bucuresti, capitala europeana? organizare administrativa si

52
BUCUREŞTI, CAPITALĂ EUROPEANĂ? ORGANIZARE ADMINISTRATIVĂ ŞI INDICATORI AI CALITĂŢII VIEŢII ÎN CAPITALELE UE CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE

Upload: lycong

Post on 31-Dec-2016

227 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

BUCUREŞTI, CAPITALĂ EUROPEANĂ? ORGANIZARE ADMINISTRATIVĂ ŞI INDICATORIAI CALITĂŢII VIEŢII ÎN CAPITALELE UE

CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE

Page 2: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

Autor: Raluca TomaCoordonator cercetare: Costel Popa

Contribuitori cercetare:Maria Chiper

Oana NeneciuIrina Pop

Adrian Sorescu

© Ecopolis Mai 2012Str. Constantin Sandu-Aldea, nr. 22,

Sector 1, Bucureşti 012063Tel: +4 021 319 49 31

Fax: +4 031 827 02 [email protected]

Design realizat de Next Advertising

Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis este o organizaţienon-guvernamentală de mediu a cărei activitate este orientată către

promovarea principiilor dezvoltării durabile la nivelul politicilor publice dinRomânia. Dezvoltându-se pe modelul unui veritabil think tank pentru

dezvoltare durabilă în România, Ecopolis reuneşte prin proiectele derulate oserie de specialişti din zone diverse de expertiză - cercetare, politici publice,

participare civică, advocacy, monitorizare legislaţie etc.

Page 3: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

BUCUREŞTI, CAPITALĂ EUROPEANĂ? ORGANIZARE ADMINISTRATIVĂ ŞI INDICATORIAI CALITĂŢII VIEŢII ÎN CAPITALELE UE

Page 4: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si
Page 5: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

În primăvara anului 2011, bucureştenii au putut asista la o adevărată luptă politică declanşată de propunerea Partidului Democrat Liberal a unei legi a Capitalei prin care atribuţiile, dar mai ales finanţele primăriilor de sector, erau semnificativ afectate. Pornind de la ideea de consultare publică, propunerea unui referendum s-a transformat în armă politică şi în motiv de campanie electorală murdară. Au abuzat de această armă atât puterea, cât şi opoziţia, astfel încât, chiar şi din punct de vedere tehnic, referendumul devenise o mascaradă. Întrebările, aşa cum au fost formulate de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti, încălcau în mod grav recomandările Comisiei de la Veneţia cu privire la modul de organizare a referendumurilor. Acestea erau fie manipulatoare şi induceau răspunsul dorit ("Sunteţi mulţumiţi de curăţenia în Capitală?"), sau pur şi simplu lipsite de logică, aşa cum era cazul altor două întrebări propuse (în situaţia în care cineva ar fi răspuns afirmativ la ambele): "2. Vă doriţi o Capitală cu 6 sectoare şi o administraţie? 3. Vă doriţi o Capitală cu 6 sectoare şi 7 administraţii?"

În urma sesizărilor iniţiate de Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe) şi Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis şi susţinute de peste 50 organizaţii nonguvernamentale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a anulat hotărârea de a organiza referendumul.

Scandalul politic a lăsat totuşi în urmă o serie de întrebări cu privire la procesul de reorganizare administrativă a Capitalei, iar ideea unei Legi a Capitalei nu a fost de fapt niciodată abandonată.

În acest context, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis a iniţiat o cercetare comparativă a capitalelor europene din UE-27 pentru a vedea dacă există anumite tendinţe cu privire la subiectele cele mai disputate şi mai discutabile din propunerea legislativă de refomare a administraţiei Capitalei.

Astfel, ne-am concentrat atenţia asupra unor întrebări legate de modul în care sunt împărţite în subunităţi administrative capitalele europene, ce sisteme electorale folosesc pentru alegerea primarului şi a consilierilor generali, respectiv a celor de la nivelul subunităţilor (sectoarelor) şi nu în ultimul rând, despre cum este gestionat bugetul, centralizat sau la nivel de sector.

În paralel, am vrut să analizăm şi câteva aspecte ce ţin de calitatea vieţii, cum ar fi spaţiile verzi, calitatea aerului şi lungimea pistelor de bicicletă, capitole la care ştim că Bucureştiul stă foarte prost.

Prezentarea tutoror acestor date nu este un îndemn ca Bucureştiul să copieze un anumit model administrativ, însă credem că descrierea şi analiza comparativă poate fi o sursă de inspiraţie în încercarea de reformare a modului de organizare a Capitalei României şi un punct de plecare într-o dezbatere reală, lipsită de populisme şi umori politice.

ARGUMENT

Page 6: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

REZUMAT ............................................................................................................................................

ANALIZĂ COMPARATĂ .......................................................................................................................

1.1. MODELE DE ORGANIZARE A ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ........................................ 1.2. DESPRE BUCUREŞTI ....................................................................................................... 1.3. CALITATEA VIEŢII .............................................................................................................

CONCLUZII ...........................................................................................................................................

ANEXĂ: FIŞE 27 DE CAPITALE ...........................................................................................................

CUPRINS

7

8

81416

22

24

Page 7: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

O privire asupra capitalelor din Uniunea Europeană relevă predominanţa anumitor modele electorale şi administrative. Majoritatea capitalelor europene sunt împărţite în subunităţi administrative (corespunzătoare sectoarelor Bucureştiului), care sunt conduse de consilii locale, cu primari sau directori de consiliu proprii. Cu toate acestea, bugetul capitalei este, în mod tipic, centralizat, deşi negocierile dintre consiliul capitalei şi consiliile subunităţilor administrative sunt prevăzute, de obicei, de lege. Pentru selectarea consilierilor capitalei, utilizarea listelor închise este opţiunea cea mai populară. În privinţa alegerii primarilor "generali", cazurile în care aceştia sunt aleşi de către consiliul capitalei sunt aproape la fel de numeroase ca acelea în care sunt aleşi direct de către populaţie − 11 cazuri, respectiv 12, în trei dintre capitalele europene primarii fiind numiţi de guvern sau de conducătorul statului. Consilierii de sector sunt aleşi printr-o varietate de metode, deşi listele închise rămân cele mai frecvente.

Analiza arată că atât modelul de administraţie bucureştean cât şi modul de alegere a factorilor de decizie din administraţie (primari şi consilieri) se înscriu în media europeană, cu exceptia modului în care este constituit şi administrat bugetul, în Bucureşti acesta nefiind total centralizat, aşa cum este în marea majoritate a celorlalte capitale.

Pe de altă parte, examinarea unor indicatori cum ar fi calitatea aerului, suprafaţa de spaţiu verde pe cap de locuitor sau rata de utilizare a bicicletei ca alternativă la autoturism dezvăluie rezultate mediocre în raport cu multe capitale, indiferent care este structura administraţiei acestora. Numai locuitorii Sofiei respiră un aer mai poluat cu pulberi în suspensie decât bucureştenii. Starea deficitară a infrastructurii pentru ciclism este accentuată de numeroasele obstacole vizibile în calea bicicliştilor ce utilizează pistele amenajate pe trotuare, iar utilizarea bicicletei pentru transportul către locul de muncă este practicată de un procent foarte redus de bucureşteni (aprox. 0,7%). Suprafaţa verde din Bucureşti, deşi mai mare decât în unele capitale, rămâne sub ţinta stabilită de Uniunea Europeană pentru 2013.

Acest lucru arată că, pentru ameliorarea factorilor care influenţează calitatea vieţii locuitorilor unei capitale, mai importante decât modelul administrativ sunt voinţa politică şi capacitatea instituţiilor − oricare ar fi acestea − de a implementa politici durabile în colaborare cu organizaţiile specializate şi prin consultarea populaţiei. Oraşele eco-performante, cum ar fi Copenhaga, Stockholm şi Amsterdam, se disting mai mult prin strategiile durabile şi resursele mobilizate pentru aplicarea lor decât printr-un anumit model de organizare administrativă care să le fie comun. De aceea, pentru a reproduce rezultatele oraşelor cu dezvoltarea cea mai armonioasă, este mai importantă adoptarea bunelor practici decât copierea modelelor lor de organizare administrativă.

REZUMAT

7

Page 8: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

Pentru a facilita analiza modelelor cele mai frecvente de administraţie publică locală, am împărţit capitalele europene în trei categorii în funcţie de populaţie. Cifrele raportate privind populaţia sunt de obicei sub cele reale, mai ales acolo unde o organizare mai degrabă centralizată a ţării atrage cetăţenii către capitală, aşa cum se întâmplă în România sau Franţa. Cu toate acestea, ne-am oprit asupra acestei variabile, deoarece populaţia ne spune mai mult despre importanţa şi problemele unui oraş decât suprafaţa acestuia.

Aşa cum se poate observa în tabelul 1, aproape toate capitalele europene sunt împărţite în subunităţi administrative, deşi denumirile lor diferă, de la "sector" la "cartier".1 Excepţie fac numai cinci dintre cele mai mici capitale: Copenhaga, Lisabona, Luxemburg, Nicosia şi Valletta. Pentru grupa capitalelor mari, media numărului de sectoare este de 17, în vreme ce capitalele de dimensiuni mijlocii au în medie 15 sectoare, iar cele mici 6. Variaţiile în cadrul celor două grupuri din urmă sunt, însă, destul de mari.

ANALIZĂ COMPARATĂ1.1. MODELE DE ORGANIZARE A ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

1 Diversitatea sistemelor de organizare a implicat anumite dificultăţi în stabilirea a ce înseamnă de fapt capitala. În general, ne-am concentrat pe capitală în sensul cel mai restrâns posibil, ţinând totuşi cont de funcţionarea oraşului în practică. Spre exemplu, pentru Paris am analizat oraşul intra muros, cu cele 20 de sectoare (arrondissements), iar în cazul Londrei ne-am oprit la unitatea administrativă cu cele 12 sectoare numite borroughs. Pentru Bruxelles, am analizat zona urbană cu rang de regiune, care conţine 19 mici comune de dimensiunea unor sectoare, inclusiv comuna Bruxelles, care reprezintă formal capitala ţării, fiindcă aceste comune sunt totuşi coordonate de un guvern la nivelul zonei urbane, în timp ce comuna Bruxelles din cadrul ei nu poate fi înţeleasă în sensul practic (al vieţii în oraş) ca fiind capitala..

8

CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS

Page 9: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

Tabel 1. Numărul de subunităţi din capitalele UE-27, pe categorii de mărime.

Popula�ie Nr. subunită�i

Nr. mediu subunită�i în grup

Mare: 2.000.000 - 8.000.000 Londra 7.550.000 12 17Berlin 3.499.879 12Madrid 3.400.000 21Roma 2.460.000 20Paris 2.211.297 20

Medie: 700.000 - 2.000.000Bucureşti 1.944.377 6 15Budapesta 1.721.556 23Varşovia 1.716.855 18Viena 1.674.909 23Sofia 1.359.520 24Praga 1.288.696 22Bruxelles 1.125.728 19Stockholm 795.163 14Amsterdam 780.559 8Riga 703.581 5Atena 655.780 7

Mică: sub 600.000 Helsinki 583.350 8 6Lisabona 565.000 0Vilnius 554.400 21Copenhaga 539.542 0Dublin 506.211 5Bratislava 431.061 17Tallinn 412.341 8Nicosia 313.400 0Ljubljana 271.885 17Luxemburg 93.865 0Valletta 7.137 0

Subunităţile sunt de obicei conduse de câte un consiliu local, care de cele mai multe ori este, la rândul său, coordonat de un director sau primar de sector. Numai două capitale sunt împărţite în districte lipsite de consilii proprii: Dublin şi Sofia, iar acolo există alte mecanisme de a reprezenta interesele zonale.În Dublin, cei 52 de consilieri ai capitalei sunt, după alegeri, împărţiţi în grupuri care reprezintă cele 5 sectoare. Sofia acoperă 34 de mici comunităţi, care au propriile consilii locale, dar cele 24 de sectoare ale Sofiei au doar câte un primar, fără consiliu local.

Importanţa rolului jucat de consiliile subunităţilor administrative în afacerile capitalei diferă de la o ţară la alta. În Budapesta bunăoară, activitatea de reglementare şi cea de administrare se realizează prin colaborarea dintre primăria generală şi primăriile de sector. Autoritatea primăriei generale se limitează la probleme care sunt legate de mai multe sectoare sau de statutul capitalei la nivel naţional. Atât primarii cât şi reprezentanţii desemnaţi ai consiliilor de sector pot participa la şedinţele consiliului general al capitalei, având un rol consultativ. Aceştia pot şi să depună moţiuni la consiliul general. Decretele adoptate de consiliul general sunt interpretate şi aplicate

9

Page 10: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

în colaborare cu primăriile de sector, dar decretele consiliilor de sector trebuie să respecte legislaţia adoptată la nivelul primăriei generale. În ceea ce priveşte administrarea fondurilor, primăria generală şi consiliile districtelor îşi elaborează propriile bugete. Anumite taxe sunt colectate exclusiv de către primaria generală, altele numai de primăriile de sector, iar altele sunt împărţite, conform deciziei consiliului primăriei generale, care se consultă cu primăriile de sector în vederea împărţirii. În schimb, în cazul Sofiei, majoritatea responsabilităţilor, inclusiv cea de adoptare şi implementare a bugetului, revin consiliului general al capitalei.

O majoritate covârşitoare a capitalelor din UE-27 îşi hotărăsc buge-tul la nivelul consiliului general. Bratislava, Bruxelles, Budapesta şi Bucureştiul se disting printr-un proces mai descentralizat de adoptare a bugetului. În timp ce în Bratislava fiecare consiliu "de cartier" (dintre cele 17 totale) îşi adoptă propriul buget, în Budapesta, anumite taxe sunt adunate exclusiv de primăria generală, altele numai de primăriile districtelor, iar veniturile din taxele dintr-o a treia categorie separată sunt împărţite între primării conform deciziei consiliului primăriei generale, care se consultă cu primăriile districtelor în vederea acestei împărţiri. În capitala Belgiei bugetele celor 19 comune sunt conferite parţial de către guvernul regiunii-capitală Bruxelles dar comunele colectează ele însele anumite taxe şi au putere de decizie în administrarea banilor din ambele surse.

În Bucureşti, bugetul general este propus de către primarul general şi adoptat de consiliul general, dar sectoarele îşi administrează propriile bugete. Pentru ambele tipuri de bugete, veniturile provin în principal din taxe şi impozite (pe venit, profit, bunuri si servicii, proprietate, sume defalcate din TVA), venituri pe proprietate (concesiuni şi închirieri, din profitul regiilor autonome) şi subvenţii.

În acelaşi timp, chiar dacă în majoritatea capitalelor bugetul se hotărăşte la nivelul primăriei generale, acest lucru nu exclude influenţa primăriilor subunităţior administrative; negocierea între acestea şi primăria generală este de obicei prevăzută inclusiv în legislaţia privind organizarea capitalelor.

10

CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS

Page 11: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

Figura 1. Hotărârea bugetului.

Peisajul este ceva mai complex în ceea ce priveşte alegerile. Pentru selectarea primarului general, două formule sunt cele mai frecvente: votul direct al populaţiei (12 cazuri) şi opţiunea ca primarul să fie ales de către consilierii generali (11 cazuri).

Figura 2. Primarul general

Marea majoritate a capitalelor (20) utilizează un sistem proporţional simplu pentru alegerea consilierilor generali: alegătorii votează pentru liste de partid, iar posturile sunt alocate fiecărui partid în funcţie de procentul de voturi câştigat. Sistemul de vot unic transferabil, întâlnit în trei cazuri (Dublin, Sofia şi Valleta), combină principiile sistemului de vot proporţional cu selecţia individuală a candidaţilor. Alegătorii clasează candidaţii doriţi de pe liste (care pot fi diferite) în ordinea preferinţei (marcându-le numele pe buletinele de vot cu 1, 2, 3 ş.a.m.d). După o primă numărătoare a opţiunilor marcate cu "1", mandatele sunt alocate acelor candidaţi care au

11

Page 12: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

obţinut numărul minim de voturi stabilit (coeficient). Voturile în plus (cele pentru un candidat care a atins deja coeficientul) şi voturile exprimate pentru candidatul situat pe ultimul loc (şi care este eliminat) sunt distribuite candidaţilor marcaţi cu opţiunea "2" pe buletinele de vot pe care candidaţii declaraţi deja aleşi sunt marcaţi cu "1", după care se mai face o numărătoare şi se declară aleşi candidaţii care ating coeficientul. Procedura continuă până când sunt alocate toate mandatele. Sistemele mixte de alegeri combină mai multe metode de alegere pentru diferite mandate. Spre exemplu, pentru consiliile subunităţilor administrative din Budapesta, 60% din mandate sunt alocate candidaţilor individuali care obţin cele mai multe voturi în circumscripţiile în care candidează (din cele în care este împărţită subunitatea), în timp ce 40% sunt alocate candidaţilor de pe listele propuse de partide la nivelul circumscripţiei, în funcţie de numărul de voturi primite de fiecare din acele liste. Într-o singură capitală, Bratislava, consilierii sunt aleşi prin sistem majoritar simplu (uninominal).

Figura 3. Consilierii generali

Atunci când există primari sau directori de sector, aceştia sunt, de regulă, aleşi chiar de către consiile de sector (12 cazuri), alegerea prin vot direct exprimat de alegători fiind mai rară (3 cazuri, între care se numără şi Bucureştiul).

Există două capitale în care consilierii din subunităţile administrative sunt nominalizaţi de către consilierii generali. În cele mai multe capitale, însă, metoda de alegere a consilierilor de sector reflectă sistemul din cadrul consiliul general, şi anume, liste închise (12 cazuri).

12

CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS

Page 13: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

Figura 4. Şefii de sector

Figura 5. Consilierii de sector

13

Page 14: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

1.2. DESPRE BUCUREŞTI

Bucureştiul, o capitală plasată în acest studiu în fruntea grupului oraşelor de mărime medie, între Paris şi Budapesta, are la ora actuală un sistem electoral şi o organizare administrativă asemănătoare cu cele identificate ca fiind predominante printre capitalele UE-27: şase sectoare (numărul de subunităţi administrative fiind, totuşi, mult mai mic decât media capitalelor medii şi mari), cu primării proprii, sistem proporţional simplu de alegere a consilierilor şi majoritar simplu de selectare a primarilor. Este de subliniat, totuşi, că, prin alegerea primarilor de sector prin votul direct al cetăţenilor, Bucureştiul se situează într-un grup "minoritar" de capitale. De asemenea, o altă "abatere de la medie" o constituie faptul că administrarea bugetului este relativ atipică, în sensul că există atât un buget general al capitalei - hotărât de către consiliul general - cât şi bugete individuale ale sectoarelor, administrate de către primăriile locale.

În ceea ce priveşte împărţirea pe sectoare, Bucureştiul pare să aibă un număr de locuitori mai mare pe fiecare subunitate decât toate capitalele europene care sunt împărţite în subunităţi, cu excepţia Londrei (cea mai mare capitală).

Tabel 2. Media de populaţie pe subunitate din capitalele UE

Capitală Cetă�eni pe subunitate

Londra 629.167Lisabona* 565.000Copenhaga* 539.542Bucureşti 324.063Nicosia* 313.400Berlin 291.656Madrid 161.905Riga 140.717Roma 123.000Paris 110.565Dublin 101.242Amsterdam 97.569Varşovia 95.381Luxemburg* 93.865Atena 93.682Budapesta 74.850Helsinki 72.918Viena 72.822Bruxelles 59.249Praga 58.577Stockholm 56.797Sofia 56.647Tallinn 51.543Vilnius 26.400Bratislava 25.356Ljubljana 15.993Valletta* 7.137

* Oraşe care nu sunt împărţite în sectoare.

14

CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS

Page 15: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

În mod similar, în Bucureşti este un număr destul mare de cetăţeni pentru fiecare consilier general. După cum arată Tabelul 3, capitala României are câte un consilier general pentru peste 35.000 de persoane.

Tabel 3. Media numărului de cetăţeni per consilier general

Capitală Cetă�eni pe consilier

Londra 302.000Madrid 59.649Roma 45.555

1 consilier la peste 20.000 de persoaneBucureşti 35.352Varşovia 28.614Budapesta 26.084Berlin 23.300Sofia 22.287Praga 20.455Amsterdam 17.337Viena 16.749Atena 15.531

1 consilier la 10.000 - 20.000 persoane Paris 13.566Bruxelles 12.648Nicosia 12.054Riga 11.726Vilnius 10.870Lisabona 9.912Copenhaga 9.810Dublin 9.735Bratislava 9.579Stockholm 7.873

1 consilier la sub 10.000 persoane Helsinki 6.863Ljubljana 6.042Tallinn 5.219Luxemburg 3.476Valletta 1.019

15

Page 16: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

Pentru că administraţia capitalei ar trebui să reprezinte preferinţele şi interesele bucureştenilor, este important de precizat cum se încadrează Bucureştiul în rândul capitalelor europene nu numai din punctul de vedere al sistemului electoral şi al organizării administrative, ci şi din perspectiva calităţii vieţii locuitorilor. În vederea unei analize concise, ne-am concentrat pe trei indicatori care dezvăluie fiecare câte ceva despre relaţia Bucureştiului cu oamenii care îl populează: calitatea aerului, suprafaţa de spaţii verzi şi lungimea cumulată a pistelor de bicicletă.

1.3.1. Calitatea aerului

România riscă să se confrunte cu o procedură de infringement din partea Comisiei Europene pentru depăşiri ale nivelurilor permise la mai multe substanţe poluante. Studiul Ecopolis "Calitatea aerului în Bucureşti. Efecte asupra sănătăţii" oferă o analiză detaliată a gradului de poluare din capitală, identificând excesul de particule în suspensie ca fiind cel mai periculos aspect al poluării aerului bucureştean, cu efecte grave asupra sistemului respirator, în special în cazul copiilor. În această lucrare însă, ne-am oprit numai asupra depăşirilor la pulberi în suspensie de dimensiune mare (PM10, diametru > 10 µm). La acest indicator, Bucureştiul - alături de Sofia şi Valletta - este în fruntea clasamentului, cu depăşiri foarte frecvente ale nivelurilor admise. Limita zilnică de PM10 acceptată în Uniunea Europeană este de 50 µg/m3, iar în medie, Bucureştiul înregistrează 92 de zile pe an cu depăşiri la PM10, în vreme ce majoritatea capitalelor europene reuşeşte să se încadreze în numărul de depăşiri tolerate de 35 de zile pe an.

1.3. CALITATEA VIEŢII

16

CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS

Page 17: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

Tabel 4. Zile cu depăşiri PM10

Capitală Zile cu depăşiri ale nivelului admis* de

PM10 (media anuala între 2007 şi 2010)

Amsterdam 11Berlin 9Bratislava 19Bruxelles 26Bucureşti 92Budapesta 39Copenhaga 2Dublin 11Helsinki 4Lisabona 14Ljubljana 37Londra 9Madrid 11Paris 13Praga 13Roma 31Riga 15Sofia 176Stokholm 2Talinn 4Valletta 64Varsovia 31Viena 17Vilnius 5

17

Page 18: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

Figura 6. Număr de zile cu depăşiri ale nivelului admis de PM10

1.3.2. Spa�ii verzi

Conform Cadastrului Verde lansat în iunie 2011, Bucureştiul are 23,1 m2 de spaţii verzi pe cap de locuitor, care includ parcuri, cimitire, aliniamente stradale şi păduri. Sectorul 1 are cea mai mare suprafaţă verde (77,19 m2 per capita), în mare parte datorită pădurii Băneasa, în timp ce sectorul 2 are suprafaţa verde cea mai mică (12,43 m2). Uniunea Europeană cere, însă, ca până în 2013 să se atingă cifra de 26 m2 pe cap de locuitor.

În grupul capitalelor cu date disponibile despre suprafaţa spaţiilor verzi există o variaţie destul de mare, de la numai 2 m2 per capita în Paris la aproape 500 m2 per capita în Vilnius. Valoarea medie în grup este de aproximativ 72 m2 pe cap de locuitor, în timp ce mediana este de aproximativ 38 m2. În acelaşi timp, trebuie luate

18

CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS

Page 19: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

în considerare şi diferenţele în sistemul de inventariere a spaţiilor verzi; spre exemplu, capitala Franţei nu a inclus pădurile în calculul care a estimat doar 2 m2 de spaţiu verde pe cap de locuitor.

Figura 7. Spaţii verzi

1.3.3. Favorizarea ciclismului ca alternativă de transport urban

Evaluarea condiţiilor pentru ciclism în diferite zone urbane prezintă multiple provocări, pentru că nu există neapărat o singură soluţie pentru facilitarea ciclismului, care să răspundă nevoilor tuturor oraşelor. Cu toate acestea, experienţa altor capitale care au reuşit să transforme tiparele de deplasare ale locuitorilor poate informa şi influenţa politicile abordate în Bucureşti.

19

Page 20: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

Înainte de toate, trebuie luat în considerare faptul că forma pistelor de bicicletă diferă foarte mult de la o ţară la alta. În vreme ce în Copenhaga sau Amsterdam pistele reprezintă, de regulă, porţiuni rezervate ale străzii (şi doar uneori ale trotuarului), în Bucureşti cicliştii împart întotdeauna pista cu pietonii. Acest aranjament a implicat de la bun început dificultăţi cauzate atât de lăţimea mică a trotuarelor cât şi de faptul că majoritatea pietonilor nu respectă pistele de bicicletă (în multe cazuri, nici nu au cum să o facă). În plus, cicliştii bucureşteni nu întâlnesc numai pietoni pe piste, ci şi autovehicule parcate neregulamentar, copaci, stâlpi de iluminat sau anti-parcare şi chiar porţiuni de clădiri sau chioşcuri, problemă semnalată de mai multe organizaţii. De aceea, acoperirea unui număr anume de kilometri cu "piste" nu înseamnă obligatoriu facilitarea folosirii bicicletei.

Suprafaţa pistelor, evaluată împreună cu rata de utilizare a bicicletei, ne arată mai multe despre dificultăţile reale ale deplasării cu bicicleta într-un oraş. Spre exemplu, rata raportată a celor care merg la muncă cu bicicleta dintre bucureşteni este printre cele mai mici din Europa (0,7%), conform unui Eurobarometru din 2009, deşi suprafaţa totală de piste de bicicletă ar fi sugerat condiţii mai prielnice pentru acest lucru (aproximativ 59 km în 2009, 160 km în august 2011, conform datelor oficiale).

Copenhaga este în fruntea clasamentului din Eurobarometru, cu o rată a deplasării la serviciu cu bicicleta de 59,5%. Conform Federaţiei Europene de Ciclism (FEC), aproximativ 37% din deplasările totale ale locuitorilor din capitala daneză se fac cu bicicleta. Nu întâmplător, Copenhaga are cea mai bună situaţie (alături de Stockholm, aflat pe locul trei în "topul" folosirii bicicletei pentru deplasarea la serviciu) în ceea ce priveşte depăşirea limitelor admise privind particulele în suspensie din aerul pe care îl respiră locuitorii, între rata de utilizare a transportului alternativ şi poluarea redusă a aerului existând, în mod evident, o legătură semnificativă.

Deşi cu 400 km de pistă în total, Copenhaga are mai puţini kilometri de piste decât Helsinki (1.200), în capitala finlandeză doar 9% din deplasările totale se fac cu bicicleta (10% pentru

deplasarea la serviciu, conform Eurobarometrului). FEC sugerează că rata folosirii bicicletei este mai scăzută în Helsinki deoarece acei 1.200 km de piste sunt utili cu precădere pentru scopuri recreative, federaţia estimând că numai 50 km din această infrastructură ar servi de fapt transportului.

În concluzie, pistele nu sunt folositoare mediului decât în măsura în care oferă o alternativă viabilă la automobil, transportul în comun sau mersul pe jos. În timp, este necesară elaborarea unei strategii coerente pentru facilitarea ciclismului, care să combine o gamă mai largă de măsuri (dincolo de trasarea pistelor). Spre exemplu, în Olanda, se obişnuieşte instalarea pistelor separate de bicicletă pe lângă drumurile principale, dar se amestecă, de regulă, traficul motorizat cu bicicletele în zonele rezidenţiale, care au limite scăzute de viteză (ex. 30 km/h). Desigur, Olanda implementează o strategie pentru ciclism încă din anii 70, dar o politică de transport sustenabilă necesită o abordare macro – care, ţinând cont de condiţiile locale, să aibă în vedere întregul sistem de transport, nu izolarea pistelor (pe trotuar) ca o soluţie suficientă. La capitolul acesta, Bucureştiul rămâne deficitar.

20

CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS

Page 21: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

Sursă grafic: Financial Times

21

Page 22: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

Conform estimărilor noastre, printre capitalele cele mai performante la calitatea aerului, suprafaţa de spaţii verzi şi rata de utilizare a bicicletei sunt Copenhaga, Stockholm, Helsinki şi Amsterdam. Dintre capitalele statelor-membre mai noi ale UE, se remarcă Tallinn şi Vilnius, cu spaţii verzi extinse şi rare depăşiri ale nivelurilor PM10. Alte studii confirmă calitatea ridicată a vieţii şi impactul mai scăzut asupra mediului din aceste metropole. Indexul oraşelor verzi din Europa (European Green City Index), elaborat de către Economist Intelligence Unit (EUI), clasează Copenhaga pe locul întâi, urmată de Stockholm, cu Amsterdam pe locul 5 şi Helsinki pe locul 7.2 În top 5 al the Economist se mai află Oslo şi Viena, iar din "noua Europă", se apreciază că Vilnius este oraşul cel mai verde, pe locul 13 la nivelul întregului continent. Bucureştiul este mult în urmă, pe locul 28.3

În general, oraşele din vestul şi nordul Europei sunt cele mai verzi, tendinţă care, conform EUI, este explicabilă de factorul financiar. Produsul intern brut anual pe cap de locuitor în Bucureşti (€ 19.800) este mai puţin de jumătate din PIB-ul per capita din Copenhaga (€ 43.640). De regulă, oraşele din ţările mai dezvoltate sunt mai orientate către o economie pe bază de servicii, mai puţin poluantă, şi totodată, ele stabilesc standarde de mediu mai înalte şi investesc mai mult în infrastructură sustenabilă. Cazul Vilnius sugerează, însă, că şi un oraş cu resurse financiare mai modeste poate alege o abordare mai sustenabilă (PIB per capita: € 35.239).

Conform studiului Economist, istoria recentă e la fel de importantă ca resursele financiare: oraşele estice, din ţările post-comuniste, au mai mult de recuperat, confruntându-se cu o tradiţie de abuz al mediului şi o infrastructură mai depăşită şi ineficientă. Într-un fenomen conex, şi cultura politică are un impact semnificativ asupra calităţii capitalelor. Atât EUI cât şi Fundaţia Europeană pentru Ameliorarea Condiţiilor de Trai şi Muncă (European Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions (EFILWC) au identificat o relaţie semnificativă între gradul de participare civică a populaţiei unei ţări şi performanţa ecologică a capitalei. Acolo

unde cetăţenii sunt mai implicaţi în grupuri pe bază de interese comune (de la sindicate şi asociaţii caritabile până la cluburi de sport) există şanse să fie şi capitala mai verde. În acelaşi timp, este posibil ca un sistem de administraţie mai descentralizat, care aduce cetăţeanul mai aproape de factorul de decizie, să reuşească, pe termen lung, să îl şi mobilizeze în mai mare măsură, contribuind la o mai mare implicare civică şi ecologică a populaţiei. Aceste fenomene inter-conectate trebuie, însă, analizate mai în profunzime pentru a se putea aprecia impactul lor real.

Limitându-ne însă la indicii analizaţi în acest studiu, nu putem decât să semnalăm că între capitalele cele mai ecologice există diferenţe de mărime şi chiar de sistem de organizare, deşi unele aspecte des întâlnite la nivel european apar şi în acest grup. Încercând să identificăm o corelare între diferitele forme de organizare administrativă şi sisteme de alegere a reprezentanţilor în administraţia publică locală în rândul acestor oraşe, putem observa, în primul rând, că în capitalele "cele mai verzi", pentru alegerea consilierilor capitalei este folosit sistemul proporţional cu listă închisă. Acest sistem este

CONCLUZII

2 Economist Intelligence Unit, "European Green City Index",http://www.siemens.com/entry/cc/en/greencityindex.htm, decembrie 2009.3 Studiul menţionat a inclus, în plus faţă de capitalele celor 27 de state mem-bre ale Uniunii Europene, şi oraşele Belgrad, Istanbul, Kiev, Oslo şi Zurich.

22

CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS

Page 23: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

însă comun nu numai capitalelor "verzi" ci şi majorităţii celorlalte capitale europene. O altă trăsătură comună pentru Copenhaga, Stockholm, Helsinki şi Amsterdam - cele mai verzi capitale (la care se poate adăuga şi Vilnius) - este că primarul general nu este ales prin votul direct, ci desemnat prin votul membrilor consiliului. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte alegerea consilierilor subunităţilor administrative predomină diferenţele: în vreme ce, în Stockholm, aceştia sunt numiţi de consiliul general, în Vilnius şi Amsterdam, consilieriisunt aleşi prin vot direct, pe liste închise (Copenhaga nu este divizată în subunităţi).

În concluzie, performanţa din punctul de vedere al mediului nu pare a fi favorizată de un anumit model administrativ sau sistem electoral. Mai importante decât modelul de organizare administrativă sau sistemul electoral sunt disponibilitatea factorilor de decizie de a implementa politici durabile, resursele necesare în acest scop şi, nu în ultimul rând, implicarea locuitorilor în viaţa oraşului.

23

Page 24: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

Date privind structura administraţiei publice locale, modul de alegere a primarilor şi consilierilor şi calitatea vieţii în cele 27 de capitale din UE

ANEXĂ

24

CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS

Page 25: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

Cu aproximativ 780.000 de locuitori, capitala Olandei se înscrie în grupul de mărime medie. Este împărţită în 8 subunităţi, şapte dintre ele având propriile consilii, iar a opta, mai puţin populată, care acoperă portul (Westpoort), fiind administrată direct de către Consiliul General al capitalei. Primarul general este asistat în sarcinile executive de către un colegiu format din 7 membri.

Alegeri. Primarul general este numit de către monarhia Olandei, la sugestia consiliului general, iar cei 45 de membri ai consiliului general sunt aleşi direct de către cetăţeni, de pe liste închise. Tot prin sistemul proporţional simplu se selectează şi membrii consiliilor de cartier (29) care, la rândul lor, aleg preşedinţii consiliilor.

Buget. Decizia finală în privinţa bugetului aparţine Consiliului General, cu care fiecare consiliu de cartier poartă negocieri.

Calitatea vieţii. Amsterdam are aproximativ 614 km de piste de bicicletă şi se află pe locul al doilea între capitalele europene la procentul de locuitori care aleg să meargă cu bicicleta la birou (45,6%, conform Eurobarometrului din 2009). În 2004, capitala Olandei avea 35 m2 de spaţiu verde pe cap de locuitor. La capitolul poluare cu particule în suspensie de mărime mare, Amsterdam se află sub limita europeană, cu numai 11 depăşiri pe an ale nivelului zilnic admis (în comparaţie cu 92, în Bucureşti).

AMSTERDAM

25

Page 26: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

Capitala Greciei are o populaţie puţin mai mică decât capitala Olandei, cu 745.514 locuitori. Este împărţită în 7 subunităţi administrative, conduse de câte un consiliu, cu un preşedinte în frunte.

Alegeri. Primarul general este ales prin vot direct, iar cei 48 de membri ai consiliului general prin vot pe liste închise. În timp ce alegerea consilierilor de sector reflectă sistemul de la nivelul primăriei generale, preşedinţii acestor consilii sunt aleşi nu de către populaţie, ci în cadrul consiliilor, o dată la 2 ani.

Buget. Bugetul Atenei este centralizat, la fel ca în cazul majorităţii capitalelor din Uniunea Europeană.

Calitatea vieţii. În 2009, numai 1,6% din locuitorii Atenei declarau că utilizează bicicleta pentru a se deplasa la muncă sau la şcoală - totuşi mai mulţi decât în Bucureşti (0,7%).

ATENA

26

CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS

Page 27: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

Cu aproape 3,5 milioane de locuitori, capitala Germaniei este printre cele mai mari din Europa şi are un sistem atipic de organizare. Având totodată statut de capitală şi de stat federal (Land), Berlinul are un parlament propriu, numit Abgeordnetenhaus (cameră a reprezentanţilor), care are momentan 141 de membri dar poate avea între 130 şi 149. Camera reprezentanţilor îndeplineşte rolul pe care îl are un consiliu general în alte capitale. Corpul executiv, care se intitulează Senat şi are 8 membri, este condus de primarul general al capitalei.

Cele 12 de sectoare sunt organizate într-o manieră asemănătoare, cu o adunare a consilierilor de sector (Bezirksverordnetenversammlung) şi un birou executiv format din 5 membri, inclusiv primarul de sector.

Alegeri. Primarul general este ales de către parlament, iar acesta numeşte Senatul (corpul executiv) al capitalei. Dintre membrii camerei reprezentanţilor, 60% sunt aleşi prin vot uninominal, iar restul de 40% pe liste închise. În ceea ce priveşte sectoarele, cei 55 de consilieri sunt aleşi tot pe liste închise, iar aceştia aleg primarul de sector şi ceilalţi membri ai biroului executiv.

Buget. Bugetul Berlinului este centralizat, în sensul că deşi sectoarele au nişte sume prevăzute spre administrare, acestea sunt hotărâte exclusiv de către camera reprezentanţilor.

Calitatea vieţii. Există aproximativ 650 de km de piste de bicicletă în capitala Germaniei. Depăşirile nivelurilor admise de PM10 sunt rare, cu o medie de 9 pe an, în comparaţie cu 92 zile cu depăşiri pe an în Bucureşti.

BERLIN

27

Page 28: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

Capitala Slovaciei este relativ mică, cu o populaţie de aproximativ 430.000 de locuitori. Ea se împarte în 5 districte (okres), compuse din 17 cartiere (mestské casti). Cartierele au consilii şi primari proprii.

Alegeri. Atât primarul şi consilierii generali, cât şi primarii şi consilierii de cartier, sunt aleşi de cetăţeni prin vot uninominal. În timp ce consiliul general numără 45 de membri, mărimea consiliilor locale variază în funcţie de populaţia cartierului. Conform legii, cele cu mai puţin de 3.000 de locuitori sunt între 9 şi 13 membri; în cartiere cu până la 20.000 de persoane, 11-30 membri iar acolo unde populaţia depăşeşte 20.000 sunt între 31 şi 60 de membri.

Buget. Bugetul Bratislavei este descentralizat, fiecare cartier administrându-şi propriul buget.

Calitatea vieţii. Media suprafeţei de spaţiu verde pe cap de locuitor este de 21,35 m2, iar pistele de bicicletă din oraş însumează 25,2 km. Între 2007 şi 2010, Bratislava a înregistrat, în medie, 19 zile cu depăşiri ale nivelulului admis de PM10.

BRATISLAVA

28

CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS

Page 29: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

Capitala Belgiei are 1.125.728 locuitori şi rang de regiune în cadrul statului belgian. Este împărţită în 19 comune cu consilii proprii. Consiliul regiunii capitală - Bruxelles are şi statut de parlament (o situaţie asemănătoare cu cea din Berlin). Guvernul regiunii este format dintr-un Ministru-Preşedinte, 4 miniştri şi 3 secretari de stat.

Alegeri. Guvernul regiunii Bruxelles este ales de către parlament. Membrii parlamentului sunt aleşi de către populaţie de pe liste, conform sistemului proporţional simplu, cu precizarea că 72 trebuie să fie vorbitori de franceză şi 17 de flamandă. Consiliile comunelor, de 47 de membri în general, sunt alese de către populaţie de pe liste închise. Acestea aleg la rândul lor executivul comunei, însă primarul este numit de către guvernul regiunii Bruxelles.

Buget. Bugetul regiunii, propus de guvern, este votat de către parlament. Comunele au şi ele bugete proprii, finanţate în parte de către guvernul regiunii Bruxelles şi parţial din taxe colectate local.

Calitatea vieţii. În Bruxelles există aproximativ 30 m2 de spaţiu verde pe cap de locuitor. În 2009, 3,9% din locuitori declarau că utilizează bicicleta pentru a se deplasa la muncă. Federaţia Europeană de Ciclism estimează că 5% din totalul călătoriilor în Bruxelles sunt întreprinse cu bicicleta. În ceea ce priveşte calitatea aerului, depăşirile nivelului admis de PM10 nu sunt foarte frecvente, în medie înregistrându-se 26 de zile cu depăşiri pe an.

BRUXELLES

29

Page 30: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

Cu 1.944.377 de locuitori, Bucureştiul este printre cele mai mari capitale din sud-estul Europei. Este împărţit în şase sectoare cu primării şi consilii locale proprii.

Alegeri. Atât primarul general cât şi primarii de sector sunt aleşi direct de către populaţie, în timp ce consilierii generali (55) şi consilierii de sector (câte 27) sunt aleşi prin sistemul proporţional simplu.

Buget. Bugetul capitalei este hotărât de către primăria generală, dar bugetele individuale ale sectoarelor sunt administrate de către primăriile locale.

Calitatea vieţii. Conform Cadastrului Verde, Bucureştiul are 23,1 m2 de spaţiu verde pe cap de locuitor. În medie, se înregistrează în fiecare an câte 92 de zile cu depăşiri ale nivelului admis de pulberi în suspensie de dimensiune mare (PM10). Numai 0,7% din bucureşteni utilizează bicicleta pentru a se deplasa la locul de muncă sau la şcoală.

BUCUREŞTI

30

CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS

Page 31: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

Cu o populaţie de peste 1.700.000, capitala Ungariei este împărţită în 23 de subunităţi administrative, fiecare cu un primar şi consiliu local proprii.

Alegeri. Primarul Budapestei, ales prin vot direct, coordonează activitatea unui consiliu general format din 66 de membri, votaţi prin sistemul proporţional simplu. În vreme ce primarii districtelor sunt aleşi prin aceeaşi metodă ca şi primarul general, pentru selectarea consilierilor locali există o procedură diferită. Printr-un sistem electoral mixt, consilierii locali (între 15 şi 20, în funcţie de populaţia districtului) sunt aleşi în proporţie de 60% prin mandate alocate individual şi 40% de pe aşa-numite liste de compensaţie. Fiecare cetăţean votează pentru câte un candidat, districtele fiind impărţite în mai multe circumscripţii electorale. În fiecare circumscripţie, câştigă acel candidat care a obţinut o majoritate simplă. La aceşti câştigători se adaugă cei de pe listele de compensaţie, dar se acordă mandate numai acelor partide care au nominalizat candidaţi în cel puţin un sfert din districtele electorale. Numărul exact de mandate obţinute de pe aceste liste este bazat pe numărul de voturi în surplus obţinute din circumscripţiile electorale. Se consideră voturi în surplus acelea pentru un candidat care nu a câştigat, nereuşind să se plaseze pe primul loc în districtul său.

Buget. Primăria Generală şi consiliile locale îşi elaborează propriile bugete. Anumite taxe sunt acumulate exclusiv de primaria generală, unele numai de primăriile districtelor, iar altele sunt împărţite, conform deciziei consiliului primăriei generale, care se consultă cu primăriile districtelor în vederea împărţirii.

Calitatea vieţii. Suprafaţa de spaţii verzi din Budapesta se ridică la aproximativ 40 m2 per capita, iar capitala Ungariei dispune de în jur de 170 km de piste de bicicletă. Se înregistrează un număr destul de ridicat de zile cu depăşiri ale nivelului admis de PM10: 39 pe an.

BUDAPESTA

31

Page 32: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

Copenhaga a avut performanţe mari la îmbunătăţirea calităţii vieţii celor aproximativ 539.542 de locuitori. Capitala daneză, fiind destul de mică, nu este împărţită în districte, dar la nivelul primăriei generale sunt 7 comitete pe domenii, fiecare condus de către un primar din rândul membrilor Consiliului General.

Alegeri. Primarul general este ales de către cei 55 de membri ai Consiliului Capitalei, care sunt, la rândul lor, aleşi de către populaţie prin sistemul proporţional simplu.

Buget. Decis de către primăria capitalei.

Calitatea vieţii. Copenhaga are o reţea de 400 km de piste de bicicletă şi conform Eurobarometrului din 2009, depăşeşte toate celelalte capitale europene la procentul de oameni care merg la serviciu cu bicicleta (59,5%). FEC estimează că 38% din călătoriile din oraş sunt pe bicicletă. Există aproximativ 52 m2 de spaţiu verde per capita în Copenhaga, care are, totodată, un număr foarte scăzut de zile cu depăşiri ale nivelului admis de PM10: în medie, numai 2 pe an.

COPENHAGA

32

CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS

Page 33: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

În limitele capitalei irlandeze locuiesc aproximativ 506.200 persoane. Dublin are 5 sectoare fără consilii proprii, dar cei 52 de consilieri generali sunt împărţiţi pe subunităţi administrative şi fomează consilii zonale (de câte 7-14 membri).

Alegeri. Primarul capitalei nu are un rol executiv extrem de important, funcţia sa fiind mai degrabă simbolică, iar acesta este ales de către consiliul general. Consilierii generali sunt aleşi prin vot unic transferabil, un sistem care le permite alegătorilor să aleagă candidaţii individuali pe care îi preferă şi să îi plaseze într-un clasament, urmând ca acei candidaţi care au un minimum necesar de voturi să primească automat un mandat, iar ca voturile în surplus, care ar fi fost alocate acestuia, să meargă la candidatul următor de pe clasamentul alegătorului.

Buget. Centralizat.

Calitatea vieţii. Conform Eurobarometrului din 2009, aproximativ 4,8% dintre locuitorii capitalei irlandeze utilizează bicicleta pentru a se deplasa la locul de muncă. În medie, Dublin are 11 zile pe an cu depăşiri ale nivelului permis de pulberi în suspensie de dimensiune mare (PM10).

DUBLIN

33

Page 34: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

Capitala Finlandei are o populaţie de 583.350 şi este împărţită în 8 subunităţi, fără consilii proprii.

Alegeri. Cei 85 de consilieri generali sunt aleşi de pe liste închise, în timp ce primarul general este numit de către consiliu, pentru o perioadă de 7 ani.

Buget. Centralizat.

Calitatea vieţii. Helsinki depăşeşte majoritatea capitalelor europene, cu 100 m2 de spaţiu verde per capita. Cu toate că dispun de 1.200 de km de piste de bicicletă, locuitorii capitalei finlandeze nu utilizează bicicleta la fel de des ca berlinezii sau locuitorii Copenhagăi, capitale cu o suprafaţă totală de piste mai mică (650, respectiv 400 km). La eurobarometrul din 2009, numai 10% din locuitorii din Helsinki au răspuns că merg la serviciu sau la şcoală cu bicicleta, în comparaţie cu 17,2% în Berlin şi 59,5% în Copenhaga. Cifrele Federaţiei Europene de Ciclism confirmă rezultatele sondajului; organizaţia apreciază că aproximativ 9% din călătoriile totale întreprinse în capitala Finlandei se fac cu bicicleta. Calitatea aerului din Helsinki pare însă foarte bună. Numărul de zile cu depăşiri la PM10 este foarte mic: în medie, numai 4 pe an.

HELSINKI

34

CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS

Page 35: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

Cu 565.000 de locuitori, capitala Portugaliei este relativ mică şi nu este împărţită în subunităţi.

Alegeri. Primarul este ales direct, prin vot uninominal, iar cei 57 de consilieri prin sistemul proporţional simplu.

Buget. Bugetul este hotărât de primăria generală.

Calitatea vieţii. Rezultatele Eurobarometrului din 2009 au indicat că în Lisabona se deplasează la muncă utilizând bicicleta aproape la fel de puţini oameni ca în Bucureşti. În schimb, calitatea aerului în capitala portugheză pare mult mai bună. Între 2007 şi 2010, Lisabona a avut în medie 14 zile cu depăşiri ale nivelului permis de PM10, sub numărul de zile admise la nivel european (35).

LISABONA

35

Page 36: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

Deşi la aproape 272.000 de locuitori, Ljubljana nu are o populaţie foarte mare, capitala Sloveniei este împărţită în 17 subunităţi administrative, intitulate "comunităţi-cartiere". În schimb, consiliile locale au doar un rol consultativ pe lângă primăria generală.

Alegeri. Primarul general este ales prin vot direct de către populaţie, iar cei 45 de membri ai consiliului general al capitalei sunt aleşi prin scrutin de listă, conform sistemului proporţional simplu. Consiliile locale numără între 13 şi 17 membri, în funcţie de populaţia cartierului, iar aceştia sunt aleşi tot prin sistemul proporţional.

Buget. Acesta este stabilit de către primăria generală.

Calitatea vieţii. Ljubljana dispune de aproximativ 25 m2 de spaţiu verde pentru fiecare locuitor. La eurobarometrul din 2009, 15,4% dintre locuitori au raportat că utilizează bicicleta pentru a merge la serviciu sau la şcoală. Capitala Sloveniei înregistrează, în medie, 37 de zile pe an cu depăşiri ale nivelului admis de PM10.

LJUBLJANA

36

CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS

Page 37: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

Cu o populaţie de 7.550.000 între limitele oraşului, Londra este cea mai mare capitală din Uniunea Europeană. Capitala Marii Britanii este împărţită în 12 sectoare, cu primari şi consilii locale proprii.

Alegeri. Alegătorii votează direct pentru primarul general şi aleg cei 25 de consilieri generali printr-un sistem mixt: 14 prin vot uninominal în circumscripţii individuale şi 11 pe liste de partid. Primarii de sector, în schimb, sunt aleşi de către consilii, care au între 50 şi 57 de membri, aleşi de pe liste închise.

Buget. Ca în majoritatea capitalelor, bugetul este hotărât exclusiv la nivelul primăriei generale.

Calitatea vieţii. Londra are aproximativ 27 m2 de spaţiu verde pe cap de locuitor şi 683 km de piste de bicicletă. Totuşi, în 2009, numai 9,1% dintre londonezi declarau că merg la serviciu cu bicicleta. Statisticile Federaţiei Europene de Ciclism indică o rată a ciclismului chiar mai mică; potrivit FEC, numai 2% din totalul călătoriilor în Londra se fac cu bicicleta. În medie, în capitala Regatului Unit se înregistrează 9 zile pe an cu depăşiri ale nivelului admis la PM10.

LONDRA

37

Page 38: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

Cu o populaţie de numai 93.865, Luxemburg este printre cele mai mici capitale europene. În consecinţă, nu are subunităţi şi are un număr destul de mic de consilieri generali: 27.

Alegeri. Primarul general este numit de către Marele Duce din Luxemburg dintre membrii care reprezintă partidul cu majoritatea din consiliu. Consilierii înşişi sunt aleşi prin liste închise.

Buget. Bugetul este centralizat.

Calitatea vieţii. Luxemburg are aproximativ 30 m2 de spaţiu verde per capita, şi 70 km de piste de biciclete.

NICOSIA

Cu numai 313.400 de locuitori, capitala Ciprului nu este împărţită în sectoare.

Alegeri. Primarul este ales direct de către populaţie, iar cei 26 de consilieri generali de pe liste închise.

Buget. Resursele capitalei sunt administrate de către primăria generală.

LUXEMBURG

38

CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS

Page 39: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

Capitala Spaniei are aproximativ 3.400.000 de locuitori şi este împărţită în 21 de districte, cu consilii proprii.

Alegeri. Primarul general este ales direct de către populaţie prin vot uninominal, iar cei 57 de consilieri generali prin sistemul proporţional simplu. Preşedinţii consiliilor de district sunt numiţi de către primarul general, care împreună cu consilierii generali alege şi consilierii de sector.

Buget. Bugetul este centralizat.

Calitatea vieţii. În 2009, acelaşi procent de oameni declara că foloseşte bicicleta pentru a se deplasa la locul de muncă în capitala Spaniei, ca şi în Bucureşti. Madrid are 16,2 m2 de spaţiu verde pe cap de locuitor, iar depăşirile nivelului permis de pulberi în suspensie nu sunt foarte frecvente: în medie, 11 zile pe an.

MADRID

39

Page 40: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

Capitala Franţei se numără printre cele mai mari, cu aproximativ 2.211.300 de locuitori, şi este împărţită în 20 de sectoare (binecunoscutele arrondissements). Fiecare sector este condus de un consiliu local (cu între 10 şi 34 de membri) şi un primar.

Alegeri. Primarul general este ales de către consilierii generali, care sunt selectaţi printr-un sistem mai complex. În prima etapă sunt aleşi consilierii de sector, utilizându-se liste închise şi două tururi de scrutin. În primul tur se repartizează o jumătate din locurile disponibile, iar la al doilea tur participă numai partidele care au obţinut un minim de 10% din voturi. Dintre consilierii locali aleşi în acest mod, 163 sunt transferaţi la consiliul general, pe principiul proporţionalităţii cu procentajul de voturi câştigat de fiecare partid. Primarii de sector sunt numiţi de către consiliul local.

Buget. Bugetul capitalei este hotărât de către consiliul general.

Calitatea vieţii. Se estimează că Parisul are numai 2,3 m2 de spaţiu verde pe cap de locuitor, dar trebuie luat în considerare faptul că nu sunt incluse în calcul pădurile din jurul oraşului. Capitala Franţei are aproximativ 440 km de piste de bicicletă, dar rata ciclismului este relativ scăzută (3% din totalul călătoriilor, conform Federaţiei Europene de Ciclism; 5,3% din călătoriile către serviciu, conform Eurobarometrului din 2009). Se înregistrează în medie 13 zile cu depăşiri pe an ale nivelului permis de PM10.

PARIS

40

CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS

Page 41: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

Capitala Republicii Cehe are o populaţie de 1.288.696, fiind împărţită în 22 de districte, cu primar şi consilii locale proprii (numite adunări).

Alegeri. Primarul este ales de către consiliul general, un corp executiv al capitalei, ales de către adunarea oraşului Praga (echivalentul unui consiliu municipal). Adunarea însăşi are 63 de membri în prezent, dar numărul acestora oscilează între 55 şi 70, conform legii capitalei. Aceştia sunt aleşi prin sistemul proporţional simplu, pe liste închise. Consiliul general, la rândul său, are 11 membri: primarul, 4 vice-primari şi 6 consilieri. Sistemul de administrare a districtelor reflectă administraţia la nivelul capitalei: membrii adunărilor sunt aleşi prin liste închise, iar aceştia desemnează primarii şi consiliile de district. În general, adunările au 25 de membri, iar consiliile 7.

Buget. Bugetul este hotărât de către adunarea generală.

Calitatea vieţii. Conform unui studiu coordonat de primăria capitalei în 2010, numai 1,5% din călătoriile totale ale locuitorilor oraşului sunt făcute cu bicicleta, o rată foarte mică, aproape de procentul estimat de Eurobarometrul din 2009 (0.5% din călătoriile la serviciu se efectuează cu bicicleta). Datorită măsurilor de facilitare a ciclismului, se observă totuşi o creştere a numărului de oameni care merg măcar ocazional cu bicicleta (în 2008 numai 37% declarau că folosesc uneori bicicleta, dar în 2010, numărul lor crescuse până la aproape 49% din locuitori). În ceea ce priveşte calitatea aerului, Praga înregistrează un număr moderat de depăşiri ale nivelului tolerat de PM10: în medie, 13 zile pe an.

PRAGA

41

Page 42: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

Capitalia Letoniei are 703.581 de locuitori şi 5 sectoare, cu propriile consilii, conduse de către directori.

Alegeri. Primarul general şi directorii consiliilor de sector sunt aleşi de către consilii, dintre membrii acestora. Atât cei 60 de consilieri generali, cât şi cei de sector sunt aleşi de către populaţie prin sistemul proporţional simplu.

Buget. Bugetul este centralizat.

Calitatea vieţii. Procentul deplasărilor cu bicicleta ca proporţie a călătoriilor totale în Riga este de 1-2%, conform Federaţiei Europene de Ciclism. Nu se cunosc date despre numărul total de piste, iar Eurobarometrul din 2009 nu a inventariat rata ciclismului către serviciu în capitala Letoniei, dar Bucureştiul şi Riga par să aibă un număr asemănător de mic de ciclişti. În ceea ce priveşte calitatea aerului, însă, în Riga depăşirile nivelului tolerat de PM10 sunt mai rare (în medie, 15 zile pe an).

RIGA

42

CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS

Page 43: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

Capitala Italiei are aproximativ 2.460.000 de locuitori şi este împărţită în 20 de sectoare, care au fiecare câte un consiliu, condus de un preşedinte.

Alegeri. La alegerile pentru primăria generală a Romei, votul pentru primar şi cel pentru consilieri sunt legate: selectarea unui candidat la primărie înseamnă un vot automat pentru lista de candidaţi a partidului său. Astfel, cel care câştigă mandatul de primar aduce cu el două treimi din consilieri, care sunt de pe lista partidului său. Restul de mandate de consilieri sunt alocate proporţional, în funcţie de câte voturi au primit ceilalţi candidaţi la postul de primar (cu lista aferentă). Pentru consilierii de sector (în jur de 25 pentru fiecare sector, dar depinde de populaţie), se utilizează un sistem mixt: alegătorii votează totodată pentru candidaţi individuali şi pentru liste. Preşedinţii consiliilor de sector sunt aleşi de către consilieri, din rândul acestora.

Buget. Centralizat.

Calitatea vieţii. Roma are aproximativ 45,3 m2 de spaţiu verde pe cap de locuitor (aproape dublu faţă de Bucureşti). Anual, se înregistrează, în medie, 30 de zile cu depăşiri ale nivelului admis de pulberi în suspensie de dimensiune mare (PM10). Doar 1% din locuitori utilizează bicicleta pentru a se deplasa la serviciu sau la şcoală.

ROMA

43

Page 44: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

Cu o populaţie ce se ridică la aproximativ 1.360.000 de rezidenţi, capitala Bulgariei cuprinde 34 de localităţi, grupate în 24 de districte administrativ-teritoriale. Fiecare localitate dispune de un primar şi consiliu local, în timp ce districtele au câte un primar dar nu şi un consiliu propriu.

Alegeri. Primarul general al capitalei este ales prin vot direct şi trebuie să obţină o majoritate absolută, fără de care este necesar un al doilea tur între cei doi candidaţi cu cele mai multe voturi din primul tur. Primarii districtelor sunt numiţi de către consiliul general. Cei 61 de consilieri generali sunt selectaţi prin sistemul de vot unic transferabil, care le permite alegătorilor să claseze candidaţii în ordinea preferinţei. Mandatele sunt alocate plecându-se de la acest clasament, numărul minim de voturi pentru câştigarea unui mandat fiind calculat prin intermediul unui coeficient prestabilit.

Buget. În condiţiile în care nu există consilii pentru fiecare district din Sofia, bugetul este stabilit la nivel central, de către primăria generală.

Calitatea vieţii. Sofia beneficiază de aproximativ 28.7 m2 de spaţiu verde per capita, însă aerul este chiar mai poluat decât în Bucureşti, cu 176 de zile cu depăşiri ale nivelului admis de PM10 pe an. Şi rata ciclismului este scăzută. În 2009, doar 0,4% dintre locuitori declarau că merg la serviciu cu bicicleta, faţă de 0,7% în Bucureşti.

SOFIA

44

CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS

Page 45: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

Capitala Suediei are o populaţie de 795.163 de locuitori şi 14 subunităţi administrative, fiecare cu propriile consilii, conduse de primari.

Alegeri. Primarul general este ales de către consiliul municipal, ai cărui 101 membri sunt aleşi de populaţia oraşului prin liste închise. Tot consilierii generali selectează, pe principiul proporţionalităţii cu peisajul politic la nivelul consiliului municipal, consilierii de sector (14 pentru fiecare subunitate). Aceştia din urmă îi nominalizează pe primarii de sector.

Buget. Centralizat.

Calitatea vieţii. Stockholm are 87,5 m2 de spaţiu verde per capita şi 760 km de piste de bicicletă. În cadrul Eurobarometrului din 2009, 18,7% dintre locuitori au declarat că merg cu bicicleta la muncă.

STOCKHOLM

45

Page 46: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

Capitala Maltei este un oraş mic, cu puţin peste 7.000 de locuitori. În consecinţă, Valletta nu este împărţită în subdiviziuni, iar consiliul capitalei este compus din doar 7 membri.

Alegeri. Consiliul capitalei este cel care alege primarul, iar aceştia sunt aleşi prin vot unic transferabil, un sistem care le permite celor prezenţi la scrutin să plaseze candidaţii de pe lista electorală într-o ordine conformă cu preferinţa proprie, mandatele fiind apoi alocate în funcţie de numărul de voturi obţinut de fiecare candidat.

Buget. Primarul şi consiliul capitalei hotărăsc bugetul.

Calitatea vieţii. În medie, Valletta înregistrează anual 64 de zile cu depăşiri ale nivelului admis de PM10 - un număr destul de ridicat, totuşi mai mic decât al depăşirilor înregistrate în Bucureşti.

VALLETTA

46

CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS

Page 47: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

Capitala Poloniei are o populaţie de 1.716.855 şi este împărţită în 18 sectoare, care au ele consilii şi primari proprii.

Alegeri. Primarul general este ales în mod direct, în timp ce primarii de district sunt aleşi de către consiliile locale, dintre candidaţii propuşi de către primarul general. Atât consiliul general (60 membri) cât şi cele de sector sunt alese prin sistemul proporţional simplu.

Buget. Centralizat.

Calitatea vieţii. Varşovia nu înregistrează multe depăşiri ale nivelului admis de PM10, rămânând sub limita europeană de 35 de zile. Rata ciclismului la muncă (0,6%) este, însă, chiar mai scăzută decât în Bucureşti (0,7%).

VARŞOVIA

47

Page 48: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

Capitala Austriei are 1.674.909 de locuitori şi este împărţită în 23 de subunităţi. Fiecare are un consiliu local şi primar.

Alegeri. Atât pentru alegerea celor 60 de consilieri generali şi pentru cea a câte 40-60 de consilieri de sector, se foloseşte un sistem bazat pe liste, cu opţiunea unui vot preferenţial. Alegătorul votează pentru o listă închisă, dar are şi ocazia de a semnala preferinţa pentru un candidat anume, cu condiţia ca acesta să fie de pe aceeaşi listă. Conform procentului de voturi preferenţiale obţinute, un candidat se poate ridica pe lista partidului său, mărindu-i-se şansele de a obţine un mandat. Primarul general şi primarii de sector sunt aleşi de către consiliile de care aparţin.

Buget. Centralizat.

Calitatea vieţii. Viena are 120 m2 de spaţii verzi per capita. Deşi capitala Austriei are 1050 km de piste, conform Eurobarometrului din 2009, numai o porţiune mică din populaţie utilizează bicicleta pentru a se deplasa la muncă (3,7%). Potrivit Federaţiei Europeane de Ciclism, aproximativ 5% din totalul călătoriilor din oraş sunt făcute cu bicicleta. Depăşirile nivelului admis de PM10 nu sunt extrem de frecvente: 17 pe an.

VIENA

48

CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS

Page 49: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

Capitala Lituaniei are o populaţie de aproximativ 554.000 şi este împărţită în 21 de districte, fiecare servite de către un consiliu propriu condus de un director.

Alegeri. Primarul capitalei este votat de către cei 51 de consilieri generali, care la rândul lor sunt aleşi prin sistemul proporţional, de pe listele promovate de partidele politice. În mod similar, consiliile districtelor (ale căror mărimi diferă în funcţie de populaţie) îşi aleg singure directorul. Consilierii de district sunt aleşi prin aceeaşi metodă ca la nivelul capitalei.

Buget. Acesta este stabilit de către primăria generală.

Calitatea vieţii. Conform datelor oferite de primărie, locuitorii oraşului Vilnius se bucură de o suprafaţă extrem de extinsă de spaţii verzi, media per capita ridicându-se la 496 m2. În 2008, capitala Lituaniei dispunea de 75 km de piste pentru biciclişti. Numai 5 zile cu depăşiri ale nivelului admis de PM10 sunt înregistrate anual.

VILNIUS

49

Page 50: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

NOTE

50

CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS

Page 51: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si
Page 52: Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si

© Ecopolis Mai 2012Str. Constantin Sandu-Aldea, nr. 22,

Sector 1, Bucureşti 012063Tel: +4 021 319 49 31

Fax: +4 031 827 02 [email protected]