ne permit nici ele sä tragem concluzii preacomplete asupra vietii locuitorilor antici din aceastäregiune. Dar in once caz ele dovectesc, de o parte,cä astfel de locuitori existau si in epoca romanä

1) Tocilescu, loc. cit. Cf. si Gion, o. c., pag. 9. .

Romascanu, Considerariuni asupra monetei, Tezaurul delaColentina s, pag. 21 urm. Citeya in Muzeul Municipal.

3) Moisil (Const.), Moflete i tezaure monetare In Bulet. Soc.Numism. Rom. X, urm. Unele in colectia d-nei. N. Romalo.

Toate se af15 la Muzeul Municipal.

aici, de alfa' parte, CA in relatiile lor comerciale, maimult sau mai putin intinse, intrebuintau moneta.

De altfel si pentru epoca bizantinä avem uneledescoperiri monetare, cum sunt un numär de piesede bronz din timpul lui Justinian gäsite in apro-piere de Colentina, i altele tot de bronz dela Alexe

loan Comnenul gäsite- la biserica Floreasca 1).acestea sunt indicii precise despre conti-

nuarea existentii de asezäri omenesti pe terito-riul. Bucurestilor panä in veacul al XI-lea si alXII-lea.

Valoarea descoperirilor monetare din epoca ro-mana si bizantinä devine mai evidentä, dacl tinemseamä cä in straturile asezärilor dela Tei, Fundenisi Ciurel s'au gäsit i unele obiecte de utilitate saude podoabä de bronz si de fier din veacurile1VI-lea d. Cr., obiecte care vin sa confirme con-cluziile ce le-am tras din descoperirile monetare 2).

Cetatea Bucuregi i Cetatea mbovira. In topo-nimia româneasc5 numele Bucuresti este destul defrecvent. Atat in regiunea muntoasä a Rominiei"actuale, cat si in regiunea dealurilor si in câmpiigäsim mentionate mai multe localitäti cu acestnume. Unele sunt sate; existente sau dispärute,altele sunt dealuri.

Dintre satele cu numele de Bucuresti este amintitunul in judetul Vâlcea, inca pe la 1392 si altul injudetul Ilfov pe la 1580: Amândouà sunt Clispärute.Au mai existat sate cu acest nume in judetele Te-leorman, Tecuci, RAmnicul-Skat, Fälciu, Neamtusi Campulungul Bucpvinei8).

In colectia Academiei Romine..

Cf. Rosetti, o. c. toate la Muzeul Municipal. ..-Marele Dicrionar Geografic al RomOiniei, cuy. Bucuresti,

Dicrionarul Geografic al Bucovinei, acelas cuvint. .

Bucurestii vAzuti Inspre Curtea Ars5 (dup5 Bouquet, 1840) .Colectia Muzeului Municip.al

Si

I)

www.dacoromanica.ro

In Ardeal a existat un sat Bucuresti in actualuljudet Huniedoara. In documentele vechi ungurestinumele lui a trecut prin urmAtoarele forme: Bukii-resthefalva (anul 464); Bukorfalva (anii 1439, 1441,1445 si 1468); Bukurel (anul 1491) si Bukuresth(anul 1523) 1).

Csánky, Migyarország Ortiz. földrajza *, I, pag. 727 siV, *pag. 78; 8r. Un sat Bucureg este si In Albania, längä Scutari.

Dealuri cu ntimele de Bucuresti sunt dou5 Injudetul Mehedinti.

Tinand seamä" de frecventa cuvantului Bucurestica nume toponimic - si probabil localitáçile cuacest nume sunt mult mai numeroase deckcele arkate mai sus - pare curios cl numeleactualei capitale a României nu apare decAt inveacul al XV-lea.

Prima mentiune ar fi intrtun act dela Mircea celBAtran din 1410, datat in arce nostra Bukurest (In

BUCURESTII VECHI: CENTRUL SI IMPREJURIMILE CURTII DOMNE$TI(dupa planul liii R. A. Boroczyn)

a. Biserica Curtea Veche; 2. Hanul. $erban-Voclà; 3. Bis. Gheormei Banul (sau Grecilor); 4. M-rea Stavropoleos;

5. Hanul Constantin Voclà; 6. Bis. si hanul Zatari; 7. Bis.. si hanul Sf. loan cel Mare; 8. Bis. Sf. Dumitru; 8 bis.Bis. Mägureanu; 9. Bis. Sf. Spiridon-Vechiu; to. Biserica Sf. Nicolae; ii. Hanul Coltea; 12. Palatul mic BrAncoveanu;

13. Bis. Sf. Gheorghe Nou; 14. Hanul Papazoglu; 15. Bis. Stelea; 16. Bis. Sf. Gheorghe Vechiu; 17. Bis. Sf. Vineri;18. Hanul /Vjanuc; 19. Bis. Sf. loan Nou; 20. Agia; 21. M-rea Mihai Vodä; 22. Curtia Arsä; 23. .M-réa SfintiiApostoli; 24. 14,11-rea Antim; 25. Curtea JudecAtoreascl; 26. Bis. si azilul Doamna BAlasa; 27. Spitalul Brancovenesc; 28.

Palatul mare brancoveanu; 29. Mitropolia; 30. M-rea Sf. Ecaterina; 31. M-rea Sf. Spiridon Nou; 32. M-rea Radu-Vodä.

1)

7

www.dacoromanica.ro

8

cetatea noastra Bucuresti) 1). Dar autenticitateaacestui act nu este sigura i tocmai in 1464 avemun al doilea act, acesta dela Radu cel Frumos,autentic, care mentioneazd Cetatea Bucuresti (FHAIi8KSIIE1111) 2).

Dar dad' Bucurestii sunt amintiti asa de tarziu,In schimb atat izvoarele interne, cat si cele externe,pomenesc i in veacul al XIV-lea si in al XV-lea« Cetatea Dambovita », pe care cei mai multi istoriciai nostri au identificat-o cu Bucurestii, de o partepentru motivul ci cetatea Bucuresti se afla pe raulDambovita, de 210' parte pentruca numele cetatii

Dambovita apare in documente exact in epocaanterioara aparitiei numelui cetätii Bucuresti.

Cum insä pe raul Dambovita mai existau douäcetati vechi, una la Podul Dambovitei, numitaCetatea Neamtului, si alta la Cetatenii de Vale,numitä Cetatea lui Negru-Voda, s'a emis parereaca cetatea Dambovita trebue identificata cu ceadela Podul Dambovitei 3).

Aceasta parere insä nu se poate sustine pentruurmätoarele motive :

Tocilescu, Bucuregi sau Cetatea Ddmbovitei in RevistaTinerimea RomanA 0, I, pag. 29.

Gion, Istoria Bucuregilor, pag. 23.Lapedatu, Doud vechi cetäti romcinegi in Buletinul Comi-

siunii Monumetelor Istorice ITT (1910), pag. 177 urrn.

Mdnastirea Raciu-Voda (ruinata) Col. Arhivelor Statului

1. Evenimentele pe care le arata documentele sicronicile ca s'au petrecut in cetatea Dambovita, nuputeau avea loc &cat la Bucuresti. Astfel o diplomaa regelui Sigismund al Ungariei din 1397, spune cavoevodul Ardealului Stibor, dupa ce s'a inapoiatdin cruciada dela Nicopole (1396), a asediat peVlad, inlocuitorul lui Mircea, in « cetatea zisaDambovita Dupa un lung asediu Vlad se preda,lar Stibor il duce in Ardeal « impreuna cu sotia,copiii si toata familia »

Nu se poate inchipui ca Vlad, in momentul andera amenintat de voevodul Ardealului, sa se fi

refugiat tocmai in cetatea dela Podul Dambo-vitei, care era situatä chiar la granita acelui prin-cipat. Deci « cetatea zisa Dambovita » nu poate fidecat Bucurestii.

2. In anul 1473 dupa ce Stefan cel Mare a batutpe Radu cel Frumos la Cursul Apei, acest dinurma, spun cronicarii moldoveni i poloni, fugicu toata ostirea in « scaunul sau » cetatea Dam-bovita, pe care dupa 4 zile Stefan o cuceri, luandcu sine pe Doamna, pe fiica si toate comorile sisteagurile Domnului muntean 2).

Cetatea dela Podul Dambovitei n'a fost niciodatäscaun de domnie, lar, de alta parte, pana acolo

1) N. Iorga, Chilia Cetatea Alba, pag. 67.".) I. Bogdan, Letopisetul dela Bistrita, pag. 54. Cf. si Urechià.

')2)

www.dacoromanica.ro

Stefan n'ar fi putut sosi in 3 zile dela Cursul Apeisi a 4-a zi sä o si cucereascä. Deci si in acest cazavem aface cu cetatea Bucuresti. De alta parte,cronicarii murr eni vorbind despre aceastä luptàspun cá s'a dat la cetatea Bucurestilor, ceea cedovedeste cá in tarditia localä ele erau uns:, siaceeas localitate 1).

3. In toate privilegiile comérciale acordate deDomnii Tärii-Românesti negustorilor din Brasov,dela 14/3-/437, se aratd cA vor pläti vamä si laRucär si la Dambovita 2). Dacä prin aceastä din

urmä localitate s'ar intelege cetatea dela PodulDambovitei, ar insemna cá existau douä punctevamale pe cursul de sus al rAului Dâmbovita, inimediatd apropiere unul de altul si pe acelas defileu :Rucärul si Podul Dambovitei. Aceasta insä nu eprobabil i deci punctul vamal Dâmbovita din amin-titele privilegii trebue identificat tot cu Bucurestii,unde negustorii cari treceau spre Dunäre pläteauvamä, dupà cum de altfel pläteau si cei ce veniaula Targoviste, capitala

Cronica logof. stefan Cretulescu.Publicate de I. Bogdan in Relatiile Toni Romänesti co

Brasovul si tara ungureascä, passim.

9

Rezultä deci in mod evident, cA in veacul alXIV-lea si al XV-lea Bucurestii au fost numiti« Dambovita » sau « cetatea Dambovita » i ca eve-nimentele in legäturä cu aceastä cetate fac partedin istoria Bucurestilor.

De altfel, in toate izvoarele din veacul al XV-leaBucurestii sunt ardtati ca principala cetate intäritàa Tärii Românesti 1). Dr sigur cä aceastä intaietatemilitará i-a revenit dupà aderea cetätilor delaDunäre Giurgiu i Turnu-Mägurele in mAi-nile Turcilor. De atunci cetatea Bucurestilor a

t'Amas cel mai inaintat punct fortificat in caleanävälitorilor de peste Dunäre.

Dei pe vremea lui Radu cel Frumos i Basarabcel Tânär ea a cäzut de douä ori in mâinile luiStefan cel Mare, la 1473 dupd un asediu de treizile si la 1476 dupd un asediu de doud säptämâni,la care a cooperat si o armatd trimisä de MateiCorvin 2), totusi a continuat sä se mentinä ca

Cf. pe lingä cele ardtate la cetatea Dâmbovita, caracte-rizärile cu prilejul asediilor din 1 1476. In acest din urmdcaz Bucurestii sunt ardtati castrum fortissimum illius terrae sauarx... quae filo regno et arte et natura munitior erat. (la Gion,Istoria Bucurestilor, pag. 26 urm.).

Ibidem §i Ursu, .Ftefan cel Mare pag. 151 urnt.

Mitropolia : biserica i interiorul mänästirii (Dupd Gion. Ist. Buc.)

2)

www.dacoromanica.ro

IO

punct intarit Orla spre sfärsitul veacului alXVI-lea.

Scriitorul dalmatin Verancici o considerà la 1538intre cele douá" cetati de zid arces lapideae pecare le mai avea Tara Româneasca 1), lar cälatorul« parizian » Pierre Lescalopier mentioneatä si elcetatea, la 1574, dar de asta data fortificatiile eierau de lémn 2).

De sigur cä valoarea Bucurestilor ca punct in-tärit a scäzut foarte mult dupa cucerirea Ungarieide Turci (1526) si dupa ce si Ardealul a devenit un

principat vasal Turcilor si de aceea. fortificatiileei au fost läsate in parasire; mai ales spre sarsitulveacului al XVI-lea. lar clupa pradarea orasului decatre Sinan Pasa la 1595, Bucurestii inceteaza de amai fi un punct intarit si laman un oras deschis.

Bucuregii scaun de domnie. Favorizati de pozitia!lor geografica, Bucurestii au avut in trecut si oimportantä comerciará, in legatura cu drumul ne-gustoresc spre vadul dunarean al Giurgiului.

Tezaur de monumente istorice *, III, pag. 178.Voyages in Revue d'histoire diplomatique », anul 35,

pag. 46. Cf. si Iorga, 1st. Rom. prin cdrdtori, ed. II, vol. I,pag. 198.

Paraclisul mitropoliei

In veacul al XV-lea localitatea noastra se pre-zinta din acest punct de vedere ca un popas sigursi punct vamal pentru negustorii cari circulau peacest drum, din care' cauza i cuitea domneasca oviziteaza adeseori. -

Incepänd cu Radu cel Frumos" (1462-1474) ¡m'ADomnii isi au resedinta aproape in mod permanentIn Bucuresti si astfel orasul nostru ajunge « scaunde domnie alaturea de capitala tarii, Targovistea').

De sigur ca stabilirea curtii a contribuit mult lapropasirea orasului, caci de o parte s'au asezat aici

un numär tot mai mare de boieri, cari vi-au construitcase, de alta parte s'a inmultit numarul negusto-rilor si meseriasilor.

Nu avem nici o informatie despre aspectul siintinderea orasului in veacul al XV-lea, dar dinfaptul cà unele documente dela inceputul .veaculuiurmator ii zic « minunatul scaun al Bucurestilor(15x5) sau « catedrala minunata cetate a Bucu-restilor » (1516), putea deduce ca era o rese-dintä frumoasa si apreciatä.

Abia spre sfärsitul veacului al XVI-lea gasimprima descriere a orasului, multumitä cälatorului

1) Pe lang'a informatiile din Gion, o. c. cf. si documenteledatate din Buctiresti la Iorga, Regeste de documente interne lavol. XI din Docum. Hurmuzachii cum si I. Bogdan, o. c.

2)

»

am

www.dacoromanica.ro

16

francez amintit maisus'

Pierre Lescalopier, carel-a vizitat la 1574 in timpul domnieilui Alexandru II.

El descrie orasul i curtea domneasca in modulurinkor: o...Sosim seara in Bucuresti. Intariturileacestui oras sunt trunchiuri mari de topaci infipteIn pámânt unul langä altul si legate intre ele pringrinzi transversale, prinse de acele trunchiuri princuie de lemn lungi si mari; pavajul orasului estedin trunchiuri de copaci. Pe aici trece un rati numitDambovita. In acest oras am gasit pe voevodulAlexandru, in ajutorul ckuia veniserä boieriisi Turcii. El era bine päzit in castelul sáu, intaritca si orasul, unde Ii prezentaräm omagiile; cu maregreutate s'a gäsit un dragoman latin pentru mine.In sfarsit printul ne-a oferit gazduire si tain i ne-adat träsura sa cu cai buni Si un secretar ca sa putemtraversa intreaga Tara fari sa ne coste nimic

« Palatul sau era de paiantä, umpluta cu valkuci.Ne-au dus sá vorbirn tu el inteo salä mare tapitatäcu covoare turcesti i cu reliefuri de jur imprejur,inalte de vreo trei picioare, ca in caravanseraiuri.In capatul &alit in fata usii, printul sedea inteunjet. Ninieni nu se gasia in acest loc ridicat, deckel si un .paj in picioare la o parte, care-mi hascrisoarea si o cladu .priniului; mai multi oameniinarmati cu topoare sau cu buzdugane .erau prinaceastä sala.

Venind- dragomanul latin, printul porunci, pa:jului dea scrisoarea mea Ca sa o citeascä cu votetare si sä o traducä. Eu stiam el nu continea niciun secret, dar ca sa-mi vorbeasca puse sa se retragapublicul si pajul in celalalt capk al salii si nu ramasecu noi deck dragomanul, care parea explica'spusele mele latinesti prin fraze lungi; printul imivorbia putin. Am iesit din castel tu o faclie. si amfost dusi la o casa de targovet, unde fuseserä adusisi insotitorii nostri ardeleni, cari isi cautarä locuinteIn alte case in tinq:itil cat eu fusesem retinut laprint; ni s'a dat o masä bogatä gatita de un buckaral printului trimis inadins.

«A doua zi: . . m'am plimbat prin oras, unden'am vazut nici o cladire frumoasa. Douà biserici,una de rit grecesc, cealalta a luteranilor, erau delemn; toate acoperisurile erau de olane, desau de paie; tinutul este roditor, dar nu existä nicipiatra, nici ardezie »1).

Zece am in urma un alt calkor, tot francez,invkatul Iacob Bongars, vizita Bucurestii la in-ceputul domniei a doua a. lui IVIihnea Turcitul(1585) si ne lasa si el o scurta destriere a 'ora-sului :

«. inteo Joi, ajunsi in Bucuresti, unde se afläcurtea. A doua zi chemati la divan, am prezentatscrisorile noastre lui Mihnea. Printul, de vreo 25de ani, ne intreba dacä vrem sá inträm in serviciullui, data am adus peschesuri; porunci sá ne dea.tain dela curte ». Peste tot cladirile i s'au parutnesemnificative. « Räu construite, zice el, caci in

toatä tara nu sunt constructii de zid deck bisericilesi manastirile, care sunt frumoase, i castelul dinBucuresti »1).

Descrierile de mai sus, scurte si foarte incom-plete, nu ne permit sa ne facem deck o idee foarteaproximativä despre -aspectul Bucurestilor la sat--situl veacului al XVI-lea. Ele cuprind de altfel

. .

. ".-71-

tf'-.

Biserica Sf. Spiridon Nou tnainte de restaurare(Col. Capa) .

unele greseli datorite, de sigur, imposibilitätiicalkorilor de a se informa deplin in scurtul timpcat au stat in Bucuresti.

Este adevkat ca zidurile cetätii nu mai existausi In locul lor se ridicasera intarituri de lemn, deasemenea casele erau mici si construite fárá arta,acoperite mai ales cu olane i cu sindrila si cele delamargini cu paie. Pavajul de bkne ce acoperia celputin strazile principale fäcea ca circulatia sa fiedesttil de lesnicioasä.

Curtea domneasca castelul eta de sigurclädirea cea mai importantä din oras, caci bisericilefiind mici nu impresionau pe sträinii obisnuiti cucatedralele mkete din apus.

I'

1) Docurn. Hurniuzachi, XI, pag. 192; cf. Iorga, o. c.,

') Voyages, loc. cit. pag. 209.

tärii

ca-i

indrila

www.dacoromanica.ro

Curtea constituia de altfel centrul orasului.In apropierea ei s'a format argul cu ca-sele si präväliile negustorilor si mestesugarilor,insirate de a lungul sträzilor ce purtau numelediferitelor bresle. Desi cei doi cälätori nuaratä unde era asezatä Curtea, se stie din alte

Bucurevii pe la 1b70 (ue L. Breton) Col. Mu,..eului

informatii, ca ocupa intreg terenul de pe tärmulstang al Dambovitei, unde este astäzi BisericaCurtea Veche si sträzile invecinate. In aceastä re-giune Dambovita fi'..cea pe acele vremuri un marecot, curgand apoi in linie dreaptä pe toatd distantapanä la al doilea cot mare din: pre iàsárit. Intregterenul cuprins intre aceste douä coturi se puteausor apära, Cáci in spate era sprijinit de dealuri

M5n5stirea Mihai Vodd (Col. Muzeului Municipal)

inalte, la räsärit de garlita Bucurestioara ce sevärsa in Dambovita, iar la apus de rape adanci.

Pe dealul din dosul actualei biserici Curtea Vechedin Piata Sf. Anton, se inälta castelul cuslujitorilor si celelalte dependinte, iar in jurul luis'a format « targuk. Acesta isi avea centrul in

veacul al XVI-lea intre biserica Curtea Veche, Sf.Gheorghe Vechiu i Sf. Nicolae unde erau sträzi cunumirile vechilor bresle : Abagii, Blänari, Covaci(fierari), Cavafi (cismari), Bäcani, Potcovari, Boian-gii, Marchitani, *elari, Lipscani, Zarafi, etc.

Boierii au primit locuri ceva mai departe in di-rectia bisericilor Stelea i Lucacisi in spre actuala str. Carol siCalea Victoriei, unde era bisericaGheormei Banul (tanga' BancaCrisovelloni) si Sf. loan ce! Mare(actuala Casä de Depuneri).

De altfel acuma, ca si mai tar-ziu, casele boieresti, construitede obiceiu de piaträ i imprej-muite Cu uluci, nu erau asezatela linie dealungul sträzilor, ci rä-sfirate färä regulä in mijloculunor curti mari, inconjurate degrädini i vii. Astfel numai tar-gul propriu zis, Cu sträzile mär-ginite de prävälii sau case denegustori, prezinta aspectul deoras, pe catà vreme cartiereleboieresti päreau imense proprie-täti rurale cu conacele lor pre,s'Arate in mod neregulat.

La randul lor cartierele mär-ginase erau formate din aglomeratii de bordee sicocioabe, acoperite cu paie, cu coceni sau cu stuf

infundate in noroi sau praf i prezentand oinfätisare respingLoare.

Se sustine in deobste, cä panä la sfarsitul vea-cului al XVI-lea Bucurestii se intindeau numaipe tärmul stang al Dambovitei.

In realitate, inca' de pe la jumätatea acestui veaccunoostern cel putin trei bisericipe tärmul drept al raului : una ajupanesei Coplea pe actualul dealdela Mihai-Vodä, alta a lui PanäVistierul, actuala Sf. Ecaterina,alta ridicatä de Alexandru II pecolina dela Radu-Vodä. De sigurcA in jurul acestor biserici existaucartiere locuite, ele insä au fostconsiderate panä tarziu ca afarädin oras. lar cand spre sfarsitulacestui veac bisericile de care vor-bim au fost transformate in mä-nästiri, inconjurate cu ziduri decetate, ele aveau menirea, de si-gur, sä constituie puncte de apä-rare impotriva invaziilor dela Du-näre. Dovadä, cá in cursul cam-

paniei lui Mihai Viteazul contra Turcilor (1595) eleau servit ca locuri de adäpost, iar mänästirea Radu-Veda a fost utilizatä si de Turci ca fortificatieca depozit de pulbere, din care cauzä la retragerealui Sinan Pasa a si fost distrusä prin explozie.

Dar cu acest prilej si orasul de pe tärmul stang

Municipal

12

www.dacoromanica.ro

Biserica

. 9 Cf. actele publicate de Gion, o. c., pag. 723 urm,

Biserici Sf. Ghenrghe-Nou i hànul

13

a fost intärit de Turci, dupä ce Sinan Pasa a ocupat actiunii, devine locul de intálnire al tuturor celorBucurestii, cu fortificatii de pämânt si de lemn, ce .1uptau -pentru libertate.&Asti, pärcane si santuri, cum le spune cronicarul In special din timpul domniei lui Matei Basarab,N. Costin intärituri care prcibabil s'au fäcut pe lo- care §i-a luat sarcina de a face, impreunä cu po-cul fostelor ziduri ale cetätii.

Natural ea ocupareaBuscurestilor de Turci, deide scurtä duratä, a produsmari. pagube, iar cu prilejulretragerii lor multe din clä-diri vor fi suferit. De ase-menea si pe vremea urma-sului luiMihai Viteazul,Radu erban, orasul a fostprädat de ostiria lui GavrilBathory, care in anul 161a fäcut o invazie in 'TaraRomâneasc5.

Spre a completa stirile cele avem asupra Bucuresti-lor la sarsitul veacului alXVI-lea, mentionäm CA or- sganizatia comunalá era la felcu a celorlalte °rase dela noi.

fruntea ei se afla un sfatoräseuesc, compus din un.judet si .12 pirgari, cari aveau in grija lor nu poárele din Balcani, ô mare räscoalà contra Turcilor,numai intieagä administratia orasului, dar Si drep- 'sustinutä si de alte puteri crestine, Bucurestii ajungtul de a da acte de proprietati pentru locurile centrul revolutibnarilor balcanici:ce se cumpärau in raza orasului.

Sigiliul orasului reprezenta pevremea aceea pe 1VIaica Dom-nului cu pruncul in brate 1).

Bucureftii cap itala rdrii-Ro -tn. iine.,sti. Cum a devenit ora' mare.Epoca ce a urmat domniei luiMihai Viteazul poate fi consi-deratä ca inceputul unei ere demare desvoliare pentru orasulnostru.

Este adevärat cä importantamilitará a Bucurestilor a scäzutCu totul, dar din punct de vederepolitic si comercial au ajuns pri-mul oras din Tara RomâneascAsi unul din cele mai insemnatedin sud-estul Europei.

Succesele lui Mihai Viieazulcontra Turcilor au desteptat nunumai atentia i entuziasmul Ro-mânilor, dar si al popoarelor cre-stifle supuse semilunei. Cu totiiincep de acuma o actiune tot mai energicä spre ase libera de sub stäpánirea turceascä. DomniiTärii Românesti sunt cosnsiderati ca sefii naturaliai acestei miscäri, iar orasul Bucuresti, care erasituat in pozitia cea mai potrivitä pentru conducerea

F.,351,

jI ti'.

102;r

,

!

. . -

--

Grecilor fostá a Ghenrmei Banul (Raffet 5837) Col: Olszewsky .

De alta parte Domnii din veacul. al XVII-leaavând o culturà superioarä astigatä in sträinätate,au autat sä ridice Bucurestii la nivelul oraselormari din tärile civiliz,ate. Este adevärat ca multidintre acesti Domni au fost crescuti in culturagreceascá si au provocat din aceastä cauz5 oputernicä reactiune a boierilor de taxi, dar si

In

www.dacoromanica.ro

14

« frondele aéestea boieresti izbticnind in Bucu- alresti, au contribuit sä ridice prestigiul ora§ului.

In sarsit, in timpul acesta legä'turile cu Constan-

tinopolul devenind mai stranSe deck oricând,din cauza desvoltkii foarte mari a comertuluilevantin, Bucuretii, cari erau in drumul dunärean

Biserica Batiste (Col. Muzeului Municipal)

ate,T.=

"

-

acestui comer, cästigA importantà deosebitädin acest pullet de vedere.Toate aceste imprejurki contribue ca orasul no-

' stru sä pro greseze in toate directiilési sa la aspectul de oras mare.

Mai intäiu raza lui se intindefoarte mult in toate directiile. Spreapus el merge _pänä la actualulCismigiu; pe malul acestiii lacMatei Basarab a ridicat manä-stirea Skindar, a ckei biseric5era asezati in faça actualului CercMilitar (Calea Victoriei colt cuB-dul Elisabeta). Spre nord li-mita trecéa de actualul bulevardRegele Carol I, unde se afla mä-nästirea Sf. Saya (in fata Univer-sitäTii) i ajungea panä in tartierulBatiste, nuinit dupä cunoscutulboier grec al lui Radu Mihnea.Spre räsärit se intindea in directia

cartierélor Lucaci si Väckqti;chiar din acest timp avem nu,mirea de « Calea Väcke§ti pentrudrumul ce mergea spre dealulunde mai tkziu s'a construit ma-

nästirea cu acest nume. lar spre apus tretea pänäspre Gorgani, unde s'a ridicat de Serban Canta-cuzino biserica Sf. Ilie Gorgáni.

70,,,3

11!

_

Hanul Manuc (interiorul curtii) Col. Olszewski

V.'

-',oar

osi

www.dacoromanica.ro

Pe tärmul drept al Dambovitei orasul s'a intinspe actuala cale Serban-Vodä, pe unde incä de multtrecea grädina domneasc5; de asemenea in directiabisericii Sf. Apost6li, ridicatà de zid de MateiBasaráb. De aici spre actualul deal al Mitropoliei

spre vechea mänästire Sf. Ecaterina erau locuriputin populate si acoperite maimult cu grädini i cu vii. Inaceastä regiune s'a dat in 1631 .

lupta dintre Matei. BasarabLeon-Vodä, in amintirea cAreias'a zidit mai tarziu biserica Slo-1bozia de pe calea Serban Vodä.`

Aceastä regiune insä a in-'ceput sä se populeze dupä cela 1658 Constantin Serban, ur-masul lui Matei Basarab, a ri-dicat pe colina

centralà'dintre

Radu-Vodä si Mahai-Vod5;ml-nästirea Sf. Constantin si Elena,devenitä mai eirziu mitropoliasi astäzi patriarhia tärii. Delaacest Domn, Constantin Serban,a primit numele lacul din apro-piere helesteul lui Serban-Vodä; si tot dela el drumul cemergea spre Giurgiu s'a numitmai t'ir= calea Serban-Vodä.

Infitisarea orasului in timpul urmasilor lui.Mihai Viteazul, in domnia lui Matei Basarabsi a lui Constantin Serban, epocä in care Bucu-restii ajung un oras tnare, ne-o descriu citivacábtori sträini veniti parte din Apus, parte de'peste Dunäre.

In relatiile lot acesti scriitori nu se märginescsä ne comunice numai impresia generará ce' le-aficut vizitarea orasului, ci ne dau si unele detaliidespre viata si obiceiurile de aici. Ei mai povestescsi modul cum au- foat primiti de Domn sau deboieri, informAndu-ne astfel in mod indirect despreaspectur si ceremonialul Curtii Domnesti.

De aceea reproduand paginile consacrate sederiilor in Bucuresti, nu ne vom opri numai la pasa giileIn care fac descrierea orasului, ci vom adäugape acelea care vorbesc despre viata, ceremoniileobiceiurile dela Curtea DomneascA sau din altemedii bucurestene.

In anul 1636, pe vremea lui Leon Toma, orasulnostru a fost vizitat de ambasadorul suedez, PaulStrassburgh. Acesta numeste Bucurestii « metro-polä » ad metropolim Bucarestim. pe cata vremedespre t irgoviste spune cä fusese odatd resedintädomneasc5 ohm palatinum sedes.

Bucurestii í se par un oras intins si foarte mare,cu sträzi si piete bogate. « Ajungind in fata acestuimare si foarte intins oras spune el ne-auinfimpinat vreo sutà de boieri inarmati; cari veniauspre noi in fuga mare, ca si cum ar fi voit sä neatice, si descälecând nt-au salutat in numele luiLeon-Vodä, apoi ne-au insotit panä la gazda noasträ.

4., 4 I -4

T1/44.1'

I

Biserica Sf. Gheo

« In aceeas searä principele a trimis pe prefectulpalatului i ne-a invitat pentru a doua zi la masà.La ora fixatä venirà boterii i träsurile domnesti

plecaräm Indatä la palat. Eram insotiti de vreo260 de ostasi din garda domneascA, inarmatiimbräcati mai bine deck cei din Transilvania.

t77 41404_ 'eR1Htnii I

11.2 jI

-

rghe Nou i hanul (1837) vedere din fatà Col. Olszewski

« Toate sträzile i pietele orasului erau 'pline demärfuri scumpe, pe care negustorii italieni, greci,armeni i turci le expuseserà spre vânzare. Multimea

numä'rul poporului adunat erau atat de mare,de párea cä top Valahii se strinseserà acolo.

« La curte de ase menea erau foarte multi boieri;

,

e9 -

r

5

"

In,

pt -Jii.Ai F.11...,

i w 4.-m-,, - PI i:

-4, -

'MI!!

,a,

'.

Curte de m5n3stire bucuresteanä (sec. XIX) Col. Stahl

ceremoniile foarte lungi si un mare lux in imbrä-dmintea oamenilor si i cailor.

« Palatul insä era ruinat din pricina vechimii si adeselor schimbäri de Dómni.

« Principele cu capul acoperit inä astepta in usasälii de primire, pleandu-se inaintea mea, dup5

si

:

:

si

www.dacoromanica.ro

16

datina turceasca, i inand m5inile pe piept. Douajeturi erau asezate inteun loc mai inalt, din careimi oferi pe cel din stanga, care la barbari este celmai de cinste, dar eu nu am primit. Aldturea deprincipe sedeau cativa fruntasi turci, cari dup5cum mi s'a p5rut, erau judecatori.

« La dreapta stateau demnitarii tarii i ai curtii,imbrAcati in haine cu bl5nuri scumpe, ca in zilede särbatoare obsteasca

Dup5 ce ambasadorul a prezentat Domnuluiscrisoarea regelui Suediei si s'au tinut cuvantärile

de rigoare, s'au asezat la masä in sunetul tram-bitelor si fluerelor (?).

« La masä eu si cu insotitorii mei am fost asezatila dreapta; principele i cu Valahii s5i la stanga.Inaintea principelui erau cupe si farfurii de argint,la cei dela mijlocul mesei blide de hit frumoase sism5ltuite, la cei din coada mesei de lemn. Bucatelenu se ridicarà de pe mas5 in tot decursul pranzului,ci se puser5 unele peste altele p5n5 ce se f5cu peincetul o gr5mada mare. Vinurile erau bune sialese i dup5 ce le beau, mesenii vorbeau impreunamai liber si mai apropiat ...» 1).

1) Strassburghi P., Relatio, in Cipariu Arhiv » I pag. ;Gion o. c. pag. 1o3.

O notd deosebitä cu privire la infdtisarea Bucu-restilor cativa ani in urm5, la 1636, in primii anide domnie a lui 1VIatei Basarab, ne dä scriitorulanonim polon, care a intovdr5sit solia lui GheorgheKrasinski la Constantinopol

Acest oras Bucuresti, spune el, este scaunulDomnilor Tarii Romanesti, peste care domnesteacum IVIatei Basarab, un barbat in varsta, favo-rabil crestinat5tii si regatului polon si, dei tara luie supus5 Turcilor, le este mare dusnian.

Asezarea orasului este foarte frumoas5 i vese15,

pe o campie neintrerupta pe care am strAb5tut-oinc5 dela iesirea din Moldova.

« Langä oras este o movild mare ridicaeä deasupraoamenilor ce pierir5 inteo lupta acum cinci ani,Invinsi fiind de acest Domn. Mai este si o a douamovild in cealaltà parte a orasului, intre rauri, deasemenea un semn al unei izbande a aceluias,acum un an 2).

Publicatà in traducere romineascd la P. P. Panaitescu,Calcitori poloni in (tirile romeine, pag. 3o urm.

D-I Panaitescu zice cA prima movilä s'a ridicat in urma lup-tei dela Plumbuita cu Leon Toma (1631); a doua in urma victo-riel dela Dudesti contra lui Radu, fiul lui Alexandru Ilias (2633).

Casa veclie de manaia Col. IVIuzeului Municipal

».

Ì).

'

-.-

www.dacoromanica.ro

o Orasul este mai frumos clädit deck Iasii, deieste mai mic. Aproape toate casele au acoperisulde sindrilä. Intärituri nu sunt de loc, afarà demänästirile intärite, anume Sf. Mihai si cea po-menitä mai sus (Radu-VocIA) '). Orasul e impodobitsi cu frumoase biserici de zid. Cea mai frumoasäsi cea mai de frunte insä este mänästirea unde fuseseasezat solul. Se aflä pe o insulä inaltä inteun locfrumos, inconjurat de apele rAului Dambovita,care sträbate orasul. Biserica din aceastä mänästiree foarte frumoasä ca arhitecturà i zugrävealä si oalta mai frumoasä, sau mäcar asemänätoare, n'amväzut. lute° caperä lângä bisericä este ingropat,impreunä cu sotia sa, Radul voevodul muntenesc,fundatorul mändstirii si bisericii. Castelul in carelocuieste Domnul este inteo vale intre rauri, pedinafarà nu e urat, dar nu are nimic deosebit )>.

Ca sä ne &Am seamä de pompa cu care se primiausoliile sträine pe timpul lui Matei Basarab, vommai reproduce din acest Cantor primirea ce s'afäcut la intrarea in Bucuresti si cea dela curteadomneasc5 :

o. . .ne iesi inainte pe raul Colentina toatà curteaDomnului cu hatmanul in frunte. Erau toti frumosimbräcati, cäläri pe cai turcesti i deosebit de eicinci steaguri de osteni. Aici a urat bun sositsolului, in numele Domnului, nepotul de sorä al

') Solia a fost gAzduità la män5stirea Radu-Vodä incä inseara sosirii in Bucuresti.

CasA veche de mahala Col. IVIuzeului Municipal

Preda Brâncoveanu, mare spAtar; mama lui era varA nusora" cu Matei Voevod. (Nota d-lui Panaitescu).

Turnul si spitalul Coltei (dupà Gion, Ist. Buc.)

acestuia, a eärui functie este sä poarte buzduganulsi spada domneascA in public . . Dupd aceste

-

1)

-

- -

www.dacoromanica.ro

18

uräri ne-au condus in Bucuresti in urmätoareaordine: in frunte mergeau cativa oameni, doi catedoi; la dreapta erau dou5 steaguri de osteni, lastanga trei. Langä sol mergeau pe jos patru guarziimbracati ca nemtii si purtand muschete; cu solulmergea toata curtea domneasca si in urma catevazeci de slujitori caläri

Cand s'a dus solul in audientä la palat «l-aucondus in aceeas careta si cu suita ca in seara pre-

cedentä, lar noi mergeam pe de laturi calari citedoi, dupa obiceiul local.

« La scara 1-au primit pe sol maresalii, cari ne-aucondus prin mai multe odai pline de boieri, slujbasimai mici si alti oameni. In ultima odaie erau dre-gatorii mai mari si mai de frunte, oameni politicosisi de o varsta venerabila. Domnul statea sub unbaldachin, imbracat in haine de ferezie alba sivioleta, cäptusite cu blana de zibelina. Vazand pesol care intra in camera, a inaintat dela tronul luispre dansul si 1-a primit cu dragoste. Dupa aceeaasezandu-se fiecare la locul ce i se cuvenia, solul atransmis Domnului din partea regelui complimente

urari. Li s'a poruncit apoi tuturor boierilor desfat si dregatorilor sa treaca in alta camera, larnoi am trecut in camera in care dormia Domnul.Acolo staturam mai bine de o ora tratand chestiunilece-1 priveau pe el si republica noastra . Acolo,

Stradà din Bucureti dupä Doussault (case in stil oriental)

inainte de despärtire, Domnul a pus pe umeriisolului, in semn de prietenie, un caftan de catifearosie.

«In timpul pranzului au venit la sol, dupa obi-ceiul acelei täri, tobosari, cantäreti din caval, mas-carici, precum i alti muzicanti si scamatori; soluli-a multumit pe fiecare dupa cum se cuvine ».

In 1640 un alt sol polon, W. Miastkowski, atrecut prin Bucuresti; in acelas an orasul nostru a

fost vizitat si de episcopul catolic Petrucare venia din Bulgaria. Ni s'au pastrat relatiileamandurora despre modul cum au fost primiti sidespre cele ce au vazut in oras.

Miastkowski a sosit la sfarsitul lui Martie pefrig si zapadd. Matei Basarab lipsia din Bucuresti,fiind dus la Targoviste, de aceea primirea a fostmai putin pompoasa si facutä numai de boieri.lata cum relateaza secretarul ski 1):

« 24 Martie. Am sosit in Bucuresti. Au iesit inintampinarea solului zece boieri fruntasi i aptesteaguri de osteni calan. Dimineata s'au facut treiliturghii la sol la gaza' si un franciscan a tinut opredica in latineste. Dupa terminarea serviciuluidivin luaram masa, la care solul a avut ca oaspetipatru boieri ai Domnului: capitanul, logofatul,

1) Cf. P. P. Panaitescu, ibidem, pag. 51.

».

Bak§ici,

www.dacoromanica.ro

cuinnat al Domnului 1), clucerul 2) si pkinteleStarzjinski, pisar al Domnului.

« La plecarea din Bucuresti au condus pe solcateva suite de oameni clri i pedestri. Inaintede plecare, solul cu nepotul sàu Ciswiecki,cativa membri ai soliei au fost la banchet la cum-natul Domnului, logofatul. Cand Ciswiecki era

Primirea printului de Coburg in Bucuresti (1789) Col. Academiei BornaneB) Curtea Domneascd (notad.); C) Trecerea podului peste Dâmbovita; D) GArla

sa piece dela banchet, a venit ia un radvan cusase cai, dar logofatul s'a supkat foarte tare spu-nand : daca am poftit pe cineva la mine, voi gasieu cu ce sa-1 trimit inapoi. Deci radvanul a plecatsi el a poruncit sa se aduca atatia cai, cap. eram.Astfel am pornit cu totii i cativa din oameniinostri mergeau pe jos. In fata cailor mergeau 50de oameni cu muschete, cari incepura sa tragafocuri, de and invitatii au incalecat la curtealogofatului si pana la casa lui Ciswiecki, ceea ceera un lucru dé mirat la Munteni, caci de obiceiunu trag focuri in \rant, numai Polonii nostri s'aubucurat de un asemenea triumf ».

In sfarsit episcopul catolic P. Baksici, care avizitat Bucurestii toamna ne infatiseaza orasul sicurtea domneasca astfel

« Para ziduri, asezat inteo campie foarte bcigatä ingrane si plinä de vite de tot soiul, de vii si defructe in mare cantitate; abunda in peste, fiindDunkea aproape la vreo 30 de mile si unele lacurisi mai aproape. Orasul are pe toate pietele i stra-zile poduri de lemn, deoarece fiind in campie, pevreme de ploaie se face mult noroiu, si caii, ea-rutele i oamenii umbra pe strazi si piete pe poduri.

_

1) Udriste Ndsturel din Heresti, logofät al doilea. (Notaedit.).

9) Dragomir, mare clucer. (Nota edit.)

19:

Palatul principelui este asezat pe tarmul raului;chiar pe rau este o parte a numitului palat si trebuesa treci prin palat cand intri in gradina, care estede cealalta parte a raului. Palatul nu e de locfrumos, ci aproape darapanat i unde inainte erauzidurile de jur imprejur, acum este inchis cu lemne,si casele unde sta principele sunt in stare proasta.

Deasupra portii din curte se aflä un turn sistau mereu soldati de gardä; inchisoarea abra dincurte e facuta de lemn.

Inainte principele statea totdeauna in aceastälocalitate, dar acum s'a mutat la Targoviste, totusi

Tirgul Cucului. Des. de Preziosi 186r.Se vede o parte din pârdul Bucurestioara

mai vine cate °data in acest loc, si a poruncit säpiece de aici si toti soldatii, cari locuiau in acestoras, si s'au dus cu familiile lor si cu tot ce aveaula Targoviste

-

«

«

«

.-

www.dacoromanica.ro

20

Se spune ca [in Bucuresti] sunt 12.000 de casede schismatici [ortodoxi], ceea ce face mai multde ioo.000 de suflete, au zoo de biserici si multemanästiri. . .

« La intrarea in oras venind dinspre Dux-laxe sevede o movila i deasupra ei o cruce de piatra

scrisa toata cu litere sarbesti [cirilice], care

Hanul Serban Vodd dupa focul din 1804

movila a fost facuta din corpuri moarte cand prin-cipele Matei a avut victorie asupra Moldovenilorcari venira la stapanirea, si asupra Tkarilor, siIn amintirea acestei victorii a pus sa se aseze toatecadavrele la olalta si le-au acoperit cu pamant siau pus crucea deasupra, pe care este scrisa istoriavictoriei si a mortilor ingropati acolo »1).

Ca o completare a descrierilor de mai sus, re-producem relatia ceva mai tarzie a diaconului Pauldin Alep, care a insotit pe patriarhul Macarie alAntiohiei, in lunga calkorie ce a facut-o in rasäritulEuropei si in àrile noastre, unde au stat aproapedoi ani 2). In anul 1653-1654 dupä ce au vizitatMoldova au stat mult timp la Targoviste, unde auasistat chiar la inmormantarea lui Matei Basarab;In anul 1856 intorsi dinteo calatorie mai lungä inRusia, au vizitat si Bucurestii in domnia lui Con-stantin Serban, urmasul lui Matei.

« Acest oras Bucuresti spune diaconul efoarte mare, se zice cà acum ckiva ani cuprindeala 6000 de case. Are 40 de biserici si manastirifaimosul rau Dambovita curge prin mijlocul sau.Pe urma ne duseram la Curte, care e o clädire mare,inconjurata cu intariri de lemn. Mai inainte erafoarte invechita, dar ultimul Domn, Matei-Voda,a daramat-o si a rezidit-o cu totul din nou. Aceastacladire este uimitor de elegantä, cu un aspect in-cantkor i mult mai frumoasa deck curtea dinTargoviste. Biserica sa are hramul Adormirii MaiciiDomnului; in ea am savarsit o aghiasma.

« La urma merseram la marginea orasului pe undeal inalt, ce domina cu vederea orasul de jur

9 Cf. Monumenta historiam Slavqrum meridional. spectantia,XVII, pag. 139 urm.

2) Dau traducerea din 1900 a d-nei Emilia Cioianu (maritataGrecu) cu mici modifican, pag. 206 urm.

imprejur. Acolo actualul Domn era ocupat cuclädirea unei mari manastiri, cu o biserica m'Are*si stralucitä, semanand pe dinläuntru cu cea delaCurtea-de-Arges, numai ca aceasta este de cal-ami&si In tina are 12 stalpi, fiecare dintrto bucatarotunda de piatra, ca sa formeze numarul celor 12apostoli. Pe deasupra are 4 mari turle i afarä otina larga. E acoperita cu plumb, de o greutate cese zice ca trece de 40.000 ocale. Am facut in ea oaghiasma si P. S. Sa a stropit-o, dupa obiceiu, cacinu este inca terminata, deci ramasese netknosita.Ea este inchinata lui Constantin, care e si numelefundatorului, i Elenei.

« De acolo trecuram la o manastire cu numeleSf. Ecaterina apoi la o alta ce poarta numeleSf. loan Botezatorul 1), la alta inchinata celor doiapostoli, Petru si Pavel, fundata de Matei-Voevod...,la o alta ce poarta numele celor 40 de mucenici,numita Sarindar. .2); la urma am ajuns la o mä-nastire mica ce poarta numele Sf. Saya. . .3). Sam-bata merseram s'A slujim liturghia la manästireaSf. Nicolae, crac:lita de raposatul Donut Mihai-Voda, situata pe o inältime la o parte a orasului,intinsa i mareata, Cu trei cupole... Duminecädimineata facuram aghiasma la manastirea Sf.Gheorghe, Luni, cea din urma zi a lui August,vizitaram manastirea ce poartä numele Sf. Treimi,o cladire a celui din urma Radu-Voda, care domniIn timpul säu peste Moldova si Tara Romaneascä.Aceasta manastire e situatä la o margine a orasului,

Portiune din Targul Cucului (regiunea fostei Curti Vechi)Colectia Stahl

pe un mal inalt, inconjuratä de un rau si de o apästatatoare; in timpul cresterii apelor nu se poateajunge la ansa deck pe un pod de lemn. E ozidire frumoasa cu un aspect prea placut. Biserica

9 Fosa' pe locul actualei Case de Depuneri.In fata actualei Cerc Militar.In fata Universitatii.

albä,

www.dacoromanica.ro

e mare si spatioasa, foarte usoara, mult ornamen-tatä si acoperita peste tot cu picturi. In partea dinspre miazazi e locul mormintelor domnesti, cubolti de marmora albä, impodobite cu valuri sistofe tesute cu fir si alcatuite in forma unor cupolecare se reazema pe patru stalpi de bronz. Portreteleraposatilor sunt zugravite pe pereti ..».

Din toate cele de mai sus rezultd in mod evidentca Bucurestii au devenit in prima jumätate a vea-cului al XVII-lea un oras mare, o adevarata me-tropold, centrul nu numai al vietii politice, dar sial vietii economice si ca intrecea, i ca intindere siin ce priveste numarul si importanta cladirilor, peoricare alt oras din Tara Romaneasca.

Este adevarat ca mentionatii calätori ne fac cu-noscute numai cladirile mai importante si in specialcele religioase, dar aceasta nu inseamna cà n'ar fiexistat atatea case boieresti care sä fi meritat a fiamintite. Tinand siamä de luxul dela Curtea Dom-neasca, de stralucitele primiri ce se fac solilorstraini, de bogatele costume boieresti si de numarulmare al soldatilor bine echipati, trebue sa admitem,dupa cum de altfel dovedesc atatea alte documente,cá locuintele boieresti corespundeau ca aspect sibuna stare acestei situatii.

Tot astfel cartierul negustoresc trebue sa se fipopulat si el foarte mult, intinzandu-se spre actualapiata. Sf. Gheorghe, unde in curand se va ridicasi o biserica : Sf. Gheorghe-Nou; in jurul acesteipiete cum si spre strazaie Carol 1 si Lipscani, pe

Oltean vAnzAtor de miei táiati Col. Stahl

langä actuala bisericä Sf. Dumitru si fosta bise-rica a Gheormei Banul, langä actuala cladire aBäncii Crisovelloni.

Dei calätorii ne dau cifre foarte diferite desprenumarul caselor din Bucuresti BaltS'ici, 12.000,Paul din Alep 6000 se vede limpede el pe at-1'1k-doi i-a impresionat multimea

Este adevarat ea' pe vremea vizitei lui Paul din

21

Alep orasul nostru era dup5 o mare rascoala amercenarilor dorobanii ce se facuse la 1655contra lui Constantin Serban, dar de sigur inaceastä rascoala n'au putut fi daramate case bo-ieresti sau negustoresti, ci cel mult s'au fäcut jafuri

Cruci vechi de hotar pe Soseaua Stefan ce! MareColectia Stahl

si s'au ucis unii boieri, ca postelnicul Papa Bran-coveanu, tat51 viitorului Domn, despre a caruimoarte aminteste crucea de piatra, pus5 in loculalteia mai vechi de lemn, din fata dealului Pa-triarhiei, unde era intrarea curtii acestui boier.

Nici ordinul nesocotit pe care 1-a dat un an inurma, la mazilirea sa, Constantin Serban, de a seda foc orasului inainte de sosirea noului Domn,Mihnea-Voda Radul, nu a avut rezultatul dorit.De asemenea nici rascoala din 1659 a acestuia dinurma contra Turcilor, ultima rascoala a unui Domnroman impotriva semilunei, i intrarea ostirilorturcesti si tataresti in oras, nu au adus pagubeireparabile.

Astfel i dup5 aceste evenimente Bucurestii isimentin situatia lor de o metropold ».

Streimutarea Capitalei. Dei Bucurestii erauinc5 din veacul al XV-lea scaun de domnie si ceimai multi dintre Domni au stat aproape in per-manentä aici; dei in prima jumatate a veacului alXVII-lea este arätat cum am vazut mai susca metropola Tarii Romanesti, totusi drept capi-tald efectiva era considerata Targovistea, unde atatMatei Basarab cat si urmasul ski Constantin Serbanau stat de obiceiu. Dar odata cu urcarea pe tron alui Mihnea-Vod5 Radul (1658) Bucurestii deviniarái resedinta preferita, iar sub urmasii acestuia,cari sub influenta Austriei sau a Poloniei tracleaza peTurci, Targovistea decade din situatia de capitalä.

Inteun document dela Constantin Brancoveanu,din 24 Octomvrie 1697, se lamureste cum s'a pe-trecut stramutarea capitalei : o dela o vreme incoace

-clAdirilor.

-

TS

www.dacoromanica.ro

22

stricandu-se orasul acesta al Targovistei si fiinddomnia sezatoare tot la Bucuresti » '). De altaparte cronicarul Radu Greceanu precizeaza caparasirea Targovistei s'a facut dupa lascoala luiMihnea Voclä Radul (1659) cand «impa atia aupo_uncit lui Ghica Vodä, carele venise Domn inurma Mihnei, de au surpat casele si le-au sfa-

Vanzator de fiare vechi Colectia Stahl

ramat de tot, ca sa nu mai fie scaun domnescacolo »2). lar o informatie a invatatului englezChisthull, care a vizitat tara in 1702 confirma, cuoare care grese i, a fe!: « Orasul este rescclintamitropolitului Valahiei i pana acum vreo treizecide ani a fost si rescdinta domneasca. La aceaepoca' o räscoald impotriva Turcilor fiind pusala cale de Domnitorul Ghica, i vecinatatea cuTransilvania contribuind a face locul mai su-spectat, urmasii Domnitorului au fost nevoiti deacestia s'a darame palatul i sa se mute la Bucu-resti »3).

Coincidenta intre aceste trei informatii din iz-voare atat de diferite, dovedeste ca evenimentul s'apetrecut dupa mazilirea lui Mihnea Radul in urmatradarii intereselor turcesti din anul 1659. Deciindata dupa suirea pe tronul Tarii Romanesti alui Gheorghe Ghica, si mai sigur din 1660, Bucu-restii l'aman definitiv capitala tärii.

Desi acest eveniment n'a iacut decat sa con-sfinteasca o stare de lucruri ce exista mai de mult,totusi Targovistea pierde once importanta politica

economica din momentul in care nu mai acta"-posteste Curtea Domneasca.

In noua situatie Bucurestii au avut o mareepoca de prosperitate in domniile lui SerbanCantacuzino (1678 1688) si a lui Constantin

') Cf. publicatia o Arhiva Brdncoveneasui (?) pag. 151.Cronica lui Radu Greceanu in Magazin istoric II p.-24o.Chisthull, Cdidtoria noastrd in Turcia, traduCere pub!.

in o Buletinul Societatii de Geografie XLI (1922), pag. 201.

Brancoveanu (1688 1714); domnii de pace in-delungata.

In acest timp se mai formeaza pe langa centrulvechiu comercial dela Curtea Domneascä, asa nu-mitul Tdrg din náuntru, un alt centru spre rasaritIn jurul bisericii Sf. Gheorghe-Nou, Tdrgul cucului,si un al treilea spre apus, avand ca artera principaläulita mare, azi strada Lipscanilor : Tdrgul de sus. Inlegatura cu acest din urma centru Serban Canta-cuzino pune sa se zideascä hanul .5'erban-Vodei, inimediata apropiere de biserica Gheormei Banul,numita pe acea vreme Biserica Grecilor, han cecuprindea intreg locul unde e astazi Banca Na-tionala i casele din spatele ei.

Hanul acesta este prima clädire de acest fe! inBucuresti: o cladire imensä cu douä caturi in jurulunei curti patrate, unde se acräposteau carele cumarfuri si rädvanele calätorilor. In parter eraupravalii boltite pentru pastrarea märfurilor, iar laetaj camere pentru negustori i calatori.

La oarecare departare de acest han, in sprenord, Scrban-Voda cladeste biserica, existenta siastazi, a Doamnei lui *erban-Voda (aproape decoltul Càii Victoriei cu Bulevardul Regele Carol I).

Prin aceste clàdiri strada care urca din Dam-bovita in sus prin fata bisericii Sf. loan cel Mare(actuala Casa de Depuneri) i mergea pana lamanastirea Sarindar, deci actuala Calea Victoriei,e infrumuseteazd si incepe s'O ja o desvoltare tot

cu tendinta de a deveni o strada princi-pala, prin faptul ca locurile, casete si pravaliile

Casa veche de mahala Col. Stahl

de pe marginele ei erau proprietati boieresti saumanastiresti. -

Cativa ani in urtnä Brancoveanu a ridicat unnou han, acesta in jurul bisericii Sf. GheorgheNou. Tot lui i se atribuie i cladirea hanuluiConstantin Veda', pe locul fostei case a Balacenilor,actualul palat al Postelor.

Ridicarea acestor hanuri a constituit un eve-niment de cea mai mare importantä pentru viata

s

,

2)

8)

www.dacoromanica.ro

comerciará a Capitalei, deoarece in primul randele indicau cele &tia" directii in care se desvoltatargul bucurestean, iar, de alta" parte, dovedescgrija ce o purtau acesti Domni pentru propäsireanegotului orasului.

De altfel hanurile nu erau numai simple ho -teluri, ci dupä cum ne spune Del Chiaro, secre-tarul lui Brancoveanu, niste clàdiri mari cu ziduriputernice, cu colonade interioare de jur imprejur,cuprinzand pe langä camere de locuit, numeroaseprävälii boltite, in care mara era asiguratä si contraincendiului si contra furtului. Päzitori speciali erauinsärcinati cu inchiderea portilor in fiecare searäsi cu supravegherea sigurantei si linistei negu-storilor 1).

In legAturä cu desvoltarea targului in directiileamintite, trebue sa punem si avantul ce l-au luatdin acest timp douà artere de comunica*: CaleaBrasovului, ce va purta mai tarziu numele dePodul Mogosoaei (actuala Calea Victoriei) i UlitaTargului din Afarà (actuala Calea Mosilor).

Prima pleca dela Dâmbovita i urcand dealulprin fata bisericii Sf. loan cel Mare (azi Casa deDepuneri) si casele aálkenilor (azi Palatul Po-stelor), trecea pe la capätul Ulitii Mari (str. Lips-cani) si a Ulitii Zlätarilor (str. Stavropoleos) siinainta aproape numai printre proprietäti canta-cuzinesti panä la mänästirea Särindar.

Inainte de a ajunge aici, trecea pe langä curtealui Serban Vodä (azi fosta legatie a Rusiei) in

1) Del Chiaro, Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia(ed. Iorga), p. 25.

fata cäreia, pe partea dreaptä, era biserica Doamneilui 5erban Vocra. Probabil Brancoveanu a prelungitacest « pod » mult mai departe spre a face o legä-tur5 mai directä cu castelul ce si-a zidit la Mogo-soaia (actuala proprietate a printului Bibescu).

Fântâna din str. Antim Colectia Stahl

A doua trecea pe ranga' noua piafa Sf. Gheorghe siinainta panä la Biserica Sfintilor si de aici se prelun-gia panä la Targul din afarä, actualul Targ al Mosilor.

Natural cA orasul s'a desvoltat in acest timp siIn alte directii si o sumä de cartiere noui au luatnastere, mai ales in jurul bisericilor mici cläditede boieri pe imensele terenuri ce posedau, cumsi de negustorii din spre periferie.

Hora' i dulap (scrânciob) in Dealul Spirei Col. Muzeului Municipal

11.

23

www.dacoromanica.ro

De sigur ca in primul 'ränd a luat o maredesvoltare cartierul Sf. Gheorghe Nou in leg5tur5cu plata i apoi cu institutiile intemeiate de sp5tarulMihail Cantacuzino la m5n5stirea Coltea din apro-pieie spitalul i coala de slivoneste si de roma-

Casa Cantacuzino (astdzi Muzeul Municipal)

neste. Tot la aceastA m5n5stire s'a ridicat deasupraportii de intrare Turnul Coltei, atat de multadmirat de localnici si de sträini pentru forma siinältimea lui neobisnuite la noi, pentru ceasorniculsAu si pentru cele dura figuri de soldati in uni-forma germanä i cu pusca peumeri, zugrävite, .ca si cum arsta de sentinelä, de o partesi de cealaltä deasupra portii 1). ,9 r ri'":,do

Tinând seamä CA un SanduColtea a fost colonel :in armatalui Carol XII, regele Suediei,luAnd parte cu un regiment deRomäni la luptele ce le-a purtatacesta in Polonia 2), se explic5de ce traditia atribuie soldatilorsuedezi ridicarea acestui turn,

Alte cartiere noui s'au formatIn jurul bisericii Sf. Vineri,intemeiat5 de Aga Nitä; a bise-ricii Sf. Jlie-Gorgani de pe mo-vila de pe stânga Damboviteiin fata ma'n5stirii Mihai Vodä;In jurul bisericii Mägureanului,In mahalaua Scortarului (maijos de actuala strad5 Carol I);in jurul bisericii Otetari zidit5de n4te negustori; in jurul bi-sericii Säpunarilor, al bisericiiBrezoianului, al bisericii Taba-cilor (mahalaua Olteni).

Pe tärmul drept al Dambovitei orasul de ase-menea s'a intins mult In acest timp. Desi Bran-coveanu spune in actele sale, c5 mAn5stirea MihaiVodà este « Vaga' orasul 'Domniei mele Bucurestii'

9 Cf. descrierea lui Sulzer, o. c., p. 293.Caragea in Revista IstoriCS a. T929, p. 55.

- .;

".-''s7.31`,5-

'*. t.*', 7*kri<

MA.**4-' tr-

9,-r3`

den sus » 1), totusi inca din vierhea lui Mitei Ba-sarab, g5sim in apropierea acestei m5nAstiri biséricaSf. Apostoli si nu departe de ea curtea boiereasc5a vestitului postelnic Constantin Cantacuzino, stri-mosul acestei familii. Strada care ducea la aceast5curte Se cherna Podul Cilibiului, dup5 nUmele de« celebi (nobil) ce i se däduse postelnicului.

De ad pAnä in spre actuala Calea Rahovei,atunci Podul Calicilor, erau propriet5tile Dude-stilor, cu casa lor celebrà i apoi pe lâng5 m5n5-stirea Sf. Ecaterina si in lata dealului PatriarhieipAn5 in spre Calea erban Vod5, proprietätileBrancovenilor. Pe aceste din urmA ConstantinBrâncoVeanu a zidit dou5 frumoase palate: unulunde se construeste astAzi localul Senatuluialtul unde sunt acum constructiile spitalului Bran-covenesc qi plata de 'legume. Se stie de altfelacest Domn a restaurat si Curtea Domneasc5 si apus sa se aranjeze i gr5dina ei dupä sistemulitalian 2).

Tot pe Ormul drept al gärlei, dar mai departeSpre culmea dealulUi Spirei, erau Propriet5tileMerisanilor, Milestilor i Rudenilor. Pe un locd'Ama de acestia a ridicat la sfirsitul domniei luiBilncoveanu, mitropolitul Antim Ivireanu, str5-1lucita biseria poart5 numele. De asemeneaitot in aceast5 directie s'au desvoltat cartierele din

.ps

I) Cf. Arhiva Brcincov., p. 78.Del Ciliar°, o. c., p. 26.

o.'

1 g

I.F.7;.

e", '

.

-

Curtea unei case boiere.5ti (1865) din str. Mintuleasa ColectiaMuzeului Municipal

jurul bisericilor Slobozia i Sf. Nicolae din Prund.In sfArsit, in timpul lui erban s'a ridicat pe dea-lul Cotrocenilor mänästirea cu acest nume, caredeveni mai tarziu resedinta de vara a Domnilor.

24

:

')

ce-i

www.dacoromanica.ro

In afarä de spitalul Coltea si de scoala de acolo,la care trebue s adäugAm scoala mai veche delamändstirea Sf. Saya, Bucurestii au primit in domnialui erban Cantacuzino prima tipografie, instalatäla mitropolie de cätre mitropolitul Varlaam (1678),unde s'a tipärit si vestita Biblie a lui *erban, primulmonument de limbA literarä romaneascä (1688).

Formarea numeroaselor noui cartiere in acesttimp dovedeste marea atractie ce o constituía Bucu-restii pentru populatia dimprejur, ca i pentrusträini. Se pare insä cA nouii locuitori erau maiales de origine ruralä, imprimand astfel orasuluicaracterul ski, original, de oras intins, cu case rari,inconjurate de multä verdeatä i pitoresc, dar lipsitcu totul de calitäti urbanistice.

Acest caracter original ni-1 infätiseazä in primulrand Del Chiaro, fostul secretar al lui Branco-veanu, care a stat in orasul nostru si sub urmasulacestuia, stefan Cantacuzino.

Bucuresti, acum resedinta obisnuitä a prin-cipelui. Sunt situati inteun loc foarte jos si bältossi färä indoiald impracticabil in caz de noroaie mari,daca' sträzile principále n'ar fi acoperite cu l'ame destejar dela o margine la alta, in formä de poduri.Casele principale din Valahia nu au imprejmuiri deziduri, ci un gard de stalpi de stejar, grosi sirotunzi, inalti de 6-7 picioare si atat de bineprinsi intre ei, incat pot sà dureze 30-40 de ani.

11 11419

411`..iii, pq-,..jmg imár .,Nr.w..te

Casa boiereasca (actualul B-dul Domnitei) Col. Muzeului

Numai curtea domneascA din Bucuresti areimprejmuire de zid, terminatä de principele Bran-coveanu cateva luni inainte de a fi mazilit. Cuneadin Targoviste isi are imprejmuirea de pämantfoarte veche. Stalpii de stejar amintiti se numescde Valahi : bolovani1).

') De sigur aceasta numire nu este exacta.

Bucurestn au forma aproape., rotunda,este de sigur foarte mare; cu toate acestea numärullocuitorilor nu corespunde màrimii locului, de-oarece casele sunt aici rare si toate izolate, avand

Municipal

Put Cu roata in Dealul Spirei Col. Stahl

fiecare casa curtea ei, cu bucätärie si grajd siseparat grädina cu diversi pomi fructiferi, ceca ceprezintä o infätisare foarte yesera' si plácutä.Aceasta nu inseamnä insä, ca uneori, chiar inzilele noastre, sa nu fi trecut peste 5o.000 de

locuitori. F kit ani nu sunt si pu-tinele puturi au apa noroioasäsi rea; aceastä lipsà o compen-sena' Dambovita (ale cärei douàbrate udà Bucurestii) a cärei apäeste foarte usoarä si sänätoasä...« Din Dunäre se aduce in Bu-

curesti o mare cantitate de peste,anume cegA si morun, de omdrime neobisnuitä; se mai ga-sesc din abundentä icre negre,care mancate de boierii valahiproaspete si preparate cu untde-lemn, piper si zamä de lämaiesunt considerate ca o mancarefoarte delicatà... 1).

« Dar sä ne intoarcem la Bucu-resti si sa aruncäm o privire asu-pra clädirilor mai insemnate,palatele i bisericile, dei in cepriveste arhitectura nu existänimic rar. Palatul principelui(cu totul de piatrà si cu scaraprincipalà de marmorä) este

destul de mare. &d'Ele lui mari sunt boltiteprima dintre ele are in mijloc un rand de coloane,dar destul de scunde. Sala a doua serveste pentruadunarea Divanului (adicA pentru judecäti), undese mai fac i banchetele in zilele solemne; altelesunt sáli sau camere de audientä, de unde apoi

9 Del Chiaro, o. c., p. 25.

5

.

«

-

;i"...T.

z-, - ,-7,---

I Y

«

www.dacoromanica.ro

26

intri in apartamentul principelui si dead In oddileprincipesei, care in realitate se reduceau numai ladou5 si o dinärut5, pand cand principele StefanCantacuzino [urmasul lui Brancoveanu] puse sa sezideascd in timp de cateva luni un frumos si mic

Plata din str. Bazaca (Iângd fosta Curte Veche)

palat cu opt od5i, ocupand pentru acest edificiuun colt din grAdin5. Aceast5 gr5din5, la dreptvorbind, e foarte frumoas5, de formä paratä sidesenatä dup5 bunul gust italian; in mijlocul eiprincipele Constantin Brancoveanu a pus sA seridice un foisor frumos sprea lua masa acolo si a se odihnidupä mas5, in timpul verii, laparfumul feluritelor flori plan-tate de jut imprejur.

« Toate clädirile din Valahiaau acoperisurile de lemn, ne-fiind in uz tiglele. Printre bi-sericile care sunt in Bucurestitrei sunt pe varful cite unuideal si anume biserica m5n5-stirii dela Mitropolie, cea delaRadu Vodà si cea dela MihaiVod5. Douä hanuri frumoasesi mari sunt demne de a fi va-zute in Bucuresti. Hanul esteo imprejmuire de ziduri pu-ternice si inalte, fäcut5 dup5modelul unei m;.'n5stiri maride a c5lug5rilor dela noi [dinItalia], unde de jur imprejur,pe portice, sunt prAvAlii bol-tite, spre mai mare sigurantàcontra pericolului de incen-ditt i aceste pr5välii sunttinute de negustori crestini sau turci, pl5tind o sum5pe lunA drept chirie; pentru aceea sunt aci päzitoricari mai trebue sá aibA grijä de a inchide in fiecaresear5 portile si sa vegheze la siguranta si linisteanegustorilor. Primul han poart5 numele lui Serban

Pr

Vodä, intemeietorul ski, care i-a destinat veni-turile m5n5stirii Cotroceni, zidità de el la o milAsi jum5tate departe de Bucuresti; si al doilea han,zidit de numitul principe Brancoveanu, se chiam5hanul Sf. Gheorghe, cdci in mijlocul lui este ofoarte frumoas5 bisericA in cinstea acestui sfantmucenic, si venitul lui anual apartine patriarhuluidin Ierusalim » 1).

O altà relatie interesantà ne dà invätatul englezEdmund Chisthull, care a insotit in 1702 pe am-basadorul englez Paget.

« Bucurestii spune el sunt un oras mare, cuo infätisare originalä. Marginile orasului au unaspect foarte sAr5c5cios, cu casele s5pate in pa--mint ca pivnitele noastre i acoperite cu paie saucu coji de copaci. Cele mai bune case sunt inpreajma palatului Domnitorului i sunt frumosacoperite cu indrilä. Sunt zidite din piatrà taresi au grädini si curti foarte intinse ingrAdite cutrunchiuri intregi de stejar asezate cat se poate deaproape unul de altul. Stfäzile par a fi un podnesfarsit de lung, fiind podite in intregime cuscanduri de stejar de o lungime de zece coti side mai multe degete grosime. Acest fel de podealàeste foarte costisitor, ea se poate vedea totusi petoate ulitele orasului si pe o intindere de maimulte mile.

« Aspectul orasului este pitoresc, privit de de-parte, dat fiind casele boieresti, palatul domnescsi marele numAr de biserici si mänästiri. Aceste

ávälii vechi Colectia Muzeului Municipal

din urmä sunt zidite dupä acelas tip si au turleIn care foarte des se gAsesc clopote. InsemneZaceasta, deoarece aici pentru intaia oar5 am auzit

9 Del Chiaro, o. c., p. 27.

-www.dacoromanica.ro

sunetul clopotelor, de când am pus piciorul pepamântul Turciei »1).

Ora .,s cosmopolit cu caracter oriental. Dupä na-praznica moarte a Mi Brâncoveanu si a urmasuluiski Stefan Cantacuzino, cele dotta principate ro-mânesti, Tara Româneasca si Moldova, incapsub stäpanirea Fanariotilor. Impresia ce a fa-cut-o in Bucuresti instalarea primului Domnfanariot, Nicolae Mavrocordat (1716), a fost catse poate de rea.

In once caz prin faptul ca Poarta nu i-a inga-duit sa aibd putere armata, nici sá faca politicá

Adunarea Obsteascä (primul parlament)

externä, prestigiul lui era foarte scazut. fatä de alDomnilor anteriori. De altfel aceasta s'a vazutchiai scurt titnp dupa sosirea noului Domn inBucuresti, când o trupa de Austriaci, cari erau inlupta cu Turcii, au putut patrunde in Capitala silua prizonier pe IVlavrocordat, care fu dus in Ar-deal. In special clasa boiereasca a suferit dincauza desfiintarii armatei o transformare insem-nata, deoarece si-a pierdut caracterul ei militarsi a devenit o clasa de curteni, cari cauta sa fiecat mai aproape de Curtea Domneasca.

Astfel, de acum inainte boierii mari si mici isilasä mosiile si se grämädesc tot mai mult in Ca-pita% unde-si zidesc case si iau parte la viataoraseneasca.

Chisthull, Ccildtoria noastrif fn Turcia in Bulet. Soc.Geogr. XLI (tgoo), p. 201.

Dar afara de boieri vin si multi straini, in specialGreci si Levantini, apoi Bulgari, Sârbi, Arnauti siEvrei spanioli, iar din Ardeal trec tot mai multiRomani, Sasi i Unguri.

Fanariotii fiind Greci prefera in toate afacerilepe Levantini si pe Balcanici; au insä de regulasecretan i Francezi.

Curtea strainä a influentat in primul rand asupraboierilor si intelectualilor. Limba ce se vorbeaacolo era cia greceasca si clasa superioara româ-neascä a trebuit sä o invete. Moda si eticheta delaCurte erau cele dela Constantinopol, boierii siclasa culta le-au adoptat. Portul, obiceiurile sunt

1837 de Raffat Col. Muzeului Municipal

de asemenea ca in capitala imperiului turcesc, ainostri le imità. Boierii i negustorii isi !asa vechilelor costume si adopta anteriul, giubeaua,si papucii. Jupânesele i cucoanele introduc moda,stofele, rodcabele dela Constantinlpol. PlimbarileIn träsuri carete, rädvane, calesti devin oare-cum obligatorii pentru cei din clasa superioara

protipendada iar viata trandava, de intrigisi de cancanuri, ia locul vechii vieti ostasesti sattde tarä.

Pravaliile negustorilor se incarca tot mai multcu märfuri orientale, iar atelierele mestesugarilorlucreaz5 mai ales obiecte i bijuterii dupd modadela Constantinopol.

Viata orasului devine tot mai zgomotoasamai agitatä. In piete comerciantii isi lauda in guramare marfurile; pe strazi negustorii ambulantistriga cu glas tare numele produselor ce vând,

"27

-

- i)

www.dacoromanica.ro

28

spre a putea fi auziti din gospodäriile izolate unelede altele. Chiar i sacagiii, cari din cauza rarilorputuri sunt nevoiti sa" care apa de bäut cu polo-boacele din Dambovita, atrag atentia gospodinelorprin tipete caracteristice. Pe langd vanzátorii in-digeni de produse alimentare, apar pe sträzi ne-gustorii sträini de zaharicale, simigii, rahagii,bragagii, cu produsele lor orientale.

Astfel, pe la jurnAtatea veacului al XVIII-leaBucurestii sunt cu totul transformati; dinteun orasromanesc ei devin un oras cosmopolit cu caracteroriental.

Insäsi arhitectura se schimbA si clädirile ce seridicA in acest timp sunt cele mai multe in stil

Petrecere militäreascà cu lautari la 1837 in gradina Dommtorului Alex. Ghica (Raffet)

oriental, cu arcade si ferestre in forma' de trefläsi cu caracteristicile balcoane inchise ce ies inafarä de corpul casei.

Populatia autohtonä se deprinde insä cu greucu aceastä transformare si uneori izbucneste in micirevolutii de stradä. and Domnul la vreo m'Asura'nedreaptä sau dà vreo poruncä vexatoare, lumease strange pe sträzi, trage clopotele dela biserici,urcä dealul mitropoliei i sileste pe mitropolitpe boierii ce-i gäseste acolo, sä meargä in fruntealor la Vodà i sà cearä dreptate. Au rämas celebremai ales räzvrätirile de acest fel din domnia luiMatei Ghica (1753) si a lui Stefan Racovità (1764). -

Fanariotii au clädit putin. Nicolae Mavrocordata completat seria de mänästiri-cetäti dela margineaorasului prin zidirea mänästirii Väcäresti, carereprezintä in mare parte stilul nou arhitectonic(1724). Fiul ski Constantin a fäcut mänästireaSf. Spiridon Vechiu (i747), aproape de unul dinpalatele brancovenesti (lang5 actuaba clädire

neispfavità a .Senatului); Grigore Ghica a ridicatmän5stirea Pantelimon la marginea de räsärit aorasului, inzestrand-o cu un spital (1748); insfarsit Scarlat Ghica a cadit biserica Sf. SpiridonNou, pe Calea Serban Vodä (1765), biseric5 ce aservit de atunci i ca loc de inmormantare pentrumembrii acestei familii.

Boierii mari au construit si ei putine clädiri deinteres obstesc. Banul Iordache Cretulescu a fäcutbiserica i hanul Cretulescu (1722) pe Podul Mo-gosoaei; Bälasa Brancoveanu a ridicat bisericaDoamna Bälasa i spitalul-azil de ranga ea (1755).Arhiereul Ioanichie a zidit drägälasa biseridStavropoleos cu hanul ei (1722).

In schimb negustorii, boierii mai mici i locui-torii märginasi au ridicat numeroase bisericute,mai ales de lemn, in jurul cärora s'au format apoicartiere, mahalale noui. Multe din aceste bisericipoartä numele unor preoti cari au stäruit mai alespentru zidirea lor : Popa Darvasi (Bis. AllaA), PopaRadu, Popa Soare, Popa Fierea (Sfintilor), PopaCostea, Popa Petre, etc. Altele nume de negustori:Precupetii-Vechi, etc. Printre cele mai märginaseavem biserica Sf. Stefan, Silivestru, Vergului, Deleaveche, Foisor, Sf. Elefterie, Oborul-Vechiu, Bärba"-tescu nou, Dobroteasa, care insä au 1-Amas mult5vreme izolate, färA sà poatA avea leg5turi maistranse cu orasul.

De altfel, putine dintre bisericile din Bucurestiisi indeplineau pe vremea aceea misiunea morara'si culturalä inerentä institutiei lui Cristos. Mana"-stirile i bisericile mai mari si mai bogate fuseseräinc5 de mult inchinate de care Domni i boieriunor locuri sfinte » din imperiul turcesc, cu

www.dacoromanica.ro

nobila intentie ca din veniturile lor sa se sustinälupta crestinismului contra propagandei musul-mane tot mai amenintätoare Dar cAlugärii greci,cari prin abuz s'au stabilit in aceste manästiriinchinate, au transformat inaltele i pioasele intentiiale donatorilor in specula mur-dad si desfrau, de care s'auscarbit la urmä si cei maiindulgenti bucuresteni si auinceput cu totii o luptä aprigäsi necrudtoare in contra de-rului grec, pangäritorul pietätiiromanesti si al moralei erestine.Numai cateva dintre acestemanästiri inchinate intretineauscoli sau spitale. Dintre scolimeritä sa fie amintite cea delaSf. Gheorghe Vechiu, unde sepregaeau viitorii scriitori incancelarii, condicari i tradu-cátori de acte slavonesti in ro-maneste; cea de muzicä bise-riceascä de psaltichie saumuzichie dela biserica epi-scopiei Ramnicului (actualulAteneul Roman) si scoala supe-rioad dela manästirea Sf. Saya,unde toate obiectele se predauin greceste de cätre dascäli »sträini.

Bisericile mai mici din orassi dela periferie, conduse in cea mai mare partede preoti cu totul inculti, nu fäceau decat sa in-tretinä i sä intäreasc5 in popor credintele

JAN' aur4;7411 ji(1111W,

practicele superstitioase, iar din punct de vedereurbanistic aceste constructii lipsite de once gustartistic si räsfirate L'ea' de niciun sistem in diferiteparti ale orasului, i-au sporit si mai mult

sarea orientara', läsând posteritätii greaua sarcinäde a le alinia si sistematiza.

Apogeul acestei orientalizäri a Bucurestilor seconstad in timpul lui Alexandru Ipsilante (1774-1782). Domnia de opt ani a acestuia s'a caracte-

Palatul Sutzu Colectia Muzeului Municipal

rizat de o parte printeo intensificare a influenteigreco-levantine, de alta parte printeo serie de con-constructii din cele mai importante.

In primul rand acest Domnsi-a ridicat un nou palat, cAcicel vechiu se deteriorase cutotul. Cartierul in care si l-aconstruit nu era de loe cen-tral, dimpotrivä izolat pe drmuldrept al Dambovitei in ime-

, diata apropiere a mänästiriiMihai Vodä, pe un deal aco-pen it de vii (actualul Arsenal).Incepud in primävad anului1775 constructia s'a terminat intoamna anului urmätor. Con-timporanii o arad ca o clädirerara stil, (< de forma unui or-felinat mediocru », construidde arhitecti turci sau bulgari 1).

Apoi spre a putea primi inconditii bune pe oamenii in-_

fluenti dela Poartä, cari veniauflri treceau prin Bucuresti, elridid in apropiere de vechea

Curte Domneascä, asa numita « Casa Beilicului »la inceputul Podului erban Vodä de pe tärmul

1) Cf. Sulzer, o. c., I p. 291.

oseaua Kisselef iarna (1850) Col. Muzeului Municipal

9

«

- .

1,;

,=

-

www.dacoromanica.ro

stang al garlei; de atunci portiunea aceaEtä destradä s'a numit Podul Beilicului.

Tot lui Ipsilante i se datoreste infiintarea unuiazil si spital de copii, numit Orfanotrofion i asezatlârg biserica Sfintilor.

El s'a mai interesat si de lucräri edilitare, inspecial de fantani, care erau o necesitate impe-rioasä pentru bucuresteni. Curtea domneascä seaproviziona pe atunci cu apä de bäut tocmai delaMärcuta, unde era un izvor de apä foarte bunä.

Tot el infiintä si Academia greceasc5 de langä

Divanul ad-hoc al Tärii Românevi in sala vechei

palatul lui Brancoveanu, unde tinerii boieri seperfectionau in limba si cultura greacä.

Natural cA Domnul fanariot s a ocupat si delocalurile de distractie pentru ai lui si pentru boieri.In acest scop a construit la Herästrdu pe malullacului un frumos chiosc dupä gustul turcesc )),care a devenit un punct de atractie pentru « pro-tipendadä Doamnei îns Ii pläcea mai mult po-zitia din mica insuld de pe Dambovita din apro-pierea bisericii Sf. Elefterie, acoperitä de viide pomi roditori, unde venia adeseori sä-si alungeuritul, rämanând panä noaptea tarziu la luminasträlucitoare a lunei.

In privinta localurilor de distractii AlexandruIpsilanti a fost insä intrecut de unul dintre ur-masii sai, Nicolae Mavrogheni. Acesta, dupä ceclädi la capul nordic al Podului Mogosoaei, bise-rica Izvorul TámAduirii, ridicA in apropierea eimai multe chioscuri si fantani cu avuzuri, care

devenirà de asemenea un punct de atractie pentruboierimea bucuresteanä. Se spune cä extravagantulDomn venia adeseori aici inteo träsurd curioasätrasä de doi cerbi 1). Cu toate acestea Mavro-gheni, care poate fi considerat ca tipul fanario-tului exaltat, a zidit pentru azilul de copii inte-meiat de Ipsilante o frumoasä clädire langä acestloc de distractie (actualul spital Filantropia).

O imagine fidelä de cum se infätisau BucurestiiIn acest timp ne dä" austriacul Sulzer, care a pe-trecut mai multi ani in orasul nostru.

Camere a deputatilor din Bucurwi (Fr. Damé, Buk.)

Bucuresti... capitala judetului Ilfov si a in-tregii Valahii, resedinta obisnititä a Domnului dintimpul lui Constantin Brancoveanu, si a tuturorboierilor, cari au slujbe sau le cautä, cum si a is-pravnicului acestui judet, cäruia insä îi este de-stinatä ca loc de resedintä Gherghita, dincolo deIalomita,.. sunt asezati la depärtare de 8 ore deDunäre, in cea mai mare parte pe tärmul nordical Dambovitei, inteo regiune din cele mai ferme-c5toare... Are sträzi foarte lungi acoperite in locde pavaj de piaträ cu scanduri groase de stejar,si foarte multe case boieresti de cärämidä, mari,dar räu intretinute i neoranduite, care nu suntasezate in rand sau aliniate, ci imprästiate incoacesi incolo si incunjurate de obiceiu cu grädinicurti care inträ in stradä.

1) Pentru toate acestea Sulzer o. c.; Berindeiu in <, RevistaRomänä 1861, p. 616 urm., GiOri, o. c.- passirn.

30

IL

«

..,

.

«

www.dacoromanica.ro

« Dela un capät la celälalt are in lungime aproapeun ceas i jumätate de_ mers si de-a-curmezisuljumkate

« Numeroasele bis erici si capele, parte de lemn,parte de piaträ sau ckämidä, vreo 6o la numk,dintre cari fiecare are trei, cinci sau nouä turnu-rete, dau din depärtare acestei localitäti infälisareaunui oras din cele mai incantätoare, dar aceastä

Intrarea bulevardului Mitropoliei (Colectia Stahl)

impresie dispare indatä, cand la intrare privestisirul dublu de bordeie de lut in care locuesc ne-gustorii si carciumarii de-alungul sträzilor prin-cipale dela un capät la altul.

«Printre cele mai importante clädiri consider asanumitele hanuri pe care le-au zidit unii principisi, pentru pretinsa lor sigurantä, dar foarte adeseori

spre paguba lor, le-au incunjurat cu ziduriinalte si le-au intärit; apoi numeroasele mänästiri,dintre care cele mai multe sunt incunjurate si elecu astfel de ziduri; dar cat priveste bisericilecasele de locuit, care ca si la hanuri constau din-tr'un sir de oddi mizerabile lipite cu lut si ase-zate la spatele unei incinte sau unei arcade bol-tite, nu au nici o valoare.

« Cele mai insemnate ca bogätie i arhitecturàsunt Sf. loan, Sf. Gheorghe i Sdrindarul, ve-stità pentru o icoanä fäcätoare de minuni, si pecelälalt tärm al Dambovitei mänästirea Väckesti,Radu Vodä si Cotroceni, apoi Mitropolia sau re-sedinta si biserica arhiepiscopalà; din pozitiaaceasta inaltà i deosebit de frumoasä se poateprivi intreg orasul.

«Pe una din aceste inältimi, care formeaz5 tot-,odatà tärmul sudic al Dambovitei, printre vii in-cantätoare, ceva mai adanc, langd mänästirea Mi-hai Vodä, este asezat si noul palat sau Curte Dom-neasca" zidità de printul actual, aci vechea CurteDomneascA asezatà dincoace de rau, aproape inmijlocul orasului, fiind parte cäzutà de vechime,parte däräpänatà in urma ultimului räzboiu ruso-turc, Domnul actual Alexandru Ipsilante a fostgäzduit la sosirea sa in anul 1774 inteo casä bran-

Veclaiul local al Camerii Deputatilor (Col. Stahl)

unchiul Domnitorului Stefan, ucis de Turci, adestinat-o pentru scoli publice si pentru bolnavisi a zidit-o in felul unui han sau al unei mänästiri,si care se numeste Colteá, adicä colt, fiindcAaceastä mänästire, sau mai bine spital, este singuraclädire din Valahia, care deasupra intrkii sale saudeasupra portii celei mari deba zidul inconjurdtor,are construitä o clopotnitä foarte inaltá, in patru

coveneasa si a ales pentru o nouà locuintä toc-mai acest loc, care desigur merita o clädire maifrumoasä, decat aceste douà aripi pe care le-auridicat cu o cheltuialä dublä, arhitecti turci saubulgari, in forma unui orfelinat mediocru, dupäce arhitectii i mesterii adusi din Brasov s'au ina-poiat in patria lor färä nici un rezultat, deoareceaflaserä si in parte experimentaserà obiceiul ace-stor Greci din Valahia, de a amana si pe sträinisi pe indigeni la calendele grecesti, adia de anu-i plki niciodata ori de a-i gratifica cu inchi-soare sau bätaia la tälpi.

Aici au si pkintii franciscani din provinciabulgäreaseä o mänästire foarte säracä; si comu-nitatea luteranä-evangelic5, compusä din sträini,mai ales din Ardeal, ca ceasornicari, argintari, far-macisti, etc, sub protectia rezidentului suedez dinConstantinopol isi are serviciul religios public sibiserica proprie cu turn si clopote, dupà ce almaanul trecut au obtinut, spre marea consternare aValahilor zelosi, libertatea de cult din motive po-litice; de asemenea Evreii isi au sinagoga lor. Nu-mai Turcii, si cine poate ceti ace,: sta fOràse mire de toleranta si rm- dera tia lor ? nu-mai Turcii, stäpanii acestei tki, acesti presupusibarbari au l'Amas atat de credinciosi cuvantului datsi promisiunilor, incat mai bucuros isi indrepteazäIn liniste rugAciunile br Catre Dumnezeu, decatsá atingä, prin zidirea unei singure geamii, liber-tatea religioasä exclusiva' acordatä acestor tki...

« Aici trebue sä mai mentionez, ca lucru rar,despre o nItà" clädire pe care IVIihail Cantacuzino,

.

«

www.dacoromanica.ro

32

colturi, dupl sisteinul german, si pe al cArei catde jos, exact deasupra portii, se aflä zugrävitide o parte si de alta, ate un soldat in uniformägermanä, cum se purta la inceputul acestui veac

inca in ultimul räzboiu austro-turc, si cu puscape umär ca si cum ar sta de sentinelä

Bd. Elisabet2 (la stAnga biserica Sarindar,, acum clArlmatA)Col. Muzeului Municipal

Hanul Serban Vodä, zidit de printul SerbanCantacuzino, care este cel mai renumit dintretoate cele sapte de aci, i in care s'a refugiat deformA ultimul print

Ghica'" and la inceputul

inului.rAzboiu ruso-turc Bucurestii au fosi in-vadati de asa numitii volintiri rusi, cu stireainveirea lui, si a fost alungatä din oras o garni-Zoanä turceasa mult mai puternicA.

«Mänästirea Vkäresti, al arei ctitor este printulNicolae Mavrocordat, a devenit si mai renumitAprin unele ciocniri ce au avut loc acolo intre Turci

Rusi in ultimul räzboiu, deck este prin pozitiaei inantAtoare i prin clAdirea destul de fru-inoasä. Ea e situatä, ca i Cotrocenii, cari sunt octitorie a familiei Cantacuzino, la oarecare de-pArtare de oras, i anume prima la marginea estia,ceastAlaltä la marginea vestia; amandouä pe dea-luri foarte frumoase inconjurate de vii.

« Mihai Vodä, care poartä numele ctitorului säu,este o mänktire, pe care principii anteriori auintrebuintat-o de obiceiu ca resedintá de vara.Ea are deasemenea o inältime si un aspect foarteplAcut, insä acum este cu totul pArAginitA.

« Acelas lucru se poate spune despre män5stireaRadu Vodl...

« Drept cel mai frumos loc din ucuresti saudin apropiere, dar care nu e pe deal, trebue s'Amentionez mica insulA Sf. Elefterie. Fkä sä descriumai pe larg pozitia ei fermecAtoare la poalelescundei movile acoperitä cu vii, ce se pierd in gel-dinile de pomi care ajung pArfá la tärmul Dam-bovitei, imaginatia oricui va vedea acest loc inplanul meu 1) isi va reprezenta cu mult mai viu

') Cartea lui Sulzer are anexat un mic plan, foarte im-.perfect, al Bucuretilor.

pozitia ei incantätoare, deck a putea sa o descriueu. Un loc incomparabil pentru ùn oras, undedominä luxul i pläcerea; un. colt trist pentruacela care nu-si cautä plAcerea numai in frumu-setea naturii neartificiale, linistite. Niciun restau-rant, nicio salA de dans; o biseria, cu o locuintäpentru un popä skac, care tráete din culturaalbinelor, aceasta este tot ce se poate vedea inaceastä insula. Abia o viziteaz5 vreun Vàlah ate°dad pe an, cu exceptia actualei principese, pentruale ckei sentimente fine, trebue sä recunoastemcu dreptate, ea' nu se gäseste nicäiri mai mare dis-tractie deck in astfel de locuri pe care din cauzaplictiselii dela Curte le viziteaz5 in fiecare .ziunde adeseori obisnueste sA intarzie panä lamiezul noptii, mai ales and lumineazä lunasträlucitoare 1).

Ca o complectare a acestui tablou interesant,vom aminti cä' intinderea nemäsuratä a orasuluiprezinta foarte mari inconveniente, deoarece de oparte se creiau in interiorul lui un mare numkde locuri virane, maidane, care stricau cu totulestetica si erau focare de murdkii, de altA _partese fAcea imposibilä o bunä gospodärie edilitarä.De aceea Domnitorul C. Hangerli a trebuit sa lain anul 1798 mäsuri are de altfel au limasnerealizate de a se stabili periferia nrasului si ase impiedica clädirea de case in afara zonei fixate.Cu acest prilej s'a fkut i ô catagrafie a cariierelor- mahalale - i sträzilor ulite- constatându-secA erau vreo go de mahalale, care au fost grupateIn 5 pläi, precursoarele celor 5 culori de astäzi.

Pentru buna intretinere a strAzilor, in special acelor principale, num'ite poduri, exista un serviciu

Manifestatie la 848 Col. Acad. Rom.

de podan, oameni insärcinati cu curätirea jghia-burilor ce erau fä'cute la mijloc de-a-lungul strä-zilor, pentru ca astfel apele sa se poatä scurge incanalele ce se värsau in Dâmbovita. De acest

,) Sulzer, o. c., I p. 289 urm.

si

ulti-

www.dacoromanica.ro

serviciu ;inn i ingrijirea fântinilor cismelelorce erau in diferite puncte ale orasului. Amândouäserviciile erau conduse de « marele cismegiu », carelocuia de regula in apropiere de lacul Cismegiu,laugh' care pe dealul din spatele actualului parcse afla Sipotul fintânilor *. Cea mai mare partedin oras se servia insä Cu apà de bäut direct dinDärnbovita. Ea era adusä in foale sau butoaiede asa numitii sacagii, cari o vindeau oräsenilor.Locurile unde intrau sacagii in Ora' de luau apàse numiau o vadurile sacagiilor *.

Cit priveste iluminatul sträzilor a rimas, cainainte, necunoscut. Nu era obiceiul ca publiculsl circule noaptea pe sträzi, iar cine era nevoitsä umble isi lumina drumul cu fäclii aprinse- masalale - sau cu felinare.

Mult contribuiau la pitorescul orasului morilece erau instalate din distantä in distantä pe malulgärlii si care apartineau cele mai multe mänästirilor.Dar Dämbovita nefiind canalizatà se revärsaaproape in fiecare an, distrugAnd tot ce gäsia incale, acoperind cu nisip locurile de pe amändoitärmurii pe o distantä mare si and nastere lanenumärate bälti, mai mari si mai mici, care dä-deau un aspect urit cartierelor apropiate 1).

De altfel, pe intreagä suprafata orasului eraupresärate numeroase bälti i lacuri, din care uneleau dispärut treptat cu lucrärile edilitare, alteleinsä au limas pänä tärziu in veacul al XIX-lea.Dintre lacuri amintim Cismegiul, lacul Icoanei(astäzi parc) si lacul Filaret (astäzi Parcul Carol).

Intre orient si occident. Tocmai când influentagreco-levantinä devenise mai puternicä si se in-filtrase mai adanc in viata Capitalei, incep saaparä unele semne de descompunere.

La drept vorbind insus idealul Culturii grecesti:liberarea de sub st5panirea turceascä, a desteptatIn mintea Bucurestenilor dorinta de a se libera

ei de sub stäpânirea fanariotà, reprezentantaacestei culturi.

De alta parte, räzboaielC ruso-turcesti provocatede Caterina II si insotite de lungi .ocupatii militareale Capitalei, au dat nu numai sperante cetätenilorcà vor putea sa se libereze cu ajutorul acesteimari puteri, dar i-au pus in contact direct cuofiterimea rusä, care avea b mentalitate mai apro-piat5 de cea din Apus i pltrunsä de idei moderne.*i mai apropiatä de ideile apusene era mentali-tatea ofiterilor austriaci, cari i ei au avut prilejulsa stea in Bucuresti dupä ocuparea orasului dearmata printului de Coburg (1789-1791).

In sfärsit; un numär de refugiati francezi, ca side Romani ardeleni fugiti din cauza persecutiiloraustroLunguresti, s'au stabilit in acest timp inBucuresti, unde si-au gäsit intrebuintare i unii

ceilalti mai ales ca profesori prin familiile boje-

1) Cf. pentru toate acestea mai ales Mamie Dictionar Geo-grafic cuy. Bucuregi.

resti. Toti erau pkrunsi de ideile noui de libertateegalitate; toti cunosteau aspiratiile generoase

din Apus si se credeau datori sà le propage printreceatenii Capitalei.

Activitatea lor era mult inlesnitä de gazetelesträine ce incepuri sä fie trimise in Bucuresti

33

- '

CasA ye-che de negustor (str. Sf. Vineri). Colectia Stahl

care erau cetite cu läcomie de boieri, intelectualisi burghezi. Acesti din urrnä erau in contact cumiscarea dirrApus i prin desele ellätorii de afacerice le fAceau in Europa.

Natural ca toate acestea au avut de urmare otransformare radicall in modul de a gändi alBucurestenilor, din care cauzä si felul lor de via0a inceput sä se modifice conform cu moda siobiceiurile din Apus. Astfel se pregäteste inlätu-rarea treptat5 a culturii i obiceiurilor greco-levan-tine si in acelas timp a regimului fanariot.

De sigur cà la aceasta a contribuit foarte mult sistabilirea de consulate sau agentii sträine in Bucu-resti. In urma pAcii dela Cuciuc-Cainargi dintre Rusisi Turci, s'a intemeiat mai intäiu un consulat ru-sesc (1781), apoi unul austriac (1783), altul pru-sian (1786), francez (1795) si englez (I8oi). Acesteconsulate erau tot atätea nuclee de viatà euro-pean5 in Bticurestii orientalizati. lar cum orasul acästigat in timpul räzboaelor ruso-turcesti un rolmilitar si politic deosebit, prestigiul lui crestedin punct de vedere al politicii internationale. Ast-

si

»

si

www.dacoromanica.ro

34

fel si consulii sträini din Bucuresti sunt conside-rati ca superiori in grad celor din Iasi; unii dinei îi au resedinta in Bucuresti si se duc numaidin and in and la Iasi; unele .puteri numesc unconsul la Bucuresti si un vice-consul la Iasi.

Era deci natural ca tot in Bucuresti sä se re-percuteze cu mai multà intensitate miscärile re-

f

volutionare din Paris i orasul nostru sä deviecentrul intregii activitäti revolutionare din sud-.estul Europii. Nu numai Grecii i ceilalti Balca-nici, dar si revolutionarii poloni isi gäsesc adäpostliber i sigur in Bucuresti, pregätind aici miscä-rile ce trebuiau sä izbucneasa in tärile lor.

Mai ales dupà ce in 1795 guvernul republicanfrancez a numit consul in Bucuresti pe un strasnicjacobin, Hortolan, proprietarul primului MagazinUniversel de, aici, consulatul Frantei a devenit spri-jinitorul tuturor apelpisitilor » carvunariloi.»cum li se spunea la noi oamenilor cu idei revolu-tionare 1). Consulatul francez era atunci in Mira4licarilor, care pentru acest motiv . fu numitàmai tärziu Ulita Frantuzeascd (actuala stradàCarol).

'Dar odatä cu ideile noui au inceput sä se in-trodua i obiceiuri noui cum si moda parizianä,mai ales la femei, si astfel viata si convenientelesociale se schimbä si ile incetul cu incetul. Cândla o petrecere datä de considul francez Flury,boierii romani merserä'insotiti de cucoanele lorlucru niobistiuit 'pänä. atunci i and la seratecucéanele 'au apärut imbricate in rochii ca laParis si au jucat dansuri europenesti, s'a dat pri-mul semnal de transformare a societätii in spiritapusean.

Ocupatia ruseasca dintre 1806-1812 a detasatsi mai mult pe Bucuresteni de stäpânirea turceascäsi de influenta greco-levantinä. La slujbele bise-ricesti se pomeneste acum tarul si familia impe-

rialä; la zilele mari ale membrilor familiei imperialese fac tedeum-uri la cari asistä intreag5 oficiali-tatea bucuresteanä; biserica Curtea Veche devinesobor pentru serviciile religioase oficiale 1), iar .pezidul mitropoliei se pune pajura ruseasa avândpe piept acvila româneascä.

Ofiterimea rusä gäzduitä prin casele boierilorvine in contact mai steins du fa-miliile acestora; mese, baluri, jo-curi de arti Ii imprietenesc peunii cu altii; se fac chiar asäto-rii, care vor avea de urmaremulti din acesti ofiteri vor flmâne,dupà retragerea trupelor, stabi-liti in capitala noasträ. .

Si in arhitecturä incep a seface transformäri. Casele noui seconstruesc .in stil « europenesc »)adoptat mai ales din Ardealdin. Austria; cele vechi se repaidIn acest stil. Mobilierul se schimbäsi el conform cu noua arhitec-turk iar la mese se intrebuin-teaz5 tot mai mult veselä si ta-amuri aduse din Apus.

De sigur cd ocupatiile militareau adus si multe pagube i neno-

rociri, contribuind in parte la despopularea ora-'sului, din caizza jafurilor si abuzurilor armatelorsträine, cum si a bolilor molipsitoare.

De asemenea, o serie de incendii i cutremureau distrus crádiri importante, si uneori cartiereintregi.

Astfel in Decemvrie 1789 a ars cu totul vechiulpalat domnesc, Curtea Veche, pe care armateleaustriace, care ocupau atunci Bucurestii, o trans-formaseti in spital.

In 1802 un cutremur puternic preficu in ruinänumeroase case si deteriorä noua Curte Dom-neasck In 1804 un foc mare a distrus cartierulnegustoresc al Capitalei dela Sf. Gheorghe pinäIn Podul Mogosoaei, prefäcând in cenusä mai multehanuri, prävälii si case de locuit, in total vreo2000 de locuinte. Distrugerea unei portiuni atatde intinsä a orasului a dat prilej Domnito-rului Const. Ipsilante, ca la refacerea caselor sAimpunä lärgirea si alinierea sträzilor i sá deaprin aceasta o iriatisare mult mai europeneasaacestor cartiere centrale.

lar in 1812 noua Curte Domneascä arde si eacu totul, inat nu mai putu fi reconstituità. Rui-nele ei s'au numit de atunci « Curtea arsä *, iarDomnii vor trebui sä locuiaseá de acum in caseparticulare, pänä and mai tärziu casele lui C-tinGolescu de pe Podul Mogosoaei vor deveni pa-lat domnesc (actualul Palat Regal).

Merità sä amintim a din timpul ocupatieiaustriace (1789-1790 ne-a rämas cel dint aiu plan

If 4 ; ,

. 11.1. ,

.. .

' , ''».!3. I

cafeneaua Fialkowski. Col. Acad. Rom.

') Gion, o. c., pag. 6x3 urm. 1) Cf. Arhivele BasOrabiei, IV (1932) Pag. .245.

Teatrul National

«

--

sau

www.dacoromanica.ro

al Bucurestilor complet si bine executat. El sedatoreste lui Ferdinand Ernst, fost ofiter inarmata de ocupatie, si a fost achizitionat decurand pentru Muzeul Municipal 1-).

Miscrile revolutionare din 1821 au avut si eleurmari insemnate pentru Bucuresti. Intrarea luiTudor cu pandurii sai a fost privita de catre lo-cuitori ca inceputul realizarii libertatii nationalesi cand el a trecut la IVIitropolie un mare numärde admiratori si de curiosi se stransesera pe dealulde acolo. Iar cetirea proclamatiei sale pe la Os-pantii de catre capitanii lui s'a facut in urale sidescarari de pistoale. In schimb, eteristii lui Ale-xandru Ipsilante au ingrozit lumea cu jafurile lorsi au provocat marea bejänie a boierilor mai in-semnati si a negustorilor mai bogati. Iar ceice au rämas in oras au putut privi cu spaimape asa zisii mavrofori cari purtau insigne cucap de mort i cocarde i steaguri cu tricolorulrosu-alb-negru 2).

Bucurestii aveau pe vremea aceea ne spunefrancezul Laurençon 14-15.000 de case si vreo100,000 de locuitori. Pe langa casele mai vechi,sunt si multe noui, care sunt frumoase. Boieriifoarte luxoi, sunt lenesi i iubitori de galceava,dar ospitalieri i risipitori. Le plac mult jocurilede carp, dar se duc si la teatru, unde era o trupagermanä. Cu prilejul miscarii lui Tudor, ei aucerut dreptul sa-si aleaga Domni nationalisá izgoniasca pe demnitarii i clerul grec 3).

In acelas timp a inceput si iluminatul strazilorcu felinare cu lumanari de sail, incercare ce lainceput n'a dat rezultate bune.

Spre a da o ideie despre infatisa-rea orasului pe la 1822, transcriemniste interesante insemnari ale luiL. Kreuchely, agentul Prusiei laBucuresti in acest timp :

« Raul Dambovita sau garla, tra-verseazd Bucurestii si-i dà cea maimare parte de apa necesara, dat fiindcà apa din puturi nu e de buna ca-litate si a cele 22 de fantani im-prastiate in oras nu o pot da dinabundenta, aci multe din ele suntstricate i nimeni nu se ingrijestefie reparate.

o In oras sunt, impreunä cu Mi-tropolia,9 manastiri domnesti,anume :Coltea, Sarindar, Radu Voda, Mi-tropolia, Antim, Sf. Spiridon Nou,Doamna Map, IVIihai Vodä, Sf. Apo-stoli, Alte 9 manastiri mari cu hanurisi biserici : Coltea, Stavropolecs, Serban Voda, Gre-cilor, Zatari, Sf. Ioan cel Mare, Sf. Gheorghe Nou,

0 schitä de plan sumará ne-a läsat Sulzer in amintita salucrare; alta ceva mai nouä (1822) Kreuchely (vezi mai jos).

Cf. Iorga, Istoria Romeinilor prin ccilatori III, pag. 134 urm.Ibidem, pag. 133.

35

Sf. Spiridon Vechiu, Cretulescu. Urmeaza 9 mana-stiri de a doua categorie : Sf. Sava, Stelea, Razvan,Sf. Elefterie, Udricani, Sf. Ecaterina, Spirea, SchitulHagi Dinu (manastire de maici). Biserici fara mä-nästiri sunt 72, si biserici mai mici, aproape toatede lemn, in partile marginase ale mahalalelor,cam 25, in plus 18 capele. Toate de ritul ortodox.Mai exista o biseria catolica, alta luterana, unade confesiunea elvetia (calvind), o biseria arme-neasa si in sfarsit o sinagoga.

o Hanuri mari, fära biserici, sunt 7, anume : hanulFilipescu, hanul Golescu, hanul Manuc, hanul Papa-soglu, hanul Constantin Voda, hanul Zamfir i hanulGabroveni. Hanuri mai mici sunt 28-30.

o Mai sunt 4 bai publice.o Dar in zadar s'ar cauta vreun monument pu-

blic, de once fe!,' care sa uneasca frumusetea saueleganta cu utilitatea.

« IVIandstirile sunt inconjurate de ziduri puternicesi inalte si serviau odinioara, mai mult sau maiputin, drept castele. Inca in ultima revolutie Mi-tropolia, Radu Voda, Sf. Gheorghe i altele demai mid importantä au fost ocupate de insurgenti.Dar clädirile interioare ale acestor manastiri nusunt de loc placute : ele sunt niste ingramadiridiforme de oclai, räu distribuite i la care se ajungepe niste sari foarte rele de lemn, remize, maga-zine, si toate se inchiriaza oricui plateste, astfela se vad familiile cele mai cinstite instalate ala-turea de o familie desfranata ori de femei publice,etc, ceea ce natural este tot atat de bänos, catde comod pentru sfintii parinti, cari au de inchiriatastfel de apartamente, fard sa se formalizeze.

o Pe langd un seminar ortodox, sunt doua scolipublice destul de rau organizate si o armatä deinstructori de tot soiul. Se poate deci usor intelege,cä afara de cativa indivizi in adevar respectabili,se gäsesc in schimb fiintele cele mai depravateinsarcinate cu instructia tineretului, fiind uneorichiar tovarasi de desfranäri sau Mercuri galanti.

Palatul Domnesc (fosta casä Golescu) Colectia Acad. Rom.

«

1)

2)*

3)

www.dacoromanica.ro

36

«Exista' si medici. Suntem invadati de ei, darnumai putini merità acest titlu si cineva care ast5zie servitor sau cismar poate fi maine numit doctor.Mai sunt vreo 20 de farmacii, dar cea mai mareparte sunt rAu aprovizionate cu cele necesare.

Posta veche (Darné, Bucarest)

« Patru spitale publice, fiecare destul de bine dotatsi avand eke un medic, un chirurg si un farma-cist, fac cinste intentiilor fundatorilor. Ele sunt :

MAnästirea si spitalul Coltea, intemeiat despAtarul Mihail Cantacuzino. E cel mai vechiu.

Spitalul Sf. Pantelimon, fundat de voevodulGr. Ghica, la doud mile de oras.

Spitalul Sf. Visarion pentru ciumati, trite-meiat de printul Alexandru Moruzi, la o milädepärtare de oras.

Cel mai frumos si cel mai bine construiteste spitalul Filantropia, intemeiat de printul Ni-colae Mavrogheni, aproape de fantana Mavrogheni.

« Inainte de revolutia din urmA [a lui TudorVladimirescu] exista si o tipografie (alt5datà lachioscul Mavrogheni); ea servia cel putin pentrunevoile cele mai urgente, in special in limbagreac5 i roman5. Libertatea ne-a rApit-o : panduriilui Tudor Vladimirescu s'au distrat acolo dup5gustul lor si in curand s'au vAzut copii jucan-du-se pe strad5 cu literile tipografiei. Erau odi-nioarà fabrici de panz5rie, de ghermesut (atlas),de stamb5 ( ?), de faiantá, fabrici de hartie, etc.St5panirea nu le-a inteles foloasele, ci a lAsatfie asuprite de c5tre negustori, cari au crezut ca emai avantajos pentru ei s5 aducA m5rfurile dintári str5ine. Mai r5m5sese singurà fabrica de teste-mele, ce era la MArcuta, la trei sferturi de milAde oras; ea fu distrusA de Turci. In hanul Manuc[actualul Hotel Dacia] a inceput sd se restabi-leascd o fabric5 de ghermesut si pe Podul de PA-mant [o parte din Calea Plevnei] o vdduvd cu celetrei fete ale sale incepur5 o fabric5 de testemele;m5 indoiesc cä vor fi incurajate de stápanire.

« Inainte de ultima revolutie, populatia Bucure-stilor a fost evaluatá la mai mult de Ioo.000 desuflete, inclusiv boierii, mari i mici, cu functio-narii i numerosii lor servitori, multimea negu-

storilor de toate categoriile, corporatiile diferitilormestesugari, preotii, strAinii de sub protectia con-sulatelor ; apoi 1500 de familii strAine supuse con-tributiei vorniciei orasului si toti ceilalti con-tribuabili. Este adev5rat c5 inteun oras unde po-litia este atat de neglijat5, este greu s5 se dea ocifti pozitivA; un recens5mant este aproape im-posibil. Dar va fi usor sd se creadA cá numkulde ioo.000 nu este exagerat, dacd se va sti c5Bucurestii cuprind 16.000 de case, inclusiv palateleboierilor mari, ca si colibele oamenilor s5raci.Curtile foarte mari ale celor mai multe case,grAdinile mari i mici, ad5ugate la acest numärde 16.000 de case, dau Bucurestilor o intinderede aproape cinci mile in circumferintä. Din onceparte te apropii de oras privelistea este foartepldcutd in timp de var5. Pare c5 privesti o pAdurezambitoare si turlele marelui numAr de biserici,care se v5d printre arbori, ii dau o infAtisare gro-tesca". Dar aspectul orasului sau de pe dealulCurtii arse sau dela Mitropolie e superb : bisericile,palatele boierilor mari reiesind dintre arbori aco-perite de o verdeatä pldcutd, contribuie cu atatmai mult sá infrumuseteze aceastä priveliste, cucat acopere mizeria colibelor. Cu toate acestea nucunosc niciun punct, care s'a' poatä oferi priviriiun peisagiu plAcut si iluzia dispare cu totul candintri in oras. Deodatd te g5sesti inteun oras rAuzidit. Grämezi de colibe de lemn inconjoarä casedrAgute i chiar frumoase, impfästiate, care te despà-gubesc cu ata mai putin de impresia nepläcutä,de care esti cuprins f5rà voie, cu cat strdzile stramte,murdare i fäu mirositoare ascund aceste caseprea mult timp vederii. Intre cele mai frumoasecase trebue sd num5rAm de preferintä pe cele alec5mArasului Filip Linche, a banului 1/5c5rescu,a vistierului Romaniti, a vornicului ConstantinGolescu 1), a banului Brancoveanu i alte cateva.

« Stfäzile principale in loc de un pavaj solid,ce li s'ar putea da cu usurintä, sunt acoperite cu

Palatul $tirbei. Col. Acad. Rom.

scanduri de stejar si de aceea se numesc poduri 2).

Actualul Palat Regal.CAtiva ani in urnfd Gr. Ghica a dispus sä se paveze strä-

zile principale cu piatr5, dar incercarea n'a reusit deck maitArziu.

www.dacoromanica.ro

Aceste poduri foarte scumpe si foarte ruinätoarepentru päduri, sunt aproape totdeauna fati in-tretinute ; strazile mai putin frecventate sunt ldsatecu totul in parasire si chiar vara sunt rareoripracticabile pentru trasuri » 1).

Inceputuri de modernizare. Inca in primii anidupa liberarea de sub regimul fanariot si duparestaurarea domniilor nationale (1822), Bucu-restii au inceput sa se modernizeze. DomnitorulGrigore Ghica pätruns de idei liberale si nationalesi adânc convinsde necesitatea dea sterge infatisa-rea orientalä a ca-pitalei sale, a stä-ruit, cu t oatsituatia dificilä incare se gasia tara,sá aduca Bucu-restilor doua im-bunatatiri esen-tiale : pavagiul depiatra si ilumina-tul strazilor.

Dela 1825 pri-ma imbunatatirea inceput s'A serealizeze si dupac t eva incercari« podurile » prin-cipale : Po dulMogosoaei (a c-tuala Calea Vic-toriei),PodulBei-licului (o portiunedin Calea *erbanVoda), PodulCalicilor (Cale aRahovei) si Po-dul Targului dinafara (Calea Mo-silor) erau trans-f o r mat e prinlucràrile ingine-rului Harte!.

D e asemeneas'a facut incer-cäri s'a se lumi-neze sträzile Cu felinare cu lumanari de sau. Ele n'aureusit la inceput, dar mai tarziu s'au obtinut re-zultate bune.

Invätatul francez D. Béchamp, care si-a petrecutcopilaria in Bucuresti dela 1825-1834, ne spuneea atunci and s'a stabilit aici era completa barbariesi a ramas ingrozit vazand infipte in jurul inchisoriitepi cu capetele condamnatilor i sträzile acoperitecu poduri pline de noroiu.

Arsenalul. Col. A

Docum. Hurmuzachi-Iorga X pag. 513 urm. nota 5.

« In curand sub domnia binefacatoare a Dom-nitorului Grigore Ghica totul se va schimba.Mult inainte de razboiul din Balcani (1828) Bucu-restii erau transformati. Am asistat la primele in-cercari de pavarea strazilor, pavagiul se numia peatunci «caldarâm», incercarile filfa in curind re-luate ; tot astfel fu cu incercarea nenorocita ailuminatului cu lumanäri de sAti.

« Cu putin inainte de 1828 nu mai era trebuintade a avea felinar spre a iesi seara din casa si spiteriiputeau in toata siguranta sä se duca sa-si faca

datoria pe rangabolnavi, cu acelserviciu de careradea Molière . . .

«Da, sub Gri-gore Ghica se pu-tea respira, setraia inteo viatanoua, barbaria seretragea, aspiran-du-se din ce in cela un viitor maibun.

« Dar iata anulmemorabil 1827.Ah, nu-si poatecineva inchipui a -stazi, ce sent i-ment puternic iz-bucni in inimilenoastre la vesteavictoriei dela Na-varin. La vesteadistrugerii flote-lor combinate aleTurcilor i Egip-tului,entuziasmulce ne-a cuprins afost de nedescris,era un adevaratdelir, simteamliberarea Grecieiera preludiul lib e -rärii complete aRomaniei.

« Mai putin dedoi ani dupa a-ceasta, am vazut

defiland pe Podul Mogosoaei o zi intreaga armataruseascä, care se ducea sà invinga in Balcani.Roman, cum ma simteam prin toate fibrele inimiimele, tot atat mä simteam si francez, nu-i demirare a impartaseam entuziasmul Romanilor,aplaudand victoriile Rusilor.

« Am vazut atunci Bucurestiul deja transformat,splendid iluminat, strazile impodobite cu panzepe care erau pictate marile batalii; Bucurestiulintreg era afara, sufletul Romaniei era intreg acolosi aplaudam victoriile ce inlaturau barbaria.

cademiei RomAne

37

«

www.dacoromanica.ro

38

« Progrese mari, materiale si morale, fuseseraindeplinite inainte de sosirea Rusilor »1).

Iar pictorul ungur Nic. Barabas, care a stat inBucuresti intre anii 1831-1833 lucrand prin ca-sele boieresti portrete mult apreciate, scrie urma-toarele despre viata din timpul ocupatiei rusestidela 1828-1834:

« Aceasta epoca era foarte curioasa la Bucuresti,unde lumea voind sa se puna bine cu Muscalii,a inceput sA se lase de obiceiurile turcesti, imitandsi adoptand pe cele europene. Hainele turcestierau purtate de boierime si de slugile ei, Arnauti,pe cand taranii si-au pästrat portul stramosesc,tot asa si cea mai mare parte a femeilor, insacucoanele din inalta aristocratie purtau mai toaterochii dupa moda franceza. Tineretul fireste

Hala de vechituri Col. Muzeului Municipal

schimba mai usor portul deck oamenii mai invarstä, cari obisnuiti cu hainele turcesti, se lasaunumai cu incetul de ele, luand in locul turbanuluio sapcä asemänätoare cu sapcile ofiterilor rusi,In loc de salvari largi turcesti, pantaloni, si in loculpapucilor galbeni, cisme negre.

Trecerea aceasta deba portul vechiu la cel noueuropean, a fost mult inlesnita de uniforma mili-tara, prin care lumea s'a obisnuit cu nouile formede imbracäminte, cäci dupä ocupatie primullucru al Rusilor a fost infiintarea unei armateromanesti cu uniforma europeana, asemanatoarecu cea ruseasca» 2).

Pornit pe drumul modernizarii Bucurestii aufacut in special dela 1831, and s'a pus in apli-

') Scrisoare publicata in o Revista Noua' anul VII (1894)pag. 91 urm.

2) Cf. Veress, Pictorul Barabas si Rorncinii, in AnaleleAcad. Rotnine o IV (1930).

care Regulamentul Organic, progrese si mai re-marcabile. Regulamentul insus constituia un marepas spre europenizare, caci a introdus regimulconstitutional si a reorganizat administratia tariidupa modelul apusean, infiintand in locul ve-chilor dregatorii departamentele ministeriale.

Organizatiile orasenesti, asa numitele munici-palitäti, depindeau de ministerul treburilor dinläuntru si erau conduse ca si mai inainte de un sfatal carui sef se numea « prezidentul sfatului Hota-riffle sfatului erau executate de catre « vorniciapolitiei caci s'a mai intrebuintat inca catva timpcuvantul grecesc politie » pentru oras. Politiaorasului o facea agia », care se ocupa in acelastimp si de toate problemele care priveau piata dealimente si targul.

Este foarte interesant ca in nouaorganizatie a municipalitatii s'aprevazut asa numita zeciuialainfrumusetarii taxa ce se per-cepea dela boiernasii mazili, delapatentan, dela plugari si muncitoriIn vederea infrumusetarii ora-sului 1).

Pleat numai ca sfatulBucurestilor nu si-a fixat

deba inceput un plan de sistema-tizare a orasului, plan care sa fifost urmat cu hotarire i conti-nuitate.

De altfel nici nu i se putea cereasa ceva, deoarece era in firea Ro-manilor, si este Inca, de a nu seputea adapta vietii orasenesti, dincauza ca fiecare proprietar doriasa-si alba, pe langa casa, curteasi gradina sa proprie. Din aceastacauza cu toate progresele ce s'aufacut in ce priveste pavarea si ldr-girea sträzilor, in ce priveste arhi-

tectura i confortul clädirilor, nu s'a putut ajungeIn tot cursul veacului al XIX-lea sa se alinieze sisa se largeasca toate strazile si nici sa se suprimecu totul curtile si gradinile si mai putin locurilevirane prin construirea de case alaturate unelede altele.

Este adevarat ca sub Domni ca Alexandru Ghica,Gheorghe Bibescu i Barbu *tirbei s'au cladit nu-meroase imobile frumoase si impozante, cu douasi chiar trei caturi, dar nu-i mai putin adevaratcà toate acestea erau numai pe strazile principale,pe cata vreme in restul orasului s'a continuat ase construi aproape numai case cu parter. Deasemenea nu s'a putut inlatura sistemul cu totulneestetic de a se pastra chiar pe strazile princi-pale casute mici si vechi alaturea de palate fru-moase i monumentale, ceea ce dadea un aspecturat intregului oras. In sfarsit, un alt defect care

') Arhivele Statului dosar Nr. 3581 admin. noui.

1:tg,

A I TAT

,

«

».

»

«

«

«

»,

munici-palit5tii

www.dacoromanica.ro

de asemenea exista de mult, a limas i in aceastäepocA, acela de a lAsa ani de-arandul nedAramatecasele insalubre sau cand vreunele se däramau,de a se pästra aceste ruine timp indelungat,dand prin aceasta unor cartiere infAtisarea de sä-rAcie si lipsä de gospodärie.

De sigur cà toate aceste scäderi s'au datoritsi lipsei de capitaluri importante, care sa fie puseIn lucrAri de acest fe!, cum si faptului cA därile

taxele comunale fiind foarte reduse, municipa-litatea n'a avut niciodatA fonduri suficiente sprea intreprinde lucräri mai mari.

Cu toate acestea ea a inceput incä in 1833 sAdeschidà bulevardul ce ducea la mitropolie si totatunci a fäcut si aleiul dela Bäneasa » care aveasA devinä mai tarziu Soseaua Kiseleff 1). Ceva maitarziu se amenajeazä in jurul lacului Cismigiu fru-moasa gradinä din centrul Capitalei. In plata « ma-ghistratului » oräsenesc (Piata Sf. Anton) se ridicAapoi la 1842 « casa orasului », o clädire impozantäcu douä etajuri si cu o mare salä pentru sedin-tele sfatului.

Nu trebue sä uitäm cà inca dela 1828 au inceputsà aparä in Bucuresti ziare romanesti i cä °datacu organizarea departamentelor ministeriale si asfatului oräsenesc, s'a dat o nouä organizare siArhivei Statului, care a fost instalatä la inceput laIVIitropolie i apoi pe la diferite manAstiri din oras.

De asemenea scoala greceascA dela Sf. Saya,care fusese inlocuitä de celebra scoalä roma-neascä de ingineri hotarnici a lui Gheorghe La-zär, a devenit colegiu national, cäruia i s'a alä-turat dela 1834 si biblioteca nationalà. Cativa aniIn urinä s'a infiintat si prima tipografie a statuluiprin stäruinta lui Petrache Poenaru.

Tot acum pavagiul de piatrd de rau s'a intinssi in celelalte sträzi centrale si in multe sträzilaterale, dar trotuarele incä nu se obisnuiau.

Pentru inlesnirea alimentArii cu apA s'au adusdin Paris pompe cu aburi, care scoteau apa dinDambovita si o distribuiau la fantanile ce s'auinfiintat in oras. Ele au fost inaugurate de Domni-torul Gh. Bibescu in 1846, cu care ocazie s'abAtut si o medalie comemorativä.

Prin Regulamentul Organic se luau din noudispozitii pentru fixarea unei periferii a orasuluicu scopul de a opri intinderea lui nemäsuratä, darnici de astädatä ele n'au dat rezultatul dorit. Inschimb din punct de vedere administrativ orasula rämas impArtit tot in 5 circumscriptii, care insäde acum inainte nu se numesc « pläsi ci vAp-sele » de rosu, de verde, de galben, de negrusi de albastru.

Multe din clädirile mai noui si mai vechi aleorasului au fost insä distruse de marele foc cea izbucnit chiar in centrul comercial in ziva dePasti 1847 si care a prefäcut in ruine 13 maha-

1) Planurile acestor lucran i au fost executate de inginerulBlaremberg.

lale, incepand dela hanul Serban Vodd prin stradaLipscani, piata Sf. Gheorghe, str. Lucaci, str.Udricani, panä in mahalalele Delea i Vergului.

Desi in urma acestei nenorociri s'au luat mä-suri pentru preintampinarea incendiilor, cartiereledistruse nu s'au refäcut deck foarte incet si nudupA un plan sistematic, astfel cd din punct devedere urbanistic nu s'a putut realiza nici unprogres mai insemnat. Cu toate acestea tocmaidin acest timp avem primul plan modern al Bu-curestilor, executat de inginerul Boroczyn, careca inginer al municipalitAtii, a avut si un rolIn alinierea orasului dupä marele incendiu.

Cum prin Regulamentul Organic s'a creat dinnou armata nationalä, ce se desfiintase la venireaFanariotilor, a trebuit ca municipalitatea sa de-

Plimbare la osea

stineze un loc pentru construirea de cazärmi.S'a ales in acest scop cartierul numit « Malmaison »(1846) care pe urmA a devenit cartierul militar,deoarece aici s'au construit cele mai multe ca-zArmi si institutii militare.

In 1843 Gh. Bibescu se gandi sä clädeascAun local de teatru, Cáci Oita atunci reprezentatiileatat de mult gustate de Bucuresteni se dAdeauIn säli particulare si care nu erau amenajate inmod special, cum era Sala SlAtineanu (actuala CasACapa) sau sala din casele Banului Scarlat Ghica,numità sala Bossel.

Comisia instituitä de Domn alese in acest scoplocul unde era hanul Filaret, la care se adAug5apoi locul aläturat al Merisestilor, ambele pe PodulMogosoaei. Pe acestea s'a inceput clädirea actua-lului Teatru National in 1847, dar din cauza re-volutiei din anul urmätor si a lipsei de fondurifu intreruptä, 'Mat abia in 1853 a fost terminatä.

In acelas timp a inceput o mare opera de re-staurare a vechilor monumente arhitectonice rui-nate de vremuri, de focuri sau de cutremure. Esteadevärat cA aceastA restaurare s'a fAcut färAse tinä seamä de stilul si forma originalä a mo-numentelor, dar asa era spiritul timpului.

In judecarea progreselor pe care le-a fäcut Bucu-restii in acest timp nu trebue sà uitäm de concursulextraordinar de mare ce 1-au dat sträinii de originäapuseanä, cari s'au stabilit in capitalä i dintrecari s'au ridicat personalitäti remarcabile atat indomeniul industrial si comercial, cat si in stiintesi arte. In primul rand Germani din Austria si

39

si

«

»,

www.dacoromanica.ro

40

din diferite principate germane, apoi Elvetieni dincantoanele -franceze si germane, Francezi, Italienisi Poloni s'au stabilit in numär tot mai mare inBucuresti, contribuind cu munca lor ordonatä siinteligentä si cu cunostintele lor superioare la in-drurnarea orasului spre modernizare si la imbog5-

O A 3'°

"

L - ti_i

Y"' °

044.

°

' 4jet

4

in triunghiul masonic. lar la 1848 revolutia libe-rail' a avut in bucuresteni pe cei mai infläcäratipartizani.

Astfel din toate punctele de vedere orasul no-stru se pregátia pentru marele rol ce .aveaindeplineasc5 in curand, acela de capitalà a noului

Veaerea Bucurestilor in 1866. (Linaenberg, Kòrug Kgrl v. Rumdnien)tirea lui. Rand pe rand acesti occidentali inläturäpe levdntini si iau conducerea tuturor marilorintreprinderi comerciale i industriale. Imbunä-tätirile edilita. re li se datoresc in mare parte lor

metodele noui de urbanistic5 .tot ei le-au in-trodus. Inginerii orasului sunt recrUtati dintreacestiá, medicii spitalelor .si' farmacistii de ase-menea. Mari grädinari, marii negustori de articoleapusene, hotelierii, restaurätorii, tipografii, librarii,antreprenorii de lucrAri publice, industriasii, ar-tistii, profesorii de limbi sträine i conduator,iide scoli particulare, 'etc. sunt aproape top dintreacesti sträini apuseni.

Cat priveste spiritul nou de libertate i natio-nalism ce cuprinsese in vremea aceasta intrealäEuropa, el s'a manifestat in Bucuresti mai hotäritdecat in orice,parte a tärii. Ideia de unire a TäriiRomanesti cu Moldova aici s'a proclamat mai in-taiu, lar cealaltà idee, mai inaintatä, de unire atuturor Romanilor, tot aici a fost ventilatä cu maimare räsunet. Nationalisti intransigenti si departeväzätori ca Bälcescu, Campineanu, Cezar Boliacsi altii au inceput sa intrebuinteze indatà dupà1830 semnul caracteristic al acestei uniri: stemeleTärii Romanesti, Moldovei si Ardealului cuprinse

stat Romania, ce se va 'forma din contopirea Mol-dovei cu Tara RomaneascA (1862)..

O icoanä bine prinsä, dei uneori exageraiä inräu, a Bucurestilor la sfarsitul acestei epoce detransitie, ne da cApitanul austriac St. Dietrichinteun raport, inca inedit, ce-1 face comandantu-lui säu in Decemvrie 1855. Extragem din acelraport urmätoarele 1) :

« Ingrämädire . de clädiri la centru,neingrijite, grädini necultivate i curti murdarefac ca orasul Bucuresti, care-i destul de intins,nu fie frumos. Multimea bisericilor, mänästirilor,palatelor i caselor nu foloseste la nimic, cAciordinea lipseste cu totul si cele bune se amestecäcu cele rele inteun cOntrast complet.

« Din cauza unui foc intamplat inainte cu cativaani [1847] o parte din oras este incA in ruinä, cupivnite ce se deschid ca niste adevärate präpästiiIn sträzile cele mai frecventate.

« Un rAu intortochiat si destul de mare isi rosto-goleste valurile tulburi prin mijlocul orasului; apa

1) Acest raport, care a format subiectul unei conferintea d-lui profesor M. Popescu la Societatea Bucurestii-Vechi,mi-a fost comunicat de d-sa in traducere.

periferiile

www.dacoromanica.ro

lui serveste ca articol de N'armare si de gätit, de*iIn el se scurg i canalele. Malurile lui desgusta-toare sunt legate prin podete saracacioase de lemn.

o Orasul consta dinteun adevärat labirint desträzi stramte, foarte murdare si ades'eori kilome-trice. In cea mai elegantä parte a orasului sträzilesunt rau pavate, cat priveste cele dela periferienici vorba nu .poate fi .de -asemene minune.

« In aceste strazi misuna neincetat i farä nicioregula nenumärate cärute, cari se ciocnesc unelede altele, inchid circulatia, amenintand la fiecarepas s'A calce ori s'A striveasca pe trecätori.

« Multimea- turnurilor stralucitoare väzute dindepartare face sa te astepti la ceva poetic, cu atatmai mult cu cat Valahii numesc cu mandrie Bu-curestii lor « micul Paris »...

« In adevär sunt foarte multe palate de ale bo-ierilor mari, incarcate cu strälucire orientala sielegantà occidentala, scarile i chiar hall-urile sunttapetate cu covoare dintre cele mai scumpe, im-podobite cu oglinzi poleite, cu statui de bronz. sichiar cu tablouri rari.

« In clinchete de zurgaläi trec neintrerupt laplimbare cele mai scumpe echipagii si calesti tape-tate cu catifea rosie; ducand lumea elegantà, im-bracata dupa ultima modà

1

o ti.-N

4 -" . .,. .

rpaNtst,r*.gL

a o I

S°

V 'P. r ; .. A

El ' ,I: r.I.. .. 3 , .

, 't...1' '2.1, -t: .' ,, r ''

I... '.

'ir , °,6, .

,t,,..-. . ... r ',Ft,e9,..4.,..

. .i .4- " A-Isok "' V .. ir..;

« Vara caldura este nesuferita... Pe strazi prafultrece de glesne si vartejurile starnite de turmelede vite si de cal fac aerul sufocant...

« Negotul se afla aproape numai in mana sträi-nilor. Un lux neobiSnuit si pofta de .cumpärare cese observa la toate clasele maresc imboldul ace-stuia, mai ales iarna, cand se strang aici din toate

colturile.tärii. Aproape fiecare stradä este un sirimens de tot felul de prä'valii, cu enorme maga-zine ,de marfuri. Bijuteriile, ceasornicile, matasu-rile, sunt foarte mult cautate. Tot astfel se liadla fiecare pas cofetarii si magazine cu delicatese,unde sunt expuse minunat tot felul de lucruri fine.

o lar in vecinatatea acestora, carciumi murdare,unde soldatii isi potolesc setea si fumeaza...

« Aur i argint in monetele tutulor tarilor segäseste din belsug, caci orasul este bogat prinaverile colosale ale boierilor, ale preotilor greci,cum si prin comertul foarte intins. Evreii sunt

aic'i ca pretutindeni, stapanii schimbului...c(Cat de bogat e orasul se poate vedea si din .

faptul cá, dei sunt i oameni saraci, ca pretu-tindeni, rar intalnesti cersitori. Din contra foartedes tiganci cu picioarele goale, dar la gatul lorsträlucesc ducati i talen; acest fel de podoabepoartä si tarancele...

« In Bucuresti sunt o multime de piete mari,unde se tin targuri zilnice; ele misuna de cumpa-rätorii i vanzatorii produselor tarii. Cal si totfelul de vite, movile de cereale,, paie pentru im-pletituri, nemäsurate cantitati de cele mai fru-moase si mai bune fructe, tot felul de legume sitoate soiurile de pesti se ofera in cantitati mari...

f e

`1.

-,

' il s ° ''. ilo arlo . a o ...,

I,... ,t -4 I .1 ' °

,

. ft ' .1.:., , .

I . .....* e1t. o

irsp; ,,,,, 4 er r letr...., ile , , -\, ' - ""

C'-'Lit 'i- 42..i.:41.a,..VP". ttiiiStit'r:!%-7% r:±_ c'VeP47::±47,7,:.,_ 214 *Ii ..1.:':,!-,." ' ./f1."0-s. - a 2, t &- q.! .--,,'. _._._

Domnitorul Carol I qi fratele ski Leopoid piecand dela Palat (1869). Col. Capa

41.

« Halele de peste si de carne sunt insä des-gustator de murdare.

o Cea mai frumoasä si mai veselä stradà dinBucuresti este strada Lipscani, unde sunt cele maibogate si cele mai luxoase magazine, cari prinmärimea i stralucirea lor se pot m'Asura cu celedin Viena »...

www.dacoromanica.ro

.42

o In palatele si casele marilor si micilor boieridomneste un lux extraordinar in expunerea deaurituri, argintárii, oglinzi, tapete, coiroare cu oartá de impodobire oriental, dar dupà gustulfrancez cel mai modern. Tot ce vine din Frantasi in special din Paris, se admir5 si se divini-

"...°%!:

,

zeaa Entuziasmul pentru tot ce este frantuzesce atat de mare, incat once ar veni din alta tatá,ori cit de bun sau de frumos, nu este bágat inseam5. O incurartinire frantuzeascá ar fi fost mult

Y '

........

. _ SZI=Itf,,, mvil, 4 , , .. A .moneNt. I r L. a »

a ,044;,/4 i' 4, ,..:.

'.:-". - ---

,

Ateneul Rotnin (La Roumanie en images)

Universitatea cu statuia lui IVIihai Viteazul (Ibid.)

mai preferatá si i-s'ar fi dat cu mult mai mareatentie, deck trupelor austriace, dei acestea facimpresie mai buna prin tinuta lor....

«Orasul are un teatru mare, Teatrul. National,si altul mai mic, Teatrul Francez. In primul secântá opere italienesti cu distributii destul debune; pe latigä acestea se mai joacä i vodeviluriin limba româneascä, la care lumea merge cugrAmada, cáci Românului îi place muzica.

ji

410

Biserica Stavropnleos (Ibid.)

costat vre-o 80.000 de ducati, este foarte fru- .moasá si poate sta aráturea de cel mai frumos

«Crädirea Teatrului 1\iationál trebUie sá fi

www.dacoromanica.ro

teatru din Viena... In teatrul Francez, care areinfdtisarea rnai mult a unui salon mare, se joacäpiese mici in limba francezA ».

Bucuresti, Capita la Romäniei

Incä din vremea cand se pregätia unirea Tärii

Romanesti cti Moldova, se recunostea de toarálumea c5 Bucurestii vor fi capitala noului stat.Cu toate acestea panä in toamna anului 1861,cand unirea definitivä a fost recunoscutä de Poartäsi de puterile garante, nu s'a luat nidi o mäsurápentru transferarea i centralizarea autoritätilorstatului in acest oras.

De altfel abia dup5 24 Ianuarie 1862, zivadeschiderii primului Parlament al Romaniei inBucuresti, a inceput orasul nostru sä la un avantmai mare si sà concentreze intreag5 viga politicä,economicä si culturalä a noului stat. Tot de atunciincep si lucrärile edilitare in stil mare.

Desi Domnitorul Cuza si-a pästrat resedinta invechiul palat domnesc, fosta casd a lui DinicuGolescu, de pe Podul Mogosoaei, iar Parlamentul,compus la inceput dinteo singurä camerä, isi tineasedintele in vechiul local din dealul Mitropoliei,totusi o serie de clàdiri noui, monumentale, incepsä se ridice inca in 1863 si 1864. Amintim intreele Arsenalul armatei clädit pe locul unde a fost

Vederea Bucurwilor la 18go (Benger, Rumania)

43

curtea lui Alexandru Ipsilante (Curtea arsä); AzilulElena Doamna la Cotroceni i frumosul palat alAcademiei, adicä al Universitätii, inceput lila din1857 pe locul fostei mänästiri Sf. Saya; dease-menea localul Casei de Depuneri langd manästi-rea Sf. loan cel Mare, cazarma Alexandria, etc.

In acelas timp s'a realizat un mare progres in

ce priveste pavarea strizilor, fAcandu-se primeleincercki de pavaj cu piaträ cubicä. Päcat numaiel ele s'au redus la o micä portiune de pe PodulMogosoaei.

Tot acum s'au fäcut i primele incercäri de rec-tificarea cursului Dambovitei, provocate mai alesde o mare inundatie, cand insusi Cuza-VocIA aintervenit personal la salvarea sinistratilor. Darnici incerarile acestea n'au reusit.

Un eveniment care a avut o foarte mare in-fluentä asupra viitoarei propäsiri a orasului dinpunct de vedere urbanistic, a fost secularizareaaverilor mänästiresti (1863).

Numeroasele mänästiri din Bucuresti posedauimobile intinse in toate cartierele orasului : case,hanuri, grädini, vii si locuri virane. Aceste pro-prietäti erau foarte edil administrate, mai ales cdcele mai multe mänästiri fiind inchinate, erauconduse de egumeni greci, cari läsau in päräginireclädirile si räu gospodärite grädinile i viile i inacelas timp se opuneau cu indarjire la toate in-

.,,,,,

-

°..(

.

www.dacoromanica.ro

44

cercarile de imbunätätiri edilitare. Trecand acumatoate aceste proprietati pe seama statului, cladi-rile au inceput sa fie restaurate si acordate diferi-telor autoritäti si institutii, iar locurile necladiteau putut fi usor parcelate i amenajate pentrustrazi, piete si .gradini pub lice.

Plata Teatrului National; in fund Sala Bossel. Col. Cama

Administratia orasului, in conformitate cu noilelegiuiri ale lui Cuza-Voda s'a modernizat si ea.Astfel municipalitatea devine primdria oraplui,sfatul orasenesc devine consiliu comunal, care sealege dupä sistemul colegiilor electorale, iar celecinci « väpsele in cari era impartit orasul devinactualele cinci culo ri.

Insäs stema orasului s'a transformat. °data cuRegulamentul Organic, vechea stemä, care repre-zenta Buna Vestire, si care inlocuise In veaculXVII-lea stema cu Maica Domnului, a fost in-locuitä printeo figura alegorica, 1V1unicipalitatea,sub forma unei femei stand in picioare, cu o esarfatransversalä pe piept i tinand in mana dreaptacumpana.

La 1862, Bucurestii devenind capitala Roma-niei, figura alegorica a fost infatisatä sezand pescaun i tinand in .mana dreapta cumpana, instanga o jerba de flori si spice, iar pe cap avandcoroana murala.

Dar la 1864 Cuza-Voda introduce printeundecret o alta sterifl, intocmitä dupa regulile heral-dice si in care in locul figurii alegorice apare Sf.Dumitru, devenit de curand patronul orasului. Ease prezenta astfel : Scut de aur cu figura Sf. Du-mitru tinand in dreapta crucea..Scutul 'timbra cuo coroana murala si sustinut la dreapta de unpastor insotit de un dine, iar la stanga de unherald sprijinit pe un scut cu stema Romaniei,timbrat de coroana princiarä. Jos o esarfa trico-lora : albastru-aur- rosu

Exemplele de imbunatatiri edilitare date de statsi de primaria capitalei au fost imitate din belsug.de fostii boieri, cari acum isi pierdusera privile-giile nobiliare i ramasera numai niste mari pro-prietari bogati, cum si de negustorii, .industriasiisi agricultorii, cari in aceasta epoca de libertate siegalitate incepusera sà ja parte activa la guver-

narea tärii si la -cònducerea orasului. Un numärtot mai mare de cladiri moderne se ridica atat pestrazile principale, cum erau Podul IVIogosoaei,ulitele Lipscani, Franceza si Batiste, cat si. pecele laterale, ceca ce n'a impiedicat irisa sa mairarnana multe case mici si locuri virane in toatecartierele orasului. Pavajul de piatra s'a intensi-ficat, dar in putine locuri s'a facut de piatracubica si in si mai putine era bine intretinut.Iluminatul cu lämpi de petrol s'a generalizatel, fäcand circulatia usoara in timpul noptii.Canalizarea care incepuse la 1847 dupa un sistemprimitiv, s'a perfectionat si s'a intensificat indomnia lui Cuza-Voda.

In vechiul « Guide Joanne » gasim o intere-santa descriere a Bucurestilor din 1866, care deiIn unele privinte se bazeazä pe informatii maivechi si incomplete, da o imagine destul de exactaa orasului la abdicarea lui Cuza Voda:

« De aci [dela Calugäreni] la Bucuresti (30 km.)treci prin Magurele, traversand sate Mari si stepede o monotonie mortalä. Spre dreapta se vadstfälucind constructiile vaste ale manastirii. Vaca.-resti i dupa ce la bariera Serban-Vodà schimbiPasaportul cu un permis de intrare, sosesti lamarginea platoului, de unde se desfasoara mareatapanorama' ..a Bucurestilor. Hoteluri: de France,Calea IVIogosoaei, Viena, National (sau hanul Ca-racas) aproape de strada Lipscani Londra, Atena,Calea Targului de afara [Calea Mosilor], .etc. Celmai confbrtabil dintre aceste hotektri ni s'a partithotelul Londra; aproape in toate se vorbeste fran-tuzeste. In Plata Teatrului este cafeneaua Fial-kowski, locul de intalnire al tineretului elegant

Bucurestii, este un oras cu totul oriental, deiprezinta anumite aspecte moderne. Cele 127 debiserici (pe care vorba romaneakä le ridica prinexagerare la. 365). sunt in cea mai mare parte

PrimAria veche, dArilnata in 1912, (Damé, Ibid.)

centre de cartiere deosebite, clädite in neregulä sicompuse din case particulare, inconjurate de livezisi de grädini, cari dau orasului, privit de pe dealulMitropoliei, infatisarea unui decor in adevär fer-mecator. Cartierele se chiama mahalale; ele sunt'peste optzeci.

ff-

»

«

www.dacoromanica.ro

Centrul orasului modified in chip nepläcutaceastä primä impresie. E format dinteo grämadlde sträzi intortochiate, strämte, murdare, färä tro-toare; noroiul mare, iarna, praful sufocant, vara,fac circulatia foarte greoaie pentru pietoni. Esteadevärat cd se pot intrebuinta birjele, träsuri depiatä, cam cu i fr. 70 cent. cursa, si asemänätoarecu droscile rusisti. Cládirile albe ale palatelor bo-ieresti contrasteazä puternic cu aspectul meschinal celor mai multe case. Pe lângA localurile ofi-ciale, cum sunt Palatul Princiar, Mitropolia, (ridi-catä de Sf. Spiridon, episcop din Erivan [?],coala Militará, Politia, Vornicia (Ministerul de

Interne), Spitalul Coltii, Spitalul Brincovenesc,Teatrul si Consulatele, trebue sä mentionäm pa-

7

Podul Garii de Nord (Colectia Stahl)

latele $tirbei ( alea *Mogosoaei), Bibescu, Ghica,Sutzu, Otetelesanu, Brâncoveanu, etc.' TurnulColtii, zidit de Suedezii lui Carol XII, internatiIn Bucuresti, biblioteca publia, care posedä ma-nuscrise pretioase si a fost cumpä'ratä dela cälä-torul Sonnirn, vechiul palat al printilor, spre mij-locul orasului [?], coala de Chirurgie, asezämäntrecent, datorif mai ales doctorului Davila, ColegiulSf. Saya i, afarä din oras, märetul palat-mänä-stire Cotroceni a Printului Stirbei [?] si Colentina afamiliei Ghica. Dar pentru un sträin minunätiileBucurestilor sunt cele cloud admirabile grädinipublice, numite Cifmegiul ci$oseaua Mogofoaei,aceastä din uring traversatà de druniul Transit-vaniei; ele pot rivaliza cu cele mai frumoase pro-menade ale capitalelor europene.

creatiunea Printului Bibescu, nuera inainte cu citiva ani, &at o depresiune bäl-toasi, cum o aratä si numele.

« Orasul este traversat de Dâmbovita, riu ce-lebru in Valahia din cauza proverbului :

-

Scoala de medicinA (La Roumanie)

Dâmbovitd apd dulceCine-o bea nu se mai duce

« Proverbul acesta se alpha mai putin räului,tulbure si mocirlos, deck Thicurestilor, oras cudrept cuvânt renumit pentru fármecul säu ales. sipentru sociabilitatea locuitorilor sái, califáti ce potfi apreciate mai ales de cAtre çälä'torii francezi,cari pot sd se mire cd gäsesc in saloanele unuioras din orient limba, obiceiurile, i educatia celeimai bune societäti parisiene. Aceasta se aplicäboierimii si unei minoritäti foarte culte din bur-ghezime, Cad marea majoritate a acestei din urmäa pästrat cele mai multe deprinderi orientate sifaptul cd Valahii se tin departe de comert, face,cä cea mai mare parte a burghezimii bucuresteneeste striinä, cum dovedeste enumerarea sträzilor

Palatul Cotroceni (Ibid.)

nemteascA, ovreiasc5, frantuzeasck armeneascä,etc. » 1).

Dui:4 cum vedem, Bucurestii luaserà acum

45

Publicat in Revue historique du 7ud-est europien IX (1932)P. 4rt urm.

° r ° lees<

Cismegiul,

:

')

www.dacoromanica.ro

46

aspectul unui mare oras modern, care cauta sase arate demn de a fi capitala celui mai insemnatstat din sud-estul Europei. Aceasta nu insem-neaza insä, ca au disparut toate urmele de viataorientara. Si dupa cum unii boieri batrani îi maipastrau vechiul port cu caftan si cu islic i cu

Spitalul Coltea rezidit ( La Roumanie)

barba lunga panä'n brau, tot astfel i orasul con-serva unele ramasite pitoresti sau grotesti din vre-mile trecute 1).

Impresia ce a fäcut-o Bucurestii asupra prin-cipesei Elisabeta, viitoarea Regina a Romaniei,cand in 1869 a sosit in capitala sa, este si ea cat

Anticarii dela podul Mihai Vodä. (Colectia Stahl)

se poate de caracteristica, atat pentru cunoastereacartierelor centrale, cat si a mahalalelor orasului 2).

') Boieri mari ca banul Iordache Filipescu i AlexandruGhica Barba-Rosie ,> au purtat pan la moarte, sub dom-nia regelui Carol I, vechiul ccstum cu anteriu, brâu si inloc de islic o sapa ruseascä. Primul avea o mare barbá"pätratä, al doilea una, tot atit de mare, rotundä. Ingrijireaacestor bArbi reclama câteva ceasuri pe zi de fiecare.

9 0 dam dupä traducerea lui D. Stäncescu.

« Cand iesii din gara spre a ma urca in tra-sura spune ea scapai un strigat de admirare:pe deasupra falfairii decorurilor, a stralucirii uni-formelor, pe deasupra cailor i drapelelor, dincolode marea aceea omeneasca, zärisem orasul culcatintre coline, desfasurandu-se in vai verzi. Cu aco-

Palalul Justitiei ( Ibid.)

perisurile sale lucitoare, cu sutele de bisericute,cu casele sale verzi, galbene ori albastre, toatemecate in lumina unui soare orbitor, care dachiar i lemnului scanteierea zincului, imi aduceaoarecum aminte Moscova

« Cu toate acestea de-a-lungul drumului dela garàla Mitropolie si pe urma de acolo la Palat, vazuicase ce pareau prea mici pentru locuitorii lor,oameni cari pareau ea ajung cu fruntea la coperisullocuintelor, femei cu fuste verzi i albastre, carepurtau toate camasute albe ca zapada si careaveau pe cap tulpane albe, pe margini cu horbote,

cu cate o garoafa prinsa dupd ureche« Curtea Mitropoliei unde trebui sà mä opresc

era acoperita cu totul cu o stofa rosie, care aruncao lumina fantastica asupra tuturor persoaneloradunate sa ma primeasca, asupra togelor rosii aleCurtii de Casatie, asupra vesmintelor preotesti alemitropolitului si ale episcopilor, toti cu barbi mari,albe ori carunte. Patruzeci de nunti se facura inziva aceea. Toate miresele purtAu betealä in locde val...

Tata palatul, im zise printul.Unde ? intrebai eu.Uite-1, intram in el, zise el zambind.

« Atunci intelesei ca Suveranul face palatul,dupa cum o piatra intr'un camp poate ajunge afi altar.

« Cel din Bucuresti era o casa veche boiereasca,gatita in graba.

« Care-mi fu mirarea cand primii damele a douazi, negasind nici o asemanare intre ele si tarance.Nu mai erau matroane cu trasurile si valurileaustere, ci niste fiinte dragälase i gratioase,care-mi aduceau aminte in acelas timp de socie-tatea din Petersburg si de cea din Neapole. Cat

,

.

www.dacoromanica.ro

despre bärbati, ei aveau o infätisare frantuzeascä,astfel cel putin mi-se ivirä and Ii väzui a douazi la Camerä, unde fui condusä cu mare pompä.In ziva aceea am petrecut mult väzand cat erade elegantà träsura noasträ fatä de sträzile peunde treceam, märginite de cäsute mici, räu ran-duite, pavate cu bucäti mari de piaträ, neregulate

GrAdina Cisrnigiu. Alea principalä. (Dame., ibid.)

si depártate, care ne sileau sá facem, eu i dia-¿lema mea, multe salturi fárá voie...

Cu privire la mahalale i viata de acolo, Car-men Sylva spune :

Cand iesiam din casä la inceput, aveam tot-deauna de ce md mira. In orasul acesta se aflausträzi pitoresti in care toate usile erau pline destofe multicolore, de fierkie, de cale verzi si ca-fenii. Alte pärti erau o adunáturà pestritä de casede päpusi, foarte mici, ascunse sub copaci, subbiete sälcii ce sunt despuiate in toti anii de craci,ori sub salcami ce imbalsameazä orasul intreg pri-mävara. Se aflau deschise in stradä brutärii, cis-

carciume nenumärate, in care sevindea tuicä, cocioabe intunecoase, in fundul ca"-rora se vedeau figuri de hoti cu ochiul bland, cuzambetul trist. Cu cat de apropiai de Dambovitä,cu atata se inmulteau cAsutele cu balcoane, cupodoabe ce le da o inatisare maurescä. i apoiDambovita ... da atunci privirii scene de o vioi-ciune sá transpoarte pe un pictor ori pe un poet.Lumea se imbulzea amestecatà in acelas noroiu,copii umblau prin ea strigand veseli, tigänusi goise varau pand in gat, sacagii isi bägau can, in-trand si ei in apà panä peste genunchi, spre a-siumplea sacalele. i unde era mocirla mai adanase vedeau miscandu-se niste forme, corpuri ce-nusii, plesuve pe jumAtate ca niste spinäri deipopotam, capete numeroase cu coarne groase siaduse spre ceafä, boturi negre ce luceau la soare:erau bivolii...

Alte aspecte ale orasului le recia" dupä cumurmeazä:

« Pe sträzile Bucurestilor umblä de colo panäcolo, färä contenire, träsurile: birji nenumärate,dar toate deschise, cu cosul ridicat impotriva fri-gului, a ploii ori a soarelui. Birjarii sunt niste

47

oameni foarte ciudati, rusi faja' mustäti si barbä.din secta lipovenilor [scopiti], cu un fel de rochiilungi de catifea neagrä, cu brauri colorate; eimaná cu o repeziciune nespusä, cu bratele intinseca la Petersburg. Sunt curati, täcuti si cinstiti...

« Cele mai multe ulite sunt asa de stramte,incat trebue un adevärat mestesug ca sá malecineva, mai cu seamä cu acea iutealä nespusä, deaceea i zgomotul träsurilor e aici mai mare decatin toate capitalele Europei

« In afarä de zgomotul träsurilor, negustorii depe sträzi fac s'A räsune ulitele de lungile lor stri-gäte melancolice ... Vand lapte, portccale, cofe-turi, o bäutur5 ingrozitoare de mei fiert [braga],miei jupuiti de blanä i agätati de-a-lungul cobi-litei. Pe sträzile noastre facute la fel dupà celedin Paris, acesti negustori pun o ciudatä notäorientalä.

« La Bucuresti lumii li plac mult florile; nu efereasträ in oras unde sá nu fie cateva ghiveciuricu muscatä, garoafe ori rezedä, dar arborii n'auvieatà fericità: vara ii arde si iarna Ii präpädeste,oamenii Ii despoaie ori ii taie, astfel cä nu se vedenicäieri nici un parc frumos, abia dai de grädinicu umbrä... ».

Caracterizärile de mai sus au produs pe vremurimari nemultumiri si critici numeroase impotrivamodului cum a prezentat Carmen Sylva capitalaRomaniei. In realitate poeta nu a urnfärit s'A deao imagine completa a orasului, ci a descris numaianumite colturi, cari au impresionat-o mai mult

Calea Victoriei, lama. (Colectia Stahl)

prin pitorescul lor sau prin aspectul neobisnuit inorasele occidentale. Cele mai multe din acestecolturi ale orasului constituiau tocmai reminiscen-tele vechii lui infAtiski, amenintate sá disparàele in curand, dupd cum dispäruserd altele.

si in adevär incä in prima jumdtate a domnieilui Carol I si mai ales dupä räzboiul pentru ne-atarnare si dupä proclamarea regatului, Bucurestiis'au mcdernizat cu totul, in special in urma cons-truirii de linii ferate, care Il legará mai strans

märii,

sträzi

ingrozitoare

www.dacoromanica.ro

48

Cu tara i Cu strainätatea si-i ciadura putinta de apropasi atat din punct de vedere economic, catsi cultural.

Astfel deschiderea de noui artere, ca Bule-vardul Elisabeta-Academiei-Carol, la care s'aadaugat Bulevardul Pache; apoi Bulevardul Mariasi Bulevardul Coltei (astazi I. C. Bratianu - TacheIonescu L. Catargiu) a dat nu numai un aspecteuropean orasului, dar a creat primele strazi largi,drepte si bine pavate cu piatra cubica si cutrotuare de asfalt. Introducerea iluminatului cugaz aerian i cu electricitate, pe langa cel cupetrol; perfectionarea i intensificarea canalizkiisi a alimentarii cu apä potabila, rectificareacursului Dambovitei i imbunatatirea metodelorde payare i generalizarea trotuarele au schimbatmult infatisarea capitalei ; construirea de numeroaseclàdiri publice ministere, Palatul Curtii de Con-turi, Palatul de Justitie, Banca Nationala, AteneulRoman, Palatul Postelor, al Casei de Depuneri,Monetaria, spitalele, civile si militare, hoteluri,cafenele elegante, scoli militare, scoli secundaresi primare, localuri de banci si de institutii cul-turale etc., cum si refacerea unor cladiri maivechi, ca Palatul Regal, localul Arhivelor Statu-lui, al Academiei Romane, etc., pe langa nenu-märatele clàdiri particulare, unele mai frumoase

mai impozante decat altele, au adaugat mult lafrumuseta i eleganta orasului.

Trebue sá amintim cä in aceasta epocà s'au ri-dicat in Bucuresti primele statui : a lui MihaiViteazul, a lui Gh. Lazar i Eliade Radulescu, etc.,de asemenea s'au modernizat vechile parcuri mari :Cismegiul, Soseaua Kisseleff i s'au infiintat nu-meroase squaruri.

In legatura cu räzboiul pentru neatarnare s'auschimbat i numele unor sträzi : Podul Mogosoaeia devenit Calea Victoriei; Ulita Garii de Nord adevenit Calea Grivitei; Ulita Nemteasca s'a numitstrada Smardan; Ulita Frantuzeasca a primit incamai inainte numele de strada Carol, etc.

Dar daca modernizarea a dat orasului un aspectoccidental, ea a distrus sau a coborat pe planulal doilea cea mai mare parte din monumenteleramasitele trecutului. In dorinta si graba de atransforma Bucurestii inteo capitalä modernä, ve-chiul oras a dispkut aproape cu totul, lasand cer-cetätorilor pasionati sarcina de a-1 reinvia, pe catva fi posibil, din amintirile putine ce s'au maipästrat 1).

1) Cu privire la disparitia treptata a vechilor amintiri bu-curestene v. H. Stahl. Bucurestii ce se duc (191 0) si Ct Ba-calbasa, Bucurestii de alta' data, vol. I-III.

Calea Victoriei pavata cu piatra cubica in fata Palatului Regal refacutde Carol I (Lindenberg, König Karl v. Rumiinien)

:

www.dacoromanica.ro

MONITORUL OFICIALSI IMPRIMERIILE STATULUIIMPRIMERIA NATIONALA

t

r

j

www.dacoromanica.ro