bucuresti ghid 2.pdf

si popoarele din Uniunea Sovietica. Muzeul cuprinde eiteva mii de piesc:vestigii arheoiogice, stampe, fresce, hrisoave domnesti, croniei , documente,t ipari turi , tratate de corner^, mon^le, harî , fotografi i s.a., oglindind spri-j inu l primit de poporul romin din partea marelui sau prieten de la rasarit,din t impuri indepartate pina in zi lele iK.astre, prietenia statornieita in decursnlistoriei intre cele doua popoare. /

' Muzeul Militar Central: Sir. Izvor, 13? — lei. 27.25.90/110. Deschiszilnic intre 10 si 18; marî inchis.

Exponatele muzeului prezinta dezvoltarea tehnicii military pe teri'toriulRominiei de-a lungul veacurilor, evoca marile batal i i ale poporului romin pentrucucerirea independenjei sale, inaltele pilde de eroism ale ostasilor romini in lup-tcle impotriva cotropitorilor, marile mi^cari sociale de la 1437, 1514, 1784, 1821,1848, J907 . O serie de fotografii si documente ilustreaza pregatirea si desfasu-rarea victorioasa a insurecîei armate de la 23 August 1944 si contributiaRominiei la razboiul antihitlerist.

Printre alte exponate care evoca momente din lupta eroica a ostasilor romin iimpotriva Germaniei fasciste se afla drapelele celor 15 d i v i z i i tare au participatla razboiul antihitlerist, fo tograf i i infaj is ind primirea facuta de populafia unorlocal i ta t i din R.P. Ungara si R.S. Cehoslovaca trupelor romine eliberatoare s.a.

\/S Muzeul de istorie a orasului Bucuresti: B-dul 1848, 2 — tel. 15.07.50.Deschis zilnic intre 11 si 2 ) ; luni inchis.

Adapostit in t r -un important monumen t de arhi tcctura din ceiitrul capitalei,muzeul, deschis la 23 ianuar ie 1959, in a j u n u l s a r b A t o r i r i i centenarului U n i r i iPrincipatelor, cuprinde in 14 sali peste 5.00(1 dc piese d i fe r i t e , - t ius t i tnd dezvoltareavietii economice si sociale de pe teritoriul si imprejurimi'e Bncurcstilor, din celemai indepartate epoci pina in zilele noastre.

Muzeul romiiio-rus

I III I

Miizeul national de antichitati alAcademiei R.P.R.: Str. I. C. Frimu,II — t f l . 12.53.90. Deschis zilnici n l r e 10 si 15; luni inchis.

Jn f i i n f a t !n 1834-1835, reorganizat inI H H 4 si apoi In 1932, muzeul a fost trans-I n i m a t pe baze noi in 1956. El cuprinde

i l . i / . i colecîi numismatice si arheologk-e• l i t i toate epocilc si toate orinduirile exis-l i nl i - pe teritoriul tari i noastre de-a liingulmik -n i i l o r . Muzeul este bogat in obiecte pri-\ n u l cultura geto-daca, traco-scita, romana.l i n - l e sint piesc unice, ca celebrul Tezauri l l - la Pietroasa (18,797 kg aur) sau Coifuli l i aur de la Poiana-Prahova, care-i asigurami mare prestigiu si peste liotare.

IV linga cele circa 6.000 de obiecte ex-j u i s r in cele 12 sali, muzeul are un bogatl . i ]mla r ium en peste 1.800 de monumente• juiirafice, majoritatea din vremea stapiniriii n i n a n e , alcatuiud cea mai bogata colecîei l l - acest fel din sud-estul Europei. Muze-uldispnne de asemenea de un depozit care ada-[ H ^ U - ^ t e zeci de mii do piese arheologice si

Muzeul deBucuresti

Muzeul Arhivelor Statului: Str. Ar-lnc,'hr, Z — lei. 16.21.60. Deschis zil-n n- nitre 10 si 13, inclusiv duminica.

I 'us la dispoziîa publiculni in forma ac-l u . i l a de organizare in 1957. Expune material arhivistic referitor la evolut.iam- r i su lu i 51 a cancelariei, manuscrise din epoca feudala, documente cu caracter

lomic , documente referitoare la miscarile revolut.ir,nare, la relat.iile romino-i.-tc.

I'lxpozitia permanenta de numismatica a Muzeului de istorie aoni.sului Bucuresti: B-dul Ana Ipalescu, 21 — lei. 12.93.89. Deschisa/ i l n i c intre 11 si 18; luni inchis.

Dcschisaiin 1956, in cladirea Muzeului ^tiinjelor experimentale, expozitia| . i . / i n l a , in cele 7 sali ale sale, cronologic, din cele mai vechi timpuri si pina

i / i , istoria monedelor care au circulat pe teritoriul Rominiei. Unica pe ârlIn genul ei, expozifia infatiscaza, prin harî 51 stampe de epoca, drumurile comer-. i . i l i - din trecut, vechi tirguri si pieê, sisteme de lucru in monetiriile de altadata,l ' i - i i i m jijnumeroase monede grecesti, dace, romane, bizantine, turcesti, rusesti,jOininest i etc., si diferite ordine, medalii, decoraîi. Expozitia cuprinde 9.000ilc piese, dintre care 4.000 de monede diferi te.

Colectia ,,Maria si dr. G. Severeanu": Sir. I. C. Frimu, 26 — lei.

12.94.82. Deschisa zilnic intre 11 si 18; luni inchis.Inaugurata in 1956, colecfia cuprinde, in cele 6 sali, numeroase v-;igii

.,li t recutului : obiecte preistorice, silexuri, antichitati grecesti, geto-dace, ro-inan i - , obieete meijievale si din epoci mai apropiate.

155

M U Z E E $ 1 C O L E C T M D E A R T A .

Muzeul de aria al R.P.R.: Str. $tirbei Vodd, 1 — tel. 13.30.30. Deschiazilnic intre 11 si 19; luni inchis.

Inf i in fca t in anul 1949, prin reunirea mai multor colecîi, muzeul cuprindeun numar de circa 62.000 de piese. Este format din mai multe galerii dintrecare doua sint mai importante: Galeria de arta romineasca si Galeria de art4universala.

In afara de aceste galerii, cuprinzind opere de pictura, sculptura si arta deco-rativa, inuzeul are un Cabinet de statnpe, cu un bogat material, care alimenteaziexpozitiile temporare de grafica romineasca si straina. Muzeul este, de asemenea,inzestrat cu un atelier complex de restaurare si conservare a operelor de arta,precum si cu o biblioteca si o fototeca. tn cadrul muzeului funcjioneaza o secîede expozifii care organizeaza toate expoziîile de arta din {ara, precum si celetrimise pestc ho tare.

Galeria de arta romineasca este format;! din 3 sectoare. Primul sector, de artafeudald, ilustreaza, prin operele expuse, evoluîa artei din (arile romine In cursulepocii feudale. Este cea mai cuprinzatoare, mai bogata si mai unitara colecîedin \&ra., oferind vizitatorului prilejul de a cunoaste creaîile artistice din $arauoastra din secolul al X-lea pina in secolul al XVIII-lea. Cele mai valoroaseopere din colecfie sint broderiile, intre care se gasesc excmplare deosebite dinsecolele XIV-XVI, apoi icoanele, care dateaza de la inceputul veacului al XVI-leapina in veacul al XVIII-lea, o bogata eclectic de obiecte din metale preîoase(incepind cu veacurile XIII-XIV), manuscrise din secolele XIV-XVII si unansamblu unitar de pictura murala din secolul al XVI-lea. Mobilier sculptat sielemente de sculptura in piatra completeaza sectorul artel rominesti din epocafeudal a.

Putemicc imagiiii ale dezvoltarii picturii si sculpturii rominesti, de la ince-putul secolului al XlX-lea pina in zilele noastre, ofera sectorul de arta moderndsi sectorul de arta c on temp or an a, Expunerea in salile rezervate acestor doua sec-toare incepe cu lucrarile primilor pictori autohtoni laici (Eustaîe Al t in i , IonBalomir, Nicolae Polcovnicul), urmate de portretele lui A. Chladek, N. Iîvaditisi ale altor pictori care au abordat cu predilecfie acest gen, si de operele picto-rilor revoluîonari de la 1848: Ion Negulici, Barbu Iscovescu, Constantin DanielRosenthal s.a. Bogat reprezentat in Galeria de arta romineasca, cu lucrari din toategenurile creaîei sale, este pictorul Theodor Aman, ale carui compoziîi istoricesint printre cele mai realizate din pictura romineasca. Nicolae Grigorescu, intemeie-torul scolii natjonale de pictura, este reprezentat printr-o valoroasa selecîe dinbogata sa opera, incepind cu anii de formate si pina la epoca sa de maturitate.Muzeul expune un mare numar de lucrari ale lui Ion Andreescu, una din figurilecele mai puternice ale artei noastre plastice.

Alaturi de ei figureaza si alî pictori: Constantin Stahi, Emauuel Panaiteanu-Bardasare, George Demetrescu Mirea, Sava Henfia, unii dintre ei elevi ai luiTheodor Aman. Cel mai mare colorist romln, Stefan Luchian, este reprezentatprin mai multc lucrari, unele cu adinca semuificaîe sociala.

Cu vadita influenza grigoresciana, unii artisti de la inceputul veacului nos-tru, ca Arthur Verona, Nicolae Vermont s.a. sint prezenî prin creafii cu temenoi, rod al contactului mai strins cu viaâ. Incep sa apara In pictura noastr;\chipuri de muncitori. Abgar Balthazar reflecta mai ales viaâ oamenilor simplide la periferia orasului.

In primele decenii ale veacului nostru sporeste rolul militant al artei plastice.Astfel, un suf lu nou aduc lucrarile cu puternic caracter demascator ale lui Octav

156

Hfttici la. Pictorul a dedicat un intreg ciclu rascoalelor âranesti din 1907, din. l i e multe figureaza in muzeu.

Dintre pictorii care s-au manifestat cu osebire intre cele doua razboaie mondialei l n t reprezentaî in muzeu Gheorghe Patrascu, Theodor Pallady, Nicolae To-

il I t / a , ale carui lucrari, mai ales de grafica, poarta amprenta unei arte mili-l u u t r viguroase, §tefan Dimitrescu, $tefan Popescu, Francisc Sirato §.a., iari l l n t r c arti^tii ajunsi in aceeasi perioada la maturitate si a caror creaîe continua• I < l u p a eliberarea (arii, un loc aparte 11 ocupa Jean Al. Steriadi, losif Iser §it . n i i i l Ressu.

Cu lucrari diferite ca realizare si gen, mai inti lnim in muzeu arti^ti ca Mariuslltinescu, pictor indeosebi al peisajului orasenesc, apoi Nicolae Darascu, Ceciliat ' i i I rseu-Storck, Samuel Mutzner, Rodica Maniu, Rudolf Schweitzer-Cumpana,A n n 1 Baesu, Dumitru Ghiata, Lucian Grigorescu, Henri Catargi, H. M. Maxy §in l ( i i . De asemenea, vizi tatorul intilneste numeroase lucrari larg cunoscute, createtn u n i i de dupa eliberare, tablouri semnate de Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu,(\\\. Ivabin, St. Szony §i numerosi alîi. Multe din aceste lucrari bogate in idei §it i i i i t i m e n t e zugravesc pregnant chipul omului zilelor noastre, viaâ §i nazuinêle| M t | M > r u l u i muncitor in lupta sa pentru construirea noii societaî, gasind un( u t i f u i i d rasunet in inima privitorului.

l ';ircurgind salile sectoarelor de arta moderna si contemporana, vizitatorulfiu'c cunostinâ totodata cu numeroase sculpturi create in aceeasi epoca. Se poatei i i i i K i r i astfel, dezvoltarea acestei arte de la Karl Storck, Ion Georgescu si Stefanloiicscu-Valbudea, primii nostri sculpt or i, la Dimitrie Paciurea §i Constantinl lr lncusi , apoi la cei contcmporani ca Ion Jalea, Cornel Medrea, Oscar Han,Umnulus lyadea, Constantin Baraschi, Boris Caragea, Ion Irimescu, GheorgheAnj. ;hel si alîi mai tineri, care s-au afirmat in anii de dupa eliberarea ârii.

Galeria universala este formata din doua sectoare: unul de arta europeand §ini t ul de ar td orientals, si extr em-orient aid. Sectorul de ar 13, europeand cuprindeIn cele douazeci de sali ale sale picturi si sculpturi din secolele XIV-XX, insoîteilr piese de mobilier, fa ianfa , portelan, tapiserii, miniaturi etc., care intregesct n i . i f j i t i e a stilurilor artistice din diferite far i §i epoci.

Salile destinate picturii italiene sint ilustrate de nume ca: Antonello da Mes-d l n . i , Domenico Veneziano, Jacopo da Ponte da Bassano, Tiziano Vecellio, Jacopo' I ' l i i l n rc t to , Bronzino, Salvator Rosa, lyuca Giordano, Alessandro Magnasco.

Pictura spaniola este bogat reprezentata, incepind cu primitivii 5! sfirsindcu epoca marii infloriri din secolul al XVII-lea. Alaturi de trei capodopere alelui Domenikos Theotokopulos (HI Greco), gasim opere de Zurbaran, Murillo,I' i l i r r a , precum si portretul regelui Filip al IV-lea de Velasquez.

Maestri ai scolii din Colonia ca I,ucas Cranach, Hans Multscher, Bartholme/ • i i hloin sint reprezentaî in sala picturii germane.

In sulile flamande si olandeze ne int impina tablouri de Jan van Eyck, HansM r i n l i n g , Rogier van der Weyden, Pieter Brueghel eel Tinar, Jan Brueghel de\ < lours , Rubens, lacob Jordaens, David Teniers eel tinar si Rembrandt.

In salile galeriei sint expuse opere ale artistilor rusi si sovietici. Aici se aflat n l > lour i ale nuor pictori din secolele XVIII-XIX ca Borovicovskj, Tropinin,H r p i n , Levitan, Veresciaghin, Aivazovski, Serov. Arta de dupa Marea Revoluîehm ialista din Octombrie cuprinde replici de autor dupa cunoscutele lucrari„ I u t rrogatoriul comunistilor" de loganson si ,,Fata Chirghiziei Sovietice" de Ciui-k < i v , peisaje de £erghei Gherasimov, ample compozi'fii de P. Sokolov-Skalkap t r M i m si sculpturi de Tomski, Manizer, Muhina.

In salile dedicate artei franceze, citeva opere din secolul al XlV-lea sintu r i n a t e de lucrari din secolele XVI-XVIII , printre care recunoastem nume deu n i o n cunoscut-i, cum sint: Claude Iôrrain, Jacques Courtois, Nicolas Ivargilli-• i c , l l yac in the Rigaud, Grcuze etc. Pictura franceza culmineaza in aceasta galerie

157

Muzeu l de arta al R . P . R .

I n ce private desenul, scoala romineasca este reprezentata prin aproape 7.000i l . l u . i . n i , de la inceputurile ei si pina la marile realizari din anii de dupa elibe-I r t l . l , iurari lor semnate de I. Negulici , C.D. Rosenthal, Carol Popp de Szathmary,II «i .Mlauga cele peste 700 de desene ale lui N. Grigorescu, din toatc faze le•Hk ill1 create, precum 5! cele aparj inind unor artisti ca: St. I,uchian,N, Ti .n i tza , Th. Pallady, J. Al. Steriadi, I. Iser, C. Ressu, V. Kazar,

I M.u i w f i si alt,ii.i . i . i l i c a straina cuprinde aproape 17.000 de gravuri si peste 2.000 de desene

1 m i n d mai tuturor scolilor, indcosebi cea franceza. Artisti de seama ca:i . K i n d t , Diirer, Piranesi, Goya, Cal lo t , Daumier, Delacroix si a l f i i slnt repre-i i ni lucrari de valoare. J,a acestea se adauga aproape 600 de stampe japoneze.

Mir/cul de arta feudala brincoveneasca — Mogosoaia: Comuna

...swi/n - tel. 18.03.12. Deschis zilnic iiitre 9 si 17; luni si marti

ni. his.

I n actuala fo rma de organizare a fost pus la dispozijia publicului vizitator

In IDS? .I ' . - i n a r c a b i l monument arhitectonic, palatul, ridicat in t impul domnitorului

i . i n l i n Brincoveanu (1688-1714) si restaurat cu pricepere, adaposteste picse

i , | . i . / i - n t a t i ve privind arta si cultura din secolele XVII -XIX.l lesele sint expuse pe genuri : arhitectura (piese or iginate si fotografi i privindlujia arhi tccturi i laice din epoca respectiva), argiutar ic , ferecaturi de carti,

. n l p l i i r a indeosebi in lemn, tcsaturi de marc p re j , documente de epoca, tipa-

i 1 1 in i rare etc.

cu opere din secolul al XlX-lea. Numele care reîn atenîa vizitatorilor sint alerealistilor Millet, H. Daumier, Courbet. Dintre impresionisti, muzeul posedapicturi de Manet, Sisley, Renoir , Pissarro, iar din perioada postimpresiouista,de Paul Signac.

Sculptura franceza din secolele XIX si XX este ilustrata de citcva piesedatorate lui Dalou, Rodin si Bourdellc.

Sectorul de aria, orientald $i extrem-orientala poseda importante colecîi de artaasiatica, cele mai numeroase provenind din Asia Mica, Persia, India, China siJaponia.

In actuala expunere figureaza numai o parte din patrimoniul sectiei: valo-roase oglinzi de bronz (arta chineza, datfnd din secolul al II-lea i.c.n. —VIII e .n . ) , statui din piatrii sau din marmura (provenind din China, Japonia,Siain, Cambodgia si datind din secolele IV-XVIII e .n .) , pictnri pe sul si gravurisemnate de cei mai de seama artisti chinezi si japonezi (executate mai ales insecolele XVII-XVIII si XIX). Din bogata colect,ie de textile sint expuse covoarede rugaciune, lucrate in renumite centre din Asia Mica, broderii si brocarturiextrem-orientale. Statuaria mica este reprezentata !n asa-numita ,,Sala a jadurilor"printr-o importanta colect,ie de peste 180 de piese, sculptate in diferite pietresemidure ca: ne f r i t , jadeita, cuarf , agat.

In celelalte sali sint expuse statuete, vase si placi de ceramica chiueza, japonezasi persana, ca si arme, statuete si obiectc de arta decorativa, sculptate in fildes.

Cabinetul de stampe cuprinde o vasta colectîe de gravuri si desene (peste34.000 de lucrar i ) .

Dintre gravuri , mai mult de 8.000 aparjin artiftilor romini: de la G. Asachi,Th. Aman si C.D. Stahi, din secolul trecut, apoi mai noii G. Popescu, N. Ver-mont, G. Pctrascu, pina la artistii care se manifesta astazi cu inulta maiestriein acest domeniu, ca Gy. Szabo Bela, J. Perahim, Paul Erdos, V. Dobrian,Corina Beiu-Anghelu ja , Mariana Petrascu si alt,ii.

158

l i i t . - r i n r la Muzeu l de arta al R.P.R.

Muzeul ..Zambaccjan"; Sir. MuzeulZambaccian, 21— tel, 11.23.66. Deschiszilnic intre 11 si 18; luni inchis.

Infiinfat in 1947, muzeul cuprinde unadintre cele mai valoroase colec(:ii de arta:circa 40 de sculpturi , o eclectic de pestc200 de tablouri ale celor mai reprezentativimaestri ai artei rominesti clasice si moderne.ca I. Andreescu, N. Grigorescu, !?t. lyuchian,Gh. Petrascu, N. Tonitza, Th. Pallady, I.Iser, C. Ressu, Al. Ciucurencu, N. Darascu,H. Catargi, Fr. $irato, C. Baba si altii.

Colectia ..Elena si Dr. I. Dona— Str. g-ral Dona, 12 — 14 — tel.13.76.54. Deschis marî, joi si dumi-riica intre 10 si 13 si 16—19.

Sint expuse aici peste 50 de tablouri deN. Grigorescu, peisaje si f lor i de $t. IyU-chian, portrete, uleiuri si acuarele de N.Tonitza, circa 45 de lucrari ale lui Gh.Petrascu, la care se adauga valoroase pinzescmnate de Th. Pallady, C. Ressu, I. Iser,J. Al. Steriadi, Fr. §irato, N. Darascu, Al.Ciucurencu s.a.

Colecfia — pusa la dispozifia publicului in 1950 — mai cuprinde numeroasealte obiecte de arta: covoare, ceramica, mici sculpturi , vechi statucte, argintariecizelata etc.

Muzeul ,,Cecilia §i Frederic Storck": Str. Vasile Alecsandri, 16 — tel.11.78.89. Deschis marî, joi, duminica intre orele 10 si 13 si 16 — 18.

Infiinfat In 1951, muzeul cuprinde peste 250 de sculpturi , circa 150 depicturi §i desene si alte 80 de diferite obiecte de arta. Unele dintre lucrari slntexpuse chiar in atelierele undc au fost create. In afara de valoarea ei artistica,colectia aceasta are si un puternic caracter memorial, ilustrind activitatea artis-tilor din familia Storck: Karl Storck (1826 — 1887), primul profesor de sculpturaal Scolii noastre de arte frumoase, Carol Storcfc (1854-1926) si Fr. Storck (1872— 1942), Cecilia Cutescu-Storck, maestra emerita a artei din R.P.R.

Muzeul ,,Cornel Meclrea' : Str. g-ral Budisteanu, 16 — tel. 15.74.83.Deschis zilnic intre 14 §i 20; duminica intre 10 §i 13 si 16 — 20.

Organizat In anul 1956, niuzeul cuprinde peste 100 de opere (machete, proiectede monutncnte, busturi, statui 5.a.) ale artistului poporului C. Medrea (n. 1888),unul dintre sculptorii de seama ai ârii.s Muzeul de arta feudala al Academiei R.P.R. ,,Inginer D. MinOYici":Str. Minovici, 3 — tel. 17.15.05. Deschis zilnic intre 10 si 13 si16—19; luni inchis.

Muzeul de arta feudala brfnco-veneasca de la Mogosoaia

Cladirea acestui muzeu, construita in stil gotic englez si aflata in itvecinatate a Muzeului de arta populara ,,Dr. N. Minovici", adapostest"piese de mobilier de stil, tapiserii, tabloui 'XVII, sculpturi, ceramica, vechi manuscri;covoare orientale si alte obiecte de arta.

imediata„„. ^wîiitna „ jur. A. Minovici", adapostestc vechi

piese de mobilier de stil, tapiserii, tablouri , aparfinind mai ales secolelor XVI-XVII, sculpturi, ceramica, vechi manuscrise din secolul al XVI-lea, edi(ii rare

-IP ni-t»

A (lolcctia .-Ion Minulescu": B-dultlr. <M.'Marines™ ,19 —tel. 14.31.32.I H ' H r l i i s d duminica intre 11 si 13

Colecîe declarata de utilitate publica.

i n 1 9 4 7 ; cuprinde lucrari de arta foarte

l U I V r i t f , adunate de poet de-a lungul

v \i'\(i: vechi icoane populare pe sticla,

n l u i n p e japoneze, minia tur i persane, sta-

1 iii ' le egiptene, gravuri , desene, arta de-

i i i r a t i v f i , podoabc orientale, costume

( n i p u l a r e din diverse regiuni , precum

• : > l n colecîe de tablouri si sculptur i .

fi Colectia ,?G. Oprescu": Str. dr.< 'Innet, 16(Cotroceni)—tel. 14.90.12.1 tcschisu duminica mtre 15 si 17.

Cuprinde c iteva mi l tie gravuri si

l i l n g r a f i i , cu cicluri intregi ale unor r enu-

i i i i ^ i artisti a i g e n u l u i : Diirer, Rem-

l u a n d t , Goya si a l ^ i i . Se af la aici circa

I .000 de litografii de Daumier, cam tot

u t i t ea stampe japoneze si miniaturi per-

sane, peste 200 dc acuarele englezesti.

Nunicroase desene rominesti, de la Gri-

ynrt-scu pina la maestri i contemporani,

ufi-r;"i o privire de ansamblu asupra gra-

I i t ' i i noastre din u l t imul ver.c. Colecîa

mai cuprinde mobila vcche de stil, circa 50

I ( M l de tablouri din di fer i te scoli curopenc

M u / < . ' n l . Xambacciaii"

covoare vechi, ceramica, aproape ,

rominesti .

Colectia ,,M. Weinberg": Str. Al. Sahia, 36 — tel. 16.66.86. Deschisaj n i si duminica intre 16 si 18.

Colectia cuprinde circa 250 de lucrari reprezentative ale unor cuiioscuti arti^tir o i n i i i i ca: N. Vermont , N. Toni tza , Oh. Petrascu, Th. Pallady, J. Al. Steriadi,T' r . Sirato, C. Ressu, M. W. Arnold , K. Schweitzcr-Cumpana, Iûcian Origorescu,Al. Ciucurencu, Adam Balâtu, R. losif. Partea cea mai interesanta a actstei

i ' i lcc ' t i i o constituie cele 150 de tablouri, gravuri §i desene al p i c to ru lu iI . I s r r , din toate ctapclc sale de create.

M U Z E E S I C A S E M E M O R I A L E

Muzeul ,,Theodor Aman": Str. C.A. Rosetti, 8 — tel. 14.58.12. Deschis/ i l n i r intre 14 si 20; duminica intre 10 si 14 si 16 — 20; luni inchis.

\ i t :i pictorului Th. A man (1831 — 1 8 9 1 ) reprezinta o slnteza intre tradiîa

. n i i i - a , in ce a avut ea pozitiv, si studiul realist al vieîi Inconjuratoare.I t i n n i i u - l e sau se leaga inf iinârea primei §coli super ioare de artil plastic a.

n ] , deschis in 1908, construit dupa planurile pictorului, cuprinde peste 150Hi i . i r i in ulei , 24 de acuarele, peste 50 de deseue, aproape 200 de gravuri,i - i u r i , picturi murale, mobilier si alte obiecte care au aparînut p ic torului .

160

,,Pictor Gh. Tattarescu": Str. Domnita Anastasia, 7 — tel.II III.till. Deschis marti , vincri si duminica intre 10 si 13 si 16 — 20;|m ml,- 1G si 20.

161

Intr-o casa veche de peste ISO de ani (monument istoric), care a aparînutpictorului, s-a deschis in anul 1951 Muzeul memorial „ Gheorghe Tattarescu".Reprezentant al academistnului in pictura, Tattarescu (1820 — 1894) a fost, ulf t -turi de Th. Aman, unul dintre intemeietorii invaâmintului artistic din Romt-11 ia. Pictorul se remarca, indeosebi, in portretistica. Cele sapte sail ale muzcu-lui prezinta atit lucrari ale lui Tattarescu, clt si o serie de documente si obiectepersonale ale pictorului, biblioteca, atelierul sau de lucru etc.

Muzeul „ George Enescu": Calea Victoriei, 141 — tel. 15.83.55. Deschiszilnic intre 10 si 13 si 17 — 19; luni inchis.

La un an de la moartea intemeietorului scolii muzicalc rominesti (1881 — 1955),In mai 1956, s-a deschis un muzeu memorial, expunind in cinci sali ale uneifrumoase cladiri (monument de arhitcctura), un bogat material legat de viaâ siopera i lustrului muzician. Se gasesc aci piese emo£ionante, de la mac he t amodestei case natale din satul Liveni, pina la masca sa mortuara. Muzeul recon-stituie, cu amanunîme, atmosfera in care a trait Knescu. El cuprinde, pr iutrealtele, si biblioteca muzicalu de peste 2.000 de volnme a maestrului .

Muzeul ,,Prof. dr. Victor Babes": Str. Andrei Mitresanu, 14 A — tel.12.53.01. Deschis marfi, joi si duminica intre 10 si 13 si 16 — 19.

Pionier al medicinli romincsti si patriot luminat, Victor Babe$ (1854 — 1926)a pus bazele bacteriologiei si seroterapiei in âra noastra.

Pcschis in 1956, muzcul cuprinde manuscrise inedite ale savantului rominde reputable mondiala, lucrari originate, fotografii, planse, documente etc., caredau vizitatorului o imagine sugestivS asupra prodigioasei sale ac

Muzeul ,,Th. Amau"

162

Muzeul de arta popular a al R -P .R.

,,Prof. dr. Gheorghe Marinescu": Sir. lulius Fucik, 27 — tel.! V> . J)eschis marî, joi si duminica intre 10 si 13 si 16 —19.

• t i / a t in 1954, in casa in care a trait marele savant, muzeul evoca perso-M i i ml f i iu - ie toru lu i neurologic i romine, prof . dr. Gh. Marinescu {1863 — 1938).

obiecte, documente, carî , fo tograf i i , medalii , diplome etc. recon-

1 1 . 1 p i l du i toa re , inchinata progresului, st i intei si bunastiirii omeiiirii, a

i \ ;n i t de reputable mondiala.

' • i i i M ' i n o r i a l a ,,C.I. Nottara si C.C. Nottara": B-dul Dacia, 51 —'', '• '>. Deschis marti, joi si duminica intre 10 si 13 si 16 —19.

n i / M a in casa unde a locuit in ult ima piirte a vieî i sale Constantin

i i . 1 i ( 1 H59 — 1935), fruntas al teatrului rominesc, precum si f iu l sau C.C.

i 1 S9(| -1951), militant pentru dez volt area artei muz Scale rominesti,

.1 memoriala deschisa !n 1956 cupr inde un bogat material documentar,

• . m l \ i : i \ ; i ^ i creaîa acestor doua f igur i reprezentative ale cul tur i i noastre.

1 1 ' i / E E D E E T N O G R A F I E S I A R T A P O P U L A R A

M . I / . n l ile arta populara al R.P.R.: Calea Victoriei, 107 — tel.i in. Deschis zilnic intre 11 si 19, duminica intre 11 si 20; luni

11" l i i

163

de arta populara ,,Pr. N. Mi-

si casa de locuit din Muzcul

Adapost i t din 1954 i n t r - u n palat m nnuinent de arhi tectura) construit in pi I !ma jumata tc a secolului t recut , m i l / c u t<-lispune de un fond de aproape 30.000 < l r |obiecte de arta populara , {esaturi, scuarjHsi covoare, costume, sculpturi in I r i n i i , Iobiecte din ceramica, picturi pe st u-U Isau pe lemn etc., grupate pe epoci •,.'regiuni si infaîsim! dezvoltarea arid Ipopnlarc de pe teri toriul Rominu- i . dinul t imele doua-trei veacuri.

^ Muzeul sat u I n i Sos. Kisele//, 2(n- tel. 17.17.32 si 18.61.91, Desr l i i s

zilnic intre 10 si 14 si 16 — 20;duminica intre 10 si 20; luniSuch is.

Fe malul lacului Heras t ra t i , i n t r - u n Icadrn pitoresc, in t ins pe circa noua hec-jtare, se afla Muzeul satului, cuprin/.indlpeste 200 dc construcîi vechi, o r ig ina le ,aduse din toate regiunile âri i , cu pcstc 115.500 de obiecte etnografice expuse.1

Deschis in 1936 ca o cxpozit ic Ittlaer l iber, Muzeul sa tu lu i s-a transform.^!in muzeu etnografic in 1948. Kste astazilunul dintre cele mai interesante §i malloriginale muzee, nu iiumai din ^ a r u , cl$i din intreaga lurne, ca o mare sintez&la arhitecturii §i a artei noastre populare.lPr intre exponate se af la t ipuri de lo- ]cuinê si de construcîi din toate zonelc 'e tnografice importante ale î'n'ii. Fiecarecasa constitute la rindu-i un mic muzeu 1cuprjiizind ustensilele gospodariei, tuobi-lierul, obiectele de arta populara careimpodobesc iuter iorul êtc.

/t Muzeul de arta populara ..Dr. N,Minovici": Sir. dr. N. Minovicm1 — lei. 17.15.05. Deschis zilnic in-tre 10 si 13 si 16 si 19; luni inchis.

Amenajat din 1936, fntr-o cl Jdirecare constitute un monument de arhitec-tura rornineasca, muzeul adapostestepiese de arta populara din mai multeregiuui ale ârii. Printre cele peste 5.000de piese expuse se afla interioarc cumobilier autentic âranesc si o serie dcvaloroase obiecte de uz casnic, artisticexccutate.

164

III

••

'y*. • . -• . • ' < • ' > > • • - ,i r i t u r . i l . i .. C.risore Antipa"

Muzeul jtiinVelor experimental

II! Iff

-MvrM U Z E E D E $ T I I N T A S I T E H N I C A

Muzeul de istorie naturala ,,Gr. Antipa": £0$. Kiseleff, 1 — tel»\13.89.19. Deschis zilnic intre 9 si 17; duminica intre 10 si 19; lu i i i ]inchis.

Bucurindu-se de o mare popularitate, este unu l dintre cele mai vechi rau/i •din £ara (a fost inaugurat in actuala cladire in 1908). El cuprinde, in cele aproapf I40 de sali, aproape 300.000 de piese. Sint adunate aici excmplare caracteristice fauncl Idin toate regiunile globului. In sali speciale sint expuse animale care traiesc l . inoi in âra. Muzeul posed a una diutre cele mai bogate colecîi de f luturi d inlume. "Unic in lume este scheletul unui dinotheriu, stramos al e lefantului , care ja trait pe meleagurile noastre intr-o alta era geologica.

X Muzeul stiintelor experimentale: B-dul Ana Ipatescu, 21 — teL12.93.89. Deschis miercuri si vineri intre 9 si 13; marti, joi.simbatfisi duminica intre 18 si 22; luni inchis.

Infi inât in 195u, muzeul , reprezentind un obscrvator astronomic popular,aduce o importanta contribuîe la raspindirea in masele largi a cunosttntclordespre univers. Inzestrat cu lunetc, telescoape, spectroscoape §i instru men teleauxiliare nccesare, observatorul poate efectua cercetari astronomice ca: urmarircacorpurilor ceresti si marirea lor de sute de ori, fotografierea soarelui, a stelelor si aplanetelor §.a. Muzeul mai cuprinde o expoziîe permanenta astronomica, in cadrulcareia se afla o expoziîe cu tema,,Cucerirca spajiului cosmic".

Muzeul centrului de documentare tehnica: Parcul Liberia til, 5 —lei. 23.93.90. Deschis joi intre 7 si 17 si duminica intre 9 si 20 peiitruvizitatori individual!; zilnic intre 7 si 15 pentru instituîi si scoli;luni inchis.

tnfiinât in 1951, muzeul cuprinde diferite piese originale, machete, panoui*etc., ilustrind dezvoltarea tehnica din £ara noastrfi in domeniul mecanicii, liidrau-licii si al electricitaîi. Muzeul dispune de bibliotcca de specialitate, cu sala delectura, sali expcrimeutale, laboratoare de fizica si chimie1 s.a.

Muzeul tehnic al cailor ferate: Calea Grivitei, 193 B — lei. 18.61.34Deschis zilnic intre 10 si 18 pentru grupuri de vizitatori, duminicaintre 9 si 13; luni inchis.

Cuprinde, in cele cinci sali, un bogat material documentar privind evoluîa,de-a lungul veacurilor, a mijloacelor de transport. Muzeul infaîseaza istoriculcailor ferate din £ara noastrii, machete de vagoane si locomotive si fotografii .Sint prezentate, de asemenea, marile realizari ale regimului democrat-popular indomeniul transporturilor pe calea ferata. Muzeul adaposteste expoziîa permanenta,,Eroiccle lupte ale munci tor i lor ceferisti".

A L T E M U Z E E

t Muzeul literaturii routine: Sos. Kiseleff, 10 — tel. 18.62.44. Deschismarti si simbata intre 10 si 14, miercuri si vineri intre 14 si 18,joi§i duminica intre 10 si 18; luni inchis.

Deschis in 1958, unic in âr a in genul sau, muzeul une§te numeroase si intere-sante piese muzeistice privind viaâ si creaîa mai tuturor scriitorilor nostri dintrecut si de astazi. Se afla aci manuscrise, fo tograf i i , primele traduceri in limba

166

X.. •i' »

/aLvoii teatruui

S A L I D E E X P O Z I T

„„

, , „ , , ,.„..„„. a economic! naîonale.

Galeriile de arti ale Fondului plastic: Sala din B-dul g-ral Magheru,20; sala din B-dul N. Bulcescu, 23; sala ,,Nicolae Cristea" — Str.Jlrezoianu, 23—25; sala din Calea Victories, 132; sala din Sir. Lips*cani, 20 (adapostesc periodic expo/iîi colective sau individuals d»pictura , sculptura, grai'ica, arta decorativa sau aplicala).

Pavilionul central de expozitii din Parcul de cultura si odihna ,,He-rastrau": Km. Kinele/f, 24.

Sala ,,Dalles": B-dul A7, llalcescti, 18.

Pavilioanele de expozitii A, B, si C din Parcul de cultura si odihna,,Herastrau": Sos. Kiselcjj (Arcul de Triunif) sail p r i i i Plain Aciiitorilor.

T E A T R E S I A N S A M B L U R I A R T I S T I C E

Cu toate ca inceputurile teatrului rominescdateaza din primele decenii ale secolului alXlX-lea, miscarea teatrala din Rominia semindreste cu o traditie de pionierat eroic, de?.-voltata in conditiile luptelor poporului pentruemanciparea nationals de sub jugul otoman.

Elemente de arta teatrala existau iiica dintitnpuri vechi, alimentate de izvorul nesecatal crcatiei populare. Productii folclorice ca:jocul papusarilor, oratia de nunta, capra etc.,constituiau manifestari artistice primitive careintretineau, in oarecare masura, gustul poporu-lui pentru reprezentatiile teatrale.

Incercari de teatru, propriu-zis, se semnaleaza pe la sfirsitul seco-lu lu i al XVIII-lea.

O activitate artistica oarecum organizata se semnaleaza la Hucu-rcsti in primele decenii ale secolului al XlX-lea, cind domnita Ralu,fiica domnitorului Caragea, initiaza spectacole — cu amatori — maiintii in palatul domnesc, iar mai tirziu la teatrul de la CismeauaRosie (1817). Animatorul acestui teatru este actorul r Ar,-.^;-.

. , eaca seza. ocetatea literard devine in 1833 Societatea filarmonicd, ai

carei membri trebuie considerati, pe drept cuvint, intemeietorii teatru-lui rominesc. Se fac traduceri din repertoriul universal, se initiazapregatirea viitoarelor cadre de actori romini, se porneste actiuneapeutru construirea unui local corespunzator. Desi guvernul din vremea

168

, i nu acorda nici un sprijin, lucrarile de construcîe incep in anulli, priii stradania patriotilor romini care lanseaza liste de sub-

• i i | 'p 'e , fac donatii personale etc. In 1852 cladirea e gata. Teatrul eelis i deschide stagiuiiea in seara de 31 decembrie 1852, sub directia

1 ostache Caragiale, cu spectacolul ,,Zoe sau amor rominesc", vode-I lucalizat dupa Scribe si Melville, in interpretarea unei trupe rorni-

1 i Cu toate masurile potrivnice ale guvernului, care ar fi preferatM I ' l n n i e r a susfinuta de un coleetiv strain, evenimentul stirneste mare' MI i i / i a s i u in rindurile populatiei capitalei, credincioasa idealurilor'

l i i l i e i de la 1848. Teatrul eel mare — care se va nurni ,,National"• I'M in 1875 — desfasoara o rodnica activitate culturala î patriotica,

i M i l i i i n d pentru crearea unui repertoriu national î pentru difuzareaI n i i K i s e a ideilor inaintate ale vremii. Pe scena lui se fac auzite —

I n i n cuplete, ,,cintecele cornice", vodeviluri etc. — protestele poporu-mpotriva exploatarii burghezo-mo.siere.^ti. revendicarile maselorrureau o politica de delimitate nationals, drepturi cetatenesti

\ iata mai buna. Treptat se formeaza un repertoriu national si sei/.a o puternica traditie progresista.

1 ' i i n nemuritoarele comedii satirice ale Uii Caragiale — ,,O noapteI M I i nnoasa" si ,,O scrisoare pierduta" — dramaturgia originala se

• .i/.a la un nivel artistic superior, cu o solida fundamentare realist-ca. In acelasi t imp se creeaza cadre actoricesti de anvergura,

: r a t e de personalitati ca: Grigore Manolescu, Aristizza Romanescu,i " l i s t . I. Xottara, lancu Petrescu, lancu lirezeanu, Aristide Deme-i i i . n l c si altii, alaturi de care se straduiesc pentru dezvoltarea miscariii ' i l i ' a l e oameni de teatru ca: Al. Davila, Pompiliu Eliade, Pauli . 1 1 • . I y s. a.

l i . i d i t i i l e progresiste ale teatrului romiiiesc sint continuate sii | r imul razboi mondial. In al treilea si al patrulea deceniu

1 1 . rrolului nostru activeaza pe tarimul artei dramatice scriitoriVic tor Eft imiu, M. Sorbul, Camil Petrescu, Victor Ion Popa,

U K i r i ^ e s c u ; regizori ca: Soare Z. Soare, Ion Sava; actori ca: Ion. ' i l r s c u , G. Timica, Maria Filotti, Sonia Cluceru, Romald Bulfin-

I 'ony Bulandra s.a.I n l iuet i res t i , mi^carea teatrala se extinde. Apar teatre iioi, parti-

i n l M r (Teatrul Mic, Teatrul Ventura, Comedia, Teatrul Vesel etc.).* ' l i v i t a t c a lor se desfasoara insa, in general, la intimplare, reperto-

r l l l i i n t alcatuite fara discernamint, urmarindu-se doar succesul de1 1'rntru a nu ajunge la faliment, teatrele sint nevoite ca, alaturii " u representative ale dramaturgiei universale, sa prezinte comedii

l l l l l tM i n l i c - r e , lipsite de idei si de valoare artistica, apte doar sa satis-< X ' l s tu l burgheziei cosmopolite si decadente.

i ' i i | » i l r i v a tendintelor burgheziei si mosierimii de a abate teatrul' n i a r i l e lui traditii realiste, de a-1 degrada, transformindu-1 intr-un

i n 1 1 1 . M - < U intunecare a constiintei maselor, de cultivare a nationalis-i i i i i l i i i . \dvinisniului sau obscurantislnului sub variate forme, lupta, cu

i ' u-r destul de slabe dar cu convingere, uncle echipe artistice dei" i i i . cum a fost Campania Bulandra-Storin-Manolescu-Maximilian

i i m r l r injghebari de mai mica amploare, ca gruparile Masca,•lit si 13 + 1. Dar, mai ales impotriva politicii antipopulare a regi-

i i i n l i i i l i i irghezomosieresc, lupta formatiile amatoare aflate sub influ-

169

Teatrul National „!.!<. Caragiale" — Sala Comedia

Adaugind la acestia pe cei 2.125.000 de spectator! ai teatrelor sii n i i tuî i lor muzicale §i de estrada, ai teatrelor de papusi si ai

i 1 1 r u l u i de opera s.i balet, ajungem — pentru anul 1961 — la cifra. I ' |n-sle 3,8 milioane de spectator!.

i i t despre repertoriu, acesta se inibogateste in fiecare stagiune cui n n si valoroase piese originale, tot mai mulî dramaturgi abordindleiue uiajore ale actualitatii. Improspatlndu-si continuu tematica,

i r r i izvor de inspira|ie il constituie profundele transformari petre-i u i i i i i toate compartimentele vietii din âra noastra, reflectind trecu-i n l i l r lupta si via'ta libera si mereu mai prospera, de astazi a po-| i " i n ! u i , dramaturgia noastra realist-socialista, patrunsa de spirit.I M l i u i c si animata de umanismul socialist, isi sporeste forta educa-

si mobilizatoare.I ' l in activitatea lor in slujba poporului, oamenii de teatru §i-au

• i I U'.at simpatia unui public larg. Regimul democrat-popular aDfcivt urtistilor condiîi civilizate de viata, le-a redat demnitatea,

i-or i incalcata 51 batjocorita in trecut, cind artistul era la cheremulhir i lor grosolane ale protipendadei.

Tr/aurul dramatvirgiei originale se bucura astazi de pretuirea peo merita cu adevarat. Un exemplu concludent in acest sens

i l . unstituie nrmatoarea compara1;ie: daca Jntre 1884 si 1944 (deci ini l i i nrs de 60 de ani) comedia lui I.L. Caragiale ,,O scrisoare pierduta".i lust reprezentata la Bucuresti de 319 ori, intre 1948 si 1960 (deci inMI i n rs de numai 12 ani), cu piesa marelui dramaturg au avut loc 360i l i rcprezentatii.

Foaier la Teatrul de opera balet

enta Partidului Comunist din Rominia (cercurile artistice D. Mari-nescu, Prietenii artei s.a.).

Eliberarea tarii de sub jugul fascist face necesara scoaterea si ami.^carii teatrale din Bucuresti din situatia cu totul precara in care oimpinsese regimul burgliezo-mosieresc. Se simte nevoia unui reperto-riu bine ales, cu un continut de idei inaintat, revoluîonar. Publiculnou, muncitoresc, care isi croieste cu hotarire drum catre cultura,refuza piesele frivole, bulevardiere, comicul buf, gratuit. El cere uii-teatru care sa-i oglindeasca viata, preocuparile, nazuintele. Totodatatrebuie creata o baza materials corespunzatoare care sa asigure con-diîi favorabile dezvoltarii miscarii teatrale. Insuficiente, salile deteatru erau si improprii, dispunind de instalatii rvidimentare.

O data cu iustaurarea regimului democrat-popular, partidul siguvernul traduc in viata si in sectorul teatral politica de innoire.

Teatre noi apar pe harta oras.ului: Teatrul muncitoresc C.F.R.,Teatrul de opera si balet, Teatrul de vard ,,N. Balcescu", Teatrul devard ,,23 August" s.a. Totodata, in unele sali, reamenajate sau reno-vate, iau fiinta teatre noi: Teatrul de comedie, Teatrul ,,C. Nottara",Teatrul pentru tineret si copii etc.

Astfel, numarul salilor de teatru bucurestene (dramatice, de estradasi muzicale, de papusi, de opera si balet), creste de la 12 in 1950, la17 in 1961. Sint luate, pe linie de stat, masuri pentru imbunatatireaconditiilor de trai ale actorilor. Portile salilor de spectacole se des-chid unui public larg. I'aâ de 938.000 de spectator! in 1950, teatreledramatice ale oraûlui inregistreaza in 1961 xin numar de 1.623.000de spectator!.

170

171

Paralel cu activitatea teatrelor se dezvolta larga miscare a arti^tiloramator id infabr ic i s iuz ine , constituiud un front insemnat al revolufieiculturale. Activind pe linga cluburile muncitoresti, in cadrul caselorde cultura raionale sau ale tineretului, formatiile artistics de amatoricontribnie la dezvoltarea gustului artistic al oamenilor muncii, dinrindurile lor ridicindu-se multe talente remarcabile care au urcat pescenele teatrelor si institutiilor muzicale de stat.

S A L I D E T E A T R U

X Teatrul National ,,I.L. Caragiale": sala ,.Comedia" — Pasajul Come-difi, pi'i'/i Calea l ' /V /o / - /W. - /?- 14 — tel. 14.71.71; sala „ Studio" —

Plata Awzei, 13 —"tel. 15.15.53:casa de bilete speciala — (-'a leaVictoriei, 44 — tel. 14.71.71.

Teatrul National din Bucuresti a fostinaugural in 1852 sub denumirea deTeatrul eel mare (director Costache Cara-giale) . In 1875, sub directors! ul luiAlexandru Odobescu, cladirea tea t ru luieste renovata, cu care prilej se schimbasi denumirea lui in aceea de TeatrulNational. I)c-a lungul anilor, la condu-ce re a lui s-au perindat reprezentant. i def r u n t e ai miscarii dramatice si ai l i te-rat uri i si artei din Kominia, ca MateiMil lo, C .A . Roset t i , Mihai l Pascal ly,T.I,. Caragiale, Alexandru Uavila s.a.Cladirea Teatrului National din CaleaVictoriei f f i n d distrusa in august 1944,in urma bombardamentelor piraterestiale aviat ic i hitleriste, activitatea primeiscene dramatice a £ari i este continuatain salile „ Co media" si „ Studio" . Din1952 — anul aniversarii a 100 de anide la nasterea lui I .L- Caragiale — Tea-t ru lu i Nat ional i s-a dat numele mare lu idramaturg, glorie a t ea t ru lu i romincsc

si maestru al creataei dramatice satirice. Dispunind de un colectiv artistic omo-gen si de inalta clasa, Teatrul National din Bucuresti a repurtat in ul t imii anisuccese stralucite si in str a imitate (Paris, Venecia, Woscova)....__

Teatrul National— Sala Studio

,,1-Iy. Caragiale"

^C Teatrul de opera si balet dfWhWfti: B-dul 6 Martie, 70-&Q&Hcasa de bilete speciala — Calea Victoriei, 40 — tel. 16.48.20.

Originile teatrului rominesc de opera si balet sc afla in activitatea Societdtiijilarmonice (1833) care, inca din pr imi i ani ai existence i sale, a intemeiat o§ co a let de liter aturd, declamatie $i muzicd vocaltl. In 1835, c levi i acestei scoli audebutat in vodevilu*! , ,Triumful amorului", spectacol considerat drept prima maiii-festare teatrala lirica romineasca la Bucuresti. In 1885, George Stephanescu creeazaprima trupa romineasca de operj'i (premiera cu Iûcia dc Ivamermoor la 28 septem-brie 1886) si apoi Asocialia lirico-dramatica care da o serie de spectacole in sala

172

M i l n i National. Opera romind ia f i inâ in 1921, dupa ce muzicieni de f r u n t eKnt'scu, Ion jVona-Ottescu si alîi pusesera bazele societatii lirice Opera.

i K u l d e au loc in cladirea Teatrului liric din Str. Valter MTiraei iH-i i 1111 p i u ai n I ' i i n , f i n d localul, suferind mari avarii in urma cutremurului , Opera romina

n i i i i ; i in sala fostei companii dramatice Bulandra-Maxlmilian-Manolescu-Sto-i ' pc Splaiul Independence!. Opera isi desfasoara activitatea in aceastfi sahli l i i p f i cliberarea {aril de sub jugul fascist, Prin grija partidului si a guvcr-

i i M h i i , in 1953 se construieste Teatrul de operd §i balet al R.P.It,, cladire monu-1 i l . i , cu o capacitate de 1.200 locuri, care, pentru prima oara, asigura colec-

M v n l i i i pr imei scene lirice a t,arii un cadru adecvat pentru punerea in scena api-etacole de inalta t^ inu ta artistica.

. \ i l i i j l i i operei rominesti se bucura azi de mare prestigiu si peste hotare, cau . ;i numeroaselor turnee incununate de succes, intreprinse in ul t imii ani in

' r S.S. , R. I* . Bulgaria, R .S. Cehoslovaca, Finlanda, Franta, K.I") . German a,I ml i . i , Indonez ia , R. P. Polona si alte

I » . i i M i l ,.Lucia Sturdza Bulan-t l i . i Ji-dul Schitu Magnreanu,I Id. 14.60.60; sala ,,Studio" -

/ * . I / . Sahia, 76 A —tel. 12.74.50;• i * de bilete speciala Calea\ ni<trit>i, 56 - tel. 16.79.77.

i m i l din primele teatre de Stat din• i | > i I , i h i . Si-a inccput activitatea in

I >e a tunc i si pina astazi a pre-• n l . i t peste 90 premiere, i litre care se

i i u i n . n .i o serie de valoroase creat,ii ale• I i , i n i i i t u r g i e i noastre realist-socialiste.

I ' l l i I i hid bogiiîa reper tor iului , ca si• i I l i n i i \ a de public care apreciaza calita-i - i pretacolelor prezentate, teatrul aI'M l n ; i t in anii din urma si sala din Str.A I . Saliia. A functional sub denumirea

• I * ttnlrttl Municipal pina in 1961, cind• . i pa tat numele art iste i poporuluiI . i n 1 , 1 SI urdza Bulandra.

Cladirea Teatrului ,. I .ucia Stlandra" din B-dul Schitu M

irdza I lu-agureanuTrulrul ,,Constantin' Nottara" :

/ / ilul g-ral Magheru, 20; sala..Slndio" — B-dul «~ral Magherul'« !<•!. 15.93.02; gradina de vara,,9 Mui" — Jntrarea Brezoianu, 31 ;riiHA de bilete speciala - B-dul 6 Martie, 2 - tel. 14.19.05

l ' i in ie le spectacole ale teatrului au loc in anul 1946, in fosta sala ,,Modern".^1 a drsfi isurat activitatea sub denumirea de Teatrul armatei pina la inceputulM t u i l i i i 1961, cind a capatat numele marelui actor Const. Nottara, societar al Tca-I l u l u i National.

^ Teatrul pentru tin fret si copii: sala pentru tineret — Str. ConstantinMifli1, JO — tel. J5.(J5.88; sala pentru copii — Sir. Dobrogeann-Gherea,;' lei. 15.07.44

I ' l i m u l teatru de stat pentru liiicrel a luat f i i nâ la Bucuresti in 1951 sub deuu-i i i l i r a de Teatrul tineretului. In actuala organizare dateaza din 1960, A fost creati u Kt 'opul de a oferi copiilor si t ineretului spectacole de calitate adecvatev t i w t e i . Stimuleaza dramaturgia originala realist-socialista pentru copii si tineret

173

Teatrul de opcreta

sj popular izeaza cele mai reprezentative creaj.ii din dramaturgia universal!*specif ice genulu i .

\S Teatrul de comedie: Str. C. Bdldceanu, 2 — - lei. 16.64.60; casa de'bilete speciala — Calea Victories, 56 — tel. 16.79.77.

la f i inâ in 1960, cu un profil artistic bine conturat si cu un colectiv inma-

iiuiichind actori de comedie mult apreciaî de publicul spectator. Intre obiec-tivele sale principale este §i acela de a incuraja creajia originala In doco me diet satirice .

domeniul

Teatrul muncitoresc ,,C. F. R.": Calea Giulesti, 16 — tel. 18.04.85;casa de bilete speciala — Calea Victoriei, 40 — tel. 14.72.34.

Realizare importanta pe tarim artistic a regimului democrat-popular, teatrula fost inaugurat in 1946, din ini^lativa Uniuni i Sindicatelor C.F.R., cu o piesaevocind glorioasele lupte din februarie 1933 ale muncitorilor de la Atelierele,,GriviJ;a", In prezeiit teatrul dispune de un colectiv artistic bine sudat si are unrepertoriu larg accesibil marelui public.

Teatrul Regiunii Rucuresti: $os. Stefan eel Mare, 34 — tel. 12.66.40.

Si-a inceput activitatea ca Teatrul de estrada al regiunii Bucuresti in 1952. Reor-ganizat subactuala denumire i n l 9 6 1 , c i n d i s - a pus la dispoziîe si sala unde-si desfa-soara activitatea pentru publicul bucurestean. Are o secîe de estrada si una dedrama. Colectivul artistic al teatrului reprezinta cu regular it ate spectacole insatele si comunele regiunii Bucuresti in fa£a oamenilor muncii din uni taî leagricole socialiste.

Teatrul evreiesc de stat: Sir. lulias Baras, 15 — tel. 21.33.41- gra-dina de vara — Str. Mircea Vodd, 5 — tel. 21.36.71.

In 1930 s-a infiinfcit Studioul Teatrului evreiesc din Bucuresti, iar in 1940Teatrul Bara$eum. Era vorba Jnsa doar de conipanii particulare. Dupa eel de-al

174

• h o i mondial ia fiinâ Teatrul JKUF, care, trei ani mai t i rz iu , se• . i n Teatrul evreiesc de stat. Sala teatrului — reconstruita in 1956 —

• i « nistalaîe de translaîi la fiecare fotol iu , ceea ce permite audierea spec-- '..I 111 limba romina.

i ' i i i n f de stat de opereta: Splaiul Indipendentei, 1 — tel. 13.98.48

! < • spectacole de opereta au avut loc la Bucuresti in ultimele deceniii n l n i trecut, Ele erau prezentate in diverse gradini de vara, de catre

II p:n ( iculare, care nupiarau printre angajaî reputaî arti^ti ai acestuiu t i. l i i . u i i t c si dupa 1900, spectacole de opereta, mult indragite de public, au

i ' i n l i r si pe scena Teatrului National.i . i romineasca pase^te intr-o noua etapa a dezvoltarii sale dupa 1904,

- i < l r u l companiei pc care o infiin^caza tcnoi-il si profesorul de muzicaM I , printre interprcî f igureaza artistii V. Maximil ian, Niculescu-Buzau

• I ' c intaret N. Leonard, ,,prin£ul operetei", cum i se spuiiea.| i i i . u s l i n u t e de talente remarcabile, spectacolele de opereta din perioada

lr doua razboaie mondiale nu se ridicau la un nivel artistic hialt, in* I M I i l c organizatorilor primind problema rentabilitaîi.

i n anii de dupa eliberarea ârii de sub jugul fascist, statul democrat-' i i T i c u z a condiîile necesare unei activitaî artistice dc inalt nivel, prin

1 1 .i unu i Teatru de stat de opereta, dispunlnd de un local propriu si de[lv artistic valoros, care a dus si peste hotare faima operetei rominesti.

I u a hi 1 local s-a mutat in 1953,

I. .u ul satiric muzical ..Constanlin Tanase": sala ,,Savoy" - Caleai nW, 33 — 35 — tel. 13.39.94; sala ,,Victoriei" — Calea VictorieiÎ I t.'l. 15.04.18; gradina de vara ,,Hoema" — Str. C.A. Rosetti,6;

. . .1.- hilete speciala — Calea Victoriei, 52 — tel. 15.56.78.

Teatrul Muncitoresc C.F.R.

T E A T R E D E V A R A

Noua clad ire a Circului dc stat

S^

Continua traditii le genului revuistic, creat §i inaugural in 1913 in Rominla

de actorul Constuiilin Tanase ( 1 8 8 0 — 1 9 4 5 ) pc scena u n u i cinematograf bucurc?-

tean $i dezvoltat apoi in cadrul fostci companii Cdretbu?. In 1957 Tcatrul satiric-

muz ical a capatat numclc intemcictorului sau.

Teatrul ,,Tandarica" (papusi si marionele) : Str. Academiei, 20 — tel, !

15.32.88; sala ,,0rfeu" — Calea Victoriei, 42 (Pasajul Comerlia) .Ca tcatru cu l t , arta p.'ipuârilor s-a dezvoltat abia dupii 23 August 1944,3

cind ia f i inâ Tcatrul ,,Tandarica". Colect ivul tea t rului a dat in u l t imi i ani name-

roase spectacole peste hotare §1 a participat la fes t ivalur i Internat ionale ale tea-

trelor de marioncte si pTipu§i, dobindind i un i te §i unanime aprecieri.

ir«ul de stal: Aleea Circiilni, 2 — 11.01.20.Primele spectacole dc circ din Bueurest i au loc in 1 8 7 7 — 1 8 7 8 , la Circul

Sidoli, instalat in t r -un local de pe cheiul Dimbovi tc i . Act ivi ta tea lui c o n t i : i n : i

sporadic si neorganizat pina in 1 929 — 1930, cind inceteaza cu desfivirsire, din

1 ipsA de foiiduri . Pina la eliberarea ^.arii de sub jugul fascist, artistii de circ

sint nevoiî sa-î clstige existenâ dindu-si concursul la diverse spectacole impro-

vizate, multe orgauizate la t i rguri si iarmaroace. Din 1954 ia f i inâ „ Circ ul iif

stat". In 1961 este terminata si data in folosinâ construcîa noii si impozantcl

cladiri de eirc, dispunind de circa 2.500 de locuri, o arena cu o suprafaâ dc

160 ma si de in s t a l a^ i i ultramoderne, care asijiura montarea unor spectacole de

mare amploare si preze tit area unor numcre pe apa, pe gheaâ etc.

A intrcprins turnee in V.R.S.S. , R .P . Polona, R . P . Bulgaria si alte i n i .

pr imind la r indu l sau vizi ta unor ansambluri de circ din Moscova, Varsov ia ,

Budapest a, Sofia, Praga, Berlin etc.

176

. . rrl . l n r i artistice precum §i concerte de estrad:

1- vara din Parcul de cultura si sport ,,23 August": Sir.. «*., /;;" (,lin B-dul Munch) - tel. 21.47.87.

it !,, .953, o data cu amenajarca in t rcgu lu i pare. Arc capacitate. 1 . loci ir i , a;ezate in amfi teat ru semicircular.

,.„! de vara ,,Nicolae Balcescu": B-dul Bacurestii^Noi, 107 -

1,1 / . . " / . . • ; / ., , u i , in ,953, in stil clasic, in mi j locul parcului cu acela?i r

• . K I I I d c locur i .

I dc varadin Parcul de cultura; ,i odihna ,,Herastrau<':1,,,,'1,'H-Arcid de Triumf - tel. 17.,62JO.

, „ „ i,, 1950-1951. Capacitate 2.800 de locuri.

,,,, Libertatii: Sir. Cutitul de argint, 5-7 - tel. 23.35.75.„,„, in Parcul ,Ubertatu. Capacitate 5.500 dc L

Tcatrul de vara ,:23 August"

A N S A M B L U R I A R T I S T I C E

Ansamblul de cintece si dansuri al Consiliului Central ai S i n d i i ntelor: Str. Lipscani, 53 — lei. 13.13.00.

Great in antil 1946, pcntru a indruma activitatea echipelor artistice df I (> rti ^> t* * *» * ->* — '

Sala A n s a m b l u l u i C.C.S

Ansamblul artistic al Uniunii Tineretului Muncitor: Str. Gutemberg,]19 - tel. 15.43.26.

in f i in fa t in 1946, ca brigadu artistica de t iuerct , pentru a da spectacole peântierele de construcj:ie, in uzinc, fabric!, scoli etc. Azi este u n u l d iu cele maljnari ansambluri de artisti amatori din £aru: 100 de coristi, 70 de dausatori $i 201de instrumention populari, 20 instrumentist i de muzicu usoara.

Uecorat cu Ordinul Munci i cl. I,Iâureat al Festivalurilor Mondiale ale]Tineretului si Studenfi lor de la B e r l i n(1951), Bucuresti (1953), Moscova (1957)1si Viena (1959) ?i participant Ja nume-1roase alte festivaluri si concursuri inter-jnat ionale. In 1959 a intreprins un mare Iturneu in TJ.R.S.S., in 1960 in Franta ?i ICipru, iar in 1961 in Jugoslavia iji Grecia. I

Ansamblul de cintece si dansurial Armatei: Str. Uranus, 6 — tel.14.49.74.

A lua t f i iuta in 1947. Desfasoara o rod-nicii activitatc, pe baza unui repertoriude cintece si dansuri inspirat din viafaostaêasca din R.P.R. si din lupta po-porului pentru pace si socialism. Dispnm-dc un cor, o orchestra simfonicu pentruacorn pan lament si o formaîe de balct.Este decorat cu Ordinul Muncii cl. I.A f u c u t numeroase turnee in Jaru si instru imitate (printre altele in U.R.S.S.,R.P. Chincza , R.P. Mongolil, R.S. Ce-hoslovaca, R.P. Polona etc.) .

X" AnsamLIuI folcloric de cintecesi dansuri al Sfatului Popular alCapitalei: Str. Gulemberg, 19 —tel. 13.98.04.

i n f i i n f a t in 1953, pfiu selecfionareasi unif icarea formati i lor artistice care

i 1 1 in-,. i Sfatul Popular al Capitalei. Este compus dintr-un cor de circa 70i t - . «) orchestra dc aconipaniament de 45 de persoane, o orchestra

< h - 15 persoane, 7 solis.ti vocali, o formaîe de dansuri populate• i n i i r . A participat la Concursul International de la Agrigento (Italia)

mule a obînut premiul I, la concursurile folclorice de la Nisa (1957),..... i i iua , a fost premiat si a intreprins numeroase turnee in straina-l u l l ! mi frumos succes a obînut la Vene t ia i .^

' . t l i l u l artistic al comitetului sindical al Ministerului Transpor-i Trlecomunicatiilor: B-dul Dinicu Golescu, 38 — tel. 17 .15.49

i nil in anul 1949, cu elemente recrutate din masa muncitorilor cefe-• i j t n m !n scurt timp la o inalta maiestric artistica. Dispune azi de un

• i i < l i n 130 de persoane, o echipa. de dansuri compusa din 20 de per-i - l u s t r a de muzica usoara alcatuita din 16 persoane, o orchestra de

Od ll | m p t i l a r a , o formaîc de mandoline compusa din 25 de persoane s.i1 » ' ! < • teatru alcatuita din 18 persoaue.

i l u l 1'i-stivalului Mondial al Tineretului si Studenîlor de la Budapcsta< i i i r i p : i n t la Festivalul de la Bucuresti (1953); a intreprins turnee in

l u r i .

DE F I L M E SI C I N E M A T O G R A F E

Primvil spectacol de cinematograf a aviitloc in Bucuresti la 1896, cu un film descurt metraj, proiectat la un aparat actiouatmanual. Primul film de lung metraj a fostproiectat in 1912, de astadata cu ajutorulunui aparat actionat electric, in sala Eforia,dupa ce, in 1903, se deschisese in capitalsprimul cinematograf cu spectacole zilnice.Cinematografia romineasca si-a facut debutulprin anul 1912, cu filmul documentar ,,Raz-boiul pentru Independent^", in care au apa-rut actori de frunte ai teatrului rominesc,ca: A. Demetriade, C. Nottara, P. Liciu,I. Brezeanu, R. Bulfinski. In acelasi anluase fiinâ Societatea cinematografica ,,Lu-mina", care prodvicea filme documentare. Dar

• i l i l i r r a r c a tarii de sub jugul fascist nu se poate vorbi de o• i i . ciuomatografica in adevaratul inteles al cuvintului.

' Iroscl i i rc de trecut, cind activitatea cinematografica se afla• I n i i m i l l initiative! particulare, dezvoltiiidn-se anarhic, cu o te-

i nric/ntare in general determinata de interesele claselor' 1 1 n.uc iji do ideologia lor, astazi, cea de a saptea arta se dez-

i i i • ! • l . i an la an, cu sprijinul statului, regimul democrat-popular" i l I I H i . i l n r i l o r din acest sector de activitate cele mai bune con-

n i i n rcalizarea unor filme rominesti care sa corespunda exi-i i i i . n . - l i i i public.I - M | : I partidului si a guvernului, in 1950 a luat fiin|a primulluiMiiatografic pentru jurnale de actualitaî, filme documen-

179

• i i • rfr . < i i t FIT*

Centrul de producîe cinematograf icii de la Buftea

tare stiintifice si diafilme ,,Alexandru Sahia", precura si studioulde fi lme artistice ,,Bucuresti". Tot In anii regimului democrat-popular a fost ridicata constructia Complexului cinematografic de laBuftea. Actst mare complex, menit sa ofere productiei cinemato-grafice rominesti o baza materials conceputa dupa cele mai noi simai moderne cerinte telinice, cuprinde, printre altele, 4 platouride filmare interioare, un platou exterior, nn studio pentru sunet,un studio pentru fi lmari combinate, laboratoare speciale s.a. Aicise turneaza filme artistice de lung si de scurt metraj §i filme de deseneanimate. Asezate in apropierea lacului Buftea-Flamiiizeni, studiou-rile complexului de la Buftea asigura un miuunat si pitoresc cadrunatural, adecvat muncii de filmare.

Astazi, la realizarea filmelor rominesti sint antrenaî cei mai buniactori si regizori care colaboreaza indeaproape cu echipele de opera-tori si tehnicieni, formate in acesti ani. La dispozitia cineastilorromini se afla Arhiva nationals de filme, care cuprinde o prelioasacolectie de productii atit ale cinematografiei rornine§ti, cit si aleunor studiouri din strfiinatate.

Productiile cinematografiei rominesti se bucura de preûire nunumai in tara, dar, tot mai des, si peste hotare. In ultimii ani, par-ticipind la diverse festivaluri si concursuri Internationale, cinema-tografia romineasca a obtinut succese imbucuratoare, vadind si prinaceasta marile posibilitati de dezvoltare de care dispune. Astfel,in 1957, la Cannes, filmul de desen animat ,,Scurta istorie", realizatde I. Popescu-Gopo, a obtinut Medalia de aur. In 1958, un alt scurt-rnetraj, ,,7 arte", a primit premiul I la Festivalul filmelor de deseuanimat de la Tours. L,a Festivalul 1960 de la Karlovy Vary, douaproductii rominesti au primit premiul I: scurt-metrajul de desenanimat ,,Homo Sapiens" (premiat in 1960 si la San Francisco) si filmulartistic de lung metraj ,,Valurile Bunarii". La eel de-al doilca Festi-val si Concurs International al fi lmelor de papusi (Bucuresti 1960),printre filmele premiate este si eel realizat de Bob Calinescu: ,,Rap-

180

u • 1 1 n < •• • • iTnT_1 « • i • • 1 1 1 • • * > • * i « 1 1

Studioul de fi lme ,,Alex. Sahia"

X

lodie in lemn". Alte filme rominesti premiate in 1960 peste hotare:,,1'etita mincinoasa" (in R. P. Germana) §i documentarul stiinîfic,,Capul izolat" (la Santiago de Chile),

Mentionam succesul remarcabil obtinut de ,,Valurile Dunarii" laKarlovy Vary, trebuie amintite si alte filme inspirate din luptapoporulnl pentru eliberarea tarii de sub jugul fascist, care au fostmult apreciate de public, ca lcNepotii gornistului", clFurtuna",,,Secretul cifrului", ,,Strazile au amintiri", ,,Soldati fara uniforma".l i in t re filmele realizate dupa opere ale marelui clasic al dramatur-gic! rominesti Ion Luca Caragiale, frumoase succese au obînut ,,Tele-^rame", ,,O scrisoare pierduta", ,,D-ale carnavalului" si ,,Doua

ln/.uri".In cursul anilor 1960 si 1961 studioul ,,Bucuresti" a realizat citevavaloroase f i lme artistice: ,,Badaranii" (dupa piesa cu acelasi titlu.1 l u i Carlo Goldoni), ,,Darclee", evocare a vietii si activitaîi mariiriutdrete romine de celebritate mondiala, Hariclea Darclee (,,Setea".ih ipa romanul cu acela.î titlu al scriitorului Titus Popovici, distinscu inedalia de argint la Festivalul International al filmului de la Mos-i-o\ r : i , din 1961), ,,Portretul unui necunoscut" s.a. Factor important alH volutiei culturale, cinematograful a patrvins in acesti ani pina in celem a i indepartate sate din tara, numarul instalatiilor cinematografice

i l i ' s t i fiind azi de peste 30 ori mai mare decit in 1938.In ce priveste reêaua cinematografiei, Bucurestii au facut un

n r i a i j salt. Populatia capitalei are la dispozitie, astazi, 51 cinema-tc ig ra f e cu banda normala. Numeroase fabr ic) , uzine si institutii anr inematogra fe sindicale proprii. Printre cinematografele construiteni ace.'jti ani se numara: ,,Infratirea intre popoare", ,,Drumul serii",, , ' • . Bacovia", ,,30 Decembrie" s.a. Numai in 1961 au fost constru-i l f si date in folosinta trei uoi sali de cinematograf: ,,1 Mai", ,,G.Cosbuc" si ,,Floreasca" iar in 1962 alte doua.

In anul 1961 au frecventat cinematografele bucurestene peste

•28.000.000 spectator!.

181

L

S T U D I O U F U SI i N T R E P R I N D E R IC I N E M A T O G R A F I C E

Centrul de productie cinematografica — Studioul ,.Bucuresti":Comuna Bit/lea - lei. 14.38.00

Studioul de filme documentare si jurnale de actualitati ..AlexandraSahia": B-dul Aviatorilor, 106 —'tel. 17.22.03

Directia retelei cinematografice si difuzarii filmelor: Sir. JuliusFucik, 25 - tel. 12.41.28

Intreprinderea cinematografica a orasului Bucuresti: Calea Vacaresli,21 - tel. 21.21.50

S A L I D E C I N E M A T O G R A F

Patria: D-dul g-ral Maglieru, 12-14 — tel. 11.86.25

Republica: 11-diil g-ral Maglieru, 2 - tel. 11.03.72

Magheru: B-<liil. g-ral Maglieru, 29 - tel. 13.92.72

V. Alecsandri: Sir. E. Grigorescu, 24 - lei. 11.81.12

Biicuresti: B-dul 6 Marlic, 6 — tel. 15.61.54

I.C. Frimu (sala si gradina): B-dul 6 Marlie, 16 — tel. 16.29.1

Cinematograful , , infra£irea intre popoare" Cinematografele ,,I.C. Frimu"

Elena Pavel (sala si gradina): B-dul 6 Marlie, U —tel. 15.63.84

Lumina: B-dul 6 Marlie, 12 — tel. 16.23.35

Central: B-dul 6 Marlie, 2 - lei. 14.12.24

Victoria: B-dul 6 Marlie, 7 - tel. 16.28.79

13 Seplembrie (sala si gradina) : Sir. Doamuei, 9 — lei. 16.35.38

Tineretului: Calea Victories, 48 — lei. 16.24.48

Timpuri Noi: B-dul 6 .Marlie, 18 - lei. 15.61.10

Maxim Gorki: Sir. 13 Deceinbrie, 5-7 - tel. 13.49.04

(Jrivita: Calea Grit'itei, (Poihil Basaral) — tel. 16.25.39

V. Roaita (sala si gradina): B-dul 1 Mai, 57 — lei. 17.05.47

Cultural: Piata Hie Piulilie, 2 — lei. 17.08.58

Unirea (sala si gradina): B-dul 1 Mai, 143 — tel. 17.10.21

Wratirea intre popoare: B-dul liucitreslii Noi, 68—let. 17.31.64

Gh. Doja: Calea G r i v i f e i , 80 — lei. 16.22.73

S M a r l i e (sala si gradina): .Sir. Bnzesti, 9—11 — lei. 15.62.79

Al. Popov: Calea Grivitei, 137 — lei. 16.26.10

C. David: Sos Cringati, 42 - tel. 17.38.81

Al. Sahia (sala si gradina): Calea Vdeflmdi, 21— tel. 21.49.46

Flacara: Calea Dudexli, 22 - tel. 21.35.40

uinina" de pe B-dul 6 Martie

Arta (salu si grudina): Calea Cald-\rasi, 153 - tel. 21.31.86

T. Vladimirescu (sala si gradina) : ]Calea Dudesti, 97 — tel. 21.39.82\

Miorita: Calea Alosilor, 127 —let. 14.27.14

Mosilor (salu si grading): CaleaMosilor, 221 — tel. 12.52.93

Munru : Sos. Mihai Bravu 221 —tel. 21.50.97

23 August (sala si gradiaa) : B-dulGh. Dimilrov, 118 - lei. 12.32.77

Donca Siiuo (sala si gradina) : Sir. iAvrig, 1 - lei. 11.07.60

16 Februarie: B-tlid 30 Decembrie,89 - tel. 11.07.49

Hie Pintilie (salu si gradinu): Son. \Coleiitinii, 84 — tel. 12.88.50

Popular: Sir. Matasari, 31 —tel. 21.37.43

M. Eminescu: Sir. M. Eminescu,127 - tel. 11.48.36

1tel.

Mai: n-dul18.02.83

8 Mai:tel. 12.06.8

Volga: Sos.lei. 11.91.26

1 Mai, 322 —

Str. Lizeanu, 19 —

I. Pintilie, 01 —

Cinematograful ,,Patria" Floreasea: Sir. I. S. Back, 2 —tel. 12.28.30

Libertatii (sala si gradina): Sir. 11 Iwiie, 75 -'lei. 23.07.40

G. Cosbuc: Piata Cosbuc, 1 - tel. 23.71.01

Laminornl: B-dul Bucurestii Noi, 166 — tel 17.00.50Luceafarul: Calea Rahovei, 118 — tel. 23.91.00

G. Bacovia: Sos. Giurgiului, 3 - id. 23.94.10

Drumul gerii: Str. Drumul Serii, 30 - lei. 14.10.37

Olga Bancic (sala si grudina): Calea 13 Septembrie. 193 - tel'5.66.66

Stefan eel mare: Son. Stefan eel Mare (colt str. Lizeanu)

30 Decembrie: Calea Ferentari, 86 - tel. 23.17.50

Aurel Vlaicu: Sos. Cotmceiti, 9 - tel. 13.62.56

B. Delavrancea: B-dul Libertatii, 70-72 - tel. 16.29.02

Gradina Progresul (numai in timpul verii): Str. Ion Vld», 6

R A D I O D 1 F U Z I U N E S I T E L E V I Z I U N E

•._.;' Activitatea radiodifuziunii romine abiaa paît in al patrulea deceniu. Ea a in-ceput in anvil 1929, o data cu instalareaprimului post de radioemisiune, de 12 Kw,la Baneasa-Otopeni, î cu infiintarea studio-urilor din Str. Al. Popov, 60—62, subdenumirea de Radio Bucuresti.

In anii cruiitei terori fasciste, invingindmarile greutati din conditiile ilegalitatii,P.C.R. a dus o lupta inflacarata impotrivade?.informarii maselor. In acest scop, parti-dul a infiintat postul ilegal de radio ,,Ro-minia libera" care prin emisiunile patrunsede patriotism si internationalism proletar

a contribuit la mobilizarea maselor In lupta impotriva jugului hitle-rist si a dictaturii militaro-fasciste din âra.

0 dezvoltare mare a capatat radiodiiuziuuea abia in anii democra-îei populare, cind revoluîa culturala din âra noastra a cuprius sisectorul radiofoniei. In R.P.R. radioul a devenit un niijloc de educarea maselor, un factor important in opera de ridicare a nivelului culturalal poporului.

Radiodifuziunea romina emite azi programe pe urmatoarele lungimide unda: 1935 m, 540 m, 397 m, 351 m, 202 m, 285 m, 261/330 m,206 m, 210 m, 228 m, 477 m, 4,26 m, 4,16 m.

Iii indeplinirea functiunilor sale, radiodifuziunea se bizuie si pe<> vasta retea de radioficare, cu ajutorul careia programele pot fiascultate in satele cele mai indepartate, in. trenuri etc. Din 1957functioneaza in capitala Studioul central de radioficare a orasulniBucutesti.

Aspect din Studioul de te leviz iune

184

Cit de mare extindere a luat inultimii ani radiodifuziunea rominao dovedeste, printre altele, si spo-rul important inregistrat la numa-rul abonatilor radio din Bucuresti.Fata de 68.822 abonati in 1938, sta-tist ica a inregistrat, in 1961, un mi-mar de 402.631 abonati (din care108.163 la reêaua de radioficare).

Postul Bucuresti transmite zil-nic trei programe centrale:

programul I (intre orele 5 si24; duminica 6-24)

programul II (intre orele 10 §i0,55; simbata pinS la era 2)

programul III (intre orele 21—23;duminica 19—23)

Postul Bucuresti transmite, deasemenea, emisiuni speciale pentrustrainatate, in limbile: romina,rusa, engleza, franceza, germana,greaca, italiana, portugheza, spa-niola, sirba, iraniana, turca, idis,araba.

De la eliberarea ârii pina astazia crescut considerabil numarulemisiunilor transmise de posturilerominesti de radio. Astfel, in anul1962 ait fost trarsm'se 24.594 orede program, fata de 3.604 in anul1938.

In anul 1956 s-au pus si bazeleteleviziunii, infiinîndu-se postulsi studioul centrului de televizi-

une Bucuresti si apoi citeva statii releu in diferite orase. §i in acestdomeniu âra noastra a primit ajutorul substantial al Uniunii Sovie-tice, care a pus la dispozitie documentatie tehnica, aparataje etc.Programele de televiziune pot fi urmarite astfel: luni, marî, joisi simbata de la orele 19 piiia in jurul orei 23; miercurea, de la orelel y pina in jurul orei 20; duminica, de la orele 9 pina in jurul orei 13si de la orele 19 pina in jurul orei 23. Intre orele 15,30 si 18,30,duminica, se transmit manifestari sportive.

O importanta realizare a regimului democrat-popular o constituiepalatul in care se afla radiodifuziunea si televiziunea romina. Inlocul fostei cladiri care a adapostit primele studiouri de radio se inaltaazi o noua construcîe, monumentala, cuprinsa intre strazile Al.Popov si Temisana. Aici a fost data in func|iune o mare sala deconcerte, cu circa 1.000 locuri.

Pentru anii urmatori, directivele Congresului al Ill-lea al P.M.R.prevad construirea unor noi posturi de radio si televiziune.

Coniitetul pentru radiodifuziune fi televiziune de pe linga Consiliulde Ministri: Sir. Al. Popoi-, 62 — tel. 16.20.80.

Studioul de televiziune: Sir. Moliere, 2 — lei. 18.67.80.

eleviziunii

186

S A L D E C O N C E R T S I O R C H E S T R E S I M F O N I C E

Bucure§tii cunosc azi o viata muzicalainfloritoare î complexa. Inceputurile aufost insa, ca si in alte sectoare de activitateculturala s.i artistica, deosebit de grele.Societatea Filarmonica, infiintata in 1833,si-a orientat activitatea mai mult catremanifestari teatrale §i literare. Spectacoleleinuzicale se organizau doar sporadic, cuocazia vreunui turneu iiitreprins de cinei?tie ce soprana sau tenor din strainatate.De o viata muzicala propriu-zisa se poatevorbi doar incepind din 15 decembrie 1868,cind OrcJiestra^Societdtii Filarmonice, infiin-tata cu citeva luni in urnia, susîiie primulsau concert.

In 1904 ia fiinâ o orchestra simfouica aJliaisterului Instrucîunii Publice, creatie a

violoncelistului Dimitrie Dinicn. Aici se afirma tinerii compozi-tori Castaldi, Noua-Ottescu, A. Alessandrescu s.a. Dar lucrurilemerg inca anevoie. Numarul concertelor simfonice din capitala seridica in rastimp de aproape 40 de ani (intre 1868 s.i 1906), abia

la 170.Incepind din 1920, vine la conducerea orchestrei simfonice < l i r i -

joml George Georgescu, care o reorganizeaza, devenind, u l t r r i o r ,

Orchestra Filarmonica.

KoUil sah'i :i I ' a l a t u l u i K.l ' .K.

imm II

Intcriorul noii sali a Palatului R.P.R.

In 1929, isi incepe activitatea la Bucuresti o noua formaîe sim-. fonica. Este vorba de Orchestra Radio, la pupitrul careia, printre

primii-diri jori , se urea Theodor Rogalski.Desi animata de activitatea unor compozitori, dirijori si solisti

de mare prestigiu — numele marelui George Enescu, figureaza Infruntea acestei liste — viata muzicala a orasului ramine, in perioadadintre cele doua razboaie mondiale, una din formele de manifestareartistica la care accesul maselor este extrem de limitat.

Dupa instaurarea puterii populare, viata muzicala bucuresteaiiapaseste pe un fagas nou. la fiinâ o noua formatie simfonica, Orchestracinematografiei, iar Filarmonica si Oychestta Radio desfasoara o acti-vitate muzicala sustinuta, realiziiid un numar de concerte incompa-rabil mai mare decit in trecut.

Pe linga dirijori cu o vasta experienâ, la pupitrul orchestrclorsimfonice din Bucuresti tree dirijori tineri si talentati, crescuti inanii regimului democrat-popular. Pe de alta parte, orchestrele bucu-restene cinta adesea sub bagheta unor dirijori de faima mondiala,din diverse tari. La toate acestea trebuie adaugat faptul ca in ult imiiani s-au ridicat multi solisti instrumentisti care au dus gloria arteiinterpretative rominesti departe peste hotare. Un suflu nou se resimtesi in creatia compozitorilor nostri. Acestia gasesc, pentru lucrarilelor, bogate surse de inspiratie tematica in realitatile noi, socialistc,ca §i in trecutul de lupta al poporului romin. De asemenea, folclorulmuzical ofera compozitorilor un izvor nesecat de inspiratie.

Un aspect dintre cele mai interesante al vietii muzicale din capi-tala — ca de altfel al miscarii muzicale din intreaga tara — Jl cousti-

168

tuie faptul ca astazi muzica nu mai apartine unui grup restrins, desnobi, ci a devenit un bun al maselor. Concertele sint urmarite azide un public nou, muncitoresc. Ele siut susînute nu iiumai in salilede concerte, dar foarte adesea chiar la clulmrile uzinelor sau fabri-cilor. A devenit o traditie — de pilda — ca Orchestra Filar-moiiica de stat „George Enescu" sa deschida fiecare stagiune cu unconcert dat chiar in mijlocul muncitorilor, intr-o mare uzinadin Bucuresti.

La cele 360 de concerte, sustinute in 1961 de orchestrele simfoiiicedin capitals, au luat parte 194.000 de auditori.

In acelasi timp fuiictioiieaza in capitala numeroase formatii muzi-cale de artisti amatori, ca Orchestra simfonica a Ansamblului artistical V.T.M., Orchestra de camera a tnedicilor, care desfasoara, de ase-menea, o bogata activitate.

Se poate spline ca, in ce priveste viata muzicala, Bucurestii se si-tueaza azi la loc de frunte in rindul capitalelor europene. O maiii-festare care se bucura de un larg rasunet mondial este Festivalul siConcursul International ,,George Enescu", care are loc din trei intrei ani la Bucuresti si la care isi dau intilnire cei mai de seamainterpreî tineri din lumea intreaga, cit si personalitaî din cele maireprezentative ale artei compoiiistice, interpretative si dirijoralecontemporane.

ItffI!BL

1 , 1

i

S A L I D E C O N C E R T

Sala Palatului R.P.R.: Piata Palattilui — tel. 15.97.10.Este o realizare mareaâ a regimului de democratic populara, cea mai modern^

sala de manifestari cultural-artistice din \a.r-j.t cu o capacitate de peste 3.000 tielocuri. Se ridica in mijlocul noului complex de locumfe din Pia{a Palatului ,gazduind manifestari cultural-artistice de o t iuuta deosebita (concerte, reci taluri ,spectacole de teatru, f i lm , conferinê etc.). Concertul inaugural al salii a fostsusînut de marele violonist sovietic David Oistrach, in mai 1960. lustalaîi siamenajari speciale de aerisire, luminat si sonorizare asigura audiîe si vizibi l i -tate perfecta din orice punct al salii. Alaturi de sala mare de concerte se at lao salii mica de recitaluri, inaugurate in 1961, cu pr i le ju l celui de-al doileaFestival si Concurs International „ George Encscu".

Ateneul R.P.R.: Sir. Franklin, 1 — tel. 16.00.60.Una din cele mai vechi inst i tuîi culturale din capitala. Socictatea cultural;!.

cu acest nume ia fiinâ la tnceputul lu i 1865, aviml drept scop încrea de con-fer in^.e cu caracter de popularizare a s t i inêi , cu l tu r i i etc.

Palatul Ateneului a fost construit in 1888, prin subscripfie publica, f i imldestinat conferinêlor, concertelor si expoziîilor. .Sala mare de concerte se af lala etaj. 15a are o capacitate de peste 900 de locuri. Aici isi desfasoara activi-tatea Filar monica de Stat „ George En esc u". Kxista, de asemenea, o sala stu-dio pentru recitaluri.

Sala Dalles: B-dul Nicolae Rdlcescu, 18 — lei. 12.54.68.Destinat a concertelor de muzica de camera, sala c adapostita in edificiul

donat Academiei KomJne de Ion Dalles.

Mulu de concerte a radioteleviziunii: Str. Al. Popov, 62 — tel. 16.20.80.i t i i i s l r u i t a in Talatul radiodi fuziuni i , dupii cele mai noi cerinê ale tehni-

I t 'apacitatea: 1.000 de locuri. A fost data in fo los in fu in 1960.

O R C H E S T R E S I M F O N I C E

Orchestra simfonica a Filarmonicii de stat „ George Enescu": Str.It franklin, 1-3.

I 'r l inga Orchestra s imfonicn activeaza 1111 mare aiisamblu instrumental dei - .1 populara (Orchestra ,,Barbu Ltlutaru") , Corul Filarmonicii de stat ,,Ceorge

I M I • 11" si uii cvartet vocal.

Orrhestra simfonica a radioteleviziunii: Str. Al. Popov, 62.iv l inga orchestra simfonica mai cxista Orchestra de studio, Corul radiotele-' • i i i , o orchestra de muzica populard, o orchestra de estreidd si Corul de copii al

i .i.lt'itclfviziunii.

Orchestra simfonica a cinematografiei: B-dul Dacia, 5.

Ofiriul de spectacole si turnee artistice (O.S.T.A.): Calea Victories,I , I i f l . Lr).(>0.()0.

Noua sala de concerte a radioteleviziuii i i

C A S E D E C U L T U R A , C L U ED E C O N F E R I N T E

U R I, S A L

Prin grija partichilui si a guverntilul, 1oamenii muiicii din Bucuresti au posibilitalr.isa-s.i petreaca timpul liber in mod placnt :,.icreator totodata, desf asurind o larga act i \ itate culturala s.i artistica in cadrul c lubur i -lor §i caselor de cultura. In anii regimulnldemocrat-popular, a fost organizata o vastil 'retea de asezaminte dotate cu mijloacelrnecesare desfasurarii nnei variate activi ta(icultural-artistice. Prin maiiifestarile pe cavele organizeaza, casele de cultura si clubu-rile intregesc complexa viata cultural-artis-tica a capitalei, contribuind — alatnri deteatre, cinematografe, rnuzee etc. — la edu-carea cetateneasca a populatiei, la cresterca

nivelului politic, ideologic si cultural al celor ce rhuncesc. L<a caselede cultura si cluburi se organizeaza conferinte, seri literare, simpo-zioane, intilniri pe profesii, cercuri de cultura generala, de creatiesau de utilitate practic-gospodareasca, reuniuni tovarasesti s.a. Inacelas.i tirnp, in aceste iiistitutii culturale, care s-au dovedit a fi nncadru minunat de afirmare a elementelor talentate din popor, sedesfasoara o bogata activitate artistica de amatori (ansamblnricorale, echipe de teatru, de teatru de papusi sau de dansuri populare,brigazi artistice de agitatie, cenacluri literare, cercuri de pictura,orchestre etc.).

Datorita rodnicei lor activitati, depuse de colective liarnice, entu-ziaste §i talentate, alcatuite din muncitori, studenti, intelectuali etc.,cluburile si casele de cultura din Bucuresti sint frecventate de vmnumar tot mai mare de cetaêni.

Casa agronomului: Str. Hadiodifuziunii, 2 (Bancasa) — tel. 17.40.00.Deschisa zilnic intre 7,30 si 15,30.

Infiiiitata in anul 1953. Organizeaza cunsfa tu i r i , schimburi de expcrienta ?iconferinte de specialitate pentru cadrele calificate din toatc domeuiile agricul turi i .

Casa arhitectului: Str. Episcopiei, 9 — tel. 14.07.43. Deschisa zilnicintre 7,30 si 14,30; mavlea si vinerea si intre 17,30 si 20,30.

Creata o data cu Uniunea arliitectilor din R.I'.R. (1951). Desfasoara o activi-tate multilateral;"!: discuîi pe tcme de creatie, conferinte de specialitate, expo-z i ^ i i , spcctacole, excursii dociimeiitare etc.

Casa centrala a armatei: Str. Constantin Mille, 1 — tel. 13.86.80.Deschisa zilnic intre 9 si 11 si 18—22; luni inchisa.

Desfasoara o larga si bogata activitate cultural-artistica si sportiva in rin-durile militarilor din Forêle arraate ale R.P.R.

Dispune de un cdificiu impunator, cuprinzind o sala de receptii, sala de spec-tacole, biblioteca, terasa de vara, sali de conferiute etc.

Casa creatiei populare: Piata V. Kuibisev, 7 — tel. 15.2S.08. Deschisazilnic intre 9 si 15.

192

i i . i n t i U n a n u l 1957, avind ca obiectiv principal mdrumarea ac t iv i t a t i id i n ce in ce mai bogate a formatiilor de amatori din Bucure§ti . Are

Umre de activitate: arta dramatica, muzica, arta plastica, coregrafie,i . literara. Sectoral de muzica conduce un oficiu de indrumare a muzican-

< „»„ oamenilor de stiinta a Academiei R.P.R. : Plata V. Kuibisev, 9 -l_'.'.i:>.13. Deschisa zilnic intre 8 si 21; duminica intre 18 si 22.

v I , , . , I l i i n t a in 1951. Dispune de sala de club, sala de spectacole (f i lme, con-.nnfcr in te) si restaurant. Organizeaza conferinte pe teme stiintifice si

Str. Batiste, 14 -V»:1IHU prieteniei romino-sovietice -̂

I ' mi.-'iO. Deschisa zilnic de la ora 18

Infllntata in 1945 cu scopul de a contribui la popularizarea realizarilor din, , -A S si de a intari legaturile de prietenie romino-sovietice. Organizeaza eon-

i , s t i in t i f ice si politice, vizionari de filme, auditii mazicale, concerts, simpo-loan, 'cxpozitii, intilniri intre oamenii muncii si icprezentantii vie tn art.*

,' culturale, romine si sovietice etc. In cadrul casei functioneaza si

, h i l , al celor ce invafa limba rusa.Dilpune de sala §i gradina de cinematograf , sala de conferinte, sala d

poiltll, biblioteca, discoteca, colectie de ziare si reviste sovietn e s. rommest,.

^Casa scriitorilor JMihail SadoTeanu": Calea Victoriei, 113 - tel.

1-1.79.76. Deschisa zilnic intre 8 si 22.

Amcnaja ta In 1951 cu profit de casa de create si club, sub conducerea unui, , , , , , i t c t alcatuit din membri ai tlniunii scriitorilor diu R . l ' . K . 1" cadral e,,

Casa prieteniei romino-sovietice

JOcCasa de cultura a raionului ,,NicolaeBalcescu"

scriitorii desfasoara o rodnica activitateculturala si artistic! (discuîi de create,intilniri cu scriitorii strain! invita(i inR.P.R., vizionari de filme etc.).

Dispune de biblioteca (circa 30.000de volume), cu o secfie specials, axatape probleme de literatura, precum sitie sala de cantina-restaurant.

Casa universitarilor: Str. DionisieLupu, 46 - tel. 12.66.11. Deschisazilnic intre 8 si 16,30.

Intiinjata in anul 1947, sta la dispo-zijia cadrelor didactice din invajainintulsuperior, care desfasoara aici o bogataactivitate culturala si artistica.

Dispune de sala de cinematograf, bi-blioteca, sali de lectura, restaurant, pare.

Casa ziaristilor: Calea Victoriei,163 — tel. 15.65.25. Deschisa zil-nic intre 9 si 15 si 18—22.

Infiinâta in 1953. Organizeaza con-ferinte de presa, in t i lni r i Intre ziaristiiromini si straini, vizionari de f i lme.Dispune de sala de spectacole, restau-rant, pare.

C A S E D E C U L T U R A

Casa de cultura a raionului,,1 Mai": Str. Mihail Eminescut 89- tel. 11.84.04. Deschisa zilnic

intre 10 si 13 si 14 — 22.Funcîoueaza intr-o cladire noua, data

in folosin£a in 1958. Organizcaza:manifestari artistice si culturale, cercuride balet, dcsen tehnic. In cadrul caseifunct ioneaza for mat ii de amatori deteatru, dansuri populare, muzica popu-lar a si muzica usoara, cor.

Dispune de sala de spectacole si salide repetitii. tn cadrul casei functioneazabiblioteca populara ,,Mihail Eminescu".

Filiala casei de cultura a raionu-lui ,,1 Mai" ,,Stepan Sahumian" Str.Armeneascd, 9—11 —tel. 13.49.96.Deschisa zilnic iritre 10 si 14 si18 — 22; duminica intre 10 si 22;luni diniineaâ inchisa.

In cadrul casei functioneaza un an-samblu artistic de amatori format dincorul Komitas (100 de persoane), o echi-

pa de dansuri populare, o orchestra dehistrumente populare, o echipa de tea-t r u , o orchestra r it mica. Organizeaza:rercuri de arte plastice, dansuri moderne.Dispune de biblioteca, sala de lectura,Hula de conferinte, gradina de vara (400( U - locuri).

X Casa de cultura a raionului,,N. Balcescu": Str. 11 iunie, 41- tel. 23.67.00. Deschisa zilnicintre 9 si 12 si 17 — 22.

A luat f i inâ in 1956. Organizeaza:« t ' T c u r i de studii muzicale (canto, vioara,piiui}, dc balet pentru copii, de arta plas-lica, cere literar. in cadrul casei funcîo-ni-aza echipe de amatori de dansuri popu-lare, teatru si teatru de papusi, brigadaartistica, orchestre de muzica popularaî muzica usoara, cor.

Dispune de doua sali de spectacole,sali de expoziîi , sala de club, grudinai l c vara (400 de locuri) si sali de repetitii.

^Casa de cultura a raionului ,.Gri-

vita Rosie": Calea Grivitei, 261 —lei. 18.46.44. Deschisa zilnic intre10 si 13 si 16—22; duminica intre14 si 23. '

infi inâta in 1953. Organizcaza cercuri<le croitorie, radiofonie, limbi straine,canto, pian, acordeon, vioara, balet pen-t ru copii. In cadrul casei isi desfasoaraactivitatea formati i de amatori de: dan-huri populare, muzica populara, muzicausoara, teatru, canto clasic; brigadaartistica, teatru de papusi s.a.

Dispune de said de spectacole, salide repetitii, sali peiitru cercurile profesio-nale sau artistice, sala de club.

Casa de cultura a raionului ,,23August": Calea Mosilor, 290 —tel. 12.70.72. Deschisa zilnic intre14 si 22.

A luat f i inâ in 1960. Organizeaza,pent ru amatori, cercuri de arta plastica,ilesen tehnic, dansuri moderne, literatura.

1 Y n t r u copii sint organ izate cercuri'K- balet, vioara, acordeon §i pian. Ineadrul casei isi desfasoara activitatca oechipa de teatru, o echipa de dansuri popu-lare, o orchestra de muzica populara $iusoara si o brigada artistica.

Caca scriitorilor

Dispune de o sala de spectacole (400 de locuri) , sali pentru cercurile speciale,biblioteca s.a,

Casa de cultura a raionului ,,V.I. Lenin": Sir. Mdrgeanului, 83.Deschisa zilnic intre 14 si 22.

Inaugurata in 1960. Organizeaza diverse cercuri si cursuri. In cadrul casei t§idesfasoara activitatea diverse echipe artistice {dansuri populare, brigada artistica,

teatru etc.) .

Casa de cultura a raionului ,,30 Decembrie" ,,Friedrich Schiller":Str. Batiste, 15 — tel. 11.98.52. Deschisa zilnic intre 9 si 22.

Organizeaza cercuri de arta populara aplicata, foto-amatori, muzicft pentrucopii; cursuri de desen tehnic, croitorie, limba germana (pentru copii §i adulti},radio, balet pentru copii. in cadrul casei funcîoneazu formaîi de teatru, dansuripopular e, balet, cor, muzica usoara, teatru de papusi.

Dispune de biblioteca (circa 10.000 de volume), sala de lectura, sala de

conferinê.

Casa de cultura a raionului ,,16 Februarie" ,,Petofi Sandor": Str.Zalomit, 4—8 — tel. 16.25.79. Deschisa zilnic intre 9 si 14 si17-22.

Organizeaza cercuri de balet pentru copii, de acordeon, de chitara, de pian,de croitorie, de desen tehnic, de dansuri moderne, arta plastica, canto, tncadrul casei funcîoneaza doua formaîi de teatru, o orchestra de copii de acor-deoane si alta de muzica usoara, o brigada artistica de agitafie, o formatie dedansuri populare, o formate de teatru de papusi.

196

I ' t - . p u n e de o sala de spectacole, biblioteca (circa 28.000 de volume) , club,

| tit1 lectura, sali de cursuri §i pentru cercuri.

casei de cultura a raionului ,,16 Februarie": Sala din Sir., 3 ~ tel. 17.09.13. Deschisa zilnic intre 14 si 22,

I M . [nine de o sala de spectacole (300 de locuri) , s;.la de club, sala de repi .

l iuHi i de cultura a raionului ,, Tudor Vladimirescu" ,,Baruch Berea":Mr. Mircea Vodd, 5 — tel. 22.24.94. Deschisa zilnic intre 9 si 14, HO. i P) -22.

In i \ i< l ru l casei isi desfasoara activitatea formaî i ar t is t ice de amatori (ansar •Mu i l l - folclor , brigada artistica de agitate etc.). Orgunizeaza cursuri si cercu ii t t i . u l i o , foto-amatori , croitorie, balet pentru copii. Dispune de sali de c1ub f

• A l l i lc repet iî i pentru formaîile de amatori etc.

C A S E D E C U L T U R A A L E T I N E R E T U L U I

TiiHa de niUuru a studentilor ,,Grigore Preoteasa": Calea Plevnei,l\l -- tel. 14.85.07. Deschisa' zilnic intre 8 si 16 si 20 — 22; duiiiinicaI n l r i ! 20 si 22; luni inchisa.

I i i f i inâ ta in 1956. Organizeaza conferinê, spectacole ale unor formaîi artis-H I T profesioniste sau de amatori, prezentari de f i lme, cercuri de iniîere muzicalai [ ' i i n , vioara, chitara), de dansuri moderne, de foto-amatori . In cadrul casei func-l i n i i c a z f i un cineclub si cenaclul literar ,,Mihail Eminescu". Tot aci isi desfusoara

Interior al unei case de culturil a t ineretulul

197 I

activitatea mai multe formaî i artistice studenêsti (colective de teatru, ansamblude cintece si 'dansuri, orchestra de niuzica usoara, orchestra de muzica popularas.a.).

Dispune de biblioteca (17.000 de vo lume) , sali de lectura, sala de spectacole,Isali de conferiuê si peiitru repetiî i etc.

Casa de cultura a tineretului din raionul ,,30 Decembrie": AleeaAlexandru, 38 — tel. 18.03.72. Deschisa zilnic intre 10 si 22.

Infiinâta in 1959. In cadrul casei isi desfasoara activitatea o formaîe de dan-suri populare, o formaîe corala, o echipa de teatrti, un cere de muzica instrumen-tala", un cere de arta plastica si un cere de aeromodele si navomodele, iar pentrucopii un cere de balet si altul de pian. Peste 30 dc sali stau la dispozijia tineri-lor vizitatori , printre care o sala de spectacole, sali de club, de repeti t i i etc.

Casa de cultura a tineretului din raionul ,.23 August": Sos. Vergu-lui, 7 — tel. 11.01.02. Deschisa zilnic intre 9 si 22.

Functioneaza iiitr-o cladire noua, data in fo los infa in 1958. Numeroase for-ma|ii artistice de amatori (de teatru, de dansuri populare, de cor, de muzicausoara), precum si o orchestra de mandoline, alcatuita din copii, ofera programein sala de spectacole (cu circa 700 de locuri) a casei. In afara salii de spectacol 'casa dispune de o biblioteca cu peste 5.000 de volume, de o camera a pionierilorsi de sali speciale in care activeaza diverse cercuri (de arta plastica, de navomo-dele) precum si cenaclul literar ,,23 August".

Casa de cultura a tineretului din raionul ,,16 Februarie": B-dul Gro-zavesti, 82 — tel. 14.03.96. Deschisa zilnic intre 9 si 13 si 17 — 22.

Funcîoneaza intr-o cladire noua, inaugurate in 1958. Activitatea artistica

de la aceasta casa e susînuta de o formaîe de dansuri populare, de o ecliipa de

Casa de cultura a tineretului din raionul ,,16 Februarie

teatru, de o orchestra de muzicuê, de oorchestra de muzica populara si usoara side un cor. Organizeaza cercuri de artaplastica si arta dccorativa. l)ispune de osala de spectacle (pcstc 600 de locuri),bibl ioteca, sala de sport s.a.

Casa de cultura a tineretului dinraionul ,,Grivita Rosie": B-dulBucurestii Noi, 48 — tel. 18.64.66.Deschisa zilnic intre 17 si 21;duminica intre 9 si 14 si 17 — 22.

Functioneaza !ntr-o cladire noua, inau-gurata in 1958. Dispune, printre altele,de o sala de spectacole (cu 700 de locuri) ,de o bibliotecl (cu circa 22 .000 de vo-lume) , de sali si terenuri de sport. Incadrul casei activeaza o echipa de teatru,una de dansuri populare, o brigade artis-tica, dou'v orchestre (de niuzica usoarasi popular^), un ansamblu de cintece sidansuri pionieresti, fo rma t din 300 decopii, un cere de arta plastica, unul dearta populara si un cere literar.

Casa de cultura a tineretului dinraionul ,,N. Balcescu": Calea SerbanVodd, 213 - lei. 23.62.02. Deschisazilnic intre 9 si 13 si 17 — 20.

inf i intata in 1958. La aceasta casaactiveazfi numeroase formaîi artistice:de teatru, de teatru de papusi, de muzicapopulara si usoarfi, de cor, de dansuripopulare s.a. Organizeaza cercuri de artaplastica, de foto-amatori, de balet pent rucopii, de vioara, acordeon si pian pentru copii. Dispune de sala de spectacole,biblioteca, sala de sport, sala de club etc.

Casa de cultura a tineretului din raionul ,,Tudor Vladimirescu":Str. Turturele, 11 — tel. 21.38.37. Deschisa zilnic intre 9 si 14 si 17 —21.

Functioneaza iutr-o cladire noua, data in folosinta in 1958. Programele artis-tice care au loc aici sint sus(inute de diverse format i i (teatru, brigada artistica, or-chestra dc muzica populara si usoara, cor, dansuri populare, ansamblu de cintecesi dansuri pionieresti, alcatuit din 100 de copii s.a.). Functioneaza pentruamatori un cere de arte plastiee, un cere de teatru de papusi, iar pentru copii,cercuri de balet, pian, vioara si acordeon. Sala de spectacole a casei are circa700 de locuri, iar biblioteca numara, aproxitnativ. 18.000 de volume.

\y Palatul Pionierilor: B-dul prof. dr. Marinescu, 2 — tel. 15.52.50.

Grija Partidului Muncitoresc Romin si a Guvernului R.P.R. pentru o educates&natoasa si multilateral!! a tinerei generaîi isi gaseste expresia si in aceastaminunata realizare care este Talatul rionierilor.

rn vechi monument arhitectonic al Bucurestilor (a doua jumatate a secolu-lui al XVII-lea) , situat pe coasta dealului Cotroceni, a lost transformat in 1948 —

199

Palatul Pionierilor

II

1949 si adaptat actualei destinatii: focar de educate si cultura, sport si distracîepentru pionieri si, In general, pentru tineretul scolar Intre 9 si 14 ani. Sub supra-vegherea unor competente cadre didactice, indrumatori artistici, instructor! desport etc., se desfasoara la Palatul Pionierilor o foarte bogatii activitate, t re / indinteresul copiilor pentru cele mai variate si utile preocupari in domeniul stiinêi,tehnicii, artei, sportului. S-au creat astfel, dotate cu tot utilajul necesar, pemasura micilor cercetatori, cercuri de: mecanica, mecanica-auto, electrotehnica,telecomunicaîi (inclusiv un post de radioemisiune pentru a ma tori), botanica,zoologie, chitnie, fizica, matematica, istorie, l i teratura, arta decorativa, pictura»sculptura, muzica, balet, teatru, f i la te l ie , turism etc. Mai exista o mare sala delectura, un teatru cu gradina de varii, o sala ,,a basmclor", terenuri si sali desport, bazin de innot cu tobogan. Palatul are un imens si splendid pare.

C L U B U R I A L E U N O R I N S T I T D J M ? i i N T R E P R I N D E R I

Clubul ,,Gririta Rosie": Calea Grivitei, 353.Dispune de o sala de spectacole si cinematograf (circa 450 de locuri), sala

de conferinfe, sali speciale pentru diverse cercuri de amatori (arta plastica,aeromodelism, foto), sali de repetiîi pentru formaîunile artistice (cor, dansuripopulare, orchestra de muzica populara, orchestra de balalaici, orchestra demandoline, brigada artistica), sala de balet pentru copii, sala pentru reuniunitovarasesti, biblioteca (circa 60.000 de volume), gradina de vara (800 de locuri)si altele. O sala speciala adaposteste expoziîa permanenta ,,Trecutul de luptaal muncitorilor ceferisti de la Griviâ".

^ Clubul sindicatelor din invatamint: B-dul 6 Martie, 29. Deschiszilnic intre 9 si 22.

Clubul uzinelor , ,Gnvita Rosie

II FT

Inaugurat in 1950. Organizeaza: (

< rcuri pentru amatori (teatru, teatrui marionete, foto, aero-navo-modelism,• i i i - r a tu r a ) ; cercuri de balet, pian si

i < i ; i r a pentru copii; expoziîi individualei rolective ale artistilor plastici ama-

I ' t r t ; conferinê etc. In cadrul clubului1 uncîoneaza o orchestra semisimfonica,u n cor de adulî si un cor de copii (peste

'.'00).Dispune de biblioteca (circa 36.000 de

v o l u m e ) , sala de f estivitaî, suli de re~

l i r t i t i i s.a.

Clubul lucratorilor sanitari: B-dulHvpublicii, 21. Deschis zilnic intreH,30 si 23.

Infiinât Jn 1958. Organizeaza: cercuriMe teatru, teatru de papusi, foto-ama-lori , filatelie; cursuri de balet pentrut opii, gimnastica ritmica pentru copii,< roitorie, limbi straine s.a. In cadrulrlubului isi desfaôara activitatea o or-chestra semisimfonica, o orchestra det amera, un ansamblu de estrada si brigazi

artistice.Dispune de sala de spectacole, biblio-

tec& (circa 14.000 de volume), sali de

icpetiîi si de cursuri

yClubul uzinelor ,,Republica<': B-dul Muncii, 256. 'Funcîoneaza int r -un local nou, una din cele mai moderne constructii de

ucest fel din ta*a. Cuprinde o sala de spectacole si cinematograf cu peste 600de locuri, o biblioteca (circa 16.000 de volume), sala de lectura, popicarie, salide repetiîi pentru formaîi le artistice, o sala de conferinê si altele. In 1961, Incadrul clubului a luc.t f i i câ pr i r rul teatru popular din Bucuresti, al carui

colectiv tste a lcatui t din artisti amatori.

Clubul fabricii ,,Adesgo": Calea $erban Vodd, 209.

Dispune de sala de spectacole si cintmatograf (400 de locuri), biblioteca sisala dc lectura , sala de repetiîi pentru formatiile artistice de amalori, aal&

pentru d i fer i te jocuri distractive si altele,

Clubul uzinelor textile ,,7 Noiembrie": Calea Dude§tit 169.Dispune de sala de spectacole (400 de locur i ) , biblioteca, sala de lectura,

sMi de club (sah, ten is de masa), sala. cie c x p o z i ^ i i s.a. Organizeaza cercuri de

muzica, de croitorie, gospodarie etc.

Clubul uzinelor ,,Vulcan": Sir. Samuel Vulcan, 10.Are sali speciale per t ru c< r f < r i r ^ c , s p c c l c c o l c ( 4 5 0 de It c uri), biblioteca, sal&

de balet pentru copii, si.la, de ?uh etc. Grganizcaza diverse cercuri artistice si alte

manifestari culturale.

201

Clubul sindicatelor din Invatamlut

Clubul lucratorilor din finante-banci: Sir. Doamnei, 2,

TMspune de o sala de spectacole si conferinê, cu 400 de locuri, biblioteca,sala de lectura, sala pcntru cercul de arta plastica, sala pentru $ah, sala pentrucopii etc. Pe linga club activeaza mai multe format ii artistice: cor, teatru, bri-gazi artistice de agitaîe, dansuri populaie, orchestra de muzica usoara, baletcopii.

Clubul fabricii de iigarete ,,Bucure$ti": B-dul Regiei, 2.Are o sala de spectacole cu 450 de locuri, biblioteca, sala de lectura, sali

pentru diferite cercuri (croitorie, sah etc.), sali pentru repetiîile formati i lorartistice: dansuri, brigada artistica de agitable, balet copii. Pentru actlvitateain aer liber, clubul dispune de o gradina de vara cu 300 de locuri.

Clubul uzinelor de niasini electrice: Sir. Vatafidui, 4.Clubul dispune de o sala de conferinê cu 200 de locuri, biblioteca, sali pentru

repetiîile formaji i lor artistice, orchestra, cor, teatru, brigada artistica de agi-taîc, dansuri, sali pentru diferite cercuri: aero mode lism, sah, arta plastica.

S A L I D E C O N F E R I N T E

Lecloratul central al Consiliului pentru raspindirea cuno$tintelorcultural-stiintifice: Sir. Biserica Amzci, 5 — 7.

Sn cadrul lectoratului se organizeaza cicluri de conferinê pe probleme actualeale situaîei interne si Internationale, pe teme diverse din domcniul ijtiin(:elorsocialc, s t i inte lor natur i i , artei, l i teraturii etc. Majoritatea prelegerilor sint urmatede proiecîi dc diafi lme, f i lme documentarc sau f i lme artistice.^

Aula Bibliotecii centrale universitare: Plata Republiciim

Clubul uzinelor ,,Republica"

tor Mr-

B I B L I O T E C

De la impunatoarele sali de lectura aleBibliotecii Acadeiuiei R.P.R. sau ale Biblio-tecii centrale de stat si pina la raftuletulcu carti J;de imprumut" din bibliotecile decasa, existente In toate cartierele oraûlui,raspindirea luminii cartî prin bibliotecipublice cunoas.te in Bucurestii anilcr nostri- ca si in intreaga tara, de aitfel — nebanuite

proportii. Se poate spune ca nu exista im locde activitate, cu un colectiv cit de re-strins, in care sa nu se afle familiarul dulapcu carti de imprumutat. Ca o consecint,a aintregii si tumultuoasei desfasurari a revo-lutiei iioastre culturale, cartea a devenitnu iiumai un prilej de recreate si destindere,

ci si o necesitate spirituals de prim ordin pentru toî cei care au fosteliberati nu numai de sclavajul social, ci si din bezna ignorantei.

In 1961, in capitala t_arii erau deschise 1.584 de biblioteci, dintrecare 583 biblioteci documentare, apartinind unor institutii î intre-priuderi, 275 biblioteci scolare, 710 biblioteci publice (raionale,populare, sindicale si ale caselor de cultura), 14 biblioteci universi-tare s.i 2 biblioteci centrale (nationale). Numai intr-un singur an,in 1959, bibliotecile documentare din Bucures.ti au tnregistrat unnumar de 197.000 de cititori, iar cele sindicale 261.139 de cititori.Sint cifre elocveute, care vorbesc de la sine nu numai despre extin-derea — necunoscuta in trecut — a ret,elei de biblioteci din capitala•ârii, ci §i despre marele interes pe care-1 manifests astazi, pentrucarte, masele largi de oameni ai muncii.

**" Biblioteca Academiei R.P.R.: Calea Vicloriei, 125 — tel. 14.16.51.si 15.S5.34. Deschisa zilnic intre 8 si 22; vineri si duminica intre 8 si 14.

Cea mai mare colecîe de t ipTiri turi , manuscrise, documente, stampe etc.,din tara. infiinâta in 1867, ca biblioteca a Society ii Academice Rom inc. La ace adata avea doar 73 de volume, cea mai mare parte din ele scrieri religioase dinsecolele X V I I — X V I I I . Din 1901 indeplinejte funcîa de bibliotcea nationala.

In 1960, Biblioteca Academiei B..P.R. insuma peste 3.000.000 de carî,pcste 1.000.000 de periodice, 200.000 dc foi volante, 1.800 de carfi rominesti,vechi, 3.100 de liarti, 115.000 de stampe $i desene, 34.600 de partituri muzicale,

117.600 de piese numismatice etc.In cadrul Bibliotecii funcîoneaza: S&ctia de bibliografie f t documentare',

Sfctia de organizare a colectiilor; Sectia. de colectii speciale (Cabinetul numismatic,Cabinetul de stampe, gravuri ji mutica, Cubinetul de manuscrise, documente, hdrfi

jt carti rare).Printre tipTiriturile §i manuscrisele vcchi si rare romiuesti se afla: Codicele

Voronetean si Psaltirea Schciana (texte rominesti din secolele XV-XVI, tradusedupa originale slavone), Liturghierul slavon (1508), prima t ipari tura din Rominia,Tetraevanghelul romin, tiparit la Brasov dc diaconul Coresi (1560—1561) , Pravilade la Govora (1640) s.a. Se afla, de asenienea, manuscrise originale, aparînindscriitorilor N. Balcescu, V. Alecsandri, I. Ghica, M. Eminescu, I. Creangu,

203

I.I,. Caragiale s.a. In fondul de documente se alia autografe (scrisori, carî dovizita etc.) de la Barbusse, Iîncoln, Romain Rolland, Wagner, Brahms, corespon-denâ lui Ion Ghica cu Ch. Fourier, a lui V. Conta cu Ch. Darwin 5.a.

Cabinetui numismatic conserva peste 100.000 de monede de toate speci f ic§i din toate t impuri le , emise in aproape toate ârile lumii , si, in pr i raul r ind, cc ]<-care au circulat pe teri toriul farii Rominesti , Moldovei si Transi lvaniei . Se ]mai afla aici o importanta eclectic de medalii, plachete, decorafii si insigne ro-minesti si straine, sigilij, camee, o eclectic filatelica $.a.

Great in 1867, o data cu Biblioteca Academiei, Cabinetui de stantpe conf ineazi circa 50.000 de gravuri. Tot aci se mai afia un mare nu mar de desene romt-nesti: Aman (peste 250), Grigorescu (330), Pallady (circa 1.000), Steriadi (peste200). Printre colecfiile Cabinetului se numarS o serie de aproape 200 de acuareledin secolul al XVIII-lea, privind vechile costume populate din Transilvania sinumeroase gravuri populate. Fondul rominesc pastrat aici este un ic , at it prinbogafia lucrarilor oglindind inceputurile graficii la noi In £ara, cit si prin seriilecomplete ale operelor gravorilor romini moderni.

Gravura straina e reprezentata prin opere de pre£ ale principalilor maestrieuropeni. Colecfia de gravuri si desene japoneze numara circa 1.000 de piese.Cabinetui mai cuprinde si o bogata fototeca documentary (circa 60.000 piese).

Biblioteca Academiei R.P.R. este o institute de cultura, cu o bogata activi-tate, care se ocupa nu numai de organ izarea $i valor if icarea fondul ui sau decarî, documente, manuscrise, stampc etc., ci si cu cercetari de bibliologie, pu-blicind importante lucrari bibliografice si documentare, printre care repertoriilede bibliografie naîonala retrospectiva si revista ,,Studii §i cercetari de bibliologie".

De la 200 de cititori pe luna, ciî inregistra cu ani in urma, biblioteca, im-preuna cu toate filialele sale, a ajuns azi la aproape 3.500 pe zi. Ea intreînelegaturi de schimb cu peste 3.300 de biblioteci si instituîi stiinîfice din tara §idin strainatate.

Biblioteca Academiei R P R

*3rrw - - ' '

I tut A f i i n d amploarea pe care a luat-o

i i n i i i ani activitatea bibliotecii ,

i de vechea cladire s-a construit' f»t i ' i i t o aripa noua cu mai multe etaje

iv iu ru condiî i mai bune de conser-

i colecîilor si pune la dispozitiai ilor sali speciale de consult;i.re.

K i It I ioteca centrala de stat al l . r . K . : Sir. Ion Ghica, 4 — tel.l<- r'.,W* deschis zilnic intre 8 si' I ; < > ; joi s i duminica dupa-amiaza

In. h i s f i '

Biblioteca central;! de stat a R.P-R.

I nml cnciclopedic de peste 3.500.000> i n i i i t a ^ i , cuprinzind manuscrise, incu-

i' t i - i i l c , carî, periodice, stampe, harî ,microfi lme, fotocopii, parti turi ,

i , benzi de magnetofon etc.i m i t i n u i n d tradiîa pr imci biblioteci

' i l e , infi inâta la inceputul seco-l i i h n t recut la Bucuresti pe linga scoala

• i * I i Sf. Sava, pe baza Regulamentului

t ' T ' i i i e , Biblioteca centrala de stat este

' i , i i ist i izi sa exercite un rol impor-i Ifll in viaâ culturala a ârii.

i n t i i n t u t a in 1955 ca Biblioteca naîo-" - i • i cca mai mare biblioteca publica,• i i i n l r p l i n e s t c rolul de depozit legal ceu-

|n imind si distribuind altor maril i i M m i l - e l exemplarcle cuvenite d inl i i i n . n v i producîe de tipar a R.P.R.§i intocmind statistica oficiala a acesteiI ..... l u i ' t i i . Pe aceasta baza publica bibliografia naîonaia curenta de evidenâ si

• I rare : , ,Bibliografia R.P.R." (carî, albume, harî, note muzicale),' l o g r a f i a periodicelor din R.P.R." (articole si recenzii) si ..Anuarul carîi

i l l i i K . r . R . ";i satisfacc nevoile actuate de informare sti infif ica, a inceput in 1957

| n i l > l i t -art- a ,,Catalogului colectiv al carîlor straine intrate in bibliotecile dini i V. ." concomitent cu organizarea catalogului colectiv national pe fise. Prin( n i l t l H urea , ,Repertoriului periodicelor straine din R.P.R." (abonamente) si a

, > i t o r i u l u i periodicelor straine din R.P.R." (schimb international) ea a creati" i i t n n e n t e de lucru valoroase in activitatea de informare s t i inf i f ica .

* i n l r u de coordonare a activitaîi bibliografice, ea editeaza numeroase biblio-H i » l i i pe cele mai variate teme, punindu-le la dispozitia bibliotecilor de masa.KM i 1 1- totodata centrul de indrumare a muncii metodice pentru bibliotecile deI - i i in , i publica.

u-iul de informare sti inîfica da informaîi bibliografice si documentare.o i l i s i intocme^te la cerere iuformaî i bibliografice scrise pentru cititori, cerce-I i i . . 1 1 , i t i H t i t u ^ i i , organizaîi si intreprinderi.

Hibl io teca centrala de stat intreîne schimburi de publicaîi cu biblioteci siI n i M i i U - din aproape 100 de t,ari.

I n a fa ra de cele 8 sali de lectura specializate, in care cititorii gasesc tot ce este..... i m p o r t a n t pentru studiul lor, o sala de auditii muzicale individule la casca

205

.

Bihlioteca centrala universitara

sta la dispoziîa iubitorilor de muzica si a celor care fac diferite studii in dome-niul acesta.

Biblioteca centrala de stat — Seetia imprumut (cu acces liber larafturi): Str. Doarnnei, 12 — tel. 14.13.57. Deschisa luni, marti, joi,intre 8 —13; miercuri, vineri, simbata intre 14 si 20,30.

Biblioteca centrala de stat — Filiala pentru copii si tineret: B-dul6 Martie, 65 — tel. 13.34.85. Deschisa luni, marti, joi, intre 14 si 21miercuri, vineri si duminica intre 9 si 14.

A luat fi inta in 1959. Fond de carî 13.000 de volume.

X Biblioteca centrala universitara: Str. S. Kirov, 1 (Piata Republicii)- tel. 13.27.73. Deschisa zilnic intre 8 si 13,30 si 14,30 si'21; duminica

dupa-amiaza inehisa.

Fond cnciclopedic de peste 300.000 de volume.Infi inâta in 1894 51 inaugurata un an mai t i rz iu , cu un fond de 3.400 de

volume, sub numele de Fundatia universitard, cu scopul de a sta la dispoziîain general, a studenîlor. In 1948 devine Biblioteca centrala universitara a Universi-taîi ,,Bucuresti", cu o noua organizare, avind sub conducerea ei at it biblio-tecile facultatilor, cit si pe cele ale caminelor studenêsti.^*

Biblioteca centrala A.R.L.U.S.: Str. Ion Ghica, 5 — tel. 13.93.44.Deschisa zilnic intre 8 si 21; duminica inchisa.

Fond enciclopcdic: 168.000 de volume, publicaîi ruse si sovietice in originalsi traducere.

206

r

Illlilioteca centrala pedagogica:in I'unduri, 20. Deschisa zilnic

i . i l i n 7,30 si 21.I m i l l de specialitate: 150.000 de vo-

i un î periodice rominesti si straine.

Illlilioteca oraseneasca ,,MihailNmluvranu": S(r. Slatineanu, 16 —

11.1)8.68. Deschisa zilnic intreIII ; i 13 si 16 si 21; duminica intre'I i ; i 14; luni inchisa.

I mid enciclopedic: 70.000 de volumei l r> ik- titluri de periodice.

IliMioteca centrala a Institutuluiili iiicdicina si farmacie: B-dul dr.I ' - l i n llroza, 8 — tel. 14.29.30. Des-i In 1.1 /.ilnic intre 7 si 15; duminicaI l i r l i m i i .

I 1 . ,nd de specialitate: 1.000.000 de

v i i l i t i i i i ' .

Illlilioteca centrala a Institutului(Hilllrhnic: Calea Grivitei, 132 —i i i ( . 13.94.40. Deschisa zilnic intreI H HI 21; duminica pina la 13.

I 'ul id dominant de lucrari tehnice siMtut rnmt ice : 350.000 de volume.

Illlilioteca Institutului de stiinteI'l'oiioinice ,,V. I. Lenin": — Str.I •,1,1,'1-,'n ISasliliei,2 — tel. 11.06.10.l i r x r h i s u zilnic intre 8 si 15; du-n i i n i r . i inchisa.

I .mil de specialitate: 326.054 deV . i l l l l l l l - .

Ilililioteca Institutului de istorieHi Acudcmiei R.P.R.: B-dul Avia-l i i r i / i i i - , / — tel. 18.25.86. Deschisaf l l n i c intre 7 si 15; duminical i i i ' l i i H a .

I'ullll de specialitate: 80.000 de vo-

I t l h i r , 3.000 de titluri dc pt-riodice.

Ilililioteca Centrului de documen-ting niedicala: Str. Polona, 4 —li ' / , 1:1.67.25. Deschisa zilnic intre 8• I '2V!; l u n i intre 12 si 22; duminicaI n r l l l H J .

r 'niul de lucrfir i din toatc dortieniilel n r i l l i ' l i l i - 1 : 23.000 de volume si 1.564il r l l t l i t r i de periodice.

Sala de lectura la Biblioteca cen-trala A.R.I,.U.S.

Biblioteca de literatura sttaisa

!1 I

Biblioteca Institutulu! de documentare tchnica I .D.T. Sir. V. Kul"btsev, 27 — 29 lei. 13.40.10. Deschisa zilnic intre 8 si 21; simbaUl ftduminica intre 8 si 14.

Fond de publicaîi tehnice $i ^ t i i n ^ i f i c ^ din toatc domenii lc : 1 20 .000 de v o l u nu .40.000 de per.odice, microfilme 5.a.

Biblioteca de literatura straina: Sir. Fundaliei, 2—lei. 13.71.!>7,\Deschisa luni, miercuri, vineri intre 14 si 21 marti , joi si d u m i n i r Aintre 8 si 14,30; simbata inchisa.

Fond de carî (istoria literaturii $i l i teratura universala in toate l i m b i l r )120.000 de volume.

B I B l . I O T E C I R A I O N A L E

Raionul ,,30 Decembrie" :

Biblioteca raionala ,,Alex. Vlahuta": Sir. Cristian Tell, 10.Biblioteca populara ,,G. Topirceanu": Sos. Bucuresti-Ploiegli, HBiblioteca populara ,,G. Ibraileann": Str. Lacului, 7.Biblioteca populara ,,I. Slayici": Str. av. Radu Seller, 26.

Raionul ,,1 Mai":Biblioteca raionala ,,I.L. Caragiale": Sos. Armalei Sovietice, 711Biblioteca populara ,,Ion Budai-Deleanu": Str. Maica Domnului, I .Biblioteca populara ,,Ion Paun-Pincio": Str. 30 Decembrie, 50.Biblioteca populara ,,Olga Bancic": Sos. Ste/an eel Mare, 54.

Raionul ,,23 August":Biblioteca raionala ,,C. Dobrogeanu-Gherea": Str. Ziduri, 33.Biblioteca populara ..Traian Demetrescu": B-dul Gh. Dimilrov ,!>'.>.Biblioteca populara ,,N. Beldiceanu": B-dul Republicii, 40 (Pantt

Union).Biblioteca pentru copii ,,Cravata rosie": Sos. Pantelimon, 77.Biblioteca populara ,,A1. Odobescu": B-dul Maresal F.I.Tolbuhin, /'.'.'/Biblioteca populara ,,C. Negruzzi": B-dul 30 Decembrie, 75.

Raionul ,,Tudor Vladiinirescu":Biblioteca raionala ,,Tudor Vladimirescu": Calea Dudesti, 28.Biblioteca populara ..Barbu Delavrancea": Calea Cdldrasi, 319.Biblioteca populara „Anton Pann": Calea Dudesti, 185.Biblioteca populara ,,Ion Neculce": B-dul Ion §ulea, 113 (Dudesti-

Cioplea).Biblioteca populara ..Maxim Gorki": Str. Laborator, 46.Biblioteca populara wHristo Batev": B-dul Hristo Botev, 20Biblioteca populara ,,Barbu Lazareanu": Calea Vdcdresti, 29.

Raionul ,,V. I. Lenin":Biblioteca raionala ,,V. Alecsandri": Sos. Ferentari, 72.Biblioteca populara ,,Gh. Sincai": Prelungirea Ferentari, 5.Biblioteca populara ,,Stefan Gheorghiu": Calea Alexandriei, >M.Biblioteca populara ,,Ion Creanga": B-dul Ghencea, 116.Biblioteca populara ,,D. Cantemir": Calea 13 -Septembrie, 215.

Raionul ,,Griviâ Rosie":Biblioteca raionala . .Dimitrie Bolintineanu": Parcul N. Bdlcescu —

$os. Bucurestii Noi.

208

Bib,iotccaBiblioteca popular,.Ublioteca popu ara ,,P.Biblioteca populara ,,V.

KogalniceW ,

Noi, 48.Mai, 139.

RaionulHiblioteca ra.onalaBiblioteca popularaBiblioteca populara

"==

Str.

Co 9>«e S, Sahia". So*. Berceni, 183 (Aparatorii

Biblioteca.Ublioteca populara

Hiblioleca popularaldul Dimcu Golescu, 11.

D 1 T U R I . I N T R E P R I N D E R I P O L I G R A F I C E ,O R G A N E S I A G E N T M D E P R E S A ,

U N IT AT I DE D I F U Z A R E

Prima tipografie bucuresteana a fostinflinâta in anul 1678, iar cea diutii cartescoasa de sub teascurile ei a fost o culegerede scrieri cu caracter moral, ,,Cheia inê-lesului", tradusa din limba rusa de catremitropolitul Varlaam. Primele ziare bucu-restene apar mult mai tirziu, in condiîiledezvoltarii capitalismului, ale aviutuluiluptei poporului pentru eliberare sociala si

- fc>-' _T« naîonala, pentru progres: ,,Curierulrominesc"tT " ^ in 1829 si ,,Curierul de ambe sexe" in 1836.

( i i rupind din 1840, in capitala — ca si in alte orase ale ârii — aparMM increase publicatii noi care contribuie la pregatirea ideologica si|inlitica a revoluîei de la 1848, ca de pilda ,,Magazinul istoric pentrul i i i c in" , editat de N. Balcescu si August Treboniu Laurian. Victoriaicvoluîei de la 1848 la Bvfcuresti, permite apariîa unor publicatiiI ' M ..Poporul su-veran", ,,Pruncul romin" s.a., in care sint tiparitecrUi mai importante lucrari ale lui Balcescu si o intreaga literaturapronresista care rellecta ideile inaintate ale militanîlor de frvmte pe

I f t r i m social si politic de la 1848.() data cu dezvoltarea proletariatului, vad lumina tiparului primele

/.lure ale clasei muncitoare: in 1872 ,,Lucratorul romin", ca oficiosil l ..Asociaîei generale a lucratorilor din Rominia", iar in 1880

209

Chid turistic — Bucuresti

,,Rominia viitoare", care reflecta inceputurile patrunderii idcilormarxiste in cercurile socialiste din Rominia.

La sfirsitul secolului trecut $i inceputul secolului nostru, presnmuncitoreasca si democratica a continuat sa se dezvolte, duciud < •lupta apriga impotriva presei reacîonare, demascind politica ceicu-rilor guvernante exploatatoare. In 1920 apare revista ,,Lupta dpclasa", organ teoretic al secîei Uucuresti a Partidului Socialist, care,dupa constituirea, in mai 1921, a Partidului Comunist Romin —eveniment de insemnatate istorica in viata poporului nostru — devintorgan al P.C.R.

In perioada dintre cele doua razboaie mondiale, in condiîile greleale cruntei terori si opresiuni pe care le dezlanûie impotriva claselmuncitoare si a forfelor democratice si progresiste guvernairfii reac-tionari, presa condusa sau indrumata de P.C.R. are un rol de seamilin raspindirea cuvintului partidului in masele largi populare, inmobilizarea lor la lupta impotriva exploatarii si a politicii de fascizarea £arii, susînuta cu ardoare de fiûicile aflate in slujba marelui capital.

In 1931 apare la Bucuresti ,,Sciuteia" ilegala, organ al P.C.R.,care-si indeplineste cu cinste sarcinile de tribuna revoluîonara apoporului. in 1943, In plina dictatura antonesciana, apare ilegal, subconducerea P.C.R., ziarul ,,Rominia libera" care, condanmindcrimina-lul razboi antisovietic, cheama poporul la lupta pentru incliegarea unuifront unic al tuturor forêlor patriotice antifasciste, pentru rastur-narea odiosului regim fascist si intoarcerea armelor impotriva Oer-maniei hitleriste.

Cit despre activitatea editorials din anii regimului burghezo-mosieresc, aceasta se reduce, cu puîne excepîi, la tiparirea in tirajemari a unei literaturi minore, obscurantiste, patrunse de ideile cos-mopolitismului, ale sovinismului sau naîonalismului, in tiinp ceopere cu adevarat valoroase din literatura romina sau din literaturauniversala abia ajung sa vada lumina tiparului in citeva sute deexemplare.

In fafa puterii populare, instaurate dupa eliberarea ârii de subjugul fascist, statea sarcina grea si complexa, de a crea toate condi-tiile pentru inflorirea unei inalte culturi, fara de care socialisimileste de neconceput. Se punea, cu alte cuvinte, sarcina crearii bazeimateriale pentru o larga .î profunda revoluîe culturala. Acesteisarcini i-a facut faâ cu succes statul de democratic populara, aplicindcu consecvenâ linia politica a partidului, facind mari investitii dinliugetul statului. reorganiziiid din temelii intreaga viaâ culturalaa £arii.

Cuvintul scris, cartea, presa, formeaza uu important capitol alacestei revoluîi. Opera intreprinsa de stat in acest domeniu estevasta: crearea de intreprinderi poligrafice, de edituri, cu o varietatede profiluri, organizarea reêlei de librarii î biblioteci, tiparirea siraspindirea in tiraje necunoscute in trecut a presei cotidiene si perio-dice, trainic legata de necesitafile maselor largi etc.

Nicicind nu a fost valorificat pe un plan atit de larg la noi in âraca astazi, tezaurul mostenirii noastre culturale si al celei universale.In acelasi timp, sprijinita de stat, s-a nascut in anii nostri o noualiteratura, ce-î soarbe forâ creatoare din realitatea socialista, dinmarile realizari ale construcîei socialiste. Astazi, cele 16 edituricxistente in capitals tiparesc anual circa 3.000 de titluri de carî

2\0

Combinatul poligrafic ,,Casa Scinteii"

, l , , , , s M r i (in limba romina si limbile minoritatilor nationale). cu....... i,im de pestc 40.000 de coli de editura, Intr-un tiraj de peste

. . 3 o d e c u un ̂ dt 837.ooo.ooo e -, |rcn "SO de reviste cu 67.000.000 de exemplare, cit apar in intreaga, , ,< -a 20 de ziare si 40 de reviste se tiparesc la Bucu

E D I T U R I

I .li politica: Pla 1 - lei. 17.60.10.

-"'\rKr^^ditI ..... /; Cl?cu±te a e P" ^clo"co»uniste ?i muncitore?ti m« material

, n'vtvimTntu! de partld. lucrari dc economic politica, fllo.o ,e .stor.e,llUrt llKtoDalft! literatura politica pentru tineret, literatura s.nd.cala,..... .,!,• ilc agitate vizuala etc.

,.,,i,,,ra Academiei R.P.R.: Str. l.C. Frimu, .22 - tel. 11.15.65t. I,,,,! fiinta in 1948. Publica lucrarile $1 rezultatele cercetarilor efectuate

, „,,,::;, p"̂ cele noua .ectiunl «1 Ptin instituted sale de eercetar, ,t.in tifice,

14211

A G E N T M D E P R E S A

Agenfia rouiiiui de presaScinteii) - tel. 17.60.10 AGERPRESS: Piaâ Scinteii, 1

in 1949. Transmite informa|ii de presa intern

Agcnf ia dispune de un servieiit foto en o fototeca bogata, pusa la d ispozi^ iuordain: lor de stat, ins t i tu t i i lo r , tntreprinderilor, organizaîilor economice 9!obijtcsti etc,

Agentia TASS (U.R.S.S.): Kir. Porumbaru, 16

Agentia ,.China Noua" (R .P . Chiueza) : Str. B-dul Dacia, 30

Agentia C.T.K. (R.S. CehosLovaea) : Str. Drubeta, 4 — 8

Agentia A.B.N. (R.D. German;!) : Sir. N. Ior«a, 22

Agentia M.T.I. (R .P . Ungar;!): Str. Pi tar Musi, 29

Agentia P.A.P. (R.P. Polo.n.1) : Sir. Mircea Vudii, 14

Agentia Tanjug ( P i . S . I ' . lugoslavia): Str. Drubeta, 4 — 8

oia l i n e n - l u l l . i (organ al C.C. al U.T.M.) : Piafa Scinteii, 1 -1 I: li(>. 10

I t i l m in . i l i a Bucurestiului (/.iar al Comitetului orasenese Buour f s l ir M . l i . si ;d Si'atului popular al orasuhii Rucurest i ) : Str. Brezoiamt,

lei. 27.27.77

roû (orpan al Comitetului regional si orasenosc al P.M.R.n l Sfatului popular al regiunii Bucuresti): Piala Scinteii, 1 — tel.

: 22

V|>.n-area Patriei (organ al Minislcrului Forêlor Armate ale R.P.R.):Htr. Iwor, 137 - tel. 27.25.'JO

I Hire (organ al sfaturilor populare din R.P. R. — in limba maghiarS):C i . i ( . i X<-iiiteii, 1 — tel. 17.60.10

INriK-r Weg (organ al sl 'aturilor popularo din R.P.R. — in l i rnba. m . i i i n ) : Str. Brezoiaiui, 13 — tel. 16.02.99

1 ' i u i i i l popular (organ al U.C.F.S.): Sir. Vasile Conta, 1(1 — If I .II ,1.0!)

I i Sport (organ al U.C.F.S. in limba maghiara): Str. Vasile, Conta, 16

R E V I ST E

A G E N T M D E P U B L I C I T A T E

Agentia de publicitate a Editurii ,,Scinteia": Plain Palatului Republi-cii, Bloc 8 — tel. 16.S5.17

Agenfia de publicitate a Fondului plastic — Arlis: Sir. Garii deNurd, 8 - tel. 18.48.90

Agentia de publicitate a Camerei de comert a R.P.R. — Publicom:B-<lnl A'. Balcesni, 22 - tel, 14.75.35

Z I A R E

Scinteia (organ al C.C. al P.M.R.): Piafa Scinteii, 1 — tel. 17.60.10

/iarul eel mai raspmdit §i mai iubit al oamenilor muucii din R.P.R. (apart-zilnic in 1.000,000 de exetnplare). P r imul nuuiar al ,,Scinteii" a aparut la 15august 1931, in conditiile grcle ale i legalitafii .

A intrat in al patrulea deceniu de glorioasa aetivitate, pusa in slujha clasi-imuucitoare, in lupta aeestcia pentru paee, democraîe 91 socialism. Educa maHt-U-iu spiritul ideologic! marxist-leniuiste, popularizeaza realizarile regiraului de-mocrat-popular, propaga si popularizeaza hotaririle partidului, mohiliziod masc-U-la infaptuirea lor.

Rominia libera (organ al s fa ln r i lo r pnpnlare din R.P .R. ) : 1'iiilnScinteii, 1 - tel. 17.67.59

Munca (organ al C.C.S. din R.P.R.): Piala Scinteii, 1 - tel. 17.37.:',!

214

Publicatii teoretice si de polit ica generala

kiiinniuiiist (ediîa in limba roniiiia a revistei teoretice si politice• i M i n i l d u l i i i Central al Partidului Comimisl al (Jniunii Sovielice)ipuro d(^ 18 ori pe a n ) : Sir. (lutenberg, 3 bis — tel. 14.54.49

l . i i j i la de clasa (organ teore l i c si politic al C.C. al P .M.R.) (apareI i : Piafa Scinteii, 1 — lei. 17.60.20

M i n n a de partid (publicatie lunara): Plata Scinleii, 1 — tel.I , till.III

M U M . a in sindicate (organ al Comitetului Cenlral al Sindicatelor• I n . R . I ' . R . ) (apare lunar): Plata Scinteii, 1 - lei. 17.HO.10

Munkaselet (organ in limba maghiara al C.C.S.) (apare saptaminal) :/ ' i < i / f i Scinteii, 1 — tel. 17.73.67

I'nilrii apararea pacii (revista editata de Comitetul national peiit.run | i . i r i M - r a pacii din R.P.R.) (apare lunar): Str. Polond, nr. 19

I'rublenie ale pacii §i socialismului (cdif ia in limba romina a revisteii i i i i - r i in- s i informative a partidelor comuniste si muncitoresti) (apareI i r ) : Piatd Scinleii, 1 — lei. 17.68.06

I ' l . i l i l i - n i f Internationale (raspunsuri la in t rubar i lu cit i tori lor)i i | . . i n - la dona luni ) : Plata Scinteii, 1 — lei. 17.60.10

1 ' i i t l t l r i i i r de filozofie (ediîa in limba romina a revistei sovietice, , | | I I I I | H K 1,1 (j)HJ!OCO(j)HH", organ al Inst i tutului de filozofie al Aca-l ' i i d<- s l i inê a U.U.S.S.) (apare lunar): Sir. Gutenberg, 3 bis

ttl. 11.51.49

215

Timpuri no! (editia in limba romina a revistei sovietice 1THouoeBpeMH" (apare saptaminal): Sir. Ion Ghica, 5 — tel. 15.36.29

Tinarul leninist (revista editata de C.C. al U.T.M.) (apare lunar):Piata Scinteii, 1 — tel. 17.60.20

Publicatii pentru tineri si copii

Scinteia pionierului (organ al C.C. al U.T.M.) (apare saptaminal) :Piata Scinteii, 1 — tel. 17.60.10

Cravata rosie (revista pionierilor si scolarilor, editata de C.C. alU.T.M.) (apare lunar ) : Piata Scinteii', 1 — tel. 17.60.20

Ifjmunfcas (organ in limba maghiara al C.C. al U.T.M.) (aparesaptaminal): Piata Scinteii, 1 — tel. 17.66.33

Luminita (revista celor mici, editata de C.C. al U.T.M.) (aparelunar ) : Piata Scinteii, 1 — tel. 17.60.20

Pionir (organ al C.C. al U.T.M. in limba maghiarii): Piafa Scinteii,1 — tel. 17.35.16

Stiinta si tehnica (revista ilustrata editata de C.C. al U.T.M. siConsiliul pentru raspindirea cunostintelor cultural-stiintifice) (aparelunar): Piafa Scinteii, 1 — tel. 17.60.20

Tineretnl lumii (editia in limba romina a revistei Internationaleeditate de F.M.T.D.) (apare lunar): Piata Scinteii, 1 — tel. 17.60.20

Viata gtudenteasca (revista a Asociaîilor sludentilor din R.P .R. )(apare' de 20 d'e ori pe an) : Piata Scinteii, 1 — tel'. 17.06.28

Publicatii literare, culturale si artistice

Arta plaslica (organ al Comitetului de Stat pentru Cultura si Artasi al Uniunii artistilor plastici din R.P.R.) (apare la dona luni ) :Str. Constantin Mille, 5 — 7 — tel. 13.75.61

Cinema (revista lunara de culfura cinemaiogratica): il-dul 6 Marlie,65 — tel. 16.71.40

Contemporanul (saptaminal polit ic, social, cultural; organ alComitetului de Stat pentru Cultura si Arta): Piata Scinteii, 1 — tel.17.60.10

Femeia (revista social-politica si culturala, 'editata de Consiliulnational al femeilor din R.P.R.) (apare lunar): Piata Scinteii, 1 -tel. 17.33.71

Flacara (revista ilustrata, social-politica si literar-artistica ""(aparesaptaminal ) : Piata Scinteii, 1 — tel. 17.60.10

Cazeta literara (organ al Uniunii scriitorilor din R.P.R.) (aparesaptaminal) : B-dul Ana Ipatescu, 15 — tel. 12.74.26

Indrumatorul cultural (organ al Comitetului de Stat pentru Culturnsi Arta) (apare lunar): Piata Scinteii, 1 ~ tel. 17.10.92

Luceafarul (revista a Uniunii scriitorilor din R.P.R.) (apare Jedoua ori pe luna): B-dul Ana Ipiitescu, 15 — tel. 11.38.51

Magazin (supliment saptaminal al ziarului ,,Rominia liberii"):Piafa Scinteii, ] — tel. 17.60:10

216

Muzica (organ al Comitetului de Stat pentru Cultura si Arta si alU n i u n i i compozitorilor din R.P.R.) (apare lunar): Str. 13 Decem-<<n,', 4-6 - tel. 15.21.19

Neue Literatur (revista in limba germana a Uniunii scriitorilor dinH.l'.R.) (apare semestrial): B-dul Ana Ipatescu, 15 — tel. 12.20.40

Presa noastra (organ al Uniunii zianstilor dm H.P.R.) (apareluna r ) : Calea Victoriei, 163 — tel. 15.21.02

Secolul 20 (revista de literatura universala, editata de UniuneaIcriitorilor din R.P.R.) (apare lunar): Calea Victoriei, 115 — tel.

16.79.22Teatrul (organ al Comitetului de Stat pentru Cultura si Arta si al

I n iuni i scriitorilor din R.P.R.) (apare lunar): Str. C. Mille, 5 — 7 —

( . • / . 14.35.88Viata militara (revista iluslratS, de literatura si arta, editata de

Mmisterul Fortelor Armate — Direcîa superioara politics) (aparelunar) : Sir. Izvor, 137 — tel. 27.25.90

Viata romineasca (revista a Uniunii scriitorilor din R.P.R.) (aparelunar)': B-dul Ana Ipatescu, 15 — tel. 11.88.85

Veac nou (organ al Consiliului General ARLUS) (apare saplfiminal):Sir. Ion Ghica, 3 — 5 - tel. 13.03.10

Hoii i i i i BHK" (organ al Consiliului general ARLUS pentru populatiam-raineanii din R.P.R.) (apare bilunar): Sir. Ion Ghica, 3 — 5 —

!<•!. 14.33.57

Publicatii stiintifice si de tnvatanomt

Gazeta invatamintului (organ al Ministerului Invatamintului sii l l C.C. al Sindicatului muncitorilor din invatamint) (apare saptami-n a l ) : Piafa Scinteii, 1 — tel. 17.60.10

Gazeta matematica si fi/.ica (publicaîe pentru sludiul si raspindireasti intelor matematice si {izicej (apare lunar): Str. Academiei, 14 —

lei. 14.46.53Natura (organ al Societatii de stiinte naturale 51 geogratie din

H.P.R.) (apare la doua luni): B-dul Schitu Magureanu, 9 — t e l .

11.75.26Revisla de pedagogic (organ al Institutului de stiinê pedagogice)

(apare lunar): Str. Sjinlii Apostoli, 14 — tel. 15'85.74In afara de aceste reviste, apar la Bucuresti, un mare numar de

publicatii stiin\iiice, editate de catre institutele de studii si cercetariale Academiei R.P.R. (vezi capitolul rcspectiv).

Publicatii de sport

Cultura fizica si sport (organ al Uniunii de cultura fizica si sport dinH.P.R.) (apare trimestrial): Str. Vasile Conta, 16 — tel. 11.79.70

Revista de sah (organ al Federatiei de sah) (apare lunar) :Str. ~\7asile

Conta, 16 - tel. 12.42.28

217

Sport (revista ilustrata, editata dc Uniunea de cultura fjy.ica si spldin R . l ' .R . ) (apare de doua ori pe luna) : Sir. Vasile Conla, 16— i11.10.05

Publicatii pentru sate

Agricultura socialists (organ al Cons i l iu lu i Superior al Agricu|tur i i ) (apare odata pe suptamiua): Piata Snnteii, 1 — tel. 17.32.1

Albina (organ al Ase/.amintelor cu l tura le din R.P.R.) (apare flfltamina l ) : Piafa Scinleii, 1 — tel. 17.06.89

Probleme agricole (revista de st i infa si praclica agrieola siI i s l a ) (apare lunar): B-dul G-ral Magheru, 32—34 •. " I

Sateanca (revista social-politic:! si eu l tu ra la , edilata de Consilil l*na t iona l al femeilor din R.P.R.) (apare lunar ) : Piata Scinteii, 1 ••lei. 18.43.81

Publicatii medico-sanitare

Chirurgia (revista edi ta ta de Uniunea Societafilor de st i inte m e d i e a l n jdin R.P.R.) (apare la doua luni): Str. Progresului, 10'— tel. 14.10.XH\

Igiena (revista editata de Uniunea Societafilor de stance medi i ' . i ln 1

din R . P . R . ) (apare trimestrial): Str. Pragresiilui, 10 ~ tel. 14.10.fi'JMedicina interna (revista editata de Uniunea SocietiHilor de s t i i u | » ,

medicale din R.P.R.) (apare lunar): Sir. Progresului, 10 — tel. 14.10.U2 \

Muncitorul sanitar (organ al Minis te ru lu i Sanatatii si PrevederilorSociale si al C.C, al Uniunii Sindieatelor din nnila{.ile sanitnrr)(apare saptaminal): Sir. Alex. Sahia, 1 — tel. 14.16.13

Sanatatea (organ al C.C. al Crucii Rosii a R.P.R.) (apare luna r ) :.Sir. Uiserira Amzei, 29 - tel. 11.26.96

Viata medicala (organ al Uniunii Societatilor de stiinte medica ledin R.P .R. ) (apare bilunar): Sir. Progrem'iliii, I0'—1el. 14.10.A'.1.'

• •'• ' •' Publica|ii juridice

Justifia noua (organ al Asociatiei ju r i s t i lo r din H.J'.R.) ( a j i M n -lunar): B-dul g-ral Maseru, 22 — tel. 15.92.59

Publicatii tehnice si de specialitate

Arhitectura R.P.R. (organ al Uniunii arhitecfilor din R.P.R. sial Comitetului de stat pentru construcjii, arhitectura si sistematizan-J(apare la doua luni): Sir. Episcopiei, 9 — tel. 13.98.SO

218

i • nn r r i i i l socialist (organ al Minigterului Comertului Interior si alI l l i l i i n i i sindieatelor din comerful de stat. si cooperafia de consuin dinM I' I t . ) (apare saplaminal): Str. Doainnei, 12 — tel. 15.10.14^

l!oiiHtructorul (organ al Comitetului de slat pentru constructii,fclllli'clura si sistematizare si al C.C. al Uniuni i s indicalelor din inlre-|il I n d c i i ! < • industriei materialelor de constructii si intreprinderile de

r u i ^ i i ) (apare saptaminal): Str. Gradina cu cai, 7 — lei. IS.10.92l.ir/.rtu finantelor (organ al Ministerului Kinantelor si al Bftnoii de

' i l , i i | (apare saptaminal): Str. Smirdan, 5 — tel. 14.87.66Mnmutorul forestier (organ al Ministerului Economiei Forestiere

• i l ( l . C . al sindieatelor muncitorilor din intreprinderile economieii « i i i ' r e ) (apare saptaminal) : B-dul g-ral Alagheru, 31

ICrv iHta de statistica (organ al Direcjiei centrale de statistiea) (apare: Sir. Slavropuleos, 6 — tel. 13.62.24

I ' Imica noua (organ al Consiliului national al inginerilor si tehnicie-i i l l n r din R.P.R.) (apare saptaminal): Str. Miltail Eminescu, A" —Ifl. 1:1.89.89

\ i . i ia cooperatiei mestesugaresti (organ al Uniuni i centrale a coope-• . i i • i . n mestesugSresti d in R.P.R.) (apare saptaminal) : Sir. liacani, 1

i,-1 14.59.46

Alte reviste

i i l . i i i l ia (organ al Asociafiei t'ilatelistilor din R.P.H.) (apare la doual i i n i ) : Sir. Biserica Enei, 16 — tel.'16.67.15

I'nigramul de radio si televiziune (apare saplaminal): Sir. Al. POJIWIfl. 16.20.80

l(< Ims (revista de cuvinte inerucisate) (apare de doua ori pe luna):I'mtn Sclnteii, 1 — tel. 17.60.10

Hr/.ica (revista de satira si umor) (apare de doua ori pe luna): CaleaI ., l,,ri,-i, 25 — tel. 14.28.15

\ n i . ~ i i i i r i i l si pescarul sporliv (apare lunar) : Calea Moqilor, 128 -|l I i:i.fifi.98

P U B L I C A J I I C U L T U R A L E R O M l N E S T II N L I M B I S T R A l N E

PyMMHHH (revista lunara ilustrata in limba rusa): Str.l»i, dliirtt, 5 — tel. 13.65.66

Hoiiinanie d'Aujourd'hui (revista lunara ilustrata in lirnba franceza) :i- Ion Chica, 5 — tel. 13.65.60

Itiiniunia Today (revista lunara ilustrata in limba engleza): Sir.!«„ (iliiai, 5 — tel. 13.65.66

Idiiiiunien Heute (revista lunara ilustrata in limba germana): Sir.f. . ; i Chiai, 5 — tel. 13.65.66

219

Luomania (rcvista lunara ilustrala in l in iba chincza): Sir. /"HCliica, 5 — tel. 13.65.66

Rumania de hov (revistu lunara ilustrata in limba spaniola): >Ion Ghica, 5 - tel. 13.65.66

PySftlllCKajl airrepaTypa (caiet. t r imesl r ia l de liter.il.ura in l i m l i i i lrusa): Str. Ion Ghica, 5 — tel. 14.59.37

Revue Roumaine (caiet trimestrial de literatura in limba t'rancez|HStr. Ion Ghica, 5 - tel. 14.59.37

Rumanian Review (caiet t r imestrial de literalura in l iniba englo/.n)BStr. Ion Ghica, 5 - tel. 14.59.37

Rumanische Rundschau (caiet I r i ines t r i a l de l i t e ra tu r i i in l i u i l mgermana): Sir. Ion Gliica, 5 — tel. 14.59.37

HcuycoTBO B PjMHHCKOii Hapojpoii PcciiyC.iiiKe (a lbum de a:mestr ia l in liniba rusa): Piata Scinteii, 1 — tel. 17.67.80

L'art dans la Republique Populaire Roumaine (a lbum do ar ta seiiicint r i a l in limba Iranceza): Piata Scinteii, 1 — lei. 17.67.80

Kunst in der Rumanischen Volksrepublik (album de arta s e m e s l r i . i lin limba germana): Piata Scinleii, 1— lei. 17.67.80

El arte en la Republica Popular Runiana (album de arta S C I I H - ,trial in limba spaniola): Piata Scinteii, 1 — tel. 17.67.80

Arts in the Rumanian People's Republic (album de arta semes l r i a lin limba engleza): Piata Scinteii, 1 — tel. 17.67.80

In afara de aceste ziare si reviste, in Bucuresti mai apare un marl]numar de publica^ii ale unor ministere, depar tamenle , i n s t i t n l rstiin^ifice si uzine, 15 serii din ,,Analele rornino-sovietice" s.a.

L i B;R A R i j

Libraria ..Mihail Eminescu": B-dul Republicii, 5 — tel. 15.S~.fi]

Libraria Acadcmiei R.P.R.: Calca Victoriei, 27 — lei. 14.08.50]

Libraria copiilor: B-dul g-ral Magheru, 27 — [tel. 13.36.11

Libraria tinerelului: B-dul Scliitu Magureanii, 2 — tel. 15.S3.98

Libraria ,.Cartea Rusa": Calea Victoriei, 42 — tel. 13.73.88

Libraria ,,I.L. Caragiale": Calca Grivilei, 80 — lei. 13.85.56

Libraria ,,G. Cosbuc": Sir. Lipscani, 26 — tel. 14.54.05

..Libraria Noastra" nr. 1 — Calea Vicloriei, 43 — tel. 16.28.94;nr. 4 — B-dnl N. Balcescu, 2 (tehnica) ; nr. 8 — B-dul BucuresliiNoi (bloc IV); nr. 10 — Calea Rahovei, 107; nr. 11 — Str. M. Emi-nescu, 117; nr. 12 — Sos. Ste/an eel Mare, 20; nr. 14 — B-dul 1 Mai,161: nr. 15— B-dul Republicii, 72; nr. 16— Chiosc Gara de Nord;nr. 17 — B-dul g-ral Magheru, 6; nr. 19 — Calea Dudesti, 90: nr. 20- Sos. Cotroceni, 16; nr. 21 — Calea Ferentari, 72; nr. 24 — Sir.

Vatra Luminoasd, 39; nr. 25 — Sos. Miliai Bravu, 1; nr. 26 —Calea

220

\fiifi, 85; nr. 28 — Sos. Crln-. , 22; nr. 29 — B-dul Muncii,f l i l u c u r i ) ; nr. 30 — Calea Ra-

. ' i , 415; iir. 32 — B-dul Repu-1 1 , 10 (Colentina); ur. 33 —

I'antelimon, 175; nr.. 34 —irn Grivitei, 134 — 136; nr. 35 —

(tiurgiului, 35; nr. 37 — CaleaInn, Vodd, 120; nr. 41 - Piafo'nlinnti. 5; nr. 42 — Calea Mosi-

274; nr. 43 - Calea 13 Sep-• i ' i r i e , J96; nr. 44 — Sos. Giulestinrur i ) ; nr. 45 — Calea Vdcdresti,' ; nr. 46 — Sos. Mi/mi Bravu,'; nr. 50 — B-dul 6 Marlie, 17;

• 51 - B-dul N. Titulescu, 131;• S5 - Sir. Alex. Popov, 3; nr. 57

.Sir. Berzei, 41; nr. 58 — Str.•mm Goldjaden, 1; nr. 62 —i / n l Ma-regal F.I. Tolbubin, 62;

.. 63 — Sir. J7 iunie, 23; nr. 73Mr. Bac/t (bloc 9/3 earlier FJo-

i a) ; nr. 74 — Str. M. Eminescu,ir. 77 - B-dul Anul 1848, 32

. 1 1 n i n e si reproducer! de arta)I liruriu ,,Cartea prin posta": Str.

l - n rira Enei, 16 — tel.'16.32.52

U N IT AJ I D ED I F U Z A R E A P R E S E I

Doamnei, 5; Piata Palalu-..publicii, bloc 5; Calea Gri-152- B-dul Magheru, 14,Izvor; Plata N. Bdlcescu;

Gdrii de Nord

k

«?.'̂H^* '-.

aria ,,Mihail Eminescu"

Libraria noastri, or. 1

y»

Str.t i l l

- lei.r . i , m i l l , uani we i ,u ,»I f . 7 2 . 6 5 ; Str. Glinka (Cartier Flo-ftiuca); Piafa Dorobanti; Plata

1 1 1'lnl.i.lie: Plata 1 Mai; PiataII,,- Pintilie;\niembrie;

PiataPiata Romana.

A N T I C A R 1 A T E

Nr. 1: Calea Victoriei, 43 — lei. 15.46.00; nr. 3: B-dul g-ral Ma-i i , 2; nr. 5: Str. Bdratiei, 59; nr. 9: Sir. Polizu, 2 — tel. 15.35.93;

... 10: Calea Victoriei, 106; nr. 11: B-dul 6 Marlie, 25; nr. 7: Paso/ut ,Ingres; nr. 8: B-dul Atiul 1848, 12; nr. 6: Calea Dorobanti, 98

M A G A Z I N E , ,F I L A T E L I A"

/: <lnl N. Balcescu, 35; Piala Palalului Republicii (bloc 7)

221

N S T I T U T I I M E D I C O - S A N T A R E

I-

Pina sa se ajunga la succesele de astliin domeniul medicinii, cu care se mii i i ln i >pe drept ciivint âra noastra, a trebuit 01mai intii sa fie infritita o indelungata i n npoiere. Ca si in restul fari i , pe i n a l n i i l iDimbovitei ,,medicina" a i'ost practical!veacuri de-a rindul de catre tot felul de bali»,,,vrajitoare", ..doftoroaie", ,,tamaduitoaro"jde tot felul de sarlatani care administriiil..tratamente" cu plante medicinale pe care Ifasociau cu anmnite forinule mistice, san Irreduceau la farmece si descintece.

Priinii medici apar abia prin secolnl > lXVI-lea, pe lingd curdle domnesti. Ma-surlsanitare se consemiieaza, in pravile, mu l tmai tirziu (1652, pe vremea lu i Matei Hu-sarab). Sfirsitul secolului al XVII-lea ,}linceputul celui de-al XVIII-len marcheaza in i

sfirsit, aparifia intiitilui spital in Bucuresti: Spitalul Coltea, constrtiltde spatarul Mihail Cantacuzino (1704). Urmatorul — Pantelimon HOconstrueste ir.tre 1735 - 1750. Numarul uiiitafilor spitalicesti .seinmulêste incepind din 1750. lau fiinta: Spitalul Sf. Vineri (1763),apoi azilul de la fosta manastire Sarindar si Spitalul de ciumafitie la Dudesti (1796). In 1776 la Bucuresti, se deschide prima fa r -macie.

Incep sa apara pitacuri domnesti care stabilesc indatoririle inedi-cilor, controlul niedicamentelor etc. Domnitorul Alex. .ûtu institute(1783) Epitropia Obsliilor, avind atribuîi cu caracter social si creeazt 1postul de arhiiatros (medic primar) al Bucurestilor.

Progrese mai insemnate in ce priveste organizarea .sanitara si Imedicala a Bucurestilor se rcalizeaza la inceputul secolului al XlX-left I(1802: introducerea vaccinarii antivariolice; 1804: un lazaret pentru ]ciumaî; 1813—1815: Spitalul Filanlropia). Dar abia in urma apli-carii Regulamentului Organic, problema sanatafii publice incept;intrucitva a deveni o preocupare a ocirniuirii. Prin aplicarea Kcgulamentului Organic, se infiinêaza Eforia Spitalelor civile (1832),se stabileste legislafia sanitara etc.

Un eveniinent de seama in dezvoltarea institufiilor sanitare i lconstituie organizarea serviciului sanitar in fara Romineasca de catredoctorul Carol Davila (1859). Dupa citiva ani (1857), dr. N. Kretu-lescu pune bazele Societdtii medico-stiintifice. In anul istoric al Unir i l(1859), apare prima revista medicala, ,,Medicul romin", careia ii \ uurma, in 1862, ,,Monitorul medical".

O alta data importanta este anul 1867, cind se emite decretul < l c -infiinâre a Facultatii de medicinii. Tot atunci apare ,,Gazeta spitalelor" si se infiinteaza Asociafia medicilor romini, urmata ( I S W i jde Asocialia farmacistilor. Doctorul I. Felix intocmeste in 1874 prim.ilege sanitara, care prevede constituirea unui consiliu medical superiorsi crearea de comisii de igiena si de salubritate publica. Doi ani maitirziu (1876) ia f i in fa Crucea Rosie Komina.

222

fit primele decenii ale secolului al XX-lea activeaza neobositBHtru sanatatea poporului savanî de reputatie europeana:

', l lnl)es , Toma lonescu, Gh. Marinescu, I. Nanu-Muscel, I. Can-•lil'.lno s.a. Dar cforturile lor in direcîa crearii unei largiMule medico-sanitare nu gasesc sprijinul cuvenit. Statul burghezo-

i i i i - s c nu se preocupa de starea sanataîi poporului. Asistenâ•nlcala in spitalele particulare este extrem de costisitoare, iar

•HlArul paturilor in spitale, insuficient. in mediul rural nu existsM i ' i . ( S nici o casa de nasteri. In lipsa unei industrii farmaceutice,

Nli>)"> itatea niedicamentelor sint importate si deci costa enorm. In• n i p re circiumile rasar ca ciupercile, farmaciile si policlinicele sintu l i r n i de rare chiar si la Bucuresti.

V l n \ a mizera a maselor muncitoare exploatate la singe, subnutriîaHliijni itaîi populaîei, criminala indiferenâ manifestata de statul

Bdrnliezo-mosieresc faâ de sanatatea poporului au facut ca inaintea• l u i do-al doilea razboi mondial Rominia sa bata recorduri europene

priveste mortalitatea infantilii sau raspindirea unor boli ca> i M r . n l , malaria, tuberculoza.

' ' i l n a ^ i a se schimba radical abia dupa ce clasa muncitoare, condusaid | i u r t i d , isi ia soarta in propriile sale miini, trecind la faurirea uneiI n r l r l a f i noi, socialiste.

In couditiile cresterii neintrerupte a nivelului de viaâ, materiali i ' i iRu ra l al celor ce muncesc, se imbunatateste continuu starea

!• niTitate a poporului.i ' ilata cu naîonalizarea (1948— 1949) sanatoriilor si spitalelor

i iculare, precum si a farmaciilor, se asigura salariaîlor tratamen-I n l Kratui t in spitale si asistenâ medicala, tot gratuita, in cadrul|inllcliiiicilor si al circumscripîilor sanitare.

Ih i^c tu l statului incepe sa prevada sume din ce in ce mai mari la. | i i l o l u l asistenêi medicale si ocrotirii sociale (1.824.000.000 lei

In 1950, peste 10 miliarde lei in 1961). Se organizeaza o vasta reêaI ico-sanitara. Paâ de 30.812 in 1938, numarul pe âra al paturilor

III pitale ajunge in 1961 la 137.000.i ii lotirea sanataîi este, pentru prima data la noi, organizata pe

• stiii4ifice,. punindu-se accentul pe prevenirea bolilor. In acest. "|> nu fost create staîuni sanitare si antiepidemice si se desfasoara

H .(iniita activitate de educate sanitara. Progrese de uriasa insem-n i i . i l c au fost obînute in domeniul ocrotirii mamei si copilului,

niliiidu-se noi maternitati .si creindu-se o intreaga retea de caselie unsteri, crese .si camine. Infiintarea de servicii medico-sanitare,

< l i n i c i , dispeusare si o serie de alte unitaî medicale pe lingai i rroasc iiitreprinderi, vadeste atenîa deosebita ce se acorda asis-

' • • i medicale a muncitorilor. Staîunile balneo-climaterice, locurii ' i ma te altadata huzurului si desfriului claselor exploatatoare, au

(n»l puse la dispoziîa oamenilor muncii. Producîa de medicamente,ilc liistrumente si aparate medicale, aproape inexistenta in âra

1 1 . 1 in trecut, cunoaste azi o puternica dezvoltare. A crescuti i l c rab i l numarul medicilor (peste 25.000 in 1961 faâ de 8.234 in

-) .•;! al cadrelor medii sanitare (de aproape sapte ori in 1961 faâ• i ' Id . ' i r t ) . i^tiinfa medicala romineasca dobindeste succese remarca-i ' i l i I v i i se bucura de tot mai mare prestigiu peste hotare.

223

Toate acestea se reflecta in Imbunatatirea simtitoare .si c o i i l u n ia starii sanitare a popu la l i -1961, mortalitatea infantila n IMzu t l a6 ,9% faf5 de aproape 301cit era in anii dinainte de razbflmortalitatea generals a s ca /n l I8,7%0 faâ de 20 %0. iar spof»|anual al populat ion a a t in i " > •indice neniaiintilnit in treoiilu)t:arii noastre.

Posibilitaîle de asistenta tin •sanitara din capitala au en .necontenit in anii puterii popnl .mRind pe rind au luat fiin(;iBucure,sti noi institutii sanitai'spitalicesti: Centrul de a s i s f r n | Aa cardiacilor - ASCAR (19-15),vSpitalul ,.Dr. St. Stmca" (1951),Spitalul de ochi nr. 22 (1949), Ccn«trul de liematologie ,-ji transfn(1949), Institutul oncologic ( 1 ' M ' MSpitalul ,,Dr. Carol Davila" (1951),Spitalul de boli contagioase nr. I(1955), Spitalul ,,Fundeni" (1959)etc. Pentru copii se infiiii!Centrul de neuropsihiatrie infant 1 1 '(1947), spitalele ,,Caraiman", ,,CoMtroceiii" si ,,30 Decembrie", lust Itutul clinic de pediatrie ,,Ivrrn'h>Irza" (1945) etc. Vecliile baze spitalicesti siut largite. Se creeazil "serie de institute de cercetari medicale: ftiziologie (1949), inframicin

biologie (1950), terapeutica (1953) s.a. Se deschid noi spitale si dinpensare TBC, noi maternitafi. Numarul circumscripfiilor medical*creste &e la 151 in 1955, la 228 in 1961, amplasarea lor facindti-M jastfel incit sa acopere uecesitatile cetaênilor din toate cartierelo,Parmaciile publice insutneaza, la sfirsitul anului 1961, peste 145de unitafi , la care se adauga 16 puncte farmaceutice.

Marea grija cu care partidul si guvernul se preocupa de sanatal i - . ipublica se vade^te si in prevederile directivelor celui de-al III-lciiCongres al P.M.R.: investifiile pentru ocrotirea sanatatii vor fi if Imai rnari; capacitatea de spitalizare va creste pe fara cu circa 18.00(1de paturi; se vor construi circa 100 de noi policlinic! orasenesti 9!raionale; fata de 1959, numarul celor trimifji la odihna si cura Instatiuni balneoclimaterice va create in 1965 cu peste 30 la sutr t ,

S P I T A L E P E N T R U A D U L T '

Spitalul de adulti ,,Bernatb Andrei": Sir. Traian, 2<J - id. 2L2Q..,Iin forma actuahl funcfioiieaza din 1951 —1952, ca urmarc a reorganizarii fo.sln

lu i spital ,,Caritas", fnfiin{at in 1927. In 1953 a fost complet rcamcnajat. Prohlinterne, chirurgie, ftiziologie, obstetric;"! 5! giuecologie. Numar de pa tur i : 6l«

224

•̂ Spitalul de adulti ,,Brincovenesc":13.40.60

B-ilnl G. Cosbuc, 14 — lei.

Ctitorie a baiiesc-i Safta Brincovcanu (1835). Dat in folosiuta, initial , ca anexaa az i lu lu i dc bu t r in i fondat in 1751, devine ulterior — defalcindu-se ca institutieilc sine statatoare si adaugindu-i-se noi pavilioane (1824, 1856, 1876, 1891) —tuiul din cele mai mari spitale din Bucurcst i . In 1904 s-a construit actuala cladirecentrala, pavilionul de consultaîi, laboratorul s.a. Din 1949, in cadrul spitaluluifuncîoneaza Institutul de balncologie si fizioterapie, cu o secîe de agenî fizici(hidroterapic, elcctroterapie, pneumoterapie) . Profi l : interne, chirurgie, orto-pedie, balneo-fizioterapic, maternitate. Numar de paturi: 730.

Spitalul de adulti ,,Bucur": Sir. Bucur, 10 — lei. 15 .60 .18Construit in 1936 — 1938 ca policlinic;!, reprofilat in 1941 —1943 ca spital de

boli dermato-venerice. Din 1952 in actuala organizare. Profil: interne, chirurgie.

^/Spitalul de adulti ,,Coltea": B-dul Aiiitl 1848, 1 — lei. 13.88.82

Construit intre 1695 si 1709 de spatarul Miliail Cantacuzino. Jn 1837 estetotal renovat. in 1867, in cadrul spitalului se creeaza primul laborator de analize-chimice din âra. in 1887, vcchiul local este darimat, iar in locul lui se constru-it'ste cladirea existeiita si astazi. Reutilat dnpa eliberarca âr i i . in cadrul servi-c iu lu i de chirurgie s-au efectuat primele operaîi asupra cordului . prof i l : interne^radiologie, O.R.Iy. , oftalmologie, oncologie. Numar de paturi: 615.

Spitalul de adulti ,,Prof. dr. I. Cantacuzino": Sir. Ion Movilii, 5— lei. 11.94.07

^(A) \JU. Spitalul de adulfi ..Colfea"

225

Func{ioneaza din 1934 in actualul pavilion cu 5 etaje. P r o f i l : in te rne , I m l )de nutriîe (serviciu inf i inât in 1948), chirurgie, niatcrnitate, O.R.I,., urolofuNumar de paturi: 602.

Sos, Stefan eel Marc, 89 — 20VT Spitalul de adulti ,,Colentina'11.79.38

Construi t in 1£64 de pforia Spitalelor civile. In 1885, 1895, 1919 si 193:1 s u«construit noi pavilioane. Profi l : interne (clinica Ins t i tu tu lu i de medic in a i n t c r u A

al Academici R.P .R. ) , chirurgie, neurologic, dermatologie, boli profesional« (

ortopcdie, uro logic. Tot in cadrul spitalului functioncaza Cent ml dermato«venerian. Numar de paturi: 640.

Spitalul de adulti ,,Dr. Carol Davila": Calea Grivilei, 4 — lei. 14.9fi.lt.

Inauguiat in 1951. In 1953 £i 1954 s-au amenajat 2 i- l inici universi tare . P rm ' i l<hirurgie , interne, radiologie.

^^Spitalul clinic de adulti ,,Fundeni": §os. Fundeni, 37 — tel. 11.78.&U

Unul din cele mai mari si mat modern utilate spitale din {ara. Constm i lIn anii regimului democrat-popular, a fost dat in folosinâ in 1959. Profil: chi rur-gie, interne, urologic, iêdiatrie. Numar de paturi: 648.

Spitalul clinic de adulti ,,I.C. Frimu": Str. Hatmannl Arbore, '.'•/— tel. 11.94.90

Great in 1941 prin contopirea a doua unitaî mai vechi. Profil: chirurgk- < l rurgenâ, interne, ortopedie. Numar de paturi: 410,

de adulti ,,Prof. dr. Gh. Marinescu": Sos. Bcrceni, 10 —tel~ 14.08.80

Construit in 1912, deteriorat in t impul p r imulu i razboi mondial, a inceput s;\funcîoneze abia in 1923, cu profil de neurologic. Dupa eliberarea t l i r ^> reut i la t ,i-au fost amcnajatc £i alte servicii. Profil actual: neurologic, psihiatrie, neuro-chirurgie, pediatric, interne, maternitate, T.B.C. O secîe a spi talului func t i " -

neaza in comuna Balaceanca (pe §oseaua Bvicuresti-Olteniâ., prin PopestiLeordeni, la km 18) - tel. 21.77.02. Numar de paturi: 2.982.

XSpitalul de adulti ,,Ilie Pintilie": B-dul 30 Dccembrie, 35 — tel.12.85.39

Construit in 1837, ca ospiciu dc alienati miutal i . In 1860, mai toate pavi l ioa-nele erau degradate. Renovat si marit intre 1882 si 1906, reprof i l a t in 1941. Din1945, organizat pe alte baze. Profil actual: interne, chirurgie, maternitate.

V Spitalul ,,Panduri": §os. Panduri, 20 - tel. 13.73.40

' In actuala orgaiiizare funcîoneaza din 1946. Prof i l : ' ch i rurg ie , urologie, pe- -diatrie.

Spitalul de adulti ,,Dr. St. Stinca": $os. Pantelltnon, 27 — tel.11.97.37

Infi inât in 1951. Profil actual: interne, chirurgie.

Spitalul de adulti ,,Alex. Sahia": Str. Mircea Vodd, 49 — tel. 21.49.40

Construit in t re 1924 §i 1928. Cladirea a fost renovatu in 1951. Profil: interne,chirurgie, maternitate.

J226

, , . i , , l , , l M.T.Tc. nr. 3: §os. Stefan eel Mare, 49 — lei. 11.25.30

i ..... i . i n n . M / a dill 1947 cu profi l de boli pulmonare.

N| .n . i l i i l M.T.Tc. nr. 4: Str. Kiev, 3 - lei. 17.14.84

• \ < > l > : ; t e t r i c u ?i ginecologic.

, . , i . . l i i l niilitar central: Sir. Stejan Furluna, 88 — lei. 14.80.06

1 i n i . i l i i l Ministerului Afacerilor Interne: B-dul Gh. Dimitrov, 50

r<ili<Tmica Academiei R.P.R.: Calea Victoriei, 178 — lei. 15.64.21

I 'o l i r l in ica si spitalul ,,Casei Scinteii": Plata Scinleii; 1 — tel.

II 10

r. . ln l i n i r a Consiliului de Ministri: Sir. Ilaia Lijscldtz, 8

r.il irli i i ica ,,F.R.B.": Sos. Morarilur, 2 — lei. 11.39.85

institutiilor de aria: Str. g-ral Cristian Tell, 18 — lei.

r..li, l i n i i .1 interdepartamentala nr. 1: Str. Spiru Haret, 14 —

. i 11.11.77

I'olii'linica interdepartamentala nr. 2: Str. Al. Sahia, 39

I'olirl inica si spitalul I.T.B.: Str. Dr. Gropovici, 2

I'li l i i-l inica garnizoanei Bucuresti : Sir. Cobdlcescu, 26 — lei. 13.88.06

I'olirliiiica Ministerului Afacerilor Interne: Str. Mihai Voda, 15

1'iilirlinica nr. 10: Str. Ilaia Lifschilz, 8 - tel. 18.29.80

I'oliolinica nr. 11: Str. g-ral Praporgescu, 24 — tel. 16.71.78

I'lllirlinica si spitalul Ministerului de Finante: Str. Doamnei, 2

I'nliflinica si gpitalul Ministernlui Transporturilor si Telecomu-

.uri i \ i i lor: Sir. Postei, 5 — lei. 04

I'olirlinica uzinelor textile ,,7 Noiembrie": Calea Dudesti, 175 —

;l :! 1.28. 13

I'l l l irlinica organizatiilor de masa: Sir. N. Filipescu, 22 — tel.

I ' ', .HI

1 ' o l i r l u i K a si spitalul fabricii de confectii si tricotaje ..Bucuresti":

II ilul Arniata Poporului, 7 — tel. 13.80.80

1'nliolinica dc santiere: Str. Vasile Lasctir, 27 — lei. 11.81.95

231

P O L I C L I N I C I R A I O N A L EP E N T R U A D U L J I ? l C O R N

Raionul ,,16 Februarie":

Policl inica ,:Coltea": Sir. Teilor, 3 — lei. 14.54.50

Policlinics ..Basarab": Son. Basarab, 6 — lei. 18.22.90

Policlinica ..Militari": B-dul Libertdtii, 78 — id. 14.52.84

Pol i r l in i ca de copii ,.Stirbei Voda": Sir. Slirbei Voda, 89 — Id.14.04.65

Policlinica speciala (cu plata) : Sir. Teilor, 3 — lei. 14.54.50

Servicii de consultatii speciale (cu plata): f}os. Giulesli, 5 —lei.17.50.10: Calea Plevnei, 1<J — lei. 15.26.02

Raionul ,,Tudor Vladimirescu":

Policlinica ,,G. Coshuc". B-dul G. Cosbuc, 3 - lei. 13.79.96

Policlinica ,.Bradului': Sir. Bradului, 53 - lei. S1.6S.77

Policlinica ,.7 Noiembrie": Sir. Stan Jwlelul, 8 — lei. 21.52.18

Policlinica ..Dudesti-Cioplea' : B-dul Jon Sulea, 88 — lei. 21.51.77

Policlinica de copii ,,CaIarasi": Calea Cdlaraxi, 22 — let. 21.79.54

Policlinica de copii ,,Dristor": Sir. Drislor, 111 — lei. 21.33.58

Policlinica speciala (cu plata): Sir. Negustori, 1 — Id. 13.76.87

Raionul ,,30 Decembric":

Policlinica i n i l ica iu raionala: Sir. Dionisie Lupii, 16 — lei. 13.34.80

Policlinica de copii ..Grigore Alexandrescu": Calea Dorolanti, 39— lei. 11.47.20

Policlinica speciala (cu plata) : Calea Griviici, 7 — lei. 15.34.98

Raionul ,,Nicolae Balccscu":

Policlinica ,,Prof. dr. Gh. Marinescu": Sos. Berceui, 10 — lei. 14.08.80Policlinica ,.Bucur": Sir. Bucur, 10 — lei. 15.34.20

Policlinica de copii ..Serban Voda": Calea Serban Voda, 211 — lei.23.58.02

Policlinica ..Giurgiului". Sir. Giurgiului, 128 - lei. 23.31.41Raionul ,,V. I. Lenin":

Policlinica ..Brincovenesc": Splaiul Unirii, 8 — lei. 14.78.37

Policiinica ..Ferentari". Sir. Veseliei, 73 — lei. 23.13.00

Policlinica ,.13 Septembrie": Calea 13 Seplembrie, 51 — lei. 27.16.78

Policlinica ..Raliova": Sir. Soldal Candea, 3 — tel. 23.34.10

Policlinica de copii ,.Izvor": Sir. S/iutii. Apostoli, 2 — lei. 16.62.13

232

! ' . . ! • < linica de copii ,,Raliova": Calea lialiovei, 278 — lei. 23.45.00

linica speciala (on plata): Splaiul L'nirii, 8 — lei. 14.78.37

I H U M . m i l ,,1 Mai":

r > i l i < l i n i c u ,.Cantacu/ino": Sir. C.A. Roselli, 36 — lei. 16.73.17

I .1. . l i n i r a ..Masina de Piine" (copii si adulli): Sir. Masina de piine,til. 11.55.29 si 11.55.36

I 'nl ic l inica ,,Colfntina" — eras: Sir. 30 Decembrie, 47 — lei. 12.11.37

I'oliclinica ,.Colentina": Sos. Sle/an eel Mare, 89 — lei. 11.64.47

I'nliclinica de copii ,,Caragiale": Sir. Caragiale, 12 — lei. 12.38.11

r..li.-linica s{!fciala (cu p la la ) : Sir. Ttajacl, 1 — tel. 12.79.26

H i i i i m i i l ,.23 August":

1' i i l i r l inica . lanouliii : Sos. J a n c i i l i / i , 11 — lei. 21.28.43

I ' , . I , , l in ica ,.Dimitro'v": B-dul Gh. Dimitrov, 103 — lei. 11.27.37

1'iiliclinica ,.Pantelimon": .Sos. Pantelimon, 226 — lei. 12.56.07

I'nlirlinica de copii ,,30 Decembrie": B-dnl Mitncii, 21 — lei.' I l.'l In'

1'iil irlinica de copii ..D. Onciul": Sir. Diinilrie Onciul, 10 — lei.i i 'U.;<;

1'uliclinica speeiala (c,u p l a l a ) : Sir. Marafescu, 24 — lei. 11.61.06

Tnlirlinica speciala de fizioterapie (cu p la la) : Sir. 10 Mcse, 221,1. 12.47.56

r . . i H > t t u l , ,Gi'ivita Rosic":

1'i i l ic l inica ..Grivita": Sir. Consl. Jiat'id Ticii, 18 — lei. 17.38.61

I'nl icl inica ..Vasile Roaita": B-dnl 1 Mai, 37 — lei. 18.65.50

I'nliclinica de copii ,,Caraiman": Sir. Caraiinan, 33 A — lei. 17.17.15

I'oliclinica speciala (cu p la ta ) : B-dul 1 Mai, 41 — lei. 17.78.34

A L T E U N I T A J I ? ! I N S T I T U T M M E D I C O -S A N ! T A R E

I'nliclinica Provincie si Triaj: Sir. Mitropolit A. fjaguna, 4 — l e i .; r,i>

< i n i r u l de hematologie si transfuzie: Sir. dr. Felix, 89 — tel.I , 1:1.110

( irnlrr de microradiografie: nr. 1: Calea Cdldraqilor, 13; nr. 2:i „ / , - , ; M;xilt>r, 192; nr. 3: S.HS. Viilor, 90; nr. 4: Piata Hie Pinlilie,9

233

Miht

Oficiul farmaceutic al capilal«||Sir. Ali'cu Coitstantinescu, S

Centrul antituberculos: Str.Filipescu, 27 — lei. 12.01.15

Centrul dermatovenerian: .S'/HA'. Filipescu, 27 — tel. 11.5:!.tl

Centrul de neuropsihiatrie infill)tila: Str. Vasile Lascar, 14 —15.48.27

Inspectia de stat pentru igicnfsi protectia muncii: Str.Vodd, 23 - tel. 16.07.20

Centre rainnale. raionul ,,30 l ) i jcembrie": Str. l.C. Frimu,H- tel. 12.13.05; raionul ,.1 Mai 'Str. Precupetii Vechi, 1 — let11.70.69: raionul ,,23 Aupnsl'lCalea Mosilor, 192 — tel. 12.80.(>H\raionul ,,Tudor Vladimirescu": Sir,*Minluleasa, 11 — lei. 14.42.2:i;lraionul ,,N. Balcescu": Calea Si

ban Vodd, 5 — lei. 14.52.27; raionul ,,V. T. Lenin": Calea Rahov*296 — lei. 23.58.10; raionul ,,16 Februarie": Calea Grivilei, 67tel. 16.42.61; raionul ,,Grivita Rosie" — B-dul Banu Mania, 9 — ]lei. 17.75.81

. . . • F A R M A C I I

Farmaci i permanente '

nr. 1: Str. Edgar Qninet. 6 — tel. 15.14.73; nr. 5: B-dul Ma-gheru, 18— lei. 14.61.14; nr. 9: Sos. Slejan eel Mare, 2 — lei. 12.86.57;nr. 22: B-dul Bepublicii, 65 — lei. 15.04.97; nr. 25: Sos. MihaiBravu, 12 — lei. 12.89.56; nr. 38: Calea Vdcdresti, 39 — lei. 21.45.7fi;nr. 46: Sos. Mihai Bravu, 274 — tel. 21.72.66; nr. 59:

Scdiu l Inspectiei dc stat pentruigiena^i protec^ia muncii din ra ionul,,3U Dccembrie"

_ _ . . , — — . Calearesti, 171 — lei. 14.17.00; nr. 70: Calea Itahovei, 399 - tel. 23.37.40;nr. 73: Calea 13 Seplembrie, 106 — lei. 15.38.65; nr. 75: Sos. Co-troceni, 6 — tel. 13.82.27; nr. 84 — B-dul Duca, 10-12 - lei. 17.00.54;nr. 100: B-dul Bucureslii Noi (Bloc 11) — lei. 17.11.65; nr. Ill: Str.7 Noiembrie, 13 — lei. 12.24.30

Farmaci i semi permanente(7,30-21,30)

%nr. 2: Str. Academiei, 24 — lei. 14.44.10; nr. 3: B-dul N. /«/•

cescu, 7 — tel. 14.15.03; nr. 4: B-dul A. Balcexcu, 35 - tel. 13.38.90:nr. 6: Calea Victoriei, 103—105 — tel. 15.05.54; nr. 8: Str. l\l.Eminescu, 17 — tel. 12.01.48; nr. 10: B-dul Aviatorilor, 21 -- Id.17.38.53; nr. 11: Calea Dorobanli, 159 — tel. 12.09.76; nr. 12:Piata C.A. Hosetli, 3 — tel. 13.35.58; nr. 13: Str. Vasile Lasc/ir,

5, din B-aul g-ral

iii

nr

lei. 11.80.40; nr. 14: Str. Vasile Lascor, 129 - tel. 12.13.58;16: Str. Maica Domi iu lu i , 7 — lei. 12.07.51; nr. 17: Str. Glinka,

> . - 53 - tel. 11.54.72; nr. 18: B-dul Anul 1848, 10 - tel. 14.17.94-19: B-dul Anul 1848, 5 — tel. 14.12.28; nr. 20: B-dul ^.nul 1848*

')' tel. 15.21.03; nr. 23: Calea Mosiior, 217 — tel. 11.80.57?nr. 26: Sos. Armalei Sovietice, 36 — lei. 11.37.44; nr. 29: B-dul Gh..hiniitrov, 93 — lei. 11.61.79; nr. 30: B-dul Gh. Dimilrov, 137 — lei.11.82.02; nr. 31: B-dul Maresal FJ. Tolbuhin, 111 — lei. 21.76.89-nr. 32: B-dul Maresal FJ. 'Tolbuhin, 159 - lei. 21.69.83; nr. 33:Sos. lancului, 89 — tel. 21.58.41; nr. 34: Str. Vatra Lummoasa,,•18 - tel. 21.45.49; nr. 35: Sos. Panlelimon, 213 — lei. 11.88.79;nr. 36: B-dul G. Cosbuc, 1 — lei. 15.12.72; nr.40: Calea Calarasitor,

- tel. 22.02.80; nr. 41: Calea Calarasilor, 135 - tel. 21.75.06;44: Str. T/i. Speranta, 1 — tel. 21.78.65; nr. 45: Calea Du-

.i, 133 — tel. 21.29.33; nr. 48: Calea Victoriei, 2 — tel . 15.13.12;-51: Str. Miliai Voda, 8 — tel. 14.83.70; nr. 52: Str. 30 Decembrie,— tel. 13.64.86; nr. 54: Calea Rahovei, 5 — lei. 15.12.63; nr,

Calea Serban Voda, 21 — lei. 13.61.26; nr. 57: Str. 11 lunie,-lei. 23.09.80; nr. 61: Calea Serban Vodd, 258 — lei. 23.64.50;63: Sos. Giurgiului, 105 — lei. 23.90.02; nr. 64: Calea Fererita-

• ' 05 09 W: nr. 6T " -' 9f>4. - tel. 23.47.00;

34nr.r / rylur'./ < "r,!>:

Bdul 61303.

Marlie,nr. 80 B.lu

(olescu, 29nr. 83:

V I . J- • —" -Pan dun,

- ".- ri' ^'^^^^!'»S&^»'"*:-';'"HjJi"-M "

Calea.35.95;-

B-duf.16.90;-- tel..

. Chili-

235

234

lei, 167 — tel. 17.17.49; nr. 102: Sos. Bucurestii Noi, 153 - f > < ) |17.10.45; nr. 103: B-dul Pucii, 12 - tel. 14.81.36; nr. 106: Sos. /(,•<:cni, 63 — lei. 14.87.28; nr. 109: B-dul 30 Decembrie, 1 - tel. 11.81.:.'!!{nr. 118: B-dul Muncii, 102 — tel. 21.44.02; nr. 119: Sic. StiYfciJVoda, 76 — (e/. 13.45.97; nr. 123: Sos. Ste/are cei Mare, BJoc yl 7 '- Mj|12.03.30

Farmacii cu program normal(7,30-13 si 15-20)

nr. 7: Calea Victoriei, 206 — lei. 13.17.45; nr. 15: Sos. Stefan eelMare, 224 — tel. 12.88.65; nr. 21: Calea Mosilor, 53 — tel. ~15.59.15;nr. 27: Sos. Armatei Sot'ietice, 131 -- tel. 11.02.03; nr. 37: Piafa

•(I. C.oxbuc, 7 — tel. 23.13.55; nr. 42: Calea Cdlarasilor, 184 — tel.21.58.95; nr. 43: Calea Dudesti, 57 — tel. 21.43.79; nr. 47: Sir.Laborator, 1 — tel. 21.37.02; nr.'49: Calea Victoriei, 14 — tel. 13.77.66;nr. 50: B-dul 6 Martie, 19 - tel. 16.30.55; nr. 56: Calea $erban Voda,81 - tel. 23.87.01; nr. 58: Calea liahovei, 79 - - lei. 16.27.39;nr. 62: .Sos. Pieptanari, 25 -- tel. 23.33.66; nr. 65: B-dul Clif.it-<:ea, 2 — tel. 15.65.59; nr. 66: Sos. Viilor, 49 -- tel. 23.18.30;nr. 74: Str. C. Davila, 7 - tel. 13.44.63; nr. 78: Sir. $lirbei Voda,-55 — tel. 15.15.25; nr. 82: Piafa Buzesti, 2 — tel. 15.18.87; nr. 88:B-dul N. Titulescu, 88 — tel. 17~.07.18; nr. 95: Sos. Giurgiului, 291 —tel. 24.66.56; nr. 96: Sir. Margeanuhii, 53 — tel. 23.59.40; nr. 98:Sos. Bucuresti — Ploiesti — tel. 17.14.32; nr. 99: B-dul Gloriei, 81- lei. 17.38.30; nr. 104: Com. Jilava; nr. 105: Com. Chiajna; nr.

107: Popesti-Leordeni; nr. 108: B-dul Ion Sulea, 136 — tel. 21.26.S9;nr. 112: Sos. Brdilei, 2 - tel. 12.32.96; nr. 113: Com. Ileraslrau -Pipera — tel. 17.44.57; nr. 114: Com. Bragadiru; nr. 115: Com.•Olopeni; nr. 116: Fabrica de confectii si tricotaje ,,Bucuresli" - tel.15.91.84; nr. 117: Calea Dudesti, 236;' nr. 120: Calea Se'rban Vodd,147 — tel. 23.52.02; nr. 121: Uzinele ,,Semanatoarea" — tel. 13.44.99;nr. 122: Uzinele de masini eleclrice -- tel. 15.84.10; nr. 124: CasaScinteii — tel. 18.67.40; nr. 125: Com. Stefanesti; nr. 126: Com.Afumali; nr. 127: Com. Domnesti; Farmacia veterinara: B-dul liepu-blicii, '28 - tel. 13.14.06

B A I P U B L I C E

Buile piibliee si populare sint Jotate cu bai de cada, bai de aburumed, bai de aer useat, bazine etc. Siiit deservite de personal despecialitate, c a l i f i c a t .

Baia ccntrala: Str. Biserica End, 8 — tel. 13.08.47. Deschisar/.ilnic intre orcle 10 si 18; duminica intre 7 si 12; mart i inchisa.

Baia arcului: Str. Arcuhii, 2 — lei. 14.16.40. Deschisa zilnic intre11 si 19; duminica intre 7 si 12; miercuri inchisa.

236

, trasee

I'l'ttiiiviiie: ierul ColentinaGara Basarab

Podul

I i i i ' j i u i i l Splaiul Unirii — Calea MosilorI ' l u i i ' i i l Hahova — Str. Uranus — Podul Izvor

Sos. Giulesti — cartierul 16 Februariei i u i ' l i e ru l Tudor Vladimirescu — Calea 13 Septembrie

I f v t i i ' — Plata Buzesti — Piaâ ScinteiiI i . n r l i d - u l Dudesti-Cioplea — Calea Dudesti — Str. Si. Vineri —

i . t i l r i i Mosilor — B-dul Hristo Botev — Str. Vasile Lascar —•îm. tSletan eel Mare — B-dul Hie Pintilie — Str. Sevastopol —

il du l 1 Mai — Piaâ Scinteii> T'mia 1848 — B-dul N. Baleescu — Calea Dorobanî — Calea Flo-

inisca — Sos. Piperaii S i r . Alex. Popov — Calea Grivitei — B-dul Bucurestii Noi — Car-

l id-ul Straulestii I 'lircul Rahova — Str. Uranus — Podul Izvor — Plata Unirii —

C.iilea Calarasi — Fabrica ,,Granitul"II U-dul Pieptanari — B-dul G. Cosbuc — Pia\a Unirii — Podul

I'/.vor — Calea 13 Septembrie — Cartierul Tudor Vladimirescu10 Sir . Alex. Popov — Calea Griviêi — §os. Chitila — Str. Fagului

II C.iu-tierul 16 Februarie — Calea Giulesti — Podul Grozavesti —S.OS. Grozavesti — B-dul Geniului — Sos. Panduri — Calea 13 Sep-tembrie — B-dul Ghencea — Cartierul Tudor Vladimirescu

Gara Progresul — Cimitirul Belu — Calea Serban Voda — Piaâ" • • - t3, "' T^-cavab

12

Serban v.m« •-ui «-— , cos Basarab — foaui

;•"". T,/vor - Gara Basarab - ̂ ilarui Ciurel

JS^ttfS^^Sr-08*j;S^^^^^Calea Calarasi - 1 ̂ 1848

_ B dul G. Cosbuc - Piaâ Unirii - P»t

« °^^%£ - ̂ ̂ ^ str. ,1 lunie - P^^nirU» ««a Profful -sC;--t Sar - Str. Vutor - Str.

__ Piaâ 1848 - ^r- g/tg __ Lacul Tei __ Calea Dudest. - Pâ

„ Str. Laborator - ̂ H Mai - Str. Clabucet __Plata Bornana - B d __ x]r s - Voto ...

•;ft Parcul Rahova — ̂ alea Str Berzei - riay* ^ ^

r4\ShlVdtflTar^leaGrivnei^•Cartierul Straulesti ^. B««.» ^

21 Cartierul Apar^£^Voda - PU*a Un,r» -CimitirulBelu •- Cag..Mul Andr<mache

- Calea Mosilor ^ 241

Piaâ uz Str.B-dul Bucurestii Noi

1.

23 Uzinele ,,Republica" — B-dul Muncii — Calea Calarasi — l ' i . i |Unirii — B-dul G. Cosbuc — Calea Ferentari

24 Uzinele ,,Republica" — B-dul Muncii — Sos. Mihai Bravu — ^^Stefan eel Mare — Str. Sevastopol — Piaâ Buzesti — Gar* 1̂Nord — Calea Grivijei — B-dul Bucurestii Noi — Cartierul DAniMroaia

25 Piaja Muncii — Calea Calarasi — Piata Unirii — Podul Izvor «Str. Uranus — Calea 13 Septembrie — Sos. Panduri — I n s l i l u l i l lpedagogic — Cartierul Militari (B-dul Libertaîi)

26 Str. Laborator — Sos. Mihai Bravu — Sos. Stefan eel Marc «Str. Sevastopol — Piaâ Buzesti — Gara de Nord — B-dul T i l u «lescu

27 Str. Laborator — B-dul Muncii — Sos. Mihai Bravu — Sos. Strdnieel Mare — Str. Sevastopol — B-dul N. Titulescu — Gara de Nnnl

28 Fabrica ,,Granitul" — Sos. Caêlu — Fabrica de cabluri si n i . - i l nriale electroizolante

29 Gara Progresul — C.F.R. Centura Jilava

Au tobuze:

31 Sos. Oltenvfei — Calea Vacaresti — Splaiul Unirii — Piaâ IH' iH— Piata Romana — Piaâ Dorobanti — Piaâ Scinteii

32 Calea Serban Voda — Sos. Viilor — Str. Fabrica de chibrituri -Gara Filaret — Str. Nifon — Str. Antim — Calea Victoriei — Sir,Doamnei — B-dul N. Balcescu — B-dul g-ral Magheru — Str. Bi»n-rica Anizei — Calea Grivitei — Gara de Nord

33 Foisorul de foe — Str. M. Eminescu — Piaâ Romana — Str. ! iLemnea — Gara de Nord — B-dul Dinicu Golescu — Str. Berzei —Calea Plevnei — Str. V. Pirvan — Str. B. P. Hasdeu — Str. Izvor —Str. Sabinelor — Str. Uranus — Calea Rahovei — Sos. Viilor -Str. Fabrica de chibrituri — Str. dr. Istrati — Parcul L ibe r t a ( i i— B-dul Marasesti — Podul Marasesti — Str. Aurora — Str. Train n— Str. Valeriu Braniste — Str. Popa Nan — Foisorul de foe

34 Piafa Muncii — Piata Vitan — Calea Dudesti — Str. Cauzasi -Plata Unirii — B-diil Anul 1848 — B-dul N. Balcescu — PiaflVictoriei — B-dul 1 Mai — Piaâ 7 Noiembrie — Str. Clabucet

35 Sir. Barbu Vacarescu (Cartierul Floreasca) — Calea Floreasca -Str. Polona — Str. Dionisie Lupu — B-dul Republicii — B-dulN. Balcescu — Str. Batiste — Str. Alex. Sahia — Str. Polona -Calea Floreasca — Cartierul Floreasca (Str. Barbu Vacarescu)

37 Foisorul de foe — B-dul Dacia — B-dul g-ral Magheru — Str. V.Kuibisev -- Str. G. Peri — Str. Stirbei Voda — Str. Dr i imi i lTaberei

38 Cartierul Cringasi — Teatrul muncitoresc C.F.R. — Calea Grivifoi— Str. Popa Tatu — B-dul Schitu Magureanu — Splaiul Indepen-

denêi — Piata Unirii — Str. Cauzasi — Str. Ghenadie Petrescu —Str. Delea Noua — Str. Dristor (Calea Dudesti)

39 Fabrica de confecfii si tricotaje — Palatul Pionierilor — B-dulGeniului — C.F.R. Razoare — Str. Drumul Serii — Str. Margea-nului — Sos. Alexandriei — Str. Amurgului — Str. Bacus -Prelungirea Ferentari

242

AH

1

lli

UN

• '•

' "

(tili > I

• i l Moara Vitan — Str. Laborator — Str. g-ral Papazoglu —i i ' . u l Unirii — Podul §erban Voda

I ' l r lmi t f i r ea Ferentari — B-dul Pieptanari — Cimitirul Belu —' ' l lmtye i — Str. C. Brincoveanu — Str. Htrtopului

i . . i i Teatrului de opereta — Splaiul Unirii — Str. Danielopol1 1 Bibescu Voda — Str. Cuza Voda — Str. Sincai — Calea

l i m n Voda — Sos. Oltenrfei — Uzinele ,,Danubiana"Nordulu i — Sos. Pipera — Comuna Pipera (Farmacie)

' • l i r a ,,Granitul" — Comuna Pantelimonl M K M ,, Granitul" — Comuna Pantelimon — Comuna Cernica

• .mil ul Tineretului — Aeroportul Baneasa — Padurea Baneasa

i . i n i l i i l Tineretului — Aeroportul Baneasa — Comuna OtopeniC.F.R. Balotesti

• i i i c T u l Colentina — Str. 7 Noiembrie — §os. Stefanesti — Str.

I • . i i r r i n a TeodoroiuII i l u l Libertaîi — Comuna Rosu — Comuna ChiajnaI u r i i r r u l Fundeni — Sos. Fundeni — Sos. Armatei Sovietice —

n (iherase — Str. Eliade intre vii — Str. Popa Nicolae — Str.i n / i a — Str. Baicului — ijos. Pantelimon — Str. Marasescu —II i l u l Dimitrov (Str. pictor Obedeanu)

i l r a Vacaresti — Sos. Olteniêi — Comuna Popesti-Leordeni —

l l / . i n i ' l c ,,Danubiana"i r l . i i ' r u l Colentina — B-dul Republicii — Linia de Centura

i M K H ul Rahova — Sos. Magurele — Comuna Magurele' l u l l - i l l Rahova — Sos. Alexandriei — Comuna Bragadiru — Co-

i i i n . i Cornetu. . i r l i i ' ru l Tudor Vladimirescu — Comuna Domnesti. . I r a Progresul — Comuna Jilava — Comuna 30 Decembrie —. • M i n n a Adunaîi-Copacenin l i c r u l Straulesti — Comuna Mogosoaia — Comuna Buftea —

i i in i i na Crevediai i -andu l Tineretului — Podul Baneasa — Comuna Baneasa —. i r l i r i - u l Vatra Nouaj i r l i i - r u l Aparatorii Patriei — Comuna Berceni. n ' l i c r u l 16 Februarie — Comuna Giulesti-Sirbii r . Kagului — Fabrica de zahar — Comuna Chitila

l l / . i n o l e ,,9 Mai" — B-dul Ion Sulea — Str. Ecaterina TeodoroiuSir. Macaralei — B-dul Muncii — Uzinele ,,Republica" — §os.

Uinlest i — Pantelimon — B-dul 30 Decembrie — Fabrica ,,Grani-

n,ri '..iri.ierul Dudesti-Cioplea — Uzinele ,,9 Mai" — Comuna Catelu —('• i i iuuna GlinaSlraudul Tineretului — Piata Scinteii — Podul Baneasa — Padurean.i i ieasa — C.F.R. TunariIt i l u l Libertatii (farmacie) — Str. Conductei — B-dul Pacii — Str,l.in'iTiiei — Fabrica ,,Tehnica lemnului"( ' , . i r i ierul Colentina — Str. 7 Noiembrie — Comuna §tefanesti ValeB-dul Libertatii — Comuna Chiajna — Comuna Dragomiresti Deal(lara Progresul — C.F.R. Centura — Bumbacaria Jilava

243

Ii7

fill

(•'•7071

I '

Troleibuze:

81 B-dul Armatei Poporului (B-dul Libertaîi) — Palatul— Podul Cotroceni — Str. Stefan Furturiii — Gara de Nord — l ' i . i | . i

Victoriei — Pia|a Scinteii — Aeroportul Baneasa82 Piata de flori -- Piata Victoriei -- Piata Aviatorilor - l 'ia(|

Seinteii — Aeroportul Baneasa83 Piata de flori - - Pia|a Romana -- Piaâ Victoriei -- Podnl

Herastrau — Sos. Nordului84 Str. Carol Davila (Facultatea de medicina) -- B-dul G Manic

B-dul Republicii — Scoala l a n c u l u i — Cur l i c r u l V a l r a Lmninoimll- (B-dul Marelui Stadion)

85 Gara Obor -- B-dul Dimitrov -- B-dul Republicii - B-dul6 Martie — Calea Plevnei — Gara de Nord

86 Str. Delea Koua — Str. Popa Nan — Foisorul de Foe — SlisTraian — Sir. Taras Sevcenco — B-dul. Dacia — Piata Roman.iPiaâ Victoriei — Fiaâ Aviatorilor — Piaâ Scinteii — Gara Bain . , i

88 B-dul Lacul Tei - Str. Barbu Vacarescu — Str. Tunari - S i r ,Alecu Russo — Str. Icoanei — Str. Al. Sahia — Piaâ R o s c l l iB-dul 6 Martie — Facultatea de medicina — B-dul Eroilor — A c a d rmia Militara — Drurnul Serii — Calea 13 Septembrie

89 B-dul Armatei Poporului (B-dul Libertatii) — Palatul P ion ic r i lo r- Facultatea de medicina — B-dul 6 Martie — B-dul Republicii —

Scoala lancului - Cartierul Vatra Luminoasa (B-dul MareluiStadion)

Stadia de taximetre din Piaâ Univcrs i taî i

Statii de autotaximetre GETAX

uUoriile cu autotaximetre de stat in orasj se taxeaza conform. I n h i i de taxat care marcheaza. 3 lei pornirea si 0,50 lei pentru

• i' 150 m parcursi cu turismele Volga sau 3 lei pornirea si 0,50nlri i fiecare 200 m parcursi cu turismele Pobeda sau Moscvici.

|i. staîonare 30 lei.i i f u r a orasului, tariful se reduce la 2,50 kilometrul pentru tu-Ic Volga si lei 2 pentru turismele Pobeda si Moscvici, taxindu-se

i r s u l dus-intors.iiu'ii/ile pentru trimiterea de taximetre la ore si locuri solicitate

u-r lucaza prin telefon : 12.t2.4o si 12.03.86.

X l n | i i de taximetre:

' i ilul Dinicu Golescu; Gara de Nord (Colonade); Str. Tarusanuli'lf; B-dul Gh. Duca; Str. Atelierului (Calea Grlvltel); Plata7/i; Plata Romana; Plata Hie Pintilie; Str. Stefan Furtuna —n Grivitei; Calea Grivitei (Calea Victoriei); Plata Amzei; B-dulln'rii; Str. Orient (Plata Gemeni); Piata Kuibisev; B-dul Dinicuii'n — Str. Stefan Furtuna; Str. Transllvaniel — Str. Berzel; Str.

• in — Sfr. Tlieodor Aman; Al. Popov — Calea Victoriei; Ateneuli I t . ; Str. C.A. Rosetti — Str. Dionisie Lupu; Str. Al. Sahia —

<!. A. Rosetti; Str. Maria Rosetti; Str. Vasile Lascar — Str. Robert• I I ITU; Sir. Popa Tatu — Str. Schitu Magureanu; B-dul N. BdlcescuMr. Kirov); Str. Batistel — Str. N. Fillpescu; Str. Itallana — B-dull i ' l i i i l i l ic i i ; Str. Ion Vidu; Str. Biserlca Enei; Plata 13 Decembrle;

I'liilit Itosetti; Universitate; Str. V. Pirvan — B-dul 6 Martie; B-dulI l l m l i i Itolev; Str. Brezolanu — Str. Dobrogeanu-Gherea; Str. Curiatl —i X / i / i m i / Independentei; Podul Elefterie; Podul Izvor; Podul Mlhal Voda;Mr. ,S'/. Gheorghe Nou; Str. Sf. Vinerl; B-dul 1848; Str. Covad —ftlr, Ifi'/icari; Tribunalul Capilalei; Plata Tealrului de opereld; Sir.\'hitll»ri — Str. Apolodor; Str. Bibescu Voda — Str. Danielopol; Str.tltmtilii'i — Str. Antim; Podul §erban Voda; Calea Sêrban Voda —filr, Itibescit Voda; Plata Scinteii; Plata 7 Nolembrle; Restaurantuli,/'iwi'lni.s" B-dul 1 Mai; Piata Dorobanti; B-dul Banu Mania;('il/i 'ii Ihtrobantl; Str. Tunari; Ilalele Obor; Oborul Vechi; Foisor; B-dul'I'lillniliiii; Plata lancului; Str. Traian; Plata Muncii; Plata Vitan;fifilniiil Unirii (Lindrlel); Parcul Libertatii; Piata Chirigiu; Str.ftflninliiin; Podul Cotroceni; Statla B.M.; Podul Basarab (Grivlta);I ' l n l n 16 Februarie; Sos. Chltlla; Podul Constanta; Plata Grant; Parculllnliii\'n; Gara Filaret; Cimitlrul Belu; Splaiul Unlrll — UzlneleI \inf»iri Noi; Gara de Est

244

i i i n de taxicamioane:

(I ,lnl 1 Mai, 54-tel. 17.76.91; Splaiul Unirii, 24 - tel. 15.10.10;t i i n i ' i i l Mosilor, 27 - tel. 12.69.29; Podul Cotroceni; B-dul

I I Iniliinirescu (colt cu Sos. Panduri); Calea Sêrban Voda; Caleaf ' ' H i i f u t f i f t (cinema Volga); Plata Muncii; Plata Vitan; Gara de Nord;i,am II/HII-; Gara Filaret; Gara Basarab

245

Statii pentru aprovizionarea cu benzine, motorine,uleiuri si unsori

o secfie de spalat, gresat si s p r i i

tii pentu toate directiile

retei;

Statii in directia Bucurejti-Ploiesti

Statii in directia Bucure5ti-Ttrgovi5te 5i Bucure5ti-Pite5ti

benzin*" P.e"lru aProvizionarea cu

«

a /iie Pintilie, 24- Chitil,. Chitilei, 67

ii in directia Bucuresti-Urziceni-Constanta

3 ..Colre"tin»: ?os. Armatei Sow..

*ice, 7&f; Maria Rosetti: Str. M,mltn™ui, 26; Colentina Pod: Call Decembne, 25

Statii Tn directia Bucure$ti-Cal5r.i',.

Scaune: Str. Scaune, 3;Calea Calarasi colt cu StrVoda; Dimitrov: ' B-dul uimitrovcolt Sos. Mihai Bravu; Pantelimonsuburbana: Prelungirea Sos. Pante-

II ', Vergului: B-dul Muncii, 2; lancului: Sos. lancului coifI n i l i ' l i i n o n ; Avrig: Str. Avrig colt Sos. lancului

Statii Tn directia Bucurejti-Alexandria -Ro?iori

M i m i i r -.Sir. 11 lunie colt B-dul G. Cosbuc; Ferentari-Rahova:i • I ,1-i'nliiri colt Calea Rahovei; Plata Rahovei: Calea Rahovei, 427

Statii Tn directia Alexandria-Giurgiu-Oltenita

> i . i . .. Vodfi: Plata Mihai Voda; V. Pirvan: B-dul 6 Martie colt Str.i n ; Baratiei: Sir. Sf. Vineri, 24; Bunibacuri: 5os. Giurgiului,

Progregului: Sos. Giurgiului, 172; Berceni: Sos. Berceni col[ Sos.

I ' K I N C I P A L E L E R E G U L I D E C I R C U L A J I E

i u l ik- referitoare la indrumarea, supravegherea f i controlul circulate!,, i niasurile necesare pentru asigurarea securitiitii circulaîei, slnt preva-

I n i u s t r u c ^ i u n i legale.i M I persoaiiele fizice sint obligate sa respecte regulile de circulate, semnele

1 1 1 u re lor de circulate, semnalizarile s e ma f oar el or elect rice, semnalele|illu >i i i idicaîile lucratorilor de miliîe pr ivind circulaîa.

. i l i za r i l e semafoarelor elcctrice pentru dirijarea circulatiei sint urmatoa-» 11 I n in i ii a de culoare verde permit e vehiculelor sa-§i continue drumul drept

u l r , sa faca viraj la dreapta sau la stinga, iar pietonilor sa traverseze strada ;I mi < l r culoare galbena interzice vehiculelor ̂ i pietonilor sa intre in intersecîe.

\ i l i i . i i l n l ori pietonul surprins de culoarea galbena in interseCê continua sai l r . In cazul strazilor cu loc de re fugiu , pietonii care la apariîa culorii gal-

mi ;iu trecut de jumatatca strazii, sint obligaî s;i astepte pe acest loc si safltlnue traversarea numai la lumina de culoare verde; lumina de culoare roîe

in M . I ,,Stop" si interzice vehiculelor si pietonilor sa circule prin intersecîe.se admite: vi ra jul vehiculelor spre dreapta, daca acestea nu stin-

i rcu la^ ia altor vehicule sau pietonilor care tree prin acea intersectie. lai ve rde ; virajul vehiculelor la stinga numai in strazi cu circulate intr-unr t i s , cu obligaîa de a nu st injeni circula(.ia vehiculelor ce vin din partea. in cazul intersectiilor in forma de ,,T" vehiculele care nu au in dreapta

• s t rada , pot circula drept inainte pe culoarea rosie a semaforului electric,M I I ; I inchisa a intersecîei, cu condiîa sii nu stinjeneasca circulaîa vehicule-

flil • *• vin din partea stinga.• • n i i i i i l e l e lucratorilor de mil iîe care dirijeaza circulaîa sint urmatoarelerMa laterala faâ de vehiculele sau pietonii care se apropie de intersectie,

l ' i i n « l e lumini i de culoare verde a semaforului electric; poziîa cu braûly l t . i i M l n n a s u l ridicat vertical corespunde lumini i de culoare galbena a semaforului• i • • 1 1 u - ; poziîa cu faâ sau cu spatele spre vehiculul sau pietonul care se apropie

i ml r r sec t ie , corespunde luminii de culoare rosie a semaforului electric si in-n > i i in n , i ,,Stop" ; poziîa cu braûl sting ridicat vertical cu palma miinii inainte• n u ni braûl sting intin s orizontal cu palma mi in i i inainte, reprezinta ,,Stop"I M n i i i i vrl i iculele ce vin din faâ ; poziîa cu braûl drept intins orizontal cu palmaM i n i m inainte, reprezinta ,,Stop" pentru vehiculele ce vin din spate; pozitia cui - I i i r i i l s t ing ridicat vertical cu palma miinii inainte si cu braûl drept intinstn I / n u t a l cu palma miinii inainte, reprezinta ,,Stop" pentru vehiculele ce vin• l i n I'aâ si din spate. Daca in centrul intersecîei unde circulaîa este dirijata

I n i M cu lor lie semaforului electric, se gaseste si un lucrator de miliîe care diri-i circulaîa, conducatorii vehiculelor si pietonii vor respecta semnalele lui

• I n . n daca ele nu corespund culorilor lumin i i semaforului electric.IFne le obligaîi ale conducatorilor de vehicule cu tracîune mecanica:In t impul conducerii vehiculelor sa aiba asupra lor: carnetul ds conducere

corespunzator tipului de vehicul pe care-1 conduc, permisul sau autorizaîa < 'circulate a vehiculului pe care il conduc.

Sa opreasca imediat: la semnalul lucratorilor de miliîe si sa respecte indicft*^tiile date de acestia (oprirea se face la 5 m de lucratorul de militîe) ; la scmnaliHconducatorilor de coloane; la semnalul orbilor care traverseaza strada (semnall^Hdat prin ridicarea bastonului alb).

Sa opreasca imediat cind comit un accident de circulate si sa dea concursullori de cite ori vor trece pe linga locul unui accident pentru salvarea vieîi perso^Hnelor accidentate si transportarea acestora la cea mai apropiata unitate sanitariacare poate acorda asistenâ medicala.

Sa nu conduca nici un fel de vehicul clnd se gasesc sub 'influenza bauturilol ]alcoolice si sa nu consume asemenea bauturi hi t imp cc sc gasesc pe parcnr .

Conducatorul unui vehicul trebuie sa semnalizeze cu claxonul, cu l u m i n i l r ,cu semnalizatorul sau cu braûl peiitru a preveni un pericol sau a nu stinjenicircuh'tia. Semnalizarile cu claxonul se fac: la intersecfcii nediri jate ; pentru pre-venirea pietonilor; la curbe; iu apropierea virfurilor de panta; la depasiri; i nlocuri cu vizibilitate redusa si ori de cite ori este nevoie pentru prevenirea unu ipericol. Claxonul nu poate fi folosit in alt scop sau in mod abuziv. Semnalizarilecu claxonul sint interzise noaptea intre orele 22 si 6. Semnalizarea In t impul nopt,iise face cu lumini le , schimbindu-se de citeva ori faza mica cu faza mare. Semnali*zarea cu semnalizatoarele luminoase, iar in lipsa acestora cu braûl, este obliga-torie: la depasiri sau viraje la stinga ori la dreapta; cind vehiculul se pune inmiscare. Inteuîa de a vira spre stinga ori spre dreapta sau de a depasi, se semnali-zeaz'i cu eel puîn 25 m in localitaî si 50 m In afara localitaîlor, inainte de exe-cutarea virajului sau depasirii.

Pentru autotarisme, viteza maxima permisa in localitaî este de 50 km pe ora,iar in afara locali taîlor de 80 km pe ora. Pentru motociclete, motorete si scutere,viteza maxima permisa in localitaî este de 40 km pe ora, iar in afara localitatilorde 60 km pe ora.

In Republica Populara Romina, toate vehiculele circula pe partea dreapta adrumului sau strazii iu sensul de mers. In timpul mersului conducatorii de vehiculecu tracîune mecanica vor pastra fat/i de trotuarul sau marginea din dreaptadrumului , o distanâ de eel mult un metru sau eel puîn 0,5 m. In cazul circu-laîei pe doua rinduri , in apropiere de intersect-ii, rindul al doilea trebuie sapastreze aceeasi distanâ faâ de rindul din dreapta. Distanâ in mers intre vehi-culele cu tracîune mecanica va fi in localitat,! de 10 m iar in afara localitatilorde 30 m faâ de vehiculul din fat,a.

Vehiculele se depasesc numai pe partea stinga cu except.ia tramvaielor care sedepasesc pe partea dreapta. Tramvaiele in mers pot fi depasite si pe stinga atuncicind strada este cu sens unic sau cind intre sinele din dreapta si marginea trotua-rului nu exista loc pentru depasire. Depasirea in afara 1 oca 1 it a. (.i lor se va executanumai dupa ce conducatorul vehiculului ce urmeaza a fi depasit a raspuns prinsemnal ca a sesizat intenîa de a fi depasit. Cel ce executa depasirea este obligat:sa semnalizeze intenîa de a se angaja in depasire, sa pastreze in timpul depasiriio distanâ laterala suficienta de vehiculul depasit, asigurind securitatea circula-îei, sa reintre pe partea dreaptfi a strazii sau drumului dupa ce se va sigura caaceasta se poate face fara pericol pentru vehiculul depasit. Conducatorul vehicu-lului ce urmeaza a fi depasit este obligat sa nu mareasca viteza si sa se angajezecit mai mult pe marginea dreapta a strazii sau drumului . Depasirea este interzisa:in intersect,ii nedirijate si bifurcaîi de d rumur i , in piefe aglomerate sau cu sensgiratoriu (ocolire) ; in apropierea virfurilor de panta ; in curbe lipsite de vizibili-tate ; pe poduri; la trecere pentru pietoni; la treceri de cale ferata §i la mai puîude 50 m de aceasta; prin stabile de tramvai, cind tramvaiul este oprit sau dacatramvaiul sa gaseste la mai puîn de 50 m de stable ; in locurile lipsite de vizibi-litate. Nu este permisa depasirea unui vehicul atunci cind acesta depaseste un altvehicul (triplare) sau cind se gaseste la acelasi nivel cu un alt vehicul ce vine dinsens opus.

In localitaî Intiietatea de trecere (prioritatea) o are vehiculul care circuladin dreapta, iar in afara localitaîlor vehiculul care circula pe drumul principal.Nu au intiietate (prioritate) de dreapta in localitaî, conducatorii de vehiculecare circula pe strazi laterale si vor sa traverseze sau sa p ' l trunda in arterele(strazile) cu circulate intensa, pe care circula tramvaie, troleibuze, autobuzesau cind la iesirea din aceste strazi (laterale) se gaseste plantat semnul indicator,,Atenîe drum cu prioritate" sau semuul ,,Stop".

Oprirea sau staîonarea vehiculelor sint permise numai pe partea dreapta astrazii sau drumului in direcîa mersului si cit mai aproape de trotuar sau margineadrumului.

Parcarea vehiculelor este permisa numai in locurile marcate In acest scop prinsemne indicatoare.

Cetat,enii straini veniî temporar sau !n tranzit, pot conduce auto vehiculepe drumurile publice din Republica Populara Romina daca sint posesori decarncte de conducere Internationale eliberate de autoritaîle competente ale sta-

248

Marcaje pentru iesirea dm Bucuresti pe soselele naîonale

/ pentru Sos. Bucuresti-Ploiesti (prin Baneasa)/ a) pentru Sos. Bucuresti-Ploiesti (prin Buftea)•>. pentru $os. Bucuresli-Buzau (prin UrZ1ceni)3. pentru Sos. Bucuresti-Caldrasi4. pentru Sos. Bucuresti-Oltenita5. pentru Sos. Bucuresti-Giurgiuf>. pentru Sos. Bucuresti-Alexandria

7. pentru Sos. Bucuresti-Pitesti (t5blite deAceste marcaje sint asezate pe strazi ?x la mter.ectH (tabhf

riiloare galbena).

T R A S E E D E A U T O B U Z E S I A U T O G A R I I R T A

(legaturi auto cu provmcia)

intreprinderea regiouala tran.porturi auto Bucuresti (IRTA) - Sir.

Svaiaru, Preda, 5 - tel. 23.30.M 1350-Autobaza calatori Bueuresti - So.. Vulor, 40 - tel. 23.U.5U

Autogara Central* - Calea Victoriei, 2 - tel. 13.36.42

Deserve?te cursele de a«tobu.e

ri,n. Vilcea (178 km);

C3 L»sSuSnagov'-Sat; Bucuresti - - DraganesU {&l

.i (100 km);

km)- Bucuresti - Balasoem (33 km),

Autogara Filaret - Gara Filar* ' ê curscle de autobuze de

- Hotarele_ (132 km)

249

Autogara centrala I.R.T.A.,

Bucuretsti — Giurgiu — Bujoru (104 k m ) ; Bucuresti — Scarifoara(41 km), prin Hotarele; Bucuresti — Mdndslirea (91 kin), prin Olteni-fa; Bucuresti — Izvoarele (48 km), prin Hntarele; Bucuresti — Vidra(22 km) — Gostinari (34 km) — Mironesti (40 km); Bucuresti — Vidra(22 km) — Gostinari (34 km) — Prundu (44 km); Bucuresti — Oltenita— Greaca (95 km); Bucuresti — Chirnogi (61 km)

Autogara ,,Grivita Rosie" — B-dul Bucurestii Noi, 85 — tel. 17.64.09Deserveste cursele de autobuze de pe traseele: Bucuresti — Cosoba

(22 km); Bucuresti — Ghergani (31 km); Bucuresti — Trestieni — Dra-ganeasa (34 km); Bucuresti — Dobra (47 km); Bucuresti — Brezoaia(30 km); Bucuresti — Romtnesti (45 km) ; Bucuresti — Poiana (40 k m ) ;Bucuresti — Vinatorii Mid (64 km); Bucuresti — Lunguletu (33 km) ;Bucuresli — Pollogi (45 km), prin Lunguletu; Bucuresti — Ur$i(191 km), prin Pitesti (109 km)

Autogara ,,23 August" — Gara de Est (Obor) — tel. 11.04.95Deserveste cursele de autobuze de pe traseele: Bucurepti — Amara

(125 km), prin Urziceni (53 km) si Slobozia (116 km); Bucuresti -Buzdu( 108 km), prin Urziceni (53 km) — Zdrnesti Sldnic (127 km);Bucuresti -- Calarasi (123 km), prin Fundulea si Lehliu; Bucuresli— Ulesti (61 km), prin Cosereni; Bucuresli — Rddulesti (53 km),prin Fierbinti; Bucuresti — I.C. Frimu (58 km); Bucuresti — Giurgeni(163 km); Bucuresti — Reviga (107 km)

Autostatia Baneasa — Sir. Girlei, 2 — tel. 17.04.28Deserveste cursele de autobuze de pe traseele: Bucuresti — Snagov-

Sat =38 km), prin Sdftica-Tincdbesli; Bucuresti — Balotesti — Sana-toriu (17 km); Bucuresti — Tincdbesti (20 km); Bucuresti — Snagov —

250

/'«r<: (32 km), prin Tigdnesti (28 km); Bucuresti — Cdciulati (20 km),' pr in Balotesti; Bucuresti — Peris-Gard (28 km)

Taril'ele pentru calatori se percep pe loc si pe zone din 5 in 5 pinaIn 100 km; apoi se maresc la 10 km. Pentru bagaje pina la 15 kg nu se(imTop taxe. Depasirile de greutate se taxeaza diri 10 in 10 kg pe zonet l m 30 in 30 km.

Antobaze pentru marfuri: nr. 1 — Sos. Armatei Sovietice, 63—65 —».-/. 11.43.14 si 12.56.50; nr. 2 — $os'. Giulesti, 153 — tel. 17.13.11 si17.20.16; nr. 4 — Str. Epical, 34 — tel. 23.05.00 si 23.23.80; nr. 5 —

.S'tr. Dined §tefan, 44 — tel. 23.11.01 si 23.94.60; nr. 6 — Str.< Inlmcet, 68 — tel. 18.06.69

S T A J I I S I A G E N T I I D E V O I A J C . F . R.

Statii C. F. R.

Bucuresti Nord: Cai de acces prin B-dul Dinicu Golescu (tramvaie12; autobuze 32, 33; troleibuze 81, 85) sau prin Calea Grivitei

( i ramvaie 6, 10, 15, 24, 26, 27; autobuze 32, 33, 38; troleibuze 81, 85);Tllefoane: seful staîei — 17.13.87; reclamatii — 17.05.56; infor-nm|ii — 17.20.30 — 17.20.37 — 17.20.38 — 17.20.39 — 17.07.28

Case de bilete, bagaje §i mesagerii in trafic local $i international, Uepozite deI I . I K H J C de mina, sali de a^teptare clasa 1 §i 2, sali de a^teptare pentru mame §i' " I ' i i , birou de informat i i , oficiu telefonic urban §i interurban, oficiu P.T.T.R. §i1 BC, punct farmaceutic, librarie, fr izerie, chio^curi cu ziareî reviste, restau-i ml r, bufete etc.

Sosiri si plecari spre toate oraêle din âra si strainatate in vagoane-clasa sii l i - i lo rmi t cu t reuur i directe sau de legaturil.

Bucuresti Basarab: Cai de acces prin B-dul Basarab (tramvaie 2, 12)K I I I I prin Calea Grivifei — Podul Basarab (tramvaie 6, 10, 24, 26, 27 ;n u l o b u z 35); Telefoane: seful statiei 17.01.1013948; informaî —IT.01.10/2127

Case de bilete, bagaje si mesagerii in trafic local, sali de asteptare etc.Sosiri si plecari de trenuri !n direcîa Rosiori, Pitesti, Buzau, Braila si Galati.

Bucuresti Baneasa: Cai de acces prin Sos. Baneasa (troleibuze 81, 82);Trlcjoane: seful statiei — 17.07.08; informaî — 17.01.10J3536;I..ill. 10 J35'.37; 17.01.1012027

(use de bilete, bagaje si mesagerii in trafic local, sali de asteptare etc.Sosiri $i plecari de trenuri in direcîa Constanta si Calarasi.

Bucuresti Obor: Cai de acces prin B-dul Gheorghe Dimitrov (tramvaie7,1-1, 26, 27), troleibuz 55; Tele/on — 11.07.42

t 'asc de bilete, bagaje si mesagerii in trafic local, sali de asteptare etc.Snsiri si plecari de trenuri in direcîa Ciulniâ, Calarasi fi Constanta.

251

Titan: Cai de acces prin B-dul Muncii (tramvaie 23, 24); Telfjnni21.70.54

Case de bilete, bagaje si mesagerii in trafic local, sail de asteptare etc.

Sosiri si plecari de treiiuri in direcîa Olteniâ.

Bucuresti Progresul: Cai de acces prin Sos. Giurgiului (tramvaie /",17); Telefon - 17.01.10/3467

Case de bilete, bagaje si mesagerii in trafic local, sali de asteptare etc.Sosiri si plecari de trenuri in direcîa Giurgiu.

Agentii de voiaj C.F.R.

Agenda de voiaj nr. 1: Calea Victoriei, 12; Telefoane: seful agenjiol— 13.44.15; informatii trafic local — 14.65.69; inl'ormatii t r a f i c inter-naîonal — 14.49.61

Agentia de voiaj nr. 2: Calea Grivitei, 130; Telefoane: seful agenfitf- 14.13.31; informatii — 17.01.10/4200

I*a agenîile de voiaj C.F.R. se vind bilete de calfitorie pentru intreaga (arfi

§1 pentru strainatate, suplimente pentru vagoane de dormit, tichete pentru In-

nuri cu locuri rezervate, suplimente peutru trenuri accelerate, abonamente dcorice fel , buletinc pentru calatorie in grupuri, bilete in circuit cu pre£ redus,

bilete speciale, bilete de calatorie turistica, obînute prin O.N.T. , ,Carpaî"

etc.

Iva agen|iile de voiaj C.F.R. se pot procura bilete de calatorie cu eel mult 10

zile inainte de plecarea trenului, iar la trenurile cu locuri rezervate, cu 5 zik-

inaintc de plecarea trenului .

Iâ trenurile cu locuri rezervate se pot obîne tichete pentru locuri de la agen-

îile de voiaj C.F.R. eel mai tirziu cu 3 ore inainte de plecarea trenului.

A E R O P O R T U R ! S I A G E N J N R E Z E R V A R I

international Bam-as a: Sos, Bucuresti-Ploiesti — tel.Aeroportul17.40.40

Amenajat cu instalaîi tehnice moderne si facilitaî pentru trafic ca: hotel

tranzit, restaurant, birou de schimb, oficiu postal etc. deserveste traficul aerian

intern 51 international.

Iîniile regulate interne exploatate de TAROM (Transporturile aeriene romine)

asigura legaturi zilnice cu orasele: Arad, Bacau, Baia-Mare, Cluj , Constanta,

Craiova, Deva, Galaî, Ia§i, Oradea, Brasov, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Timi-

§oara, Tg. Mures §i Tulcea.

lyiniile internaîonalc regulate, exploatate de: TAROM (Transporturile aeriene

romJne), AEROFIÔT (U.R.S.S.) , A.U.A. (Austria) C.S.A. (R.S. Cehoslovaca),

252

In

cu: Atena, Beigrau, AJti.***,Moscova, Odesa, Paris, Praga, Sofia, Viena, Varsovia, Zurich,

orasele deservite de linii Internationale se pot asigura legaturi convenabile

lice localitate de pe glob.

c- liniile interne, pasagerii au dreptul la transportul gratuit a 10 kg bagaj de- - i ~ oa v,T

iar pe liniile internsii intre 3 si 10 ani beneficiaza de o re-

« —; ^;Iv liniile interne, copiii pin;\ la 3 ani s.i intre 3 sHiTf i* de 85%, respectiv 50%. Pe liuiile Internationale, copiii pina la 2 ani

I l i t i * 1 2 si 12 ani beneficiaza de reducere de 90%, respectiv 50%.I'.isagerii trebuie sa se prezinte la aeroport cu 30 minute inaintea orei de

(i l r i ' i i re a avionului pentru cursele interne si cu 1 ora pentru cursele iuternaîo-

Agentia centrala de rezervari: B-dul Republicii, 16 — tel. 16.33.46• i 14.74.33 pentru linii Internationale si 15.12.54 pentru linii interne

Tt'lHype 260Amentia ,,Sabena": B-dul N. Bdlcescu, 22 — tel. 15.12.26

Agentia ,,NAVROM" (Navigatia maritima si fluviala romina):/ I tlul Republicii, 16 — linii Internationale tel. 16.33.46; B-dulI H n i c u Golescu, 38 — linii interne — tel. 18.02.90

Agenda T A R O M din Piaâ

253

A G E N T " D E T U R I S M

Oficiiil national de turism ,,CARPATI" (ONT) — B-dul g-ral Magheru f— tel. 14.51.60

Organizeaza: sosirea, sederea si plecarea turistilor romini In strainatate 9! ftturistilor strain! in RomJnia; calatorii turistice individuale si In grup in tarAMcalatorii de studii in principalele centre de folclor si arta populara din l a t A )calatorii pentru sporturi de iarna in munîi Carpaî; excursii dc vinatoare InCarpaî (vinat mare, ursi, cerbi, mistreî) ; excursii de vinatoare si pescuit i nDelta Dunari i ; croaziere pe Dunare, in Delta si pe Marea Neagra; excursii pen t ruvizitarea principalelor orase si monumente ale naturii etc.

ONT asigura turistilor: accesul in hoteluri si restaurante de prirnul raiiR Incapitala si in principalele orase sau centre turistice; servicii dc autotur iam (

autocare, vagoane speciale si automotoare pe liniile principale in terne; servk'llde ghizi si interpreî; rezervari de locuri pe toate caile de comunicaîi i n t e ruo91 exterue; rezervari de locuri la spectacole si manifestari cultural-sportivOi

Editeaza prospecte, buletine, pliante, harî, brosuri.

Agenda ONT Bucuresti: Calea Victoriei, 100 — tel. 15.74.11 al15.19.72

Filiala ONT: B-dul Republicii, 68 — tel. 14.08.00

Filiala ONT; B-dul Republicii, 4 — tel. 14.72.08

Oficiul national de turism. Noul sediu, din B-dul g-ral Magheru

^______HOT E LU Rl

H O T E L U R I D E C A T E G O R I I L E L U X

Ambasador: B-dul g-ral Magheru,

tel. 11.04.40

10 -

La panei; ivotuu ,salon de frizerie si coafura

V*Athenee Palace: Sir, Episcopiei, 1 (col\Calea Victoriei) — tel. 14.08.99

' '

aide: B-dul g-ral Magheru, 5-7 - frf . UMM

. l lvi-rse magazine.

Hotel ,,Ath4nee palace"

254

X Union: str. AMde

I t H . A L U R I D E A L I M E N T A T 1 E P U B L 1 C A

• de t u t u n fi divers,- „,„'

H O T E L U R , D E C A T E G O R

Cismigiu: B-dul 6 Martie, 18 - tel 14 7

\7* • ' *Ct, _f^ foO JOvictoria: Calea Victnn'f! r<r , ,

^••s».w^L^*l10%

41M

Cerna: B-dul Dinicu Golescu, 29' - tel. 15.3464

Dunarea: Calea Grwitei, 140 ~ tel. 17 .?/) y» 'Oltenia:

A A ||-a

Alimenta^ia publica este inca tinul dindomeniile in care capitala Republic!!1'opulare Roinine este de iierecunoscut. Cre§-terea nivelului de trai al oamenilor muncii,sporirea exigen^elor publicului cousumator,largirea bazelor de aprovizionare sint factoriimportanti care concura la organizarea si dez-voltarea unei largi si bine utilate retelede restaurante, brastrii, cofetarii, bufete etc.

La sfirsitul anu'ui 1£61, capitala tariinumara 951 unitati de alimentatie publica.

Acest numar a crescut 5! este in continuacrestere, pe masura ce se cladesc noi blocnriin toate cartierele orasului.

R E S T A U R A N T E

Vmli i iHi i i lor: B-dul g-ral Magheru, 6 — 8 — tel. 12.82.11

Palace (cu gradina de vara) : Str. Episcopiei, 1 — 3 —14.08.99

I l i i . u r . - M i : Calea Victorici, 36 — tel. 13.44.82

u . . I . u (cu gradina de vara): Str. C-tin Milte, 4 — tel. 14.46.52

I I . ...I. . (grudina de vara pe lacul Herastrau) : B-dul Aviatorilor,!,•!. 17.63.49

I l i n r ^ i : Sox. lancului, 32

i ..... I rn here (restaurant-berarie) : Str. Stavropoleos, S

l . i t i i i r : Sir. Kuibisev, 9

• ..,., (CM gradina de vara): Str. C. A. Rosetti, 1 — tel. 14.02.17

< .... n i l . , (specialitate zahana ; cu gradina de vara): Splaiul Unirii,9

i . . t n i n i u : B-dul 6 Martie, 22

< .... i i u, loi i l l : B-dul 6 Martie, 13

I . . i i i in - i i i : Sos. Colroceni, 9

I t c l i n Dunarii: B-dul Itepublicii, 2

l i i i . i l i n \ i l i i : Str. 30 Decembrie, 19

l i in i . i rca : B-dul N. Balcescu, 3

l i i i i i i h i i i i t i : Calea Dorobanti, 154

< . lu lu inns: (restaurant-berarie) B-dul 6 Martie, 18

257

/( i/id g-ral Ma-

i . . . i . i Sir. dr. Lister, 1

..... I . . . . . i i i k'l'adina de vara):nblirii, 92

I ' M 1 1 i i ^radina de vara):- i , , 1 - tel. 18.66.22

' i I c i ' i i H u de vara): B-dul, --7 - tel. 14.49.30

i . i c l i i n l de vara): £os-

... . N . i ; . i . i : Calea Grivitei, 94

• ...... ( r u grudina de vara):• //, I'arcul de culturd si

— tel. 17.10.95

>i. . | i lo»u: Sir. Icoanei, 2I'Uxll; ll-diil N. Titulescu, 86

I'rx'uriil (apecialitate pescarie):II ilnl V. Hdlcescu, 9

I'rii'Artif ( lorasa de vara pe ma-l i i l l u c ' i i l u i Herastrau): Parcul dei l l /m i l fi. odiltnd ,,Herdstrdu" —

I.-/ li.illlM

I'nlHiiu: li-dul 1 Mai, 67

l'»rc (g rad ina de vara): Parcul!>• . nllnnl xi odihnd ,,Herdstrdu"I n,ii,ni'ii prin Soseaua Nordului)

I . ' ir.M.38

I'm cu I Trandaficilor (cu gradinal» v n r r t ) : Calea Dorobanli, 3 —I.I r.'.-l/i.27

I'oilAvurul: Calea Victoriei, 15llrfl|u: Calea Rahovei, 90

Wlrrlul (n i l gradina de vara):*>»«, .S/i'/im eel Mare, 24

Trrnna colonadelor (cu gradinatin mi'ii): B-dul Republicii, 10

I nlrrii (cu gradina de vara):I 'rt/cii \'iifdrexti, 1$

ii: B-dul Republicii, 6

ilc zi: B-dul Republicii, 15

Kt-staurautul ^Carul cu here"

259

R E S T A U R A N T E - P E N S I U N E S A U C U A U T O S E R V I R H l

Bulevard: B-dul N. Balcescu, 25Caraiman: Calea Victoriei, 116Lipscani: Str. Lipscani, 18

Modern: Piafa Palatului Republicii (Bloc 3)Mures: Str. Lipscani, 12Rapid: B-dul Anul 1848, 40

R E S T A U R A N T E $1 B U F E T E I N G A R I ? l A E R O P O R T U R I

Gara de Nord - tel. 17.07.11

Gara de Est (Obor) — tel. 11.07.42Aeroportul Baneasa — tel. 17.40.40/32

BAR U R I

Continental: Sir. G. G. Assan, 3 — tel. 15.79.82

Melody: B-dul g-ral Magheru, 12—14 - tel. 12.18.81

Restaurantul ,,Baneasa-Padure"

260

B U F E T E ,,E X P R ES"

v a l : li-dul g-ral Magheru, 12' • i < n i i n . i : B-dul Armatei Sovietice, 1I uli. /; ilnl g-ral Magheru, 7V . M . I /; did Gh. Duca, 1 — 3\ r iu: Calea Victoriei, 31

B U F E T E , , L A C T O "

HIM mi: Str. Academiei, 29; B-dul 6 Marlie, 9; B-dul Dinicu Go-It :.'.'l-25; B-dul g-ral Magheru, 2;

I A U R A N T E I N IM P R E J U R I M I L E O R A $ U L U I

ll.ini'usa-padiire: Padurea Baneasa — tel. 17.05.96ll.mrasa-pod: Sos. Bucuresti-Ploiesti — tel. 17.20.39I 'mn l Privighetorilor: Padurea Baneasa

B R A S E R I I , C O F E T A R I I

Mliina: Str. Academiei., 19;\ ..i.i ml ina: Sos. Stefan ctl Mare, 34;Vinlinsador: B-dul g-ral Magheru,

ti S. Athenee Palace: Str. Episco-l>n'i, I; Bucuresti — Calea Victo-fiti, ,<}•. Carpati: B-dul N. Balcescu,I Central: B-dul Anul 1848, 30;i MI . i ijjradina de vara): Str. C. A.llnxi'ili, 1; Circiilui: Sos. Stefan eel\l,nc. 83 — 85; Colte'i: B-dul Re-

i n i l i l i i - i i , 15; Delicia: Calea Grivi-\:'i. 152; Dorobanti: Calea Doro-linnli, 178; Eniinescn: Str. M. Emi-

182; Floreasca: Str^ Bach, 4;: Anul 1848, 6; Infratirea:Dudesti, 41; Infratirea: B-dul

Bucurestii-Noi (blocuri); Latina:It-dul Republicii, 01; Lamiita:/.' did 0 Marlie, 30; Levantica:Sir. 11 lunie, 42; Lipscani: Str.l.ipscdiu, 81; Nord: Str. Garii deNord, 0—8; Opera: Piafa M. Ko-f&lniceanu, 8; Opereta: Piata Tea-Iriilui de operetd (bloc turn); Pri-maverii: Calea Mosilor, 272; Ra-liova: B-dul G. Cosbuc, 95;Kasaritul: Sos. Mihai Bravu, 2;

Terasa restaurantului ..Pescarus"

•

Republica: Calea Victories, 63; Scala: B-dul N. Bdlcescu, 38; Teatrului:Calea Victoriei, 52; Tineretului: B-dul 6 Martie, 11; Tosca: B-dul\6 Martie, 101; Trandafirul alh: B-dul g-ral Magheru, 26; Union:Plata Palatului Republicii; Universitatii: B-dul Republicii, 6: Ver-dun: B-dul Tolbuhin, 31; Vergului: B-dul Muncii, 11; Victoria: jCalea Victoriei, 14

PAT I S ER I I

Dirste: B-dul Republicii, 15; Lihertatii: Cale.a Serban Vodci, 17;Lipscani: Sir. Lipscani, 19; Popular: B-dul 6 Martie, 15

U N I T A T I C O M E R C I A L E

Inca din a doua jumatate a secolului aXV-lea, documentele atesta existenta laBucuresti a unor pravalii deschise de catrediversi negustori pentru a satisface cerinteleclasei stapinitoare. Un secol mai tirziu, jintr-un document datind din 13 mai 1563,se menfioneaza, intre altele, si existentaunui ,,bazar" (piata de marfuri) pe lingaBiserica Domneasca. In aceasta perioada, uninteres sporit pentru negot il arata nu numai jboierii, dar si manastirile care cauta sa-si j

consolideze pozitiile economice, stapinind un numar tot mai maredc pravalii 9! de mori. I,a mijlocul secolului al XVII-lea, \ia\a.comerciala a orasului este concentrata in jurul Curtii Domnestisi a ,,tirgului dinauntru" aflat Unga zidurile acesteia, de undepornesc drumuri ce leaga orasul de celelalte tirguri si orase de laDunare si dinspre munti.

In secolul al XVIII-lea, activitatea tot mai accentuate, a mestesu-garilor si a negustorilor este o marturie a adincirii procesului de des-compunere a orinduirii feudale si de afirmare in viafa politica a tariia burgheziei in devenire. Pe masura consolidarii si largirii piet,eiinterne si a dezvoltarii continue a economiei de marfuri, in secolulal XlX-lea si in primele decenii ale secolului nostru apar in capitals,ca si in alte orase ale tarii, noi magazine. Nucleul comercial al orasu-lui, cuprins altadata intre actuala Piata a tlnirii, Piata Sf. Gheorghesi Calea Mosilor, se extinde in perioada dintre cele doua razboaiemondiale spre vest, cuprinziiid o portiune a Caii Victoriei si B-dul6 Martie. Comertul particular, anarhic, specific dezvoltarii capitalistea •farii, este insa un mijloc de saracire si spoliere a populatiei munci-toare.

Comertul din Republica Populara Romina se dezvolta intr-un ritmviu, pe baza noilor relatii de productie, relatiile de productie socialiste,extinse in intreaga econoinie. In tara noastra a fost lichidat elementulintermediar, parazitar si exploatator, care se interpunea intre produ-cator si consumator, realizind profituri mari. Astazi, comerful socialist

262

i cooperatist) detine in intregime comerûl cu ridicata sii , i n romertul cu amanuntul. Prin unitati comerciale bine apro-

l i u l i i i n r a d r n t t ' de personal ca l i f i ca t , coinertul .socialist pum:i l i a publicului consumator produse din ce in ce mai multe,

i . n n a calitate $i la preûri tot mai scazute, fabricate in tara.I " n i l i i n i i ani, ca urmare a ridicarii nivelului de trai al populatiei,

n l simtitor vinzarile de marfuri cu amanuntul, prin unitatile1 1 n i socialist. Astfel, numai in 1961 s-au vindut in capitala

711",, mai multe tesaturi de Una, cu 39,5% mai multe |esaturi decu peste 54% mai multa incaltaminte, cu 84,2% mai multasi de peste doua ori mai multe articole cultural-sportive

MI 1959.i H i i i i urmatorii 6 ani, Dircctivele celui de-al Ill-lea Congres al

r prevad punerea in vinzare a unei cantitati de niarfuiji de douaM i l m a i mare decit in 1959. Printre altele, in 1965, magaiinele din

l.ara vor desface de 2 ,5—2,7 ori mai multa came ca in 1959,tin -I '1,5 ori mai mult lapte, de 2 "ori mai multe êsaturi, inclusiv

1 1 c ( i i , de 2— 2,3 ori mai multe biciclete, de circa 9,4 ori mai multei ' i i - .

i i | u l a l a tarii cuprinde o vasta retea de uiiita|i comerciale univer-.iliiuentare, textile, metalo-chimice etc., raspiiidite iii toate

I i M Ic , in care brigazi de buna deservire stau la dispoziîa cumpa-i i l n r . S-a introdus in ultimul timp s.i este in curs de extindere

i i . m i l l magazinelor cu autoservire.In mil l 1961, Bucurestii aveau un mimar de 4.958 unitati comerciale

Ml. In acelasi an, volumul vinzarilor de marfuri cu amanuntulI nmcrtul socialist s-a ridicat in capitala la peste 8,5 miliarde lei.

I n l i u i e sa înem seama de faptul ca dezvoltarea capitalei, prin> i | ' H i i i , i unor cvartale noi de blocuri de locuinê §i a unor cartiere

i dus cu sine §i la sporirea corespunzatoare a numarului unitaîlori » n i n ( i i l u i de stat. In noile blocuri s-au deschis in ultimii ani ultra-

In ue unitati de mare capacitate, adevarata mindrie a comertului111st din Romiiiia. Xumai in anii 1960 — 1961 au fost deschise zeci de

i l ' m i i magazine.I ' M la Bucuresti isi au sediul intreprinderile de comert exterior

:m luat fiinta in anii regimului democrat-popular. Astazi, Rominiam i i r ( i n e relatii comerciale cu peste 80 de tari. Fata de 1950, volumul

i n l u l u i exterior al tarii a crescut de peste doua ori. Numai fataih l i l H O , exporturile de masini si utilaje au crescut in 1961 cu 31%, o

de noi tipuri de masini fabricate in R.P.R. intrind in listele dei n . i i f u r i exportate.

M A G A Z I N E

Universale-generale

Bucuresti: Sir. Baratiei, 2 — tel. 15.07.92 (deschis 8—13 si 16—21)

Central: Str. C. A. Rosetti, 5 — tel. 15.93.12 (deschis 7—22, dumi-nica 7—13) (are si raioane de produse alimentare)

263

Grivita: Calea Grivitei, 142 ( < | < M .chis 7,30-21,30, inclusiv dumimV,,)

Vultnrul de mare: Str. Baraliri,31 - tel. 13.76.68

Victoria: Calea Victoriei, 17tel. 13.54.50 (deschis 7—22; d u m inica 7—15)

Stofe, matasuri,tesaturi, pTnzeturi

B-dul N. Balcescu, 2 A; B-dulN. Bdlcescu, 26 A; B-dul BucuresliNoi (blocuri); B-dul 6 Martie, 43faB-dul g-ral Magheru, 34 (tesatude in si cinepa) ; B-dul 6 Martie, / fLCalea Victoriei, 25; Calea Victd*wriei, 31; §os. Mihai Bravu, 16(tesaturi de in si cinepa) ; Str. Glin-ka (colt cu str. Donizetti — earlierFloreasca); Str. Lipscani, 36; Str.Lipscani, 38; Str. Lipscani, 57(tesaturi de in si cinepa) ; Str.Lipscani, 64 (albituri) ; Str.. Lip-scani, 88

Magazinul noutatilor: B-dul g-ralMaglieru, 1—3

Magazinul Ateneului Calea Vic-toriei, 94

Galanterie

B-dul N. Bdlcescu, 24 (speciali-zat cravate); B-dul N. Balcescu, 26(pentru barbati); B-dul g-ral Ma-gfieru, 3 (specializat ciorapi); B-dulg-ral Magheru, 3 (pentru barbati sifemei); B-dul g-ral Magheru, 34(Piala Romana) (pentru barbatisi femei); B-dul 6 Martie, 1 (pentrubarbati si femei); B-dul 6 Martie,18 (specializat cravate) ; B-dul Anul1848, nr. 24 (pentru barbati); CaleaVictoriei, 14 (specializat tricotajepentru femei); Calea Victoriei, 56(pentru barbati); Calea Victoriei, 89(specializat camasi-cravate) ; CaleaVictoriei, 93 (speciajizat ciorapi) ;Str. Academiei, 2 bis (pentru bar-bati si femei); Calea Grivitei, 162;

III I . Briand, 11 (specializat tricotaje pentru femei) ; Sir. Lipscani, 37i i - i i barba$i si femei ) ; Sir. Lipscani, 40 (pentru barbati);

'•ii Lipscani, 41 (specializat tricotaje pentru femei) ; Sir. Lip-•", 45 (pentru femei); Str. Lipscani, 50 (specializat camasi-

. < ! < • ) ; Str. Lipscani, 69 (pentru femei) ; Str. Lipscani, 84 (pentruI i n l > a ( , i si femei) ; Favorit (specializat palarii pentru barbati si femei);I'nilii Teatrului de opereta (blocul turn) B-dul g-ral Magheru, 1 — 3;Mioiira: B-dul JV. Balcescu, 36 (specializat tricotaje pentru femei);

Confectii

/> ' < / K / N. Bdlcescu, 34 (pentru femei) ; B-dul Bncurestii Noi, 11(blocuri) (pentru barbati, femei, copii) ; B-dul G. Duca, 3 (pentru bar-l i . i l l , femei, copii) ; B-dul Muncii, 90 (blocuri) (pentru barbati, femei,• n | i i i i ; Calea Ferenlari, 72 (pentru barbati, femei, copii) ; Calea Grivitei,III Ipentru barbati si femei) ; Calea Victoriei, 21 (pentru barbat.i, femei,Oopii); Calea Victoriei, 33 (pentru barbati si femei ) ; Calea Victoriei, 61

I" ' ' ializat confectii la ultima proba) ; Sos. Mihai Bravu, 1 (pentrul . ; i r l i a t i si femei) ; Str. Academiei, 1 bis (specializat blanuri) ; Str. Lip-snuii, 55 (pentru barbati, femei si copii) ; Confectia (pentru barbati,I V i n e i , copii) ; Calea Victoriei, 28; Calea Victoriei, 112 (specializatronl 'ec t i i pentru tiueret) ; Elegant (pentru barbati si femei): B-dulA'. Bdlcescu, 17, Modern: B-dul 6 Martie, 8

Noul magazin de coufec^ii din cartierul Floreasca

265

'

Magazine ,,Romarta"

B-dul Republicii, 14 (cosmetice, parfumerie, tricotaje, lenjerie,electrice, portelanuri) ; Calea Victoriei, 54 (incaltaminte barbati §ifemei) ; Calea Victoriei, 60 (tesaturi bumbac, lina, matase, cont'ectiibarbati, incaltaminte); Calea Victoriei, 62 (tesaturi, matase, lina);Calea Victoriei, 64 (tricotaje, marochinarie, parfumerie) ; Calea Vic-toriei, 66 (galanterie, tricotaje barbati); Calea Victoriei, 68 (tesa-turi matase)

tncaltaminte

N. Bdlcescu, 32 (pentru barbati si femei) ; B-dul Bucurestii Noi i(blocuri) (pentru barbati, femei si copii) ; B-dul g-ral Magheru, 35(pentru barbati si femei) ; B-dul 6 Martie, 5 (pentru barbati si femei) ;B-dul Muncii, 90 (pentru barbati si femei) ; Calea Ferentari, 72 (pentrubarbati, femei si copii) ; Calea Grivitei, 153 (pentru barbati si femei) ;Calea Victoriei, 20 (pentru barbati si femei) ; Calea Victoriei, 77 (pen-tru barba$i si femei) ; Piata Palatului Republicii (blocuri) (pentrubarba^i si femei) ; Str. Aristide Briand, 20 (pentru barbati si femei) ;Str. Lipscani, 30 (pentru femei) ; Str. Lipscani, 41 (pentru barbati) ;Str. Lipscani, 34 (pentru copii) ; Str. Lipscani, 45 (pentru barbati) ;Str. Lipscani, 47 (pentru femei) ; Str. Lipscani, 56 (pentru barbati,femei si copii) ; Str. Lipscani, 78 (pentru barbati, femei si copii) ;Calea Grivitei, 84 (specializat incaltaminte din cauciuc) ; B-dul SchituMagureanu, 6

Articole si jucar i i pentru copii

B-dul Bucurestii Noi (blocuri) ; B-dul g-ral Magheru, 3; Calea Feren-tari, 72; tjioseaua Miliai Bravu, 2; Str. Lizeanu, 2; Trei ursuleti:Str. Doamnei, 9; Tandarica: Str. Lipscani, 58; La doi iepurasi: Str.Lipscani, 20; Lumea copiilor: Sir. Lipscani, 69; Magazinul copiilor:Calea Victoriei, 32-34; Motanvl incaltat: Calea Victoriei, 23; Aschiuta:Calea Grivitei, 342

Articole cosmetice si de parfumerie

B-dul Anul 1848, 16; Str. Academiei, 25; Str. Lipscani, 60; CaleaVictoriei, 26; Cosmetica: B-dul 6 Martie, 5; Crinul: B-dul g-ral Ma-gheru, 1; Garofita: Calea Victoriei, 61; Ghiocelul: B-dul N. Bdlcescu, 22;Liliacul: Calea Victoriei, 68; Trandafirul: Calea Victoriei, 26; Violeta:B-dul N. Bdlcescu, 2

Articole de marochinarie

B-dul N.^Balcescu, 25; B-dul G. Duca, 2-4; Peseta: Str. Lip-scani, 68

266

Articole de sport-foto-muzica

' L I ' - I j - v v . - __ializat articole foto); Str. Lipscani,

-<ift, 9 (specializat articole loioj; UK. ^,^f. , ..i , M (specializat materiale sportive) ; Melodia: B-dul g-ral Magtie-

n. / • / ; Muzica: Str. A. Briand, 11; Romania: Calea Victoriei, 48

Mobile

(I ilnl Anul 1848, 18; B-dul Banu Mania, 2; B-dul Bucurestii Noif l i l n r i t r i ) ; B-dul Gh. Dimitrov, 95; B-dul 6 Martie, 36; B-dul 'Muncii,III! (hlocuri); Calea Grivifei, 99; Calea Grivitei, 150; Calea Mosilor, 145;1'iili'u Victoriei, 89; Piata Gdrii de Nord (bloc A); Str. 30 Dccern-fcri'd, 62; Str. Doamnei, ' 16-18; Sir. Al. Sahia, 31; Caminul: Piata

,\nizei (mobilier, covoare)

Stofe de m o b i l e , covoare, art icole de tap i te r ie

Calea Victoriei, 45 A; Str. Lipscani, 67; Calea Grivitei, 149

[Articole electrice si de menaj

It-dul Anul 1848, 3; B-dul Anul 1848, 35; B-dul Bucureslii Noi(litwuri); B-dul 30 Decembrie, 16, 114; B-dul G. Cosbuc, 5; B-dulI . . Duca, 11; B-dul Libertdtii, 6; B-dul g-ral Magheru, 43; B-dulI Mai, 171; B-dul Muncii, 90 (bloc A 3); Calea Grivitei, 119; Calea

Noul magnzhi ,,C&minul" din Pia<a Amzei

267

Ferentari, 72; Ferometal: Calea Mosilor, 207; Calea Rahovei, 105, 200,316; Calea Victoriei, 122; Electrocasnica: B-dul Anul 1848, 6; Electro-iclmica: B-dul g-ral Magheru, 33; Sos. Armatei Sovietice, 14; Sos.lancului, 60; Sos. Mihai Bravu, 10; Sos. Pantelimon, 4; Plata Amzei,10; Str. Academiei, 4 (radio-televizoare) ; Sir. Academiei, 5 (i'rigidere,masini de cusut) ; Str. Aristide Briand, 5; Str. aviator Belter, 4; Str.Ceaikovski (bloc 25) (Cartier Floreasca) ; Calea Grivitei, 342 (radio-tele-vizoare) ; Str. 13 Decembrie, 2 (radio-televizoare) ; Str. Lipscani,98—100; Str. Stavropoleos, 8; Plata Palatului Republicii (articole dinmase plastice) ; Tehnometal: Calea Victoriei, 39 A; B-dul 6 Martie, 10;B-dul N. Balcescu, 22; Calea Grivitei, 154; Sos. Mihai Bravu, 24 (des-chis zilnic 7 — 21; duminica 8—12)

Auto-moto-accesori i

Sos. Armatei Sovietice, 4; Str. Doamnei, 14 (accesorii-inoto) ; Str.Lipscani, 102; Piata Garii de Nord; Automoto: B-dul g-ral Magheru, 22

Articole de artizanat, decoratiuni interioare

Arta popular;!: Calea Victoriei, 118; Piata Palatului Republicii(bloc 6); Calea Victoriei, 91; Artarom: B-dul g-ral Magheru, 2; Arti-

Magazinul ,,Electrotehnica" din B-dul g-ral

268

•anal: B-dul N. Balcescu, 26; Maga-< I I H I | de articole si decoratiuni inte-nd ,ur : Calea Victoriei, 26; Magazi-nnl cxpozitie al Fondului plastic:II <lnI g-ral Magheru, 22; Miorita:iS'lr. A. Briand, 1

Ceasuri-Bijuterii

Caleall-dul K-ral Magheru, 5; ^u,*™ .V.V/oriei, 22; Sos. Mihai Bravu,I 1

Articole pentru fumatori

B-dul Anul 1848, 36; B-dul N.lldlcescu, 16; B-dul g-ral Ma-•heru, 1-3; B-dul g-ral Magheru £,ll-dul g-ral Magheru 22; B-dul<i Martie, 8; Tutunul: Calea Victo-riei, 94

Magazine alimentare generale

nil 11t H N 0 M t I A I

Magazinul ,,Tehnometal" din CaleaVictoriei

Comaliment: B-dul g-ral Ma-gheru, 30; Piata Amzei, 15

Alimentara: 'B-dul Anul 1848, 20; B-dul Bucurestii Noi (blocuri);B-dul Bucurestii Noi, 151; B-dul 30 Decembrie, 18; B-dul G. Duca,3—5; B-dul 1 Mai, 126; B-dul Maresal Tolbuhin, 108; B-dul Muncii,90 (blocuri); B-dul Muncii, 152; Calea Dorobanti, 174; Calea Ferentari,2; Calea Ferentari, 72; Calea Floreasca, 120; Calea Grivitei, 411; CaleaGrivitei, 115; Calea Rahovei, 415; Calea §erban Vodd, 1; Calea Victo-riei, 143; Calea Victoriei, 73; Sos. Mihai Bravu, 1; B-dul Repu-blicii, 26; §os. Mihai Bravu, 221; Str. Apolodor, 2; Sir. aviatorSeller, 9; Str. Brezoianu, 60; Str. Cauzasi, 1; Str. C. A. Rosetti, 26;Str. Ceaikovski (bloc 204); Str. Decebal, 1; Str. Glinka, 53 (CartierFloreasca); Sir. 11 Junie, 51; Str. Llnariei, 98; Str. Vasile Lascar, 129

Magazine alimentare cu autoservire1

Modern: B-dul 6 Martie, 85; Calea Grivitei, 170—174; PlataTeatrului de operetd (blocul turn); Plata Kogdlniceanu, 1; Str. Cris-tian Tell, 13; Bitolia: Str. Bitoliei, 1 (deschis 7 — 22, inclusiv dumi-nica) ; 1 Mai: Sos. Stefan eel Mare, 118; Unic: B-dul N. Balcescu, 33(deschis 7 — 22, inclusiv duminica)

Mezeluri, brtnzeturi, delicatese

$tr. C. A. Rosetti, 15; B-dul Gh. Dimitrov, 106; B-dul 1 Mai, 127;•. Biloliei, 2; B-dul Republicii, 59; Calea Floreasca, 205; CaleaStr. C.

Str

269

'i "/As-

Magazinul ,,A.rt;i popular!"

Grivitei, ISO (deschis 7 — 22, inclusiv duminica) ; Sos. Mihai Bravu, 4;Calea Victoriei, 75; Str. Academiei, 4; Str. Academiei, 26; Str. Batistei,1; Str. Halelor, 7; Str. Alex. Sahia, 56; Avintul (specializat mezelurisi conserve de carne): B-dul Republicii, 23; Mistretul (specializatniezeluri si conserve de came): Plata M. Kogalniceanu, 8 (deschis7 — 22, inclusiv duminica)

Conserve si preparate din peste

Delta Dunarii: B-dul g-ral Magheru, 32—34; Str. Beldiman, 2;B-dul 6 Martie, 5

Produse lactate

B-dul Bucureslii Noi (blocuri); B-dul Hrislo Bolev, 10; B-dul Mun-cii, 90; Calea Dorobanti, 170; Calea Plevnei, 5; Sos. Cotroceni, 17;Sos. Mihai Bravu, 145; Str. Batistei, 5; B-dul Dinicu Golescu, 21—25;Str. Glinka, 53 (earlier Floreasca); Str. 11 lunie, 22; Str. Viitor, 117;Miorita: Piata M. Kogalniceanu, 8 (deschis 7 — 22, inclusiv duminica)si B-dul An'ul 1848, 8

Produse conservate p r i n f r ig

Polar: B-dul g-ral Magheru, 32—34; B-dul Muncii, 102

270

Fructe si legume

Aprozar: B-dul N. Balcescu, 2; B-dul Bucurestii Noi, 149 (blocuri);B-dul g-ral Magheru, 43; B-dul 6 Martie, 7; B-dul Muncii, 90(blocuri); Calea Ferentari (blocuri); Calea Rahovei, 203; Sos. Stefaneel Mare, 152; Str. Academiei, 9; Str. Batistei, 9; Str. Ceaikovski(bloc 205), (Cartier Floreasca); Str. Glinka, 53 (Cartier Floreasca);Str. Stirbei Voda, 17; B-dul Dinicu Golescu (bloc 3); Plata Teatruluide opereta (blocul-turn) (magazin cu autoservire)

Dulciuri-Cafea

B-dul Anul 1848, 34; B-dul N. Balcescu, 3 — 5 (bombonerie);Str. Bitoliei, 2; B-dul 1 Mai, 63; B-dul 6 Martie, 15; B-dul 6 Mar-tie, 23; Calea Rahovei, 107; Calea Victoriei, 33 (bombonerie) ; CaleaVictoriei, 45; Sos. Mihai Bravu, 6; Str. Batistei, 5; Str. Mihail Emi-nescu, 17; Str. Vasile Lascar, 111; B-dul g-ral Maghtru, 12; Calea

Victoriei, 114; Str. Beloiannis, 8

Bauturi

B-dul 1 Mai, 208; Calea Rahovei, 24; Calea Serban Voda, 266;Sos. Ste/aw eel Mare, 18; Str. arh. Mincu, 1

Noul magazin alimentar cu autoservire ,,UnicM

271

Produse ,,Gostat"

,. Pl.

Produse apicole

B-dul N. Balccscu, 20; Calea Grivifei, 286; Plata Kogdlniceanu, 5;Sir. 30 Decembrie, 62

Florarii

B-dul Republicii, 15; Calea Plevnel, 5 — 7; Plata Teatrului de ope-reta (blocul-turn); Plata Amzei, 26; Plata Hie Pinlilie; Plata V.Kuibisev, 5; Plata Romano,; Plata Palatului Republicii (blocurl);Plata'RoseM, 5; Str. 30 Decembrie, 33; Codlea: B-dul N. Balcescu, 7;Horticola .,1 Mai"' Splaiul Unirii, 4

Magazine ,,Consignatia"

Calea Grivitei, 153; Calea Mosilor, 368; Pasajul Vilagros; Str. Bdra-fiei, 47; Sir. Doamnei, 19; Str. Dobrogeanu-Gherea, 8; Str. Cretulescu, 4;Str. Edgar Quinet, 13

PIETE ALIMENTARE

Colentina: $os. Armatei SovieticeCringasi: Calea Cringasi

30 Decembrie (Amzei): Plata Amzei

Dorobantilor: Plata Dorobantilor

Dudesti-Cioplea: Calea Dudesti

Elefterie: Splaiul Independentei (Podul Elejterle)Emilia Irza: B-dul Land Tel

M. Dminescu: Str. Mihail Eminescu (colt cu Str. Aurel Victim)16 Februarie: Piata 16 Februarie

Ferentari: Calea FerentarilorCoustruita in 1947, o data cu bloeurile de locuinfe.

G. Cosbuc: B-dul G. Cosbuc (Antrepozite)Grivita Rosier Calea Grivitei

272

Noul roagazin de articole de meiiaj din Piaâ Amzei

Hie Pintilie: Str. BerzeiUna din celc mai vechi pictc din capitala. Prevazuta cu hala.

1 Mai: n-dul 1 Mai

7 Noiembrie: B-dnl 1 AfniPiaâ are §i ha l f i .

Obor: Str. Cimpul MosilorUna din cele mai moderne î mai mari hale din sud-estul Europei, terminata

in 1946. Camere fr igorifere de 8 000 m8, cu o capacitate de 400 vagoane alimente,amenajate in u l t imi i ani.

Progresul: Sos. Glitrgiului

Parcul Rahovei: Calea llahovel (Parcul lialiova)

Puisor: Calea 13 Septembrie

Traian: Calea Calarasllor (colt cu Str. Traian)Piaâ are §i hala.

Unirii: Plata UniriiA doua pia(a din capitala, in ordinea importan;ci, prcvazuta cu hale de mare

capacitate.

Vasile Lascar: Sir. Vasile Lascar (Gemenl)

Vitan: Calea Dudesti

lu incinta 51 in imediata apropiere a pietclor functioneaza unitaticomerciale de stat pentru produse alimentare, textile, metalo-chimice§i articole de uz casnic, precum §i unitati de alimentatie publica.

273

I N T R E P R I N D E R i D E S T A T P E N T R U C O M E R T E X T E R I O RAgroexport: Sir. Ion Ghica, 2 — tf.l. 13.92.94

Cartimex: Sir. Aristide Briand, 14—18 — lei. 16.19.10

Chimiinport: B-dnl Republicii, 10 — lei. 16.06.36

Kxporllemn: Plata Rose.tti, 4 — tel. 14.79.90

Fructexport: B-dnl g-ral Maghern, 1 — lei. 16.10.0(1

Industrialexport: Sir. Gabriel Peri, 2 — tel. 14.18.80

Masinin ipor l : Sir. M. Eminescu, 10 — tel. 12.65.20Mas inexpert: B-d(d g-ral Magheru, 7

Metalimport: B-dul (i Marlic, 42 — lei. 1S.34.-33

Mineralimportexport: Str. G.G. Assan, 3

Petrolexport: B-dnl 6 Marlie, 42 — lei. 15.70.11

Prodexport: Sir. Gabriel Peri, 5-7 — lei. 16.16.60

Rominoexport: Piala Rosetti, 4 — tel. 16.41.10Tehnoimport: Str. Doamnei, 5 — lei. 13.10.20

U N I T A T I D E D ES E R V I R E A P O P U L A T I E

O larga si bine organizata refea de unilati de deservire asigurJpopulafiei din capitals satisfacerea diverselor cerinte gospodaresti saun u iKi r prestajii de serviciu.

Numfirul acestor unitati , de stat sau cooperatiste, raspindite in toatecarlierele orasului, a crescut mult in ultimii ani, peiitru a lace i'atanecesilalilor sporile ale populafiei ,

Administratia Asigurarilor de stat (ADAS): Directia Genera 14:Sir. Smirdan, 5 -- tel. 13.03.58; Directia regionala Bucuresti :Sir. 1. Gliica,7 — lei. 13.66.43; Directia orasului Bucuresti: Str. IonChi en, 7 - tel. 16.61.04

Inspectorate raionale ADAS: raiouul ,,30 Decernbrie": Sir. Roma, 7- tel. 11.84.76; raionul ,,i Mai": Sir. Spalarului, 49 — tel. 12.24.08;

raionnl ,,23 August": B-dnl F.I. Tolbuhin, 55 — tel. 21.21.72; raionul„Tudor Vladimirescu" :Str. Negru Voda, 16 — lei. 21.72.00; raionul,;i\. Balcescu": Sir. Jiibescu Voda, 16 — tel. 15.11.57; raionul,,V. I. Lenin": Sir. Baleriilor, 33 — lei. 16.72.66; raionul ,,16 Februa-rie": Sir. Popa Tatu, 35 — tel. 16.48.97; raionul ,,Grivita Rosie":B-dul Banu Mania, 9 — tel. 17.26.66

Centre de comenzi pentru butelii aragaz: Sir. 11 Itmie, 46 — lei.23.29.10 - 23.88.90 — 23.84.60 (pentru raioanele ,,V. I. Lenin",N. Bllcescu ", ,.1 Mai", ,,Tudor Vladimirescu"). Sir. Caransebea, 15- tel. 27.10.10 - 17.72.00 (pentru raioanele ,,30 Decembrie", ,,16 Fe-hruarie", ,,Grivita Rosie", ,,1 Mai")

.,Gliidul capitalei" (pentru informaf i i privind strazile orasului —lei. 14.70.45)

274

Intreprinderea-canal-apa-Bucuresti (ICAB): Sir. C-tin Mills, 8 —li'l. 13.28.10. Inchideri-deschideri — tel. 13.28.10; pentru sesizareai i n o r defecf,iuni constatate la reteaua de c^nalizare sau de racordare aminalizari i — lei. 11.29.77; pentru lucrari de vidanjare • tel.l'i.71.45; gospodaria canalizarii — Sir. Slefanescu Assan, 26; pentru• M . i n j a r e a unor defectiuni survenite la reteaua de apa (conducte, guri

ilr apa, bransameiite, control, instalatii interioare etc.), cetajenii se|inl. adresa: raioanele ,,1 Mai" si ,,30 Decembrie" — lei. 12.41.35 (Sos.Sli'/nii eel Mare, 112); raioanele ,,Tudor Vladimirescu" si ,,23 August"

tel. 22.00.75 (sir. Th. Speranta, 51); raioanele ,,V. I. Lenin" si, ,N . Balcescu" — tel. 23.83.60 (calea Rahovei, 148); raioanele ,,GrivitaI tos ie" si ,,16 Februarie": B-dul N. Titulescu, 129 — tel. 18.42.75;ilrl 'cotiuuile la contoare pot fi sesizate indil'erent de raion si la tele-In.mele: 13.80.07 sau 16.61.30 (grupa contoare). Cetatenii se pot adresaICAB-ului la telefoanele amintite, intro orele 7 si 15. De la orele15 la 18 se primesc reclamatii numai la tel. 13.80.07 sau 16.61.30interior 15

Intreprinderea ..Coinbuslibilul" Bucuresti: Str. /. Vidii, 13 — lei,l';.!>0.22

Intreprinderea de distributia gazelor Bueurejli: Calea Vicloriei, 56 —/ < • / . 14.76.00

Intreprinderea de salubritate Bucuresti (ISB): Calea Plevnei, 80 —tel. 15.60.00; subunitati: B-dul Alex. I. Cuza, 105 — tel. 27.10.98;Str. Fierari, 26 A — tel. 11.96.46; Sos. Panteliimn, 27— tel.12.32.08;Calea Serban Voda, 186 — tel. 23.99.27; Calea Ferentari, 123 — tel.23.51.70; Sir. B. Buicliu, 5 — tel. 15.21.75

Intreprinderea de spalatorie, curatatorie, boiangerie . iSulYmilSir. dr. Clinciu, 3 — tel. 14.63.11; dintre unitatile principale citam:central nr. 1: Piala Palalului R.P.R. (bloc 2); centrul nr. 2: G. Cos-hue, 2; centrul nr. 4: Sir. Vasile Lascar, 142; centrul nr. 44: CaleaMosilor, 8S; centrul nr. 42: Str. C. A. Rosetti, 26; centrul nr. 16:Sir. Mendeleev, 6; centrul nr. 16: Sir. N. Beloiannis, 7

Intreprinderea pentru colectarea metalelor: Sir. Th. Aman, 4;Depozite de colectare: nr. 1 — Sir. Glucozei, 87; nr. 2 — Sos Baicului,16; nr. 3: — Calea Alexandriei, 9; nr. 4: — B-dul Bucureslii Noi, 145;nr. 5 — Sos. Giurgiului, 144; nr. 6 — Calea Dorobanli, 126; nr. 7 -Splainl Independenlei, 294; nr. 8 — Sir. Cantemir, 55; nr. 9 — Sos.Mihai Bravu, 180; nr. 11 — Sir. Pulsar, 18; nr. 12 — §os. Cotroceni,

JiO; nr. 13 — Calea Alexandriei, 144; nr. 41 — Sos. Oltenitei, 194;nr. 15 — B-dnl Ion Sulea, 8

Inlreprinderea poligrafica ..Gutenberg": Sir. 30 Decembrie, 40 — tel.13.69.59 ( imprimate diverse, carfi de vix.ita, legatorie de carti) ;dintre unitatile principale citam pe acelea din Str. Edgar Quinet, 15;Sir. 13 Decembrie, 5; Sir. Pompiliu Eliade, 2 (Piata Kogdlniceanu)

Intreprinderi prestari servicii manuale: Str. Berzei, 25 — tel. 14.97.10— 14.85.35; pentru mutari de mobilier, incarcaturi descarcari demarfuri, ambalari — lei. 21.51.67 — 21.36.12 — 12.62.27 — 12.69.87

— 15.91.94; pentru curafat geamuri si i'erestre, curatat si lustrui t]>ardoseli de orice fel, repara^ii de parchete, zugruveli, vopsitorii inulei etc. — lei. 16.4S.50 — 14.85.35; peatru reparatii si montari de

275

sobe de teracota — lei. 21.51.67; penlru lucrari tie cosorit, cu r f i l .msi desfundari de sobe • tel. 15.63.82 — 15.76.40 — 17.67.41 -11.85.25; pentru lucrari fotografii artistice pe placi de portelan llemailate, retusari de fotografi i , reconstituiri de tablonri 51 iotogratlH- tel. 16.48.50

Intreprinderea de distribuire a energiei electrice — BUCUFONI)(IDEB): B-dul IMai, 41 — tel. 18.08.00; serviciul dcranjannoi i l felectrice in retea - let. 18.23.40 — 17.29.53; plata per i l ru eonsimmlenergiei electrice la casieriile si tuate in: B-dul 1 Mai 41 — 43 ( p e n l r ura ionul ,.30 Decembrie") — tel. 18.08.00/205; B-dul liepulilicii, 2m(pentru raionul „Tudor Vladimirescu") -- tel. 18.08.00/229; SoilMiliai Bravu, 27 (pentru raionul ,,23 August") — tel. 18.08.00/230;Str. Mihail Eminescu, 156 ( j ' entru raionxil ,A Mai") — t e l . 12.50.60; Str.Sabinelor, 94 (pentru raionul ,,V. I. Lenin") —tel. 23.90.00; Sir. IIlunie, 18 (pentru raionul ,,N. Balcescu") — tel. 23.25.03 Calea G'ri-t'ilei, 19i8 (pentru raioanele 5I10 FeLruarie" si ,,Grivita Rosie")

Inlreprinderea regionala de transporturi auto Bucuresti: unituuAc reparatii automobile si motociclete: B-dul A7. Titulefcu, 171 -tel. 17.31.51; Str. Fabrica de diilrituri, 15—17 - tel. 23.22.20; So*.Struuleyti, 1 — tel. 17.60.10/1354

Intreprinderea metalurgica inlretineri si reparatii: Calea Raliovci,54 — tel. 13.30.48

Studio foto (s tudio si laboiator pentru fotografii artistice): li-dulScliitu Mdgiireaitu, 4 — tel. 14.80.24

Cooperative mestesugaresti

Arta si precizie: Str. 30 Decembrie, 13 — tel. 15.60.53 (specific:ceasornicarie, reparatii de bijuteri i) ; dintre unitafile principale citam:centrul n. 4 — B-dul N. Balcescu, 26; centrul nr. 5 — B-dul Repu-blicii, 39; centrul din Piata Palaluhii Bepublicii; centrul din CaleaViclorei, 25; centrul din Str. 30 Decembrie, 50.

Avintul imbracamintei: (specific: croitorie si lenjerie, remaiaj,stopaj, reparatii confecti i) ; dintre unitatile mai importante citam:unitatea din Piata Gdrii de Nord; unitatea din Str. Stirbei Vodd, 16.unitatea din B-dul Dinicu Golescu, 9; unitatea B-dul Bucurestii Noi(Bloc 5).

Cooperativa blanarilor: Str. Sj. Aposloli, 34 — tel. 15 55 10 (specific:confectionare si reparatii de blaiiuri) ; dintre unitatile principalecitam: centrul nr. 2 — Str. Lipscani, 19; centrul nr. 23 — Str. Acade-miei, 27; centrul din Sir. Collei, 2; centrul din Str. 30 Decembrie, 32

Casa de mode: Str. C. Exarcu, 1 — tel. 15.78.04; dintre unitatileprincipale citam: centrul din Calea Victoriei, 18 (confectii femei) ;centrul din Calea Victoriei, 112 (confectii barbafi); centrul nr. 3 (delux) — Calea Victoriei, 128 — tel. 15.26.92; centrul nr. 4 (de lux) -B-dul general Magheru, 39 — tel. 12.56.75; centrul nr. 5 (de lux) -Calea Victoriei, 134 — tel. 15.26.92; centrul din Str. Doamnei, 3

Arta incaltamintei: Calea Mosilor, 239 — tel. 12.25.00 (specific:comenzi si reparatii de incal^amiiite) ; dintre unitatile principale

rrntrul nr. 7 — Calea Victoriei, 52; cenlrul nr. 1 — li-dul Tol-i i , !>•!; centrul nr. 31 — Calea Floreasca, 117 (pentru incaltamintei r a ) ; centrul din Str. Viitor, 117; centrul din Str. Tunari, 85

l i i n i i i nou (specific croitorie, lenjerie); dintre unitatile mai impor-i' i - i i i im: unitatea din Str. Kuibtfev, 7; unitatea din Plata Kogal-u i i i , 3; unitatea din Piata 7 Noiembrie, 1: unitatea din Str. Carol

/ ' i i r i / i i , 111; unitatea din Str. M. Eminescu, 172.

I iiuifjrafia populara: Str. Cvltei, 9 — tel. 15.52.66 (specific: I 'otograti i ,f l i l i i cop i i ) ; dintre unitatile principale citam: unitatea nr. 8 — Sir.' "lira, 9 (fotoceramica) ; unitatea nr. 9 - - B-dul Bnciirestii Noi

6 — Calea Victoriei, 38; unitatea nr. 12 — Str.' " / feu , 9 (fotoceramica) ; un.n...... .I him- 1); unitatea nr. 16 — Calea Victoriei, 38; unitatea\nxlide lirinnd, 12 (I'oto color); unitatea nr. 38 — Str. rraiwun, a,

iinilulea nr. 41 — B-dul Muncii, 90; unitatea din Str. Beldiman, 1;iinilutea din Str. Academiei, 2.

liliiii, 23 ( p e n t r u copii)Smbracamintea: Sir. Uranus, 111 — tel. 23.04.90; dintre uni ta t i le

( i r inc ipale c i t am: centrul nr. 42 — B-dul 6 Marlie, 17 (specific:ronl'ectii) ; centrul nr. 27 — B-dul 6 Martie, 95 (specific: confectii,l inger ie) ; centrul nr. 2 — .Str. Brezoianu, 3—5 (specific confectii) ;cvntrul nr. 26 — B-dul 6 Martie, 30 (specific: balonseide, remaiaj) ;central din Sfr . liibescu Voda, 24; centrul divi Sir. Vlnatori, 1.

Incaltamintea manuala: Sos. Viilor, 44 — tel. 23.40.20 (specif ic:comiinzi si reparatii incaltaminte); dintre unitatile principale citam:centrul ur. 8 — Calea Vdcaresti, 29; centrul nr. 9 — Str. Smlrdan,I — 21; centrul nr. 22 — Calea Rahavei, 218 (reparatii); centrul din('idea Mosilor, 51 (specific: incaltaminte pentru copii s,i incaltaminte

ortopedica)Intrecerea: Str. 30 Decembrie, 62 — tel. 15.37.70: dintre unitatile

principale citam: centrul nr. 27 — Str. Baratiei, 29 (specific sepci,l iascuri , balonseide, f lori a r t i t ' i c ia le) ; centrul nr. 25 — Sos. Mihailiravu, 116 (specific: sepci, baseui'i, corsete, flori artiticiale, curatatpfilarii, articole nou-nascu-fi) ; centrul din Str. Lipscani, 39 si centruldin Sfr. Lipscani, 74.

Meseriasii cizmari: Calea Grlvilei, 97 — tel. 13.95.10 (specific:n'paratii si comenzi incaltaminte) ; d in t re unitatile principale citam:centrul nr. 7 — Calea Victoriei, 101; centrul nr. 2 — Calea Victoriei, 134;centrul nr. 1 —Calea G r i v i f e i , 331; centrul nr. 1 6 — P i a t a Amzei, 2( repara t i i ) ; centrul nr. 14 — Sfr. Mendeleev, 11

Metalo-casnica: Sos. Armatei Sovielicc, 15 — tel. 12.20.20; dintreunitatile principale citam: centrul nr. 38 — Calea GrU'itei, 120 (spe-c i f i c : obiecto de uz casnic) ; centrul nr. 42 — Sfr. Viitor, 116 (specific:instalatii sanitaro) ; centrul nr. 70 — Sfr. S/. Gheorghe Nou, 11 —lei. 15.64.50 (specific: reparatii biciclete) ; centrul din Sfr. M. Locus-tfnnii. 3: centrul din Sir. Buzesti, 78 — tel. 15.18.58; centrul din Sos.leanu,

276

Giurgiului, 178 — lei. 23.77.01; centrul din B-dul Hristo Bolev K<i\centrul din Sos. Stefan eel Mare, 1 (specific: intretinere si r e p a r a t i i '!«motociclete, motorete, scutere, masini-auto)

Mobila $i tapiterie: Str. Bdcani, 1 — tel. 13.11.06 (specific: l i n i | i l , irie, tapiterie); dintre unitatile principale citam: centrul nr. 19.Str. Al. Sahia, 29; centrul nr. 59 — Str. dr. Felix, 44; centrul . l u l lSir. Baratiei, 38; centrul din B-dul Muncii, 100; centrul din ('ii/i 'r | |Cdldrasi, 3; centrul din .Sir. Buzesli, 31.

Deservirea: centrul din Sir. Baratiei, 35 — lei. 15.54.40 ( p e n l i t l lservieii la domic i l iu : spalat si calcat rufc, spalat geamuri, parcl iel i ' ,1mici comisioane, insotitori penlru batrini si bolnavi) ; centrul dil||Pasajul Selari, 5 (specific: lustruirea si vopsirea obiectelor din p i e l i ' ) |centrele din Sir. Doamnei, 5 si Sir. Aristide Briand, 1 (specif ic: r t ' |ui-ratii s t i louri , oclielari, bibelouri)

Marochinerul: Sir. Italiand, 20 — tel. 16.66.89 ( speci f ic : marocl i i -narie) ; dintre unitatile principale citam: centrul nr. 19 — /'u«i/|Comedia; centrul din Calea Vicloriei, 56; centrul din B-dul lii'/iblicii, 50; centrul din B-dul N. Bdlcescu, 26

Radio Progres: Sir. Sf. Gheorghe Nou, 24 — tel. 13.42.77 ( spec i l ' i i ' l lreparatii de aparate de radio si televiziune) ; dintre uni tat i le principal))^cilam: centrul din Str. 30 JJecemlirie, 16 — lei. 15.75.23; centrul dinPiata Kogdlniceanu, 7; centrul din Calea Vdcdres.ti, 51; centrul nr. 21Piata Kogdlniceanu, 8 — tel. 15.04.47; centrul nr. 22 — B-dul G. Duca, 1&— tel. 18.28.89; centrul nr. 40 — Calea Grivitei (Bloc E 2) : — lei,17.29.40; centrul nr. 62 - B-dul Muncii, 98.

Tehnometalica (specific: reparatii moto, instalatii electrice-sanitani,rcparatii frigidere, aragaze si alte obiecte de uz casnic, nicl ielaj , cro-maj , argiritat) ; dintre unitatile principale citam: unitatea din Sir,Cobalcescu, 10; unitatea din Sir. Mihai Vodd, 10 — lei. 14.19.06;unitatea din Str. Timisuliii, 4; unitatea din Calea Rahovei, 403

Tehnica incaltamintei: Sir. Uranus, 138 — tel. 23.14.33 ( speci f ic :comen/.i si reparatii incallaminte) ; dintre unitat i le principale c i tam:centrul din Piata Garii de Nord; centrnl nr. 12 — Sir. Brezoianu, 6;centrul nr. 11 — Sir. Malei Millo, 2; centrul nr. 1 — Sir. Uranus, I3N;centrul din B-dul 6 Marlie, 77

Tehnica sticlei (specific: montari de geamuri, reparatii, ramc p e n l i - nlablouri e tc . ) ; dintre unitati le principale citarn: centrul din CulmMosilor, 34 si 208; centrul din Calea Dorobanti, 133; centrul din Sir.Buzesli, 19; centrul din B-dnl Bucurestii Noi (Bloc 2A) ; centrul dinCalea Serban Vodd, 235.

Tricotextil: Sir. Smirdan, 11 — tel. 16.32.09 ( spec i f i c : t r i c u l a j r dccomanda, remaiaj) ; dintre unita|ile principale c i t a m : centrul nr. 26— Sir. Brezoianu, 3; centrul nr. 2 — Sir. Kdgar Quinel, 11; cenlruldin Calea Vicloriei, 112; centrul din B-dul 6 Marlie, 77; centrul < l i nSir. Lipscani, 19; centrul din Piata Garii de Nord (Bloc C)

Sirguinfa: Str. Episcopiei, 7 — tel. 13.90.09; d intre uni ta t i le p r i n c ipale citam: centrul nr. 12 — Calea Vicloriei, 108 (specific: co inen / i ,confectii , balonseide, pularii barbatesti) ; centrul nr. 23 — Sir. / '>«>»•

278

•Mi fl (n|)ccil ' ic: confect i i barbati si broderie mecanica) ; centrul dinI M . i / ( /c Briand, 12; centrul din Str. Episcopiei, 6; centrul din'.ii/i ' .trn, 52 (Floreasca) .

. i . . . ! < • : Sr. Lipscani, 23 — lei. 14.62.27 (specific: lenjei'ie, conl'i'cl, 1 1 ,i s lupaj , balonseide etc . ) ; dintre unitatile principale c h a i n :

I ur. 20 — Calea Cdlarasi, 1; centrul nr. 41 — B-dul Republic!!, 47;i i i i i m l din Calea Mosilor, 27 — lei. 14.03.64 (specific: calcat si repa-

I - , dc iinbracaminte, care sc ridica de la domicilinl clienîlor)

H|inrii l: .Sir. Gabroveni, 5 — lei. 16.66.19; dintre unitatile principalein <-<-ntrul nr. 19 — Sir. Lipscani, 72 (specific: confect i i ) ; centrul

.Sir. Sf. Vineri, 27 (specific: balonseide); centrul nr. 5 — Str.• Lin. /," (specific: confectii, balonseide); centrul nr. 20 — Sir.

.1/11, 19 (specific: confectii)

NlAri i iula: Calea Grivitei, 59 — tel. 13.06.18 (specific: comenzi. l i . i i n i n l e ) ; dinlre unitatile mai importante citam: unitatea din

ii I / ITU Constantinescu, 5; unitatea din Calea Dorobanli, 19; unitateadm .Sir. Stirbei Void, 96

P O S T A - T E I E F O N - T E L E G R A F

Prhmil document care aminteste de exis-tenta olacelor de posta, precum si de obli-gaîa satelor si tirgurilor din tara de a punela dispoziîa cxirierilor po§tali diferite mij-loace de transport, dateaza din anul 1399.Este vorba de un hrisov eniis de Mircea eelBatriii, prin care satul Pulcauti era scutitde a da ,,cai de olac".

In secolul al XVII-lea, serviciul postaleste asigurat atit de curieri interni (asa-numitii lipcani) cit si de curieri exterui(calarasi). In secolul al XVIII-lea iau f iintaprimele releuri de posta, in special pe dru-innrile principale (Bucure^ti-Tirgovi§te,Bucure.sti-Craiova, Bucuresti-Giurgiu .'y.a.),

Hi1 <irgaiii/,eaza staîi postale speciale, se emit o serie de lirisoave careri'Ulementeaza expedierea corespondentei. Dupa 1830 se stabileste,pi 'Utrn prima oara in Tara Romhieasca, obligatia de a se plati taxepn.ftale pentru corespondenta particulara. ,,Anuarul Principatnlui' I ' f t r i i Kominesti" pe aiuil 1842 ne informeaza ca serviciul postaldcpindea in acea vreme de Departamentnl IMnauntru (llinistervil deIn te rne ) si ca Directiunea si Casa postelor se aflau la Bucuresti. insta-InU 1 intr-o cladire de pe strada denumita ,,Posta Veche" (azi Str. Meii-

drloi-v) .Apari t ia , in 1858, a primelor marci postale rominesti si stabilireaiiioiiopolului de stat asupra expedierii de scrisori constituie factor!important! in reorganizarea, pe baze moderne, a reljelei postale din

!\ oininia.

279

Jtul Pojtelor

Continua dezvoltare social-economica a tarii a atras dupa sine sio crestere a activitatii in sectorul de posta si telecomunicaîi.

Dupa eliberarea tarii de sub jugul fascist, nevoia unor legaturioperative intre Jntreprinderi, institufii si alte unitaî economice,culturale etc., ca si cre.^terea exigenêlor oamenilor muncii, peutrucare telefonul a incetat de mult a mai fi un ,,lux", an creat necesitatealargirii retelelor telefonice si telegrafice, a sporirii operatiunilordc posta si a dotar ii acestora cu iioi mijloace de deservire a populatiei.Progresele realizate sint apreciabile.

Daca Jn 1938, de pilda, in intreaga {ara erau inregistrafi 69.000 deabonuti telefonici, in 1961 numarul acestora crescuse la 217.000. In1938, prin oficiile I'.T.T. din }ara erau expediate 172.000 de exem-plare ziare si diverse publicaîi. Doua decenii mai tirziu aceasta cifraso ridica la peste 800.000, iar in 1961 la peste 1 inilion.

Luind drept criteriu de coiuparatie anul 1950, constatam ca numaruloficiilor si al marilor ghisee postale existente in capitals in 1959 erade Sfi (faâ de 41), iar al cutiilor postale de 525 ( fa t a de 422). In aceeasiperioada de timp, numarul abonatilor telefonici din capitala a crescutde la 52.222 la 90.648, iar convorbirile telefonice interurbane, de la1.524.000 la 2.784.000. Fata de 865.000 de telegrame expediate in1950, s-au inregistrat in 1959 aproape 1.000.000 de telegrame. In 1961,prin oficiile postale ale capitalei, s-au expediat peste 54.000.000 descrisori si peste 5.000.000 mandate telegrafice si colete.

Pentru viitor, in vederea ridicarii telecomunicatiilor la o treaptade activitate superioara, Directivele celui de-al Ill-lea Congres alr.M.R. prevad investitii masive, dintre care o parte substantiala vafi alocata capitalei.

280

O F I C I I S I G H I S E E P. T. T. R.

tioneaza zilnic intre orele 6 si 21 si efectneaza serviciile deKM pondenâ, mandate, mesagerii, telegrame, abonamente radiofo-

< onvorbiri telefonice locale, interurbane, Internationale, ope-n i i C.E.C, presa, filatelie etc.

i i l i . - i i l e P.T.T.R. Bucuresti 1 , 2 , 3 , 4 , 5 9 10,12,20, si 25 functio-i intre orele 6 si 24 pentru serviciile de telegraf si telefon.

n i i c i i l e P.T.T.R. Bucuresti 1 si Bucuresti 3 sint deschise farai n i i . r u p e r e pentru serviciul de telegraf.

l , ; i oficiile Bucuresti 1 si Bucuresti 3 functioueaza si ghi.see1 ' i i i l n i fototelegrame interne si externe.

Oficiile P.T.T.R.

Bucuresti 1 — Calea Victoria', 12Aceasta un i ta tc functioueaza in Palatul Po$telnr, cliXdirc construi ta iutrc ani i

I H * » 4 (Ai 1900. in anul 1958, in aceasta cladire a fust instalata Kxpozi^ ia i n t c r n a -|l"iiala ,,Centenarul marcii postale romine^t i 51 al po^tei de star1.

Hnruresti 2 — B-dul Banu Mania, 16; Bucuresli 3 — Sos. Ste/ani'i'l Mare, 15; Bucuresti 4 — Calea Dudesti, 99 — 101; Bucuresti 5 —Sir. Uranus, 132; Bucuresti 6 — Spl. Unirii, 116; Bucuresti 7 — §os.Giurgiului, S6; Bucuresti 8 — Sos. Berceni, 18; Bucuresti 9 — Str.Yiitorului, 90; Bucuresti 10 — Sos. Ste./an eel Mare, 240; Bucuresti 11

- $os. 7 Noiembrie, 1; Bucuresti 12 — Str. Garii de Nord (Blo-nil A); Bucuresti 13 — Str. Al. Saliia, 32; Bucuresti 14 — CaleaFerentari, 72; Bucuresti 15 — Sos. Cotroceni, 12; Bucuresti 16 —JS-ilul Pdcii, 100; Bucuresti 17 — Sos. Giulesli, 54; Bucuresti 18 -Sos. Bucuresli-Ploiesti, 16; Bucuresti 19 — B-dul Ion Snlea, 171;Bucuresti 20 — Calea Calarasi, 137; Bucuresti 21 — Sos. Popesli-l.i'ordeni, 1; Bucuresti 22 — Calea Grivitd, 2; Bucuresti 23 — Sir.Ghenadie Pelrexcu, 2<l; Bucuresti 24 — B-dul 30 Dceembrie, 104;Bucuresti 25 — Calea Alexandriei, 1; Bucuresti 26 — B-tlul Bucitrestii.'Voi, 35; Bucuresti 27 — Culfa 13 Septembrie, 196; Bucuresti 28 -(•ara de Sud (I'ilaret); Bucuresti 29 — Calea Calarasi, 298; Bucuresti30 — Str. GlinlM (Bloc 53); Bucuresti 31 — Sos. Cringa-si, 66; Bucu-resti 32 — B-dnl 1 Mai (Bloc F) (Piata Chibrit); Bucuresti 33 —Casa Scinteii; Bucuresti 34 — B-dul Maresal F.I. Tolbuhin, 19;Bucuresti 35 — Sir. dr. Carol Dat'ila, 33; Bucuresti 36 — Ji-dul si-rat.Wagheru, 43; Bucuresti 37 — B-dul Hristo Bolev, 2; Bucuresti 38 —Sir. Maica Domnului, 52; Bucuresti 40 — Str. 11 lunie, 12; Bucuresti41 — B-dul 1 Mai, 141; Bucuresti 42 — Piata G. Cosbuc, 1; Bucuresti44 S(r. Lindriei, 103; Bucuresti 45 — Piata Palatului K.P.R. (Bloc10); Bucuresti 46 — Str. Izvor, 20; Bucuresti 49 — B-dul Muncii(Bloc E 2); Bucuresti 51 - Calea Alexandriei, 99

281

Ghisee p r i n c i p a l e

Deschise zilnic intre orele 6 si 21,en exceptia ghiseului de pe peronnlGarii de Nord al carui orar este6-24.

Calea Victoriei, 38 (func^ioueazlin Palatul telefoanelor); Aeroportulinternational Bdneasa; Sir. AristideJJriand, 5; Calea Grivitei, 232:Sir. Ion Vidu, 2; Gara de Nord(peron); Hotel Athenee Palace;Hotel Lido

O F I C I I T E L E F O N I C ES P E C I A L E

Victoria - - Calea Victoriei, 37(Palatul telefoanelor), orele (*> — 24;6 Martie — B-dul G Alartie, 23 —25, orele 6-24; Buzesti - Sir.Buzegti, 4, orele 7—23; Peron -Peronul Garii de Nord, orele 0> — 24;Serban Voda — Splaitil Unirii, 39,orele 7 — 23; Vacaresti CaleaVacarexti, 137, orelc ' 7 —23: Pala-tului '- Piata Palattihn 11.P.It.(lilocul 7), orele 7-22

S E R V C l l T E L E F O N I C ES P E C I A L S

Palalul Telefoanelor din CaleaVictoriei

02 — Deranjamente telefonice03 — ini'ormatii (numerele de

te le fou)04 — Centrala de interior a ser-

viciilor P.T.T.R.05 — Pres ta f i i lelefonice special*: inesaje locale si interurbaiic;

ora exacta; apel la ora ceruta; rezultatul tragerilor Loto Central,1'ronoexpres, C.E.C.; starea timpului in locali lal i importante, balneo-cliniaterice si turistice din |ara; stra/i din local i ta te , niijloace deIransport in comun si localitaji cuprinse in nomenclatura administra-t iva a R.P.K.; i'armacii de serviciu noaptea. adresa, numarul dotclefon si specialitatea policlinicilor si a medicilor autorizati pentrucnnsultafii la domicil iu; programul manifesta^ii lor oulturale, artistic*si sportive locale; rezultate sportive si pronosport

06 — Serviciul de salvare07 — Comenzi pentru avize si oonvorbiri Internationale08 — Serviciul de ponipieri09 — Comenzi pentru avize si convorbiri interurbane17.19.10 si 1 1 . 1 8 . 9 0 pentru tranamiterea telegramelor prin telefon

de la domiciliul abonatilor (functioneaza permanent)

282

m-iwCiisa de ecoiioimi !fi consemnatiuui (C.E.C.)

Banca de Slat a K.I ' R-

B A N G ! S I A G E N T I I C.E.C.

Iiistitutiilt: bancare apar o data cu aparitia 51 dezvoltarea capita-listnului. Inainte de aceasta, operafiile de imprutnut se faceau dccatre diverî camatari $i zarafi, banii aflati iu circulatie fii i id, 111 ceilmai mare parte, de provenienta straina. Cea dintii banca ia f i int i lca intreprindere particulars la lasi in 1856, din initiativa domnitoru-lui Gr. Al. Ghica. E lichidata insa curind (1860), dupa ce pusese incirculatie primele bilete de banca romineijti.

In 1880 se infiinêaza Banca Nationals, a carei activitate — ca sia celorlalte banci din tara noastra — avea sa se desfasoare ill sprijimilspeculatiilor financiare practicate de clasele exploatatoare. Abia inanii regimului democrat-popular, dupa etatizare (1946) si nationali-zare (1948), devenita banca de stat si organizata ca institute autono-ma in 1955, ea ajunge sa detina un rol de mare insemnatate in economicnationals, fi ind o pirghie importanta in opera de construire a socia-lismului.

Banca de Stat a R.P.R. Cenlrala: Sir. Lijwcani, 25 — lei. 13.04.10;Directia opera|iilor cu slrainatatea: Calea Victoriei, 22 • trl.13.04.10112 Birouri dc schimb; Centrala Bancii de Statgltisee si casierie) — Str. Lipscani, 25 — tel. 13.04.10; Gara de Nord,Aeroporlul Baneasa, Hotel Lido, Hotel Athenee Palace

Banca de Stat, institute de sine statatoare, este unica banca de cinisiune a}urii si central de efectuare a decontarilor interne; ea acorda credite pe tcrmenscurt si cfcctucaza toate operaîile bancare cu strainatatea.

Sucursalele si filialele raionale: Raionul ,,23 August": Str. Cire-stilui, 6 — let. 21.41.64; Raionul ,,Nicolae Ralcescu": Str. Bibescu'Vodd, 15 — lei. 15.20.85; Raionul ,,16 t'ebruarie": Sos. Giulesti, 3- tel. 18.40.31; Raionul ,,Grivita Rosie": Calea Grivitei, 262 -tel. 17.72.26; Raionul ,,V. I. Lenin":' Str. Bateriilor, 48 — lei.14.88.52; Raionul ,,1 Mai": Sos. Stefan eel Mare, 238 — tel. 11.62.08;Raionul ,,30 Decembrie": Str. Londra, 10 — lei. 11.51.35

Sucursala orasului Bucuresti: Str. Lipscani, 16 — tel. 13.04.1011092

Banca de investitii: Str. Doamnei, 2 — tel. 13.46.40

Casa de eronomii si consemnatiuni (C.E.C.): Calea Victoriei, 13 —tel. 15.48.10

Organizata prin legea din septcmbrie 1864, semnata de M. Ivogalniceanu, cainstitute (casa) de depuneri si consemnatiuni. In 1881, i se alatura Casa drtconomii, capatind extindere in vcderea acordarii de imprumutur i statului, comu-nelor, asezamintelor de binefacere, precum si part icnlari lor . in 1930 se despartein doua: Casa de depuneri si Casa generald de economii, iiitrodnciiidu-sc cecurilepostale. Deimmirea de C.E.C. (Casa de economii si cccuri postale) apare doi ani

•mai tirziu. De pe urma activitaîi ei prof i tau aproapc exclusiv in t rcpr indcr i lccapitaliste, exploatatoare, care realizau mari prof i tnr i cu a jutorul imprunivi tu-rilor obîuute din fondurile depunatorilor.

Devine o inst i tut ic pusa in slujba intereselor poporului abia in anii r eg imu lu idemocrat-popular, dupa fuzionarea cu Casa de depuneri (1948) . In ul t imii ani,ca urmare a ridicari i n ivelului de trai al populaîei , numaru l depunatorilor la

284

> I . . C . a crescut sinister. La slirsitul lui 1961, de pilda, la ficcare doi locuitorii i l lucurest i lor unul era deînator al unui libret de economii.

In Bucxircsti, operaînnile C.I5.C. se pot efectua la cele opt case raiouale tKH i i n i i , 35 agcntii proprii, 700 de gUisee C.K.C. din intreprinderi î ins t i tu^ i i .

)m cum î la toatc of ie i i le postale.

Case raionale si agentii C.E.C.: Raionul ,.23 August": Calea Mosi-Inr. 327 - tel. 12.38.60; Calea Mosilor, 123; Lzinele ,.23 August"l l a i o n u l ,,N. Bakoacu": Cntea Bahovci, 185 — lei. 23.09.50; CaleaSi'rhan Voda, 258; Piala Bibescu Vnda; Raionul ,,Grivita Rosie":'ll-dul Banu Manta, 7 — tel. 17.01.45; B-dul 1 Mai, 139; Uzinele,,<lrivifa Rosie"; Raioiuil ,.16 Fobruaric": Piata Palatului Tiepu-blicii; Calea Grivitei, 119 — tel. 16.32.66; Calm Grivilci 130;Nos. Colroceni, 13; B-dul 6 Martie, 20; Raionul ,,"V. I. Lenin"Calea Victoriei, 13 - lei. 15.48.10; Calea 13 Septemlrie, 115; B-dulIi Martie, 63; Raionul ,,1 Mai": Piata Rosclti, 4 — tel. 15.26.90; Str.Orientului, 18; Raionul ,,30 Decembrie": Str. Nikos Beloiannis, 5 -lei. 15.95.99; Sos. Stefan eel Mare, 2; B-dul N. Bcilcescit, 24; CaleaVictoriei, 95; Piata Dorolianfi, 5; Combinatul poligrafic ,,Casa Sctnteii";

ul ,,Tudor Vladimirescu": Calea Vacaresti, 41 — tel. 21.75.71:'• • -̂ » -.-• 0/1

Raionul „ i u«,,. .B-dul Am/I 1848, 41; Calea Dudesli, 'JO.

C L U BU S I B A Z E S P O R T

S T R A N D U R I

V E,

l)e un inceput cit de cit organizat al spor-tului in Bucures,ti se poate vorbi abia ina doua jumatate a secolului al XlX-lea, odata cu introducerea educatiei fizice ins.coli. In prima jumatate a secohilui se ci-teaz3. doar o incercare de a se deschide oscoala de scrima, gimnastica §i dans (1834).Oiua, sport national rominesc, s-a bucuratde multa popularitate in rindurile tineretu-lui.

In 1868 s-a intemeiat la Bucure^ti Socie-tatea romind de arms, gimnastica si da-re lasemn, pepiniera a cadrelor de educate fizica,

' pina dupa primul razboi mondial. Priniiiorganizatori §i animator! sportivi an fost proiesorii de educate fizica.

Progresul e totusi lent. In 1871 ia fiinta un nou club sportiv. Socie-tatea de tragcre la semn. in jurul anului 1894, se deschide prima s.coalade ciclism §i se aonstruie^te primul velodrom, iar in 1896 au loc la,Bucures.ti intreceri cicliste cxi participarea xinor sportivi din straina-tate. intre 1905 si 1908 se semnaleaza primele intilniri de fotbal side box, in 1909 se desfaôara primul campionat de fotbal. In 1912ia fiinta Federatia societatilor sportive din Romania, iar in 1914 se con-stituie Comitetul Olimpic Homin (C.O.R.), afiliat la Comitetul Inter-national Olimpic (C.I.O.).

285

.iMi****11

O oarecare intensificare a activitatii sportive se remarca abia d i i p : iprimul razboi mondial. Atletii romini iau parte (1920) la o iiitilnininternational;! la Paris. I<a Bucuresti se organizeaza primele i n t i l n i i :Internationale. Totusi miscarea de cultura fizica si sport se desfasom.iin anonimat. Reprezentantii clasei conducatoare se intereseaza < l u : nde disciplinele considerate de ,,elita" (tenisul de cimp, pat i i ia julintrecerile hipice, unde se pariaza sume enorme). De celelalte se do/.intereseaza aproape complet. vSingurul sport de mare popularitate c s l ifotbalul. In 1930 ia fiinta Federatia ronnnd de fotbal (P.R.F.A.).Cele citeva baze sportive, construite in timpul regimului burghezo-mosieresc, sint cu totul insuficiente, raportindu-le la numarul amatorilmde sport. Cit despre posibilitatile de practicare a sporturilor, acestr.isint foarte limitate maselor largi de oanieni ai muncii care nu au nicitimp pentru sport, si nici mijloace pentru procurarea echipamentii-lui necesar (in cea mai mare parte importat din strainatate).

Abia dupa instaurarea regimului democrat-popular, miscarea di:cultura fizica si sport din Romjnia se transforma radical, capatind oamploare deosebita. Ca urmare a politicii partidului de creare a uiu-imiscari sportive de mase, sportul inceteaza de a mai fi apanajul asaziselor elite. Oamenii muncii patrund cu miile pe stadioane, pe pistelcde atlctlsm, in sa ile de gimnastica. In 1945 ia fiinta Organiznlnisportul popular, prin interinediul careia Jntreaga viata sportiva din târftse transforma, innoindu-se. Se desfiinteaza profesionismul. Sportuldevine un mijloc de educatie fizica de masa, de educatie cetateiieascfi,un prilej de destindere la indemina oricui. Se introduce Complexulsportiv deschis tuturor tinerilor din uzine, s.coli î facultati sau de lasate. Concursurile de masa (spartacliiadele, concursurile sportive < ! < •vara ale tineretului, crosurile de 1 Mai si 7 Noiembrie etc.) antrenea/.amii si mii de sportivi amatori din rindul carora se ridica sportivide perforiuanta, recordmeni si campioni. In anul 1961, de pilda,

286

I I I H i . ( « ) 0 de titieri si virstnici din Bucuresti au coiicurat la marileI n l i r c r r i sportive de masa, Spartacliiada de iarna a tineretului, con-, H I M ! cultural-sportiv al tineretului si crosurilor populare.

I 11 impuls important a fost dat miscarii de cultura fizica si sport delluirmrea C.C. al P .M.R.din iunie 1949, in baza careia se creeaza Cotni-

\tftlil de cultura fizica si sport de pe linga Consiliul de Ministri, care•c Iransforma, in 1957, in Uniunea de cultura fizica si sport (U.C.F.S.).

In nrma reorganizarii miscarii sportive, se pun bazele asociatiilornpurl ive pe ramuri de productie. Se reconstruiesc pe baze moderne:Hlndionul Republicii, Complexul sportiv ,,Giulesti", Complexul spor-l l v al tineretului, Complexul sportiv ,,Progresvil", Poligonul de tir, , ' l u i i a r i " , Complexul pentru sporturi nautice de la Snagov etc. SeI'l.iistruiesc: Parcul de cultura si sport ,,23 August", Complexul sportiv

l i iu i imo", sala sporturilor ,,Floreasca", Baza hipica din parcul ,,Pro-I' l i i ioaia". Iî amenajeaza complexe sportive numeroase intreprinderi

i nistitutii: uzinele ,,23 August", uzinele ,,Vulcan", uzinele de auto-Ini/ . r s.a. Totodata iau fiinta intreprinderi speciale, unde se fabricam. i l e r i a l e sportive necesare practicarii oricarui sport.

Stadionul ,,Republiclt"

Bucurestii numara azi: 13 mari cluburi sportive, care dispunzeci de baze sportive, 7 mari stadioane, 527 asociatii sportive, orgalnizate in cadrul unor mtreprinderi s.i institutii econouiice si culturalcare dispun de 131 de terenuri de volei, 58 de terenuri du fotbal , 29de sali sau arene de popice si un mare numar de alte terenuri si saHv

pentru diverse discipline sportive.Ca urmare a sprijinului pe care-1 acorda statul democrat-popular

dezvoltarii sportului, de la an la an creste iiumarul acelora care aductarii medalii olimpice, titluri de campioni mondiali, europeni, bal-canici etc.

La cea de-a 17-a editie a Jocurilor Olimpice de vara de la Roma(august-septembrie 1960), sportul rominesc si-a reaf i rmat din plinprestigiul international cucerit in ultimii ani, reprezentantii Romi-niei obtinind 3 medalii de aur, o medalie de argint si 6 medalii debronz. Prin aceste rezultate, echipa R.P.R. la Olimpiada de la Romas-a plasat pe locul al 10-lea in clasnmentul neoficial pe tari, tnainteamultor tari cu vechi traditii in sport.

Cit despre echipele sportive bucurestene, succesele lor pe plan inter-national, din. cursul aiiului 1961, sint deosebit de graitoare. Astfel,,,Rapid"-Bucuresti, a cucerit cupa ctimpionilor Europei la voleimnsculin, ,,Stiinta,,-Bucuresti, cupa campioiiilor Europei la handbalfeminin in 7, iar echipu R.P.R. de handbal rnasculin in 7 §i ecliipaR.P.R. dublu femei la tenis de masa an devenit campioane mon-diale.

>mplcxu l sportiv ,,l)iiiaiiu

288

Complexul spottiv ,,Giule$U"

Uniunea de cultura fizica si sport (U.C.F.S.): Sir. Vasile Conta, 16

— tel. 11.79.70 — 11.10.05la Hinta in 1957. I,a aceasta adresa i^i au sediilc fedcratiile de: atletism,baschet, box, calarie §i pentatlon modern, ciclism, fotbal, gimnastica, haltere,handbal, lupte, tnotociclism, nata^ie, oinri, popice, tugbi, §ah, schi, scrima, spor-turi nautice, tenis de masa, tenis de cimp, tir, volei. XJ.C.F.S. numara peste2.700.000 de membri, oiganizaVi in 10.500 de asociatii sportive. Aproape 3.000de asociatii sportive, insumind circa 1.000.000 de membri, sint organizate in

intreprinderi.Uniunea de cullura fizica si sport — Consiliul orasenesc, Bucuresti:

Sir. N. Filipescu, 23 - tel. 12.89.93

Steaua: Caa

Clubul sportiv

Di»anlo: $os.

Metalul : S(, S,. W*,: Sir.*- StaicoM

C L U B U R I S P O R T I V E

, g _ lel.

. Al» » 1172.2eel Mare 43 *•

J8.20.1B

Stiinta: Calea Plevnet,

Vointa: Sir. Colfei, 42

- W.» -tel. UM.»

289

I Facara:C -a:

6 _ M, I2 28 3<)

A,. Popov, 27 __ <rf ^cw,nel- 2, _ M „ "-

Ohmp,a: Sir. G. G. Assan, 3-M 14 ,,

C O M P L E X E S P O R T I V ES T A D I O A N E

Coniplexul sportiv ,,23 August": B-dul Muncii, 43Cuprinde: ccl mai mare stadioii din \ara, coustrui t . in 1953, avind o c n p . n l

tatc de 80.000 de locnri, pista 51 sectoare de atlctism ; t t - r cnur i (U- f o t b a l , I iaiidbal, baschet, tenis, volei; patinoar a r t i f i c ia l ; turn dc parasut i sm f S 5 m n i a l ^ i n i r )

Complexul sportiv ..Dinanio : Sos. Qtefan eel Mare, 43Cuprinde: stadiouul ,,l)inamo", construit in 1951—1952 , cu o capacitate dp

22.000 de locuri ^i teren de fotbal , liandbal, rugbi ; sala de sport; polipon de t i r |terenuri dc volei, baschet, tenis ; tcrenuri de an t renament ; pista de popicc ; v t - l o -drom ; pista de atletism.

Complexul sportiv ^Progresul'': Sir. dr. Staicovici, 42

Cuprinde: stadionul ,,Progresul" (amenajat in 1950), cu terenuri de fo tba l ;arena pentru handbal, volei, tenis; sail de tenis de masfi; piste ?i sector de atle-t ism.

Complexul sportiv ,,Steaua": B-dul GhenceaConstruit in anul I960 — 1 961. Cuprinde : terenuri de fotbal, rugbi ,handbal ; pista

< l f atletism, terenuri de volei, baschet, atletism; poligon de t i r .

Complexul eportiv al tineretului: Aleea §trandului, 2Cuprinde: ,,Stadionul t ineretului" , reamenajat in 1953; terenuri de volei,

baschet, rugbi, handbal, tenis, pista si sectoare de at le t ism; poligon de tir; salatie antrenament pentru scrima, box, ha It ere etc.

Stadionul ,,RepubIicii": Str. Putul cu apd rece, 59Unul din cele mai vechi stadioane din Bucuresti. Co nip let transformat in

1946 — 1948. Capacitatea: 30.000 de locuri. Din 1958, instala^ii de iluminat pentrujocuri de nocturna. Cuprinde: teren de fotbal, rugbi, handbal; pista si sectoarede atletism; sala de scrima ; bac de iarna pentru sporturi nautice ; sala de gimnas-ticii; sala de haltere.

Complexul sportiv ,,Giulesti": Calea Giulesti, WCuprinde: stadionul „ Giulesti", complet reconstruit dupa 23 August 1944,

cu capacitate de 20.000 de locuri si teren de fotbal si rugbi ; pista de atletism;terenuri de volei, basehct, rugbi, handbal; sala de sport; poligon de t i r ; pistade popice; sali de antrenamente; sala de pregatire f i z ica generala.

291

Complexul sportiv ,,Floreasca": Sir. aviator Popa Marin, 2

Cuprinde: sala de sporturi cu 3.000 de locuri, construita in 1949 pentru box,handbal redus, lupte, scrima, tenis de masa, volei etc. ; bazin acoperit (capacitatecirca 500 dc locuri) ; sala de atletism {cu o pista de 70 m) ; teren de baschet.

Stadionul ,,Unirea": §os. Oltenitci, 13

Construit in 1950. Cuprinde: teren de fotbal; pista de atletism, terenuri devolei, baschet etc. si o pista spcciala pentru competitii de motocros.

Complexul de natatie al tineretului: Aleea Slrandului, 1

Cuprinde: ,,§trandul t ineretului" , bazin de f n o t ; bazin pentru sarituri; salade girrmastica ; teren de antrenarnent.

B A 2 E H I P I C E

Terenul hipic din parcul ,,Procopoaia": Calea Plevnei, 114

B A Z E N A U T I C E

Centrul de sporturi nautice Snagov; C.S. ,,Unirea": pe lacul Herds-trau; C.S. ,,Progresul'': Sos. Norduliti, 7—9; pe lacul Floreasca; C.S.,,Stiinta": pe lacul Ileraslrau; pe lacul Tei; C.S. ,.l)inamo": pe lacul

S A L I 5 1 A R E N E D E P O P I C E

C.S. ,,Unirea": $os. lancului, 130; C.S. ,,OHmpia": Sir. Larlssa, 2;

C.S. ,,Progresul-': Sos. Nordultii, 7 — 9

P O L I G O A N E D E T I R

Poligonul de tir ,.Tunari": Aleea Micsunele, 12 (in padnrea Baneasa) ;C.S. ,,Progresul" . Sos. Nordului, 7—9; I.C.F.: Str. Maior Ene, 12;

C.S. ,,Dinaiuo": iSos. §tejan eel Mare, 43

B A Z E S P O R T I V E A L E U N O R I N S T I T U J M 5 'I N T R E P R I N D E R I

Asociatia sportiva Combinatul poligrafic ,,Casa Scinteii": $os.Strdulesti (pista de allelism; terenuri de volei, fotbal, baschet, tenis;

poligon de tir)Asociatia sportiva P.T.T.: Sos. Mihai Bravu (terenuri de volei,

handbal; arena de popicg

$trandul ,,I<ido'

§trandul Tineretului

Asociatia sportiva a salariatilor Ministerului Metalurgiei 9!Constructiilor de Masini: ]S-dul Tei ( te renur i de volci, tenis; pisliido popice)

Asociatia sportiva a salariatilor Ministerului Transporturilor siTelecomunicatiilor: Sir. Sevastopol (tcrenuri do volei, baschet, tenis;arena de popice)

Asociatia sportiva a salariatilor Atelierelor centrale I.T.B.: LaciilTei (teren de i'otbal, tercnuri de volei; baza iiuuticu)

Asociatia sportiva . V u l c a n a salariatilor uzinelor „ Vulcan": Calea13 Septembrie, 211 ( t e renur i de I 'o tbal , basc.het.; arena de popice}

Asociatia sportiva „Gloria" a salariatilor uzinelor ,,Republica": li-tlnlMuncii, 250 (terenuri de volei , fo lbal , rugbi , baschet; arena depopice)

Asociatia sportiva ..Sirena" a salariatilor uzinelor de pompe simasini agricole: Sir. Zitluri Musi, 25 (terenuri de volei, i'otbal, bas-chet; arena de popice; pista de allotism

Asociatia sportiva ..Cinient" a salariatilor fabricii de ciment ,,Bucu-resti": B-dul Muncii, 240 ( tcrennri de volei, bandbal ; sala de popice)

Asociatia sportiva a salariatilor I.C.A.B.: Calea Floreasca, 240( terenuri de I'otbal, volei, baschet, tenis)

S T R A N D U R I

..C.F.R." — Soy. Bucurefti-Ploiefti (lacul Baneana),,Floreasca I4' — Sos. Nordului (lucid Floreasca),,Floreasca II" — Calea Floreanca (lacul Floreasca).I.C.A.B...-Baneasa": Sos. Bucurefti-Ploiefli (lacul Baneasa),I.C.A.B.-Tei': B-dul Lacul, Tei..Izvor": Sir. dr. Staicovici, -14,,Lido": fi-dnl g-ral Magheru, 5-7..Tineretului": Aleea Strandiilni, 1

P A R C U R I S I G R A D I N I P U B L I C E

Bucurestii an uu vechi renume de orasplin de verdeaâ si flori. Strazi, denuniiteinca si astazi: §oseaua Viilor, Eliade in-tre vii, Ziduri intre vii etc., atesta faptulca in anii adolescentei sale, capitala patrieii§i orinduia locuiiitele printre vii si livezi.Vaste terenuri plantate cu viâ de vie ina-iutau de la margine pina spre Ulita Cali-cilor (azi Calea Rahovei), Podul Beilicului(azi Calea Jierban Voda) sau Uliâ tirgului

294

Parcul de cultura §i odihua ,,HerastTau"

t l lnuiara (azi Calea Mosilor). Un plan datind din anul 1791 infaî-ijruy.u orasul acoperit in cea mai mare parte (80%) de livezi si vii.P i ime le gradini amenajate sint amiutite la inceputul secolului al

X V Ill-lea.ttr/.estrarea Bucurestilor cu spaîi verzi, de mai larga accesibili-l u t e , incepe insa abia in secolul al XlX-lea. Se ameiiajeaza citevaf.iadini, Soseaua KiseleH este plantata cu tei, iar in jurul ei se tra-ncir/.a un pare. In a doua jumatate a secolului al XlX-lea este ame-ini ja t Cifmigiul, dupa care urmeaza Gradina Icoanei §i Gradina bota-iiii-<l. In anul 1906 ia fiinta actualul Pare al Libirtdtii, dupa care,ninnicipalitatea burghezo-mosiereasca pare a se declara muHumita.Tree aproape trei decenii pina sa se amenajeze Parcul national (1930 —1936), din care se va dezvolta, in anii regimului democrat-popular,I'arcul de cultura si odihna ,,Herdstrdu".

Traiisformarea capitalei intr-o imensa gradina insorita se efectueazain ritm rapid, dupa planuri armonios intocmite, o data cu preluareaputer i i politice si economice de catre clasa muncitoare condusa depiirtid. Inzestrarea Bucurestilor, cu noi parcuri si gradini, incepe al i o preocupare temeinica a orgauelor de partid si de stat. HotarireaC . C . al P.M.U. î a Consiliului de Mini^tri, cu privire la planul ge-

on-,,,,t;P socialists a ora§ului Bucuresti, prevede ,,rc-' ^ — *•" r.i i^ronrpn

lui si de zoneilr ocuinte".Jii baza hotaririlor partidului si guvernului, in capitala a aparutin ace^ti ani un mare numar de parcuri, gradini s.i scuaruri care con-tribuie substantial la infrumuseârea orasului. Cartiere marginas.e,

295

Alei noi in Parcul Iîbertaîi •20.impinzite odinioara de maidane 51 inecate in miasme si praf, sintimpodobite azi de zeci si zeci de spaîi verzi. Numai intr-un singtiran — 1959 — spatiile verzi ale ora§ului au crescut cu inca 422.000 in2.Astazi, in capitala \ari\, revine in niedie un spatiu verde de 6 in'pe cap de locuitor. Daca in 1938 existau in Bucure^ti 195 lia spaîiverzi, in 1948 suprafaâ lor era de 203 ha, pentru ca ill 1960 sa ajungftla 860 ha. Locuri de odilma si de destindere, parcurile si gradiniloBucure^tilor sint, totodata, minunate locuri de tnaiiifestari culturali .artistice si sportive, o serie de amenajari si construct!; speciale ofe-rind populatiei posibilitati variate de a-si petrece timpul liber.

Parcul de cultura si odihna ,,Herastrau": B-dul Aviatorilor. Intrarraprincipals prin Piata Aviatorilor cu intreaga perspectiva a bulevardului, spre oras (zona de sud). Intrarea a Il-a, pentru restaurantul,,Pescarus", prill B-dul Aviatorilor (Bordei). Intrarea a Ill-a, pen t rudebarcader si iiitregul pare (zona de sud si de nord), prin B-dulAviatorilor. Intrarea a IV-a, pentru bazele sportive (zona de nord) .prin Sos. Nordului. Intrarea a V-a, pentru ,,Orasul copiilor" (zmuide nord), prin §os. Nordului. Intrarea a Vl-a, pentru Sala centralilde expozitii (zona de sud), prin fjos. Kiseleff. Intrarea a VII a,pentru Muzeul satului (zona de sud), prin JJos. Kiseleff. Intnirraa VHI-a pentru Teatrul de vara (zona de sud) prin §os. Kiseleff(Arcul de Triumf).

Cel mai mare pare al Bucure^tilor (circa 187 ha) , inaugural, iu forma ac tua l s ,in anul 1951. Se dcsfaôura pe ambele maluri ale lacului Herastrau, intrc 11 c l u l

296

\ t i . i t o r i l o r , §os. Nordului, $os. Bucure^ti-Ploie^ti, §os. Baneasa, ôs. Kiseleffi Alcea Trandafirilor. Coastruct.il cultural-artistice: ,,Muzeul satului", Sala

|{ i i l i . i l a de expozitii", ,,Teatrul de vara" (2.800 de locuri), estradi de amatori,(uivilioane de expozitii, pavilioane cu biblioteci, sali de lectura etc.

Distractii: ,,Orasul Copiilor" (scrinciob, covorul fermecat, calusei, lanturi,. i \ i o ; i u e , tobogan, biciclete etc.), restaurantul ,,Pescarus", restaurantul si braseria

I ' .uc" , restaurantul ,,Miorita", cofetarie, vaporase, barci. Pentru plimbari pel " 7i Iraversari exista trei debarcadere, doua In apropierea salii ccntrale de expo-/ t \ i i , al treilea la intrarea de pe B-dul Aviatorilor.

Amenajari sportive: baze pentru ambarcaîuui diferite (iole, caiac, canoe),I ' i r u u r i de tenis, volei, baschet, pista de popice s.a.

in interior se afla busturiale unorf igur i de luptatori revolutionary comuni§tisii i i l ifascisti romini sau din alte t.ari (^tefau Glieorghiu, Hristo Botev, lulius

I'ticik s.a.), ale unor mari scriitori §i arti?ti romini §i strilini (Grigorescu, Aman,\ ' lahuta, Cosbuc, Caragiale, Kminescu, Sahia, Ady Endre, Iêouardo da Vinci,Shakespeare, Beethoven, Hugo, Goethe, Iêv Tolstoi, Puskin, Petofi, Gorki,K .ihindranath Tagore, Twain s.a.), grupuri simbolice etc.

Parcul de cultura $i sport ,,23 August": B-dul Muncii. Intrari: Str.Maior Coravu; B-dul Muncii. Intrarea la Teatrul de vara: Str. ing.

< ,1'istescu.Important^ realizare a regimului democrat-popular. Se iutinde pe o suprafat,a

.U- circa 54 ha, pe locul Jostului maidan al Vergului. Construit !ntr-un timpu-cord (martie-august 1953), gratie unei entuziaste si masive participari a tiuere-lu lu i bucurestean prin munca patriotic!, a fost inaugural cu prilejul celui de-al

Gridina ,,Cismigin". Plimbare pe lac

297

$n Gradina botanica

IV-lea Festival Mondial al Tineretului si Studentilor de la Bucuresti. In parese afla stadionul ,,23 August".

Altii construetie importanta este ,,Teatrul de vara" (4.300 de locuri), in formade semicerc, in peretjle unei coline naturale si ,,Teatrul de vara pentru copii''.

Parcul Libertatii: Str. 11 lunie. Intrarea principals, (nord): Pia|aLibertatii. Intrarea a Il-a (vest): Str. dr. C.I. Istrati. Intrarea a Ill-a(sud): Str. Cuîtul de argint si Calea Serban Voda. Intrarea a IV-a(sud-est): Calca §erban Voda.

Amenajat pc latura odinioara deluroasa si acoperita de vii a Bucurestilor,unde la 1848 s-a citit populatiei proclamafia guvernului revoluîonar, Hotarireacrearii parcului dateaza din 1894, insa planlarile incep abia dupa zece ani, pe osuprafa|a de circa 36 ha. Inaugural si dat in folosinâ la 1906.

In ul t imii ani a fost complet reamenajat. in pare a fost ridicata recent o con-strucîe monumentala: Panteonul eroilor clasei muncitoare.

Se mai afla aci: ,,Arenele Iîbertaîi" (5.500 de locuri), ,,F!nt!na zodiacului" (laintrarea principala), ,,Fintina" lui Gr. Cantacuzino, ,,Muzeul centrului de docu-men tare tehnica". Pe lacul din interiorul parcului, amatorii pot face plimburicu ambarcaîuni.

Gradina Ci^migiu: B-dul 6 Martie. Intrari prin: B-dul 6 Martie(patru intrari), prin Str. Stirbei Voda; prin B-dul Schitu Magureanu(trei intrari)

Cea mai vecbe gradina organizata §i cea mai centrala din Bucure^ti. Amena-jata (1849 — 1856) in jurul lacului cunoscut in trecut sub nuraele de ,,lacul lui

298

, , | )uru iieguâtorul". In apropicre {mahalaua Siir indarului) locuia Marele Ci^megiu ,i i ' l u a dregiitorul insarcinat cu aprovizionarea cu apa a orasului. Be aci a luatf i nrfidina numele.

In anii regimului democrat-popular, gradina Cismigiu — care ocupa o suprs*f t i ^ a de 17 ha — a fost reamenajata cu scopul de a se crea populatiei condi^ i j• i i mai pliicute dc recreare. Aleile au fost asfaltate. Puncte de atracîc: terasat l i - t randaf i r i , col^.ul zoologic, foisorul piiuuilor, chioscul porumbeilor, colûl celormic i , rondul roman cu buslurile clasicilor literaturii romine, f i u t i na lui Emiuescu(

ilrbarcader.Functioneaza: bufetul ,,Buturuga" : o imitate de ape mint-rale.

Gradina botanica: Sos. Cotroceni (podul Cotroceni)

Iniîata in 1855 de doctorul C. Davila, e realizata partial (1860—1866) ju

yradina fostei manastiri Cotroceni. in anii 1874 — 1878 e mutata in faâ Universi-taîi dc azi, pentru ca in 1884—1885 sa fie amenajata pe locul actual, unde maicxistau citeva amenajar i horticole. Un rol important in realizarea ei a avut-osavantul botanist dr. I>. Brandza. Gradina botanica se intinde pe circa 17 ha.

Din 1954 trece sub conducerea Minis terului invaâmintu lu i pc linga Uni-versitatea Bucurcsti si este reorganizata pe baze moderne in anul 1955, conformplanului elaborat de un consiliu s t i in^ i f i c anume constituit. Cuprinde mai multesecîi printre care: plant e exotice cultivate in sere, plante medicinale, plaute de-corative, pepitiiera si sector de experimentar i , grupe gcografice de plante din toatert- f i iuni lc £arii e^c. in inter iorul gradinii se afla noua clad ire a Institiitulu jbotanic, care-si desfasoara activitatea in cadrul Facultfiîi de stiinê nattirale.

in 1'arcul ,,N. Baicescu'1

B

Parcul,.P. Kiseleff": Sos. A/« , / , / /— Arcul de Triumf-Piata Srlm

Create a generalului rus Pavel Ileff ( 1 8 3 1 ) , reorganizat in primele dr.ale secolulu'i al XX-lea . Se intitulesuprafata de aproape 18 ha, de o psi de alta a $os. Kise lef f .

Gradina Icoanei: Piata Al. Salmi

Circa 1 ha. Amenajata in 1875 pc Incul fostei bal t i a Icoanei, secata In I M ' / I I ,

Parcul ,.Pu?kin": Piata Al SahlnCirca 0,8 ha. Amenajat o datft i<H

parcelarea din j n r u l lacului . Mic Inc f|pod in stil rustic.

Parcul ..Nioolae Balcescu": l!-,lnlBucurestii j\oi. 109

Circa 12 ha. Amenajat in 19511, Instil clasic.

In interior: Teatrul de vara ,,N. 11..Icescu" (2.000 locuri) ; doua b ib l io l r , Ipublice.

Parcul ,.8 Mai": B-dul Lacnl Tn

I'opas In Parcul ,,Puskin" .•') --\ Circa 9 ha' Amenajat in 1948. S i l i i . i lc--' *~ '" -pe malul sud-estic al lacului Tci.

In interior: estrada pentru sprcMcole, restaurant, colt de distrac(ii pentru copii (trenuletul copiilor), mai m u l l rStatui.

Parcul ,,ToIbuhin": B-dul Tolbuhin, 131-133 si Sos. Miliai Bnn;,,J.08 — 1 Iz

Amenajat in 1951.

Parcul ,,\itaii": Calea Dudesli, 130 — 134

Amenaja t in 1952. In interior: estrada peutru spectacole.

Gradina ,,G. Cosbuc": B-dul G. CosbucAuieuajat in 1952. In in ter ior : bazin.

Parcul ,,Giulesti": Sos. Giulesli

Amenajat in 1953.

Parcul copilului: B-dul 1 Mai — Sir. Siret, 91Amenajat in 1947. In interior: distractii pentru copii

Parcul ,.Ferentari": Inlrarca prin Calea Ferentari-Str. BacusAmenajat in 1949.

Parcul Teatrului de opera si balet. B-dul 6 Mar tieAmeuajat in 1953.

300

I'nK-ii l ,,Procopoaia": Intrdri prin Slirbei Vodd — Sir. St. FurtunaSi'lainl Independentei — Calea PlevneiA i i i i - na j a t in 1954. In interior: teren hipic.

I'urciil ,,C.F.R.": Sir. Dinicn Golescn — Piata Gdrii de Nord\ i iu- i ia ja t in 1950.

I'lirciil Facultatii de medicina: Intrari prin B-dul dr. Pctru GrozaSplaiul Independentei — Calea Stirbei Voda

I'lire ul circnlui: Aleea CirculuiAmenaja t in 1962.

I ' U N C T E T U R I S T I C E IN I M P R E J U R I M I L E

O R A S U L U 1

I Irasul Bucuresti este situat in mijlocul unei iiitinse si bogatei i i u p i i , Cimpia Romiua. Spre nord, ea se iiitiude pina spre reghmearioirijtilor, iu est se continua cu cimpiile Baraganului si Mosti.stei,In sud cu cimpia inalta a Burnasului, iar in vest cu cimpia Neaj-l . p v u l u i . Toate acestea alcatuiesc cadrul natural al iniprejurimilori . ipitalei .

Situate mai aproape sau mai departe de oras, aceste imprejurimi"U-ra amatorilor de excursii variate posibilitati de recreare. Ei au lai l ispoziîe paduri, cimpuri pentru vinatoare, lacuri si riuri pentruprscuit si diferite sporturi nautice si pot vizita objective de interesKtor ic sau de mare valoare artistica, importante unitaî ecoiiomicei l i u Industrie sau din agricultura.

Totodata, Bucurestii se afla la scurte distante, aproape egale,i l i - pitoreasca vale a Prahovei si de valea Dunarii, principala arteral l u v i a l a din sud-estul Europei.

I'etitru deplasarea in aceste locuri exista o bogata retea de drumurii inxlerne iji de cai ferate.

P U N C T E T U R I S T I C E L A N O R D D E B U C U R E ? T I

I'ornind din Piata Teatrului de opereta si din Piaâ Sf. Gheorghe, seih-sprind, spre nord, in iiiteriorul ora.sului, aproape paralel, doua mari. n i r r e de circulate: una de-a luiigul Caii Victoriei §i $oselei Kise-l i - f i , cealalta de-a lungul bulevardelor: 1848, Nicolae Balcescu,Magheru, Ana Ipatescu si Aviatorilor; prima se indreapta catreI ' i . i l a Scinteii, de undc pleacii mai departe drumul nat,ional Uucu-n - s t i — Otopeni — Ploiesti (D.N.I . ) . Acesta, la rindul lui, se leaga| n i u drumul regional Baneasa — Straulesti, cu drumul national Bu-. nn-.^ti — Buftea — Ploiesti (D.N. I .A. ) . Pe aceste cai de acces ama-l i i r i i de excursii pot ajunge in doua regiuni turistice bine distincte:n u a e valea Colentinei, cealalta cimpia Suagovului.

301

Valea Colentinei

Valea Colentinei prin proportiile sale, ca si prin existenta m i n isirag de laciiri si paduri, constituie o zomi naturala deosebit dxpitoreasca. Pe traieetul ei se afla trei pimcte turistice in teresa i ih 1

si atragatoare: padurea Baneasa, coniuna Mogosoaia si coimm.iBuftea.

Padurea Baneasa deosebit de frecventata de catre bucuresteni, inlunile de vara, se afla la nordul vaii Colentinei, la o distant;! dr10,5 km de centrul orasului (Piaâ Sf. Gheorghe). Mijloace de transport: autobuzul 48 din faâ fptrandului tineretnlui, pe drunuilnational nr. 1 cu o deviere de la 1 km 10,5 pe o alee asfaltata, sprudreapta. Padurea Baneasa reprezinta o mica parte din fostii codnai Vlasiei. Datorita amenajarilor facute in anii puterii populare, ca 1a fost transformata intr-un frumos pare de agrement. l"n punct spe-cial de atracîe este colûl zoologic, care dispune de citeva sute daexemplare de animale. Vizitatorii au la dispozitie doua restaurantebine amenajate si o static de parcare a vehiculelor.

Comuna Mogosoaia este asezata in nord-vestul orasului, la odistanâ de 14 kin. Cai de acces: cu autoturismul pe §oseaua Bucu-res.ti — Baneasa — Straulesti, drumul national 1 A, sau cu tramvaiul6 si in continuare cu autobuznl ur. 60 (de la statia ,,I,aminorul"- Bucurestii Noi), sau cu autobuzul I.R.T.A. de la autogara ,,Grivi{a

Rosie".Localitatea cuprinde un ansamblu de obiective turistice: Palatul

Mogosoaia, Tin pare, un lac cu strand si o casa de creatie a oamenilorde arta.

Palatul Mogosoaia, adapostind un muzeu de arta fendala brinco-veneasca, este sitnat pe malul lacului cu acelasi nume, in mijloculparcului. Acest palat a fost construit in anul 1702 de ConstantinBrincoveanu. Asemanator celorlalte palate brincovenesti de la Potlogi,Simbata de Sus si Brincoveni, palatul de la Mogosoaia este construitintr-un stil care imbina elemente ale arhitecturii autohtone cu artaitaliana. Kl are forma dreptunghiulara cu 5 iesiiiduri si cu fatadaprincipala spre lac.

In anii puterii populare, acest monument istoric a fost amenajat,iar comorile de arta pe care le cnprinde au devenit accesibile maselorlargi populare. De altfel, aici au fost aduse si expuse opere de artabrincoveneasca si din alte regiuni ale ârii.

Casa de create a oamenilor de arta este adapostita intr-o cladireanexa a palatului. Muzeul cit si casa de create sint deschise in totcursul anului. Parcul, lacul si strandul sint obiective turistice cucaracter sezonier. Parcul este prevazut cu un debarcader impodobitcu coloane, statui, garduri vii, arbusti, care sporesc pitorescullocului.

Comuna Buftea este situata tot pe drumul national 1 A, la distantade 20—22 km de centrul orasului. Caile de acces: cu autoturismulpe Soseaua Bucuresti — Baneasa — Straulesti (drumul national 1 A),sau pe calea ferata Bucuresti Nord — Ploiesti, pina la stadia Buftea,sau cu tramvaiul nr. 6 si in continuare cu autobuzul nr. 60, san cuautobuzul I.R.T.A. de la autogara ,,Grivi$a Rosie". Buftea are caobiective importante: Centrul de producîe cinematografica, lacul,parcul si palatul Buftea. Centrul de producfie cinematografica, rea-

302

In padurea Baneasa. Spectacol de estrada in aer liber |

Padurea Mogoôaia. $trandul

303

lizare a regimului democrat-popular, se afld la o distanta de 2,5 kinde gara Buftea si numai la 0,5 km de drumul national 1 A. El estesituat intr-un cadru natural pitoresc, pe malul lacului Buftea, careface parte din salba lacurilor Colentinei. Intregul complex cinematografic ocupa o suprafata de cca. 30 ha in cimpia Bucurestilor, la <>altitudine de cca. 110.

Deosebit de interesant este ansamblul plantatiilor parcului incare mai exista specii de stejar din vechiul codru al Vlasiei. Pe ma lu llacului se inalta palatul Buftea. Stilul coiistrucîei apartine iieogo-ticului gernian de la mijlocul veacului trecut.

CTmpia Snagovul U !

Cimpia Snagovului este situata la contactul cimpiei Ploiestilorcu cimpia Baraganului.

Snagovul, Cdlddrusani si Malul Rosu formeaza in aceasta cimpieun ansamblu turistic de proporîi mari, cu numeroase si intinsi-lacuri, incadrate de o bogata vegetable arborescenta.

Comuna Snagov este situata pe drumul national nr. 1, Bucuresti -Ploiesti, la 38 km nord de orasul Bucuresti.

Cai de acces: cu autoturismul pe Soseaua Bucuresti — Ploiesti,sau autobuzul I .R.T.A., de la autostatia ,,Baneasa" pina la km 35cu o deviere spre dreapta in padure, pe drum asfaltat, sau pe calcaferata din Gara de Nord pina la comuna Snagov. Desi asezata inmijlocul cimpiei Romine, localitatea Snagov se bucura de un micro-climat placut, datorita existentei lacului si padurii, factori care tem-pereaza arsiâ verii. Lacul Snagov se intinde pe o suprafata de 576 ha ;hmgimea sa este de 18 km, latimea maxima pina la 1 km, iar adin-cimea ajunge in uncle locuri pina la 9 m. Pe lac se pot practica dife-rite sporturi nautice, se pot face plimbari de agrement, se poati-pescui. Pe malurile lui au fost construite peste 120 de vile frumoasrsi confortabile in care se recreeaza oameni ai muncii. (O treime dinsuprafata lacului este declarata monument al naturii, in care se gasi'sco serie de specii rare (nufarul indian s.a.). Padurea Snagov este ame-najata ca un imeiis pare ill cadrul caruia se gasesc plaje, restaurantr,chioscuri pentru produse alimentare si bauturi racoritoare etc. Inpadure se afla si doua rezervatii naturale: una botanica si alta zoologica.

Pe iiisula din mijlocul lacului se ridica un vechi monument istorio,inanastirea Snagov, datind de la sfirsitul secolului al XlV-lea. Refa-cer.ea acestui monument istoric se atribuie domnului Tarii Romine.^ti,Vlad Tepes (1456—1462), care se presupune ca ar fi fost inmormint; i taici. In trecutul cultural al }arii, aceasta manastire a jucat un mlimportant, deoarece a adapostit unul din priinele centre tipografic*ale Tarii Rominesti, la sfirsitul secolului al XVII-lea. Tot aici si-adesfasurat in mare parte din activitatea sa de traducator si t ipogralAntim Ivireanu, una dilitre luminoasele figuri ale culturii noastri1

vechi.

304

Lacul Snagov. Plaja

Caldainsani. Parcwl siVpadurea Caldorusani sint situate In parteasud-estica a lacului Snagov, la o departare de 44 km de ora§ul Bucu-resti. Cai de acces: cu autoturism din Plata Scinteii pe drumul nationalu r . 1 pina la kiloinetrxi 21 si in continuare spre dreapta, pe sjoseaualialote^ti — GradLstea — Greci, sau pe calea ferata din Gara deNord pina la stadia Greci. Acest punct tuiistic atrage in special pe

amatorii de pescu t si vinatoare.Lacul Caldarusani, ca si Snagovul, vechi liman fluviatil, cu o

.suprafata de cca. 575 ha. , din care lacul propriu-zis ocupa 275 ha,are o fauna ichtiologica deosebit de variata, cuprinzind multe speciide pesti. Data fiind predominarea pe?telui rapitor, pescuitul este

agreabil pentru lanseta.Pe lac se gasesc ambarcatiuni care stau la dispozitia pescarilor

sportivi.In padurile din jur — padnrea Moara Saraca, Caciulati î Micsu-nesti — se practica vinatoarea de iepnri si fazar.i. Pescarii s.i vina-torii sportivi au la dispozitie cabana Sitaru din apropierea lacului.

Tin alt punct de atractie il formeaza manastireu Ctildarusani, cti-torie a lui Matei Basarab, ridicata in anul 1638.

Malul Rosu este un punct vinatoresc situat in apropiere de Calda-rusani si Snagov. El se afla la o distanta de 60 km de Bucuresti. Caide acces: cu autoturismul pe drvimul national nr. 1, cu deviere ladreapta pe drumul regional Tiganesti — Gruiu — Bojdani, sau cuautobuzul I.R.T.A. pina la Tiganesti $i apoi cu mijloace organizatelocal. Malul Rosu este asezat intr-o padure, in mijlocul careia seintinde, ca o irnensa oglinda smaltuita de plante acvatice, ,,BaltaNeagra", cu o iutindere de 35 ha, unde se pescuie§te mai ales stiuca.Aici amatorii de vinat intilnesc iepuri, caprioare, fazani §i cerbi

lopatari.

305.

' i

P U N C T E T U R I S T I C E L A E S T D E B U C U R L '

In partea de est a orasului, iubitorii de excursii gasesc, de aseiiirm ilocuri de mare atractie turistica ill punctele: valea Pasdrea-Sindril i(<i.Pusnicul-Cernica, Balta Pitarului.

Valea Pasarea-Sindrilita prezinta interes deosebit pentru p e s r a i i lsportivi. Ea se afla la o distanta de 25— 30 km de Bucures,ti/ pe dmmill national nr. 2 (Bucuresti-Urziceiii). /Cai de acees: cu a u t o l i i i / u lI .R.T.A., de la capatul liniei de tramvai 7 si 14 (directia Pantelinioin

In cadrul unui peisaj caracteristic cimpiei Baraganului, in canapa Siiidrilitei, afluent pe stinga al riului Pasarea, si-a sapat o v a l eadinca, cu versante inalte si drepte, se intilnesc un numar de i a /nnca, de exemplu, iazul §indrilita nr. l , n r . 2 si Piteasca. Aici se pr.ntica un pescuit stationar, iar ca specii predominante sint: cipriniolrlt .mai ales crapul de talie mare (de la 2 — 4 kg).X

Pusnicul-Cernica. Acest complex turistic, situat pe interfliu i u lPasarea-Colentina, se afla in partea estica a capitalei, la o dis tani ide 13 km.;'Cai de acces: pe calea ferata Bucuresti-Calarasi, cu p l rcare din Gara de Nord sau din Gara Baneasa pina la halta Cozu-n isau cu autobuzul I.R.T.A., de la capatul liniei de tramvai 7 si 14 ( d i ndreptul Intreprinderii ,,Solidaritatea") pina la Cozieni — Bratiesti .Complexul turistic Pusnicul — Cernica prezinta o fizionomie s]»cifica. Farmecul il da covorul verde si des al masivului paduros,alcatuit din foioase ca: stejarul, teiul, jugastrul, carpenul etc., c i l.si de salba lacurilor adapostite in vaile largi ale riurilor Colentina s iPasarea. Plantele erbacee infloresc timpuriu primavara: brJndusr,viorele, lacramioare, ghiocei, stinjeni galbeni s.a. In anii p u t c t i ipopulate, padurea Pusnicul a fost traiisformata intr-un imens parrde agrement, prevazut cu o serie de instalatii moderne, care fac odilnuvizitatorilor cit mai placuta. Intr-o pozitie incintatoare, pe m a l u llacului Pasarea — lac cu marginile acoperite cu stuf §i nuferi — scafla o confortabila cabana §i un restaurant care stau la dispozH i : ivizitatorilor tot timpul anului. in poiana cabanei se afla amenaj ; i l ; io scena demontabila, uiide, in timpul sezonului de vara, au loc difc-rite spectacole in aer liber. De asemenea, pe malul lacului PasariMse gaseste un strand bine amenajat. Pescarii amatori 151 pot practic.-isportul in lacurile Pasarea §i Cernica.

Padurea Cernica §i padurea Pasarea ofera placute posibilitati < l cvinat. Se vineaza aici iepuri, caprioare si fazani. Primavara §i toamna.in perioada trecerii pasarilor migratoare, se pot vina sitari, r a j r ,gi§te salbatice §.a.

In marginea de sud a padurii Cernica, pe valea Colentinei, a fostcoiistruit de curind un baraj care a permis crearea unui lac de acu-mulare cu o suprafata de 350 ha s.i capacitate de 7 mil. m apa. Acrstlac serve§te la irigarea a mii de hectare teren arabil.

Balta Pitarului, aflata in bazinul Dimbovitei, in sud-estul capita l e i .la o distanta de numai 25 km, aduce aminte de peisajul specif icDeltei Dunarii. Cai de acces: cu autobuzul I.R.T.A. de la autog:ir;i,,Filaret" pe drumul national nr. 4 (Bucuresti — Oltenita) pina hikilometrul 21 si, in continuare, pe 7 km drum comuiial sau pe calc. i

306

\

Cabana Branejti din padutea Pusnicul

l , . i a t a Bucure§ti —Oltenia pina la statia Plataresti, care se afla la•• km departare de balta. In mijlocul unei paduri intinse se aflaHalta Pitarului cu o suprafata de 123 ha. Acest punct turistic atrage|,rscarii sportivi prin variet'atea si bogatia speciilor de pe§ti. Aici1C pescuieste intre plauri, intocmai ca in Delta. Lacul este amenajat

CU cca. 50 de ambarcatiuni si dispuiie §i de podiumuri pentru pescuit.in padurea Pitarului exista si un fond de vinatoare (fazanijsi capre).

IVntru primirea sportivilor este amenajata o cabana speciala.

I ' U N C T E T U R I S T I C E L A S U D D E B U C U R E S T I

In partea sudica a orasjului, Cimpia Burnasului ?i Valea Dunariironstituie doua frumoase zone turistice.

Ctmpia Burnasului

Este o regiune care ofera aspecte dintre cele mai atragatoare. Eapfistreaza, bine conservate, intinse si frumoase paduri de stejar, cumsint padurile Dadilov, Comana si altele.

Vlad Tepes este un punct vinatoresc situat la o departare de 70 kmde oras/in c'impia Burnasului. Cai de acces: cu autoturismul pe dru-inul national nr. 5 (Bucuresti—Giurgiu) pina la sud de Calugareni(35 km), cu abatere spre est prin comuna Mihai Bravu —Vlad Tepes,

307

sau pe calea ferata Bucuresti—Giurgiu pina la halta Vlad Tuprf,sau cu autobuz I.R.T.A., de la autogara ,,Filaret" pina la I ' /(km 35). Natura acestei regiuni este inciiitatoare. Aici inti lniin • •padure salbatica, intinsa pe o suprafata de 4 000 ha, represent m i lo ramasiâ din codrii Vlasiei. Aceasta padure, declarata m o n u n n n ial naturii, este inconjurata de un intins teren arabil — de i < . i5 000 ha, pe care se practica vinatul specific de stepa, mai ales v i iu l n lde potirnichi si iepuri. In padure se vineaza porci mistreti, en i nlopatari, caprioare, fazani.

Baneasa Burnusului este un alt punct vinatoresc. Cai de accellcu autoturism pe drumul national nr. 5, cu abatere spre Bamsau cu autobuzul I.R.T.A. de la autogara ,,Filaret", sau pe c u l i ' . iferata Bucuresti—Giurgiu pina la gara Baneasa. Specificul a c < " l n ifond vinatoresc il constituie vinatoarea de iepuri.

Tot in aceasta direcîe, la o distanta de 17 km de Bucurest i , |>rdrumul national nr. 5, se afla Gospodaria agricola de stat ,,30 Dermbrie", una din cele mai moderne gospodarii de stat din imediataapropiere a orasului Bucuresti, cu un profil economic complex < l rproductie vegetala si animala. In cadrul acestei gospodarii proilnsele animale sint valorificate pe scara industrial^, gospodaria f i i n ddotata cu instalatii moderne pentru prepararea produselor lactntasi a celor din came. Cai de acces: cu tramvaiul 17 sau 12 pina la capntsi in contiuuare cu autobuzul 59.

Valea Dunarii

Valea Duiiarii atrage prin varietatea aspectelor ei peisagistifo.Lunca joasa se desfasoara ca un culoar larg si verde, presarat din Incin loc cu ochiuri de apa — lacuri mai mari sau niai mici, legate, ]>'-iugirle, de Dunare. Puuctele turistice sint numeroase si deosebit >\<-cautate.

Giurgiu. Orasul se afla pe malul sting al Dunarii, in punctul nudefluviul se ingusteaza eel mai mult.,El poate fi considerat ca un portal orasului Bucuresti, aflindu-se situat la o departare de numai 65 k i nCai de acces: cu autobuzul I.R.T.A. de la autogara ,,Filaret", | edrumul national nr. 5 Bucuresti—Giurgiu sau pe calea ferata dingara Bucuresti—Nord sau din gara Progresul. Principalul obiectivturistic de aci este podul de peste Dunare, ,,Podul Prieteniei", rareleaga tara noastra de R.P. Bulgaria si constituie in prezent una dincele mai mari construcîi de acest gen din Europa, avind o lungi im-de 2 200 m. El a fost construit in anii 1952—1954 de catre RepublicnPopulara Romina si R.P. Bulgaria in colaboare cu U.R.S.S., R.S.Cehoslovaca, R.P. Ungara si R.P. Polona. ,,Podul Prieteniei" creea/ao legatura atit feroviara cit si rutiera intre cele doua tari prietene,constituind totodata o importanta artera internationala intre 1'rninsula Balcanica si tarile situate la nord de Dunare. La Ginrgi i i ,Dunarea ofera posibilitatea unui pescuit bogat.

Oltenita—Prundu—Boian. Orasul-port Oltenita, cu noul sau saulicrnaval, punctele viiiatoresti Prundu si Boian, specifice pentru v i n atul de balta si pescuitul sportiv in Dunare, reprezinta obiective turist in-adesea frecventate de bucuresteni.

308

PLANURILE

PRINCIPALELOR

SALI DE SPECTACOLE

bucuresti ghid 2.pdf

Documents