UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII DEPARTAMENT C.C.T.F.C. MASTER INFRASTRUCTURI PENTRU TRANSPORTURILUCRARE DE DISERTAIE

Strat de forma stabilizat cu varin cadrul proiectului de reabilitare a DJ 606C,limita Jud. Dolj Tintaru Buicesti DN6,km 51+500 km 59+150, jud. Mehedinti

MASTERAND Ing. Elisabeta BRBETE

COORDONATOR TIINIFIC Prof. Dr. ing. Ion COSTESCU

TIMIOARA 2011

MASTER INFRASTRUCTURI PENTRU TRANSPORTURI Masterand : Ing. Elisabeta BRABETE Coordonator Stiintific: Prof.Dr.Ing. Ion COSTESCU

CUPRINS

1.DATE GENERALE SITUATIE EXISTENTA 2.DESCRIEREA LUCRARILOR NOI PROPUNERE SI REALIZARE 2.3.1. Strat de forma stabilizat cu var. Generalitati 2.3.1.1. Varul, liant mineral in tehnica rutiera2.3.1.2. Stratul de forma. Generalitati

2.3.2. Executia stratului de forma in cadrul proiectului Reabilitare DJ 606C, km 51+500 59+150 2.3.2.1. Solutia de stabilizare cu var2.3.2.2.Conditii prealabile executiei2.3.2.3. Actiuni implicate 2.3.2.4. Lucrari pregatitoare2.3.2.5. Executia stratului stabilizat cu var2.3.2.6.Teste de laborator, verificari2.3.2.7. Intreruperi neplanificate3. CONCLUZII4. REFERINTE BIBLIOGRAFICE

1.1 - 1.3 Amplasamentul si situatia juridica a terenului, situatia existenta

Sectorul de drum judetean DJ 606C, incepe la km 51+500, la limita cu jud. Dolj si se termina la km 59+150, la intersectia cu DN 6, avand o lung. 7, 65 kmPentru realizarea lucrarilor nu sunt necesare exproprieri, reabilitarea DJ 606C se desfasoara pe ampriza actuala a drumului, terenul pe care se desfasoara lucrarile fiind domeniul public in administrarea C J MHin plan traseul este caracterizat de aliniamente de lungime medie mare, racordate cu curbe arc de cerc, raze mici cuprinse intre 12 m si 32 m

In profil longitudinal pantele au valori cuprinse intre 0,014% si 14,591%.In profil transversal, drumul are o parte carosabila cuprinsa intre 5,00 si 6,00 m in extravilan si 7,00-8,00 m in intravilan, incadrat de acostamente cu latimi cuprinse intre 0,50 si 1,00 m, care prezinta numai vegetatie.

1.4 Situatia existentaStructura rutiera existenta este alcatuit dintr-o pietruire de grosime cuprinsa intre 20cm si 40cm; pietruirea prezinta un amestec de balast, piatra sparta si bolovanisstare tehnica necorespunzatoaregropi in pietruirea existenta: acestea se umplu cu apa dupa fiecare ploaie sau topirea zapezilor;

fagase longitudinale , acestea se prezinta ca si denivelari sub forma de albie,pe partea dreapta a partii carosabile in sensul de circulatie la o distanta de 0.51 m departare de marginea drumului;

Nu exista podete la drumurile laterale, astfel incat pe DJ 606C apa balteste, ajungand si pe partea carosabila; podetele existente sunt intr-o stare avansata de degradareSanturile (rigolele) lipsesc in cea mai mare parte, sunt colmatate, prezinta vegetatie specifica de apa si nu au adancimea necesara.

1.4 Studii efectuate, date geotehnice, Studiu Geotehnic, Raport expertiza studii topo drept scop planuri de situatie, profile longitudinale si transversale necesare realizarii pieselor desenate, determinarea dimensiunilor partii carosabile si ale platformei drumului, precum si stabilirea pozitiei retelelor de utilitati , a limitelor de proprietate, a acceselor;Studiul geotehnic a fost realizat in anul 2009 ; investigatiile au vizat :

determinarea grosimii si alcatuirii structurii rutiere;determinarea naturii terenului din patul drumului- pam.coezive si necoezive, 4a,4b,4d- calitate mediocra si rea,sensibile la inghet-dezghetdeterminarea nivelului apei subterane in ampriza DJ 606C.Raportul de Expertiza Tehnica s-a intocmit in anul 2009- DALI,

s -au stabilit dimensiunile profilului transversal, tinandu-se cont si de dimensiunile drumului existent, pentru evitarea exproprierilor, astfel :ampriza drumului 10.00 11.00 m;platforma drumului 8.00 m;partea carosabila 2 X 3.00 m;benzi de incadrare 2 X 0.25 m cu aceeasi structura rutiera ca si pc; acostamente 2 X 0.75 m consolidate cu piatra sparta sau betonate; santuri si rigole pereate cu beton de ciment.

2. DESCRIEREA LUCRARILOR NOI PROIECTATE SI REALIZATE 2.1. Scurt breviar de calcul

Lucrarea ce face obiectul prezentei documentatii se incadreaza in categoria C lucrari de importanta normala, clasa tehnica a drumului este IV;

-stabilirea traficului de calcul; stabilirea capacitatii portante la nivelul patului drumului; alegerea unei structuri rutiere; analiza structurii rutiere la solicitarea osiei standard; stabilirea comportarii sub trafic a structurii rutiere;

Metoda analitica de dimensionare, permite stabilirea grosimii totale necesare a straturilor rutiere astfel incat, RDO la baza straturilor bituminoase sa fie subunitara, in conformitate cu pct.7.3 din PD 177 2001; RDO < RDOadmisibila 1.00

cu Programul de calcul CALDEROM 2000, functie de sarcina si de presiunea pneului au rezultat grosimile straturilor structurii rutiere(trafic apreciat mediu, sarcina os 115 kN, trafic perspectiva 0.3 mos-10 ani)

2.2 Drumul in plan, profilul longitudinal si profilul transversal 2.3 Structura rutiera pentru clasa tehnica IV,trafic mediu, urmatorii parametrii: largirea platformei drumului s-a facut general simetric fata de ax, exceptie facand supralargirile curbelor existente;p.c. 2 x 3,00 m, b.i.2 x 0,25 m,acostamente 2 x 0,75 m, platforma de 8,00 m;4 cm beton asfaltic BA165 cm beton asfaltic deschis BAD2515 cm piatra sparta15 cm balast15-20 cm impietruirea existenta sau 50 cm strat de forma stabilizat cu var pe zonele cu argilaacostamente consolidate cu piatra sparta, iar unde declivitatile depasesc 6%, se vor consolida cu beton de ciment C20/25vezi plan PT tip

2.3.1 Strat de forma stabilizat cu var. Generalitati 2.3.1.1. Varul, liant in tehnica rutiera

Liantii servesc la legarea intre ele a granulelor naturale din contactVarul -liant mineral nehidraulic care in amestec cu apa se intareste si formeaza o masa cu plasticitate ridicata;varul pasta- tratare cu apa in exces- propr.adezivitate cresc in timp; varul stins in praf Ca(OH)2:prin stropire, strat 20 cm succesive 1.50m+10 cm nisip;varul nestins CaO se obtine prin macinarea fina a varului bulgariEfectele varului , stabilizarii cu var a pamanturilor:

*marirea capacitatii portante a pamanturilor si a rezistentei mecanice;*reducerea plasticitatii pamanturilor argiloase, Ip scade Wp creste;*flocularea argilei (coagularea sub forma de particule) o lucrabilitate sup.;*reducerea sensibilitatii argilelor la apa;*uscarea pamanturilor supraumezite,includerea in pamanturi utilizabile in tehnica rut.Stabilirea dozajului de var- Metoda Clasica si Metoda simplificata

M. Clasica corpuri de proba daca Wef > Wopt dozaj tabel var nestins; Wef Wopt probe la Wopt var stins.

M.Simplificata abacfct.de Wopt, Wsupl = Wef Wopt, fractiuni 0.063mm

2.3.1.2. Stratul de forma .Generalitati

Stratul de forma - partea superioara a terasamantelor, din pamant stabilizat, in scopul realizarii unei capacitati portante satisfacatoare circulatiei pe structura rutiera si pe perioada de executie

grosimea min. constructiva a stratului de forma este de 10 cm, iar latimea este pe toata latimea terasamentului; pantele in profil transversal ca la suprafata imbrac. asfaltice,pe ultimii 80 cm.pana la taluzul drumului este de 1012%declivitatea in profil longitudinal este aceeasi ca la straturile superioare;

functiuni:

* imbunatatirea si uniformizarea portantei terasamentelor la nivelul patului drumului;* impiedicarea contaminarii cu pamant a stratului de fundatie din agregate naturale;* cresterea rezistentei la actiunea inghet dezghetului a structurii rutiere; * asigura circulatia mijloacelor de transport pentru materiale si a utilajelor desantier la nivelul patului drumului.poate fi alcatuit atat din materiale coezive ( cu var, ciment,zgura+var) cat si din

pamanturi necoezive;

2.3.2. Executia stratului de forma in cadrul proiectului 2.3.2.1. Solutia de stabilizare cu var

Argila slaba cu plasticitate mare-foarte sensibile la inghetdezghet s=6250mp Din sondajele geotehnice a reiesit faptul ca sub structura rutiera existenta se gasesc pamanturi coezive nisipuri argiloase, prafuri nisipo-argiloase si argile nisipoase si pamanturi necoezive nisip, nisip prafos, tip 4a,4b si 4d- calitatereaptr.terasamentgropa de imprumut tip 2b- pamant necoeziv - calitatebuna pentru terasamentWef >Wopt Var nestins 6%

2.3.2.2. Conditii prealabile executiei

asigurarea existentei in santier a documentatiei tehnice aferente;personalul care participa la realizarea patului de fundare sa cunoasca proiectul de executie, specificatiile tehnice, standardele si normativele;existenta retetei pentru amestec emisa de catre laboratorul autorizat; existenta PVRC referitor la stratul suport ;existenta utilitatilor, respectiv : mijloace de transport corespunzatoare, autocisterne pentru apa la locul de punere in opera, incarcatoare frontale, autogredere, utilajul de amestecare si cilindrii compactori, panouri si indicatoare de semnalizare in perioada desfasurarii activitatii;

asigurarea supravegherii tehnice sef punct de lucru, responsabil RTE, responsabil CQ, diriginte de santier, asigurarea cu formatie topo si echipa de muncitori;

dotarea echipei de lucru cu unelte specifice ( lopeti si tarnacoape), cu mijloace de masura necesare ( metru, ruleta) si cu echipamente de protectie specifice ( salopeta, casca, cizme);

instruirea efectuata de catre responsabilul SSM privind respectarea normelor de PSI si PM si a normelor privind executia lucrarilor sub circulatie.

2.3.2.3. Actiuni implicate

Incarcare pamant din groapa de imprumut, transportul acestuia la fata locului si asternerea in grosime de 25 cm pentru primul strat .Asternerea varului aferent.Mixarea pamantului cu var.Compactarea primului strat.Reluarea lucrarilor de mai sus pentru stratul al doilea, in vederea obtinerii stratului de forma de 50cm.Compactarea finala.Reprofilare si aducere la cota.Evaluarea densitatilor si capacitatii portante realizate.Controlul geometric al stratului realizat.

2.3.2.4. Lucrarile pregatitoare

La executia stratului de forma, executat in situ, se poate trece dupa efectuarea urmatoarelor operatii:

receptia calitativa a terasamentului;realizarea tronsonului de proba experiment.- pe o lungime de 50 m si pe toata latimea drumului, cu scop : stabilirea pe santier a componentei de compactare,

reglarea utilajelor si dispozitivelor de punere in opera, stabilirea parametrilor compactarii, dozajul de var, umiditatea optima de compactare, grosimea optima de asternere, conditiile de compactare, intensitatea de compactar( numarul optim de treceri ), a cotelor si pantelor din proiect;

in cazul in care gradul de compactare nu poate fi obtinut, va trebui sa se realizeze o noua incercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a inlocuirii utilajului de compactare folosit;

partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii, cu acceptul Dirigintelui de santier;

2.3.2.5. Executia stratului stabilizat cu varexcavare in gropile de imprumut -se va indeperta stratul vegetal, se va asigurarea o pante transversale spre exterior si o panta longitudinala a fundului gropii de imprumut care sa permita scurgerea apelor;Se va realiza verificarea calitatii pamantului folosit din groapa de imprumut; dupa trasarea lucrarilor; se asterne pamantul, se raspandeste varul pe suprafata stratului astfel incat sa se asigure dozajul de var stabilit in laborator si confirmat de experimentarea pe teren; Se realizeaza amestecul de pamant si var, prin treceri succesive ale utilajului RACO 350,care cu ajutorul malaxorului rotativ realizeaza o faramitare corespunzatoare a pamantului si un amestec cat mai omogen ;

faramitarea pamantului este corespunzatoare daca gradul de faramitare a acestuia este, in min. 95 % din determinari, mai mare de 70 %, conform STAS 12253- 84 ;Se determina umiditatea amestecului Wa si in functie de valoarea acesteia se iau urmatoarele masuri :daca Wa < Wopt 3 % se adauga cantitatea de apa necesara , in mod uniform, evitandu-se supraumezirea si se efectueaza inca 2-3 treceri;daca Wopt 3 % < Wa < Wopt + 3 % - se poate trece la operatia urmatoare;daca Wa > Wopt + 3 % - se continua operatia de amestecare si se lasa pamantul sa se usuce pana cand umiditatea acestuia devine Wopt 3 %.Se niveleaza cu lama autogrederului la profilul necesar;Dupa 8.28 h de la de la sfarsitul operatiei de amestecare, se efectueaza compactarea amestecului cu Cilindrului compactorCompactarea se face pana la realizarea, in cel putin 95% din punctele de masurare, a unui grad de compactare de minimum 98% din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata si de minimum 95% in toate punctele de masurare STAS 1913/13-83; Se considera ca influenta utilajelor de compactare asupra calitatii este determinanta

Caracteristica cea mai importanta a compactoarelor vibratoare este eficacitatea lor in adancime, fapt ce le recomanda pentru compactarea straturilor in grosimi mari, min.15 cm, 25 cm in cazul nostru; astfel pentru primele treceri se poate adopta o viteza mai ridicata, dar daca se doreste obtinerea unui grad de compactare ridicat, peste 95%, este obligatoriu ca terminarea compactarii sa se faca cu o viteza redusa; Pe straturile asternute si compactate se vor face determinari;Stratul tratat cu var se protejeaza impotriva uscarii, fie prin executia imediata a stratului urmator, fie prin mentinerea suprafetei stratului in stare umeda prin udarea cu apa;Se vor verifica grosimile si panta transversala a fiecarui strat in parte;se vor face masuratori topografice si deflectometrice;

Capacitatea portanta a patului drumului se considera realizata daca valoarea deflexiunii caracteristice, masurate in 0.01 mm, calculata cu Metoda Benkelman rezulta mai mica decat valoarea admisibila a deflexiunii la nivelul superior al stratului de forma care este 200, conform STAS 12253 ;

Uniformitatea executiei s-a considerat satisfacatoare deoarece valoarea coeficientului de variatie a rezultat ,in urma masuratorilor cu deflectometrul Benkelman sub 40%, conform CD 31-1993;

masuratorile cu deflectometrul cu parghie tip Benkelman se efectueaza obligatoriu pe sectoare omogene de masurare;

s-au realizat pe ambele benzi de circulatie, pe fir de masurare situat la cca.1.00 m de marginea partii carosabile, in cel putin 20 puncte de masurare pe o distanta de 500 m

Tolerantele in dimensiunile si cotele patului drumului sunt :

latimea 5 cm de la axul drumului si 10 cm pe toata latimea drumului;cotele, intre +2.5 cm si 5.0 cm.Panta transv trebuie sa respecte panta imbrac rutiere cu tolerante de 1 %.

2.3.2.6. Teste de laborator, verificari

1. Raport de incercare pentru determinarea granulozitatii si plasticitatii

* Pamantul din patul drumului supus probelor prin metoda sedimentarii, a rezultat, conform STAS 1243/88, tabel 3 argila. Ip delimiteaza domeniul de comportare plastica a pamanturilor, calculat ca Ip = Wl - Wp Wl- limita superioara de plasticitate Wp- limita inferioara de plasticitate , Ip = 32.7 % incadreaza pamantul ca argila slaba cu plasticitate mare- foarte sensibilela inghet-dezghet; pentru lucrarile de terasamente se recomanda ca Ip 30 %.

* Pamantul din groapa de imprumut prin metoda cernerii- metoda separarii pe fractiuni granulare a pamanturilor necoezive si prin metoda sedimentarii- doar daca materialul foarte fin ramas in tava depaseste 10 % din masa totala a materialului trecut prin site, a rezultat nisip fin si nisip prafos pamant necoeziv tip 2b STAS 1913/13-1983 , tabel 1si 3 , , STAS 1243/88 tabel 1a

* Groapa de imprunut nr.2 - in urma raportului de incercare pentru determinarea granulozitatii materialului, conform STAS 1913/5-85, prin metoda cernerii a rezultat pamant nisip mijociu cu Ip

Transpunand rezultatele analizei granulometrice intr-un grafic care are pe orizontala diametrele sitelor si pe verticala fractiunile in % ( fractiunile granulare ramase pe site dupa fiecare cernere) se obtine curba granulometrica a pamantului analizat; se verifica incadrarea in curba standard si daca nu se corecteaza cu amestecul optimal ;

Ip = Wl Wp (%)-delimiteaza domeniul de comportare plastica a pamant

Wl limita sup.de plast.; Wp - limita inf.de plast

13.pdf

Clasificare pamant. dupa plasticitate si dupa gradul de sensibilitate la inghet

Starea de plasticitate a

pamantului

Ip Exemple Gradul de sensibilitate la

inghet

Pamanturi neplastice 0 Nisip curat Practic insensibile

Cu plasticitate redusa 0 10 Nisip argilos Sensibilitate mijlocie

Cu plasticitate mijlocie 11 20 Argila nisipoasa

Cu plasticitate mare 21 35 Argila slaba

Foarte sensibile

Cu plasticitate foarte mare >35 Argila grasa Sensibilitate mijlocie

2. Varul utilizat pentru stabilizarea stratului este varul nestins, aprovizionat tip VAR industrial tip IV, Calcic Nestins CL 80 Q insotit de Declaratia de conformitate cu caracteristicile de performanta ale produsului;fiecare lot de livrare a fost insotit de documentul de certificare a calitatii si se pastreaza la CT3. Determinarea umiditatii optime de compactare

Raport de incercare Incercarea Proctor, prin care se determina Wopt de compactare pentru pamantul ce urmeaza a se stabiliza cu var; 4. Umiditatea pamantului se verifica inainte de asternerea varului si se stabileste cantitatea de apa necesara asigurarii Wopt de compact.5. Verificarea dozajului de var ( 6% din masa pamantului in stare uscata).6. Umiditatea amestecului in strat se determina inaintea compactarii.7. Gradul de faramitare a pamantului stabilizat . 8. Uniformitatea amestecului cu var.9. Gradul de compactare se verifica dupa incheierea compactarii .10. Se verifica capacitatea portanta a stratului de forma prin masuratori cu deflectometrul BenkelmanInterpretarea masuratorilor cu deflectometrul cu parghie Benkelman s-a efectuat in scopul controlului calitatii executiei lucrarilor la drum, a valorii deflexiunii corespunzatoare vehiculului etalon si a valorii coeficientului de variatie care trebuie sa se inscrie in valorile admisibile stabilite in Normativul CD 31-93.

2.3.2.7. Intreruperi neplanificate

1. In cazul unor ploi , executia stratului de forma se intrerupe; in cazul unei ploi accidentale amestecarea pamantului cu var se intrerupe si stratul necompactat se protejeaza impotriva patrunderii apei prin acoperirea cu folie de polietilena; eventualele supraumeziri ale materialului impun masuri de reducere a umiditatii.

2. Reluarea lucrarilor se poate incepe numai in momentul in care umiditatea stratului suport permite acest lucru; se tine cont de umiditatea ce rezulta din raportul de incercare emis de catre laboratorul de santier.

3. In cazul in care au aparut deteriorari ale stratului suport, acestea se vor remedia inaintea inceperii executiei stratului stabilizat cu var.

4. Se interzice executarea lucrarilor atunci cand pamantul este inghetat, contine gheata sau zapada

2.4 Scurgerea apelor 2.5Parapeti 2.6 Drumuri laterale si acces la proprietati

colectarea si evacuarea apelor de pe platforma drumului se va face prin santuri si rigole pereate cu beton de ciment C20/25 turnat monolit ;se vor realiza 3 podete tubulare noi cu diametrul de 1.00 m, lucrari de curatare si decolmatare, se vor reface camerele de cadere ;

s-a prevazut amplasarea de parapeti de protectie metalici de tip semigreu pe fundatii izolate dupa cum urmeaza: inainte si dupa fiecare podet sau pod pe o distanta de 10 m;Drumurile laterale comunale s-au amenajat pe o lungime de 50 m cu acelasi sistem rutier ; Drumurile laterale secundare (agricole, de exploatare) s-au balastat pe o lungime de minim 15 m; S-au amplasat podete tubulare 600 la drumurile laterale pentru a asigura continuitatea scurgerii apei prin santuri; de asemenea podete tubulare 500 la accesele la proprietati.

2.7 Semnalizare si marcaje rutiere

In scopul cresterii fluentei traficului si a sigurantei participantilor la trafic s-au prevazut mai multe tipuri de marcaje: 2.7.1. Marcaje longitudinale marcaje de delimitare a benzilormarcaje de delimitare a partii carosabile.marcaje discontinue

2.7.2. Marcaje transversale de oprire de cedare a trecerii de oprirea interzisa de reducerea vitezei - benzi rezonatoare

2.7.3. Marcaje diverse de ghidare pentru spatii interzisede avertizare - sageti de directionare a traficului

a. sageti de selectare pe benzi;b. sageti de schimbare a benzii;c. sageti de repliere.

2.8 Organizarea de santier Pentru Organizarea de santier, capitol distinct la pct.5.1.1 in D.G. al obiectivului de investitie, s-a intocmit un Proiect distinct;

Proiectul cuprinde lucrarile si dotarile necesare organizarii constructorului: -panou identificare lucrare; - birou sef punct de lucru amenajat intr-un container tip birou; - birou Diriginte de Santier amenajat intr-un container tip birou; - 3 baraci de santier gen dormitor pentru npersonalul de executie; - pichet PSI complet echipat si dotat; - 2 wc uri ecologice cu cate 3 cabine; - o baraca de santier si 2 baraci atelier; - gard de imprejmuire, cu plase de sarma, a santierului prevazut cu poarta acces auto si pietonal; - traseu provizoriu privind circulatia mijloacelor de transport si de aprovizionare, prin balastarea drumurilor in incinta. Terenul pe care s-a amplasat OS a fost pus la dispozitia constructorului de catre beneficiarul lucrarii si predat prin PVPP liber de sarcini. Accesul persoanelor straine in zona organizarii de santier este strict interzisa. Dupa terminarea lucrarilor si desfiintarea santierului, terenul utilizat temporar pentru organizarea de santier , tehnologia de lucru sau in alte scopuri, va fi redat circulatiei sau pus la dispozitia Beneficiarului, respectand legislatia in vigoare.

3. CONCLUZII Evaluarea economica a fost de 9 364 mii lei, atribuit castigatorului la 9 036mii lei, cu o diferenta de 328mii lei. Din total valoare de 9 037 mii lei (1 181 mii lei pe kilometru ):

* Amenajari protectia mediului............................. 8 mii lei* Amenajarea terenului..........................................2 mii lei * Lucrari investitie de baza..............................8 807 mii lei / 1 151 mii lei / km * Organizare de santier......................................219 mii lei , - lucrari pregatitoare.................. .......................31 mii lei. ( 0.3 % )- lucrari de terasamente.......... ........................685 mii lei ( 7.8 % ) *din care strat strat forma..............................460 mii lei ( 5 % )- structura rutiera.......... ..............................6 477 mii lei ( 73.5 % )- scurgerea apelor.......... ...............................792 mii lei ( 9 %)- podete................. .......................................402 mii lei ( 4.6 %)- siguranta circulatiei..... ............................... 140 mii lei ( 1.6 %)- drumuri laterale principale............................141 mii lei ( 1.6 %)- drumuri laterale secundare............................37 mii lei ( 0.4 % - semnalizare rutiera temporara.....................14 mii lei ( 0.2 %)- semnalizare rutiera definitiva........................47 mii lei ( 0.5 %)- marcaje .......... ............................................41 mii lei ( 0.5 %)

Lucrarile de terasamente au fost estimate la valoarea de 685 mii lei , un procent de 7,8 % din valoare investitia de baza, din care aferent stratului de forma 460 mii lei, 5 % din investitia de baza;

Raportat la costul lucrarilor consideram investitia in stabilizare cu var un procent mic comparativ cu aportul structural si cu cresterea duratei de exploatare , in conditii de siguranta si confort pe care il confera obiectivul realizat;

S-a urmarit aducerea structurii rutiere la parametrii tehnici corespunzatori categoriei drumului si mentinerea acestora pe o perioada mai indelungata de timp prin adoptarea solutiei de stabilizare a terenului de fundare :

- impiedicarea contaminarii cu pamant a stratului de fundatie ; - imbunatatirea si uniformizarea portantei terasam.la nivelul patului dr.; - cresterea rezistentei structurii rutiere la actiunea inghet dezghetului.

Tinand cont de starea de degradare a drumului existent , de terenul din patul drumului ca fiind de o calitate foarte slaba ( pe anumite portiuni de drum )si de standardele de calitate pe care le indeplineste actualul DJ 606C putem trage concluzia ca suma de 1 181 mii lei fara TVA pe kilometru de drum se incadreaza in valorile medii de cost pe tara