Bra ovș

Bra ovș— Municipiu —

Stemă

Bra ovșLocalizarea ora ului pe hartaș României

Bra ovșLocalizarea ora ului pe hartaș jude ului Bra ovț ș

Coordonate: Coordonate: 45°39′N 25°36′E45°39′N 25°36′E

Județ Bra ovșAtestare documentară 1234

Localită i componenteț[ ascundere ]

ListăTimi u de Josș [1]

Guvernare

- PrimarGeorge Scripcaru (PD-L, ales 2004, reales 2008, 2012)

Suprafa ăț - Municipiu 267,32 km² - Metropolitană 1368,5 km²Altitudine aprox. 600 m.d.m.

Popula ieț (2011)[2] - Municipiu 298.560 locuitori - Densitate 852 loc./km² - Metropolitană 415.668Plăcu e de înmatriculareț BV

Site: Pagina oficială

Localizarea în cadrul jude uluiț

modifică

Bra ovș (în germană Kronstadt, în maghiară Brassó, în latină Corona; de asemenea pe hăr ile vechi țtrecut Cron∫tadt sauBraßov, în dialectul săsesc Kruhnen, Krűnen, Krînen) este re edin a i cel mai mare ș ț șmunicipiu al jude ului Bra ovț ș , România. Potrivit recensământului din 2011, are o popula ie de 298.560 locuitori,ț[2] fiind unul dintre cele mai mari ora e din ară (totu i în scădere în ultimele două decenii din cauza ș ț șexodului sa ilorș i a reducerii activită ii industriale). Sta iunea de iarnăș ț ț Poiana Bra ovș se află la 12 km distan ă țde centrul municipiului, dispunând de o infrastructură dezvoltată pentru practicarea sporturilor de iarnă. Patron al ora ului este considerată a fiș Fecioara Maria. Statuia acesteia se află pe unul dintre contraforturile Bisericii Negre, îndreptat spre Casa Sfatului, având stema Bra ovului sculptată dedesubt în relief.ș

Bra ovul este cunoscut i datorită Festivalului Interna ional „ș ș ț Cerbul de Aur”, ce se ine aproape în fiecare an în țcentrul ora ului. Acesta a avut pe scena sa nume celebre precumș Tom Jones, Coolio, Ray Charles, Pink, Kylie Minogue sauChristina Aguilera.

Municipiul Bra ov a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice i înfloritoare ora e din ș ș șzonă. Datorită pozi iei geografice privilegiate i a infrastructurii sale de astăzi, el permite dezvoltarea multor ț șactivită i economice, culturale i sportive.ț ș

•

Istoria pe scurtArticol principal: Istoria Bra ovuluiș .

Braşov - stampă din 1689, dinainte de incendiu

Mărturiile dezgropate indică prezen a unor mari culturiț neolitice (celebra cultură Noua, Tei, Schnekenberg) pe teritoriul de azi al Bra ovului, apoi au urmat descoperiri din epocaș bronzului. Nu departe de Bra ov s-au găsit șbare de aur, cu tampila oficiului din Sirmium i monograma lui Crist, emise în a doua jumatate a sec-. IVș ș [3]

Mai târziu, descoperirile arheologice au atestat existen a unor templeț dacice în zona Pietrele lui Solomon, a unordepozite de alimente în Pia a Sfatului, a unor a ezări iț ș ș cetă iț pe Dealul Melcilor i în cartierulș Valea Cetă iiț . Majoritatea acestora au fost deteriorate sau distruse de către autorită ileț comuniste, în cadrul programului de sistematizare.

Până spre secolul al XIII-lea al erei noastre, niciun document nu pomene te de Bra ov. Totu i, se remarcă o ș ș școntinuă locuire, mai ales în zona chei sau Bartolomeu. Actualul municipiu s-a format prin unirea mai multor Șnuclee: Bartholomä,Martinsberg, Cetatea (Corona), cheiȘ , Blumăna, Noua, Dârste, Stupini.

Tot aici exista, cu mult înainte de înfiin area cetă ii Bra ovului medieval, o veche a ezare românească cu numeleț ț ș ș"Cutun" sau "Cotun" de formă circulară, limitată de actualele străzi: Pe Coastă, I. Barac, Valea Morilor i șCoastei, ai căror locuitori din vechime erau apărătorii cetă ii de pe Tâmpa. Această a ezare a continuat să existe ț și după înfiin area cetă ii Bra ov, dar după înăl area zidurilor i a bastioanelor (1455) a rămas în afara incintei.ș ț ț ș ț ș

[4] Mult mai aproape de adevăr pare sa fie totu i explica ia cu privire la „vechea a ezare românească” conform ș ț șcăreia aceasta era locuita de slavii bulgari (denumirea ei veche fiind Bolgarszeg). denumirea de "Cutun" este străină de limba romana, de fapte este de origine cumana (Kotony)[necesită citare]. Deocamdată nu se cunoa te șcu siguran ă etnia celor care apărau cetatea Brassovia.ț

1203: Tradi ia i cronicile calendarelor bra ovene îl consideră ca an „în care s-a început zidirea Bra ovului”. ț ș ș șTotu i documentele i izvoarele sigure nu confirmă această dată.ș ș

1211: Printr-o diplomă a regelui maghiar Andrei al II-lea al Ungariei, Cavalerii Teutoni sunt a eza i înș ț ara ȚBârsei (Numele apare sub formele Borza în diplomă i Burszam în bula papală care a aprobat-o) Se pare că au șîntărit cetatea Bra oviaș de peTâmpa. Cavalerii teutoni construiesc cel mai vechi edificiu din ora ,ș Biserica Sfântul Bartolomeu din Bra ovș din cartierul Bartolomeu, o biserică construită în secolul al XIII-lea (cca. 1260), cu modificări substan iale în secolul al XV-lea. Întreaga construc ie este tributară bisericii Mănăstirii Cistercieneț țde la Câr aț . Partea originală, rămasă neatinsă, cuprinde corul i încăperile adiacente acestuia, inclusiv cele două șcapele pătrate cu care se închid, spre răsărit, bra ele transeptului. Planul bisericii este asemănător cu cel de la țCâr a, numai că acesta dispune de trei travee pătrate. La fa ada vestică există două turnuri, din care doar unul ț țeste în întregime executat. Turnul de astăzi este construit în 1842, în locul turnului vechi, prăbu it la cutremurul șdin 1822.

1228: Se întemeiază la Bra ov o mănăstire de surori ale ordinului călugăresc al premonstratensilor, aflată șlângă Biserica Neagră de mai târziu, având ca patroană pe Sf. Catharina.

1234 - Corona: Cercetătorul Norbert Backmund a editat a a-numitulș „Catalogus Ninivensis”, care con ine o țlistă a tuturor mănăstirilor premonstratense din Ungaria iș Transilvania. 1234 corespunde cu anul în care abatele Fredericus cunoa te„ș Claustra Sororum «in Hungaria assignata est paternitas» Dyocesis Cumanie Corona”.

Biserica romaneasca din Brasov

Braşov, aşa cum apare într-o gravură din 1750

Brasov by Ludwig Rohbock

1241: Invazie tătară, prilej cu care este cucerită cetatea prenghiȘ , ale cărei începuturi nu se cunosc (cel mai probabil pe locul unui vechi castru roman). După retragerea tătarilor se construie te la poartă un turn hexagonal șpentru apărare. Cetatea a fost distrusă două secole mai târziu, de către invadatorii turci.

1252 - Barassu: În acest an, regele Bela al IV-lea donează „tera Zek”, comitelui Vincen iu, fiul lui Akadas, țproprietate a ezată între pământurileș românilor de Câr aț , cele ale sa ilorș „de Barasu” i cele șale secuilor de Sebus. Fr. Killyen, referindu-se la acest document, arată că numele „Barasu” indică de fapt denumirea unui inut întreg. După afima ia sa, toate cele trei toponime la care face referin ă documentul se ț ț țreferă la teritorii care înconjoară pământul donat i nu la vreunș oraș. În acest caz „Bra ov” se referă la o zonă, ș

iar „Corona” ar denumi localitatea.

1271 - Brasu: Acest toponim este atestat într-un document latin, aflat în Arhivele Statului din Budapesta i în șfotocopie la Institutul de Istorie Cluj, act prin care tefanȘ , regele Ungariei, aproba contractul dintre „Chyel comes, filius Erwin de Calnuk” iș „Teel, filius Ebl deBrasu cognatus eiusdem”. Într-un alt document emis de regele Ungariei, Venceslav, la 10 decembrie 1301, se confirmă că Detricus, fiul lui Theel sau Tyl de Prejmer, esteîn posesiunea localită ilor Mikofalva i Nyen (ț ș Teliu). Pe baza acestui document, precum i a altora, privind șfamilia comi ilor din Prejmer, nu este sigur dacă denumirea de „Barasu” se referă la localitatea Bra ov sau ț șla ara BârseiȚ .

1288 - Braso: Este consemnat într-un document latin, aflat în Biblioteca Bathyaneum din Alba Iulia, iar în copiela Institutul de Istorie din Cluj. Se dovede te a fi primul act păstrat care a fost emis în Bra ov, purtând ș șmen iunea expresă:ț „Datum in Braso”, fiind emis de regeleLadislau al IV-lea.

Urmează men ionarea tot mai deasă a țmunicipiului: Bra ovș (1294), Brassov (1295), Brasso (1309), Brassou (1331), Korona (1336) etc.

1323: Se întemeiază mănăstirea dominicană în Braso.

1364: Bra ovul prime te privilegiul pentru târg anual, urmat de privilegiul de „etapă i depozit” dinș ș ș 1369.

Braşov în Harta Iosefină a Transilvaniei,1769-1773

Districtul Braşovului, 1826Dangale pentru vite

1377: Se începe construc iaț bisericii Sf. Maria (sau Biserica Neagră, cum va fi numită după incendiu) pe locul unei mai vechi basilici.

1395: Mircea cel Bătrân iș Sigismund de Luxemburg semnează un tratat de alian ă împotriva puteriiț otomane. Doi ani mai târziu, regele Ungariei eliberează un act care dă dreptul Bra ovului de a- i construi fortifica ii de ș ș țpiatră, urmărind îndeaproape ridicarea acestora.

1399: O bulă a papei Bonifaciu al IX-lea (1389 - 1404) vorbe te despreș biserica Sf. Nicolae din chei i lasă să Ș șse întrevadă existen a unui loca de învă ătură în jurul ei.ț ș ț

1421 iș 1438: Invazie a turcilor. În urma acestor ac iuni militare, prinț tratat, dobândesc cetatea de pe Tâmpa.

1424: Blănarii bra oveni î i alcătuiesc primul statut dintre bresle. Înș ș 1798 la Bra ov fiin au 43 de bresle, ș țdeservite de 1.227 me teri. Îi putem aminti aici pe fierari, blănari, postăvari, funari, curelari, cizmari, cu itari, ș țcojocari (tăbăcari), măcelari, aurari, cositorari, arămari, franzelari, olari, lăcătu i, esători, armurieri, arcari, ș țpălărieri, lânari, argintari.

1448 - 1453: Iancu de Hunedoara răscumpără i dă ordin de distrugere aș cetă ii Bra oviaț ș de pe auaș Tâmpei, piatra i materialele de construc ie ale acesteia fiind folosite la întărirea cetă ii medievale a Bra ovului din vale, ș ț ț șcu opt bastioane dispuse din 100 în 100 de metri, 4 (sau 5, în lumina descoperirilor recente) por i fortificate i 32ț șturnuri de apărare (numite i „de pulbere”). Cetatea avea două sau chiar trei rânduri de ziduri i era înconjurată ș șde un an de apărare plin cu apă.ș ț

Articol principal: Fortifica iile Bra ovuluiț ș .

1477: Este terminată Biserica Neagră. Din cauza lipsei fondurilor, cel de-al doilea turn al bisericii nu va mai fi construit niciodată.

1486: Bra ovul i toatăș ș ara BârseiȚ intră în Universitatea Săsească, prin confirmarea privilegiului Andreanum pentru to i sa ii dinț ș Sibiu,Mediaș, Bra ov i ara Bârsei.ș ș Ț

1521: Judele Bra ovului,ș Johann (Hans) Benkner, prime te de laș Neac uș din Câmpulung, într-o epistolă scrisă înlimba română, ve ti despre mi cările trupelorș ș turce tiș de dincolo de Dunăre.

1524: Se construie te în lemnș Cetă uiaț , o puternică fortărea ă pe Dealul Cetă ii. Curând, va fi cucerită i distrusăț ț șdin ordinul lui Petru Rareș, acesta punând bazele actualei clădiri din piatră. Incendiată în 1618, avea să fie refăcută în 1625, adăugându-i-se o fântână de 81 m adâncime (1627) i patru bastioane la col uri (ș ț 1630). A servitulterior drept garnizoană pentru armatele habsburgice i închisoare în perioada anilorș 1940 - 1950.

1533: Umanistul Johannes Honterus înfiin ează prima tipografie din Bra ov, urmată de primul gimnaziu din ț șlocalitate, la 1544.

1546: La Bra ov se înfiin ează prima moară de hârtie din sud-estulș ț Europei.

1559: Diaconul Coresi tipăre te la Bra ov prima saș ș carte în limba română: „Întrebare cre tinească”.ș

1599: La 4 octombrie, Mihai Viteazul intră în Bra ov unde î i une te oastea cu trupeleș ș ș secuilor răscula i. În ziua ț

următoare, voievodulprime te cheia ora ului. După cucerireaș ș Transilvaniei, va ine primaț dietă în Casa Sfatului.

1628: Protopopul Vasile din cheii Bra ovuluiȘ ș scrie prima cronică locală cu subiect românesc.

Harta Braşovului din anul 1897

1688: Bra ovenii se răscoală împotriva noilor autorită iș ț habsburgice. Mi carea este înăbu ită, iar capii ei ș șexecuta i.ț

1689 21 aprilie: Un mare incendiu pustie te cetatea. Pu ine clădiri rămân neatinse. În urma acestei calamită i, ș ț țautorită ile bra ovene decid interzicerea construc iei caselor din lemn. Refacerea ora ului a durat mai bine de unț ș ț șsecol, timp în care i-a schimbat aspectul arhitectonic al fa adelor.ș ț

1731: Dascălul cheianș Petcu oanuȘ tipăre te primul calendar-almanah românesc.ș

1757: Dimitrie Eustatievici scrie prima gramatică românească. Este perioada de vârf a activită ii dascălilor țcheieni.ș

1804: Se introduce iluminatul public în interiorul cetă ii prin instalarea felinarelor cu ulei.ț

Imagine panoramică din 1906

1835: Se înfiin eazăț „Casa generală de economii” din Bra ov, prima institu ie de credit dinș ț Transilvania. Între 1837 iș 1867, primul director al acesteia va fi Peter Lange von Burgenkron.

1838: Apare, sub oblăduirea împăratului de la Viena, ziarul „Gazeta de Transilvania”, în redac ia luiț George Bariț. Este primul ziar românesc din Marele Principat al Transilvaniei. Tot aici, tipăre te i „Foaie pentru minte, ș șinimă i literatură”.ș

1848: Revolu ia pa optistăț ș cuprinde i Bra ovul. Aici a fost redactat documentul programatic „Prin ipurile ș ș țnoastre pentru reformarea patriei”, de către frunta i de seamă ai culturii i politicii moldovene (ș ș Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Costache Negri, Gheorghe Sion, Ion Ionescu de la Brad). Se cerea unirea tuturor românilor într-un singur stat. Românii din chei manifestează peȘ 11 aprilie pentru câ tigarea de drepturi șpolitice.

1850: Este întemeiat Gimnaziul român sub oblăduirea mitropolitului de Sibiu Andrei agunaȘ , al cărui nume este

purtat i astăzi.ș

1854: Între Bra ov iș ș Sibiu s-a instalat o linie telegrafică.

1862, 6 decembrie: Împăratul Franz Joseph semnează legea pentru construirea liniei ferate care să lege Bra ovul șde Budapesta, viaSibiu.

1873, 30 martie: În Bra ov sose te primulș ș tren. Ulterior, în 1879, avea să fie dată în folosin ă i linia Bra ov ț ș ș- Bucure tiș .

Harta Braşovului în 1922

Stema oraşului în perioada interbelică

1889: Bra ovul dispunea de o centrală telefonică la care erau conecta i 22 de abona i particulari. Exista o ș ț țlegătură telefonică cuZărne tiulș .

1891: Se introduce primul tramvai cu aburi la Bra ov pe itinerarul Gara Bartolomeu - Pia a Sfatului - Satulung ș ț(Săcele). Ulterior,locomotiva va fi înlocuită cu una pe bază de motorină.

1911: La 1 octombrie, Aurel Vlaicu efectuează un zbor cu noul său aparat, decolând din curtea Gimnaziului „Andrei aguna”.Ș

1916: 16 august Armata Română intră în Bra ov. Dr. Gheorghe Baiulescu devine primulș primar român al Bra ovului. Peș 8 octombriegarnizoana românească din ora este înfrântă în a a-numitaș ș Tran ee a mor iiș ț din Bartolomeu. Administra ia austro-ungară este repusă în drepturi.ț

1919: În Bra ov este instalată administra ia Regatului Român.ș ț

1930: Este înfiin ată Uzina electrică, cu finan area principalelor fabrici bra ovene, nevoite până atunci să ț ț șutilizeze generatoare proprii.

1940: În urma Dictatului de la Viena, Bra ovul rămâne României. Peș 10 noiembrie cutremurul puternic este

resim it i la Bra ov (7,4 grade peț ș ș scara Richter).

1943: Până în 1944 Bra ovul suferă distrugeri însemnate din cauza bombardamentelorș avia ieiț americane.

1945: În ianuarie, sa iiș din Bra ov suntș deporta iț în U.R.S.S.

Între 8 septembrie 1950 iș 24 decembrie 1960 s-a numit Ora ul Stalinș [5], după Iosif Vissarionovici Stalin, i a șfost capitala regiunii cu acela i nume. A fost declaratș municipiu la 17 februarie 1968.

1960: Se inaugurează clădirea Teatrului Dramatic.

1968: Are loc prima edi ie aț Festivalului Interna ionalț „Cerbul de Aur”.

1971: Se înfiin ează „Universitatea din Bra ov”, prin unificarea Institutului Politehnic cu Institutul Pedagogic.ț ș

1977: Pe 4 martie se resimte un cutremur puternic (7,2 grade pe scara Richter). Ulterior au loc consolidări la Casa Sfatului, Poarta chei, Liceul Sportiv i la alte clădiri afectate.Ș ș

1986: 31 august: Cutremur de pământ (7 grade pe scara Richter).

1987: 15 Noiembrie Bra ovenii se revoltă împotrivaș regimului comunist. Totul a pornit de la Întreprinderea de Autocamioane, unde lucrătorii erau nemul umi i de neplataț ț salariilor cuvenite i înăsprirea condi iilor de trai. Li ș țs-au raliat muncitori de la alte întreprinderi, precum i o mare parte a popula iei ora ului. Revolta a fost ș ț șînăbu ită deș for ele comunisteț , iar liderii ei întemni a i i supu i laț ț ș ș torturi iș deportări.

1989: 21 - 25 decembrie Revolu iaț . La Bra ov au loc violen e soldate cu numeroase victime (84 mor i i 236 ș ț ț șrăni i). De ine titlul deț ț ora -martirș .

1990: 30 mai: Cutremur de pământ (6,9 grade pe scara Richter).

2004: 27 octombrie: Cutremur de pământ resim it foarte puternic (6 grade pe scara Richter).ț

[modificare]Calamită i abătute asupra Bra ovuluiț ș• Cutremure: 1473, 1590, 1662, 1738, 1802, 1940, 1977, 1986, 1990• Furtuni: 1457, 1490, 1599, 1667, 1673, 1682, 1913• Incendii: 1461, 1519, 1689, 1718• Inunda ii:ț• Invazii: 1241 (tătari), 1421 (turci), 1438 (turci), 1658 (tătari)• Ciumă i alte boli mortale:ș 1495, 1510 - 1511, 1530 - 1531, 1572, 1588, 1602 - 1603, 1646, 1660¹, 1756

¹ - pentru prima dată se iau măsuri eficiente de stăpânire a focarului

Numele i stemașEtimologia toponimelor Bra ovș iș Corona

Bra ovș este un nume româno-slav [6] „Într-o lucrare din 1933, Nicolae Drăganu constata că numele Bra ov era șfoarte răspândit în spa iul ării noastre: într-o comunăț ț Ileni, într-o altă comună Rodj în jude ul Timiț ș în veacul alXV-lea." În jude ul Neamț ț se afla o pădure i un hidronimș Bra ovanaș . LângăVaslui existau o vale i un sat șBra oveni a. Lângăș ț Buzău era Izvorul Bra ovuluiș iș Poiana Bra ovuluiș . Lângă Ialomi aț era toponimul 'Bra ovi aș ț [7] [8] Nicolae Drăganu atribuia toponimului o etimologie slavonă (slava veche) în baza numelui propriu Bra aș (cf. Brasevo - Sârbo-Muntenegreanâ i Braskov, Brastice Ceho-Bohemiaș [9]),[10] [11] . Sextil Pu cariuș “Dar de la Bratoslav mai avem o forma hipocoristică, Bra aș , care e la baza numelui Bra ov, precum a șpresupus N. Drăganu” [12]. I. Pătru , slavist clujean, îl apreciază ca un derivat din antroponimulț Braso[8]

Profesorul Pavel Binder, într-un studiu din 1964, explică faptul că cele două numiri, Corona iș Bra ovș , se suprapun în timp: Corona desemna cetatea, iar Bra ovș împrejurimile.[13]Aceste afirma ii atrag replica țlui Alexandru Surdu, care apreciază că toponimul Bra ovș este totuna cu al cetă ii Bra ov. Totodată, el socote te ț ș șca fantezistă interpretarea profesorului bra ovean F. Philippi, conform căreia cele două șdenumiri, Corona iș Bra ovș , se pot explica prin legenda regelui maghiar Solomon, care, îngropându- i coroana șlângă un copac ar fi generat expresia slavă „crono na brad tschop-lita”, astfel încât din crono derivă Corona, iar

din brad - Bra(d) ovș .[necesită citare]

Unii cercetători pun denumirea Bra ovului în legătură cu râul Bra ov.ș ș Fluvium Brassou este, într-adevăr, atestat într-un document din 1360. Chiar cronicarul cheian Radu Tempea afirma că „Bra ovul s-a numit pe numele ș șapei ce-i zice Bra ovia”.ș [13] Pavel Binder plasează râul însă în ara BârseiȚ i nu la poaleleș Tâmpei, probabil râul Ghimbav. Totu i, se pare că râul despre care se vorbe te nu e altul decât actualul pârâu Graft, care, până a fi ș șcanalizat, venea din chei învolburat i mareȘ ș [8]

Al i cercetători derivă numele de laț cetatea Bra oviaș de pe Tâmpa, ideea fiind propusă în 1874 de F. Philippi i șreluată în 1928 de G. Treiber i E. Jekelius. Astfel, ei localizează Bra ovul ini ial în cetatea de pe Tâmpa, de ș ș țunde s-ar fi transmis mai apoi a ezării din vale.ș Etimologic, ei considerau numele Barasu ca provenind din slavonul baras, însemnând „cetate” sau „adevăr”. Totu i, G. Kisch încearcă înș 1929 o nouă derivare a celor douătoponime, Corona iș Bra ovș , după lucrarea lui F. Philippi: krun, care ar fi însemnat „ienupăr” sau „brădi or”, de șunde numele de Bra euș > Bră(d) eorș . Dacă se acceptă varianta G. Kisch i F. Philippi, atunci trebuie men ionat ș țcă bradul (arhaic *bradzŭ) este un hidronim răspândit i apar ine fondului autohton (traco-dac) al limbii române.ș ț[14] Bra ov poate reprezenta o formă autohtonăș [15] Brasus este un antroponim autohton atestat de inscrip iile țdin Dacia Romană.[16] [17]

O altă ipoteză presupune că denumirea ora ului provine din cuvântul bulgărescș Bara-su, care în limba turcă a bulgarilor încă neslaviza i însemna „apă tulbure”.ț [necesită citare]

• În secolul IX, bulgarii i-au extins puterea asupra slavilor i românilor din Transilvania dar nu este nici un motiv ș șsă presupunem că o parte a bulgarilor s-ar fi stabilit în Transilvania, ci numai că Transilvania a fost sub influen a țconducătorilor bulgari până la invazia maghiarilor [18]

• Până în sec. X-XI, grupul de popula ie slavă a fost asimilat de către popula ia locală româneascăț ț [19] [20] • Ipotezele transformării lui [barasu] (slavon, turc etc.) in [bra ov] nu respectă regulile i legile fonetice ale limbii ș ș

române (de exemplu nu se explică pierderea vocalei [a] din [bara]) Atestarea [Barassu] din 1252, apare într-un text latin i pare a fi o epenteză cu ocazia transcrierii în latină a numelui regiunii (vezi Fr. Killyen)șEtimologistul Alexandru Ciorănescu consideră numele Bra ov în legătură cu bîrsă /bârsă, variante bîr ă ș ț/bâr ăț [21]

În general se consideră că, în stadiul în care se află cercetarea etimologiei i a istoriei Bra ovului din partea ș șfilologilor i istoricilor, problema etimologiei Bra ovului este încă deschisă oricăror concluzii.ș ș

Termeni deriva iț• Bra oavăș — Balivernă, minciună, scorneală, palavră. Provine de la obiceiul negustorilor bra oveni de a- i lăuda ș ș

marfa prin târguri, de cele mai multe ori în mod exagerat.• Bra oveanș — (formă învechită) Negustor care vindea mărfuri de Bra ov.ș• Bra oveancăș — Căru ă sau trăsură mare cu coviltir. Au fost cunoscute românilor în primul rând cele fabricate ț

aici.• Bra ovene teș ș — Cu minciuni, cu palavre. „Nu-mi vorbi bra ovene te că nu-mi plac bra oavele!” (V. ș ș ș

Alecsandri).• Bra ovenieș — Marfă produsă în Bra ov, ori prăvălie unde se vindea astfel de marfă.ș• Ladă de Bra ovș — Ladă produsă în acest ora , bogat ornamentată în culori i foarte solidă. „...Adevăratul ș ș

provincial nu merge niciodată la drum decât cu ladă de Bra ov” (M. Kogălniceanu).șStema i steagul municipiuluiș

Stemele vechi ale Braşovului

Steagul Braşovului din anul 1600

Steagul actual al Braşovului

În 1353 stema Bra ovului consta dintr-o coroană cu fleuroane în formă de crin, înso ită de o floare de crin. ș țDin 1429 a apărut i trunchiul de copac aflat sub coroană. Împreună, aceste simboluri suntș arme vorbitoare, adică sugerează prin desen numele cetă ii (Corona).ț Stema actuală a municipiul Bra ov, aprobată de Consiliul șLocal în anul 1996, con ine un scut albastru pe care apare un trunchi de copac cu 13 rădăcini argintii — cele 13 țcomune ale ării BârseiȚ — care ies dintr-o coroană aurie cu trei lobi — simbolul puterii. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din apte turnuri — însemnul specific pentru municipii re edin ă de jude . ș ș ț țSemnifica ia în ansamblu a stemei esteț „În elepciunea i Puterea conduc de-a pururi Cetatea”ț ș . Stema a fost aprobată de către Comisia Na ională de Heraldică, din cadrul Academiei Române.ț

Steagul Bra ovului, adoptat de Primărie, este realizat din mătase alb-argintie i are pe cele două fe e stema ș ș țmunicipiului. Deasupra stemei sunt inscrip ionate cuvintele „MUNICIPIUL BRA OV”, iar sub stemăț Ș „Deo vindici Patriæ”. Totu i, steagurile existente diferă întrucâtva de prevederile hotărârii consiliului local. Pe steag șse află doar stema municipiului, sub care, cu litere groase ro ii, scrieș BRA OVȘ . Aceste elemente se întâlnesc doarpe aversul steagului, reversul rămânând alb.

Mai există i unș steag neoficial, propus de Pre edintele Consiliului Jude ean, steag care datează dinș ț 1600. Este realizat după o copie a acestuia aflată laPotsdam, în Germania.[necesită citare] A reprezentat un cadou pentru împăratul Rudolf al II-lea din partea lui Mihai Viteazul.[necesită citare] Astfel, pe fundal vi iniu (probabil șpurpuriu ini ial) delimitat, sus i jos, de două benzi galbene, se află, într-un cerc albastru delimitat de o ț șîmpletitură aurie, stema Bra ovului, sub care scrie „CORONA” cu litere gotice. De deasupra i de dedesubtul ș șcercului central pornesc panglici galbene către col uri. În mod curent, acesta este expus astăzi în fa a clădirii în ț țcare se află Consiliul Jude ean (respectiv Palatul Justi iei), peț ț Turnul Alb i la Belvedere, pe dealul Varte, șdeasupraTurnului Negru. Locul din urmă beneficiază i de iluminat festiv pe timp de noapte, în mod similar șdrapelului na ional de pe Tâmpa.ț

Geografie

Topografia Braşovului în curbe de nivel cu elevaţie de 3m.

LocalizareMunicipiul Bra ov, re edin a jude ului, se află în centrul ării, înș ș ț ț ț Depresiunea Bra ovuluiș , situat la o altitudine medie de 625 m, în curbura internă a Carpa ilor, delimitat în partea de S i SE de masivele Postăvaru care ț șpătrunde printr-un pinten (Tâmpa) în ora i Piatra Mare, la 161ș ș km de Bucure tiș . Este accesibil cu automobilul/autobuzul sau cu trenul. În apropierea sa se găsesc localită ileț Predeal, Bu teniș , Sinaia, Făgăraș iș Sighi oaraș . Municipiul are o suprafa ă de 267,32ț km². Treptat, înprocesul de dezvoltare, Bra ovul a înglobat în structura sa satele Noua, Dârste, Honterus (astăzi cartierul Astra) și Stupini. De asemenea, pe lângăș Tâmpa, municipiul a mai înconjurat i Dealul prenghi, Dealul Morii, Dealul ș Ș

Melcilor, Dealul Warthe, Straja (Dealul Cetă ii) i Dealul Pe Romuri, Stejări ul i chiar înglobează în structura ț ș ș șsa vârful Postăvaru. Prin înglobarea în structura sa a vârfului Postăvaru, Bra ovul este ora ul aflat la cea mai ș șmare altitudine din România.

ApePrin municipiul Bra ov trec râurileș cheiuȘ (numit i râul Graft),ș Valea Tei, Valea Răcădău, Valea Plopilor cu Valea Scurtă,Valea Florilor, Gorganu, Râul Timiș iș Canalul Timiș.

Floră i faunășFlora municipiului nu diferă de cea a jude uluiț . Animalele sălbatice sunt rare, trăind retrase în pădurile din împrejurimi. Turi tii care se aventurează în acestea sunt avertiza i că pot întâlniș ț ur iș , lupi sau vulpi. Muntele Tâmpa este declaratrezerva ie naturalăț (203,4 ha) care protejează câteva specii de plante rare i șendemice. Spre exemplu, pe versantul sudic există mici suprafe e cu vegeta ie deț ț stepă.

Bra ov este singurul ora din lumeș ș [necesită citare] care include în teritoriul său administrativ o rezerva ie țnaturală, muntele Tâmpa, i un vârf muntos,ș vârful Postăvaru.

Climă i precipita iiș țÎn Bra ov, vara durează aproximativ 50 de zile, iar iarna durează circa 90 de zile. Clima municipiului Bra ov areș șun specific temperat-continental, caracterizându-se prin nota de tranzi ie între clima temperată de tip oceanic i ț șcea temperată de tip continental: mai umedă i răcoroasă în zonele de munte, cu precipita ii relativ reduse i ș ț ștemperaturi u or scăzute în depresiune. Temperatura obi nuită de vară se situează în intervalul 22ș ș °C – 27 °C, iarcea de iarnă între -18 °C i -2ș °C. Deseori iarna, temperatura în Poiana Bra ovș ajunge la +15 °C (la soare), în această sta iune putând fi practicate aproape toateț sporturile de iarnă. Stratul de zăpadă prielnic pentru schiat durează aproximativ 71 de zile la Bra ov. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%.ș

Demografie

Strada Republicii

De-a lungul timpului, odată cu dezvoltarea economică a ora ului i extinderea acestuia, a crescut i popula ia sa.ș ș ș țNumai pentru ultimele secole, putem aprecia sporul aproape exponen ial:ț

• 1890: ||½ 30 781 locuitori• 1930: ||||| 59 232 locuitori• 1941: ||||||| 84 557 locuitori• 1948: ||||||| 82 984 locuitori• 1972: |||||||||||||||| 192 205 locuitori¹• 1992: |||||||||||||||||||||||||||||| 363 736 locuitori• 2000: ||||||||||||||||||||||||||| 330 702 locuitori²• 2002: |||||||||||||||||||||||| 284 596 locuitori• 2011: ||||||||||||||||||||||||| 294 560 locuitori

Note: ¹ include i comuna suburbanăș Ghimbav; ² număr estimativ

În trecut

1850Conform recensământului din 1850 popula ia Bra ovului era de 21.782 de locuitori, dintre care:ț ș

• 8.874 germani (40,8%)• 8.727 români (40%)• 2.939 maghiari (13,4%)• 780 iganiț (3,6%)• 67 evrei (0,3%)• 1.242 al ii (ț greci, bulgari etc.)

1890În anul 1890 Bra ovul avea 30.739 locuitori, din care:ș

• 10.441 maghiari (34%)• 9.758 români (31,7%)• 9.578 germani(sa i) (31,2%)ș• 3.753 al iiț

1930

Populaţia Braşovului în 1930

Conform recensământului din 1930 popula ia ora ului Bra ov era de 59.232 de locuitori, dintre care:ț ș ș

• 23.269 maghiari (39,3%)• 19.372 români (32,7%)• 13.014 germani (22,0%)• 2.267 evrei (3,8%)• 267 cehi iș slovaci (0,5%) .a.ș

Ca limbă maternă în Bra ov dominaș limba maghiară, declarată drept limbă maternă de 24.977 de persoane reprezentând 42,2% din locuitori, urmată de limba română, declarată limbă maternă de 19.378 de persoane reprezentând 32,7% din popula ia ora ului, respectivț ș germana, vorbită ca limbă maternă de 13.276 de persoane reprezentând 22,4% din locuitori. Restul limbilor erau vorbite fiecare de mai pu in de 1% din popula ia urbană. ț țSe cuvine men ionatăț limba idiș, care a fost declarată drept limbă maternă de un număr de 537 de persoane, reprezentând 0,9% din popula ia Bra ovului.ț ș

Sub aspect confesional popula ia Bra ovului era alcătuită din:ț ș

• 17.763 ortodoc iș (30,0%)• 13.207 romano-catolici (22,3%)• 13.050 luterani (22,0%)• 8.237 reforma iț (13,9%)• 2.594 mozaici (4,4%)• 2.049 greco-catolici (3,5%)• 1.905 unitarieni (3,2%) .a.ș

Restul confesiunilor reprezentau fiecare sub 1% din popula ia ora ului Bra ov.ț ș ș

2002

Pia a Sfatuluiț

Municipiul Bra ov are, potrivitș recensământului din 2002 [22] , o popula ieț de 284.596 locuitori. Structura etnică a acesteia este următoarea:

• Români: 258.042 (90,66%)• Maghiari (incluzând secui): 23.204 (8,54%)• Sa iș : 1.717 (0,60%)• iganiȚ : 762 (0,26%)• Evrei: 138• Alte na ionalită i: (ț ț ru iș , greci, italieni): 871 (0,31%)

Recensământul din anul 2002 a relevat că în Bra ov există următoarele confesiuni:ș Ortodoc iș - 244.220, Reforma iț -Calvini, Greco-catolici, Penticostali, Unitarieni, Romano-catolici, Bapti tiș i Adventi ti de ș șZiua a aptea. De asemenea 273 persoane s-au declarat fără religie i 238Ș ș atei.

Împreună cu regiunea metropolitană, creată în 2007, Bra ovul ar avea, estimativ 400.000 de locuitori (ș 2007).

AstăziMunicipiul Bra ov are, potrivitș recensământului din 2011, o popula ieț de 298.560 locuitori.[2] Structura etnică aacesteia este următoarea:

• Români: 258.019 (91,3%)• Maghiari (incluzând secui): 16.172 (7,1%)• Sa iș : 1.079 (0,5%)• iganiȚ : 916 (0,4%)• Alte na ionalită i: (ț ț ru iș , evrei, greci, italieni): 1037 (0,7%)

Cultură i educa ieș țIstoric

Teatrul Dramatic

Prima şcoală românească din Şcheii Braşovului (1760), astăzi muzeu

Cultura i învă ământul i-au croit loc în via a bra ovenilor încă de timpuriu. Este destul să amintim deș ț ș ț ș Prima

coală româneascăș , din chei, apărută se pare înainte deȘ 1399, cu seria sa de dascăli (familia Tempea, Diaconu Coresi, Dimitrie Eustatievici etc.) i tiparni ă proprie. Lucrările apărute aici s-au răspândit în întreg spa iul ș ț țromânesc. Totodată, preo i cheieni plăteau sume, exorbitante uneori, pentru înzestrarea colii i a bisericii Sf. ț ș ș șNicolae cu manuscrise iș tipărituri. În cetate a activat în secolul XVI umanistul sasJohannes Honterus, care a înfiin at o coală, oț ș bibliotecă i o tiparni ă. A editat numeroaseș ț căr iț , iar biblioteca sa a fost faimoasă prin colec ia sa de incunabule. Din păcate, incendiul dinț 1689 le-a mistuit aproape în întregime. Începând cu secolul XIX s-au înmul it colile, au apărutț ș teatre, publica ii, s-au organizat diverse serbări cu specific, au țapărut telegraful iș telefonul. Acest veac a dat bra ovenilor cremaș intelectualită iiț sale, prin familii precum cea a Mure enilor, Bari , Pu cariu, dascălii de la Gimnaziul românesc, profesorii de la liceul Honterus, grupa i în ș ț ș țmajoritate în jurul Casinei române, ori a ASTREI. Secolul XX a aduscinematograful, radioul, televiziunea, internetul. Astăzi cultura i învă ământul sunt reprezentate i ș ț șpromovate cu succes în rândul tuturor bra ovenilor, prin cele mai diversificate mijloace.ș

Institu ii de culturăț

Biblioteca Judeţeană «George Bariţiu»

În Bra ov au fost înfiin ate câteva teatre i o filarmonică: Teatrul Dramatic „Sică Alexandrescu”,ș ț ș Opera Bra ovș (ini ial Teatrul Muzical, apoi Teatrul Liric),ț Filarmonica „Gheorghe Dima”, Teatrul de păpu i ș„Arlechino”, Centrul Cultural „Reduta”. De asemenea, există i o serie de organiza ii culturale, în mare parte ș țînfiin ate dupăț 1990. Merită să amintim de Uniunea Arti tilor Plastici, Asocia ia culturală Musashino ș ț(Japonia), Alian a Francezăț , Centrul Cultural German, British Council, Casa de cultură a studen ilor i de ț șCentrul Cultural Japonez. Bibliotecile sunt bine răspândite în ora , în principal datorită filialelor bibliotecii șjude ene. Au fost înfiin ate însă i alte biblioteci: Biblioteca Alian ei Franceze, Biblioteca Consiliului Britanic, ț ț ș țBiblioteca Universită ii „Transilvania”. Cartea este pre uită mult de bra oveni, aici existând atât o serie de ț ț șlibrării i anticariate (Librăria t. O. Iosif, Librăria George Co buc, Librăria Ralu, Librăria Teora, Anticariatul ș Ș șAldus, Anticariatul Sympozion) cât i de edituri (Aldus, Brastar, Diversitas, Editura Univ. «Transilvania», șFunda ia culturală «Arania», Liternet, Mix, Phoenix (Virtipolux), Romprint). Cinematografele s-au împu inat ț țdin perioada comunistă, în principal datorită apari iei sistemelor performante de home theatre. Cele care au mai țrămas sunt: Cinematograful Bulevard i mai nou înfiin atul cinematograf din Eliana Mall, Cityplex. Domeniul ș țmuzicii este reprezentat din nou cu succes, de către Orchestra Filarmonicii «Gheorghe Dima», forma ia țrock Grup 74, forma ia rockț Conexiuni, forma ia rock Ăia, forma ia rock Experimental, grupurile folk Om Bun ț țiș Taine Folk, forma ia danceț Hi-Q i forma ia dance Fly Project.ș ț

Arhitectură

Poarta Ecaterinei, în stil clasic

Articol principal: Arhitectura Bra ovuluiș .

Arhitectura bra oveană, este specifică, fiecare casă avându- i pitorescul ei. Ridicarea construc iilor s-a făcut, de-ș ș ța lungul timpului, conform unor principii urbanistice bine stabilite, impuse de condi iile geografice ale țBra ovului. Astfel, casele din Cetate se sprijină una pe alta, pe când cele din cartierele exterioare sunt mai șrăsfirate.

Cu greu se mai pot întâlni astăzi clădiri vechi, datând de secole. Acestea au de regulă un singur etaj, pere ii țexteriori sunt lipsi i de ornamente, iar ferestrele sunt mici, comparativ cu standardele actuale. țExceptând Biserica Sf. Bartolomeu (secolul XIII), Biserica Neagră (secolul XIV cu excep ia boltei i a ț șacoperi ului) iș ș fortifica iileț (secolul XV), se pot aminti Casa Jekelius, Biblioteca Honterus i Grânarul ora ului,ș ștoate datând din secolul XVI.

Stilurile arhitecturale variază, de la preromantic (Cetatea Bra oviaș ), romanic (Biserica Sf. Bartolomeu), gotic (Biserica Neagră),clasic (Poarta Ecaterinei), renascentist (astăzi mai pu in observat, datorită țrenovărilor, caracteristic por ilor cu boltă rotundă, interiorulț Casei Sfatului), la baroc (casele secolului XVIII, în special fa ada Casei Sfatului i stucaturile locuin elor dinț ș ț cheiȘ ; Biserica romano-catolică Sf. Petru), rococo vienez, neo-rena tereș , neo-baroc (secolul XIX; toate palatele din Bra ov sunt construite în acest șstil), Art Nouveau, brâncovenesc (Biblioteca Jude eană, casele din chei care au apar inut familiilor domnitoare ț Ș țdin ara Românească) iȚ ș modern (construc iile de dupăț 1980).

În acest ora a fost confec ionată i instalată o copie aș ț ș „Statuii Lupoaicei” („Lupa Capitolina”), simbolul latinită ii poporului român.ț

În ultima vreme (anii 2000,anii 2010) s-a dezvoltat o zonă de afaceri a municipiului, ce cuprinde clădiri inspiratede noua arhitectură a secolului al XXI-lea. Majoritatea adăpostesc birouri, centre comerciale sau sedii ale unor institu ii publice. Cea mai mare parte din aceste clădiri respectă stilul cromatic predominant: nuan a de gri ț țspecifică blocurilor de locuin e. Se estimează că zona de afaceri va cunoa te o mare extindere în următorii ani.ț ș

Festivalul Interna ional „Cerbul de Aur”țArticol principal: Festivalul Interna ional Cerbul de Aurț .

„Cerbul de Aur” este un festival bra ovean de tradi ie, care adună pe scena sa tinere talente i valori ș ț ș

interna ionale. Festivalul a fost organizat pentru prima dată înț 1968, la dorin a expresă a guvernului român , ce țvoia să demonstreze Vestului că România este o ară deschisă. Patru ani mai târziu,ț Ceau escuș a desfiin at țCerbul, prin urmările celebrelor sale teze din aprilie. Următoarele apte edi ii au fost inute întreș ț ț 1992 (an în care a fost prezentată i legenda Cerbului de Aur) iș ș 1997. Ultimele edi ii s-au desfă urat întreț ș 2001 iș 2005. Pe scena Cerbului au urcat numeroase celebrită i, atât ca i concuren i (ț ș ț Julio Iglesias, 1970; Enrique Iglesias; Christina Aguilera, 1997), cât i pentru a sus ine concerte (Charles Aznavour, Cliff Richard,ș ț Dalida, Josephine Baker, Rita Pavone, Patricia Kaas, Kenny Rogers, Boy George, Ray Charles, Kylie Minogue, Diana Ross, Vaya Con Dios, Toto Cutugno, Jerry Lee Lewis, P!nk, Kelly Family, Ricky Martin) difuzându-se în direct la Televiziunea Română. În 2007 festivalul nu a mai avut loc, urmând să se recupereze în 2008.

Junii Bra ovenișArticol principal: Junii Bra oveniș .

Juni braşoveni, delegaţi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1918

În fiecare an, în cheii Bra ovului, în prima duminică de dupăȘ ș Pa tiș - a Tomii - atât bra ovenii cât i turi tii ș ș șasistă la un spectacol cu elemente de mit, rit, ceremonial i magie. Este vorba despre defilarea junilor i ș șmanifestarea obiceiurilor pe care ace tia le-au mo tenit din timpuri străvechi.ș ș „Junii trebuie privi i ca un rest de țepocă păgână, o străveche serbare de primăvară, care serbează reînvierea naturii, învingerea soarelui asupra asprimii i gerului iernii, începutul vie ii noi... iar serbarea trebuie considerată ca un cult religios precre tin, ș ț șconfirmată i de împrejurarea că ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut încă de la șdaci”(Julius Teutsch, cronicar sas). Junii din chei i cei din Bra ovul Vechi împart tradi ii comune i au fost Ș ș ș ț șuni i spa ial, înainte de venirea sa ilor, care treptat i-au despăr it cu Cetatea. Abia dupăț ț ș ț 1918 li s-a permis revenirea în chei a bra ovechenilor. Există apte grupuri de juni, după cum urmează: Junii Tineri, Junii Ș ș șCurcani, Junii Bătrâni, Junii Doroban i, Junii Albiori, Junii Ro iori i Junii Bra ovecheni.ț ș ș ș

Vasile Oltean in cartea Junii din cheii Bra ovului - Monografie Istorica - men ionează că: "George Bari iu, fărăȘ ș ț ța semna articolul, în primul periodic bra ovean, la 26 martie 1839 prezintă obiceiul junilor, asemuindu-l șcălu arilor, afirma ii care sunt actuale" si "Ocupându-se de buna desfă urare a acestui obicei, protopopul ș ț șbra ovean Vasile Voina sus ine în fa a studen ilor teologi din Sibiu o conferin ă, publicată apoi în pu in ș ț ț ț ț țcunoscuta revistă a acestora (scrisă de mână), păstrată în arhiva Mitropoliei considerentelor privind originea dacică a a ezării de la Pietrele lui Solomon, profesorul bra ovean se ocupă de etnogeneza junilor, găsindu-le ș șorigini îndepărtate i provenien ă geto-dacică, romană i nu slav-bulgară"ș ț ș

Alte manifestări culturale• Festivalul Interna ional Cerbul de Aur - anualț• Zilele Bra ovului - anual (corelate cu sărbătoarea Junilor)ș• Festivalul i Concursul Na ional al Liedului Românesc - anualș ț• Festivalul de Jazz i Blues - anualș• Festivalul muzicii de cameră - anual• Festivalul teatrului contemporan - anual

• Concertele de orgă la Biserica Neagră - săptămânal• Festivalul Berii (Berarul mare)- anual• Festivalul Aurora (Berarul mic) - anual• Festivalul Recoltei - anual• Târgul me te ugarilor din toată ara - anual (de obicei corelate cu Zilele Bra ovului)ș ș ț ș

Cinema i teatruș• Teatrul Sică Alexandrescu - adresa: Pia a Teatrului nr 1, Bra ovț ș• Teatrul pentru Copii Arlechino Bra ov - adresa: str. Apollonia Hirscher nr. 10, Bra ovș ș• Filarmonica Bra ovș• Opera Bra ov - adresa: Str. Bisericii Romane Nr. 51, Bra ovș ș• Cinematograful Cityplex Bra ov (fostul GO Multiplex) - Adresa: Str. Bazaltului, nr. 2, Eliana Mall Bra ovș ș• Cinematograful Patria (anul acesta sau anul viitor se va muta Filarmonica Bra ov)ș

Educa iețArticol principal: Lista liceelor din Bra ovș .

Universitatea «Transilvania» din Braşov

Municipiul Bra ov de ine un număr de 46 de grădini e cu program normal sau prelungit, 28 de coli generale, 8 ș ț ț școlegii na ionale, 8 licee, un seminar teologic, 11 grupuri colare,ț ș o universitate de stat cu 16 facultă i i 4 ț școlegii, o academie a for elor aerieneț , precum i 6 universită i private i un număr de coli postliceale. De ș ț ș șasemenea, în Bra ov se organizează periodic cursuri deș limbi străine i de (re)calificare de către diferite firme șsau de către Oficiul jude ean al for elor de muncă.ț ț

Economie

Avioane IAR80

1826 - Danga pentru vitele din Bra ovș

Dezvoltarea industrială a Bra ovului a început în perioada interbelică, atunci când aici a fost înfiin ată fabrica ș țde avioane „I.A.R.” (1925). Aceasta a produs primele avioane române ti, folosite în timpul celui de-ș al doilea război mondialîmpotriva Uniunii Sovietice. O dată cu terminarea războiului i venireaș armatei ruse tiș în Bra ov,ș

fabrica a fost desfiin ată i transformată în uzină deț ș tractoare, iar utilajele i echipamentul au fost confiscate, șluând integral drumul Uniunii Sovietice. Astăzi, fabrica de avioane IAR func ionează lângăț Ghimbav, producând elicoptere Puma după standardele europene.

În ceea ce prive te industria alimentară, Bra ovul are o veche tradi ie a fabricilor deș ș ț bere, începând cu cele ale lui Wilhlem Czell, cea de la Dârste i terminând cuș „Aurora” de azi. Este de men ionat i vechea fabrică ț șde ciocolată „Poiana” (ulterior Kraft Jacobs Suchard) care continuă să producă dulciuri. Mai amintim fabrica depanifica ieț „Postăvarul” i fabrica de produse lactateș „Prodlacta”.

În 1921 la Bra ov se înfiin a fabrica deș ț locomotive i vagoaneș [23] „ROMLOC”. După venirea comuni tilorș la putere, fabrica a fost redenumită „Steagu Ro u” (astăziș „Roman S.A.”). Aceasta a fabricat numeroase modele de camioane, atât sub licen ă străină, cât i după design românesc. Dupăț ș 1989, firma bra oveană a încercat șmereu să ină pasul cu cerin eleț ț europene, astfel că astăzi produce o gamă largă de autobuze, autoutilitare iș autocamioane cu design nou i elegant. În prezent "Roman S.A." apar ine firmei ș ț"Prescon S.A." din Bra ov.ș

Alte firme importante în perioada interbelică erau Scherg (1823) de stofe, Schiel de utilaje hidraulice (1919), Teutsch de scule (1833) iș Kügler de ciment. Actual ele se numescCarpatex, Hidromecanica, I.U.S. iș Temelia, sunt în majoritate firme cu capital privat i continuă șproduc ia.ț

Câteva produse ale I.C. «Nivea» Braşov

În perioada comunistă s-au remarcat două mari intreprinderi: Uzina „Tractorul”, ce a produs diferite modele i ștonaje de tractoare, i Intreprinderea de Produse Cosmeticeș „Nivea”, firmă care a monopolizat întreg Orientul Apropiat iș Europa estică (blocul comunist) datorită raportului calitate/preț [1]. „Beiersdorf” a fost prezentă în România încă din 1906, mai precis, de când compania „Samy Hornstein” din Bucure tiș devenea distribuitor unic al produselor „Beiersdorf”. În 1949, fabrica „Nivea” din Bra ov a fost na ionalizată, iar directorul ei, Tar ia ș ț țVasilică, a suferit tortura aplicată de autorită ile de represiune bra ovene, după care a fost trimis în temni ă ț ș țla Aiud. Datorită faptului că, după război, firmei germane i-a fost confiscată marca, chestiune reparată abia în 1997, în urma unui proces, Nivea Bra ov a de inut, o vreme,ș ț monopolul asupra dreptului de utilizare a numelui său. Firma bra oveană nu mai există astăzi, locul ei fiind luat de fabrica „Colgate-Palmolive”. i alte ș Șcompanii străine i-au deschis laboratoare i centre de produc ie în Bra ov de curând (d. ex. ș ș ț ș„GlaxoSmithKline”).

O importantă parte a economiei bra ovene se bazează peș servicii, construc iiț , iș industria u oarăș .

Turism

Biserica Neagră

Arhitectura caselor de pe Str. Republicii

Promenadă sub Tâmpa

Aleea După ziduri

Loca ia centrală în cadrul ării de care se bucură municipiul Bra ov fac din acesta un important punct de plecare ț ț șpentru turi tii din ară i străinătate. De aici se pot face excursii laș ț ș Marea Neagră, în Bucovina, cu vestitele sale mănăstiri, în Maramureș, pe mun ii dinț lan ul carpaticț , în zona cetă ilor daciceț din ara Ha egului etc.Ț ț

În municipiu, autorită ile au demarat un amplu proces de renovare a vechilor monumente i de transformare a ț șacestora în puncte muzeale, în mare parte finalizat.

Cea mai bună vedere asupra ora ului se poate ob ine din vârful munteluiș ț Tâmpa (960m), unde se poate ajunge cu telecabina sau pe jos.

[modificare]Obiective turisticeMuzee

• Muzeul de Istorie Bra ov, aflat înș Casa Sfatului• Casa Mure enilorș (site)• Muzeul primei coli române tiș ș , din chei, având expusă prima carte tipărită înȘ limba română• Muzeul Fortifica iilor din ara Bârsei, amenajat înț Ț Bastionul esătorilorȚ• Muzeul-restaurant Cetă uiaț , aflat în vechea fortifica ie de pe Strajă (Dealul Cetă ii)ț ț• Punctele muzeale din Turnul Negru, Turnul Alb iș Bastionul Graft• Muzeul de Artă• Muzeul de Etnografie• Muzeul Civiliza iei Urbane Bra ovț ș , deschis în 2009; primul muzeu de acest gen din arăț

Biserici i templeș

• Biserica Neagră - construită între 1377 iș 1477 pe locul unei vechi bazilici romane• Biserica Sf. Nicolae - secolul al XIV-lea• Biserica Sf. Bartolomeu - secolul al XIII-lea• Biserica Sf. Martin de pe Strajă• Biserica Sf. Gheorghe, înfiin ată într-un vechi conac de vânătoareț• Sinagoga• Sinagoga Ortodoxă

Alte clădiri, monumente i locuriș

• Bastionul esătorilor - tur virtualȚ• Poarta Ecaterinei, 1559• Poarta cheiȘ , 1827• Troi ele din cheiț Ș (cea mai veche datând din 1291)• Aleea După ziduri

• Pia a Sfatuluiț• Strada Republicii din Bra ovș• Strada Mure enilor din Bra ovș ș• Promenada de sub Tâmpa• Belvedere• Casa Negustorilor din Bra ovș (Podul Bătu ilor sau Cerbul Carpatin)ș• Strada Sforii

Parcuri i rezerva ii naturaleș ț

• Parcul Nicolae Titulescu, Parcul Consiliul Europei, Parcul Trandafirilor, Parcul Tractorul• Scuarul Berzei, Scuarul Mihai Eminescu• Grădina Zoologică din Noua• Tâmpa• Poiana Bra ovș• Pietrele lui Solomon

În apropiere poate fi vizitat Castelul Bran sau bisericile fortificate din satele care înconjură Bra ovul.ș

Hoteluri, pensiuni i restauranteșMunicipiul Bra ov dispune de o mul ime de hoteluri i pensiuni de diferite categorii care însumează un număr ș ț șde peste 5.000 de locuri de cazare. Dintre cele mai importante hoteluri, amintim: „Aro Palace”5*****, iar in Poiana Brasov: „Piatra Mare”, „Ruia”, „Alpin”, „Acasă la Dracula” i „Edelweiss” 4***,[M&D șaccommodation]; in oras: „Capitol”3***, „Ambient”4****, "Twins Apart Hotel"4****, „City Center”3***, „Bra ov”3***, „Coroana”2** i „Postăvarul” 1*, iar ca pensiuni sunt de men ionat: „Pensiunea Luiza” 3***, ș ș ț„The Country Hotel”(3margarete), „Bielmann”(3margarete) i „Heraldic Club”(5margarete), „Casa Jasmine”, ș„La Residenza”, „Casa Cran a”, „Casa epe ” i „Curtea Bra oveană” (4margarete) i „Leo”, „Stejeri ”, ț Ț ș ș ș ș ș„Memo” 3***, Casa din Noua 3***

De asemenea, se poate opta pentru turismul rural.

Transport

Transporturi interne

Autobuzele din Braşov

Bra ovul are peste 550 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 260ș km în lungime. Construc ia unor noi țcartiere de case i blocuri modifică aceste cifre de la an la an. Re eaua stradală este puternic dezvoltată, fiind ș țasigurate iluminatul public, semaforizarea intersec iilor importante sau realizarea deț sensuri giratorii, canalizareai salubrizarea lor. În municipiul Bra ov există o re ea vastă de transport, călătorii putând opta ș ș ț

pentru autobuz, troleibuz sau taxi.

În Bra ov sunt 47 de linii de autobuz i troleibuzș ș [24]. De asemenea, exista, până de curând, o linie de tramvai, dată în folosin ă laț 23 august 1987 (pe linia 101). Acesta a fost înlocuit cu troleibuze (linia 8) la 15 octombrie

2006.

Pentru a folosi autobuzul sau troleibuzul, călătorul este nevoi să achite un anumit pre pentru a primi la schimb țun bilet. Acest bilet se acordă i se plăte te în func ie i de vârstă (de exemplu, cei sub 7 ani pot călători gratuit).ș ș ț ș

Biletul pentru autobuz/troleibuz costă 2 lei / călătorie, cu excep ia linieiț 20 (4.50 lei / călătorie), iar pentru pensionari biletul costa 2 lei. Se oferă posibilitatea procurării de abonamente pe una / două / toate liniile, pe un interval de 1 / 7 / 30 zile.

Articol principal: Lista mijloacelor de transport în comun din Bra ovș .

În Bra ov există 7 mari companii de taxi. Tariful, în ora , este în general de 1,35 lei/km. Pentru cursele în afara ș șora ului, tariful este dublu.ș

Din Bra ov se pot închiria ma ini prin intermediul firmelor specializate.ș ș

În Bra ov, transportul pe cablu este bine reprezentat. Există un teleferic ce leagă poalele de culmea Tâmpei i ș șdouă telecabine în Poiana Bra ov: Kanzel i Capra Neagră, care merg până pe masivul Postăvaru. Tot în Poiana ș șBra ov mai func ionează o telegondolă i 6 teleskiuri. În vederea municipalită ii se află realizarea unei ș ț ș țtelegondole care va parcurge traseulGara Centrală - Centrul Vechi - Pietrele lui Solomon - Poiana Bra ovș .

Transporturi externe

Gara Braşov

Municipiul Bra ov are unul dintre cele mai importante noduri deș cale ferată. Există 5 gări:

• Gara Centrală Bra ovș – situată în apropierea Centrul Civic;• Gara Stupini - situata în zona de nord a ora ului;ș• Gara Bartolomeu– situată în zona de vest a ora ului;ș• Gara Dârste – situată în zona de Sud-Est a ora ului;ș• Triaj – cu depoul de locomotive – situat în zona de Est a ora ului.ș

Căile feroviare care trec prin municipiu:

• Tronsonul: Bra ov -ș Predeal - Bucure tiș• Tronsonul: Bra ov -ș Sfântu Gheorghe - Gheorgheni• Tronsonul: Bra ov -ș Rupea - Sighi oaraș - Oradea• Tronsonul: Bra ov -ș Făgăraș - Sibiu - Teiuș• Tronsonul: Bra ov -ș Hărman - Întorsura Buzăului -linie concesionată• Tronsonul: Bra ov -ș Zărne tiș - linie concesionată• Tronsonul: E54 - Arad - Deva - Teiuș - Vânători - Bra ov -ș Bucure tiș (în România) apar ine de Coridorul IV ț

European feroviar.Bra ovul are trei autogări cu microbuze i autobuze care fac legătura cu aproape toată ara. Prin municipiu trec ș ș țurmătoarele căi rutiere:

• Noua – Dârste• Astra (Steagu Ro u)ș• Valea Cetă iiț• Florilor – Craiter (Kreiter)• Centrul Nou - Centrul Civic• Tractorul• Bartolomeu Nord• Bartolomeu• Centrul Vechi• Prund – cheiȘ• Triaj• Uzina 2• Stupini• Poiana Bra ovș – având un caracter total special de al restului ora ului datorită principalelor func iuni: turism ș ț

montan de nivel interna ional.țAceste cartiere se împart, la rândul lor, în zone mai mici, subcartiere, cu denumire consacrată, cele mai mici diviziuni ale ora ului fiind însă intersec iile sau zonele cu denumiri celebre (Onix, Ceasu' Rău, Gemenii, Făget, ș țMielul Alb, Modarom etc.).

Zona MetropolitanăArticol principal: Zona Metropolitană Bra ovș .

Rela ii externețOra e înfră iteș ț [25]

• Tampere, Finlanda, din 1989• Tours, Fran aț , din 1990• Musashino, Japonia, din 1991• Győr, Ungaria, din 1993• Rishon LeZion, Israel, din 1996• Netanya, Israel, din 1999• Holstebro, Danemarca, din 2005• Minsk, Belarus, din 2005• Trikala, Grecia, din 2005• Leeds, Marea Britanie

Ora e partenereș

• Liverpool, Anglia, din 1991• Gent, Belgia, din 1993• Kastoria, Grecia, din 1999• Kemer, Turcia, din 1999• Poznań, Polonia, din 2003• Twardogóra, Polonia• Cleveland, SUA[necesită citare]

Consulate

• Consulatul onorific al Regatului Ha emit al Iordanieiș• Consulatul onorific al Fran eiț .

Altele Asocia ii sau Re ele europene în care municipiul Bra ov este membru:ț ț ș

• Les Rencontres - asocia ie culturalăț

• AVEC - Alian a Ora elor Europene de Culturăț ș• Energie-Cites

Personalită iț• Alexandru Andrieș (n. 13 octombrie 1954), arhitect, grafician, compozitor, interpret de muzică• George Bariț (n. 1812, Jucu de Jos, jude ul Clujț - d. 2 mai 1893, Sibiu), istoric i publicistș• Valentin Bakfark (n. 1507 sau 1527 - d. 15 august 1576), compozitor renascentist• Lucian Blaga (n. 9 mai 1895 - d. 6 mai 1961), elev la Gimnaziul românesc• Günther Bosch (n. 1937), jucător de tenis de câmp• Doina Cornea (n. 30 mai 1929, Bra ov), poetă i disidentă anticomunistăș ș• Diaconul Coresi (d. 1583, Bra ov), me ter tipograf, traducătorș ș• George Dima (Gheorghe Dima) (n. 10 octombrie 1847 - d. 4 iunie 1925), muzician i compozitorș• Dimitrie Eustatievici (n. (1730 - d. 1796), dascăl i autor de manuale i gramatici.ș ș• Hermann Fabini (n. 8 octombrie 1938), arhitect, istoric de artă i politicianș• Brassaï (Gyula Halász; n. 9 septembrie 1899 - d. 7 iulie 1984), fotograf• Johannes Honterus (n. 1498 - d. 23 ianuarie 1549), teolog reformator sas• tefan Octavian IosifȘ (n. 11 septembrie 1875, Bra ov - d.ș 22 iunie 1913, Bucure tiș ), poet i traducător românș• József Koszta (n. 1861 - d. 1949), pictor• Matthias Lassel (n. 16 noiembrie 1760 - d. 23 iunie 1834), oftalmolog de faimă europeană• Marius Lăcătuș (n. 4 aprilie 1964), fotbalist, câ tigător în 1986 alș Cupei Campionilor Europeni cu Steaua

Bucure tiș• Peter Maffay (Makkay; n. 30 august 1949), muzician• Hans Mattis-Teutsch (1884-1960), pictor• Adolf Meschendörfer (n. 8 mai 1877 - d. 4 iulie 1962), scriitor• Harald Meschendörfer (n. 14 iunie 1909 - d. 23 septembrie 1984), pictor i graficianș• Ioan Me otăș (n. 1837 - d. 1878), profesor, membru corespondent al Academiei Române• Andrei Mure anuș (n. 16 noiembrie 1816 - d. 12 octombrie 1863), poet, profesor, parte din familia Mure enilorș ,

gazetari i scriitoriș• Dieter Nisipeanu (n. 1 august 1976), ahistș• Gernot Nussbächer (n. 22 august 1939) istoric, arhivar, scriitor de limba germană• Radu Pri cuș (n. 22 ianuarie 1921 d.24 februarie 1987 ), pedagog i inginer constructor de baraje (ș Barajul Vidraru))• Dumitru Prunariu (n. 27 septembrie 1952), cosmonaut• Nicolae Purcǎrea[26] (n. 13 decembrie 1923, Bra ov) cetă ean de onoare al Brasovului,fost luptător ș ț

anticomunist( Aiud,Pitesti,Canal,luptǎtor în mun i la Topoloveni)ț• Sextil Pu cariuș (n. 4 ianuarie 1877 - d. 5 mai 1948), academician, scriitor i filologș

PresăPresa bra oveană î i are începuturile în ziarele secolelor XVIII-XIX. În 1838 a apărut,ș ș „cu prea înaltă voe”, primul ziar românesc din Bra ov, „Gazeta Transilvaniei”, la doi ani după „Foaia pentru minte inimă i ș șliteratură”. Dintre publica iile scrise sunt de remarcatț Kronstadter Zeitung, Brassói Lapok, Bună ziua Bra ovș , revista Chip, Dacia Jurnal Bra ovș , Gazeta de Transilvania, Monitorul Expres, Transilvania Expres, revista Zile ișNop i. Televiziunile i posturile de radio locale au apărut dupăț ș 1990. În mare parte sunt studiouri teritoriale ale posturilor na ionale.ț

Televiziuni Posturi Radio Ziare

• Realitatea TV Bra ovș• Digi 24 Bra ovș• Antena 1 Bra ovș• Mix TV• Mix 2 TV• Nova TV• Pro TV Bra ovș• RTT Bra ovș• TVS Bra ovș

• Radio 21 Bra ovș• Radio Antena Bra ovuluiș• Radio Bra ovș• Radio Kiss FM Bra ovș• Radio Magic FM• Nova FM• Radio Pro FM Bra ovș• Radio Super FM

• Kronsport• Brasso• Buna ziua Bra ovș• Gazeta de Transilvania• Transilvania Expres• Monitorul Expres• Brasov.net

Sport

Complexul Sportiv «Olimpia»

Bra ovul are o veche tradi ie în domeniulș ț sportului, încă de la sfâr itulș secolului XIX înfiin ându-se aici primelețorganiza ii sportive (Asocia ia de Tir, coala de Gimnastică i Cântări).ț ț Ș ș Muzeul Sportului Transilvănean este printre cele mai vechi de acest gen din ară, i prezintă evolu ia unor sporturi consacrate în ora . Înț ș ț ș perioada comunistă se organizau universiade, daciade la care participau obligatoriu i sportivii bra oveni. Astăzi, ș șinfrastructura Bra ovului permite practicarea unor sporturi diverse șprecum: fotbal, rugby,tenis, ciclism, handbal, planorism, schi, patinaj, alpinism,paintball, bowling, înot, tir, baschet, arte mar ialeț , echita ieț , volei saugimnastică de între inere. Nici sporturile la masă nu au fost țuitate: ruletă, căr iț (mai ales în cazinouri), biliard sau tenis de masă. În fiecare an, în preajma zilei de 15 Noiembrie, la Bra ov se organizează unș cross în memoria victimelor autorită ilor comuniste dinț 1987. Tot anual, la Baza Sportivă „Olimpia”, se desfă oară competi ia deș ț tenis „Bra ov Challenge Cup”. Merită amintite o serie șde institu ii i loca ii de practicare a sportului:ț ș ț