Upload File

bucegi turism alpinism em.cristea[1961]

178
Fig 001 ÎN LOC DE PREFAŢĂ (Invitaţie în munţi) O nouă carte despre munţi. Scrisă de doi pasionaţi iubitori ai munţilor, N. Dimitriu şi Em. Cristea. Ea se înscrie ca o altă demonstraţie pe linia succeselor pe care le-a cunoscut în anii regimului democrat-popular activitatea sporturilor legate de munte. În anii aceştia, ai noştri, activitatea turistică alături de celelalte mijloace ale culturii fizice şi sportului a antrenat mase impresionante de oameni ai muncii. Asha cum scrie chiar într-o Hotărîre a Consiliului de Miniştri, privind organizarea activităţii turistice: "Practicarea cu regularitate a turismului contribuie la întărirea sănătăţii oamenilor muncii, pregătindu-i pentru o muncă de înaltă productivitate şi apărarea cuceririlor revoluţionare ale poporului nostru. Prin cunoaşterea frumuseţilor patriei, a monumentelor istorice din trecutul glorios de luptă al poporului nostru, a realizărilor regimului democrat-popular, masele de oameni ai muncii sînt educate în spiritul dragostei neţărmurite faţă de patrie, iar avîntul lor în munca de construire a socialismului capătă un nou şi puternic impuls". "Tineretul nostru", după cum arată tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, în cuvîntarea sa la Congresul Învăţătorilor din R.P.R.: "...trebuie învăţat să cunoască şi să iubească minunatele frumuseţi şi bogăţii ale ţării noastre". Şi eu am fost în munţi - Et în Arcadia ego. Şi pasiunea aceasta totală pentru munţi poate învinge şi pe un profesor sau cercetător literar, pentru că ea se înscrie în istoria literaturii lumii, de la Francesco Petrarea, prim alpinist pe muntele Ventoux şi primul scriitor care a notat cu o rară sensibilitate profundele impresii date de înălţimi, la Dante Alighieri, căţărător ilustru pe cel mai înalt munte din lume, nu Everestul sau K2, ci Purgatoriul, ridicat de înalta lui fantezie artistică; scriitorii alpinişti Emilio Comici, Guido Rey, reprezentanţi vestiţi ai celui mai aerian alpinism. Despre munţi au scris şi clasici ai literaturii noastre. De la paginile lui Dimitrie Cantemir pînă la simfonia gravă a lui Calistrat Hogaş, trecînd prin cununa montană a Romaîniei Pitoreşti a lui Alexandru Vlahuţă, scriitorii au invitat pe oameni în ţinutul grandios al munţilor, au vorbit despre flotele violete ale înălţimilor împlîntate în azur, au invitat la îndelunga navigare, printre cele mai luminoase stele. Iar astăzi mai mult ca oricînd aceste chemări şi-au găsit împlinirea. Cei care au fost "răpiţi" de munte, nu vor putea uita niciodată viziunea primă, într-adevăr celestială, ce li se va înfăţişa totdeauna, vie şi fascinantă, la prima vedere a acestor înalte prelungiri spre soare ale pămîntului, care sînt munţii. Oricare vor fi fiind lungile şi înflăcăratele naraţiuni despre munte, oricît de arzător ar lucra înalta noastră fantezie şi imaginaţie, realitatea, vederea proprie, este nesfîrşit superioară tuturor descrierilor, tuturor visurilor, şi într-adevăr muntele poate fi un Zauberberg - munte magic, pe care însă îl poate atinge şi cuceri oricine doreşte s-o facă. Excelsior a fost de totdeauna deviza omului care a aspirat spre înălţimi şi cunoashtere. Şi muntele este acea parte a planetei noastre, ,,acoperişul lumii", care se învecinează cel mai mult cu cerul. Pe creste ne simţim parte integrantă din univers, de acolo, fără să mai avem limita vederii, salutăm spaţiile siderale. Muntele este urcat de oameni care nu sînt extraordinari şi deosebiţi, care se numesc turişti ori alpinisti, nu numai pentru mîndria înaltă şi intimă de a arăta plenitudinea puterilor noastre, de a ne căli forţa fizică în mereu mai aspre încercări, din acea voluptate de nespus de a ne înălţa mereu mai sus şi de a fi dominatori conştienţi ai golului prăpăstiilor ameţitoare, atraşi fiind de îndrăzneala şi frumuseţea victoriei. Muntele este urcat de aceşti oa.meni, care nu sînt extraordinari şi deosebiţi, care se numesc turisti şi alpinişti, mai cu seamă pentru deplinătatea bucuriei de a trăi, de a se simţi mai aproape de acea puritate şi luminozitate a cerului, pe care numai marile creste le dau. Niciodată în trecut n-au fost bătute potecile văilor înflorite de atîţia paşi: paşi mărunţi şi grăbiţi ai pionierilor şi şcolarilor, pashi uşori şi siguri ai tinerilor, paşi prudenţi, calculaţi ai celor mai în vîrstă. Niciodată în trecut n-au primit pereţii stîncoşi asaltul spre creastă din partea atîtor temerari, puşi pe fapte mari aci ca şi în muncă. Numărul îndrăgostiţilor de munte a crescut nemăsurat de mult şi creşterea aceasta reflectă, odată în plus, condiţiile de trai crescute, bucuria vieţii noastre noi din ce în ce mai plină şi mai luminoasă. Muntele a putut să fie cîntat de atîţia artişti ai cuvîntului, ai muzicii sau ai paletei şi să primească atîtea atribute. Într-adevăr, muntele farmecă total şi marea lui putere fascinează, atrăgînd în cele mai neverosimile ascensiuni pe aceia care l-au văzut si l-au iubit. Nimeni nu va putea uita vreodată lupta aspră şi îndrăzneaţă care se dă şi cu puterile trupului, dar şi cu forţele sufletului, pe verticala pereţilor, deasupra abisului ameţitor, în fisuri suspendate sau albastre, în trecerea acrobatică si spectaculoasă a surplombelor şi teraselor. Poate că nici o altă pagină a vieţii noastre nu

Upload: okoooooo

Post on 24-Nov-2015

125 views

Category:

Documents


14 download

Report

TRANSCRIPT

AL

Fig 001

N LOC DE PREFA

(Invitaie n muni)

O nou carte despre muni. Scris de doi pasionai iubitori ai munilor, N. Dimitriu i Em. Cristea. Ea se nscrie ca o alt demonstraie pe linia succeselor pe care le-a cunoscut n anii regimului democrat-popular activitatea sporturilor legate de munte. n anii acetia, ai notri, activitatea turistic alturi de celelalte mijloace ale culturii fizice i sportului a antrenat mase impresionante de oameni ai muncii. Asha cum scrie chiar ntr-o Hotrre a Consiliului de Minitri, privind organizarea activitii turistice: "Practicarea cu regularitate a turismului contribuie la ntrirea sntii oamenilor muncii, pregtindu-i pentru o munc de nalt productivitate i aprarea cuceririlor revoluionare ale poporului nostru. Prin cunoaterea frumuseilor patriei, a monumentelor istorice din trecutul glorios de lupt al poporului nostru, a realizrilor regimului democrat-popular, masele de oameni ai muncii snt educate n spiritul dragostei nermurite fa de patrie, iar avntul lor n munca de construire a socialismului capt un nou i puternic impuls". "Tineretul nostru", dup cum arat tovarul Gheorghe Gheorghiu-Dej, n cuvntarea sa la Congresul nvtorilor din R.P.R.: "...trebuie nvat s cunoasc i s iubeasc minunatele frumusei i bogii ale rii noastre".

i eu am fost n muni - Et n Arcadia ego. i pasiunea aceasta total pentru muni poate nvinge i pe un profesor sau cercettor literar, pentru c ea se nscrie n istoria literaturii lumii, de la Francesco Petrarea, prim alpinist pe muntele Ventoux i primul scriitor care a notat cu o rar sensibilitate profundele impresii date de nlimi, la Dante Alighieri, crtor ilustru pe cel mai nalt munte din lume, nu Everestul sau K2, ci Purgatoriul, ridicat de nalta lui fantezie artistic; scriitorii alpiniti Emilio Comici, Guido Rey, reprezentani vestii ai celui mai aerian alpinism.

Despre muni au scris i clasici ai literaturii noastre. De la paginile lui Dimitrie Cantemir pn la simfonia grav a lui Calistrat Hoga, trecnd prin cununa montan a Romaniei Pitoreti a lui Alexandru Vlahu, scriitorii au invitat pe oameni n inutul grandios al munilor, au vorbit despre flotele violete ale nlimilor mplntate n azur, au invitat la ndelunga navigare, printre cele mai luminoase stele. Iar astzi mai mult ca oricnd aceste chemri i-au gsit mplinirea. Cei care au fost "rpii" de munte, nu vor putea uita niciodat viziunea prim, ntr-adevr celestial, ce li se va nfia totdeauna, vie i fascinant, la prima vedere a acestor nalte prelungiri spre soare ale pmntului, care snt munii. Oricare vor fi fiind lungile i nflcratele naraiuni despre munte, orict de arztor ar lucra nalta noastr fantezie i imaginaie, realitatea, vederea proprie, este nesfrit superioar tuturor descrierilor, tuturor visurilor, i ntr-adevr muntele poate fi un Zauberberg - munte magic, pe care ns l poate atinge i cuceri oricine dorete s-o fac.

Excelsior a fost de totdeauna deviza omului care a aspirat spre nlimi i cunoashtere. i muntele este acea parte a planetei noastre, ,,acoperiul lumii", care se nvecineaz cel mai mult cu cerul. Pe creste ne simim parte integrant din univers, de acolo, fr s mai avem limita vederii, salutm spaiile siderale. Muntele este urcat de oameni care nu snt extraordinari i deosebii, care se numesc turiti ori alpinisti, nu numai pentru mndria nalt i intim de a arta plenitudinea puterilor noastre, de a ne cli fora fizic n mereu mai aspre ncercri, din acea voluptate de nespus de a ne nla mereu mai sus i de a fi dominatori contieni ai golului prpstiilor ameitoare, atrai fiind de ndrzneala i frumuseea victoriei. Muntele este urcat de aceti oa.meni, care nu snt extraordinari i deosebii, care se numesc turisti i alpiniti, mai cu seam pentru deplintatea bucuriei de a tri, de a se simi mai aproape de acea puritate i luminozitate a cerului, pe care numai marile creste le dau.

Niciodat n trecut n-au fost btute potecile vilor nflorite de atia pai: pai mruni i grbii ai pionierilor i colarilor, pashi uori i siguri ai tinerilor, pai prudeni, calculai ai celor mai n vrst. Niciodat n trecut n-au primit pereii stncoi asaltul spre creast din partea attor temerari, pui pe fapte mari aci ca i n munc. Numrul ndrgostiilor de munte a crescut nemsurat de mult i creterea aceasta reflect, odat n plus, condiiile de trai crescute, bucuria vieii noastre noi din ce n ce mai plin i mai luminoas.

Muntele a putut s fie cntat de atia artiti ai cuvntului, ai muzicii sau ai paletei i s primeasc attea atribute. ntr-adevr, muntele farmec total i marea lui putere fascineaz, atrgnd n cele mai neverosimile ascensiuni pe aceia care l-au vzut si l-au iubit. Nimeni nu va putea uita vreodat lupta aspr i ndrznea care se d i cu puterile trupului, dar i cu forele sufletului, pe verticala pereilor, deasupra abisului ameitor, n fisuri suspendate sau albastre, n trecerea acrobatic si spectaculoas a surplombelor i teraselor. Poate c nici o alt pagin a vieii noastre nu va fi rsfoit mai des i mai recitit dect aceea a unei ascensiuni, a crei trire ne-a umplut sufletul de o nalt i brbteasc mndrie.

Este nevoie ns de o pregtire pentru a te apropia de munte, pe calea cea mai elegant de ajuns la creste i care este verticala. Se cere mai cu seam ca alpinistul s fie nflcrat de o mistuitoare pasiune, de o imens bucurie, pe care i-o d apropierea de munte, un suflet vibrant, multicord, pentru a simi mai din plin infinitul farmec i armonia nlimilor.

Este nevoie de o pregtire moral, dar i de una fizic i tehnic, pentru a nu da napoi n faa ncercrilor, pentru a nfrunta muntele pe acele trasee ce par imposibile, pentru a avea imensa satisfacie, satisfacie de explorator ntr-un sens, de a fi fost primul muritor care a atins planeta, pe acele puncte pe care le ofer verticala unei premiere alpine. Iar de aci oamenii se ntorc oelii, pentru a-i relua cu mai mult avnt munca creatoare a epocii noastre socialiste.

Probabil c muli dintre cititorii crilor despre muni, chiar n aceste zile ale cueeririi primelor nlimi ale Cosmosului, se nfioar auzind cuvintele crare, vertical, surplomb, abis i cred c toi cei care merg n muni snt sau nebuni sau candidai la sinucidere. Nu, muntele nu nseamn moarte sub avalane sau n furtuni, prin desprinderea prizelor sau smulgerea pitonului solicitat. i turistul sau alpinistul nu merge nebunete n muni pentru a se sinucide, ci dimpotriv pentru a se bucura n mijlocul luminii, al celor mai radiante culori, al spaiului nesfrit, pentru a asculta apele care cad, marile freamte ale pdurilor de brad n acorduri de org. Oamenii merg n muni pentru a cunoashte frumuseile patriei, pentru a-i odihni mintea i sufletul, pentru a i le nla, pentru a-i fortifica trupul, ntr-unul din cele mai sntoase i mai inteligente exerciii sportive ale crui foloase snt de necontestat pentru fiecare om al muncii.

Alpinistul va trebui s in seama totdeauna ns, de necesitatea cunoaterii muntelui i a limitelor propriilor sale fortze. Numai astfel va putea ajunge ca la 64 de ani, ca profesorul italian Cardena, s cucerease n premier, o creast din Alpii Dolomii, la 60 s ,,fac" 7 premiere alpine ntr-un singur an (ca faimosul Titus Piaz) sau s lase un document de via ca acela pe care muli dintre noi l-am citit n mica sufragerie a celei mai nalte cabane din ar, la Omul: "...am urcat astzi pentru a o sut cincizecea oar la Omul n acest an pentru a cincea oar...

Era n anul n care acest ndrgostit al munilor mplinise 70 de ani. "Las aceste rnduri amintire prietenilor mei drumei cu gndul c poate, de data aceasta, am fost pentru ultima oar la Omul (21 septembrie 1954). Dar cel care a scris aceste rnduri a continuat, atras de farmecul extraordinar al muntelui cu nume att de simbolic, s revin la Omul. Cunoscndu-i modestia nu-i dm numele; i dorim ns ca cei 80 de ani s-i srbtoreasc pe nlimi i s depeasc 200 de ascensiuni.

Dar tiina noastr mai cunoashte un alt reprezentant ndrgostit total de munte. Este vorba de unul din cei mai iubii profesori ai notri, savantul de mare reputaie n arta lingvistic, academicianul Al. Roseti. Am rtcit odat alturi de el, mai mult de 16 ore n zpezi, i mi-am dat seama de multe ori c muntele este ntr-adevr o piatr de ncercare sever a prieteniei, a lealitii i a curajului. Lui i se datoresc unele din cele mai realizate rnduri despre muni, despre concordana dintre gndirea creatoare i ascensiune. Citez din adevratul poem n proz al ilustrului savant fonetician, scris nu de mult i intitulat att de sugestiv "Ritmuri necesare":

"... n zarea ndeprtat se ivete, albastr, fiintza munilor notri ,

Un Eldorado fictiv, o ar de basm.

Trenul sufl din greu.

Vegetaia, aci, e mai bogat i s-au ivit brazii. Perei de stnc. Vi de-a curmeziul, prpstioase. Ape spumate i desfac trmbele de cristal, la picioarele noastre, cu zeci de fanfare, n mii de curcubee.

Un joc fermecat de culori, de zvonuri misterioase, de apeluri de abia formulate pe aripa vnturilor. Vorbete muntele, din cuprinsul poienilor luminate, a cilor adnci i prpstioase, din ntinsul clinurilor culcate peste dealuri.

Un domeniu att de necunoscut, n care cltorul ptrunde cu inima ndoit, urcnd cu rbdare pantele repezi i cobornd cu grij cile umbroase. Pasul, msura putinei noastre de mii de ori repetate, se acord cu ritmul gndirii.. el o provoac, o ajut s se formuleze, o susine. Proiectul iese din adncuri, firul gndirii se materializeaz. Imagini. Realizri certe. Uneori apar soluii neateptate, cu iueala fulgerului, ca fluturii ivii ntr-o clip i disprui n clipa urmtoare. Mna dibuie creionul, un petec de hrtie, pentru a statornici prerea cltoare.

Gndirii i snt necesare, pasul cltorului, zvonul apelor, miresmele muntelui, ozonul triilor albastre, bolta brazilor verdeaa peren e ca un simbol al longevitii, la care rvnete fiina noastr plpnd..."

Cartea despre Bucegi scris de Em. Cristea i N. Dimitriu scoate din nou n eviden farmecul turismului. n acelai timp ea va ntri c alpinismul nu este tehnicitate pur, ci art de multe ori ca omul ndrgostit de munte urc i se car, nu ca un automat, ci ca o fiin complex, bine echilibrat, cu simtzuri ascutzite i nervi tari. Asemenea oameni snt astzi foarte muli. Am avut prilejul s cunosc pe unii dintre ei. Cine l-a vzut vreodat pe Aurel Irimia alturi de cellalt maestru al sportului Emilian Cristea (coautorul crii de fa), nvingnd unul din cele mai dificile trasee alpine din ara noastr, Fisura Albastr sau n traversarea Peretelui Vii Albe, n plin ascen-siune pe munte, nu-l va putea uita. Elegana i elasticitatea i snt caracteristice ca i un sim, o intuiie eare uneori poate fi numit extraordinar, n alegerea cea mai sigur a traseului.

-am ascultat de multe ori pe alpinisti, povestind despre visele lor realizate n premiere alpine. Modestia lor caracteristic nu-i putea mpiedica n relatarea exact a faptelor. Vorbirea lor simpl sublinia cu att mai contrastant realitatea realizrilor lor n muni, realizri care unora dintre noi li se preau din domeniul celei mai bogate fantezii. A vrea s spun despre alpinistii, pe care i-am vzut n ascensiuni de dificultate extrem, c snt fiine att de aeriene, nct, dup atingerea crestei, i par c ar fi n stare s-i continue ascensiunea pn la nurubarea n azurul cerului. i mai trebuie s spun c nimic nu emoioneaz mai mult la cei ce ndrgesc munii, dect naltul sentiment pe care ei l au despre prietenie, despre spiritul tovresc. I-am vzut pe aceti oameni care nu snt extraordinari i deosebii, dominai totdeauna de sentimentul unei absolute devoiuni pentru accia care li s-au ncredinat, i alturi de care ei s-au legat n coard, de la nceputul pn la sfritul unei aspre aseensiuni.

Vom fi ntotdeauna ncntai s cunoashtem alpinisti ca Aurel Irimia i s fim alturi de ei n frumoasele lor ascensiuni. Ne vom bucura alturi de fiecare nou turist din miile de oameni care cutreiernd astzi crrile munilor ndrgesc acest sport, se clesc, devin mai cuteztori.

Cartea despre muni a lui N. Dimitriu i Em. Cristea readuce n centrul ateniei Masivul Bucegi, ntr-adevr centrul activitii turistice i alpine din ara noastr. Apropierea masivului de marile aezri citadine i muncitoreti Bucureti, Ploieti, Cmpina, Braov este o explicaie. Principala explieaie este dat ns de frumuseile extraordinare ale naturii, concentrate n acest masiv, dup legile de aur ale geometriei. Aci se afl toat scara posibilitilor sporturilor n muni, de la potecile cu cele mai clare marcaje accesibile oricui, oricrei vrste, la traseele de escalad pur care ating gradul 6 superior i care se pastreaz alpinitilor cu o pregtire deosebit.

Iat de ce cei doi autori i-au ales Masivul Bucegi ca obiect al minutzioasei lui descrieri. Cartea are marele merit de a fi o cluz sigur care descrie drumurile ctre frumuseea extraordinar a Bucegilor. Este o carte concentrat, sintetic, de ndrumare. De aci stilul ei riguros, tiinifie. Autorii i-au impus cu severitate de a nu se lsa prad digresiunilor literare. De aci o rar sobrietate stilistic, o argumentare solid tehnic n dezvoltarea subiectului. Cu att mai mult am vrea ca lectura acestei cri despre muni s fie o nou i arztoare invitaie adresat tuturor tinerilor din patria noastr, de a se apropia de munte, de a-l cunoate profund i deci de a-l iubi.

Cartea despre Bucegi a lui Em. Cristea i N. Dimitriu este o alt preioas contribuie la cronica turismului i alpinismului romnesc. Muntele poate fi considerat ca o nalt shcoal care ajut la furirea caracterului omului nou, constructor al socialismului. S ascultm vocea i chemarea muntelui.

ALEXANDRU BALACI

DIN PARTEA AUTORILOR

Lucrarea cuprinde n paginile introductive, o privire de ansambiu asupra geografiei, geologiei, climei, florei i faunei Bucegilor, iar n continuare, descrierea succint a traseelor cu caracter turistic i alpin, ncepnd cu drumurile cele mai uoare i sfrind cu escaladele tehnice de grad superior. Traseele turistice snt descrise pe seciuni (poriunile dintre localitile de pornire i cabane sau dintre cabane) i n ambele sensuri, ceea ce d drumeilor posibilitatea de a se fixa asupra unor itinerarii ct mai variate i de a identifica punctele de un interes turistic mai deosebit, indiferent de sensul n care vor parcurge un traseu.

Descrierea traseelor alpine, de la cele mai accesibile, ntre care clasicele vi de abrupt, i pn la ascensiunile extrem de dificile, este precedat de o scurt prezentare a arterelor de ptrundere i se ncheie cu indicarea drumurilor care conduc ctre localitile de pornire sau la cele mai apropiate cabane. Dat fiind aspectul complex al zonelor de stnc ale Bucegilor, n cele mai multe cazuri lipsite de repere precise (sau care se pot confunda cu uurin), traseele cu caracter alpin au fost grupate, potrivit poziiei lor, pe un numr de 19 artere de ptrundere.

Adugm c cele mai multe dintre traseele de grad superior au fost efectuate n ultimii zece ani, aceasta, datorit condiiilor create alpinismului n anii puterii populare, ceea ce a fcut ca pregtirea tehnic a crtorilor s ating un nivel nalt, iar numrul lor s de la cteva sute n 1944 la mai multe mii n anul 1961. Snt demne de relevat, astfel, realizrile seciei de alpinism a Casei Centrale a Armatei, care a deschis cea mai mrea regiune de stnc din munii notri, aceea a Peretelui Vii Albe. La aceasta se altur activitatea nu mai puin valoroas a seciilor de alpinism Dinamo, Metalul, Voina.

Dintre traseele efectuate, parte snt descrise amnunit, iar cele de un interes tehnic mai restrns sau situate n apropierea celor dinti, citate sau descrise pe scurt. De asemenea, traseele escaladate n faza editrii prezentei lucrri snt menionate n ultimele pagini ale ghidului, cu artarea gradului de dificultate, arterelor de ptrundere etc.

ncheind aceast scurt prezentare, mulumim tuturor acelora care au sprijinit apariia lucrrii de fa i n special tov. dr. ing. Al. Beldie, pentru preioasa sa contribuie la ntocmirea capitolelor privind partea general i descrierea traseelor turistice.

In loc de prefa

l. PRIVIRE GENERAL

Culmile sudice

A. Culmea principal a Bucegilor

1. irul prahovean Cotila, Caraimanul, Jepii Mici, Jepii Mari

Versantul sud-estic (Munii de deasupra Sinaiei)

2. irul Ialomiean

B. Culmea strunga

C. Culmile interioare (Obria, Doamnele, Btrna)

Valea Ialomiei

Culmile nordice

Morarul,Bucoiul, Scara Gaura, Padina Crucii, igneti

GEOLOGIA

CLIMA

FLORA I VEGETAIA

FAUNA

MONUMENTELE NATURII I REZERVAII NATURALE

COMPLETRl LA TOPONIMIA BUCEGILOR

CABANELE DIN BUCEGI

Fig. 002

II.TRASEE TURISTICE I ALPINE

A.TRASEE TURISTICE

n lucrarea de fa (vezi schema alturat), traseele turistice snt mprite pe seciuni (poriunile cuprinse ntre localitile de pornire i cabane sau ntre cabane). Seciunile snt notate n ambele sensuri prin indici (exemplu: ind 1. Sinaia Vf. Cu Dor 1A, Vf. Cu Dor - Petera 1B, Petera Vf. Cu Dor 1C, Vf. Cu Dor Sinaia.

Aceeai notaie a fost introdus i n paginile care cuprind descrierea traseelor la capitolul "Turism". Astfel, descrierea unei seciuni notate, spre exemplu, cu indicele 15, se gsete n cuprinsul capitolului susmenionat, la acelai indice (15).

n locul indicatorului putem consulta schema alturat. n aceasta, seciunile snt marcate, n ambele sensuri, prin sgei nsoite de indici. Exemplu. Sgeata unei seciuni este notat cu indicele 1. Descrierea seciunii, n sensul artat de sgeat, se gsete n cuprinsul capitolului "Turism", la acelai indice (1).

DIN LOCALITI I PUNCTE TURISTICE MAI NSEMNATE

IndiceSINAIA-VRFUL CU DOR-PETERA

1Sinaia - Vrful cu Dor

1AVrful cu Dor-Petera

PETERA-VRFUL CU DOR-SINAIA

1BPetera-Vrful cu Dor

1CVrful cu Dor-Sinaia

1DVrful cu Dor-Piatr Ars

1EVrful cu Dor-Bolboci

SINAIA - PIATRA ARS - PETERA

2Sinaia- Piatra Ars

2APiatra Ars-Petera

PETERA-PIATRA ARS-SINAIA

2B Petera- Piatra Ars

2C Piatra Ars-Sinaia

2D Piatra Ars-Vrful cu Dor

SINAIA - PIATRA ARS - BABELE - OMUL

3Sinaia - Piatra Ars

3A Piatra Ars - Babele

3B Babele - Vf. Omul

Vf. OMUL-BABELE-PIATRA ARS-SINAIA

3C Vf. Omul-Babele

3D BabeIe - Piatra Ars

BUTENI-VALEA URLTORILOR-CANTON PIATRA ARS

4 Buteni-Canton Jepi

4A Canton Jepi-Piatra Ars

PIATRA ARS-CANTON JEPI-VALEA URLTORILOR-BUTENI

4BCanton Jepi-Buteni

4D Canton Jepi-Caraiman

BUTENI-VALEA JEPILOR-CARAIMAN-BABELE-PETERA

5 Buteni-Caraiman

5A Caraiman- Babele

5B Babele-Petera

PETERA - BABELE - CARAIMAN - VALEA JEPILOR - BUTENI

5C Petera- Babele

5D Babele-Caraiman

5E Caraiman-Valea .Iepilor-Buteni

5F Caraiman-Crucea Eroilor-Vf. Omul

5G Caraiman-Canton Jepi

BUTENI - POIANA COTILEI - PICHETUL ROU - MLETI

6Buteni-Munticel-Poiana Cotilei

6APoiana Cotilei-Pichetul Rou

6BPichetul Rou-Mleti

MLETI - PICHETUL ROU - POIANA COTILEI - BUTENI

6CMlieti Pichetul Rou

6DPichetul Rou Poiana Cotilei

6EPoiana Costhilei Munticel Buteni

BUTENI - POIANA COTILEI Vf. OMUL

7Buteni-Glma-Poiana Cotilei

7APoiana Cotilei-Vf. Omul

Vf. OMUL-POIANA COTILEI-BUTENI

7BVf. Omul-Poiana Cotilei

7CPoiana Cotilei- Glma-Buteni

BUTENI -GURA DIHAMULUI - POIANA IZVOARE - PICHETUL ROU Vf. OMUL

8Buteni- Gura Dihamului

8AGura Dihamului-Poiana lzvoarelor

8BPoiana Izvoarelor Pichetul Rou

8CPichetul Rou-Vf. Omul

Vf. OMUL - PICHETUL ROU - POIANA IZVOARE-GURA DIHAMULUI - BUTENI

8DVf. Omul - Pichetul Rou

8E Pichetul Rou-Poiana lzvoarelor

8F Poiana Izvoarelor- Gura Dihamului

8G Gura Dihamului-Buteni

BUTENI - GURA DIHAMULUI -CABANA DIHAM

9Buteni- Gura Dihamului

9AGura Dihamului-Cabana Diham

CABANA DIHAM - GURA DIHAMULUI-BUTENI

9BCabana Diham- Gura Dihamului

10 PREDEAL-AUA BAIULUI-POIANA IZVOARELOR

10APOIANA IZVOARELOR-AUA BAIULUI-PREDEAL

10BPoiana lzvoarelor-Cabana Diham

PREDEAL - CABANA DIHAM - PICHETUL ROU

11 Predeal-ipote-Cabana Diham

11A Cabana Diham-Pichetul Rou

PICHETUL ROU-CABANA DIHAM-PREDEAL

11B Pichetul Rou - Cabana Diham

11C Cabana Diham - ipote - Predeal

11D Cabana-Diham-V. Gljriei-Rnov

RNOV-MLETI-Vf. OMUL

12Rnov - Mlieti

12AMleti Vf. Omul

VF. OMUL-MLETI-RNOV

12BVf. Omul-Mleti

12CMleti-Rnov

12DMleti-V. iganeti Clincea - Bran

13BRAN-CLINCEA-Vf. OMUL

13AVF. OMUL-CLINCEA-BRAN

14BRAN-CIUBOTEA-Vf. OMUL

14AVf. OMUL-CIUBOTEA BRAN

15BRAN-VALEA GAURA-Vf. OMUL

15AVf. OMUL-VALEA GAURA-BRAN

BRAN-AUA STRUNGA-PETERA

16 Bran-aua Strunga

16A aua Strunga-Petera Ialomiei

PETERA-AUA STRUNGA-BRAN

16BPetera-aua Strunga

16Caua Strunga- Bran

16Daua Strunga-Colii apului Vf. OmuI

16EVf. Omul-Colii apului-aua Strunga

PIETROIA-DOBRETl-SCROPOASA-BOLBOCI-PETERA-VF. OMUL

17 Pietroia-Dobreti-Scropoasa-Bolboci

17ABolbcci-Petera

17B Petera-Vf. Omul

VF. OMUL-PETERA BOLBOCl-SCROPOASA-DOBRETI - PIETROIA

17CVf.Omul-Petera

17DPetera-Bolboci

17EBolboci-Scropoasa-Dobreti-Pietroia

17FBolboci-Vrful cu Dor

DE LA CABANE-DE LA INTERSECIILE MAI NSEMNATE

3BBabele-Vf. Omul

5BBabele- Petera

5DBabele- Caraiman

3DBabele-Canton Jepi

3DBabele- Piatra Ars

17ABolboci-Petera

17EBolboci-Vrful cu Dor

17FBolboci- Scropoasa- Dobreti-Pietroia

4ACanton Jepi-Piatra Ars

4BCanton Jepi-Buteni

4DCanton Jepi-Caraiman

5A Caraiman-Babele

5FCaraiman-Crucea Eroilor-Vf. Omul

5GCaraiman- Piatra Ars (Sinaia)

5GCaraiman - Canton Jepi

5ECaraiman-V. Jepilor-Buteni

11ADiham-Pichetul Rou

9B Diham-Gura Dihamului

11CDiham-ipote-Predeal

9B Diham-Gura Dihamului

11D Diham-V. Gljriei-Rnov (sau Mleti)

8A Gura Dihamului-Poiana lzvoarelor

9A Gura Dihamului-Cabana Diham

8G Gura Dihamului- Buteni

12A Mleti-Vf. OmuI

6C Mleti-Pichetul Ron

12C Mleti-Rnov

12D Mleti-V. igneti-Clincea-Bran

5CPetera-Babele

17B Petera-Vf. Omul

2B Petera-PiatraArs

1B Petera-Vrful cu Dor

17DPetera-BoIboci

16BPetera-aua Strunga

3APiatra Ars-Babele

3A Piatra Ars-Caraiman (Crucea Eroilor, Vf. Omul)

2A Piatra Ars- Petera

2C Piatra Ars-Sinaia

2D Piatra Ars-Vrful cu Dor

4B Piatra Ars-Canton Jepi

11B Pichetul Rou-Cabana Diham

6B Pichetul Rou-Mleti

8E Pichetul Rou-Poiana Izvoarelor

6D Pichetul Rou-Poiana Cotilei

8C Pichetul Rou-Vf. Omul

7C Poiana Cotilei-Glma-Buteni

6E Poiana Cotilei-Munticel-Buteni

7A Poiana Cotilei-Vf. OmnI

6A Poiana Cotilei-Pichetul Rou

8B Poiana Izvoarelor- Pichetul Rou

10B Poiana Izvoarelor-Cabana Diham

10APoiana Izvoarelor-aua Baiului-Predeal

8FPoiana Izvoarelor- Gura Dihamului

16Aaua Strunga Petera Ialomiei

16Caua Strunga-Bran

16Daua Strunga- Colii apuIui Vf. Omul

1DVf. Cu Dor-Piatra Ars

1AVf. Cu Dor-Petera

1EVf. Cu Dor-Bolboci

1CVf. Cu Dor-Sinaia

12B Vf. Cu Dor-Mleti

8D Vf. Omul-Pichetul Rou

7BVf. Omul-Poiana Cotilei

3C Vf. Omul-Crucea Eroilor-Caraiman (Buteni)

3CVf. Omul-Babele

17CVf. Omul-Petera

16EVf.Omul-Colii apului-aua Strunga

15AVf. Omul-V. Gaura-Bran

14AVf. Omul-Ciubotea-Bran

13AVf. Omul-Clincea-Bran

CARACTERISTICA TRASEELOR N TIMPUL IERNII 174

B. TRASEE ALPINE

(n ordinea alfabetic a traseelor)

Meniune

n indicatorul alfabetic, n schie etc. traseele descrise mai pe larg snt notate prin indici. Pe baza acestora identificm n SCHEMA TRASEELOR ALPINE poziia traseelor respective (exemplu: traseul indice 19A se ramific din artera 19; traseul indice 25B, din artera 25 .a.m.d.) iar descrierea lor o gsim n cuprinsul capitolului intitulat "Alpinism", la aceiai indici.

Traseele nsoite n indicator de meniunea ,,vezi indice 20, 21",etc. snt descrise sumar sau numai citate n textul arterelor din care se ramific.

Potrivit meniunilor din ,,CLASIFICAIA TRASEELOR ALPINE" (Normele Comisiei de Alpinism din F.R.S.B.A.), de la sfritul indicatorului alfabetic, putem stabili dac, fa de nivelul pregtirii noastre tehnice, sntem sau nu n msur s ntreprindem escalada unui traseu.

Fig.003

Fig.004

Indice Denumirea traseului

Grad de dificultate

Alhioara Brnei

2A

(vezi indice 21)

Albioara Crucii

2A

(vezi indice 21)

Albioara Gemenelor

2A

(vezi indice 21)

Albioara Hornurilor

2A

(vezi indice 21)

Albioara Strungii

2A

(vezi indice 21)

Albioara Turnurilor

1B

(vezi indice 21)

34ABrul Mare al Bucoiului

1A

21A Brul Mare al Cotilei (prin Valea Alba)

1A

31B Brul Mare al Cotilei (prin V. Priponului)

1A

18A Brul Mare al Jepilor

1A

32 Brul Mare al Morarului (prin V. Cerbului)

1A

33D Brul Mare al Morarului (prin V. Morarului)

1A

Brlul Portiei

1A

(vezi indice 19)

22 Circurile Vii Albe

1B

Colul Brnei

2B

(vezi indice 29)

25F Colul Glbinelelor

1B

Creasta Colului Crpat

2B

(vezi indice 30)

25A Creasta Cotila-Glbinele

3A

23B Creasta Vulturilor

3B

21C Faa NE din Blidul Uriailor

4B

36G Faa SV a Turnuleului

4A

22B Fisura Albastr (traseul I)

6A

22C Fisura Albastr (traseul II)

6B

Fisura Ascuns (Traseul Locomotiva)

3B

(vezi indice 27)

22E Fisura Central (Peretele Vii Albe)

4A

21E Fisura din Santinela Blidului (Traseul Dinamo) 5A

21F Fisura din Peretele Gvanului Mare (Traseul Central)5A

36J Fisura din Peretele Ttarului Mare

5A

Fisura ,,Flamura Roie"

3B

(vezi indice 23)

19A Fisura Galben

4A

Fisura Glbinelelor

3A

(vezi indice 25)

Fisura nsorit (ancul Mic)

5A

(vezi indice 23)

Fisura Mare din Peretele Cotilei

5B

(vezi indice 24)

Fisura Margaretelor

3A

(vezi indice 27)

Fisura Mult Dorit

6A

(vezi indice 23)

22I Fisura Pintenului

5A

23A Fisura Rsucit

4B

22F Fisura Roie

5B

27BFisura Santinelei Vii Verzi

4B

Fisura Scoruilor

2B

(vezi indice 25)

26C Fisura Sudic din Colul Mlinului

3A

Fisura Sudic din Peretele Cotilei

3A

(vezi indice 24)

23C Fisura Suspendat

5A

36D Fisura oimilor

4A

22H Fisura Verde

5B

Fisura Veveriei

3B

(vezi indice 23)

28A Hornul Ascuns

1B

28B Hornul Central

2B

25E Hornul Coarnei

1B

Hornul de Sus al apului

3A

(vezi indice 29)

21D Hornul din Blidul Uriailor (Traseul Progresul) 3B

24B Hornul din Peretele Cotilei

2B

Hornul Liliecilor

3B

(vezi indice 27)

Hornul Mare al apului

4A

(vezi indice 29)

23E Hornul Vulturilor

3A

21B Muchia Blidului Uriailor

4A

22D Muchia Brnelor

5A

Muchia de Sus (din Creasta Frumoas)

2A

(vezi indice 28)

24C Muchia din Peretele Cotilei

4A

36F Muchia Estic a Turnuletului

4A

25G Muchia Estic (Umrul Glbinelelor)

3B

Muchia Inalt din Jepii Mici

4B

(vezi indice 18)

36C Muchia Nordic din Turnul Seciului

2A

25H Muchia N.E. (Umrul Glbinelelor)

2B

22J Muchia Pintenului

4A

24A Muchia ancului Ascuit

4A

36H Muchia Vestic a Turnuleului

4A

36 Peretele Btrna-Ttarul Mare

---

Peretele Nordic al Acului de Sus

4A

(vezi indice 33)

31A Peretele Priponului

4A

23 Peretele ancului Mic Peretele Vulturilor

---

19C Spltura Vii Seci a Caraimanului

2A

25B Traseul celor Trei Surpiombe

5A

24D Traseul Central din Feretele Cotilei

5B

36E Traseul Central din Turnul Seciului

4A

36A Traseul Frontal din Turnul Seciului

4A

25C Traseul Furcilor

4A

Traseul Grotelor

3B

(vezi indice 25)

22A Traseul Lespezilor

5A

36B Traseul Neme din Peretele Btrna

3A

23D Traseul Policandrului (Peretele Vulturilor)

5B

22G Traseul Soldat Erou Eftimie Croitoru

5B

25D Traseul Surplombei Mari (Peretele Glbinelelor) 4A

Traseul Surplombelor (Peretele Vulturilor)

4B

(vezi indice 23)

27A Traseul Victoriei

4B

24U Traseul de Traversare a Peretelui Cotilei

3A

Traseul de Traversare E.V. a Peretelui Glbinelelor 4A

(vezi indice 25)

19B ancul Uriaului-Traseul Frontal

4A

35A Turnul Maleti-Extrema stng

5B

35B Turnul Mleti-Traseul Tavanelor

5B

33C Valea Adnc

1A

21 Valea Alb

1A

34 Valea Bucoiului

1B

Valea Caprelor-Bucoiu

1A

(vezi indice 35)

Valea Caprelor Cotila

1A

(vezi indice 31)

26A Valea Colilor

1B

24 Valea Cotilei

1B

25 Valea Glbinelelor

1B

26B Valea Hornului

1B

36IValea Horoaba

1A

Valea lui Zangur

1A

(vezi indice 19)

35 Valea Mleti

---

26 Valea Mlinului

1B

33 Valea Morarului

1A

Valea Pietrelor-Bucoi

1B

(vezi indice 35)

33A Valea Poienii

2A

31 Valea Priponului

1A

33B Valea Rpa Zpezii

2A

19 Valea Seac a Caraimanului

1B

28 Valea Seac a Coiilei

1B

18 Valea Seac a Jepilor

1B

Valea Scoruilor

1A

(vezi indice 26)

29 Valea apului

1B

30 Valea Urzicii

4B

27 Vlcelul Ascuns i Valea Verde

Vlcelul Grohotiului

1B

(vezi indice 34)

Vlcelul Poieniei

---

(vezi indice 26)

Vlcelul Portielor

1B

(vezi indice 34)

Vlcelul Secundar al Glbinelelor

1B

(vezi indice 25)

Vrful Clii Mari

1A

(vezi indice 18)

Vrful i Creasta Picturii

3A

NOI TRASEE STABILITE IN BUCEGI

CLASIFICAREA TRASEELOR ALPINE

Grad de dificultateSubdiv.Trasee de comparaieClasificarea traseelor alpne - extras din normele FRSBA, Comisia de alpinism

1. UorA

BV. Alb, V.Morarului Brul Mare Cotila

V. Glbinelelor; Valea Seac-CaraimanCaracter general : Drum de munte cu aspect turistic greu, obstacole uoare; nu necesit o pregtire tehnic sau un echipament special.

A. - Vi i brne de abrupt; n aceast categorie snt clasificate traseele cu caracter turistic de prezentare a regiunilor alpine i introducerea n alpinism a nceptorului.

B. - Vi de abrupt i hornuri. Sritorile de pe parcurs (stncoase) snt uneori dificile, dar prezint posibiliti pentru a fi ocolite. n anumite poriuni se cere asigurarea n coard a unor participani.

2. Dificult. medieA

BAlbioara Crucii, Rpa Zpezii pe fir

Hornul Central, Hornul CotileiCaracter general: Trasee uoare care cer cunoaterea tehnicii de crare liber. Coarda se ntrebuineaz pentru asigurri, traversri sau rapeluri.

A. - Hornuri stncoase i ancuri izolate. Hornurile snt scurte i prezint asperiti bune pentru ramonaj. ancurile snt cu diferene de nivel mici.

B. - Vi i creste. Trasee lungi, combinate cu brne, hornuri i creste. Diferena de nivel: 300-1000 m.

3. DificilA

BCreasta Cotila Glbinele, Fisura Sudic a Mlinului

Umrul Glbinele-MuchiaE;Creasta VulturilorCaracter general: ncepe s se practice crarea prin aderen sau prin opoziie ; se bat pitoane i se practic escalada la coard simpl.

A. - Perei i creste cu poriuni de crare pe stnc, combinate cu pasaje uoare, caracteristice gradului II. Unele obstacole mai nclinate se trec cu ajutorul pitoanelor.

B. - Perei, cresie sau hornuri cu mai mult de dou lungimi de coard; domin crarea liber.

4. Accentuat dificilA

B

Traseul Furcilor din P. Glbinele ; Surplomba Mare din P. Glbinele.

Fisura Santinelei Vii Verzi ; Fisura oimilorCaracter general: Pentru pasajele dificile, escalada se face la coard dubl.

A. - Pe traseu se bat pitoane, se folosesc scrie n loc de prize de picior; se trec surplombe. Traseele snt n general scurte, dar dificile, sau lungi, uoare i uneori ntrerupte de poriuni greu de trecut.

B. - Trasee cu puncte de trecere dificile, fisuri deschise, traversri, trecerile de surplombe.

5. Foarte dificilA

BTraseul celor Trei Surplombe.

Fisura Roie i Tr. Soldat Erou Eftimie CroitoruCaracter general: Trasee lungi i foarte nclinate, pe care se folosete tehnica escaladei la coard dubl.

A. - Trasee lungi (minimum 4 lungimi de coard) cu treceri directe de surplombe; traversri expuse.

B. - Trasee lungi, foarte dificile, cu succesiuni de obstacole care cer un efort susinut. Prizele snt.mici i rare; posibiliti pentru baterea pitoanelor reduse.

6. Extrem de dificilA

B

Fisura Albastrft-Traseul 1

Fisura Albastr-Traseul 2

Caracter general: Obstacolele traseelor din aceast categorie au: succesiuni de surplombe, care cer o complicat manevr de corzi; hornuri splate, situate la mare nalime; fee stncoase, nclinate i netede, platforme de regrupare in-mode sau inexisiente; rapeluri dirijate ; traversari Dulfer ; penduluri etc. Traseul trebuie s aib cel puin 300 m diferen de nivel.

PRIVIRE GENERAL

GEOGRAFIA

Masivul Bucegi se desfoar pe dreapta vii superioare a Prahovei, alctuind, prin complexitatea formelor lui orografice i frumuseea inedit a peisajului, una dintre cele mai reprezentative individualiti geografice i turistice din lanul Carpailor romaneti. El ocup o suprafa de cca 300 kmp i se delimiteaz: la est, cu V. Prahovei, al crei culoar adnc l desparte de spinrile monotone ale Grbovei, muni mrginai din ramura exterioar a Carpailor de curbur (grupa sudic a Carpailor rsriteni); la nord, cu Depresiunea Brsei i Coridorul Bran; la vest, cu V. Moeciului i cu principalul su fir de obrie, V. Bnglesei, iar din aua Buca-Strungulia, spre sud, cu vile Brteiului i Ialomiei, dincolo de care se nal culmile prelungi ale Leaotei; n sfrit, la sud, cu poriunea inferioar a Vii Izvorul Dorului i cu Valea Ialomicioarei, de la obrie la confluena cu V. Ialomiei.

In cuprinsul acestor hotare masivul este constituit:

- Dintr-un ansamblu de spinri nalte, ce se desprind radiar din punctul culminant i principalul nod alpin al Bucegilor, Vrful Omul (2507 m), alctuind CULMILE NORDICE, care aparin, n cea mai mare parte, versantului transilvnean al masivului.

- Dintr-un arc de culmi n form de U (CULMILE SUDICE), care coboar paralel i de ambele pri ale Vii Ialomia, formnd la est, dintre aceast vale i V. Prahovei, Culmea principal a Bucegilor iar la vest, de-a lungul V. Ialomia, Culmea Strunga.

- Din CULMILE INTERIOARE, n alctuirea crora intr spinrile scurte, ns masive ale Obriei, Doamnelor i Btrnei, care se ramific din partea superioar a arcului culmilor sudice i ctre interiorul acestuia, despletindu-se spre 8, printre firele principalelor vi din bazinul superior al Ialomiei.

Adugm c spinrile nordice i arcul culmilor sudice snt legate ntre ele printr-o creast nalt i scurt, numit Culmea Bucurei -cumpn de ape ntre V. Cerbului (E) i V. Gaurei (V) - care se nal ntre Vf. Omul (N) i Vf. Gvanele (S), situat deasupra obriei V. Ialomia.

CULMILE SUDICE

A. Culmea principal a Bucegilor

Dat fiind nsemntatea sa geografic i turistic, precum i marea ntindere ce ocup (aproape din suprafaa total a masivului), vom prezenta mai nti Culmea principal a Bucegilor. Aceasta este cuprins ntre vile Prahovei (E), Cerbului (N) i Ialomiei (V) i se caracterizeaz prin forme de relief puternic contrastante, constituite n principal din versantul prahovean i platoul BUCEGILOR. Versantul prahovean, stncos i abrupt i cu poalele bogat mpdurite, se ridic pe o nlime ce variaz ntre 1200-1600 m.

Perei brzdai de vi i hornuri adnci i ntretiai de numeroase platforme; coli i ancuri ascuite; creste masive i pe alocuri fierstruite, ce se nal ntre fgaele adnci ale vilor, toate alctuiesc peisajul de o singular mreie a abruptului prahovean. Adugm c ceea ce d acestui versant, ca i Bucegilor n general, un caracter cu totul aparte, snt numeroasele brne ce nlnuie pieptul masivului la diferite nlimi i care, pe alocuri, constituie unicele ci ce fac posibil parcurgerea de-a coasta a zonelor abrupte. Formaiuni tectonice proprii munilor constituii din conglomerate (Bucegi, Ceahlu etc.), brnele prezint o dezvoltare maxim pe versantul prahovean i snt mai rare pe ceilali versani ai masivului. n contrast izbitor cu decorul sever al versantului prahovean, n cretetul culmii principale se ntinde, pe aproape toat suprafaa sa, podiul nalt i monoton al Bucegilor, n unele pri acoperit cu imense pajiti alpine i jnepeniuri, iar n altele, pstrnd un evident aspect de step.

In partea superioar, platoul este strbtut n lung de firul de obrie al V. Jepilor, iar de sub Coama Babelor, de V. Izvorul Dorului. Aceste vi, foarte puin adnci, despart cele dou iruri paralele de muni, care alctuiesc, n ansamblu, Culmea principal a Bucegilor: la E., irul prahovean iar la V., irul ialomiean. Ambele iruri, cu profile disimetrice, se evideniaz mai mult prin versanii lor exteriori, respectiv ctre V. Prahovei i V. Ialomiei, cu pante pronunate pn la abrupte, n timp ce versanii interiori, dinspre obriile V. Jepilor i V. Izvorul Dorului, snt foarte uor nclinai i determin suprafaa uor ondulat iar pe alocuri plan a podiului Bucegilor.

1. irul prahorean

irul prahovean formeaz flancul estic al Culmii principale i este constituit de la N la S din masivele Cotila, Caraiman, Jepii Mici, Jepii Mari iar, n continuare din munii de deasupra Sinaiei, care alctuiesc versantul sud-estic al Bucegilor.

Cotila

Imensa cetate de piatr a Masivului Cotila, situat n colul de NE al culmii principale, reprezint, prin varietatea formelor de teren i bogia elementelor alpine, cea mai complex zon de stnc din Bucegi i una dintre cele mai importante din lanul Carpailor romneti. Masivul se mrginete la N cu V. Cerbului care l desparte de Morarul, iar la S, cu V. Alb, dincolo de care se nal imensul perete al Albioarelor Caraimanului.

Abruptul Cotilei prezint trei sectoare distincte i anume: abruptul nordic, care se desfoar de-a lungul V. Cerbului, delimitat n zona de inflexiune, de firul V. Malinului; abruptul estic cuprins ntre aceast vale i muchia ce se desprinde din Creasta Vii Albe, catre E (n dreptul Hornului Vulturilor); n sfrit, abruptul sudic, care se nal deasupra Vii Albe. Valea Cerbului i are obria n cldarea glaciar situat sub flancurile Colilor Obriei, Culmii Bucura i versantului sudic al Morarului. Valea coboar ctre E, trece ntr-o a doua cldare n care urmele glaciaiunii snt aproape terse, formeaz marea ruptur de pant a Priponului, Vii Cerbului, iar n aval de acesta, treapta mai scund ce ia sfrit deasupra Poienii V. apului. Dup ce parcurge o poriune n care coastele munilor se strng, valea traverseaz Poiana V. Cerbului i se ndreapt spre NE, prin bolovniul morenei frontale, iar dup un curs accidentat, coboar n poienile de la Gura Dihamului.

Din acest punct fcnd un ocol brusc spre S, apele vii strbat o zon de padini ntinse i se ndreapt spre Buteni unde se vars n Valea Prahovei.

Fig. 007 Cotila. Abruptul prahovean

Pe toat ntinderea sa, abruptul nordic al Cotilei este brzdat de numeroase vi care descind fie din marginea platoului, fie de sub limita superioar a stncii, spre V. Cerbului.

-Valea Cldrilor i are obria n cldarea situat sub Pintenul Obriei i conflueaz cu V. Cerbului n a doua cldare a acestei vi.

Valea Priponului prezint o cldare superioar aezat n marginea nordic a platoului i este desprit de V. Cldrilor printr-o creast stncoas i slbatic (Creasta Priponului). La baza cldrii inferioare valea se strmteaz vizibil, trece peste cteva sritori i blocuri nalte i conflueaz cu V. Cerbului n aval de ,,Priponul Vii Cerbului". Aceste dou vi fac parte din bazinul superior glaciar al Vii Cerbului; urmtoarele snt ns vi relativ recente, de eroziune torenial.

- Valea Caprelor pornete dintr-o coam ce o desparte de cldarea superioar a Vii Priponului. Firul su ngust coboar n linia dreapt i ia sfrit deasupra Vii Cerbului printr-un uria horn surplombant, n marginea poienii ,,Piatra Prlit", la mic distan n aval de confluena V. Priponului;

- Valea Urzicii, una dintre cele mai slbatice din abruptul Cotilei, ia natere de la extremitatea nordic a platoului, se prvlete prin hornuri adnci, ntunecoase i umede, mrginite de seninri nalte i conflueaz cu V. Cerbului n Poiana Vii apului.

Spre deosebire de vile menionate pn aici, V. apului pornete de sub platou, ntretaie mai jos Brna Mare a Cotilei, unde se formeaz un al doilea fir cu care se unete n dreptul Brnei cu Jnepeni i conflueaz cu V. Cerbului n Poiana Vii apului.

- Valea Seac a Cotilei i are obria la baza celor dou mari hornuri care brzdeaz faa nordic a Colului Mlinului: Hornul Central i Hornul Ascuns. Valea coboar ntre maluri stncoase i cu jnepeniuri compacte i conflueaza cu V. Cerbului la est de Poiana V. apului.

- Valea Verde, cea mai scurt dintre vile abruptului nordic al Cotilei, pornete de sub larga platform pe care Brul cu Jnepeni o formeaz pe creasta cuprins ntre V. Mlinului (E) i V. Seac (V), dup care, adncindu-se pe nesimite, coboar n Poiana Vii Cerbului unde se unete cu firul Vii Mlinului.

Creasta ngust ce se ridic ntre V. Seac i V. Verde este ntretiat de aua Caprelor i ia sfirit deasupra Vii Cerbului, printr-un perete vertical ce scap de sub vrful denumit Santinela Vii Verzi.

- Valea Mlinului este una dintre cele mai nsemnate din abruptul Cotilei, att prin lungimea sa ct i prin marea suprafa a bazinului su de recepie. Firul ei pornete din marginea platoului, se ascunde curnd ntr-un canion ngust, strecurndu-se pe la baza pereilor de sub Colii Mlinului, i ia sfrit prin cteva sritori i splturi nalte, n Poiana Vii Cerbului unde conflueaz cu aceast vale.

Valea Mlinului primete pe dreapta cteva vi secundare i anume: Vlcelul Mlinului, V. Scoruilor, V. Hornului i V. Colilor, ultimele dou cu un accentuat caracter alpin. Intre V. Mlinului i V. Alb se desfoar, pe un front larg, cea mai puternic regiune alpin a Cotilei (abrupturile estic i sudic) ntretiat de cteva mari vi stncoase, ntre care Valea Glbinelelor i Valea Cotilei, care formeaz principalele artere de ptrundere n cuprinsul impresionantelor ornduiri de piatr ale acestui masiv.

Valea Glbinelelor coboar din Strunga Glbinelelor, primete la o mic distan n aval, pe dreapta, Hornul Coamei, despictur stncoas, ngust, i puternic nclinat, de unde se strecoar pe la baza Peretelui Glbinelelor, care formeaz flancul nordic al Crestei Cotila-Glbinele. Pe stnga, valea las ,,Coama dintre Vi" delimitat ctre N de firul secundar al Glbinelelor, dincolo de care se nal flancul sudic al colului cu acelai nume.

- Valea Cotilei despic adnc faa rsritean a abruptului Cotilei, ncepnd de sub platou, unde i resfir ntr-un amfiteatru larg, bazinul superior. Ea prezint dou fire mai nsemnate: Firul Hornurilor i Vlcelul de sub Perete. Valea trece n poriunea mijlocie pe la baza peretelui ce formeaz flancul sudic al Crestei Cotila-Glbinele, las n stnga ancul Ascuit, sub care se afl refugiul alpin ,,Cotila", i conflueaz cu V. Glbinelelor, firul comun lund denumirea de Hoagele Urzicii.

La S de Valea Cotilei, principala form de relief a abruptului este Creasta Vulturilor, al crei flanc estic formeaz Peretele Padinei Vulturilor.

In sfrit, abruptul sudic al masivului Cotila este constituit din Peretele Vii Albe, iar la vest de acesta i deasupra Brnei Mari a Cotilei, din Peretele Brnei.

Masivul Cotila este desprit de Caraiman prin V. Alb. Aceasta coboar din marginea platoului, de la V la E, lsnd, succesiv, n dreapta, Albioarele Caraimanului, iar n stnga, uriaele splturi ale Iadului Vii Albe, concavitatea adnc i cu perei stncoi a Blidului Uriailor, muchia frontal a Pintenului i Peretele Vii Albe. n partea inferioar, firul vii se ndreapt ctre SE dup care, urmnd un curs ntrerupt de numeroase sritori, coboar spre Buteni i conflueaz cu Valea Prahovei n dreptul acestei localiti. Spre S, Valea Alb este dominat de abruptul nordic al Caraimanului. Masivul Cotila este ntretiat de numeroase brne, la diferite nlimi, unele fiind continue pe distane apreciabile.

Brna Mare a Cotilei este cea mai ntins dintre cingtorile ce ntretaie abruptul Cotilei. Aceasta pornete din firul Vii Albe, traverseaz abruptul sudic, estic i nordic al Cotilei i ia sfrit n V. Priponului. Brna de Mijloc, situat deasupra Brnei Mari, ncepe s se defineasc pe faa peretelui care formeaz malul stng al Vii Mlinului. n Creasta Colilor Mlinului brna formeaz o a larg, trece apoi pe abruptul nordic, pierzndu-se repede n pereii malului drept al Vii Urzicii. Brna de Sus se formeaz pe nesimite din marginea nordic a platoului i ncinge poriunea superioar a ntregului versant nordic al Cotilei, pn n V. Cldrilor.

Brna cu Jnepeni, caracterizat prin jnepeniurile ce o acoper n mare parte, pornete din Creasta Mlinului i ia sfrit n V. Priponului.

Caraimanul

Din mijlocul vastei cingtori de pduri ce-i nvemnteaz poalele, Caraimanul se nal deasupra Butenilor, oferind una dintre cele mai grandioase priveliti din abruptul prahovean al Bucegilor. Masivul prezint trei flancuri stncoase i anume: versantul nordic, spre Valea Alb, versantul rsritean sau ,,Faa Caraimanului", de-a lungul Vii Prahova, i versantul sudic, deasupra Vii Jepilor. Pe aproape ntreaga sa desfurare, versantul nordic, denumit i Peretele Albioarelor, este brzdat de o serie de vlcele stncoase, puternic nclinate, cu hornuri i sritori mari, denumite Albioarele Vii Albe. Linia somital a Peretelui Albioarelor formeaz Creasta Picturii, care coboar prin cteva trepte nalte din aua Caraimanului i ia sfrit la E, cu piramida Vrfului Pictura.

Versantul nordic este ntretiat de o singur cingtoare mai important, Brna Vii Albe care pornete din aua Caraimanului i coboar uor n firul Vii Albe unde ia sfrit mai sus de Brna Mare a Cotilei. Versantul rsritean sau ,,Faa Caraimanului", cuprins ntre Creasta Picturii (N) i Creasta Brnelor (S), este brzdat n diagonal de o singur vale mai nsemnat, Valea Seac a Caraimanului. Aceasta se formeaz din aua Caraimanului, de sub promontoriul pe care se ridic Monumentul Eroilor, i conflueaz cu Valea Alb dup un curs lung i foarte accidentat, ntrerupt de numeroase sritori. Pe dreapta, Valea Seac primete afluenii stncoi Vlcelul Mortului i Vlcelul Uriaului, iar mai jos, V. lui Zangur, care pornete din Brna Portiei. n comparaie cu celelalte flancuri, versantul sudic al Caraimanului este mai bogat n vegetaie, iar pereii ntrerupi de numeroase brne.

Fig. 008 Caraimanul. Abruptul prahovean

Cea mai nsemnat dintre vile acestui versant, Valea Spumoas, se formeaz pe flancul sudic al eii Caraimanului, ntretaie Brna Portiei i sfrete n Valea Jepilor, deasupra creia primete cteva izvoare bogate, ale cror ape se despletesc n zeci de fire. Un aspect caracteristic al acestei fee l constituie brnele sudice ale Caraimanului, dintre care cea mai nsemnal, Brna Portiei, pornete din firul Vii Jepilor, ptrunde prin Portia Caraimanului i coboar n Valea Seac a Caraimanului. Mai sus de Brna Portiei, versantul este strbtut de numeroase brne, dintre care cea mai important, Brna Mare a Caraimanului, se strecoar nsoit de potec pe sub pereii Spinrii Caraimanului, i ia sfrit n aua Caraimanului.

Fig. 009 Jepii Mici. Claia i Vf. Jepilor Mici

Caraimanul este desprit de muntele vecin, dinspre S, Jepii Mici, prin Valea Jepilor (numit i V. Caraimanului). Aceast vale i are obria n platou, din marginea cruia scap peste o mare ruptur de pant, care formeaz Cascada Caraimanului. De la Brna Portiei n jos, V. Jepilor se adncete ntre maluri puternic nclinate, primete o serie de vlcele, att de pe flancul Caraimanului ct i de pe cel al Jepilor Mici, i conflueaz cu Valea Prahovei, la Buteni.

Jepii Mici

n irul prahovean al Culmii principale, Jepii Mici formeaz o treapt inferioar evident fa de masivele Caraiman i Cotila. Versantul nordic se caracterizeaz printr-o vegetaie lemnoasa abundent cu jnepeniuri i covoare de smirdar ce se atern bogate, printre ancuri i muchii stncoase, n timp ce faa sudic se deschide luminoas, cu perei golai de stnc i brne nierbate, ceea ce face ca Jepii s fie considerai pe drept cuvnt, muni ai contrastelor.

Jepii Mici se ntind ntre Valea Jepilor i Valea Urltoarea Mare, care i desparte la S, de Jepii Mari. Cretetul lor domin Valea Prahovei n dreptul localitii Poiana apului. Abruptul Jepilor Mici prezint dou zone distincte delimitate n poriunea superioar de coama Vrfului Jepilor Mici. De la nlimea Brnei Mari a Jepilor se desprind ctre E coamele stncoase ale Glii Mari i Cliei. Aceti pinteni mrginesc Valea Seac a Clii (sau Valea Seac a Jepilor). Muchia ascuit i stncoas a Cliei desparte aceast vale de bazinul Vii Jepilor. La N de Muchia Cliei se nal Creasta cu Zmbri, acoperit cu rariti de larice i zmbru (Pinus cembra), i a crei siluet domin poriunea inferioar a Vii Jepilor. Coama Clii Mari constituie, prin poziia i aspectul su, un element specific al abruptului Jepilor Mici. Mult ieit din pieptul muntelui, aceasta sfrete ntr-o fa abrupt, care domin peisajul Vii Prahovei ntre Poiana apului i Buteni, de unde prezint nfiarea unei piramide uriae cu vrful rotunjit. Flancul sudic al Clii Mari formeaz un perete nalt, ce se ridic, ntretiat de dou brne (Brna de Sus i Brna Subire), din firul extrem nordic al Vii Comorilor.

La S de Claia Mare, abruptul Jepilor Mici este brzdat de firele Vii Comorilor, care se unesc i conflueaz cu Valea Urltoarea Mic. Din malul drept al acestei vii, se nal Creasta Urltorilor, care desparte V. Urltoarea Mic de V. Urltoarea Mare. Aceast creast, ca i cele mai multe din abruptul Jepilor Mici, ia sfrit spre E printr-un perete frontal.

Jepii Mici prezint numeroage brne, n special n partea superioar a abruptului. Una singur strbate prin mijloc ntregul abrupt, i anume, Brna Mare a Jepilor (Brul lui Rducu), care pornete din V. Urltoarea Mare i ia sfrit n V. Jepilor.

Jepii Mari

Jepii Mari se nal ntre Jepii Mici i Piatra Ars, fiind delimitai prin V. Urltoarea Mare (N) i V. Babei (S). Flancul nordic este acoperit aproape n ntregime cu o vegetaie luxuriant, pe cnd faa dinspre S-E prezint un perete nalt ce se desprinde de sub Vf. Jepilor Mari.

V. Babei, larg deschis n partea superioar ntr-un gvan cu coaste nierbate, ia natere din marginea platoului, de sub stncile ,,Colii Babei", se adncete repede, iar ctre mijlocul ei se prvlete prin dou mari rupturi de pant. 0 singur brn mai nsemnat, Brna Jepilor Mari, pornete din gvanul superior al Vii Babei, ntretaie poalele feei de SE i coboar apoi n firul Vii Urltoarea Mare.

Versantul sud-estic (Munii de deasupra Sinaiei)

La S de V. Babei irul prahovean al Culmii principale se continu cu munii Piatra Ars, Furnica, Colii lui Barbe i Vnturiul, ai cror versani cad deasupra Sinaiei n pant moderat i snt n cea mai mare parte acoperii cu ntinse pajiti alpine. Din Pintenul Pietrei Arse se desprinde o creast ce desparte iniial bazinul Vii Babei de cel al Vii Peleului. Mai jos, creasta se despletete n dou ramuri dintre care, cea mai nsemnat din punct de vedere turistic, Plaiul Pietrei Arse, este nsoit de o potec larg. Din Plaiul Pietrei Arse i pn n munii Vnturiul i Pduchiosul apele ce brzdeaz aceti versani coboar n bazinele vilor Peleului, Zgarburei i Izvorul Dorului, toate afluente ale Vii Prahova, n dreptul Sinaiei.

Muntele Furnica este aezat n centrul nlimilor ce domin Sinaia, cu coastele lui domoale. Un picior larg de munte, Plaiul Furnicii, desparte bazinul Vii Peleului de cel al Vii Zgarbura. Pe un bot al acestui plai, se ntinde poiana ,,Sfritul Lumii", n marginea creia se nal Hotelul Alpin ,,Cota 1400". Valea Zgarburei i trage obria din flancul sudic al Plaiului Furnicii i desparte Colii lui Barbe de Furnica.

La S de Vf. Furnica, peisajul este dominat de piramida Vrfului cu Dor (2006 m), care reprezint vrful estic al muntelui Colii lui Barbe. Incepnd din Vrful cu Dor ctre SV, marginea platoului este format dintr-o spinare ce coboar repede i care este ntretiat de Valea Izvorul Dorului. 0 zon de perei stncoi i fee puternic nclinate, scap de sub aceast spinare; la baza lor se desfoar Poiana Colilor lui Barbe.

Muntele Colii lui Barbe este desprit de Vnturiul i de piciorul acestuia, Pduchiosul, prin firul adnc al Vii Izvorul Dorului, care, dup ce formeaz ,,Cascada Vnturiului", primete pe dreapta V. Izvoraului i se ndreapt prin zvoaie, spre V. Prahovei.

irul munilor de deasupra Sinaiei sfrete cu Pduchiosul, cumpn de ape ntre bazinele Prahovei i Ialomiei.

2. irul ialomiean

irul ialomiean formeaz latura vestic a Culmii principale i se desfoar de la N la S, paralel cu V. Ialomiei. Coastele ce coboar uor ctre aceast vale snt acoperite aproape n ntregime cu pajiti i pduri i strbtute de o serie de vi largi printre care coboar numeroase picioare de munte prelungi i uor nclinate. ncepnd de la N, se succed, de-a lungul irului ialomiean, munii Babele, Cocora, Lptici, Blana, Nucetul, Oboarele i Dichiu ale cror vrfuri marcheaz marginea vestic a Platoului Bucegilor. Versantul ce se las de sub Coama Babelor, cade, n cea mai mare parte, n V. Sugrilor, afluent extrem estic din bazinul superior glaciar al Vii Ialomia. Din dreptul stncilor ,,Babele" se desprinde coama denumit ,,Piciorul Babelor", care, naintnd ctre V, desparte V. Sugrilor de V. Cocorei.

Valea Cocorei prezint un foarte larg bazin de colectare i i adun apele din viroagele de pe versantul apusean al Babelor i Vf. Cocora. Firul ei coboar repede ndreptndu-se spre V. Ialomiei, cu care conflueaz n Cheile Peterii, dup ce strbate o foarte ngust diaclaz n blocul de calcare din malul stng al cheilpr (Cheia Cocorei). Versantul ialomiean al Cocorei este alctuit din dou picioare de munte ce se nal ntre V. Cocorei i V. Lptici, i anume: la N, Piciorul Vrfurile Mari, iar la S, Piciorul Cocorei, al crui flanc sudic cade n V. Lptici.

Din dreptul Vrfului Pietrosul-Lptici se las Piciorul Lptici; la S de acest picior se afl V. Scndurarilor care coboar de sub Curmtura Lptici i conflueaz cu Ialomia, puin n amonte de Cheile Mici ale Ttarului. Urmeaz apoi V. Blanei, care pornete de sub Vf. Lptici i desparte muntii Lptici i Blana. Muntele Blana este constituit dintr-o spinare ce se ntinde ntre V. Blana i V. Nucetului. Poalele acestui munte cad n V. Ialomiei, ncepnd de la Cheile Mari ale Ttarului i pn n padinile de deasupra punctului Bolboci".

La S de V. Nucetului, care i resfir larg numeroasele sale fire, urmeaz Muntele Nucetul, cu ntinse coaste nierbate, ale cror clinuri urmeaz cursul Ialomiei, de-a lungul padinei dintre Plaiul Mircea i V. Oboarelor.

Muntele Oboarele este cuprins ntre V. Oboarele i V. Dichiului, ale cror fire, formate n platou, mbrieaz acest munte i se unesc ntr-un fir unic (V. Dichiului). La S de V. Dichiului se afl ultimul munte din irul ialomiear Dichiu. Din aua ,,Crucea Potecilor", acesta trimite spre vest Piciorui Dichiului, ale crui coaste sfresc n V. Ialomiei printr-o zon de perei stncoi, deasupra Cheilor Znoagei.

B. Culmea Strunga

Desprinzndu-se din Vf. Gvanele, (cca 600 m sud de Vf. Omul) Culmea Strunga coboar continuu, dominnd obriile Vii Gaura (spre N) i ale vilor din bazinul superior al Ialomiei. Flancul nordic i nord-vestic, dinspre V. Gaura, este stncos i abrupt, iar cel sudic, mai uor nclinat i n cea mai mare parte acoperit cu pajiti. Pe aceast poriune iniial Culmea Strunga este dominat de vrfurile Doamnele i Btrna. Din cel dinti se desprinde ctre sud, Culmea Doanmelor, iar din cel de al doilea, i ctre sud-est, coama nalt i larg a Muntelui Btrna. Culrnea Strunga se continu ctre S, peste Colii apului, cu Muntele Strungile Mari, pn la aua Strunga. Versantul vestic al Muntelui Strungile Mari, numit Grohotiul, formeaz n poriunea superioar un abrupt stncos, la baza cruia se ntind largi grphotiuri mobile. Versantul estic al Strungilor Mari, relativ uor nclinat, privete spre V. Horoabei.

Nu departe de aua Strunga, spre S, se desprinde ctre V, coama Buca - Dudele - Pietrele Albe, care formeaz o punte de legtur uoar ntre Bucegi i Masivul Leaota. Din aua Strungii, culmea se continu spre S, las la dreapta, spre SE, piciorul Muntelui Coteanu, prelungindu-se apoi cu spinrile ntinse i domoale ale munilor Ttarul, Deleanu i Luccil. De remarcat c, ncepnd de la extremitatea sa nordic i pn n dreptul Vrfului Ttarul, culmea constituit din conglomerate (Spinarea Doamnelor, Vf. Btrna) i calcare (Grohotiul, Strungile Mari) prezint - ca i Culmea principal - un profil disimetric, avnd versanii exteriori, nordici i vestici, stncoi i abrupi, iar feele interioare relativ uor nclinate i n cea mai mare parte acoperite cu ntinse pajiti alpine. La S de Vf. Ttarul ns, schimbarea structurii geologice se reflect i n caracterul reliefului. Astfel, munii Deleanu i Luccil, constituii din isturi cristaline, prezint coame largi, rotunjite i ambele povrniuri moderat nclinate.

Din Vrful Luccil, culmea se ndreapt ctre SE, i coboar n aua Luccil - Znoaga. n partea opus a eii, se ridic cetatea de piatr a Muntelui Znoaga, ca un pinten mpins din culme ctre V. Ialomiei, dominnd aceast vale la S de Bolboci, printr-un perete nalt de calcare ce cade n Cheile Znoagei Mari. Sub cretetul lat al acestui munte, un pridvor nierbat, denumit ,,Podul cu Flori", nconjoar proeminena stncoas a Vrfului Znoaga. Din aua Luccil-Znoaga, culmea se continu ctre S i ia sfrit cu Muntele Lespezi, a crui culme frmntat de stncrii se ridic n unghiul format de confluena Vii Brteiului cu V. Ialomiei.

C. Culmile interioare

Culmile interioare snt constituite din cele trei ramificaii de aspectul unor cupole uriae ce se desprind din partea nordic a arcului format de Culmea principal i Culmea Strunga i se desfoar ntre principalele fire din bazinul superior glaciar al Ialomiei.

Culmea Obria pornete din Vf. Colii Obriei (2488 m) i nainteaz ctre S, ntre V. Obria Ialomiei (V) i V. Sugrilor (E). Cretetul su larg este caracterizat prin cele dou vrfuri de form tabular, Colii Obriei i Obria (2405 m). Cu excepia unei zone stncoase, care se ntinde n poriunea mijlocie a versantului dinspre V. Obriei Ialomiei, coastele acestei culmi snt n general moderat nclinate i n mare parte nierbate.

Culmea Doamnele este desprit de cea a Obriei, prin V. Obria Ialomiei iar de Culmea Btrna, prin V. Doamnele. Ea se desprinde din Vf. Doamnele i formeaz o coam uor nclinat, care ia sfrit la extremitatea sudic prin coaste nierbate. Versantul vestic al acestei culmi este n cea mai mare parte acoperit cu pajiti i covoare de smirdar; cel estic, ns, cade n abrupturi stncoase, strbtute de brne nguste. Caracteristic peisajului ce ofer acest versant, privit dinspre S, este ,,Colul Doamnelor", turn stncos, detaat din cretetul larg al culmii i desprit de aceasta printr-o a adnc.

Culmea Btrna se desprinde din vrful cu acelai nume (2177 m), situat n Culmea Strunga, arcuindu-se treptat ctre S, ntre vile Horoabei i Doamnele. Versantul dinspre V. Doamnele prezint ctre obria acestei vi coaste largi, cu ntinse covoare de smirdar; spre S devine ns puternic nclinat i e strbtut de numeroase brne nierbate, ce alterneaz cu zonele stncoase.

Valea Ialomiei

V. Ialomiei formeaz principalul curs de ap ce strbate Masivul Bucegilor de la N la S, desprind Ctilmea principal de Culmea Strunga. Valea i are obria ntr-o cldare glaciar situat sub Vf. Gvanele, viroagele sale iniiale cobornd din unghiul format de Spinarea Doamnelor i Creasta Colilor Obriei. n fundul acestei cldri se remarc un imens bloc de calcare, ,,Mecetul Turcesc" legat de pieptul muntelui printr-o coam cu cretetul plan, aproape orizontal, care prezint un perete frontal vertical i lefuit. Mai jos de Mecet", valea (care n aceast poriune superioar se numete V. Bisericii sau V. Cunul Obriei) prezint o mare ruptur de pant pe care se formeaz ,,Cascada Obriei". La baza cascadei valea primete pe stnga Izvorul Obriei i ia de aici n jos numele de V. Obria Ialomiei.

Fig. 010 Valea Ialomiei, Cheile Znoagei

Cu profil transversal n form de U, caracteristic vilor glaciare, V. Obria Ialomiei i deschide larg cldarea inftrioar, ntre coastele Doamnelor i Obriei. Firul ei se continu intrnd n zona morenei frontale, ia numele de V. Ialomiei i ptrunde curnd n Cheile Urilor, despictur stncoas n masivul calcaros de la poalele Btrnei, apoi n Cheile Peterii (n continuarea Cheilor Urilor), adncite ntre perei verticali. n peretele Muntelui Btrna, pe flancul drept al vii, se afl Petera Ialomiei (vezi descrierea peterii la cap. Geologie).

La sud de Cheile Peterii valea debueaz n larga deschidere a Padinei. Puin mai jos, Ialomia strbate Cheile Coteanului, formate pe dreapta de peretele calcaros al Coteanului i pe stnga dintr-un imens bloc stncos. n aval de aceste chei, valea se lrgete din nou i, nu departe, formeaz Cheile Ttarului, defileu relativ scurt, strns ntre pereii verticali ai Muntelui Blana (E) i abruptul de sub Colii Ttarului (V). La ieirea din chei, valea se continu, relativ ngust, printre coastele mpdurite ale munilor Ttarul i Blana, pn la confluena cu V. Mircea. De aici, micorndu-i mult nclinaia, strbate o padin larg, pn n punctul ,,Bolboci" (numele vechi, Bulboace). De la Bolboci n jos, firul Ialomiei se ndreapt ctre poalele cetii de piatr a Muntelui Znoaga i intr printr-o cotitur brusc n Cheile Znoagei Mici. n stnga apei, ntre chei i piciorul Nucetului, se ntinde o coam larg i uoar cu pajiti ierboase, peste care drumul vii ocolete cheile. Mai jos, Ialomia se ndreapt ctre Cheile Znoagei Mari, a cror intrare este dominat de mreul perete stncos al Znoagei. Gtuite dintr-o dat ntre coastele abrupte ale Znoagei (V) i prvliurile stncoase ale Dichiului (E), apele Ialomiei coboar n cascade, n lungul defileului Cheilor Znoagei Mari, care se continu pn n punctul ,,Scropoasa" unde valea formeaz un mare lac.

La captul de jos al lacului firul vii ptrunde ntr-o diaclaz adnc, Cheile Orzei (sau Gangul Orzei), despictur foarte ngust ntre pereii verticali ai Muntelui Lespezi (dreapta) i Orzea-Brnduele (stnga). La ieirea din chei Ialomia se lrgete i se arunc n nenumrate cascade, iar dup ce trece prin cheile ,,La Oale", iese din muni i conflueaz cu V. Ialomicioarei.

CULMILE NORDICE

Culmile nordice snt constituite din complexul de spinri nalte i n bun parte stncoase. ce se ramific radiar din platoul Vrfului Omul (2507 m), i anume: Creasta Morarului, spre E; Creasta Bucoiului, denumit i Bucoiul Mare, spre N, NE (care las spre E, Creasta Bucoiului Mic) i Culmea Scara-Gaura, spre V. Din aceasta se ramific spre N, culmea dantelat a Padinei Crucii (din vrful cu acelai nume), iar din Vf. Scara i n aceeai direcie Culmea igneti, din care se desprind succesiv, ctre V, culmile Ciubotea i Clincea, iar din acesta din urm i ctre N, Piciorul Velicanului.

Fig. 011 Morarul. Abruptul nordic

Morarul

Muntele Morarul este constituit dintr-o singur culme cuprins ntre vile Morarului (N) i Cerbului (S), coboar ctre E n trepte succesive i formeaz n poriunea central trei strungi adnci, care despart marile ancuri ce strjuiesc linia de creasta. Ele se succed de la V la E, astfel: Acul de Sus, Degetul Prelungit (cu dou vrfuri distincte), Degetul Rou, imens coloan de conglomerate, i Acul Mare. Versantul sudic al Morarului, care privete spre V. Cerbului, dei de o nclinare general pronunat, este bogat nierbat i strbtut de numeroase brne, n parte confluente, dintre care se deosebesc: Brna de Sus, Brna de Mijloc i Brna Mare. Versantul este brzdat de cteva vi i anume (de la V la E): itoaca Crucii, itoaca Acului de Sus, itoaca Dracilor, confluent cu itoaca Acului de Sus, itoaca Roie, care ia natere de sub creasta Colului Mare, i itoaca Fntniii.

Fig. 012

n contrast izbitor cu faa sudic, versantul nordic al Morarului este n cea mai mare parte stncos i abrupt. n poriunea central, el este ntretiat de patru mari vi care, pornind din creast, conflueaz cu V. Morarului. Astfel, Valea Adnc i are obria n cteva vlcele formate sub creast, la V de Acul de Sus al Morarului.

Valea Rpa Zpezii prezint iniial dou fire, care iau natere, respectiv, din strunga dintre Acul de Sus i Degetul Prelungit i aceea dintre Acul Rou i Acul Mare. Ele conflueaz n dreptul Brnei Mari a Morarului de unde firul unic, adncit ntr-o serie de hornuri, rzbate printr-un con de dejecie la baza abruptului, unde se unete cu Valea Adnc, n marginea Poienii Morarului.

Valea Poienii pornete de la baza rsritean a Acului Mare. Puternic nclinat, valea se transform n aval de Brna Mare, ntr-o serie de hornuri, sfrind n marginea Poienii Morarului. V. Bujorilor, format iniial din dou fire, pornete de sub creast, coboar printre plcuri de smirdar i jnepeniuri i conflueaz cu V. Morarului. Brnele de pe faa sudic a Morarului (Brna Mare, Brna de Mijloc i Brna de Sus) se continu pe versantul nordic, prima ajungnd pn n V. Morarului, iar celelalte dou pn n V. Adnc.

Valea Morarului, care separ Morarul de Bucoiul, este o vale de origine glaciar, cu trei cldri largi, desprite prin trepte uor accesibile. Cldarea superioar, semicircular i cu fundul aproape orizontal, este situat sub creasta ce leag Vf. Omul de Vf. Bucoi. Celelalte dou cldri, din cauza eroziunii puternice, nu mai pstreaz caracterul tipic glaciar.

Bucoiul

Cuprins ntre V. Gljriei (E), V. Mleti (V), i V. Morarului (S), Bucoiul constituie, prin marea varietate a reliefului i ntinsele perspective ce ofer, cel mai nsemnat munte din grupul culmilor nordice. Strjuind colul de NE al Bucegilor, imensa piramid de piatr a vrfului domin toate nlimile nconjurtoare.

Vrful Bucoi (2492 m), situat la N de Vf. Omul, este legat de acesta printr-o creast care marcheaz dou denivelaii adnci (Curmtura Morarului i Curmtura Bucoiului). Din vrf se desprinde ctre N, Creasta Bucoiului Mare, iar de la baza sudic a vrfului, Creasta Bucoiului Mic, paralel cu Creasta Morarului de care este desprit prin Valea Morarului.

Fig. 13 Bucoiul. Abruptul vestic

Bucoiul Mic formeaz cumpna apelor dintre bazinele V. Prahovei i V. Ghimbavului. Aceast cumpn se continu printr-o coam ce coboar n aua Cptnii Porcului (Pichetul Rou). De sub flancul estic al Vrfului Bucoi se formeaz V. Bucoiului. Aceasta trece n partea superioar printr-o serie de hornuri, primete pe dreapta dou vlcele cu caracter alpin - Vlcelul Grohotiului i Vlcelul Portielor - iar dup ce traverseaz Poiana Bucoiului, coboar spre V. Gljriei cu care conflueaz. Creasta Bucoiului Mare se desfoar ctre N i ia sfrit deasupra confluenei V. Gljriei cu V. Mleti. Flancul ce scap din Creasta Bucoiului ctre V. Mleti, formeaz o zon stncoas i abrupt, foarte frmntat, acoperit n poriunea inferioar cu ntinse jnepeniuri ntrerupte de ancuri stncoase. Flancurile sudice i estice ale Bucoiului snt ns strbtute de numeroase brne, care conflueaz pe Faa Bucoiului n pajiti largi. Cea mai nsemnat este Brna Mare a Bucoiului care, pornind din V. Morarului, n prelungirea Brnei Mari a Morarului, traverseaz Creasta Bucoiului Mic i coboar subiat n V. Bucoiului, de unde se continu pe malul opus i intr pierzndu-se pe Faa Bucoiului. Versantul nord-vestic i vestic al Bucoiului Mare este ntretiat de o singur brn continu, ngust i stncoasa, Brna Caprelor (urmat de o potec marcat), care pornete din creast i conduce n Valea Mleti.

Scara- Gaura

Culmea Scara se desprinde din platoul Vrfului Omul, spre NV, formeaz flancul drept al Vii Gaura i se desfoar aproape paralel cu poriunea iniial a Culmii Strunga. Culmea, la nceput de forma unei spinri largi, coboar repede, lsnd spre N abrupturile ce cad spre V. Mleti, se ncovoaie apoi uor ctre V, ngustndu-se, formeaz aua sau Curmtura Hornurilor, iar dincolo de aceasta urc spre Vrful Scara (2421 m). n continuare ctre V, se prelungete cu Muntele Gaura al crui cretet uor nclinat i larg, denumit Podul Spintecturilor, ia sfrit la extremitatea vestic cu Vf.Lancia (2295 m).

Padina Crucii

Padina Crucii se desprinde din Culmea Scara ctre N, desprind cldrile adnci ale vilor Mleti (spre E) i igneti (spre V). Aceast culme, mai scund dect cele vecine, ale Bucoiului i ignetilor, prezint o zon abrupt stncoas n poriunea superioar Flancul estic, dinspre V. Mleti, dei puternic nclinat, este strbtut de numeroase brne cu pajiti ierboase, iar cel vestic, acoperit aproape n ntregime cu ntinse tufriuri de smirdar i afiniuri.

igneti

Culmea igneti se ramific din platoul Vrfului Scara ctre N, paralel cu Padina Crucii, i ia sfirit n unghiul dintre vile igneti i Velicanul. Ambele sale flancuri snt n mare parte nierbate i acoperite cu tufriuri ntinse de smirdar. Din Culmea igneti se desprinde, la N de Vf. Scara i ctre V, o prim spinare de munte denumit Ciubotea, cuprins ntre V. Ciubotea (la S) i V. Urltoarea Clincei (la N).

Valea Ciubotea prezint n poriunea superioar dou cldri glaciare. Cldarea superioar este aezat sub abruptul ce scap de sub Vf. Scara i Culmea igneti i se caracterizeaz printr-un imens bloc de calcare prins n masa conglomeratelor. V. Ciubotea se unete cu V. Urltoarea Mare, formeaz V. Poarta, iar dup ce primete pe dreapta V. Urltoarea Clincei, se ndreapt spre comuna Bran-Poarta i se vars n Valea Turcului. Tot din Culmea igneti, se desprinde la N de Ciubotea, Culmea Clincea.

Valea Gaura. Din complexul de vi ce coboar radiar de sub Vrful Omul, V. Gaura este cea mai nsemnat, att prin proporii, ct i prin intensitatea fenomenelor de glaciaiune, evidente n tot ansamblul su. Cldarea superioar, de aspectul unui amfiteatru larg, se deschide imediat la V de Vf. Omul, ntre Culmea Doamnele (la S) i Culmea Scara (la N). Valea traverseaz n continuare cteva mari cldri, separate ntre ele prin uriaele rupturi de pant denumite ,,Fruntea Cunaului" i ,,Moara Dracului", iar dup ce se unete cu V. Guanului (punct din care ia denumirea de V. imonului) se ndreapt ctre NV, strbate n lung satul imon i se vars n Valea Turcului.

Fig.14 Scara i cldrile Mleti-igneti

Valea Mleti este cea mai nsemnat dintre vile glaciare de pe clinul nordic al Bucegilor. Cldarea superioar se deschide n amfiteatru, ntre Culmea Bucoiului, Culmea Scara i Padina Crucii. Peretele abrupt care mrginete aceast cldare la S, este brzdat de o serie de hornuri stncoase, dintre care cel mai important din punct de vedere turistic, Hornul Mare al Mletilor, eate nsoit de un mic ha. Valea traverseaz o serie de trepte i cldri, intr n zona morenei frontale, unde firul apei se ascunde n masa bolovniurilor, iar de aci coboar puternic i conflueaz cu V. Gljriei.

GEOLOGIE

Masivul Bucegi reprezint un larg sinclinal, de direcie N-S, cuprinznd depozite sedimentare mezozoice, aezate n transgresiune peste un fundament de isturi cristaline. Aceste depozite snt formate, n cea mai mare parte, din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi i gresii micacee. Ctre marginea rsritean a masivului, n poriunea inferioar a versantului prahovean, conglomeratele de Bucegi se reazem pe formaiile fliului cretacic inferior, cuprinznd stratele de Sinaia, precum i depozite marnoase i gresoase aparintnd etajelor Barremian i Apian.

I. isturile cristaline. Fundamentul cristalin al masivului, n general acoperit de depozitele sedimentare, este format din roci cunoscute sub numele de ,,seria cristalin a Leaotei" care alctuiesc n ntregime masivul vecin Leaota. Ele se ntlnesc la suprafa numai n poriunea vestic a masivului, cu extindere mai mare n colul de SV al acestuia, continundu-se apoi nentrerupt ctre V. Astfel, cristalinul alctuiete aproape n intregime munii Luccil i Deleanu i o parte din Muntele Ttarul; apare apoi de-a lungul i la baza versantului vestic abrupt, din aua Strunga pn n Muntele Ciubotea, continundu-se de aici spre N, pe o fie de-a lungul Vii Poarta. Ca prelungiri extreme estice ale cristalinului Leaotei, isturile cristaline mai apar la zi i n V. Ialomiei, ntre Cheile Ttarului i Plaiul Mircea precum i ntre Cheile Znoagei i Scropoasa. Insular, se mai ntlnesc pe o suprafa nsemnat n jurul uzinei Dobreti, pe ambele flancuri ale vii; de asemenea, pe V. Horoabei.

Fig 015. Babele

II. Depozitele sedimentare. Depozitele sedimentare mezozoice, care alctuiesc marea mas a Bucegilor, cu excepia zonei fliului cretacic inferior din V. Prahovei, aparin perioadelor jurasic i cretacic.

A. J ur a s i c u l este reprezentat n cea mai mare parte prin mase de calcare aparinnd Malmului mediu i superior (Kimeridgian-Tithonic). Aceste calcare snt de regul masive; ele apar ns i stratificate, mai ales n zona inferioar a masivului (Cheile Znoagei; Cheile Peterii; Valea Zgarburei), iar cele de la baza depozitelor snt fosilifere i conin n special amonii (Muntele Ttarul; ntre ,,Poiana dintre Vi" i V. Gaura).

Calcarele jurasice snt n deosebi bine reprezentate n Culmea Strunga i pe V. Ialomiei i mai puin pe versantul prahovean al masivului i alctuiesc aproape n ntregime munii Strungele Mari, Grohotiul, Ttarul, Znoaga, Lespezi, poalele Muntelui Btrna, spre V. Ialomiei, precum i o mare parte din versanii exteriori ai munilor Ciubotea, Gaura i Guanul; pe malul stng al Ialomiei ele formeaz poriunea inferioar a munilor Dichiu i Orzea i se mai ntlnesc pe versantul vestic al Muntelui Priporul-Brndui, la S de Prul Orzea. Pe versantul prahovean, aceste calcare constituie lentile de mari dimensiuni, imediat sub conglomeratele de Bucegi, i anume, n V. Zgarburei (la Piatra Roie), sub hotelul ,,Cota 1400", pe V. Sf. Ana i V. Peleului (cheile de sus). De menionat c celelalte calcare de pe versantul prahovean, ca cele de pe Plaiul Furnica i de pe Piatra Ars, aparin cretacicului inferior, i anume, etajului Apian. Insular, calcarele jurasice apar sub forma de blocuri mari (klippe), incluse n masa conglomeratelor de Bucegi, ca de exemplu pe Culmea Scara (Vf. Padina Crucii), Spinarea Doamnelor, n fundul Vii Obriei (Vf. Gvanele, Mecetul Turcesc), pe Culmea Obriei, Babele (Vf. Baba Mare), Platoul Caraimanului, Cocora etc. Calcarele jurasice dau o not deosebit peisajului, prin fenomenele carstice, ndeosebi remarcabile pe valea superioar a Ialomiei i pe Culmea Strunga, unde ntlnim frecvent: stncrii abrupte cu perei netezi (abruptul Btrnei, Grohotiului, Guanului, Turnul Seciului), chei cu perei verticali nali (Cheile Urilor, Cheile Peterii, Cheile Ttarului, Cheile Znoagei), uneori foarte nguste (V. Horoabei, Cheile Orzei, Cheile Cocorei), peteri (Petera Ialomiei, Petera Ttarului, Petera Ursului), grohotiuri mobile ntinse la baza pereilor (V. Gaura, Muntele Grohotiul), i izbucuri (izvoare vaucluziene), ca bunoar cele apte izvoare din V. Scropoasa, V. Vcriei, V. Coteanului.

De-a lungul ntregului versant vestic al masivului (Culmea Strunga, Muntele Gaura), ntre calcarele jurasice i fundamentul cristalin, se interpun depozite silicioase de tipul jaspurilor cu radiolari, reprezentnd Malmul inferior (Callovian i Oxfordian), precum i gresii i calcare nisipoase brune, apartinnd Doggerului.

Doggerul este reprezentat printr-o succesiune de orizonturi de gresii, calcare i marne, avnd la baz, n contact cu cristalinul, un orizont subire de conglomerate cuaroase i pe alocuri cu mici lentilc de crbuni (Znoaga). Depozitele acestui etaj snt evidente ndeosebi n aua Strunga i pe versantul vestic al Muntelui Ttarul, unde conin o bogat faun fosil. Se mai cunosc apariii sporadice de Dogger i pe versantul prahovean, ca pe V. Zgarburei, sub calcarele de la Piatra Roie, precum i pe V. Peleului, sub jaspurile roii din cheile superioare ale vii.

Fig. 016 Morarul. Conglomerate de Bucegi

Callovianul i Oxfordianul snt reprezentate deasupra depozitelor Doggerului, prin jaspuri rofii i verzui sau prin calcare silicioase n strate compacte. Local, jaspurile snt nlocuite fie prin calcare compacte, glbui, cu amonii (V. Horoabei), fie prin calcare nodulare verzui (Muntele Lespezi) sau, n fine, prin isturi marnoase roii i calcare roii n plci, cu Crinoizi (Vlcelul apului, afluent al Vii Gaura).

B. Cretacicul eate reprezentat n primul rnd prin conglomeratele de Bucegi, aparintnd etajului Albian i, n parte, etajului Apian superior (baza conglomeratelor), precum i prin gresii micacee de aceeai vrst. Aceste roci formeaz cea mai mare parte a depozitelor sedimentare din cuprinsul masivului. Ctre marginea vestic a masivului, sub aceste conglomerate i deasupra calcarelor jurasice, apar pe ntinderi restrnse marne cenuii, cu faun fosil de cefalopode, aparinnd etajului Neocomian (Hauterivian). Pe Muntele Lespezi, aceste marne stau discordant pe calcarele Malmului. Pe versantul estic se ntlnesc depozite cretacice inferioare din etajele Valanginian, Hauterivian, Barremian i Apian suportnd masa conglomeratelor de Bucegi. Aceste depozite snt de facies fli.

a) Conglomeratele de Bucegi constituie marea mas a sinclinalului acestui masiv. Ctre V, ele se reazim pe calcarele jurasice din zona Ttarul-Strunga-Ciubotea i se ntind peste V. Poarta pn n regiunea Bran, n aceast ultim poriune acoperind direct cristalinul. Ctre E, n zona de la poalele versantului prahovean, conglomeratele se mrginesc cu depozitele marnoase i gresoase ale Fliului cretacic inferior (Barremian-Apian).

Conglomeratele de Bucegi snt calcaroase, poligene. Astfel, fragmentele de roci, legate printr-un ciment calcaros i care alctuiesc conglomeratul, snt de natur foarte variat i anume: calcare albe cenuii, gresii, jaspuri, calcare roii, isturi cristaline, gneisse i cuar sau cuarite. n zona alpin a culmilor nordice (de ex. n jurul Vf. Omul), n conglomerate se mai gsesc incluse blocuri de granit gneissic. Fragmentele snt rulate i de dimensiuni foarte variate, de la pietri pn la blocuri de civa metri n diametru. ndeosebi pe versantul abrupt prahovean i n lungul firului ialomiean al culmii principale, n zona alpin, n succesiunea conglomeratelor se ntlnesc adesea intercalaii de gresii conglomeratice.

Fig. 017Peretele Btrna i Turnuleul

Pe crestele puternic vntuite, aceste intercalaii de gresie, mai uor erodabil, ntre stratele de conglomerate, au determinat pe alocuri modelarea stncilor n forme de stlpi, coloane sau ciuperci. Astfel, la stncile Babele, stratul gros de gresie intercalat ntre dou plci de conglomerat, find supus unei mai intense eroziuni, s-a subiat devenind ,,piciorul" ciupercii care susine ,,plria" format din placa de conglomerat de deasupra. De asemenea, pe muchiile stncoase din abruptul prahovean, eroziunea total a intercalaiilor de gresie au determinat uneori formarea ,,portielor" sau ,,ferestrelor" (de ex. Portia Caraimanului, Fereastra Urzicii etc.).

b) Gresiile micacee. n partea central i sudic a Platoului Bucegilor, precum i pe versantul vestic al munilor din irul ialomiean, apar pe suprafee nsemnate, ntre conglomerate, gresii micacee n strate subiri. Aceste formaiuni se ntlnesc pe Platoul Jepilor Mari, n lungul cursului de pe platou al Vii Izvorului Dorului, pe flancul munilor Cocora, Jepii Mici, Piatra Ars, Lptici, Furnica, Nucet, Vnturiul, pe versantul vestic al munilor Lptici, Blana i Nucetul pn n firul Vii Ialomia, precum i pe platoul munilor Oboarele i Dichiu. Apoi pe o fie izolat i subire, la poalele piciorului Babelor i Muntelui Cocora, ntre V. Sugrilor i cabana Petera. Gresiile micacee snt evidente, de exemplu, n pdurea Lptici, pe drumul dintre Petera i Vrful cu Dor (vezi traseul 1B), pe drumul Petera - Piatra Ars, n punctul n care poteca traverseaz V. Lptici, sau n V. Ialomiei, la confluena cu V. Oboarelor. Spre extremitatea sudic a masivului gresiile micacee devin dominante), nlocuind prin variaie de facies aproape ntreaga mas a conglomeratelor de Bucegi, acestea din urm fiind localizate numai la baza gresiilor (Priporul-Brndui, Orzea).

c) Fliul gresos i marnos de pe versantul prahovean. n succesiunea fliului de la poalele versantului prahovean se deosebesc dou mari complexe: Stratele de Sinaia (Valanginian-Hauterivian) i un complex de gresii (n parte masive) i marne, cu care se gsesc asociate calcare recifale masive (Barremian-Apian). Stratele de Sinaia se ntind nentrerupt n zona de la poalele ntregului versant prahovean, continund la E de V. Prahovei, n Masivul Grbova. Acest complex este cu totul distinct ca facies petrografic fa de formaiunea marnoas de aceeai vrst care se gsete pe versantul vestic al Bucegilor. El este constituit dintr-o alternan des repetat de gresii dure, calcaroase, negricioase i cu vine albe de calcit, de isturi marnoase i calcare fine, albe cenuii. Stratele snt puternic dislocate, cutate i rupte. La partea superioar a acestor strate se ntlnesc i conglomerate cu blocuri de calcare tithonice, unele de dimensiuni foarte mari, ca de exemplu n partea de V a oraului Sinaia, pe Cumptul i pe Plaiul Hoilor, la poalele Muntelui Pduchiosul. Stratele de Sinaia snt ndeosebi evidente n defileul Prahovei, pe traaeul cii ferate, ntre Posada i Valea Larg.

Deasupra stratelor de Sinaia urmeaz un complex de marne i gresii, reprezentnd Barremianul i cea mai mare parte a Apianului. Partea inferioar a acestui complex este constituit din marne i gresii marnoase moi, n strate subiri, albstrui i cu fee ruginii. Aceste depozite snt evidente n V, Izvorului i Valea Seac a Caraimanului. Partea superioar a complexului, de vrst apian, cuprinde gresii grosiere, n bancuri groase, deseori cu urme de plante i care prin alterare iau o culoare brun-ruginie pe feele expuse; Gresiile apiene snt evidente, de exemplu n poriunea inferioar a Vii Jepilor, la fostele cariere care exploatau aceste gresii, sau pe marginea oselei Sinaia-Poiana Stnei, ntre Podul Peleului i intrarea n Poiana Stnei. Cu aceste depozite se afl asociate calcarele albe, recifale, masive, situate deasupra Cii Codrului la Sinaia, sau formnd stncile Sf. Ana, stnca Clopoel, stncile ,,Franz losef", precum i masivul calcaros de la poalele Muntelui Piatra Ars.

III. Formaiuni cuaternare. Cel mai nsemnat factor geologic activ n Cuaternar, evident i n zilele noastre, este eroziunea produs de scurgerea apelor. Zonele abrupte ale masivului, afectate profund de eroziune snt brzdate de numeroase vi i vlcele cu caracter torenial i cu profil transversal caracteristic, n form de V. n regiunile inferioare, vile se lrgesc n cmpuri aluviale, acoperite cu prundiuri, pietriuri i nisipuri, bine dezvoltate n lungul cursurilor de ap mai importante, ca bunoar V. Prahovei, V. Ialomiei (padinile dintre V. Horoabei i Cheile Ttarului i dintre Plaiul Mircea i Cheile Znoagei) i cursul inferior al Vii Cerbului, ntre Gura Dihamului i Buteni. Apoi, fenomenele carstice, datorite tot eroziunii, prezint o mare dezvoltare n zonele ocupate de calcare jurasice.

O alt serie de fenomene geologice nsemnate, din cuaternar, snt fenomenele glaciare. Insprirea general a climei la nceputul Cuaternarului i n acelai timp ridicarea accentuat a munilor, ca urmare a micrilor scoarei de la sftritul Teriarului, au determinat instalarea, n regiunile nalte ale masivului, a ghearilor de tip alpin. Mai trziu, n urma nclzirii climei, ghearii au disprut, lsnd ns urmele puternicei lor aciuni n aceste locuri, n primul rnd sub forma de vi glaciare. Aceste vi strbtute odinioar de gheari, snt: V. Mleti, V. Morarului, V. Cerbului, V. Cldrilor, V. Sugrilor, V. Obria Ialomiei, V. Doamnelor, V. Gaura, V. Ciubotei, V. igneti. Toate snt situate n jurul Vrfului Omul i prezint caractere care dau peisajului un aspect specific. Astfel, profilul lor longitudinal prezint o serie de trepte (rupturi de pant) succesive separate prin praguri (terase) sau cldri (cunuri) mult mai uor nclinate. Adeseori marginea superioar a treptelor este marcat de o ridictur sub forma unui val transversal care nchide n aval cldarea, determinind o scurt contrapant. Snt aa-numitele ,,zvoare" ale vii. Cldrile prezint un profil transversal caracteristic, n form de U, cele superioare fiind de regul foarte larg deschise n amfiteatru. n partea inferioar a acestor vi, obinuit n poriunea n care se trece de la profilul n form de U la cel n form de V, talvegul este acoperit de mari depozite de blocuri i bolovniuri, transportate de ghear i depozitate n zona de topire a acestuia. Aceste depozite, uneori foarte voluminoase, constituie morena frontal sau terminal a vii. Asemenea morene snt evidente, de exemplu, n V. Cerbului, mai jos de Poiana Vii Orbului, n V. Obria Ialomiei, ntre V. Sugrilor i cabana Petera, n V. Mleti i, pe o mare ntindere, n partea inferioar a Vii Gaura.

Fig. 018 Valea Ialomiei la Petera

Petera Ialomiei este o mare excavaie n peretele sudic al Muntelui Btrna, ce cade n V. Ialomiei, la intrarea acesteia n cheile Peterii. Adncimea total a poriunii uor accesibile este de 475 m, fundul fiind situat cu 60 m mai sus de gura peterii. Din gura peterii, ptrundem direct n prima sal spaioas, numit grota ,,Mihnea Vod", n pragul creia se afla micul schit ,,Petera Ialomiei". Din fundul acestei grote, drumul continu printr-o galerie strmt. Aceasta conduce ntr-o sal n form de cupol, ,,Bolta lui Decebal", de unde pornesc cteva galerii laterale, care se nfund curnd. Drumul continu n urcu printr-o galerie la captul creia cursul de ap din peter formeaz o cascad. Urcam pe o scar i continum apoi printr-o nou galerie, care conduce ntr-o grot mai spaioas, n punctul ,,La Rspntie". Din acest punct, o ramificaie a drumului pornete la dreapta, n cobor printr-o galerie ngust ieind imediat n punctul ,,La Lacuri", unde se afl dou ochiuri de ap adnci desprite printr-un gang de piatr. (Lacul cel mare seac, de obicei, n timpul verii). Revenind la ,,Rspntie urcm n continuare pe o scar de lemn, ajungnd n cea mai mare ncpere a peterii, ,,Grota Urilor". La captul acesteia trecem un prag de piatr i coborm ntr-o sal mai mic, unde ntlnim cursul de apa ce alimenteaz lacurile. De aci continum printr-un culoar ngust (,,Galeria Apelor"), pn n punctul ,,La Altar", care reprezint, practic, fundul peterii.

Dei aceasta se continu, ultima ei poriune nu este accesibil dect numai turitilor ncercai i dotai cu echipament special. ntre anii 1950-1956, cercettori ai Institutului de speologie ,,Emil Racovi" din Cluj, mpreun cu alpiniti din asociaiile sindicale i echipele Casei Centrale a Armatei, au continuat explorarea Peterii Ialomia, descoperind trei mari galerii dintre care dou cu bogate concretiuni calcaroase. S-a putut stabili, totodat, c aceste excavaii se continu de-a lungul unor diaclaze barate de concreiuni masive, care mpiedic naintarea.

CLIMA

Exceptnd unele particulariti legate de aezarea geografic i configuraia masivului, clima Bucegilor nu difer, n general, de a celorlalte regiuni nalte din Carpai. Vom nfia mai jos att fenomenele comune ct i cele specifice masivului, privind principalele elemente care determin clima unei regiuni, ntre care: presiunea atmosferic, temperatura aerului, vntul, nebulozitatea i precipitaiile.

1. Presiunea atmosferic. Prin aciunea sa, presiunea atmosferic difereniaz climatul zonelor alpine de acela al regiunilor inferioare, influennd n mare msur, direct i indirect, asupra celorlalte elemente climatice. Este tiut c presiunea atmosferic scade cu altitudinea n raporturi bine determinate. n tabloul de mai jos dm cteva date comparative asupra presiunii atmosferice medii anuale ntre staiunea Bucureti i principalele staiuni din Bucegi:

Staiunea Altitudinea [m] Presiunea atm.[mm]

Bucureti 80

752

Sinaia

800

690

Cabana Petera 1610

625

Cabana Babele 2200

590

Vf. Omul 2507

560

Rarefierea aerului n zona alpin are mai nti efecte asupra funciunilor vitale. Respiraia i circulaia sngelui fiind mai active procesul arderilor n organism este intensificat, n urma eforturilor oboseala se resimte ns mai repede. Totodat, rrirea i transparena aerului favorizeaz ptrunderea pn la sol a radiaiilor solare. De aceea pe culmile nalte, solul se nclzete puternic n zilele cu soare. n nopile senine, ns, pierderea cldurii prin radiaie este mai accentuat, avnd ca efect rcirea repede a solului. Aadar, rarefierea aerului determin o amplitudine diurn relativ mare a temperaturilor solului i deci un microclimat excesiv la suprafaa acestuia.

2. Temperatura aerului. n mod normal, temperatura aerului scade cu altitudinea, i anume cu cca grad pentru fiecare sut de metri. De asemenea, temperaturile maxime i minime absolute (rezultate din observaii pe o perioad de mai muli ani) ne arat acelai sens de variaie, aa dup cum se vede n tabloul de mai jos:

Staiunea Temp.medie Temp. maxim absolutTemp. minim anual absolut

Sinaia

+ 6o

+33

-28

Petera

+3

+28o

-30

Vf. Omul -3

-20

-38

Menionm c pe Vf. Omul snt n medie 220 zile pe an cu temperaturi sub 0, pe cnd la Sinaia, numai 95 zile pe an. Variaiile de temperatur, n cursul anului, se reduc simitor cu altitudinea. Astfel, amplitudinea anual a temperaturii (diferena de temperatur ntre cea mai clduroas i cea mai rece lun a anului), respectiv diferena ntre var i iarn, este evident mai mic dect la cmpie (vezi tabloul de mai jos).

Staiunea Am


Bucegi Gura de Rai

Glosar Alpinism

Bucegi Turism Alpinism

Manual Bucegi

Trasee Alpinism Piatra Craiului Prapastii

Asigurare Autoasigurare in Speologie Si Alpinism

Accesul pe calea ferată este asigurat de trenuri interne și · la foarte dificile, in Muntii Bucegi si Muntii Baiului, trasee de alpinism in Munitii Bucegi, sporturi de iarna (schi

Bucegi - descoperiri

Alpinism, Tehnica Speologiei Alpine - V.lascu [1999]

Alpinism Utilitar

CHEILE TURZII – ESCALADA SPORTIVA, ALPINISM

In Bucegi - Nestor Urechia - Libris.ro Bucegi...NICULAE BATICU - Jurnalul unui alpinist 9i aviotor WALTER KARGEL-Alpinism . indllimi, riscuri, bucurii NICOLAE C. DIMACHE - Vulcani,

Walter Kargel. Alpinism

Muuntii Bucegi

70 Din 1997 - Alpinism Utilitar

Curs Alpinism Utilitar

Zone Bucegi

Curs Alpinism VASILESCU

Zona Munților Bucegi

Relief Glaciar - Bucegi

Manual de Alpinism-curs Alpinet

Manual de Alpinism Si Escalada Sportiva

Alpinism, Mic Manual de Alpinism & Escalada - Florian Mastac

Alpinism, KARGEL - Walter Kargel [1976]

Parcul National Bucegi

Info Muntii Bucegi

Alpinism Kargel

Bucegi Leaota Piatra Craiului

Mti Bucegi

Descoperirea Din Bucegi

Bucegi Brina Aeriana

Monografie, Bucegi Turism-Alpinism - Em. Cristea [1961]

Ghid de Bune Practici Alpinism Utilitar

HCM 1961 Final

Manual de alpinism