Ce trebuie sa .tii despre infarct? Fii ACTIV ! AC.IONEAZA n caz de urgen.a Mergi la CONTROLUL medical periodic Urmeaza TRATAMENTUL recomandat INFORMEAZA-TE despre afec.iunea ta Alege un stil de VIA.A sanatos Ce trebuie sa .tii despre infarct? Fii ACTIV ! AC.IONEAZA n caz de urgen.a Mergi la CONTROLUL medical periodic Urmeaza TRATAMENTUL recomandat INFORMEAZA-TE despre afec.iunea ta Alege un stil de VIA.A sanatos Astazi (data) ___________________________, am suferit un INFARCT MIOCARDIC 2 Ce s-a ntmplat? .................................. 3 Tratamentul de ntre.inere (medicamentos) ... 8 Via.a dupa un eveniment cardiovascular...19 Modificarea stilului de via.a ...........20 n caz de urgen.a ............. 23 cuprins Am fost internat cu infarct miocardic sau angina instabila. Pe viitor, este extrem de important sa urmez cu stricte.e tratamentul prescris .i recomandarile medicului. ce s-a ntmplat? INFARCT MIOCARDIC? ANGINA INSTABILA? Este normal sa fi.i speriat, dupa ce a.i ajuns de urgen.a la spital pentru dureri n piept .i a.i fost diagnosticat cu infarct miocardic sau angina instabila. Acest material a fost dezvoltat pentru a va ajuta sa n.elege.i mai bine situa.ia n care va afla.i. n el ve.i gasi raspunsuri la ntrebarile pe care le ave.i despre: evenimentul cardiovascular prin care a.i trecut, medicamentele pe care le primi.i, diagnostic complet, pna 3 AVE.I NTREBARI? Cu siguran.a ave.i multe ntrebari despre boala, tratament .i perioada imediat urmatoare evenimentului. Este important sa pune.i ntrebari, pentru a n.elege ct mai bine ce vi s-a ntmplat, iar medicii vor fi alaturi de dumneavoastra pentru a clarifica toate detaliile. Acest material reia o parte dintre informa.iile primite n spital .i va va ajuta sa va n.elege.i boala ct mai bine, pentru a avea n continuare o via.a normala .i fara alte incidente cardiovasculare. Pentru a ncepe, haide.i sa parcurgem mpreuna cteva no.iuni de baza, ca raspuns la unele ntrebari pe care le pute.i avea despre sindromul coronarian acut. Sindromul coronarian acut (prescurtat SCA) reprezinta un set de simptome determinate de blocarea completa (infarct miocardic) sau par.iala (angina instabila) a unui vas de snge de la nivelul inimii, cauzata de un cheag de snge (tromb). Acest proces se nume.te tromboza (1). Pe parcursul vie.ii, n pere.ii vaselor de snge se depun grasimi. Pe anumite por.iuni ale vaselor de snge, aceste depuneri pot ncepe sa se ngroa.e .i sa se contureze n depozite de grasime ce se numesc placi aterosclerotice. (1) Aceste placi sunt alcatuite n special din colesterol, iar formarea lor este influen.ata de fumat, de alimenta.ia bogata n grasimi, greutatea n exces, alcool, lipsa exerci.iului fizic, diferite afec.iuni (ex: diabet, hipertensiune). Aceste placi ngusteaza diametrul vasului .i, astfel, circula.ia sngelui este ngreunata la nivelul arterelor coronare (vasele ce hranesc inima cu snge oxigenat), prin urmare inima va primi mai pu.in oxigen. (1) n cazul n care apare o fisura n aceasta placa de grasime sau se rupe nveli.ul interior al uneia dintre arterele ngustate, deasupra acestei fisuri se poate forma un cheag de snge (sau tromb). Acest tromb va bloca artera .i nu va mai lasa sngele sa circule .i sa oxigeneze inima. 4 Daca trombul blocheaza complet artera, mu.chiul inimii poate fi afectat pentru totdeauna, nemaifiind hranit cu oxigen. n lipsa aportului sanguin, celulele musculare ale inimii vor muri. Acest proces este cunoscut drept infarct miocardic (sau atac de cord). Infarctul miocardic necesita terapie de urgen.a pentru restabilirea fluxului sanguin, deoarece, daca zona afectata este mare, poate provoca chiar decesul. Daca trombul blocheaza incomplet artera, va determina doar scaderea importanta a fluxului de snge cu oxigen care hrane.te inima. Aceasta scadere a fluxului sanguin este reversibila .i se nume.te angina instabila. Fiind un blocaj incomplet, mu.chiul cardiac (miocard) nu sufera la fel de mult ca n cazul ntreruperii permanente a circula.iei. Artera sanatoasa Depunere de grasimi n peretele arterial Placa aterosclerotica este alcatuita n special din colesterol .i formarea sa este influen.ata de fumat, alimenta.ia bogata n grasimi, greutatea n exces, alcool, lipsa exerci.iului fizic .i de diferite afec.iuni (ex: diabet, hipertensiune). n cele din urma, un cheag de snge poate bloca par.ial sau complet artera 5 CARE SUNT SEMNELE UNUI INFARCT MIOCARDIC (IM) SAU UNUI EPISOD DE ANGINA INSTABILA (AI)? Probabil ve.i recunoa.te unele dintre simptomele sau semnele enumerate mai jos, avnd n vedere ca tocmai a.i suferit un SCA (infarct miocardic sau angina instabila). Daca prezenta.i din nou aceste simptome, trebuie sa va adresa.i imediat medicului, aceasta fiind o urgen.a medicala. Pe viitor, ncerca.i sa fi.i atent la aceste simptome, astfel nct sa reac.iona.i repede. Simptomele (manifestarile) unui INFARCT MIOCARDIC sunt diferite de la persoana la persoana .i pot include: INFARCTMIOCARDIC Durere sau senza.ie de presiune sau senza.ie anormala (ciudata) n piept (torace) Raspndirea durerii n spate, gt, mandibula sau n/pe ambii umeri sau bra.e Transpira.ii Dificulta.i de respira.ie (dispnee) Varsaturi sau stare de grea.a Stare brusca de ame.eala sau slabiciune Manifestarile ANGINEI INSTABILE sunt asemanatoare cu cele ale infarctului miocardic. n plus: Durerea n piept: Poate aparea brusc cnd va odihni.i, fara sa aiba vreun factor declan.ator clar, cum ar fi efortul fizic sau stresul Nu cedeaza la repaus (daca va odihni.i) sau la nitra.i cu ac.iune scurta (de ex. nitroglicerina) Nu dispare n urmatoarele 5 minute dupa administrarea de nitra.i cu ac.iune scurta (ca n angina stabila) ANGINA INSTABILA TRATAMENTUL SINDROMULUI CORONARIAN ACUT Pentru un control rapid al simptomelor .i pentru reducerea la minim a leziunilor arterelor coronare, sunt posibile mai multe abordari terapeutice. Tratamentul disponibil n prezent poate fi de urgen.a (administrat n spital), urmat de cel de ntre.inere (tratament recomandat pe durata minima de 1 an de la eveniment). TRATAMENTUL DE URGEN.A (IMEDIAT DUPA EVENIMENT): ANGIOPLASTIA (sau repararea vaselor de snge). Printr-o artera de la bra. sau coapsa, se introduce un dispozitiv (o sonda care are la capat un balon de mici dimensiuni) n artera blocata. Acest balon se umfla pna cnd artera se deschide suficient pentru a primi o cantitate adecvata de snge. Odata ce artera s-a dilatat, balonul se dezumfla .i se scoate. n timpul acestui procedeu, medicul poate introduce un mic tub metalic (denumit STENT) care ac.ioneaza ca un schelet .i ofera suport n interiorul arterei coronare, pentru a .ine deschisa artera .i dupa ce se scoate balonul. (2) BY-PASS CORONARIAN (sau refacerea traseului arterial). Aceasta este o interven.ie chirurgicala cu deschiderea pieptului .i refacerea fluxului de snge dintre aorta (artera principala din corp) .i artera coronara astupata (2), cu ajutorul unui fragment dintr-un alt vas de snge (artera sau vena). TROMBOLIZA SAU FIBRINOLIZA (sau distrugerea cheagului de snge). Cheagul de snge care astupa artera poate fi dizolvat de o substan.a medicamentoasa administrata intravenos .i, de cele mai multe ori, poate precede angioplastia. (3) n oricare dintre situa.iile de mai sus, vi se va recomanda .i un tratament medicamentos, pe care trebuie sa l urma.i pentru minim 1 an de la eveniment, cteodata toata via.a. De asemenea, vi se vor recomanda controlul factorilor de risc .i vizite regulate la medicul dvs. de familie sau cardiolog. 7 tratamentul de ntre.inere (medicamentos) Att pe durata spitalizarii ct .i ulterior, dupa externare, medicul va va prescrie mai multe medicamente pentru a va controla boala de inima, fiind extrem de important sa le lua.i pe toate, a.a cum v-au fost recomandate. Fiecare medicament are un anumit rol pentru boala dumneavoastra de inima, de exemplu poate normaliza colesterolul mare sau tensiunea arteriala ridicata, sau poate scadea riscul de formare a trombilor. 8 DE CE ESTE IMPORTANT SA URMA.I TRATAMENTUL? n primul rnd pentru a va ameliora afec.iunea cardiaca. n al doilea rnd, pentru a reduce riscul unui nou eveniment cardiovascular. n lipsa unui tratament adecvat, pna la o treime dintre persoanele care sufera un infarct sau un episod de angina instabila pot prezenta un alt eveniment cardiovascular n urmatoarele 6 luni (4). Prin urmare, respectarea tratamentului medicamentos conform recomandarilor medicului este extrem de importanta n reducerea acestui risc. Lua.i toate medicamentele a.a cum vi s-au recomandat. Pute.i ac.iona pentru a scadea riscul unui alt eveniment. n urmatoarele pagini ve.i afla mai multe despre medicamentele prescrise .i despre modificarile stilului de via.a pe care este necesar sa le face.i pentru un control mai bun al sanata.ii inimii dvs. Nu ezita.i sa discuta.i cu medicul cardiolog sau cu medicul de familie daca ave.i ntrebari despre medicamentele pe care le primi.i sau daca ave.i nevoie sa vi se explice nca o data cum sa lua.i aceste medicamente. Nu ntrerupe.i administrarea medicamentelor fara sa discuta.i despre aceasta cu medicul dumneavoastra cardiolog sau cu medicul de familie. 9 Atunci cnd medicul considera ca a.i depa.it momentul critic, sunte.i stabilizat .i pute.i fi externat, va va recomanda un tratament de ntre.inere, pe termen lung, ce va avea doua obiective principale: sa amelioreze func.ia cardiaca sa previna un nou eveniment. Aceste obiective pot fi atinse cu ajutorul mai multor tipuri de medicamente (clase de medicamente). Mai mult, medicul va individualizeaza tratamentul n func.ie de tipul evenimentului .i de pacient (de exemplu, .ine cont .i de eventuale alte afec.iuni de care suferi.i). Din aceasta cauza, nu trebuie sa compara.i 10 tratamentul pe care l-a.i primit cu cel al altor pacien.i care sufera de o afec.iune asemanatoare cu a dumneavoastra. ESTE FOARTE IMPORTANT SA URMA.I TRATAMENTUL DE NTRE.INERE EXACT A.A CUM V-A FOST PRESCRIS. NU MODIFICA.I tratamentul .i dozele fara recomandarea medicului. Este importanta administrarea acestor clase de medicamente n asocierile recomandate, deoarece fiecare dintre ele are un rol bine definit .i complementar. NU NTRERUPE.I niciodata tratamentul fara sa discuta.i cu medicul despre aceasta. Daca va opri.i tratamentul, cre.te.i riscul de apari.ie a unor noi evenimente cardiovasculare grave. CLASELE DE MEDICAMENTE Tratamentul de ntre.inere trebuie ini.iat ct mai devreme posibil. n continuare, pute.i regasi o scurta descriere a claselor de medicamente utilizate cel mai frecvent n tratamentul infarctului miocardic sau al anginei instabile. Asocierea antiplachetarelelor cu anticoagulante poate cauza complica.ii hemoragice (sngerari) (9). Sngerarile sunt cele mai 11 ANTIPLACHETARE Asociate la acid acetilsalicilic DE CE? mpiedica formarea cheagului de snge n arterele coronare. BENEFICIU Reduc apari.ia unui nou eveniment cardiovascular .i reduc mortalitatea la pacien.ii care au avut deja un infarct. (3) frecvente complica.ii observate n tratamentul medicamentos al SCA, ct .i n cazul angioplastiei .i chirurgiei cardiace. (5) 1 - Va rugam anun.a.i medicul cardiolog daca apare sngerarea. 2 - Numai medicul poate decide care este cea mai buna strategie terapeutica n aceasta situa.ie. 3 - Nu lua.i decizii singuri! 12 Aten.ie, n cazul n care ave.i planificate interven.ii chirurgicale, tratamente stomatologice, investiga.ii radiologice sau endoscopie, trebuie sa anun.a.i personalul medical ca urma.i tratament antiplachetar. n unele cazuri (de ex. interven.ii chirurgicale), vi se va opri tratamentul antiplachetar pentru a nu cre.te riscul de sngerare, nsa aceasta ntrerupere a tratamentului trebuie sa fie ct mai scurta posibil .i numai sub supravegherea medicului. Tratamentul pe care l urma.i NU trebuie modificat sau ntrerupt fara ca medicul dumnevoastra cardiolog sa fie anun.at. DE CE? Scad consumul de oxigen al inimii prin scaderea numarului de batai ale inimii .i a for.ei cu care aceasta se contracta; ajuta .i la scaderea tensiunii arteriale. (5) DE CE? Scad consumul de oxigen al inimii prin scaderea numarului de batai ale inimii .i a for.ei cu care aceasta se contracta; ajuta .i la scaderea tensiunii arteriale. (5) BETA-BLOCANTE STATINE INHIBITORII ENZIMEI DE CONVERSIE A ANGIOTENSINEI (IECA) Pot fi nlocui.i cu sartani la persoanele care nu tolereaza IECA ALTE TRATAMENTE BENEFICIU Reduc mortalitatea .i riscul unui re-infarct. (3) DE CE? Scad colesterolul rau, implicat n formarea placii aterosclerotice din artere. BENEFICIU Au rol n preven.ia unor noi accidente ischemice .i a mortalita.ii la pacien.ii cu sindrom coronarian acut. (3) DE CE? Previn cicatrizarea cu defect a miocardului. BENEFICIU IECA, administra.i din prima zi, reduc semnificativ mortalitatea la 30 de zile de la infarctul miocardic (3). La recomandarea medicului. n plus fa.a de medicamentele descrise anterior, medicul va poate prescrie tratament .i pentru alte afec.iuni pe care le pute.i avea de exemplu, pentru a scadea valorile mari ale tensiunii arteriale, pute.i primi .i sartani, diuretice sau blocante ale canalelor de calciu. 13 Data evenimentului __________________________________________ Nume: _____________________________________________________ Medic cardiolog: _____________________________________________ Medic de familie: ____________________________________________ DIAGNOSTIC SCA Infarct STEMI* Infarct NSTEMI* Angina instabila *STEMI=infarct miocardic cu supradenivelare ST; NSTEMI=infarct miocardic fara supradenivelare ST TRATAMENTUL DE URGEN.A AL SCA Angioplastie cu stent metalic / nr. stenturi: Angioplastie cu stent farmacologic activ / nr. stenturi Angioplastie fara stent By-pass coronarian Tromboliza Semnatura .i parafa medicului OBIECTIVE STOP fumat Alimenta.ie sanatoasa Activitate fizica Scadere n greutate Antiplachetare: Anticoagulant: Beta-blocant: Statina: IECA/Sartan: Altele: MEDICA.IE 14 Data __________________________ CONTROL LA 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni CONTROALE (date recomandate) Cardiolog: __________________________________________________ Medic de familie: ____________________________________________ MEDICA.IE Antiplachetare: Anticoagulant: Beta-blocant: Statina: IECA/Sartan: Altele: OBIECTIVE STOP fumat Activitate fizica Alimenta.ie sanatoasa Scadere n greutate ALTE RECOMANDARISemnatura .i parafa medicului 15 Data __________________________ CONTROL LA 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni CONTROALE (date recomandate) Cardiolog: __________________________________________________ Medic de familie: ____________________________________________ MEDICA.IE Antiplachetare: Anticoagulant: Beta-blocant: Statina: IECA/Sartan: Altele: OBIECTIVE STOP fumat Activitate fizica Alimenta.ie sanatoasa Scadere n greutate ALTE RECOMANDARI ________________________________________________ ________________________________________________Semnatura .i parafa medicului 16 Data __________________________ CONTROL LA 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni CONTROALE (date recomandate) Cardiolog: __________________________________________________ Medic de familie: ____________________________________________ MEDICA.IE Antiplachetare: Anticoagulant: Beta-blocant: Statina: IECA/Sartan: Altele: OBIECTIVE STOP fumat Activitate fizica Alimenta.ie sanatoasa Scadere n greutate ALTE RECOMANDARISemnatura .i parafa medicului 17 Data __________________________ CONTROL LA 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni CONTROALE (date recomandate) Cardiolog: __________________________________________________ Medic de familie: ____________________________________________ MEDICA.IE Antiplachetare: Anticoagulant: Beta-blocant: Statina: IECA/Sartan: Altele: OBIECTIVE STOP fumat Activitate fizica Alimenta.ie sanatoasa Scadere n greutate ALTE RECOMANDARISemnatura .i parafa medicului via.a dupa un eveniment cardiovascular (IM sau AI) via.a dupa un eveniment cardiovascular (IM sau AI) La externarea din spital, medicul specialist va va pune la dispozi.ie un plan de tratament. Acesta este personal .i individualizat pentru dvs., de aceea poate diferi de al altor pacien.i cu o afec.iune similara cu a dvs. Planul de tratament poate con.ine o serie de documente, printre care: biletul de externare cu tratamentul pe care l-a.i primit n spital, o schema de tratament cu medicamentele pe care urmeaza sa le lua.i acasa (tratamentul de ntre.inere), o trimitere catre un serviciu de recuperare cardiaca (program de reabilitare), o scrisoare medicala catre medicul dumneavoastra de familie sau medicul cardiolog care va ngrije.te n mod obi.nuit, recomandari despre medicamentele pe care trebuie sa le lua.i ca tratament de ntre.inere, recomandari de preven.ie continua a factorilor de risc cardiovascular .i sugestii despre modificarile stilului de via.a, astfel nct sa pute.i reduce riscul unor evenimente cardiace viitoare (sfaturi despre renun.area la fumat, alimenta.ia echilibrata, consumul moderat de alcool, activitatea fizica regulata .i controlul greuta.ii), un plan de tratament .i de ac.iune n cazul reapari.iei durerilor n piept. Este util .i recomandabil sa face.i copii ale documentelor primite, pe care sa le prezenta.i ulterior la orice control medical. n acela.i timp, este foarte important sa anun.a.i to.i medicii care va trateaza despre afec.iunea dvs. .i sa le arata.i planul de tratament, cu toate controalele programate, n special daca ave.i nevoie de interven.ii chirurgicale, endoscopice sau stomatologice. Ct mai curnd posibil dupa externare, ar fi bine sa ajunge.i la medicul dvs. de familie cu planul de tratament primit de la medicul specialist. Att medicul de familie ct .i medicul specialist va vor programa la controale ulterioare pe care este important sa le face.i cu regularitate. 19 Ca o regula generala, evita.i consumul excesiv de sare, zahar .i/sau Ca o regula generala, evita.i consumul excesiv de sare, zahar .i/sau modificarea stilului de via.a REABILITAREA CARDIACA Programul de reabilitare are ca scop revenirea la o via.a ct mai normala posibil, inclusiv ntoarcerea la munca. Reabilitarea ar trebui nceputa ct de curnd posibil dupa internare .i continuata n saptamnile .i lunile urmatoare. (3) n aceasta perioada ve.i dobndi un stil de via.a nou .i sanatos, pe care ar fi bine sa-l continua.i pentru tot restul vie.ii. Discuta.i cu medicul dumneavoastra despre programele de reabilitare cardiaca .i alege.i mpreuna cel mai potrivit program pentru dvs. MODIFICAREA STILULUI DE VIA.A .I A OBICEIURILOR Chiar dumneavoastra pute.i influen.a anumi.i factori de risc a.a cum sunt fumatul, hipertensiunea arteriala, nivelul crescut al colesterolului, lipsa de activitate fizica, obezitatea .i consumul ridicat de alcool. ncerca.i sa ave.i un regim alimentar sanatos .i echilibrat. Limita.i consumul de alcool. grasimi. Discuta.i cu medicul dumneavoastra curant. Acesta va poate recomanda un regim alimentar adecvat afec.iunii dvs. sau va poate ndruma catre un medic nutri.ionist pentru stabilirea unei diete personalizate. 20 Fumatul este un factor de risc pentru bolile cardiovasculare .i va poate agrava afec.iunea existenta. n cazul n care ave.i dificulta.i n procesul de renun.are la fumat, medicul dvs. curant va poate recomanda un program interdisciplinar de consiliere. CONTROALE MEDICALE PERIODICE Controalele regulate sunt importante pentru: a evalua stadiul bolii dvs. de inima. Efectua.i activita.i fizice moderate n fiecare zi, echivalente unei plimbari de 30 de minute. Pentru mai multe detalii, ntreba.i medicul. Nu mai fuma.i. Fumatul este un factor de risc pentru bolile cardiovasculare .i va poate agrava afec.iunea existenta. n cazul n care ave.i dificulta.i n procesul de renun.are la fumat, medicul dvs. curant va poate recomanda un program interdisciplinar de consiliere. CONTROALE MEDICALE PERIODICE Controalele regulate sunt importante pentru: a evalua stadiul bolii dvs. de inima. Efectua.i activita.i fizice moderate n fiecare zi, echivalente unei plimbari de 30 de minute. Pentru mai multe detalii, ntreba.i medicul. Nu mai fuma.i. a va asigura ca boala dumnevoastra de inima nu se agraveaza. a preveni complica.iile (alte evenimente cardiovasculare sau alte boli). (2) Aceste controale evalueaza eficacitatea tratamentului .i permit observarea .i tratarea din timp a oricaror efecte adverse. 21 O DATA PE LUNA Merge.i la control la medicul de familie. CEL PU.IN DE DOUA ORI PE AN Merge.i la medicul specialist cardiolog cel pu.in o data la 6 luni. MAI DEPARTE... n momentul n care a.i ajuns la finalul programului de reabilitare cardiaca, probabil ca a.i atins multe dintre punctele de mai jos .i sunte.i pe drumul cel bun n procesul de recuperare. Pe masura ce trece timpul .i va ntrema.i, ve.i putea relua treptat .i activita.ile zilnice, anterioare evenimentului, cum ar fi: .OFATUL n func.ie de particularita.ile afec.iunii dvs. .i de tratamentul pe care l urma.i, exista recomandari specifice privind momentul n care pute.i .ofa din nou. Daca a.i avut infarct, se recomanda sa nu conduce.i cel pu.in 2 saptamni (4 saptamni n cazul n care sunte.i .ofer de profesie) .i este bine sa vi se re-evalueze starea de sanatate nainte de a conduce din nou. NTOARCEREA LA SERVICIU n func.ie de domeniul dumneavoastra de activitate .i de modul de recuperare, majoritatea persoanelor se pot ntoarce la serviciu n 4 pna la 6 saptamni de la externare dupa un infarct. Nu o pute.i face nsa nainte de a discuta cu medicul dvs. cardiolog .i/sau cu medicul de familie. VIA.A SEXUALA Activitatea sexuala cre.te temporar numarul de batai ale inimii .i tensiunea arteriala. Reluarea acestei activita.i se va face cnd va ve.i sim.i confortabil cu un anumit nivel de efort fizic, ca de exemplu urcatul a doua etaje fara sa ave.i dureri n piept sau fara dificulta.i de respira.ie. Ca regula generala, se recomanda sa nu ave.i activitate sexuala cel pu.in 2 saptamni dupa externare. 22 n caz de urgen.a CE TREBUIE FACUT N CAZUL UNUI NOU 23 EVENIMENT CARDIOVASCULAR? Chiar daca a.i mai trecut o data prin aceasta, trebuie sa .ti.i ca simptomele fiecarui eveniment pot fi diferite. De aceea, trebuie sa trata.i cu deosebita importan.a fiecare simptom! Simptomele de infarct sau angina instabila se manifesta n general ca o durere violenta n piept .i s-ar putea sa ave.i senza.ia ca nu pute.i respira sau ca va neca.i. Durerea se poate raspndi n bra.e, gt, maxilar .i chiar stomac. Aceasta durere se poate asocia cu o stare de rau: transpira.ii, paloare, grea.a sau varsaturi .i chiar o stare de le.in. Poate dura orict ntre 20 de minute .i cteva ore. Durere + stare de rau mai mult de 20 minute: NU A.TEPTA.I! SUNA.I LA 112! Adaptat dupa referin.e: 1. Libby P, Circulation. 2001;104:365-372. 2. Haute Autorite de Sante, La prise en charge de votre maladie coronarienne: Vivre avec une maladie coronarienne, 2007, disponibil pe pagina de internet www.has-sante.fr , accesat n 22 iulie 2013. 3. Ministerul Sanata.ii, Ghid de management al infarctului miocardic, 2009, disponibil pe pagina de internet http://www.ms.ro/documente/Ghid%204_8292_5997.pdf, accesat n 22 iulie 2013. 4. Braunwald E, et al. Circulation 2002;106:1893-1900. Boersma E, et al. Circulation 2000;101:2557-2567. Tang EW, Wong CK, Herbison P. Global Registry of Acute Coronary Events (GRACE) hospital discharge risk score accurately predicts long-term mortality post acute coronary syndrome. Am Heart J. 2007;153:29-35. 5. Hamm CW, et al. Eur Heart J 2011;32:29993054. 6. Jneid H, et al. Circulation 2012;126:875910. 7. OGara PT, et al. Circulation 2013;127:e362425. 8. Steg G, et al. Eur Heart J 2012;33:25692619. 9. Bassand JP, Eur J of Cardiovascular Medicine. 2011;1(III): 7-12. Material educa.ional realizat de AstraZeneca Fii ACTIV ! Material educa.ional realizat de AstraZeneca Informa.i medicii care va trateaza despre medicamentele pe care le lua.i .i arata.i-le acest plan de tratament! Nu ntrerupe.i niciodata tratamentul fara sa discuta.i cu medicul! n caz de dureri violente n piept, transpira.ii, paloare, grea.a/varsaturi, le.in suna.i la 112! Nu a.tepta.i!