btghidul turistului ro

GHIDUL TURISTULUI REZERVAÞIA BIOSFEREI DELTA DUNÃRII

?Delta Dunãrii este a 22-a deltã a planetei în ceea ?Rezervaþia Biosferei Delta Dunãrii ce priveºte suprafaþa, dupã deltele fluviilor: Amazon, include, pe lângã Delta Dunãrii Gange - Brahmaputra, Yangtze, Mekong ºi propriu-zisã ºi alte componente fizico- Mississippi? geografice deosebite, atât din punct de

vedere morfologic, cât ºi genetic, ?Delta Dunãrii este a treia deltã a Europei dupã reprezentate de Complexul lagunar

Delta Volgãi ºi Delta Kubanului? Razim - Sinoie, Dunãrea maritimã pânã la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea -

?Delta Dunãrii cu cele peste 5.400 specii de plante Tulcea cu zona inundabilã, Sãrãturile ºi animale pe care le gãzduieºte este a treia zonã a Murighiol - Plopu ºi litoralul Mãrii planetei în ceea ce priveºte diversitatea biologicã Negre de la braþul Chilia pânã la Capul dupã Bariera de Corali (Australia) ºi Arhipeleagul Midia, inclusiv marea teritorialã pânã Galapagos (Ecuador)? la izobata de 20 m ?

?Delta Dunãrii are o suprafaþã de 4.178 Km2 ºi se ?Rezervaþia Biosferei "Delta întinde pe teritoriul a douã þãri vecine, România(82%) Dunãrii" are o suprafaþã de 580 000 ha, ºi Ucraina(18%)? reprezentând aproximativ 2,5% din

suprafaþa României ??Fluviul Dunãrea se formeazã din trei izvoare:

Breg, Brigach ºi Donau Quelle ºi se varsã în Marea ?Rezervaþia Biosferei Delta Dunãrii Neagrã prin trei braþe: Chilia, Sulina ºi Sf. Gheorghe? este situatã în partea de sud-est a

României, ocupând partea nordicã a ?Fluviul Dunãrea izvorãºte din munþii Pãdurea Dobrogei ºi este delimitatã la nord de

"Neagrã" ºi se varsã în mare în apropierea Grindului fluviul Dunãrea ºi braþul Chilia, la est Caraorman, care în limba turcã înseamnã „Pãdurea de Marea Neagrã, iar la sud ºi vest de Neagrã”? colinele podiºului dobrogean?

STIAÞI CÃ?

Cristian Mititelufoto:

REZERVAÞIA BIOSFEREI DELTA DUNÃRII

Rezervaþiile biosferei sunt ar i i le naturale protejate al cãror scop e s t e p r o t e c þ i a º i conservarea unor zone de habitat natural ºi a diversi tãþ i i biologice specifice.

Rezervaþiile biosferei se întind pe suprafeþe mari ºi cuprind un complex de ecosis teme terestre ºi/sau acvatice, lacuri ºi

cursuri de apã, zone umede cu comunitãþi floristice ºi Principalele funcþii ale rezervaþiilor faunistice unice, cu peisaje biosferei sunt:armonioase naturale sau ?conservarea resurselor naturale rezultate din amenajarea pentru generaþiile viitoare; tradiþionalã a teritoriului, ?pãstrarea formelor tradiþionale ecosisteme modificate sub de folosire a pãmântului; influenþa omului ºi care pot fi ?gãsirea modului de folosire a readuse la starea naturalã, resurselor naturale spre bunãstarea comunitãþi umane a cãror populaþiei, fãrã degradarea mediul existenþã este bazatã pe înconjurãtor.valorificarea resurselor naturale pe pr incipiul d e z v o l t ã r i i d u r a b i l e .

M a n a g e m e n t u l rezervaþiilor biosferei se realizeazã conform unor regulamente ºi planuri de protecþie ºi conservare proprii, în conformitate cu recomandãrile Programului Om – Biosferã(MAB) de sub egida UNESCO.

Serge Mathieu


Daniel Petrescufoto:

foto:

În septembrie 1990, la recomandarea Uniunii In ternaþ ionale pentru Conse rva rea Na tu r i i (UlCN) ºi ca urmare a strãdaniilor unui grup de o a m e n i d e º t i i n þ ã , Guvernul României a de-clarat întreaga Deltã a Dunãrii ºi unele zone învecinate (580.000 ha) ca Rezervaþie a Biosferei (RBDD).

Valoarea patrimoniului natural al Rezervaþiei Biosferei Delta Dunãrii a fost recunoscutã prin includerea acesteia în reþeaua internaþionalã a rezervaþiilor biosferei, în cadrul programului "Omul ºi Biosfera" (1990), prin declararea ca zonã umedã de importanþã internaþionalã, în special ca habitat al pãsãrilor de apã ºi includerea în Lista Convenþiei Ramsar (septembrie 1991), precum ºi prin includerea în Lista patrimoniului natural mondial - UNESCO (decembrie 1991).

Tot ca o recunoaºtere a valorii universale a Rezervaþiei Biosferei Delta Dunãrii dar ºi o apreciere a eficienþei planului de management aplicat pe acest teritoriu a fost ºi obþinerea, în anul 2000 ºi reînoirea, în anul 2005 a Diplomei Europene pentru Arii Protejate decernatã de Consiliul Europei, precum ºi a 2 Premii EUROSITE, pentru proiectele de reconstrucþie ecologicã a polderelor Babina ºi Cernovca(1995) ºi pentru proiectul de conºtientizare publicã(2001).

Prin diversitatea impresionantã a habitatelor ºi a formelor de viaþã pe care le gãzduieºte într-un spatiu relativ restrâns, Rezervaþia Biosferei Delta Dunãrii constituie un adevãrat muzeu al biodiversitãþii, o bancã naturalã de gene de o valoare inestimabilã pentru patrimoniul natural universal.


Obiectivele principale urmãrite de ARBDD în gestionarea ecologicã a teritoriului rezervatiei sunt:?conservarea ºi protecþia patrimoniului natural existent;?promovarea utilizãrii durabile a resurselor generate de ecosistemele naturale ale rezervatiei;?reconstrucþia ecologicã a zonelor degradate de impactul activitãþilor umane.

P e n t r u a d m i n i s t r a r e a pat r imon iu lu i na tura l d in domeniul public de interes naþional al Rezervaþiei Biosferei Delta Dunãrii, precum ºi pentru refacerea ºi protecþia unitãþilor fizico-geografice de pe teritoriul RBDD, în anul 1990 a fost în f i i n þa tã Administraþ ia Rezervaþiei Biosferei Delta Dunãrii Tulcea(ARBDD).


CUM PUTEÞI VIZITA REZERVAÞIA BIOSFEREI DELTA DUNÃRII


Posibilitãþile vizitãrii Deltei Dunãrii sunt variate ºi depind de timpul disponibil ºi de cerinþele vizitatorilor. Accesul în Delta Dunãrii se poate face atât prin organizatori de turism specializaþi cât ºi pe cont propriu.

Vizitatorii care au un timp mai limitat la dispoziþie, pot participa la excursii de o zi ºi pot opta, în aceastã variantã, pentru excursii în grupuri mai mari (60-80 persoane), cu nave moderne de transport sau pentru cele în grupuri mai mici (6-8 persoane), cu nave mai mici, acestea din urmã având avantajul pãtrunderii în zone mai puþin accesibile navelor din prima categorie.

Vizitatorii care doresc sã petreacã mai mult timp în Delta Dunãrii pot alege între sejururile itinerante de 6-12 zile desfãºurate cu pontoane dormitor moderne, confortabile, remorcate pe traseele autorizate ºi sejururile fixe, cu cazare în hotelurile ºi pensiunile existente în localitãþile sau în staþiunile din Delta Dunãrii.

Serge Mathieu


foto:

Temerarii care vor sã descopere singuri frumuseþile deltei o pot face, pe baza permisului de acces, eliberat la sediul ARBDD, fie cu ambarcaþiunile proprii, fie cu cele ale localnicilor autorizaþi sã desfãºoare activitãþi turistice. În acest scop, vizitatorii mai pot ajunge în Delta Dunãrii ºi prin folosirea mijloacelor de transport naval ale societãþilor autorizate.

În orice caz, vizitatorii solitari trebuie sã ºtie cã vizitarea rezervaþiei se poate face numai pe cele 19 trasee acvatice ºi 7 trasee terestre autorizate, descrise în prezentul ghid ºi cã este recomandabil sã apeleze la serviciile ghizilor autorizaþi sau ale localnicilor.

Vizitatorii iubitori ai pescuitului sportiv trebuie sã ºtie cã în Delta Dunãrii, aceastã activitate se poate practica în baza unui permis de pescuit sportiv valabil sau pe baza unei taxe zilnice achitatã la una din asociaþiile de pescari sportivi care activeazã în zonã.

Informaþii suplimentare privind modul în care se desfãºoarã turismul în Delta Dunãrii se pot obþine de la:?Centrul de informare ºi educaþie ecologicã din Tulcea (amplasat în sediul ARBDD);?Centrul de informare ANTREC din Tulcea (amplasat în sediul ARBDD);?Centrul de documentare ºi educaþie ecologicã Criºan;?Centru de informare Sulina.


SFATURI PRACTICE

La fel cum existã o „lege a muntelui”, vizitatorii care cunosc deja Delta Dunãrii pot sã confirme cã existã ºi o „lege a deltei”, pe care toþi vizitatorii trebuie sã o respecte. De aceea se recomandã celor care doresc sã viziteze Delta Dunãrii sã facã o pregãtire informativã corespunzãtoare prealabilã, atât în ceea ce priveºte potenþialele locuri pitoreºti de vizitat dar ºi potenþialele dificultãþi ale unei astfel de vizite.

Astfel, perioadele cele mai prielnice, pentru vizitarea deltei sunt primãvara (aprilie – mai) ºi toamna (septembrie-octombrie), când temperaturile sunt mai acceptabile ºi nici nu sunt prea multe insecte hematofage (þânþari, tãuni, etc.). Desigur cã ºi vara este foarte frumos în deltã, însã se ºtie cã în serile fãrã vânt (ºi sunt destule în acest sezon), roiurile imense de þânþari invadeazã totul, odatã cu lãsarea serii. Adãposturile ideale în aceste condiþii rãmân corturile de orice fel, care însã trebuie închise încã înainte de ora 18:00. Dupã aceastã orã, servirea meselor, admirarea apusurilor ºi a naturii trebuie sã se facã în ºi din pavilioane sau încãperi protejate cu plase împotriva þânþarilor. Dacã totuºi, „microbul” pescuitului vã þine pe malul apei pânã mai târziu, echipaþi-vã corespunzãtor cu pantaloni lungi, hanorac cu glugã, creme ºi spray-uri protectoare adecvate.

Vã dorim cãlãtorie plãcutã!

Fiind un imperiu al apelor, este bine de ºtiut cã unul din cele mai mari pericole în deltã îl reprezintã înecul. În braþele Dunãrii apa este foarte adâncã cu maluri abrupte ºi alunecoase. Datoritã adâncimii ºi vitezei de curgere se formeazã curenþi periculoºi circulari (anafoare) foarte periculoºi chiar ºi pentru înotãtorii experimentaþi. ªi majoritatea canalelor ºi lacurilor din deltã au adâncimi mari de peste 2 metri, canalele având maluri abrupte ºi alunecoase. De aceea se recomandã scãldatul numai în locurile special amenajate precum ºi existenþa pe toatã durata deplasãrilor în deltã a unor mijloace de prim ajutor în cazul unor accidente de alunecare sau cãdere în apã (colac ºi vestã de salvare). Cristian Mititelu


foto:


TRASEE ACVATICENOTA EDITORULUI: Unele din cele 19 trasee turistice acvatice nu au fost descrise în detaliu, acestea reprezentând variante ale unui traseu deja descris în care diferenþa era doar de unul sau douã obiective ale traseului sau tururi în aceeaºi zonã descrisã.

TRASEUL NR.1

Traseul are ca punct de plecare TuIcea, principala poartã de intrare în Delta Dunãrii. Pãrãsind peisajul portuar, traseul urmeazã braþul Tulcea, pânã în dreptul canalului Mila 35, canal deschis în anul 1985 pentru scurtarea drumului spre incinta agricolã Pardina.

De-a lungul traseului turiºtii au posibilitatea de a observa ºi vizita:

?colonia mixtã de pãsãri de la Lacul Purcelu (stânga canalului) - aici pot fi observate pãsãri precum stârcul cenuºiu, stârcul galben, stârcul de noapte, þigãnuºi ºi cormorani; ?Gârla Sireasa-ªontea - zonã tipicã cu stufãriºuri, sãlcii, nuferi, care adãposteºte numeroase specii de pãsãri; ?Lacul Nebunu - zonã lacustrã de micã întindere, una din cele 18 zone cu protecþie integralã de pe teritoriul rezervaþiei; accesul turiºtilor este interzis; ?Lacul Furtuna - aflat la sud de traseu, reprezintã unul din cele mai mari lacuri din deltã, cu o formã aproape circularã. Aici se pot observa pelicani, lebede, liºiþe ºi corcodei; ?Satul Mila 23 - sat tipic pescãresc din Delta Dunãrii, supranumit ºi Veneþia României, satul în care s-a nãscut marele campion olimpic la caiac - canoe, Ivan Patzaichin; ?Centrul de Documentare ºi Educaþie Ecologicã Criºan - aflat la confluenþa buclei Obretin al marelui M cu canalul Sulina;

TULCEA – CANAL MILA 35 – GÂRLA SIREASA – – GÂRLA ªONTEA – CANAL OLGUÞA – DUNÃREA VECHE –

– MILA 23 SAT – LEBÃDA – MALIUC –– BRAÞUL SULINA - TULCEA

?Braþul Sulina -lucrãrile de regularizare ºi rectificare a braþului au fost realizate sub conducerea ing ine ru lu i Charles Hartley; ?Localitãþi specifice deltei: Gorgova, Maliuc, Partizani, llgani; ?Monumentul Independenþei de pe Colnicul Hora - la intrarea în oraºul Tulcea.



TRASEUL NR.2

Canalul Litcov este un canal artificial a cãrui construcþie a fost începutã în 1929 ºi terminatã în anul 1935 ºi a purtat denumirea de Canalul Regele Carol al ll-lea.

Canalul strãbate de la vest la est spaþiul dintre braþele Sulina ºi Sf. Gheorghe. De o parte ºi de alta a canalului se aflã importante lacuri ale deltei ca: Gorgova, Isac, Uzlina ºi Lacul Potcoava. Pe malurile canalului pot fi observate egrete, stârci, þigãnuºi, liºiþe.

La capãtul drumului sãu, Canalul Litcov capãtã numele de Canalul Criºan, spre braþul Sulina ºi de Canalul Caraorman spre braþul Sf.Gheorghe. Pe canalul Criºan se ajunge pe braþul Sulina în dreptul complexului „Lebãda”.

În zona complexul „Lebãda” funcþioneazã Centrul de Documentare ºi Educaþie Ecologicã al ARBDD, în care turiºtii pot afla, prin exponate, vizionare de filme video, diapozitive sau prin consultarea broºurilor, pliantelor, lucrãrilor de specialitate existente aici, argumentele pentru care Delta Dunãrii este ºi trebuie sã fie protejatã ºi pentru care a primit statutul de Rezervaþie a Biosferei.

Ultima parte a traseului se desfãºoarã pe braþul Sulina, unde pot fi observate localitãþile Gorgova, Maliuc ºi Partizani.

TULCEA – VICTORIA CANALUL LITCOV – CANAL CRIªAN – – CARAORMAN – LEBÃDA – MALIUC – BRAÞUL SULINA - TULCEA

–

Pornind din Tulcea, ruta urmeazã braþul Tulcea pânã la CeataIul Sf. Gheorghe, locul unde braþul Tulcea se bifurcã, dând naºtere pe partea dreaptã braþului Sf. Gheorghe ºi pe partea stângã braþului Sulina. Traseul îºi continuã drumul pe braþul Sf. Gheorghe, lãsând în urmã localitãþile Ilganii de Jos, Nufãru ºi Victoria, în dreptul cãreia se intrã pe Canalul Litcov.Philippe Lagabbe


foto:

TRASEUL NR.3

TULCEA – MALIUC – CANAL CRIªAN - CARAORMAN – – CANAL CARAORMAN – LACUL PUIU – POPAS ROªU –

– LACUL ROªU – LACUL ROªULEÞ – ÎMPUÞITA – – CANAL BUSURCA – SULINA – BRAÞUL SULINA – TULCEA

Localitatea Maliuc este cea mai tânãrã localitate din Delta Dunãrii, fondatã în 1950, dezvoltarea ei fiind legatã de înfiinþarea unui centru de cercetãri stuficole.

Traseul continuã spre Canalul Criºan-Caraorman, lãsând în urmã localitatea Gorgova ºi lacurile Obretinul Mare ºi Obretinul Mic. Pentru cei interesaþi de observarea pãsãrilor, menþionãm cã pe latura sudicã a lacului Obretinul Mic se aflã o colonie mixtã de pãsãri cu cormoran mic, stârc cenuºiu, egretã mare, egretã micã, stârcul de noapte, þigãnuº, etc.

Canalul Criºan-Caraorman se desprinde de braþ înainte de localitatea Criºan, ºi a fost construit pentru transportul nisipului din cariera proiectatã a se executa în satul Caraorman, dar care nu a fost niciodatã terminatã. De aici, prin canalul Caraorman, se ajunge în complexul

Daniel Petrescu

format din Lacurile Puiu, Puiuleþ, Roºu ºi Roºuleþ. Pe canalul de legãturã dintre Lacul Puiu ºi Lacul Roºu se aflã amplasat complexul turistic Roºu.

Pe canalele Împuþita ºi Busurca, traseul se continuã spre braþul Sulina pânã la oraºul Sulina. Oraºul are populaþie de aprox. 5000 de locuitori ºi este cel mai estic oraº din România ºi oraºul cu cea mai joasã altitudine din þarã (3,4m peste nivelul mãrii).

Atracþii turistice: farurile oraºului, cimitirul internaþional (cimitirul maritim, unde se aflã mormintele multor marinari), plaja, Centrul de Informare al ARBDD.


foto:

TRASEUL NR.4

MURIGHIOL – CANAL DUNAVÃÞ – CANAL DRANOV – GOLF

HOLBINA – LACUL RAZIM – GURA PORTIÞEI

Traseul are ca punct de plecare comuna Murighiol care reprezintã un alt punct de intrare în deltã, situat la 42 Km de Tulcea. În apropierea localitãþii se aflã complexul turistic „Pelican” - care oferã cazare turiºtilor în hotel, vile ºi bungalouri. Tot în apropierea localitãþii Murighiol se aflã Sãraturile Murighiol - zonã strict protejatã pentru locurile de cuibãrit ºi popas a numeroase specii de pãsãri adaptate la un mediu bogat în sãruri: ciocântorsul, piciorongul, nagâþul, raþa cu ciuf etc.

Traseul începe pe meandrele Braþului Sf. Gheorghe pânã în dreptul Km 54,5 unde se deprinde Canalul Dunavãþ. Cãlãtorind pe acest canal, în dreptul Km 8 se deschide canalul de legãturã între Canalul Dunavãþ ºi Canal Dranov. Canalul Dranov mãrgineºte amenajarea piscicolã Dranov pânã la Lacul Razim. Lacul Razim face parte din Complexul de lacuri cunoscut sub numele de complexul Razim-Sinoe, aflat în partea sudicã a deltei. Traversarea Lacului Razim oferã posibilitatea observãrii insulei Popina, o altã zonã strict protejatã, loc de cuibãrit pentru cãlifarul alb ºi loc de popas al pãsãrilor migratoare. Tot aici se gãseºte ºi un miriapod uriaº - de cca 17 cm - pãianjenul vãduva neagrã, precum ºl foarte mulþi ºerpi de apã.

În drumul spre Gura Portiþei mai pot fi observate alte douã zone strict protejate: Capul Doloºman, pe dreapta, sit arheologic ºi loc de cuibãrit pentru lãstunul mare, pietrarul negru ºi zona Periteaºca-Bisericuþa-Portiþa, pe stânga , de asemenea strict protejatã importantã ca zonã de cuibãrit ºi hrãnire pentru pãsãri acvatice.Traseul are ca punct terminus, Gura Portiþei, loc amenajat ºi vizitat de foarte mulþi turiºti care pot opta aici atât pentru relaxare ºi plajã cât ºi pentru partide de pescuit, locul fiind, aºa cum îi aratã ºi numele, o limbã de pãmânt între Complexul de lacuri ºi Marea Neagrã.

Cristian Mititelu


foto:

TRASEUL NR.5

JURILOVCA – GURA PORTIÞEI

Traseul are ca punct de plecare comuna Jurilovca, ce se aflã la 93 km de Constanþa ºi la aprox. 70 km de Tulcea. Jurilovca este o aºezare legatã de prezenþa pe aceste meleaguri a pescarilor lipoveni, veniþi aici în secolul al XVIII-lea. Ca atracþie turisticã pot fi considerate casele tradiþionale ale lipovenilor: pe dinafarã sunt cãptuºite cu scânduri, iar interioarele prezintã adesea picturi originale în ulei, în special plafoanele.

De la Jurilovca se ajunge la Gura Portiþei traversând Lacul Razim. Traversarea se face cu ºalupe puse la dispoziþia turiºtilor de societatea care deþine complexul turistic “La Eden” de la Gura Portiþei ºi de alþi particulari.

Complexul "La Eden" este un complex turistic modern cu locuri de cazare în cãsuþe ºi vile.


TRASEUL NR.6

LEBÃDA – DUNÃREA VECHE – CANAL ERACLE – GÂRLA LOPATNA – CANAL LOPATNA – TREI IEZERE

Traseul reprezintã o variantã a traseelor care cuprind zona complexului Lebãda sau o opþiune de traseu pentru acei turiºti care sunt cazaþi la localnici în Criºan.

Traseul oferã posibilitatea efectuãrii de excursii într-o zonã deosebit de atrãgãtoare, atât prin peisaj cât ºi prin bogãþia de pãsãri din aceastã zonã.

De pe Dunãrea Veche, traseul are ca scop vizitarea Lacului Trei Iezere, prin canalul Eracle, gârla Lopatna ºi Canalul Lopatna. Canalele sunt strãjuite de mase compacte de stuf. Odatã ajunºi la Lacul Trei Iezere, se pot observa, cu puþin noroc ºi echipament adecvat, aglomerãri mari de pãsãri, precum pelicani, stârci, cormorani sau lebede.

Philippe LagabbePhilippe Lagabbe


foto:foto:

TRASEUL NR.7

LEBÃDA – DUNÃREA VECHE – CANALUL MAGEARU – DUNÃREA VECHE – BRAÞUL SULINA - LEBÃDA

Ca ºi în cazul traseului nr. 6, ºi acest traseu se adreseazã în primul rând acelor turiºti care sunt cazaþi în zona Complexului „Lebãda” sau Criºan. Acest traseu însã are o direcþie opusã celui anterior, urmând cel de-al doilea lob al Marelui M spre canalul Magearu. Canalul Magearu este atractiv în primul rând datoritã valorilor peisagistice ale acestuia: zone cu nuferi, margini strãjuite de stuf ºi multitudinea de pãsãri care scruteazã zona. La capãtul Canalului Magearu se aflã localitatea Letea.

Întoarcerea se face pe Dunãrea Veche, pe cealaltã buclã a Marelui M, pânã la Braþul Sulina. Continuând drumul pe braþul Sulina se închide traseul la Complexul Lebãda trecând prin dreptul localitãþii Criºan.

Serge Mathieu


foto:

TRASEUL NR.8

TULCEA – CANAL MILA 36 – CANAL SIREASA – CANAL ªONTEA –CANAL RÃZBOINIÞA – CANAL STIPOC – CANAL PARDINA – CHILIA

VECHE

Traseul face legãtura dintre Tulcea ºi localitatea Chilia Veche aflatã în partea de nord a Deltei Dunãrii, pe braþul Chilia. Traseul vine în sprijinul turiºtilor care opteazã pentru Chilia Veche pentru petrecerea sejurului în Delta Dunãrii ºi oferã posibilitatea turiºtilor de a se bucura de peisajul deltei pe durata deplasãrii acestora cãtre punctul de petrecere a timpului liber.

Traseul strãbate o zonã deosebitã prin varietatea peisajului, acesta fiind comun cu traseul l pânã în dreptul Canalului Rãzboiniþa, ºi anume: Braþ Tulcea, Canal Mila 36, Canal Sireasa, Canal ªontea, Canal Rãzboiniþa.

Pe canalul Rãzboiniþa, traseul se îndreaptã spre nordul deltei spre Canalul Stipoc ºi apoi Canalul Pardina. Canalul Pardina mãrgineºte Amenajarea Agricolã Pardina, una din cele mai mari amenajãri agricole din deltã.

La capãtul Canalului Pardina se aflã localitatea Chilia Veche. Localitatea are o "sorã", în partea ucraineanã a braþului, ºi anume localitatea Chilia Nouã.

Atracþii turistice în zonã:? vizitarea zonelor reconstruite ecologic Babina ºi Cernovca, foste incinte

amenajate pentru agriculturã de fostul regim comunist ºi redate deltei printr primul proiect de reconstrucþie ecologicã realizat de Institutul Naþional Delta Dunãrii Tulcea;? partide de pescuit ºi vânãtoare;

? excursii în zonã pe TRASEUL NR. 9:

CHILIA VECHE - BRAÞUL BABINA - BRAÞUL CERNOVCA – CANAL SULIMANCA - LACUL MERHEIUL MIC - LAC MERHEI - LAC MATIÞA -

LAC BABINA – CANAL RÃDÃCINOASELE - CANAL PARDINA- CHILIA VECHE


SF. GHEORGHE - CANAL ZÃTON - CANAL BUHAZ - CANAL PALADE - CANAL CRASNICOL - BRAÞUL SF. GHEORGHE – SF.

GHEORGHE.

SULINA – CANAL CARDON – CANAL SFIªTOFCA - PERIPRAVA

TRASEUL NR.10

Acest traseu este o alternativã a traseului turistic nr. 18.

TRASEUL NR.11

Având drept punct de plecare oraºul Sulina, aflat pe braþul Sulina, traseul are ca obiectiv Iocalitatea Periprava, aflatã pe braþul Chilia.

Traseul parcurge canalele Cardon ºi Sfiºtofca pânã în dreptul localitãþii Periprava. Ca variantã a traseului, turiºtii pot coborî în localitãþile aflate pe malul canalelor Cardon ºi Sfiºtofca pentru a le vizita.

Localitãþile Cardon ºi Sfiºtofca ºi localitatea Periprava se aflã pe grindul Letea format din suprapunerea ºi alãturarea sedimentelor ca urmare a acþiunii îndelungate a valurilor mãrii. O dovadã a acestui fenomen o reprezintã prezenþa cochiliilor de scoici specifice apelor sãrate ale mãrii în nisipul de pe grindul Letea. Peisajul grindului este spectaculos, cu terenul nisipos denivelat ºi dunele golaºe, uneori de o înãlþime considerabilã. Aceste zone înalte cu dune alterneazã cu cele joase care primãvara sunt inundate, aceste zone joase dând naºtere pâlcurilor de pãdure care au format Pãdurea Letea.

În Periprava se pot vizita satul ºi biserica creºtinã de rit vechi, specificã etniei dominante în aceastã localitate: ruºi-lipoveni. Ruºii lipoveni au venit în aceastã zonã începând cu secolul al XVIII-lea ca urmare a persecuþiilor religioase. Lângã localitatea Periprava se aflã lacul Nebunu, unul din obiectivele turistice de vizitat din deltã.

Odatã ajunºi pe braþul Chilia, traseul poate fi opþional combinat cu traseul nr. 9: Chilia Veche - Braþul Babina - Braþul Cernovca – Canal Sulimanca - Lacul Merheiul Mic - Lac Merhei - Lac Matiþa - Lac Babina - Canal Rãdãcinoasele - Canal Pardina - Chilia Veche.

Variantã la traseu:

TRASEUL NR.12SULINA - CANAL CARDON - GOLFUL MUSURA - BRAÞUL MUSURA

- BRAÞUL STAMBULUL VECHI - BRAÞUL CHILIA - PERIPRAVA.


UZLINA - LAC UZLINA - LAC ISAC - CANAL ISAC3 - GÂRLA PERIVOLOVCA - BRAÞUL SF. GHEORGHE – UZLINA, cu extensia:

LAC UZLINA - LAC ISAC - CANAL ISAC2 - CANAL LITCOV - CANAL CEAMURLIA - CANAL CRIªAN - BRAÞUL SULINA – CRIªAN

TRASEUL NR.13

Satul Uzlina este are o poziþie excelentã în zona sudicã a Deltei Dunãrii, pe braþul Sf. Gheorghe. La Uzlina se poate ajunge doar cu ambarcaþiuni, venind dinspre Murighiol. Aici existã multiple posibilitãþi de cazare pentru turiºti, iar de-a lungul traseului se pot observa numeroase pãsãri.

JURILOVCA - GURA PORTIÞEI – LAC GOLOVIÞA – CANAL V - LAC SINOE - CHERHANA PERIBOINA - CETATEA ISTRIA – CANAL II –

LAC ZMEICA – LAC GOLOVIÞA - JURILOVCA

TRASEUL NR.14

Acest traseu a fost aprobat pentru turiºtii aflaþi la Gura Portiþei ºi care doresc sã participe la excursii în deltã.

El strãbate complexul de lacuri Razim-Sinoe. Prin intermediul acestui traseu se poate vizita, venind de pe lacul Sinoe, cetatea Istria. O altã oprire inclusã în traseu este aceea de la Cherhanaua Periboina.

De asemenea, turiºtii au posibilitatea sã strãbatã ºi sã observe cele 4 lacuri importante care formeazã complexul lacustru: Razim, Lacul Goloviþa, Lacul Zmeica ºi Lacul Sinoe.


TULCEA – BRAÞUL SULINA – CANAL MILA 22 – GÂRLA ªONTEA –DUNÃREA VECHE – MILA 23

TRASEUL NR.15

Traseul este recomandat acelor turiºti care doresc sã cunoascã atât frumuseþile rezervaþiei cât ºi din tainele locuitorilor acesteia. Cu Tulcea ca punct de pornire, traseul parcurge prima parte a sa pe braþul Sulina, pânã în dreptul Milei 22. În acest loc se desprinde un canal cu acelaºi nume care face legãtura cu Gârla ªontea. Parcurgerea Gârlei, pânã la localitatea Mila 23, oferã turistului momente de relaxare ºi de admirare a peisajului. Pot fi observate totodatã o serie de pãsãri precum egrete, stârcul cenuºiu, stârcul galben, þigãnuºi, cormorani, etc. La capãtul gârlei se deschide Dunãrea Veche pe malul cãreia se aflã localitatea Mila 23. Numele localitãþii vine de la mila marinã care marca distanþa pe vechiul parcurs al braþului Sulina. Aºezarea este un sat tipic pescãresc ºi s-a dezvoltat datoritã locurilor bune de pescuit din apropierea localitãþii. În ultimii ani localitatea a cunoscut o dezvoltare deosebitã ºi prin turism, localitatea fiind preferatã de mulþi turiºti, în special de pescarii amatori. Alãturi de casele vechi tipic pescãreºti, aici au început sã aparã case moderne ºi pensiuni agroturistice.

CRIªAN – DUNÃREA VECHE – CANAL BOGDAPROSTE – LAC BOGDAPROSTE – LAC LA AMIAZÃ – LAC TREI IEZERE – GÂRLA

LOPATNA – CANAL ERACLE –DUNÃREA VECHE – MILA 23

Pentru turiºtii cazaþi în zona Criºan, traseul oferã posibilitatea organizãrii de excursii care sã asigure succesul acesteia, prin frumuseþea ºi varietatea peisajului. Traseul leagã Criºanul de satul Mila 23 parcurgând o serie de canale ºi lacuri, unele dintre acestea reprezentând locuri optime de observat un numãr mare de pãsãri. Pornind pe Dunãrea Veche pe partea stângã se deschide canalul Bogdaproste care leagã vechiul braþ al Dunãrii de lacul Bogdaproste. Dupã traversarea lacului, urmând canalul de legãturã, se ajunge la Lacul Amiazã ºi apoi la Lacul Trei Iezere. În funcþie de perioada din an, pe aceste lacuri pot fi observate o serie de specii de pãsãri, precum pelicani, lebede, raþe, liºiþe, etc. Dupã traversarea gârlei Lopatna ºi pãtrunderea în Canalul Eracle, se ajunge la Localitatea Mila 23.

TRASEUL NR.16


SULINA – CANAL BUSURCA – CANAL ÎMPUÞITA – CORDON LITORAL – CANAL TÃTARU – SF. GHEORGHE

TRASEUL NR.17

Traseul se adreseazã acelor turiºti care au optat pentru petrecerea sejurului la Sulina ºi oferã o alternativã de recreere pentru cei veniþi aici la plajã.

Traseul asigurã legãtura dintre Sulina ºi Sf. Gheorghe urmând cordonul litoral pe ruta: Canal Busurca – Canal Împuþita – Cordon Litoral - Canal Tãtaru - Sf. Gheorghe.

Localitatea Sf. Gheorghe se aflã la vãrsarea Braþului Sf. Gheorghe în Marea Neagrã.

Aici se pot petrece câteva zile în una din pensiunile agroturistice.

TRASEUL NR.18SULINA – CANAL BUSURCA – CANAL ROªU – CANAL ÎMPUÞITA – LAC ROªULEÞ – CHERHANA ROªULEÞ – LAC ROªU – LAC PUIU – CANAL MOCANSCA – LAC ERENCIUC – BRAÞUL SF. GHEORGHE –

SF. GHEORGHE

Pornind pe Canalul Busurca, traseul face legãtura dintre Sulina ºi Sf. Gheorghe, parcurgând canalele ºi lacurile complexului Roºu-Puiu. În timpul excursiei se pot vizita Cherhanaua de la Roºuleþ ºi Complexul turistic de la Roºu, cunoscut ca "Satul de Vacanþã Roºu”. Satul oferã servicii de cazare ºi masã în cãsuþe, un restaurant ºi un bar-discotecã.

Urmând traseul, se poate observa, la o depãrtare de 100 de metri de satul de vacanþã, o cruce de lemn ce are sculptatã pe ea o sirenã. Crucea a fost ridicatã în memoria sculptorului Paul Zipper ºi a pescarului Gheorghe Timoftei, dispãruþi în


noaptea dintre 25-26 aprilie 1966 în apele Dunãrii. Crucea a fost sculptatã de un prieten al dispãruþilor, Fane Georgescu, supravieþuitor al accidentului.

Pe timpul excursiei, turiºtii pot opri ºi participa la partide de pescuit în unul din lacurile amintite. În drumul spre Sf. Gheorghe, traseul se continuã pe canalul Mocansca pânã la lacul Erenciuc, pe care îl traverseazã pentru a ajunge la Braþul Sf. Gheorghe. De o parte ºi de alta a canalului de acces în braþul Sf. Gheorghe se aflã zona strict protejatã Ariniºul Erenciuc, singura zonã din deltã în care arinul negru se dezvoltã compact. În ariniº cuibãreºte vulturul codalb care gãseºte aici condiþii optime de adãpost.

Pornind apoi pe braþul Sf. Gheorghe se ajunge la localitatea cu acelaºi nume.

Din localitatea Sf. Gheorghe se pot face excursii pe Traseul nr. 10: Sf. Gheorghe - Canal Zãton - Canal Buhaz - Canal Palade - Canal Crasnicol - Braþul Sf. Gheorghe – Sf. Gheorghe.

LAC CÂªLA – GÂRLA SOMOVA – LAC POTICA – LAC PARCHEª – LAC TELINCEA

TRASEUL NR.19

Traseul este singurul traseu turistic aflat în amonte de Tulcea, în zona numitã "Delta Superioarã".

Traseul parcurge salba de lacuri a complexului Somova-Parcheº, având ca punct de plecare lacul Câºla. La capãtul traseului, lângã Lacul Telincea, se aflã o altã zonã strict protejatã, Lacul Rotund.

Punctul de plecare al traseului este lacul Câºla. Pe malul lacului Câºla - la numai 2 Km de Tulcea - se aflã Complexul turistic „Europolis” care oferã posibilitãþi de cazare, restaurant ºi terase, excursii cu catamarane, închirieri de bãrci etc.


TRASEE TERESTRE

LETEA – C.A. ROSETTI – PÃDUREA LETEA – LAC NEBUNU ºi retur

TRASEUL D1

Traseul este propus pentru vizitarea Pãdurii Letea - marginea acesteia -aflatã în afara zonei de protecþie integralã ºi a lacului Nebunu. Traseul este accesibil turiºtilor care ajung în zona Letea ca parte a pachetelor turistice oferite de cãtre agenþiile de turism sau acelor turiºti care au ales zona Letea ºi C.A.Rosetti ca loc de petrecere a sejurului.

Amintim faptul cã în zonã activeazã Asociaþia de Ecoturism Rural "Letea" care poate furniza serviciile ghidului Asociaþiei precum ºi materialele turistice informative referitoare la acest traseu.

Atracþii turistice: moara de vânt, pãdurea Letea cu vegetaþia ei specificã, fauna zonei, lacul Nebunu, ºi nu în ultimul rând cele trei sate strãbãtute de acest traseu (fiecare sat are o arhitecturã specificã datã de etnia predominantã: Letea - ucrainieni, C.A.Rosetti – români, iar Periprava - ruºi lipoveni).

TRASEUL D2SFIªTOFCA – C.A.ROSETTI – LAC NEBUNU ºi retur

Traseul poate fi parcurs de acei turiºti veniþi la Sulina pentru petrecerea sejurului ºi care doresc sã cunoascã ºi sã viziteze mai multe zone ale deltei sau de cei cazaþi în zona C.A.Rosetti.

Pentru turiºtii veniþi de la Sulina traseul începe cu o cãlãtorie pe apã, de la Sulina pe canalul Cardon pânã în dreptul localitãþii Sfiºtofca. De aici turiºtii sunt preluaþi de localnici cu mijloacele de transport specifice zonei - cãruþã sau tractor spre localitatea C.A.Rosetti.



Atracþii turistice:?Localitatea Sfiºtofca - sat de ruºi lipoveni;?Localitatea C.A.Rosetti - sat cu o comunitate preponderent românã;?Bisericile celor douã localitãþi specifice etniilor respective: bisericã creºtinã

de rit vechi în Sfiºtofca ºi bisericã creºtin ortodoxã - nou construitã - în C.A.Rosetti;?Arhitectura diferitã a caselor specificã etniei locuitorilor celor douã localitãþi.Traseul continuã pe drumul spre Periprava, pe marginea pãdurii Letea. Pe

parcursul acestui drum turiºtii pot opri pentru o scurtã plimbare în Pãdurea Letea, cea aflatã în afara zonei de protecþie integralã. Pãdurea Letea a fost pusã sub ocrotire încã din anul 1930, devenind rezervaþie naturalã în anul 1938. Odatã cu declararea întregii suprafeþe a Deltei Dunãrii ca rezervaþie a biosferei, Pãdurea a fost desemnatã zonã cu protecþie integralã, accesul fiind permis doar cercetãtorilor ºi grupurilor specializate, însoþite de ghid sau de agentul ecolog din zonã.

La capãtul drumului se aflã localitatea Periprava, o localitate tipicã de pescari, aºezatã pe braþul Chilia. Lângã localitatea Periprava se aflã lacul Nebunu, obiectivul final al traseului. Lacul este bogat în peºte ºi pãsãri ºi prezintã un peisaj de o mare atractivitate.

TRASEUL D3CARAORMAN – PÃDUREA CARAORMAN – LAC ERENCIUC ºi retur

Traseul reprezintã o opþiune de vizitare a localitãþii ºi pãdurii Caraorman a acelor turiºti care au ajuns în Caraorman în excursii organizate pe unul din traseele acvatice care includ zona Caraorman ºi o recomandare de traseu turistic pentru aceia care sunt cazaþi la localnici, în Caraorman.

Atracþii turistice:?satul Caraorman: sat cu o populaþie predominant ucraineanã ºi arhitecturã

specificã;?dunele de nisip de la marginea satului;?pãsãrile din zonã: lebãda de varã, gâsca de varã, nagâþ, pelican comun;?otrãþeIul de baltã: obiectiv turistic pentru care a fost stabilitã o potecã de

vizitare/învãþare, aflat în zonele mlãºtinoase de la marginea satului;?pãdurea Caraorman: principala atracþie turisticã, Pãdurea Caraorman, ca

ºi pãdurea Letea, este zonã de protecþie integralã, care poate fi vizitatã numai cu ghid ºi în grupuri mici. Pãdurea este formatã din plop, frasin ºi stejar, arbuºti. Extremitatea sudicã a pãdurii pãstreazã exemplare monumentale de stejari, cu circumferinþe între 4,20 - 4,70 m. Printre alte specii de pãsãri, pãdurea gãzduieºte îndeosebi vulturul codalb ºi corbul; ?lacul Erenciuc, o altã atracþie turisticã deosebitã prin existenþa de o parte ºi

de alta a canalului de acces în lac, a unei zone forestiere - ariniºul Erenciuc - zonã de protecþie integralã.


TRASEUL D4MURIGHIOL – LAC SÃRÃTURI ºi retur

Traseul este propus pentru turiºtii care viziteazã zona Murighiol precum ºi pentru cei cazaþi la complexul Murighiol.

Traseul se adreseazã în primul rând acelor turiºti pasionaþi de observarea pãsãrilor, lacul Sãrãturi constituind un habitat optim pentru diferite specii de pãsãri: piciorongul, ciocântorsul, raþa cu perucã, raþa cu cap-castaniu, pescãruºul râzãtor, chira de baltã sau corcodelul negru. Un turn de observare a pãsãrilor, amenajat special pentru facilitarea observãrii pãsãrilor dar ºi pentru reducerea riscului de deranjare a acestora de cãtre vizitatori, se aflã la dispoziþia turiºtilor.

Atracþii turistice: localitatea Murighiol, pãsãrile din zona lacului Sãrãturi.

TRASEUL D5UZLINA – LAC UZLINA ºi retur

Traseul are ca punct de plecare localitatea Uzlina ºi urmeazã cursul canalului Uzlina care face legãtura dintre Braþul Sf. Gheorghe ºi Lacul Uzlina.

Opþiunea de traseu turistic acvatic în zona Uzlina este Traseul nr. 13.

TRASEUL D6TUDOR VLADIMIRESCU – GÂRLA SIREASA ºi retur

Motivaþia identificãrii ºi stabilirii acestui traseu a fost oferirea unei alternative de petrecere a timpului liber pentru locuitorii municipiului Tulcea.

Traseul are ca punct de plecare localitatea Tudor Vladimirescu - unde se ajunge prin traversarea Dunãrii la Tulcea - ºi se continuã pe drumul ce duce cãtre localitãþile Ceatalchioi, Pardina, Chilia Veche. Pe partea dreaptã a drumului se întinde zona Sireasa, zonã recunoscutã pentru frumuseþea ºi sãlbãticia ei.

Serge Mathieu


foto:

TRASEUL D7NUNTAªI – CETATEA HISTRIA – LAC SINOE ºi retur

Motivaþia recomandãrii acestui traseu este vizitarea Cetãþii Histria ºi observarea pãsãrilor din zona Nuntaºi, Histria, lac Sinoe. Din punct de vedere al zonelor de

observare a pãsãrilor, parcurgerea traseului are ca obiectiv principal zona Histria –

pânã la cetate – unde poate fi observatã o mare varietate de specii de pãsãri aproape pe tot parcursul anului.


Pentru turistul pasionat de pãsãri care viziteazã zona într-un timp relativ scurt, importante sunt speciile care pot fi observate mai uºor, fiind tolerante faþã de prezenþa omului. Parcurgerea zonei se face cu opriri cât mai dese pentru a oferi posibilitatea urmãririi pãsãrilor cu binoclul sau luneta. Totodatã Cetatea Histria reprezintã un obiectiv turistic important, aceasta fiind deschisã circuitului turistic.

Atracþii turistice: zonele umede aflate de o parte ºi de alta a drumului spre Cetatea Histria ºi Muzeul cetãþii.

CÂTEVA REGULI PRIVIND DESFÃªURAREA TURISMULUI ÎN RBDD

Pentru ca excursia sau sejurul dumneavoastrã în Rezervaþia Biosferei Delta Dunãrii sã fie cât mai plãcute ºi în acelaºi timp cu un impact cât mai redus asupra ecosistemelor naturale, ARBDD vã roagã sã aveþi în vedere urmãtoarele:

?Accesul turiºtilor în RBDD se face numai pe traseele turistice aprobate, în baza permisului individual de acces eliberat de ARBDD Tulcea. ?Pentru vizita dumneavoastrã în RBDD este recomandabil sã apelaþi la

societãþile specializate de turism sau la serviciile ghizilor autorizaþi. ?Camparea este permisã doar în zonele special amenajate sau în zonele

destinate acestui scop. ?Este recomandabil sã utilizaþi ambarcaþiuni de capacitate micã cu propulsie

electricã sau cu rame. ?Pescuitul sportiv sau vânãtoarea sportivã se desfãºoarã numai prin

asociaþiile de pescuit sportiv sau de vânãtoare sportivã autorizate de ARBDD. ?În perimetrul RBDD sunt interzise: - accesul în zonele cu regim de protecþie integralã; - accesul în coloniile de pãsãri sau în alte locuri din afara traseelor turistice,

aprobate, precum ºi deranjarea cuiburilor solitare; - tãierea copacilor ºi culegerea plantelor din flora sãlbaticã de orice fel;- aruncarea deºeurilor de orice fel în apã; - abandonarea deºeurilor de orice fel în zonele de campare.

Informaþii suplimentare puteþi obþine de la: 1. Administraþia Rezervaþiei Biosferei Delta Dunãrii Str. Portului nr. 34A,

820243-Tulcea, România Tel: 0240 / 518924; 518925 Fax: 0240/ 518975 e-mail: [email protected] Adresa paginã Internet: www.ddbra.ro2. Centrul de Informare ºi Educaþie Ecologicã al Administraþiei Rezervaþiei

Biosferei Delta Dunãrii, Tulcea 3. Centrul de Documentare ºi Educaþie Ecologicã al Administraþiei

Rezervaþiei Biosferei Delta Dunãrii, Criºan 4. Centrul de Informare al Administraþiei Rezervaþiei Biosferei Delta Dunãrii,

Sulina

Descrierea traseelor turistice a fost realizatã pe baza temei de cercetare „Fundamentarea practicãrii ecoturismului pentru valorificarea durabilã a resursei peisagistice a RBDD” realizatã în cadrul Institutul Naþional de Cercetare-

Dezvoltare „Delta Dunãrii” Tulcea – 2003 (Denumire proiect: cod PN- 03 – 02 03

02).

btghidul turistului ro

Documents