brindusa de toamna

23
Brîndușă de toamnă Colchicum autumnale Crocus Saffron Безвременник осенний Fam. Liliaceae Studenta anului V gr. F1108 Gaivas Doina

Upload: doina-gaivas

Post on 09-Dec-2015

196 views

Category:

Documents


10 download

DESCRIPTION

brindusa

TRANSCRIPT

Brîndușă de toamnăColchicum autumnale

Crocus SaffronБезвременник осенний

Fam. Liliaceae

Studenta anului V gr. F1108

Gaivas Doina

Etimologia denumirii plantei

Denumit la inceput de Plenius colchicon , apoi colchicum , denumirea genului este

forma latina a grecescului Kolchikon, adica Colchis (Colhida) – localitate pe malul Marii Negre , unde dupa Dioscorides

aceasta planta creste, autumnale se refera la faptul ca infloreste toamna.

Brandusa de toamna este o planta ierbacee

monocotilidonata, vivace, inalta de 20-45 cm.

In pamint are un bulb carnos, invelit in scuoame brune.

Primavara rasar 3-4 frunze lunguiete, cu marginile intregi, in mijlocul carora iese ovarul pe cale de transformare in

fruct.

 Fructul este o capsulă lunga de 4,5-6,5 cm si cu un diametru de cca. 2-2,5 cm. In lunile iunie-iulie, fructele sunt deplin dezvoltate, capatand o

forma ovala, iar culoarea verde de la inceput devine albicioasa. In acest stadiu, semintele au culoarea alba.

Cand capsulele sunt complet coapte, ele se deschid prin trei despartituri, lasand sa cada semintele devenite brune care ajung la maturitate în primăvara următoare,de culoare

brună, ce se deschide prin trei valve și conțin numeroase semințe.

Dupa vestejirea frunzelor, prin luna septembrie-

octombrie, apar 1-3 flori de culoare violet-purpurie.

Fiecare floare este formata din 6 petale, unite la partea inferioara intr-un tub lung de 20-30 cm care inconjoara ovarul, aflat in pamant, fixat

de bulb.

Raspindirea

• Planta este raspindita in Europa , intilnita frecvent pe teritoriul judetelor Cluj, Maramures, Brasov, Prahova, Arges, Valcea, la noi in tara mai des se intilneste la nordul Moldovei

• Creste pe soluri luto-nisipoase in finete, poieni, livezi in zone de deal .

• Se cultiva in parcuri cu scop ornamental.

ORGANELE OTRAVITOARE ALE PLANTELOR

Toata planta mai ales: SEMINTELE si

BULBO-TUBERCULII

Compozitia chimica• Semintele contin 0,30 - 0,60%

maximum 1%  alcaloizii tropolonici:principalii fiind Colhicina si colhamina.

• Colchicina este foarte toxica , acest fapt datorindu-se gruparilor metoxi de pe nucleu.

• Aceasta ipoteza este sustinuta de toxicitatea mai scazuta a colchiceinei, produs ul de hidroliza al colchicinei.

COLHAMINA

Mecanismul actiunii Colchicina, alcaloid extras din

Colchicum autumnale L. scade productia de acid lactic de catre leucocite si implicit,

scade depuneriea cristalelor de urati acestui fapt se datoreaza actiunea antiinflamatorie

specifica in criza acuta de guta.

Colchicina si Colhamina actioneaza asupra mecanismului careochinezei impiedicind mitoza in metafaza , fapt ce este utilizat in

leucemii.

Motivele otravirii

• Ingestia florilor foarte

atragatoare prin coloritul sau.• Laptele provenit de la caprele , oile si

bovinele ce au pascut aceasta floare, insa aceste animale au o inexplicabila rezistenta la componentele toxice prezente in Colchicum autumnale , in schimb laptele lor devine toxic pentru oameni, periculos in deosebi pentru copii si persoanele sensibile

În ordinea gravităţii şi a apariţiei în timp, simptomele intoxicaţiei cu brânduşă de

toamnă sunt:• - salivaţie abundentă, iritarea stomacului şi a intestinului cu dureri,

vomă;• - diaree puternică, apoi însoţită de colici;• - retenţie urinară;• - deshidratare pronunţată;• - convulsii însoţite de delir;• - paralizia;• - oprirea respiraţiei şi moarte.

Primul ajutor medical

• Spalaturi stomacale

• Suspensie de carbune activat

• Antidoti: belladonae, balzamin, santolin.

Intrebuintarea in medicina stiintifica

Brandusa de toamna are proprietati analgezice, antiinflamatoare, antigutoase, antiulceroase antireumatice.

Indicatii terapeuticeINTERN: leucemie, cancer hepatic, cancer al splinei,

cancerul intestinelor, cancer renal, cancer al pielii,, tumori benigne (fibrom, fibroadenom, chisturi),

afecţiuni ale pielii datorate intoxicării lente a organismului (psoriazis, sclerodermie, acnee

persistentă), gută în faza acută şi subacută, dureri de diverse naturi, febră, ulcere ale gambelor.

EXTERN: reumatism, răni cu vindecare dificilă

Forme farmaceutice PULBEREA DE SEMINŢE DE BRÂNDUŞĂ DE

TOAMNĂ TINCTURĂ DE SEMINŢE DE BRÂNDUŞĂ DE

TOAMNĂ

Intrebuintarea in homeopatieTinctura -mama se prepara din bulbul proaspat,

recoltat primavara.

Tipul de Colchicum este reumatic sau gutos cu o circulatie venoasa proasta si cu fata bolnavicioasa si edemata, friguros si obiectiv rece, cu memorie deficitara, trist, irascibil si prezentind o hiper sensibilitate senzoriala, mai ales a mirosului.

In caz de reumatism sau guta local se aplica pomada sau comprese cu tinctura-mama pina la cea de a 3-a dilutie decimala.

Traditii populare Denumirile populare cee mai cunoscute:

Sofranas sau fals sofran.

Se credea ca florile apara de brinca, de aceea se mincau toamna. Se mai foloseau la rani, degeraturi si contra reumatismului. In unele zone se spalau pe cap cu decoctul plantei pentru cresterea parului si contra pediculozei, in alte zone se ungeau pe piele pentru a nu-i musca

puricii, iar fetele o puneau in

smintina si apoi se ungeau cu

ea pe fata, ca sa se rumeneasca.

Din istoricul planteiColchicina, alcaloidul din bulbul brânduşei de toamnă  era

otrava preferată a Medeei şi, printre altele, era utilizată de sclavi pentru a se sinucide, atunci când nu-şi mai suportau condiţia.

În anul 400 EN, Jaques le Psychriste, principalul medic al Împăratului Bizanţului Leon I de Tracia şi adept al remediilor drastice, şi-a tratat stăpânul care suferea de gută cu amestecuri purgative complexe obţinute din plante. Printre acestea se număra şi cel în proporţii egale de hermodactil (colchicos) şi scamonee, un suc răşinos din rădăcina de Convulvulus scamonneea.

 Reabilitarea colchicinei ca medicament antigutos a fost făcută de medicul vienez

Anton von Stock. Un gutos celebru, Bejamin Franklin, a introdus-o în SUA în anul 1798.

În sfârşit, în anul 1857 Oberlin a izolat colchicina, alcaloidul principal din Colchicum autumanle, iar formula sa a fost stabilită de

Dewar abia în anul 1954.

 

Legende:• Una dintre legendele brandusei are

legatura cu Sfantul Valentin, de

unde si simbolul brandusei, de floare a iubirii. Se spune ca Sfantul Valentin, in perioada in care a fost inchis in temnita a indragit pe fiica oarba a unui gardian. Sfantul Valentin i-a trimis acestei fete o brandusa, puterile vindecatoare ale acesteia redandu-i vederea fetei. Cel dintai lucru pe

care fata l-a vazut a fost brandusa si

biletul trimis de Valentin pe care scria celebrele cuvinte: “Din partea

Valentinului tau”. 

•O alta legenda legata de branduse... Se spune ca “Brandusa de primavara si Brandusa de toamna au

fost doua surori frumoase, alungate in frig de mama lor vitrega: pe una a alungat-o intr-o primavara timpurie iar

pe alta intr-o toamna tarzie. Vazandu-le necajite, Dumnezeu le-a prefacut in flori. De-atunci ele se tot cauta, fara sa se poata intalni vreodata. Una, floarea

celor vii, infloreste primavara, iar cealalta, floarea celor morti, infloreste toamna. Se spune ca cine va aduna branduse de primavara si le va uni in cununa cu cele

de toamna, ca ele sa-si spuna dorul, apoi le va da drumul pe apa, face o fapta buna, pentru care

Dumnezeu ii va ierta multe pacate”.

•Una dintre legende se pierde in negura timpului. Demult, demult, intr-o imparatie de la marginea lumii, traia o fata frumoasa cum nu se mai

vazuse. Si nu doar frumoasa la trup era aceasta, ea era si buna la suflet si harnica foc. Numele ei era Brandusa si era slujnica la palat. In apropierea

palatului era o padure intinsa unde ori de cate ori avea putin timp liber fata se plimba. Inimioasa, ea salva animalele prinse in capcanele

vanatorilor si le ingrijea pana se faceau bine. O mare bucurie ii cuprinde inima de fiecare data cand reusea sa mai salveze cate o biata vietate:

caprioara, iepuras sau bursuc. Intr-o primavara, mergand ea prin padure, fermecata de frumusetea naturii renascute s-a ratacit. Oricat s-a straduit ea sa gaseasca drumul inapoi spre casa, nu a reusit. Intunericul s-a lasat si ea era din ce in ce mai inspaimantata de zgomotul padurii. Mergand in nestire la un moment dat ea a cazut intr-o prapastie adanca. Aici au gasit-

o dimineata, animalele carora fata le salvaze viata. Din pacate, Brandusa murise, si oricat au incercat ele sa o readuca la viata,

nu au reusit. Necajiti, plangeau toti de mila blandei fete. Si fiecare lacrima care cadea din ochii lor se transforma intr-o floare frumoasa, fina si

gratioasa ca si fata cea buna. Iar culoarea florii avea culoarea ochilor frumosi ai fetei. Asa se face ca, in fiecare primavara, cand caprioarele,

iepurasii, bursucii sau alte vietati incep sa umble prin paduri, isi amintesc de fata cea miloasa si plang inca dupa ea. Lacrimile lor se transforma in

branduse care impanzesc padurile si vaile luminoase.

MULTUMESC PENTRU ATENTIE!!!