brosura_istetila 2012

ÎNTRECE-TE CU ISTEŢILĂ!Concurs naţional de cultură generală pentru antepreşcolari şi preşcolari

Concurs de creativitate pentru educatoare

FIŞE DE EVALUARE

Librărie virtuală:www.edituracaba.ro

2-3 ani

5

Dom

eniu

l Stii

nte

Fisa

de

eval

uare

pen

tru

ante

pres

cola

ri

Ince

rcui

este

pui

ul fa

mili

ei d

e va

cute

.

T

aie

ce n

u se

pot

rive

ste!

Grupa de vârstă: 2-3 ani

Cristea MariaGrădiniţa nr. 3

Focşani, jud. Vrancea

7

3-4 ani

9

Prof. înv.preşcolar Zoica Radu- G.P.N.Burduca,comuna Dragodana,jud.Dâmboviţa

FIŞĂ DE LUCRU

NORIŞORUL A IEŞIT LA PLIMBARE ŞI A ARUNCAT PE PĂMÂNT FULGI FRUMOŞI DE NEA. COLOREAZĂ-I PÂNĂ NU SE TOPESC.


Radu ZoicaGrădiniţa cu Program Normal Burducalocalitatea Dragodana, jud. Dâmboviţa

9

10



FIŞĂ DE EVALUARE SEMESTRIALĂ DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE

NIVEL I (GRUPA MICĂ) 1. Povesteşte ce vezi în imagine:

2.Colorează personajul comun din poveştile:

’’CAPRA CU TREI IEZI”şi”SCUFIŢA ROŞIE”


11


Stănescu Loredana MarlenaGrădiniţa cu Program Prelungit nr. 2


Recunoaşte fructele care se coc vara. Spune,ce ştii despre ele. Colorează răspunsul la ghicitoare.

Ghicitoare: Cerceluşi pentru păpuşi Roşii şi lucioase, Pe urechi aşezate Vor să fie mâncate. Răspuns : (cireşe) Profesor:Stănescu Loredana Marlena Grădiniţa Cu Program Prelungit,Nr.2,Focşani Fişă pentru educarea limbajului- nivel de varsta 3-4 ani

12


Cristea MariaGrădiniţa cu Program Normal nr. 3Focşani, jud. Vrancea

Domeniul Estetic si Creativ

Fisa de evaluare Grupa mică

1. Colorează corespunzător ciocul, creasta şi picioruşele puişorilor! 2. Lipeşte mălai pentru a acoperi puişorii cu puf. 3. Lipeşte la picioruşele fiecărui puişor tot atatea boabe de porumb câţi puişori sunt

în imagine!

Prof. Cristea Maria Gradinita Cu P.N. Nr. 3

Focsani, Vrancea

13


Cristea MariaGrădiniţa cu Program Normal nr. 3


Domeniul Ştiiinţe Grupa mica

1. Găsiţi familia fiecărui dinozaur şi încercuiţi-o. 2. Desenaţi o bulină roşie în dreptul dinozaurilor singuri. 3. Uniţi cifra din josul paginii cu mulţimea

corespunzătoare de dinozauri!

3

Prof. Cristea Maria Gradinita Cu P.N. Nr. 3 Focsani, Vrancea

14


Sachelaru PersidaGrădiniţa Seminarului Teologic Sf. Ioan IacobGrădiniţa nr. 4, Dorohoi, jud. Botoşani

NUME:……………………. DATA:…… ………

PRENUME:………………..

GRĂDINIȚA: Seminarul Teologic ,,Sfântul Ioan Iacob” – Dorohoi ,Grădinița nr. 4(structură).

PROF.: SACHELARU PERSIDA

EVALUARE SUMATIVĂ

INTERDISCIPLINARĂ

GRUPA MICĂ

1. Denumește legumele și fructele de toamnă.

2. Colorează crizantema mare cu culoarea roșie, iar pe cea mică cu culoarea galbenă.

15


Vesa TitianaGrădiniţa cu Program Normal Săud

jud. Bihor

FIŞǍ DE LUCRU DŞ-activitate matematicã

NIVEL 3-4 ANI Educatoare:VESA TITIANA-LAURA

GPN SǍUD-JUD. BIHOR Uneşte punctele şi coloreazã figurile geometrice obţinute conform culorilor. Ce ai obţinut?

16


Vesa TitianaGrădiniţa cu Program Normal Săudjud. Bihor

FISA DE LUCRU DLC

GRUPA MIJLOCIE NIVEL 3-4 ANI

Educatoare: Vesa Titiana-Laura GPN SAUD-BIHOR

• Desparte in silabe cuvintele care denumesc imaginile. Traseaza o linie orizontala pentru fiecare silaba.

• Coloreaza imaginile!

NUME:

17


Gligor SorinaGrădiniţa cu Program Normal

Satchinez, jud. Timiş

DATA……………… NUME…………………

Fisa de lucru – Sector: Biblioteca,,Cele mai frumoase povesti’’

1.Recunoaste povestile din imagine: 2.Reprezinta grafic titlul povestilor in dreptunghiurile de sub imagini; 3.Deseneaza o steluta deasupra povestii preferate.

4.Incercuieste cu rosu personajele pozitive si cu negru pe cele negative.

18


Gligor SorinaGrădiniţa cu Program NormalSatchinez, jud. Timiş

FIŞĂ DE LUCRU

Colorează cu:- roşu pătratele; -galben cercurile; -verde triunghiurile

19




FISA DE LUCRU 1 . Coloreaza pǎtratele cu roşu , cercurile cu albastru , iar triunghiurile cu verde si scrie cǎte sunt din fiecare . 2 . 2

2 . Deseneaza atatea cerculete cǎte îţi aratǎ numǎrul . 3 1 2

20


Gligor SorinaGrădiniţa cu Program NormalSatchinez, jud. Timiş

FIŞĂ DE LUCRU DOMENIUL ŞTIINŢE

Încercuieşte formele geometrice care au aceeaşi formă şi mărime cu figura din casetă.

• Colorează cu roşu • Colorează cu galben • Colorează cu albastru

• Ce formă geometrică a rămas necolorată?

21




FIŞĂ DE LUCRU

23

4-5 ani

24


Nicoletta HuştiucGrădiniţa cu Program NormalVinerea, jud. Alba

26

DO

MEN

IUL ŞT

IINŢĂ

- Fie

căru

i om

de

nea,

/Dă-

i per

eche

cât

e- u

n fu

lg!/C

e poţi

spun

e? /S

unt m

ai m

ulţi?

/Mai

puţ

ini?

/Sau

îţi a

jung

?



26

27

Fiecăr

uia,

după

măr

ime,

O

ves

tă i

se c

uvin

e!

27

28

•În

cerc

uieş

te o

mul

de

zăpa

dă c

are

se a

flă lâ

ngă

br

adul

mic

. •

Col

orea

ză căc

iula

cop

ilulu

i di

n faţa

cas

ei.

•D

esen

ează

un

nor

în p

arte

a de

sus a

pag

inii.

•

Tras

ează

pâr

tie p

entru

schi

or, î

ntre

cei

doi

bra

zi.



28

29


Tompi ParaschivaGrădiniţa cu Program Normal

localitatea Vinerea, jud. Alba

ED.TOMPI PARASCHIVA GPN VINEREA,JUD, ALBA ACTIVITATE MATEMATICA NIVEL I (GRUPA MIJLOCIE) PROIECT „FIECARE LA CASA LUI”

FISA DE LUCRU

• Uneşte fluturaşul cu floarea potrivită!

• Numără şi potriveşte!

2 4 3

Colorează mulţimea cu mai multe elemente.

30


Bodiştean IulianaGrădiniţa cu Program Săptămânal nr. 2Arad, jud. Arad

BODIŞTEAN IULIANA

GRĂDINIŢA CU PROGRAM SĂPTĂMÎNAL NR. 2 ARAD

FIŞĂ DE EVALUARE INTERDISCIPLINARĂ

1. Colorează, folosind culorile potrivite, imaginea. 2. Precizează ce anotimp este reprezentat! Când apare curcubeul? 3. Ce sărbătoare cunoaşteţi în acest anotimp?

4. Iepuraşul şi-a pierdut ouăle din coş. Ajută-l să le adune. Uneşte punctele

şi spune ce ai obţinut. Câte ouă sunt?

5. Trasează cifra 6 peste liniile punctate:

31


Dasculţu Aura FlorentinaGrădiniţa de copii Târnava

comuna Botoroaga, jud. Teleorman

DASCULTU AURA-FLORENTINA

NIVEL II

GRADINITA TARNAVA

FISA-EVALUARE SUMATIVA-DLC

1.Recunoaste personajele din imagine si spune din ce poveste vine fiecare.

2.Deseneaza o bulina rosie in dreptul personajelor pozitive si o bulina neagra in dreptul personajelor

negative.

3.Coloreaza personajele care iti plac.

NUME: DATA:

33

5-6 ani

34


Dasculţu Aura FlorentinaGrădiniţa de copii Târnavacomuna Botoroaga, jud. Teleorman


NIVEL II

GRADINITA TARNAVA

FISA-EVALUARE SUMATIVA-DS

1.Formeaza grupe de obiecte dupa criteriul marime.Coloreaza grupa cu cele mai multe obiecte.

Uneste grupele de obiecte formate cu numarul de elemente corespunzatoare.

2 3 4

2.Deseneaza tot atatea figuri geometrice cate iti indica cifra.

4 3 5 2

3.Completeaza sirul numeric cu cifrele care lipsesc.

1 .... 3 ..... 5

35

4.Incercuieste primul glob, coloreaza ultimul glob,taie cu o linie al treilea glob.

5.Rzolvati corect urmatoarele operatii de adunare si scadere in limitele 1-5.

+ =

+ =

EVALUAREA EDUCATOAREI:

• A-comportament atins(5 sarcini);

• D-in curs de dezvoltare(4 sarcini);

• N-necesita sprijin (3 sarcini).

NUME: DATA:

36


Dasculţu Aura FlorentinaGrădiniţa de copii Târnavacomuna Botoroaga, jud. Teleorman


NIVEL II

FISA -EVALUAREA SUMATIVA-DS+DEC

1.Identifica anotimpurile din imagine si spune care sunt caracteristicile fiecaruia din imagine.

2.Taie cu o linie ceea ce nu se potriveste fiecarui anotimp.

3.Incercuieste cu un creion de culoare verde fructele care cresc in copac.Coloreaza fructele care nu

cresc in copac.

4.Incercuieste cu un creion de culoare portocalie legumele care cresc sub pamant.Coloreaza

legumele care cresc pe pamant.

37

5.Deseneaza in dreptunghiul de langa ciorapel ce cadou ai dori sa-ti aduca Mos Craciun.Coloreaza

ciorapelul cu aceeasi culoare pe care o au hainele lui Mos Craciun.

6.Coloreaza imaginea cu anotimpul preferat.

NUME : DATA:

38


Popa Mariana VasilicaGrădiniţa cu Program Prelungit nr. 2Piteşti, jud. Argeş

GRĂ

DIN

IŢA

CU

PR

OG

RA

M P

REL

UN

GIT

NR

.2 P

ITEŞ

TI

PRO

F. ÎN

V. P

RES

C. P

OPA

MA

RIA

NA

VA

SILI

CA

C

ATE

GO

RIA

DE

VA

RST

A: 5

/6A

NI

FI

SA D

E LU

CR

U

– D

OM

ENIU

L ŞT

IINŢE

– A

CTI

VIT

ATE

MA

TEM

ATI

CĂ

–

1.

Num

ara

dino

zaur

ii di

n di

agra

ma.

2.

Col

orea

za c

u ro

su c

aset

a pr

imul

ui si

ulti

mul

ui d

inoz

aur,

cu a

lbas

tru c

aset

a ce

lui d

e al

III l

ea si

al V

lea,

cu

verd

e ca

seta

cel

ui d

e al

IV

lea

si a

l VI l

ea. S

pune

ce

loc

ocup

a ce

ilalti

din

ozau

ri in

siru

l num

eric

.

3.

Col

orea

za c

u ro

su c

aset

a di

noza

urilo

r car

e m

erg

spre

dre

apta

si c

u al

bast

ru p

e ce

a a

dino

zaur

ilor c

are

mer

g sp

re st

anga

.

4.

Ince

rcui

este

cel

mai

mic

din

ozau

r, ap

oi c

olor

eaza

cel

mai

mar

e di

noza

ur.

39

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.2 PITEŞTI EDUC. VOICULESCU VALERIA

1.Scrie in casete atatea linii verticale cate imagini ai in desenul alaturat dupa cum iti indica versurile.

5 6

1

2

34 7

8

9

10

La bunica in ogradă Vin nepoţii ca să vadă Câte păsări stau grămadă:

si Sunt şi făloşi Vin din urmă şi Câte-s toate poţi să spui? Mai vin unele din baltă Câte păsări crezi că înoată? Gâştele-s aliniate Să le numărăm pe toate. Dacă ştii încercuieşte A treia care soseşte? Au venit altele în zbor Dar nu-s din ograda lor. Ele-s păsări călătoare Numără câte sunt oare? De la 1 până la 10 Cifrele acum uneşte. Spune ce-ai descoperit Şi de cine-i locuit?


Voiculescu ValeriaGrădiniţa cu Program Prelungit nr. 2

Piteşti, jud. Argeş

40


Voiculescu ValeriaGrădiniţa cu Program Prelungit nr. 2Piteşti, jud. Argeş

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.2 PITEŞTI EDUC. VOICULESCU VALERIA

2. Scrie în casetă atâtea liniuţe câte silabe are cuvântul care denumeşte imaginea. 3. Încercuieşte fructul a carui denumire incepe cu sunetul M.

4. Uneşte cu o linie litera cu desenul a cărui denumire începe cu sunetul corespunzător. 5. Colorează cel mai rapid mijloc de transport.

A B V M E

6. Bifează comportamentele corecte

41


Grabcev Elena FilomenaGrădiniţa cu Program Normal nr. 5

Sibiu, jud. Sibiu

44


Grabcev Elena FilomenaGrădiniţa cu Program Normal nr. 5Sibiu, jud. Sibiu

45


Mariana BîrsanGrădiniţa cu Program Prelungit Pinocchio

Craiova, jud. Dolj

DOMENIUL ŞTIINŢE - Activitate matematică Nivelul II

Prof. Mariana Bîrsan Grădinita ,,Pinocchio” Craiova

1. Trasaţi sǎgeţi de la imagine la exerciţiu:

1 + 1 = 2 + 1 =

+

+

2. Realizaţi corespondenţa:

0 1 2 3 4

1 + 1 2 + 0 3 + 1

3. Coloreazǎ atâtea obiecte cât reprezintǎ rezultatul adunǎrii. 3 + 1 =

2 + 2 =

1 + 4 =

4. Taie rezultatul greşit:

2 + 1 = 0 3 4 0 + 2 = 3 2 1

3 + 2 = 5 4 1 4 + 1 = 4 5 3

1 + 3 = 2 5 4 2 + 2 = 3 2 4 5. Rezolvǎ:

+ =

+ =

46

6. Uneşte operaţia cu rezultatul corespunzǎtor:

4 5

3 + 32 + 4

3 + 2

1 + 43 6

1 + 2

2 + 26 5

7. Pune în cǎsuţe numǎrul corespunzǎtor: + 2 = 6 + 1 = 4 2 + = 3 3 + = 7

6 + = 6 9 + 1 =

8. Realizaţi corespondenţa:

6 5 8

3 + 4 2 + 6

7

5 + 1

2 + 3 3 + 3 5 + 2 9. Scrie operaţiile de scǎdere corespunzǎtoare urmǎtoarelor reprezentǎri:

- = 10. Reprezentati prin desen urmatoarele scaderi si calculati rezultatul: 3 – 1 = 2 – 1 = 3 – 2 =

47

11. Bugs Bunny i-a ros tema lui Ricǎ. Ajutaţi-l voi sǎ-şi refacǎ scǎderile/ adunarile:

3 2 = 1 3 4 = 7 3 3 = 0 2 3 = 5

12. Verificaţi varianta corectă: 4 – 3 = 2 A F 5 – 4 = 1 A F 4 – 3 = 1 A F 5 + 0 = 5 A F 5 – 3 = 5 A F 5 – 1 = 4 A F 13. Compune şi descompune numerele: 14. Colorează merele pe care sunt exerciţiile rezolvate corect:

6

1 4

9

3

5

6 - 0= 6 6–1 =5 8 – 2 = 3

15. Pune unul din semnele + sau - , pentru ca egalităţile să fie adevărate: 5 2 = 3 6 1 = 5 4 2 = 6

2 0 = 2 4 2 = 2 3 2 = 5 16. Uneşte imaginea cu exerciţiul corespunzǎtor:

4 – 2 = 2 8 – 5 = 3

48

17. Taie rezultatul greşit:

6 7

9 – 2

5 9

10 – 1

8 7

10 – 2

10 8

6 + 2

5 8

5 +0

18. Coloraţi cu roşu numerele cuprinse între 3 şi 8.

7 1 0 8 6 9 3

19. Colorează cu verde numărul mai mic: 7 2 5 1 7 2 1 8 1 5 3 20. Coloreazǎ cireaşa cu numǎrul mai mare :

6 9 4 5 8 6 7 2

49


Niţă Andreea MihaelaGrădiniţa cu Program Prelungit nr. 2

Piteşti, jud. Argeş

NIVELUL II FIŞĂ DE LUCRU

1. Uneşte punctele de la 1 la 15 în ordine crescătoare, după model. 2. Scrie în dreptunghiul din partea dreaptă, cuvântul descoperit! 3. Desparte în silabe cuvântul a cărei imagine ai descoperit-o şi reprezintă

grafic prin linii orizontale, numărul acestora sub dreptunghi. 4. Încercuieşte sunetul iniţial şi final al cuvântului scris în dreptunghi. 5. Desenează în brad trei globuleţe roşii, cinci albastre şi şapte verzi. 6. Numără globuleţele desenate şi scrie în cele trei triunghiuri colorate cifra

corespunzătoare numărului de globuleţe, respectând culoarea acestoara.

Prof. Inv. Presc. NIŢĂ ANDREEA-MIHAELA, G.P.P. Nr. 2, PITEŞTI

50


Radu ZoicaGrădiniţa cu Program Normal BurducaDragodana, jud. Dâmboviţa

Prof

. înv

.preşc

olar

Zoi

ca R

adu-

G.P

.N.B

urdu

ca,c

omun

a D

rago

dana

,jud.

Dâm

boviţa

Pr

of. î

nv.p

reşc

olar

Zoi

ca R

adu-

G.P

.N.B

urdu

ca,c

omun

a D

rago

dana

,jud.

Dâm

boviţa

R

ecun

oaşt

e to

ate

legu

mel

e/fr

ucte

le şi

spun

e ce

ştii

desp

re e

le(c

uloa

re,

Rec

unoaşt

e to

ate

legu

mel

e/fr

ucte

le şi

spun

e ce

ştii

desp

re e

le(c

uloa

re,

formă şi

ano

timpu

l în

care

le găs

im).

formă şi

ano

timpu

l în

care

le găs

im).

Pregăt

eşte

cio

rba

sau

supa

pre

fera

tă d

e tin

e.

Pregăt

eşte

cio

rba

sau

supa

pre

fera

tă d

e tin

e.

Ara

tă le

gum

ele

pe c

are

vrei

să le

pui

in o

ală

(uneşt

e cu

o li

nie)

A

rată

legu

mel

e pe

car

e vr

ei să

le p

ui in

oală

(uneşt

e cu

o li

nie)

C

olor

ează

fruc

tele

! C

olor

ează

fruc

tele

!

51


FIŞĂ DE LUCRU

CUNOAŞTEREA MEDIULUI

*Descrie fiecare imagine. Când se întâmplă ceea ce vezi în desene? *Colorează imaginea preferată care se potriveşte anotimpului iarna .


Radu ZoicaGrădiniţa cu Program Normal Burduca

Dragodana, jud. Dâmboviţa

52


Stănescu Loredana MarlenaGrădiniţa cu Program Prelungit nr. 2Focşani, jud. Vrancea

1. Colorează cu roşu merele din vârful copacului,cu galben merele din mijlocul copacului şi cu verde merele situate spre tulpina copacului.

2.Încercuieşte merele de culoare galbenă şi merele de culoare verde. 3.Scrie în căsuţă numărul merelor pe care le-ai încercuit. Profesor:Stănescu Loredana Marlena Grădiniţa Cu Program Prelungit,Nr.2,Focşani Fişă pentru activităţi matematice,nivel de vârstă 5-6 ani

53


Tompi ParaschivaGrădiniţa cu Program Normal

localitatea Vinerea, jud. Alba

Ed. TompGPN VIN

Nivel I(GrDomeniul Proiect de

• Fac

• C

pi ParaschivNEREA

rupa mijlocie)stiinte-Multim

e activitate int

Formeaza apoi unesteifra.

Colorează

va

)mi de fluturastegrata „Fieca

multimeae cifra cu

4

ă al doilea

siar la casuta lu

Fisa

a fluturasmultimea

a şi al pa

ui”

a de lucru

ilor mici a care are

trulea flu

u

si multimtot atatia

uturaş:

Nume

mea flutura fluturasi

3

rasilor mai cati ne a

ari , arata

54


China AlexandraGrădiniţa LizucaCluj Napoca, jud. Cluj

Fisa de lucru

1. Coloreaza primul , al treilea al saptelea si al saselea mar.

2. Coloreaza cu rosu 1 fluture, cu galben 2 fluturi, cu verde 3 fluturi, cu albastru 4 fluturi , 5 fluturi cu mov.

3.Deseneaza o mingea deasupra celei de-a saptea fetita, o floare celei de-a treia fetita., un inel primei fetite si coloreaza a patra si a sasea fetita.

Educatoare: China Alexandra

55


China AlexandraGrădiniţa Lizuca

Cluj Napoca, jud. Cluj

1. Încercuieşte uneltele tâmplarului:

2. Alege-mi culoarea!

3. Desenează două obiecte de uz personal!

Educatoare: China Alexandra

56


Curtean Cristina AncaGrădiniţa LizucaCluj Napoca, jud. Cluj

UNEŞTE PRIN SĂGEŢI FIECARE ANIMAL CU CASA LUI

Educatoare:Curtean Cristina

57


Brancea (Dreve) EsteraGrădiniţa Lizuca


CINE ESTE PUIUL MEU? Trage linie de la pui la mama lui.

Educatoare: Estera Brancea (Dreve)

58


Brancea (Dreve) EsteraGrădiniţa LizucaCluj Napoca, jud. Cluj

Fisa de lucru

1.Recunoaşte şi denumeşte meseriile ilustrate. 2.Trage o linie de la persoană la uneltele necesare meseriei sale.

3.Încercuieşte meseria preferată. Educatoare: Estera Brancea (Dreve)

59


Brancea (Dreve) EsteraGrădiniţa Lizuca


Fisa matematica

1.Colorează prima şi a treia pisicuţă:

2.Numără şi scrie atatea liniute cate elemente are mutimea.Coloreaza multimea cu cele mai multre elemente!

3.Coloreaza cu albastru a doua si a patra vulpe:

Educatoare: Estera Brancea (Dreve )

60


Brancea (Dreve) EsteraGrădiniţa LizucaCluj Napoca, jud. Cluj

Coloraţi cu roşu animalele cu 2 picioare şi cu albastru pe cele cu 4 picioare!

Educatoare: Estera Brancea (Dreve)

61


Rusu GabrielaGrădiniţa cu Program Normal nr. 1

Şimand, jud. Arad

FIŞĂ DE LUCRU

62


Rusu GabrielaGrădiniţa cu Program Normal nr. 1Şimand, jud. Arad

Nume:....................................

FIŞĂ DE LUCRU Completeză cu numărul necesar de figuri geometrice în aşa fel încât să obţii cifrele din căsuţe

5

2

4

63


Rusu GabrielaGrădiniţa cu Program Normal nr. 1

Şimand, jud. Arad

DATA……………… NUME…………………

Fisa de lucru – Domeniul Stiinte ,,Alba ca Zapada si cei 7 pitici’’

1. Numără piticii Albei-ca-Zăpada, apoi desenează în mulţimea alăturată tot atâtea bulinuţe roşii câţi pitici sunt.

2. Incercuieste cifra corespunzatoare numarului de pitici din povestea Alba ca Zapada.

6 2 3 7 5 0 1 4 3. Scrie în căsuţe vecinii cifrelor care se află pe scufiile piticilor.

2 6

4. Încercuieşte al 2 lea pitic, al 4 lea pitic si al 7 lea pitic;

64


Vetolina StereaGrădiniţa cu Program Normal nr. 6Roman, jud. Neamţ

67

67

72

72

73

73

74

74

75

75

76

76

82



83

83

85

85

86

86

87

87

88

88

89

89

90



90

92



93


Ghiorghioni EleonoraGrădiniţa cu Program Normal „Zori de zi“

Hunedoara, jud. Hunedoara

Ghiorghioni Eleonora

• Uneşte, cu o linie, umbra cu omul de zăpadă care se potriveşte acesteia!

• Găseşte cele 7 diferenţe!

94


Ghiorghioni EleonoraGrădiniţa cu Program Normal „Zori de zi“Hunedoara, jud. Hunedoara


• Ajută-l pe Moş Crăciun să găsească drumul spre sacul cu daruri!

• Copiii şi-au încurcat cadourile. Ajută-i să îşi aleagă, fiecare, darul potrivit, folosind culori, astfel: pentru cadoul notat cu litera A, albastru, pentru cel cu B, roşu, pentru al treilea, cel cu litera C, verde, iar pentru cel cu litera D, portocaliu! Scrie, sub fiecare copil, litera cadoului său!

95




FIŞE INTERDISCIPLINARE- DŞ, DLC Ghiorghioni Eleonora

• Numără pachetele cu cadouri din sacul lui Moş Crăciun şi încercuieşte cifra potrivită, iar în căsuţe, scrie-i pe vecinii acesteia!

2 5 3 6 7 4

• Priveşte imaginile şi compune o problemă! Scrie operaţia în căsuţe!

+ + =

• Uneşte cu o linie, fiecare glob, cu brăduleţul care i se potriveşte ca mărime! Desparte în silabe, cuvintele brazi şi globuri, scrie în căsuţe tot atâtea liniuţe verticale, câte silabe compun cuvintele!

96



FIŞE INTERDISCIPLINARE- DŞ, DLC, DEC Ghiorghioni Eleonora

• Formează, prin încercuire, cu albastru, mulţimea imaginilor care se potrivesc anotimpului iarna, şi cu verde mulţimea vieţuitoarelor!

• Barează cu o linie cuvintele formate dintr-o singură silabă! • Caută cuvintele care încep cu sunetul F! Uneşte-le cu litera F!

• Desenează-i primului brăduleţ o stea, încercuieşte-l pe cel de-al treilea, desenează sub cel de-al şaselea, un glob şi deasupra ultimului brăduleţ, un fulg de zăpadă!

• Desenează, pentru Moş Crăciun, darurile pe care le doreşti!

97





INIMI PENTRU MAMA!

Materiale necesare: foi de hârtie, albe, lipici, foarfecă, carioca Recomandări: pentru copiii de 3‐5 ani, se vor folosi inimioare de 4 dimensiuni, decupate. Copiii de peste 5 ani, vor decupa, ei înșiși, inimioarele. Pe una dintre inimioarele mari, copiii vor desena elementele care personalizează inima, sugarând chipul unui iepuraș.

Iată ordinea lipirii inimioarelor:

IEPURAȘ...DIN CD!

Materiale necesare: • un CD‐ROM vechi Întrebați părinții dacă CD‐ul este vechi, înainte de a‐l picta! • vopsea albă • marker (negru) Instrucțiuni: • Vopsiți CD‐ul cu vopsea albă și lăsați să se usuce! • Lipiți urechile, ochii, nasul şi gura! • Desenați pistruii cu marker‐ul negru!

98


Ghiorghioni EleonoraGrădiniţa cu Program Normal „Zori de zi“Hunedoara, jud. HunedoaraGhiorghioni Eleonora

HORA IEPURAȘILOR

Roag‐o pe mama să îndoaie o coală de hârtie colorată, pe lungime, de 5 ori, prin suprapunere (la fel ca la evantai). Deseneaza, pe suprafața de deasupra, jumătate din conturul imaginii unui iepuraș ținând o jumătate de ou. Decupează pe contur și vei obține o horă a iepurașilor, cu care vei putea decora masa de Paște!

99



Hunedoara, jud. HunedoaraGhiorghioni Eleonora

• Cinci puișori au ieșit din ouă. Caută jumătatea cojii din partea de sus a oului, care se potriveștefiecărui ou!

100



• Ajută‐l pe Iepuraș să găsească drumul spre prietenul lui!

• Arată‐i albinuței, drumul spre grădina de flori!

101



Hunedoara, jud. HunedoaraGhiorghioni Eleonora

• Învață să desenezi o găinușă stând pe cuibar, desenând, în fiecare pătrățel, din careul de jos, fragmentul de desen potrivit, al imaginii din careul de sus!

• Procedând la fel, vei învăța să desenezi un puișor și un iepuraș!

102



• Formează perechi între puișori și mielușei! Fă în așa fel, încât fiecare mielușel să aibă pereche un puișor! Desenează, în diagrama din dreapta, o mulțime de ouă roșii, care să fie mai puțin cu două decât mielușeii!

• Desparte, în silabe, cuvintele puișor, miel, ou și scrie în căsuțele potrivite, tot atâtea linii verticale, câte silabe are cuvântul respectiv!

103





• Ajută‐i pe cei doi copii, să adune flori de primăvară, într‐un buchet pentru mama lor!

• Desparte în silabe cuvintele care denumesc florile! Desenează un rotund deasupra cuvintelor compuse dintr‐o silabă, încercuiește cuvintele formate din două silabe, desenează o steluță sub cuvintele compuse din trei silabe!

104



EVALUARE SUMATIVĂ- NIVEL II Ghiorghioni Eleonora

• Formează mulţimea păsărilor! Colorează animalele domestice! • Desparte în silabe cuvintele care denumesc animalele şi desenează sub fiecare imagine

atâtea bulinuţe câte silabe ai numărat! Scrie litera iniţială care lipseşte din fiecare din cele trei cuvinte scrise mai jos!

__ AŢĂ __AL __RS

• Ordonează merele, crescător, scriind sub primul cifra 1, sub următorul cifra 2 şi continuând enumerarea merelor până la ultimul!

• Desenează, în prima diagramă, tot atâtea pătrate, câte mere sunt, iar în a doua diagramă, mai mult cu două triunghiuri, decât pătratele!

• Colorează mijloacele de transport care circulă pe sol, desenează un rotund sub cele care se deplasează în aer, formează, prin încercuire, mulţimea mijloacelor de transport care nu poluează mediul!

104

105




EVALUARE SUMATIVĂ- NIVEL II Ghiorghioni Eleonora

• Desenează un pătrat sub fiecare fruct şi un triunghi sub fiecare legumă! • Scrie, deasupra fiecărui fruct şi a fiecărei legume, litera cu care începe denumirea

acestuia/acesteia!

__________________________________________________________________________________

• Numără fructele şi scrie cifra care îţi indică numărul lor, în căsuţa alăturată!

• Numără legumele şi scrie cifra care îţi indică numărul lor, în căsuţa alăturată!

• Adună fructele şi legumele, scrie operaţia de adunare şi rezultatul în căsuţele de jos! + = ‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐

• Desparte cuvintele care denumesc imaginile în silabe! Scrie, în căsuţe, tot atâtea buline câte silabe compun fiecare cuvânt! • Completează literele care lipsesc din denumirea imaginii din partea stângă şi a celei din dreapta!

__E__E __ __ Ş

105

106



FIŞĂ DE EVALUARE- DŞ, DLC, DEC


• Taie cu o linie oblică, imaginea care nu se potriveşte! Explică alegerea făcută, denumind categoria din care face parte imaginea barată şi pe cea din care fac parte toate celelalte imagini!

• Scrie, în căsuţele de sub fiecare imagine, tot atâtea liniuţe verticale, câte silabe compun cuvântul respectiv!

• Priveşte imaginile şi încearcă să ghiceşti categoria din care fac parte! Completează

şirul, desenând în căsuţa goală, un obiect ce face parte din categoria numită!

106

107


Rica GavriluţaGrădiniţa cu Program Prelungit nr. 1

Iaşi, jud. Iaşi

107

108


Rica GavriluţaGrădiniţa cu Program Prelungit nr. 1Iaşi, jud. Iaşi

108

109


Rica GavriluţaGrădiniţa cu Program Prelungit nr. 1

Iaşi, jud. Iaşi

109

110



110

111


Sachelaru PersidaGrădiniţa Seminarului Teologic Sf. Ioan Iacob

Grădiniţa nr. 4, Dorohoi, jud. Botoşani

BAREMUL DE CORECTARE

EVALUARE SEMESTRIALĂ

DOMENIUL ŞTIINŢĂ

ACTIVITATEA MATEMATICĂ

Grupa mare

1. a) Formează mul�imea legumelor de aceea�i formă, culoare �i mărime – 2puncte

b) Formează par�ial mul�imea legumelor de aceea�i formă, culoare �i mărime – 1punct

2. a) Colorează jucăria de sub masă, iar pe masă să deseneze o lumânare de Crăciun – 2puncte

b) Colorează jucăria de pe masă, iar pe masă să deseneze o lumânare de Crăciun – 1punct

3. a) Formează mul�imea cu cele mai multe obiecte – 2puncte

b) Formează mul�imea cu cele mai multe obiecte / cu cele mai pu�ine obiecte - 1punct

4. a) Desenează tot atâtea cadouri în diagrama din dreapta �i lumânări în cea din stânga – 2puncte

b) Desenează mai multe/ mai pu�ine cadouri în diagrama din dreapta �i lumânări în cea din stânga – 1punct

5. a) Lipe�te par�ial stelu�ele în ordine crescătoare – 2puncte

b) Lipe�te par�ial stelu�ele în ordine crescătoare – 1punct.

TOTAL FI�Ă: 10 PUNCTE

112



DATA:………………… PUNCTAJ: 10 PUNCTE

NUME:……………………. PUNCTAJ OB�INUT:………………

PRENUME:……………….. PROF.: SACHELARU PERSIDA

GRĂDINI�A: Seminarul Teologic ,,Sfântul Ioan Iacob” – Dorohoi ,Grădini�a nr. 4(structură).


DOMENIUL ŞTIINŢĂ

ACTIVITATEA MATEMATICĂ

GRUPA MARE

1. Formează mul�imea legumelor de aceea�i formă, culoare �i mărime: ( 2puncte)

2. Colorează jucăria de sub masă, iar pe masă desenează o lumânare de Crăciun. (2puncte)

113

3. Formează mul�imea cu cele mai multe obiecte. (2puncte)

4. Desenează tot atâtea cadouri în diagrama din dreapta �i lumânări în cea din stânga. (2puncte)

5.Lipe�te stelu�ele de la cea mai mică la cea mai mare ( în ordine crescătoare). ( 2puncte)

114




SEMESTRUL I

EDUCAȚIE MUZICALĂ

GRUPA : MARE

PROF. : SACHELARU PERSIDA


OBIECTIVE:

O1: să audieze cu interes cântece cu linie melodică simplă;

O2: să intoneze linia melodică a unui cântec;

O3: să sugereze prin gesturi textul unui cântec.

ITEMI:

1. ASCULTĂ CÂNTECUL!

2. CÂNTĂ CA MINE!

3. FĂ CE SPUNE CÂNTECUL!

DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ:

CAPACITATEA MAXIMĂ: 2p – gradația de foarte bine ( FB – sarcină realizată)

CAPACITATEA MINIMĂ: 1 p – gradația de bine ( sarcină realizată parțial)

CAPACITATEA MINIMĂ: 0 p – gradația de slab ( sarcină nerealizată)

115




NUME:.............................. DATA: …………………. PRENUME:......................... GRUPA: MARE ,,RĂŢUŞTELE”

EVALUARE SUMATIVĂ PROIECT TEMATIC:POVESTE DE TOAMNĂ

DOMENIUL ŞTIINŢĂ CUNOAŞTEREA MEDIULUI

1. Recunoaşte şi colorează corespunzător imaginea care reprezintă anotimpul în care ne aflăm.

2. Denumeşte legumele şi fructele de toamnă. Colorează legumele de toamnă.

3. Taie cu o linie fructele de toamnă. 4. Spune care sunt florile de toamnă. Denumeşte părţile componente ale unei plante. De ce sunt frunzele fiecărei flori numite ,,bucătăria plantei”?

116



DATA:………………… PUNCTAJ: 10 PUNCTE

NUME:……………………. PUNCTAJ OBŢINUT:………………

PRENUME:……………….. PROF.: SACHELARU PERSIDA

GRĂDINIŢA: Seminarul Teologic ,,Sfântul Ioan Iacob” – Dorohoi ,Grădiniţa nr. 4(structură).


DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE

GRUPA MARE

1. Formulează propozi�ii dezvoltate după următoarele imagini: (1,5 puncte)

2. Spune din ce poveste face parte următoarea imagine. Povesteşte fragmentul din poveste care ţi-a plăcut cel mai mult. ( 2,5puncte)

117

3. Recită o poezie învăţată la grădiniţă anul acesta. (1punct) 4. Denumeşte imaginile din partea stângă ( singular). Desenează în partea dreaptă mai multe

obiecte decât cele din partea stângă ( plural). Alcătuieşte propoziţii despre obiectele desenate de tine. Reprezintă grafic propoziţiile. ( 2puncte)

5. Desparte in silabe cuvintele: toamnă, fulg, nea. ( 2puncte)

6. Adresează o întrebare colegului de bancă. (1punct)

Prof. Sachelaru Persida

118

BAREMUL DE CORECTARE


DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE

Grupa mare

1. a) Formulează propoziţii dezvoltate după imaginile date. 1,5 puncte

b) Formulează propoziţii simple după imaginile date. 0,5 puncte

2. a) Recunoaşte povestea din care face parte tabloul povestind fragmentul preferat – 2,5 puncte

b) Recunoa�te povestea din care face parte tabloul şi povesteşte parţial fragmentul preferat - 1punct

3. a) Recită o poezie respectând intonaţia, ritmul, pauza. – 1punct

b) Recită o poezie respectând parţial intonaţia, ritmul, pauza. - 0,5 punct

4. a) Desenează în partea dreaptă mai multe obiecte decât cele din partea stângă ( plural) şi alcătuieşte propoziţii despre obiectele desenate după care reprezintă grafic propoziţiile. – 2 puncte.

b) Desenează în partea dreaptă mai multe / mai puţine obiecte decât cele din partea stângă (plural) şi alcătuieşte propoziţii despre obiectele desenate după care reprezintă parţial corect grafic propoziţiile – 1punct

5. a) Desparte în silabe cuvintele. – 2puncte

b) Desparte parţial în silabe cuvintele. – 1punct.

6. a) Adresează o întrebare colegului de bancă. – 1 punct.

b) Adresează corect o întrebare colegului de bancă. – 0,5 puncte.

TOTAL FIŞĂ: 10 PUNCTE

Prof. Sachelaru Persida

119




EVALUARE SUMATIVĂ PROIECT TEMATIC: POVESTE DE TOAMNĂ

DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE

GRUPA: MARE

PROF. : SACHELARU PERSIDA


OBIECTIVE:

O1: să alcătuiască propoziții simple și dezvoltate pornind de la cuvântul toamna;

O2:să recite o poezie despre anotimpul toamna respectând intonația, ritmul, pauza;

O3: să recunoască povestea din care face parte imaginea dată povestind fragmentul preferat;

O4: să deseneze în partea dreaptă mai multe obiecte decât în parte stângă și să formule propoziții cu obiectele desenate;

O5: să alcătuiască propoziții după imaginile date reprezentându-le grafic.

ITEMI:

1. Alcătuiește propoziții despre anotimpul toamna.

2. Recită poezia!

3. Recunoaște povestea din care face parte tabloul următor povestind fragmentul preferat.

4. Desenează în partea dreaptă mai multe obiecte decât în parte stângă și alcătuiește propoziții cu imaginile din urmă.

5. Alcătuiește propoziții despre următoarele imagini și reprezintă-le grafic.

DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ:

CAPACITATEA MAXIMĂ: 2p – gradația de foarte bine ( FB – sarcină realizată)

CAPACITATEA MINIMĂ: 1 p – gradația de bine ( sarcină realizată parțial)

CAPACITATEA MINIMĂ: 0 p – gradația de slab ( sarcină nerealizată)

120

NUME:.............................. DATA:...................... PRENUME:......................... GRUPA: MARE ,,RĂȚUȘTELE” GRĂDINIȚA: Seminarul Teologic ,,Sfântul Ioan Iacob” – Dorohoi Grădinița nr. 4(structură). PROF.: SACHELARU PERSIDA

EVALUARE SUMATIVĂ PROIECT TEMATIC: POVESTE DE TOAMNĂ

DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE

1. Formulează propoziții despre anotimpul toamna. 2p 2. Spune o poezie despre anotimpul toamna. 2p 3. Spune din ce poveste face partea imaginea. Povestește fragmentul din poveste care ți-a plăcut cel mai mult. 2p

4. Denumește imaginile din partea stângă( singular). Desenează în partea dreaptă mai multe obiecte decât cele din partea stângă ( plural). Alcătuiește propoziții despre imaginile desenate de tine. Reprezintă grafic propozițiile. 2p

121

5. Denumește imaginile date. Alcătuiește propoziții despre acestea. Reprezintă-le grafic. 2p

Păpușa este frumoasă.

.

Ce pisică jucăușă!

!

Ursulețul mănâncă miere?

?

122



NUME:.............................. DATA: …………………. PRENUME:......................... GRUPA: MARE ,,RĂŢUŞTELE”

EVALUARE SUMATIVĂ PROIECT TEMATIC:POVESTE DE TOAMNĂ

DOMENIUL ŞTIINŢĂ CUNOAŞTEREA MEDIULUI

1. Recunoaşte şi colorează corespunzător imaginea care reprezintă anotimpul în care ne aflăm.

2. Denumeşte legumele şi fructele de toamnă. Colorează legumele de toamnă.

3. Taie cu o linie fructele de toamnă. 4. Spune care sunt florile de toamnă. Denumeşte părţile componente ale unei plante. De ce sunt frunzele fiecărei flori numite ,,bucătăria plantei”?

123

GRĂDINI�A: Seminarul Teologic ,,Sfântul Ioan Iacob” – Dorohoi Grădiniţa nr. 4(structură). PROF.: SACHELARU PERSIDA

BAREM DE CORECTARE EVALUARE SUMATIVĂ

CUNOAŞTEREA MEDIULUI GRUPA MARE

ITEMI:

1. Recunoaşte şi colorează corespunzător imaginea care reprezintă anotimpul în care ne aflăm. 2. Denumeşte legumele şi fructele de toamnă şi colorează legumele de toamnă 3. Taie cu o linie fructele de toamnă. 4. Enumeră florile de toamnă,denumeşte părţile componente ale unei plante. Nr. crt.

NUME �I

PRENUME PRE�COLAR

I1

I2

I3

I4

PUNCTAJTOTAL

124


Bălan VicaGrădiniţa nr. 41 „Codruţa“Galaţi, jud. Galaţi

125


Bălan VicaGrădiniţa nr. 41 „Codruţa“

Galaţi, jud. Galaţi

126


Ionică CristinaGrădiniţa cu Program Săptămânal nr. 2Arad, jud. Arad

IONICĂ CRISTINA

GRĂDINI�A P.S. NR. 2 ARAD

FISĂ DE EVALUARE (nivel II)

1. Precizează cărui anotimp ii corespunde imaginea.

2. Încercuieşte cu roşu animalul aflat sus si cu verde animalul mare. 3. Scrie în pătrat cifra corespunzătoare numărului de puişori. 4. Colorează 8 flori din pom. 5. Desparte în silabe următoarele cuvintele, reprezentându-le grafic.

127


Ionică CristinaGrădiniţa cu Program Săptămânal nr. 2

Arad, jud. AradIONICĂ CRISTINA GRĂDINIŢA CU PROGRAM SĂPTĂMÂNAL NR. 2 ARAD, jud. Arad

Fişă interdisciplinara: dlc-stiinta-dec (nivel II)

1. Ai recunoscut povestea? Numără piticii şi desenează in pom atâtea flori câţi pitici ai

găsit! 2. Numerotează piticii! 3. Colorează imaginea

3. Desparte in silabe urmatoarele cuvinte reprezentate prin imagini! Incercuieste cifra corespunzatoare numarului de silabe a fiecarui cuvant!

2 5 33 2 1

1 3 2 2 7 1 1 3 2

128


Colceriu AlinaGrădiniţa LizucaCluj Napoca, jud. Cluj

Fişă de muncă independentă

Educatoare : Colceriu Alina

* Desparte denumirile în silabe, apoi scrie atâtea linii orizontale câte silabe ai descoperit. Deseneaza in caseta obiecte a caror denumire incepe cu litera scrisa.

E F G H

I J L M

128

129


Deac Roxana AncuţaGrădiniţa Floare de Iris


DOMENIUL ŞTIINȚĂ – MATEMATICĂ

Grupa: mică

Nume:

Coloreaza cifra 1!

Incercuieste cifra 1!

Coloreaza multimea care are un singur element.

Rezultat:

Pana la 2 greseli; pana la 4; mai mult de 4.

Educatoare: Deac Ancuța

130



,,Propoziţii,cuvinte,silabe,sunete”

Prof. înv.preşcolar Zoica Radu- G.P.N.Burduca,comuna Dragodana,jud.Dâmboviţa 1.Lipeşte sub imagine un număr de buline egal cu numărul de silabe din care este alcătuit cuvântul care denumeşte meseria ilustrată. 2. Uneşte personajul cu locul de muncă. Specifică (oral) primul sunet pentru personaj şi ultimul sunet pentru locul de muncă.

3.Denumeşte meseriile următoare şi alcătuieşte (oral) propoziţii despre activitatea desfăşurată de fiecare personaj. Reprezintă grafic propoziţia, lipind buline in spaţial dat.

131



Dragodana, jud. Dâmboviţa

Prof. înv.preşcolar Zoica Radu- G.P.N.Burduca,comuna Dragodana,jud.Dâmboviţa Ne jucam cu silabele

1. Identificaţi şi coloraţi corespunzător păsările domestice!2. Spune cu ce sunet începe fiecare cuvânt si scrie litera .

3. Desparte în silabe cuvintele ce denumesc imaginile date apoi reprezintă-le grafic în casete. 4. Încercuieşte cifra corespunzătoare numărului de silabe găsit.

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 5. Compune o poveste cu ceea ce vezi.. Ce se întâmplă? 6. Dă-i un titlu poveştii tale.

132



Prof. înv.preşcolar Zoica Radu‐ G.P.N.Burduca,comuna Dragodana,jud.Dâmbovița

NUMARUL si cifra2

- Numără şi încercuieşte grupa formată din două elemente.

- Incercuieşte cifra corespunzatoare numărului de elemente.

2 0 1 0 1 2 2 1 0

- Recunoaşte şi încercuieşte cifra doi.

- Trasează cifra doi peste liniile punctate.

133



Dragodana, jud. DâmboviţaProf. înv.preşcolar Zoica Radu- G.P.N.Burduca,comuna Dragodana,jud.Dâmboviţa

NUMARUL SI CIFRA 3 1.Numără elementele din fiecare grupă şi scrie în casete atâtea liniuţe câte ai găsit. 2.Uneşte fiecare grupa de elemente cu cifra corespunzătoare.

3.Trasează cifra trei peste liniile punctate.

. 4. Recunoaşte şi încercuieşte cifra TREI.

2 1 2 4 1 3 2 1 3 2 3 1 3 1 3 3 4 2 3

134


Safta ElenaGrădiniţa Dumbrava RoşieDumbrava Roşie, jud. Neamţ

FISA DE EVALUARE PROIECT TEMATIC “ Au fost si sunt in jurul nostru”

1.Cauta animalele ce pot trai la ferma.

2.Animalele ce traiesc in padurile din tara noastra ar dori si ele sa le desenezi adapostul in chenarul din partea dreapta.

3.Traseaza in eticheta de la ferma tot atatea liniute cate animale domestice ai sau scrie cifra corespunzatoare

4.Printre animale s au strecurat unele care nu mai exista in zilele noastre.Cauta le si le incercuieste cu culoarea rosie.

5. Identifica animalele ce traiesc in alte zone ale Pamantului. Incerecuiestele cu culoarea albastra.

6.Desparte in silabe cuvintele reprezentate de imaginile ce ti le indica sageata. Fa un x langa animalele a caror denumire incep cu litera C.

7.Coloreaza personajele din povestea “Ursul pacalit de vulpe “ si deseneaza la ce pofteste ursul din poveste.

135


Safta ElenaGrădiniţa Dumbrava Roşie

Dumbrava Roşie, jud. Neamţ

FISA

EVA

LUARE

PRO

IECT

TEM

ATIC”TO

AMNA”

1.Desen

eaza pe cren

gile din dreapta fructe m

ari ce se coc to

amna

(la alegere) si pe cren

gile din stanga,

fructe m

ici.

2.Lipe

ste in cop

ac frun

ze inguste iar sub copac frun

ze late.

3.Desen

eaza deasupra copacului un feno

men

caracteristic to

amne

i.

DS+DEC

+DOS

Desen

eaza in

cos ce legume a cumparat g

ospo

dina

in po

ezia “Supa

de

zarzavat”.Re

cita poe

zia.

136

Coloreaza jocurile cop

iilor spe

cifice

anotim

pului iarna

Incercuieste evenimen

tul religios

specific iernii.

Desparte in silabe

cuvintele ce sunt

reprezen

tate de urmatoarele

imagini

Desen

eaza si tu alaturi un om

de zapada

din figurile geo

metrice invatate.

Desen

eaza to

t atatia

fulgi cati iep

urasi au venit la om

ul de zapada.

Care este feno

men

ul caracteristic ano

timpu

lui iarna?

EVALU

ARE

PRO

IECT

TEM

ATIC “Bucuriile iernii”

137


Urzica VioricaGrădiniţa nr. 1

Subcetate, jud. Harghita

Viața la Poli Fișă interdisciplinară DS+DLC+DEC

1. Formează mulțimea animalelor de același fel.Colorează mulțimea cu cele mai multe elemente și taie cu o linie mulțimea cu cele mai puține elemente.

2. Desparte cuvântul din imagine în silabe și încercuiește cifra corespunzătoare

1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4

3. Alege drumul pe care îl va parcurge pinguinul până la prietenii lui , apoi colorează‐i.

Apreciază‐te singur

138


Colceriu AlinaGrădiniţa LizucaCluj Napoca, jud. Cluj

Fisa de lucru

1.Scrie cuvantul care denumeste imaginea

2. Desparte in silabe cuvantul si scrie in patratul mic litera cu care incepe cuvantul.

3. Scrie ce iti spun .

Educatoare: Colceriu Alina

139


Seulean IonelaGrădiniţa Pinocchio

Câmpia Turzii, jud. Cluj

DATA: NUME :

1.Colorează a doua minge şi a cincea.2.Taie cu o linie verticală prima şi a noua minge.3.Încercuieşte-o pe a zecea.

4.Completează cifrele care lipsesc:

1 2 4 6 8 10

5.Alcătuieşte o problemă şi scrie operaţia în chenar.6.Colorează rândunelele.

140



141


Vesa TitianaGrădiniţa cu Program Normal

Săud, jud. Bihor

FIŞǍ DE LUCRU DŞ-activitate matematicã

NIVEL 6-7 ANI Educatoare:VESA TITIANA-LAURA

GPN SǍUD-JUD. BIHOR 1. Desenează pe etichetă tot atâtea puncte câte elemente are mulţimea. 2. Uneşte fiecare mulţime cu cifra corespunzătoare.

148

7

3

6 5 2

3.. Adună obiectele din fiecare casetã mare şi indică cifra corespunzătoare sumei. 4. Scrie în casetă semnele operaţiilor efectuate.

5 1

6 2 4 5

5 1 = 6+

=-

9 1

5 9 7 10

9

1 10+

=-

8

142



142

145

Referate

146

Ivan Adina LeontinaGrădiniţa cu Program Prelungit nr. 13Bistriţa, jud. Bistriţa-Năsăud

Evaluarea în instruirea interactivă

Ivan Adina Leontina - profesor pentru învăţământ preşcolar

Grădiniţa cu Program Prelungit Nr.13, Bistriţa

Coerenţa, consistenţa internă şi valenţele educaţionale ale pedagogiei interactive

se datorează faptului că ea include evaluare, fiind favorabilă realizării unei permanente

raportări a rezultatelor instruirii la obiectivele urmărite, stabilirii obiectivelor atinse, a

celor parţial atinse şi a celor neatinse, relevării dificultăţilor şi reuşitelor elevilor, astfel

încât aceştia să poată fi ajutaţi cât mai eficient. Modelul de învăţare promovat de instruirea interactivă nu este numai compatibil

cu evaluarea formativă şi formatoare, dar şi reclamă o astfel de evaluare. Acest model

presupune proiectare şi punerea în practică de demersuri interactive de predare, de

învăţare şi evaluare, caracterizate prin faptul că profesorul se interesează constant de

progresul elevului în cursul învăţării sale şi se orientează spre a-i acorda un ajutor

pedagogic promt, imediat, sistematic şi continuu. Astfel, evaluarea nu se mai valorifică

doar ca instrument de control, ci un instrument de formare, de care elevul dispune pentru

a-şi urmări propriile obiective şi pentru a-şi construi propriul parcurs de învăţare şi

formare. Se adoptă ideea că unui elev aflat în dificultate nu trebuie să îi dai avertismentte

şi nici să îl laşi “să se descurce singur” ci, dimpotrivă, să îl ajuţi. Şi cum ar putea fi ajutaţi

mai bine elevii decât prin a-i pune, într-o primă fază, în faţa comportamentelor lor şi a

rezultatelor lor şcolare şi prin a realiza o evaluare justă, bazată pe criterii la care ei să

adere, o evaluare acceptată, integrată şi asumată de ei? Urmează ca, ulterior, evaluarea

formativă să se transforme, practic, în autoevaluare, iar practicile autoevaluative să

regleze procesul învăţării.(Bocoş Muşata, 2002, p. 95-96)

147



METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE

Ghinea Mariana GPN Otetelişu

Evaluarea reprezinta punctul final intr-o succesiune de activitati ce urmaresc formarea la elevi a unui comportament corespunzator in situatii variate. Prin evaluare in invatamant se intelege actul didactic integrat acestui proces, care asigura evidentierea activitatilor scolare, nivelul performantelor si eficienta acestora in vederea perfectionarii procesului de predare- invatare. Metodele traditionale de evaluare, probele orale, scrise si cele practice, constituie elementele principale si dominante de desfasurare a actului evaluativ. Pornind de la aceasta realitate, strategiile moderne de evaluare cauta sa accentueze acea dimensiune a actiunii evaluative care ofera elevilor suficiente si variate posibilitati de a demonstra ceea ce stiu. Într-o lume dinamică, schimbarea, progresul se manifestă în plan ştiinţific, metodologic, instrumental, la nivelul tehnicilor şi tehnologiilor, dar şi la nivelul mentalităţilor, atitudinilor şi comportamentelor. Ca urmare, procesul învăţării moderne nu poate face abstracţie de aceste schimbări. Devine necesară promovarea învăţării în grup, a metodelor şi strategiilor care să asigure continuumul învăţării. Utilizarea şi aplicarea metodelor educaţionale alternative presupune automat şi utilizarea unor metode alternative de evaluare. Astfel în practica şcolară s-au îmbunătăţit metodele şi tehnicile de evaluare în scopul realizării unor corelaţii eficiente între predare-învăţare-evaluare şi pentru a atinge dezideratele propuse pentru formarea personalităţii autonome, libere şi creatoare. Evaluarea este parte integrantă a procesului de predare-învăţare. Importanţa demersului evaluativ devine din ce în ce mai accentuată şi recunoscută în ansamblul reformei educaţionale întreprinse în momentul de faţă. Capacităţile intelectuale pe care dorim să le dezvoltăm copiilor au un caracter complex, multi- şi interdisciplinar. Deşi importante pentru testarea cunoştinţelor şi capacităţilor de bază, metodele tradiţionale de evaluare nu mai sunt eficiente în situaţii ca cele descrise mai sus. Ca urmare, trebuie folosite metode de evaluare care să facă apel la creativitatea copilului, la gândirea divergentă, generalizări sau lucrul în echipă. Cele mai importante finalităţi ale evaluării procesului instructiv-educativ, în ultimul timp, se concretizează în: cunoştinţe şi capacităţi; atitudini (practice , sociale , ştiinţifice etc.); interese; capacitatea de a face aprecieri de valoare (opinii, adaptări atitudinale şi comportamentale etc.) Pornind de la această realitate, strategiile moderne de evaluare caută să accentueze acea dimensiune a acţiunii evaluative care să ofere copiilor suficiente şi variate posibilităţi de a demonstra ceea ce ştiu dar, mai ales, ceea ce pot să facă. Principalele metode alternative sau complementare de evaluare al căror potenţial formativ susţine individualizarea actului educaţional prin sprijinul copilului sunt: a) Observarea sistematică a activităţilor şi a comportamentului copiilor; b) Investigaţia; c) Proiectul;

148

d) Portofoliul; e) Autoevaluarea. Observarea sistematică a activităţilor şi a comportamentului copiilor în timpul activităţii didactice este o tehnică de evaluare ce furnizează învăţătorului o serie de informaţii, diverse şi complete, greu de obţinut astfel prin intermediul metodelor de evaluare tradiţională. Observarea este adeseori însoţită de aprecierea verbală asupra activităţii/răspunsurilor copiilor. Portofoliul este un instrument de evaluare complet, prin care se urmăreşte progresul la o anumită disciplină, dar şi atitudinea elevului faţă de acea disciplină. El reprezintă „cartea de vizită“ a elevului urmărind procesul global înregistrat de acesta, nu numai în ceea ce priveşte cunoştinţele achiziţionate pe o unitate mare de timp, dar şi atitudinile acestuia; este un mijloc de a valoriza munca individuală a elevului, acţionând ca factor al dezvoltării personalităţii, rezervându-i elevului un rol activ în învăţare. Portofoliile sunt foarte utile, deoarece prin folosirea lor la clasa de elevi aceştia devin parte a sistemului de evaluare şi pot să-şi urmărească, pas cu pas, propriul progres; elevii şi profesorii pot colabora în ariile de îmbunătăţire a activităţoilor; elevii, profesorii şi părinţii pot avea un dialog concret despre ceea ce elevii pot realize şi despre progresul care poate fi făcut în acel domeniu pe viitor; factorii de decizie, având la dispoziţie portofoliile elevilor, vor avea o imagine mai clară asupra a ceea ce se realizează în clasă. Investigaţia presupune obiective care urmăresc: înţelegerea şi clarificarea sarcinilor; aflarea procedeelor pentru găsirea de informaţii; colectarea şi organizarea datelor sau informaţiilor necesare; formularea şi testarea ipotezelor de lucru; schimbarea planului de lucru sau colectarea altor date dacă este necesar; scrierea unui scurt raport privind rezultatele investigaţiei. Oferă copilului posibilitatea de a aplica în mod creator cunoştinţele însuşite şi de a explora situaţii noi de învăţare, pe parcursul unei ore de curs. Autoevaluarea permite aprecierea propriilor performanţe în raport cu obiectivele operaţionale. Are drept scop să-i ajute pe copii să-şi dezvolte capacităţile de autocunoaştere şi de autoevaluare, să compare nivelul la care au ajuns cu nivelul cerut de obiectivele învăţării şi de standardele educaţionale, să-şi dezvolte un program propriu de învăţare, să-şi autoevalueze şi valorizeze atitudini şi comportamente. Autoevaluarea trebuie făcută sub atenta îndrumare a educatoarei. Toate aceste metode complementare de evaluare asigură o alternativă la formulele tradiţionale, a căror prezenţă este preponderentă în activitatea curentă la grupa, oferind alte opţiuni metodologice şi instrumentale care îmbogăţesc practica evaluativă. În concluzie, procesul evaluative îşi relevă deplin funcţiile feed-back, atunci când educatoarea şi copiii se regăsesc în calitate de parteneri în cadrul procesului educaţional. Aceasta presupune ca fiecare dintre interlocutori să constientizeze rolul pe care îl deţine la nivelul interacţiunii didactice şi să folosească reacţiile partenerului pentru a-şi optimiza propriul comportament. Bibliografie: 1. Cristea, S., "Dicţionar de pedagogie", Ed. Litera, Bucureşti : Chişinău, 2000

149

GRĂDINIȚA NR.5 SIBIU

Prof. Grabcev Elena Filomena Page 1

EVALUAREA PRIN METODA PROIECTULUI

Prof. Grabcev Elena Filomena

Grădiniţa nr. 5 Sibiu În pedagogia modernă, profesorul este privit ca îndrumător al demersului didactic,

organizator, colaborator, iar copilul este un participant activ, un autentic actor în actul

instructiv-educativ. De aceea, profesorul-evaluator trebuie să pună în practică metode şi

tehnici de evaluare diverse, pentru a contribui la formarea şi autoformarea copilului.

Implicarea acestora în procesul didactic trebuie realizată în toate componentele acestuia:

predare-învăţare-evaluare.

Învăţarea începe încă de la naştere, dar vârsta preşcolară corespunde unui stadiu de maximă

flexibilitate şi receptivitate la influenţele educative, este momentul în care se pun bazele

personalităţii copilului şi se structurează principalele instrumente şi capacităţi de bază care

facilitează învăţarea şcolară şi non-şcolară. De aceea trebuie accentuat caracterul formativ-

educativ al învăţământului, care să ţină seama de interesele şi de nivelul de dezvoltare al

copilului.Mai ales acum, când schimbările din viaţa socială sunt atât de rapide, important este

nu „cât” ştiu, ci „ce” anume şi „cum”aplică ceea ce ştiu. Este vârsta la care ei pot acumula

cunoştinţe noi tot timpul, iar influenţele mediului au un rol foarte important în asigurarea unei

experienţe complexe şi variate. Atunci când copiii îşi satisfac curiozitatea, ei acumulează mai

uşor noi informaţii şi învaţă să tragă propriile concluzii.

În grădiniţă a fost adoptată şi aplicată metoda proiectelor,strategie modernă de organizare şi

conducere a procesului instructiv- educativ, care promovează educaţia individualizată, cu

multiple valenţe formative, în funcţie de ritmul propriu de dezvoltarea fiecărui copil, de

cerinţele şi de nevoile sale. În cadrul acestei metode activitatea este centrată pe copil. Acum

el nu mai este obiect, ci subiect al educaţiei, este în centrul învăţării, este îndrumat să

descopere singur ceea ce se află în jurul său.Dacă în învăţământul tradiţional educatoarea

propune temele şi predă cunoştinţele, copiii fiind nevoiţi să memoreze mecanic informaţiile

transmise, prin această nouă metodă preşcolarii sunt ajutaţi să înveţe singuri şi să aplice

informaţiile asimilate. Educatoarea are rolul unui ghid care respectă ruta individuală a

dezvoltării copilului şi, în acelaşi timp, ea devine un partener pentru micuţi, învaţă să-i

asculte,poartă discuţii libere despre ceea ce îi interesează. Educatoarea trebuie să accepte că

,,deplasarea” în spaţiul educaţional, dă posibilitatea copiilor de a investiga şi de a găsi

răspunsuri la propriile întrebări.

Metoda proiectelor prezintă şi alte avantaje

Grabcev Elena FilomenaGrădiniţa nr. 5

Sibiu, jud. Sibiu

150



acordă atenţie sporită colaborării cu părinţii, realizând un adevărat parteneriat pentru educaţie; oferă condiţii de învăţare eficientă pentru toţi copiii din grădiniţă, conduce la

optimizarea căilor pentru un învăţământ şcolar eficient;

solicită competenţa profesională a fiecărui cadru didactic

Evaluarea prin metoda proiectelor permite o apreciere complexă a

capacităţilor şi cunoştinţelor preşcolarilor identificând calităţi individuale ale acestora. Se

poate realiza în momentul în care educatoarea sesizează că nu mai există interes pentru temă.

Prin metoda proiectelor , evaluarea copiilor verifică formarea următoarelor lor capacităţi şi

cunoştinte:

însuşirea unor tehnici de investigaţie/căutare şi utilizare a „bibliografiei”(dicţionare

ilustrate, atlase, albume, cărţi pentru copii etc.), a calculatorului, a unor aparate de

laborator;- găsirea de soluţii de rezolvare simple şi originale a unor probleme;

colectarea, sortarea, inventarierea, pregătirea, manipularea materialelor delucru;

implicarea în rezolvarea situaţiilor apărute;

aplicarea de soluţii la situaţii noi;

prezentarea concluziilor pe baza observărilor din timpul „muncii de teren”;

capacitatea de a observa şi a-şi alege metode de lucru, colaboratorii/echipa;

capacitatea de a compara şi măsura rezultatele la care ajunge el însuşi, faţă de cele

iniţiale (autoapreciere);

capacitatea de a utiliza tehnici simple de muncă practică;

capacitatea de a-şi utiliza cunoştinţele în contexte noi.

Pentru o evaluare cât mai corectă se stabileşte, în funcţie de natura activităţilorde învăţare,

strategia de evaluare, respectiv:

1. Ce evaluăm - lista de întrebări, proiectul, procesul de învăţare, partenerii;

2. Cum evaluăm - forme de evaluare;

3. Rolul educatoarei - de partener, de ghid, de evaluator continuu şi la sfârşitde proiect;

4. Stabilirea standardelor de evaluare.

Educatoarea îşi impune amprenta asupra tuturor operaţiilor evaluării prin propria-i

personalitate, prin elaborarea instrumentelor de evaluare, prin capacitatea de a discerne

esenţialul şi de a înţelege subiecţii examinaţi.

Evaluarea prin metoda proiectelor la vârste timpurii poate fi utilizată în toate formele ei

151



( iniţială, continuă, sumativă ), însă, datorită duratei mari de timp în care se derulează

proiectul, poate fi un bun instrument pentru evaluarea sumativă, implicând şi multe elemente

de autoevaluare. Astfel, proiectul poate fi privit atât ca desfăşurare propriu- zisă a procesului

învăţării, cât şi ca produs final al acestuia

Concluziile de la finalizarea proiectului trebuie să fie anunţate copiilor, dar şi părinţilor.

Copiii vor fi ajutaţi să revadă şi să evalueze etapele şi fazele principale ale investigaţiilor, să

selecteze materialul care va exprima cel mai curat „povestea”proiectului lor. Ajutaţi de

educatoare, copiii vor găsi, cu siguranţă, idei originale de realizare a invitaţiilor (scrisori de

mulţumire, invitaţii decorate de ei, afişe), precum şi pentru desfăşurarea cât mai atractivă a

festivităţii. Copiii pot prezenta povestea proiectului şi sub formă combinată, de joc dramatic,

povestire, expuneri, de albume, înregistrări audio şi video. Pentru obţinerea unui spectacol

reuşit, educatoarea trebuie să menţină o permanentă colaborare între preşcolari.

Reprezentarea finală a temei investigate în cadrul proiectului de cercetare poate fi

concretizată printr-o activitate practică sau artistică a copiilor, în care ei vor folosi

cunoştinţele acumulate în decursul investigaţiilor.

De exemplu:

pentru proiectele tematice ,,Frunza”, ,,Para şi gutuia”, ,, Crizantema şitufănica”,

evaluarea

s-a realizat prin proiectul ,,Bogăţiile toamnei”, concretizat printr-o activitate de confecţionare

de animale din frunye si fructe desfăşurată în prezenţa invitaţilor - părinţi, bunici, prieteni.

pentru proiectele tematice ,, Ziua mamei”, ,, Cabinetul stomatologic”,,,Apa şi focul”,

,,Grădinarii harnici”, ,,Brutarii”, ,,Cartea”, evaluarea s-a realizat prin proiectul „Ce mă

fac când voi fi mare”, concretizat prin simulări de interviuri desfăşurate între copii,

sub directa supraveghere a educatoarei, în care unii dintre preşcolari (,,reporterii”) au

întrebat şi ceilalţi (,,intervievaţii”) au răspuns ce vor să fie când vor fi mari, de ce vor

să practice respectiva meserie, ce le place cel mai mult legatde aceasta şi ce le place

mai puţin. De asemenea, copiii ,,intervievaţi” au fost supuşi şi la unele probe practice

legate de meseria aleasă.

pentru proiectele tematice „Lămâia şi portocala”, „Laptele”, „Morcovul şimărul”,

,,Albina”, evaluarea s-a realizat prin proiectul „Sănătate de la toate”, în cadrul căruia

s-au derulat activităţi gospodăreşti, precum: prepararea unor sucuri naturale,salată de

fructe, prăjitură cu miere. Părinţii copiilor au fost solicitaţi şi au participat cumare

plăcere la aceste activităţi.

152



pentru proiectele tematice „Ridichea uriaşă”, „Ursul păcălit de vulpe”,„Ridichea

uriaşă”, „Fata babei şi fata moşneagului”,,,Sarea în bucate”, evaluarea s-arealizat prin

proiectul

„Trăistuţa cu poveşti”.În cadrul acestuia am întocmit un chestionar prin intermediul căruia

am verificat gradul de receptare de către copii a poveştilor. Întrebările au avut trei variante de

răspuns şi preşcolarul a primit sarcina să încercuiască răspunsul corect. Răspunsurile au fost

notate cu foarte bine, bine,satisfăcător, nesatisfăcător.

Prin „Metoda proiectelor la vârste timpurii” sunt evaluaţi atât educatoarea, prin portofoliul

prezentat, harta, atragerea şi implicarea în proiect a altor persoane, şi mai ales prin rezultatele

copiilor,cât şi preşcolarii, chiar de la începutul proiectului, prin întrebările pe care le pun

pentru întocmirea inventarului de subiecte şi care le descoperă interesul, care stabilesc

cantitatea de cunoştinţe şi aşteptările. Nu educatoarea fixează graniţele a aceea ce trebuie să

ştie copilul, ci el singur stabileşte cât poate şi cât vrea să înveţe.Dacă în plan teoretic este o

metodă globală cu caracter interdisciplinar, îndomeniul practic implică un efort deliberat de

căutare a informaţiilor şi de sistematizarea lor de către copil. Metoda proiectelor este, aşadar,

o provocare atât pentru copil cât şi pentru cadrul didactic, făcând actual scopul educaţiei şi al

instrucţiei afirmat de F.Froebel (1887) : „de a scoate din ce în ce mai multe informaţii de la

individ, în loc de a introduce din ce în ce mai multe informaţii în mintea acestuia”

Bibliografie

Preda, P. (2005),Metoda proiectelor la vârste timpurii, Editura Miniped, Bucureşti.Ciobotaru,

M., Antonovici, Ş., Popescu, M., Fenichiu, D. (2005),

Aplicaţii ale metodei proiectelor , Ed. CD Press, Bucureşti.*** (2006),Revista

Învăţământului Preşcolar

153

Mariana BîrsanGrădiniţa cu Program Prelungit Pinocchio

Craiova, jud. Dolj

METODE MODERNE CE STIMULEAZA ÎNVĂŢAREA BAZATĂ PE PROIECTE

Prof. Mariana Bîrsan

Grădiniţa PP ,,Pinocchio” Craiova

Dimensiunile schimbărilor care se petrec în societatea contemporană reprezintă o provocare serioasă pentru cei a căror sarcină este să-i pregătească pe copii pentru secolul XXI. Ne-am confruntat frecvent cu problema de a-i pregăti optim pe copii pentru a reuşi într-un viitor pe care nu-l putem prevedea. Volumul enorm de informaţii face să devină imposibil de crezut că ceea ce învaţă copilul în şcoală ar putea fi semnificativ faţă de ceea ce va trebui ca ei să ştie în cursul vieţii lor. Am constatat tot mai acut necesitatea ca învăţarea să fie de tip inovator,cu un puternic caracter anticipativ şi participativ. În sens larg, învăţarea poate fi definită ca un proces evolutiv, de esenţă formativ-informativă, constând în dobândirea de către fiinţa vie,într-o manieră activă, explorativă a experienţei proprii de viaţă şi în modificarea selectivă şi sistematică a conduitei. Ea urmăreşte asimilarea unui conţinut foarte variat şi are în vedere schimbarea comportamentului celui care învaţă, un caracter adaptativ la condiţiile unui mediu extrem de dinamic şi constituie principala modalitate de împlinire umană. În sens restrâns, învăţarea este sinonimă cu învăţarea şcolară. Ea are mai multe caracteristici:

• se desfăşoară într-un cadru şi cu mijloace instituţionalizate; • este un proces dirijat,care tinde spre autodirijare; • este un demers conştient, urmărind finalităţi; • are un caracter secvenţial şi gradual

Dat fiind caracterul procesual al învăţării am insistat pe caracterul activ al acesteia. Rolul educatoarei este de neînlocuit, căci ea este ,,organizatorul condiţiilor de învăţare’’. Programa pune accent pe modul pro-activ de învăţare,adică modalitatea prin care copiii sunt încurajaţi să-şi asume respon-sabilitatea în procesul de învăţare. Implementarea educaţiei centrată pe copil prin utilizarea metodelor şi tehnicilor active de învăţare este din ce în ce mai necesară şi în învăţământul preprimar. Folosind aceste metode şi tehnici, educatorul este receptat ca furnizor de resurse ale învăţării, cadrul didactic şi copilul fiind parteneri în educaţie. Am asigurat astfel o învăţare eficientă şi durabilă care să răspundă atât nevoilor personale,cât şi cerinţelor adaptării la o ,,societate a cunoaşterii’’ aflată în continuă schimbare. Există însă un set de condiţii pe care le-am îndeplinit pentru promovarea învăţării active:

• am acordat timp suficient şi am creat condiţii optime pentru ca preşcolarii să-şi exprime ideile şi pentru a primi feedbak constructiv;

• copiii au fost lăsaţi şi încurajaţi să speculeze; • am încurajat copiii să-şi exprime ideile şi părerile proprii, fără teama de a fi ridiculizaţi; • copiii au fost stimulaţi să-şi dezvolte încrederea în forţele proprii şi să înţeleagă valoarea propriilor

idei şi opinii. “Pădurea, izvorul sănătăţii noastre“ este un proiect ce-şi propune antrenarea şi implicarea copiilor

într-o gamă variată de activităţi: - activităţi de informare despre pădure ; - activităţi de ecologizare a pădurii; - activităţi creative, recreative, artistico –plastice ; - activităţi practice.

Aceste activităţi vor fi îmbinate cu drumeţii, plimbări şi jocuri în aer liber. Scopul proiectului este încurajarea copiilor pentru a deveni factori activi ai protecţiei mediului,

153

154

acţionând şi modificându-şi propriul stil de de viaţă precum şi pe cel al persoanelor din jur Ca obiective am urmarit:

Să manifeste interes în activităţile de ocrotire a mediului; Să realizeze diferite lucrări artistice în care să evidenţieze importanta unui mediu curat; Să promoveze reguli şi tehnici de protejare a naturii. Sa implice parintii în acţiuni cu caracter ecologic şi participarea acestora la activitatile copiilor Sa sensibilizeze părinţii şi comunitatea locala cu privire la rolul şi importanţa educaţiei ecologice de la o vârstă frageda Să propună soluţii de protejare a mediului inconjurator; Sa atraga atentia comunităţii cu privire la unele probleme de mediu şi căutarea de soluţii pertinente

Dintre tehnicile moderne de învăţare activă folosite cu succes în activitate amintesc pe cele care au corespuns obiectivelor propuse în desfăşurarea diferitelor activităţi 1.PREDAREA ÎNVĂŢĂREA RECIPROCĂ Strategii ale metodei: 1. Rezumarea: fiecare lider sau copil din grup expune sinteza textului citit de educatoare (sau a imaginii contemplate de grup), timp de 5-7 min. 2. Punerea de intrebARI: analizeaza textul (imaginea) in grup, apoi, fiecare copil. Formuleaza o intrebare folosindu-se de paletele cu intrebari. 3.Clarificarea datelor: identifica cuvintele si expresiile literare din text, comportamentele, atitudinile care sunt neclare pentru ceilalti si gasesc impreuna raspunsul corect pentru a clarifica toate noutatile. 4.Precizarea:analizeaza in grup textul /imaginea si prognozeaza ce se va intampla in continuare exprimand cele mai neasteptate idei, fapte, luand in consideratie logica ideilor anterioare. Alcatuirea grupurilor: Am tinut cont in impartirea copiilor pe grupe de principiul inteligentelor multiple: Lingvisticii – fac rezumatul Logicienii – pun intrebari Clarificatorii – aduc lamuriri Vizualizatorii – fac predictii Rolurile grupurilor 1. Rezumatorii (povestitorii) – fac rezumatul textului. 2. Intrebatorii –formuleaza intrebari de diferite tipuri folosind paletele. 3. Clarificatorii – clarifica problemele, situatiile din expunerea educatoarei. 4. Prezicatorii – fac predictii pe marginea celor audiate, supozitii in ceea ce priveste personajele si posibilele lor atitudini in deznodamantul povestirii. 2. METODA BULGĂRELUI DE ZĂPADĂ - Presupune împletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată în mod cooperativ în cadrul grupelor. Faze de desfăşurare: 1. Faza introductivă Expunerea problemei. 2. Faza lucrului individual Copiii lucrează individual 5 minute. 3. Faza lucrului în perechi Discutarea rezultatelor la care a ajuns fiecare. Se solicită răspunsuri la întrebările individuale din partea colegilor. 4. Faza reuniunii în grupuri mai mari Se alcătuiesc grupuri egale cu numărul de participanţi formate din grupurile mai mici formate anterior şi se discută despre situaţiile la care s-a ajuns. 5. Faza raportării soluţiilor în colectiv Întregul grup, reunit, analizează şi concluzionează asupra ideilor emise. 6. Faza decizională

154

155

Se alege situaţia finală şi se stabilesc concluziile. Aplicaţie: Lectură după imagini ” Pădurea” 1. S-au obţinut mai multe informaţii prin lectura dupa imagini “Pădurea”; 2. Copiii lucrează individual 2 minute timp în care au formulat întrebări de tipul: Ce se întâmplă cu plantele dacă dispar pădurile? Dar cu animalele? De ce verile sunt foarte călduroase, iar iernile foarte friguroase? Ce se întâmplă dacă se taie copacii din pădure? 3. Se lucrează apoi în perechi discutându-se rezultatele la care au ajuns şi se solicită răspunsuri la problemele pe care nu le-au putut explica. 4. Copiii se grupează, în grupuri mai mari, extrăgând dintr-un plic {Mâna oarbă} jetoane cu: brazi, iepuri, ciuperci, veveriţe şi discută rezultatele la care au ajuns. Se răspunde la întrebările rămase nesoluţionate. 5. Copiii reuniţi analizează şi concluzionează rezultatele obţinute iar educatoarea stabileşte că: 6. Tăierea abuzivă a pădurilor are efecte negative: - dispariţia unor plante; dispariţia unor animale; alunecări de teren; călduri mari; secetă; poluare 3. ÎNVĂŢAREA PRIN COOPERARE - Această metodă reprezintă utilizarea, ca metodă instrucţională a grupului mic de copii, astfel încât aceştia să poată lucra împreună, urmând ca fiecare membru a grupului să-şi îmbunătăţească performanţele proprii şi să contribuie la creşterea performanţelor celorlalţi membrii ai grupului. - Învăţarea prin cooperare are loc atunci când copiii lucrează împreună, pentru a rezolva una şi aceeaşi problemă, pentru a explora o temă nouă sau a creea idei noi, combinaţii noi, sau chiar inovaţii autentice. - Învăţarea prin cooperare se poate aplica cu succes mai ales la temele de recapitulare, sistematizare, consolidare, fixare, formare de abilităţi intelectuale şi practice, pe parcursul unei ore întregi, ori secvenţial. Elementele de bază ale învăţării prin cooperare: Interdependenţa pozitivă

• trebuie să lucreze împreună pentru a atinge scopul propus, au nevoie unul de celălalt pentru sprijin, explicaţii, coordonare

Responsabilitatea individuală • fiecare membru al grupului este răspunzător de propria contribuţie la îndeplinirea scopului

propus Analiza activităţii grupului

• grupurile de copii reflectează asupra colaborării lor, decid asupra modului de îmbunătăţire a eficienţei acestui tip de activitate

Dezvoltă deprinderi interpersonale în cadrul grupului Aplicaţie: Poster - Pădurea

Copiii îşi verifică cunostinţele despre pădure, realizând un Poster, în grupuri mici, fiecare având sarcini diferite:

1. un grup desenează şi decupează vietaţile pădurii; 2. un grup desenează şi decupează plantele; 3. un grup desenează şi decupează casa şi pe cel ce îngrijeşte pădurea; 4.un grup prgăteşte planşa cu culorile potrivite{frunze pe jos, nori, soare în partea de sus}, apoi asamblează rezultatele celor trei grupe Toţi copiii analizează dacă cunoştinţele copiilor au fost corecte şi redate corespunzător.

4.HARTA CONCEPTUALĂ - Este o metodă prin care învăţarea noilor informaţii depinde de conceptele deja existente în mintea copilului şi de relaţiile care se stabilesc între acestea - Este o metodă ce structurează cunoştinţele copilului, iar important nu este cât cunoaşte copilul, ci relaţiile care se stabilesc între cunoştinţele asimilate

155

156

- Deşi a fost recunoscută ca o potenţială metodă de evaluare a cunoştinţelor copilului, harta conceptuală poate fi utilizată cu succes şi ca instrument de instruire - Poate fi definită drept un grafic care include concepte centrale (localizate în centrul hărţii); concepte secundare (localizate către marginea hărţii), iar prin harta realizată se comunică felul în care este înţeleasă relaţia între concepte. Aplicaţie: Copacul

• Se poate lucra individual, sau în grupuri. Copilul desenează un copac în mijlocul colii şi prin săgeţi duse spre margine, desenează sau scrie tot ce ştie despre acesta.

• Fiecare copil contribue cu cunoştinţele pe care le are. 5.METODA R. A. I. ”Raspunde – Arunca - Interogheaza - Este o metodă de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor, dar şi de verificare. - Are la baza stimularea si dezvoltarea capacitatilor copiilor de a comunica (prin intrebari si raspunsuri) ceea ce au invatat. - Urmăreşte realizarea feed-back-ului printr-un joc de aruncare a unei mingi uşoare. - Copilul care aruncă mingea trebuie să formuleze o întrebare din cunostintele insusite, copilului care o prinde. Cel care prinde mingea răspunde la întrebare, apoi o aruncă mai departe altui coleg, punând o nouă întrebare. Copilul care nu ştie răspunsul iese din joc, la fel ca şi cel care este descoperit că nu cunoaşte răspunsul la propria întrebare. Aplicaţie: ”Din tainele padurii” Intrebari si raspunsuri prin joc, la finalul proiectului: Cine traieste in padure? - animale si pasari salbatice Cine ingrijeste padurea? - padurarul De ce taie oamenii copacii? - pentru fabrica de mobila Ce animale traiesc in padurile noastre? - lup, vulpe, urs, veverita Cine ingrijeste animalele ? - padurarul, oamenii care iubesc animalele De ce se numeste “aurul verde” - are bogatii: lemn, fructe, ozon Ce se face din lemn? - mobila, hartie. creioane Cum putem ocroti padurea? - sa nu facem mizerie, sa nu rupem copacii Ce fructe de padure gasim? - mure, smeura, afine Cine impusca animalele? - vanatorii, cand au voie Ce inseamna poluarea? - cand lasam hartii, sticle, mancare pe jos, cand rupem copacii Cine face aerul curat? - aerul eliminat de pomi si plante Ce se intampla cu animalele daca dispar padurile? – n-ar avea hrana, adapost Ce se intampla daca se taie padurile?- n-am avea lemn, aer curat, ar fugi pamantul

Concluzionând, pot spune că : -utilizând metoda proiectelor, educatoarea oferă posibilitatea copiilor să experimenteze, să investigheze, să descopere singuri unele fenomene, legături cauzale; -copiii au ocazia să-şi exerseze priceperile, capacităţile în funcţie de interesul şi curiozitatea lor; -pot lucra în funcţie de nivelul propriu de dezvoltare şi de ritmul de lucru propriu ; -copiii află lucruri noi de la colegi şi le împărtăşesc acestora experienţa proprie.

Să lucrezi într-un grup reprezintă o competenţă pentru viaţă şi o parte importantă a unui mediu de învăţare bazat pe proiecte. BIBLIOGRAFIE: Preda V.,Breben S.,Gongea E.,Mitrulescu V., ,Învăţărea bazată pe proiecte”, Editura Arves, Craiova, 2009 Breben S.,Gongea E.,Ruiu G.,Fulga M., ,,Metode interactive de grup”, Editura Arves, Craiova, 2006

156

157



FIȘĂ DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ

I. DATE PERSONALE

1. Numele și prenumele :

2. Locul și data nașterii:

3. Domiciliul:

II. DATE PRIVIND MEDIUL FAMILIAL:

FAMILIA Numele și

prenumele

Anul

nașterii

Pregătirea

școlară

Profesiunea

Funcția

Locul de muncă

TATA

MAMA

FRAȚI

SURORI

2.Caracteristicile vieții de familie:

a. Tipul familiei:

o normală

o un părinte decedat

o părinți despărțiți

o părinți vitregi

b.Climatul familial:

o înțelegere deplină

o conflicte mici și trecătoare

o dezacord marcant între părinți

o familie dezorganizată

c. Persoane infuențe din afara familie:

.................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................

158

III. DATE PRIVIND STAREA DE SĂNĂTATE:

1. Caracteristici ale dezvoltării fizice

..................................................................................................................................................

2. Îmbolnăviri:

a. Anterioare integrării în grădiniță:

......................................................................................................................................

b. Pe parcursul școlarității:

...........................................................................................................................................

3. Deficiențe, nevoi speciale (senzoriale, motorii):

.......................................................................................................................................................

IV.DATE PRIVIND DEZVOLTAREA PROCESELOR COGNITIVE:

1. Caracteristici ale proceselor senzorial-perceptive:

o Predomină modalitatea vizuală de recepție a informației

o Predomină modalitatea auditivă de recepție a informației

o Percepție difuză, superficială a materialului de învățare

o Percepție complexă ( spirit de observație)

2. Memoria

o Foarte bună

o Bună

o Medie

o Slabă

159

o Foarte slabă

3. Imaginația:

o Săracă

o Bogată

o Reproductivă

o Reproductiv-creativă

o Pentru activități practice

o Pentru activități literar artistice

4. Limbajul:

o Vocabular bogat, exprimare frumoasă și corectă

o Exprimare ușoară și corectă

o Vocabular redus, exprimare greoaie

o Vocabular foarte sărac, exprimare incorectă

5. Nivel de inteligență:

o Inteligență superioară

o Inteligență deasupra nivelului mediu

o Inteligentă de nivel mediu

o Inteligență sub nivel mediu

o Inteligență sub limită

160

V. CONDUITA ȘCOLARULUI ÎN TIMPUL ACTIVITĂȚII:

1. Conduita în timpul desfășurării activității:

o Atent, participă activ, cu interes

o Atenția și interesul inegale, fluctuante

o De obicei pasiv, așteaptă să fie solicitat

o Prezent numai fizic, cu frecvente distrageri

2. Purtarea în general:

o Exemplară, corectă

o Cu abateri comportamentale, relativ frecvente, dar nu grave

o Cu abateri comportamentale grave, devianță

o Alte mențiuni.........................................................................................................

VI. CONDUITA ÎN GRUP, INTEGRAREA SOCIALĂ A ELEVULUI:

Participarea la viața de grup:

o Mai mult retras, rezervat, izolat, puțin comunicativ

o Participă numai dacă este solicitat

o Este în contact cu grupul, se integrează, dar preferă sarcinile executive

o Sociabil, comunicativ, stabilește ușor relații

o Activ, sociabil, cu inițiativă

161

o Alte mențiuni:

...............................................................................................................................

...............................................................................................................................

...............................................................................................................................

...............................................................................................................................

...............................................................................................................................

............................................................

VII. CARACTERISTICI ALE PERSONALITĂȚII:

1. Temperamentul

o Puternic exteriorizat, impulsiv, iritabil, uneori agresiv, activ, cu tendințe de

dominare a altor

o Exteriorizat, energic, vioi, mobil, echilibrat, ușor adaptabil, vorbăreț,

nestatornic

o Calm, controlat, reținut, lent, uneori nepăsător, mai greu adaptabil, rezistent la

solicitările repetitive

o Interiorizat, hipersensibil, retras, nesigur, anxios

o Tip combinat – caracteristici:

...............................................................................................................................

...............................................................................................................................

...............................................................................................................................

...............................................................................................................................

...............................................................................................................................

..............................................................................................................................

2. Aptitudinile

a. Aptitudini generale: ..........................................................................................................

b. Aptitudini speciale: ..........................................................................................................

162

3. Trăsături de caracter în devenire:

a. Atitudini față de sine: .......................................................................................................

b. Atitudini față de ceilalți: ..................................................................................................

c. Atitudini față de muncă: ...................................................................................................

4. Interese:

a. Activități preferate în cadrul grădiniței/ școlii

o Citire de imagini

o Educație fizică

o Construcții

o Activități practice

b. Preocupări de timp liber

...........................................................................................................................................

...........................................................................................................................................

5. Alte însușiri semnificative:

.........................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

GRĂDINIȚA: Seminarul Teologic ,,Sfântul Ioan Iacob” – Dorohoi

Grădinița nr. 4(structură).

PROF. : Sachelaru Persida.

163

Elena Hociug, Luminiţa VieruGrădiniţa cu Program Prelungit nr. 1

Roman, jud. Neamţ

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAI EMINESCU, ROMAN GRĂDINIŢA CU O.P. NR.1, ROMAN

Grupa mijlocie A TEMA: Modalităţi de evaluare a proiectelor tematice, aplicate prin intermediul activităţilor de tip formal şi

nonformal

REFERAT

Câteva noţiuni generale

• Evaluarea în învăţământul preşcolar - Evaluarea performanţelor în învăţare ale copilului preşcolar se realizează în modalităţi specifice acestui nivel de educare şi instruire având în vedere că achiziţionarea de cunoştinţe nu reprezintă un scop în sine în această etapă de vârstă. – Metoda de evaluare- metoda prin care se măsoară, se compară şi se apreciază rezultatele preşcolarilor, ale cadrelor didactice şi ale instituţiilor de învăţămănt. – Procedeu de evaluare- o componentă sau o particularizare a metodelor de evaluare. – Strategie de evaluare- un ansamblu constituit din metode forme de lucru şi mijloace didactice folosite pentru evaluare. – Probă (de evaluare) orice instrument de evaluare proiectat, administrat şi corectat de către educatoare/ profesor… – Investigaţia – reprezintă o posibilitate pentru preşcolar de a aplica în mod creator cunoştinţele şi de a explora situaţii noi de învăţare. – Proiectul- formă de evaluare complexă care solicită preşcolarul în folosirea unor metode de investigaţie ştiinţifice.

• Conceptul pedagogic de evaluare în mediul formal defineşte o acţiune psihosocială complexă bazată pe operaţii de: măsurare / control cantitativ, apreciere / calitativă, decizie / comunicată în termeni de îndrumare metodologică orientativă cu scop de ameliorare continuă a activităţii proiectată la nivel de sistem şi de proces.

• Evaluarea de sistem urmăreşte gradul de realizare a finalităţilor

macrostructurale prin: măsurarea şi aprecierea unor aspecte care vizează raporturile dintre învăţământ şi viaţa socio -economică şi culturală; corelarea calităţii învăţământului cu "contribuţia sa la dezvoltarea socială (...) fără a ieşi însă din cadrul pedagogic chiar dacă sunt folosite date, tehnici, prognoze economice şi sociologice" (Radu, Ion, T., 1981, pag.79,81);

164

• Evaluarea de proces urmăreşte gradul de realizare a obiectivelor

microstructurale, acţiune complexă determinată de: finalităţile macrostructurale (ideal pedagogic- scopuri pedagogice); corelaţiile profesor-elev; rezultate şcolare-metodologie folosită; corespondenţele pedagogice dintre elementele activităţii didactice: obiective – conţinuturi - metodologie (de predare- învăţare- evaluare); operaţiile de măsurare şi apreciere, (auto)reglabile la începutul, în timpul sau la sfârşitul activităţii didactice; instrumentele oficiale instituţionalizate pentru consemnarea rezultatelor.

• Managementul procesului de învăţământ valorifică toate strategiile de evaluare cunoscute: -evaluare iniţială, sumativă, formativă.

Tipurile de evaluare pedagogică reflectă modalitatea specifică de integrare a operaţiilor de măsurare- apreciere- decizie în activitatea didactică/ educativă: a) Evaluarea iniţială angajează operaţiile de măsurare- apreciere- decizie, la începutul activităţii de instruire (activitate, capitol, semestru, an / ciclul de învăţământ), în vederea cunoaşterii nivelului psihopedagogic real al colectivului de preşcolari / preşcolarului, exprimat în termeni de performanţe şi competenţe actuale şi potenţiale. Acest tip de evaluare îndeplineşte o funcţie pedagogică prioritar predictivă. În mod analogic, testele de cunoştinţe elaborate şi aplicate special pentru măsurarea şi aprecierea nivelului iniţial de pregătire al preşcolalor sunt denumite teste predictive. b) Evaluarea sumativă angajează operaţiile de măsurare- apreciere- decizie în timpul sau la sfârşitul unei activităţi didactice/ educative în vederea cunoaşterii nivelului real de stăpânire a materiei după parcurgerea anumitor perioade şi secvenţe de instruire, conform obiectivelor curriculum- ului, adaptate de educator/ profesor la condiţiile concrete ale grupei de preşcolari. c) Evaluarea permanentă / continuă angajează operaţiile de măsurare – apreciere – decizie pe tot parcursul activităţii de instruire/ educaţie. Ea stimulează participarea întregului colectiv al grupei prin proiectarea unor sarcini de învăţare diferenţiate, evaluabile imediat în vederea adoptării unor măsuri corective, ameliorative sau de ajustare structurală adecvate situaţiei constatate şi apreciate cu mijloace pedagogice eficiente. Funcţii ale evaluării:

• După scopul evaluării se pot identifica, din motive de ordin didactic, următoarele funcţii ale evaluării:

• de control; • de clasificare şi selecţie; • de reglare; • de predicţie; • educativă; • socială.

“Paşii evaluării” • Evaluarea reprezintă o componentă esenţială a activităţii de învăţământ,

care se înscrie în următoarea succesiune de evenimente didactice: 1.Stabilirea scopurilor şi obiectivelor educaţionale prin formarea comportamentului şi personalităţii preşcolarilor; 2.Proiectarea demersului didactic;

165

3. Desfăşurarea programului de realizare a obiectivelor propuse; 4. Măsurarea şi aprecierea rezultatelor aplicării programului educaţional.

Metode de evaluare: 1. Observarea sistemică a elevilor

• 1.1- fişă de evaluare pe baza observaţiei curente(foloseşte evaluatorului pentru înregistrarea unor date concrete despre preşcolari, în special despre cei cu probleme deosebite, poate fi folosită pe parcursul unui ciclu complet- preprimar, unele observaţii şi concluzii din fişăse pot menţiona şi în fişa standardizată de caracterizare care se întocmeşte la sfârşitul fiecărui ciclu de şcolarizare);

• 1.2 – scara de clasificare (indică frecvenţa cu care apare în comportamentul copilului o anumită atitudine, poate fi folosită atât în Fişa individuală de observaţii curente, cât şi în Fişa de caracterizare a elevului la sfîrşit de ciclu);

• 1.3 – lista de control/ verificare( înregistrează prezenţa/ absenţa unei acţiuni, comportament la copilul respectiv, într-o anume situaţie).

2. Investigaţia este o activitate practică realizată de copii prin care se realizează o evaluare individuală sau de grup.

• Etapele investigaţiei: • -primirea sarcinilor de lucru; • -prezentarea instrucţiunilor de lucru.

3. Portofoliul cuprinde o colecţie a muncii unui copil, progresul şi realizările acestuia, reprezintă o alternativă viabilă la testele standardizate, urmăreşte prrogresul continuu de la un semestru la altul, oferă o imgine completă a progresului înregistrat de copil pe unitatea de timp vizată, prin raportarea la criterii formulate în momentul proiectării, elemente constitutive ale portofoliului trebuie evaluate separat la momentul respectiv, de către educator/ profesor. 4. Fişa psihologică de caracterizare în care “este necesară o evidenţă a trăsăturilor psihice, fizice şi morale mai importante ale copilului- acesta este rolul şi semnificaţia fişei psihologice” spune prof. univ. dr. Ursula Şchiopu. “Nu trebuie să uităm că psihologia este o ştiinţă a prezentului, a omului concret, iar pedagogia şi educaţia sunt demersuri ce slujesc viitorul, construcţia psihică viitoare, gestionarea ei. O fişă fără recomandări este o jucărie de-a fişele de caracterizare” adaugă aceeaşi autoare. 5. Metoda consemnării grafice a preferinţelor. Este o metodă care permite prelucrarea şi interpretarea datelor obţinute despre fiecare copil prin evidenţierea zonelor de interes a preferinţelor copilului dar şi a domeniilor în raport cu care el întâmpină dificultăţi. 6. Metoda consemnării grafice a progreselor copilului. Este o metodă comparativă. Ea urmează să pună în evidenţă anumite manifestări prin valorile lor la start şi prin valorile înregistrate într-o fază ulterioară a angajării într-o activitate oarecare.

166

7. Testele standardizate. Test = probă; Sunt instrumente de evaluare a performanţelor preşcolare care vizează modificările produse prin învăţare, în principal în domeniul cognitiv. (Docimologia este o ştiinţă a examinării!)

Evaluarea – Demonstraţia rezultatelor • Strategia de evaluare respectiv: *Ce evaluăm? - lista de întrebări. proiectul,

procesul de învăţare, partenerii; • *Cum evaluăm? - forme de evaluare; • *Rolul educatoarei: de partener, de ghid, de evaluator continuu şi la sfârşit

de proiect; • *Stabilirea standardelor de evaluare.

Tema anuală: Când, cum şi de ce se întâmplă? Subteme: “Zâna toamnă”

“ Ce ne aduce Toamna în coş?” “Surprize de Toamnă”

“Hai la carnaval de Haloween” Proiect tematic de evaluare: “Bogăţiile toamnei”

• Caracteristici; • Culorile anotimpului; • Darurile naturii; • Activităţile oamenilor; • Fructe, legume; • Fenomene meteo; • Schimbări climatice.

Fantezii de toamnă :Expoziţie cu lucrările copiilor organizată în holul Grădiniţei

167

Tema anuală: “Cum este a fost şi va fi pe Pământ?” Proiect tematic: “A fost odată…” Evaluare nonformală în cadrul aceluiaşi parteneriat “L-am sărbătorit pe Creangă de Mărţişor”- Temă în afara proiectului • Împlinirea a 175 de ani de la naşterea scriitorului Ion Creangă a fost

marcată printr-un program special susţinut de un grup de elevi ai Şcolii cu clasele I-VIII “Mihai Eminescu”

• Doamna bibliotecară, director al Bibliotecii Municipale- Cristina Panaite, remarcă faptul că elevii “ au citit din opera marelui povestitor Creangă şi au fost chiar eroii poveştilor marelui scriitor.

Tema anuală: Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?

La subtemele: “Obiceiuri străbune” “Uite vine Moş Crăciun”

“Ne jucăm cu Zâna Iarnă” “Farmecul Pădurii”

168

Proiectul de evaluare formativă se numeşte: “Iarna drăguţa”, s-a realizat prin

confecţie ghetuţe pentru Moş Nicolae, serbări dedicate lui Moş Crăciun; expoziţii de lucrări ale copiilor pe această temetică: ornare brazi de Crăciun!

Tema anuală: Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? Proiect tematic: Eu simt, eu creez, eu exprim Evaluare formativă : “Fantezii de primăvară” DOS “Copacul înflorit”(aplicaţie) DEC “Livada înflorită”(modelaj)

Proiect tematic : „Ce mă înconjoară?” Subteme : • „Primăvară, bine ai venit!” • „Te iubesc mămico!” • „Buchetul primăverii” • „Vestitorii primăverii” Finalitatea proiectului

169

• În cadrul acestui proiect, s-au planificat şi organizat zilnic activităţi care să răspundă interesului deosebit manifestat de preşcolari nevoii de cunoaştere!

• Toate s-au materializat în organizarea de expoziţii cu lucrările micuţilor. • Au fost folosite strategii variate pentru evaluarea proiectului tematic la

grupa mică: • -realizarea unei expoziţii cu lucrările copiilor; • -album de fotografii din perioada derulării proiectului; • -spectacol dedicat Zilei mamei;

…“Mama”- lucrări ale copiilor- “Inimioare pentru mama”, serbare pentru Ziua mamei, coşuleţe cu flori:” Dar pentru mama!”

170

• Tema de studiu : “Cu ce şi cum exprimãm ceea ce simţim?” • Proiect:„Călătorii misterioase” • Subteme: „În lumea cărţilor” „În lumea poveştilor” „În lumea culorilor” Activitate de evaluare: activitate integrată “Pe covorul magic” • DOS : „La bibliotecă”-vizită • DLC: „Recunoaşte personajul” (joc didactic) • Program artistic: „Magia culorilor”

171

• Tema de studiu: „Cine şi cum planificã/organizeazã o activitate?” • Proiect: „În universul meu” • Subteme: „Mama mea” „Bunicii mei” „Fermierul” „Grădinarul” „Poliţişti, pompieri şi doctori” Activitatea de evaluare: realizarea cărţii „Cei ce mă înconjoară muncesc din zori şi până-n seară” la sectoarele artă şi bibliotecă. Cuprinsul cărţii: 1.Din activităţile mamei; 2.Din activităţile bunicilor; 3.Din activităţile fermierului; 4.Din activităţile grădinarului; 5. Din activităţile doctorilor, poliţiştilor şi pompierilor; Strategii alternative de evaluare: • Dramatizări; • Şezători; • Scenete; • Desene incomplete(eliptice); • Ghicitori; • Labirinturi; • Texte scurte eliptice; • Puzzle 3D sau normal. • Jocuri de rol; • Jocuri de mişcare; • Trasee aplicative; • Carnaval; • Expoziţii tematice; • Povestirea eliptică; • Evaluarea cu ajutorul calculatorului; • Rebus; • Chestionar.

172

Concluzii: Prin metoda proiectelor, evaluarea copiilor verifică formarea următoareor capacităţi şi cunoştinţe • Însuşirea unor tehnici de investigaţie, căutare şi investigare a

“bibliografiei”(dicţionare, ilustrate, atlase, cărţi pentru copii), a calculatorului sau a unor aparate de laborator;

• Găsirea de soluţii simple şi originalede rezolvare a unor probleme; • Capacitatea de a utiliza tehnici simple de muncă practică; • Capacitatea de autiliza cunoştinţeleîn contexte noi; • Capacitatea de a măsura şi compara rezultatele la care ajunga el însuşi faţă

de cele iniţiale (autoapreciere), • Capacitatea de a observa şi de a-şi alege metode de lucru colaboratorii/

echipa; • Colectare, sortarea, inventarierea, pregătirea, manipularea materialelor de

lucru; • Aplicarea de soluţii la situaţii noi; • Implicarea în rezolvarea situaţiilor apărute; • Prezentarea concluziilorpe baza “notiţelor”din timpul “muncii de teren” Bibliografie: • Curriculum pentru învăţământul preşcolar Bucureşti, 2009 • Laborator preşcolar Bucureşti, 2002 • Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru învăţământul preşcolar –

Georgeta Toma, Piteşti, 2009 • Metoda proiectelor la vârstele timpurii Viorica Preda Ed. Miniped,

Bucureşti, 2005 VĂ URĂM: PAŞTE FERICIT!

REALIZAT: EDUCATOARE: ELENA HOCIUNG ŞI LUMINIŢA VIERIU

brosura_istetila 2012

Documents