borderou - · pdf filela alegerea soluiilor tehnice pentru amenajarea cursurilor de apa au...

s.c.AQUA PROCIV PROIECT Pr.nr.826/2017 Cluj-Napoca faza: P.F.U.

1

BORDEROU A. PARTI SCRISE I. Memoriu tehnic general 1. Informatii generale privind obiectivul de investitii 1.1. Denumirea obiectivului de investitii 1.2. Amplasamentul 1.3. Actul administrativ prin care a fost aprobat(a), în conditiile legii, studiul de fezabilitate /documentatia de avizare a lucrarilor de interventii 1.4. Ordonatorul principal de credite 1.5. Investitorul 1.6. Beneficiarul investitiei 1.7. Elaboratorul proiectului tehnic de executie 2.1. Particularitati ale amplasamentului 2.2. Solutia tehnica II. Memorii tehnice pe specialitati

2.1 Descrierea generala a lucrarilor 2.2. Încadrarea lucr�rilor 2.3. Situatia existent� 2.4. Situatia propus� 2.5. Tehnologiile prev�zute pentru execu�ie 2.6. Siguranta in exploatare 2.7. Durata de serviciu (exploatare) estimat� de ofertant 2.8 Surse de poluan�i �i m�suri de reducere a impactului asupra mediului: Deviz obiect Tabel de terasamente

III. Caiete de sarcini IV. Documentatie economica B. PARTI DESENATE

1. Plan de ansamblu sc.1:25000 pl. nr. 1 2. Plan de situatie sc.1:1000 pl. nr. 2 3. Profil longitudinal sc.1:2000/100 pl. nr. 3 4. Profile transversale sc.1:200/100 pl. nr. 4-4.1 5. Sectiuni tip sc.1:100 pl. nr. 5

Întocmit,

ing. Dragos Gros


2

MEMORIU TEHNIC DE EXECUTIE

I. MEMORIU TEHNIC GENERAL

1. Informatii generale privind obiectivul de investitii

1.1. Denumirea obiectivului de investitii

« Reparatii si consolidari la Canalul Morii, comuna Sancraiu, judetul Cluj»

1.2. Amplasamentul

Amplasamentul lucrarilor hidrotehnice se afla in localitatea Sancraiu, comuna Sancraiu, pe

cursul de apa Canalul Morii, derivatie din valea Calata, in judetul Cluj.

1.3. Actul administrativ prin care a fost aprobat, în conditiile legii, studiul de fezabilitate

Indicatorii tehnico-economici ai Studiului de fezabilitate au fost aprobati prin hotarare de

consiliu local.

Indicatori aprobati: Amenajare albie L=680m

1.4. Ordonatorul principal de credite

Primaria Comunei Sancraiu, cu sediul in Sancraiu, Strada Principala, nr. 340, judetul Cluj.

1.5. Investitorul

Primaria Comunei Sancraiu, cu sediul in Sancraiu, Strada Principala, nr. 340, judetul Cluj.

1.6. Beneficiarul investitiei

Comuna Sancraiu, judetul Cluj.

1.7. Elaboratorul proiectului tehnic de executie

AQUA PROCIV PROIECT S.R.L, cu sediul in municipiul Cluj-Napoca, Strada Septimiu Albini,

nr.118, telefon: 0264 596 847 / 0264 591 356 ; e-mail:[email protected].

2.1. Particularitati ale amplasamentului:

a) descrierea amplasamentul


cursul de apa Canalul Morii, derivatie din valea Calata.

Comuna Sancraiu se afla in judetul Cluj, in Depresiunea Huedin, la poalele de nord-est ale

Muntilor Vladeasa, la 600m altitudine, pe malul vaii Calata, la 5km de Huedin, fiind alcatuita din

cinci sate: Aluni�u, Br�i�oru, Domo�u, Horlacea �i Sâncraiu.

Comuna este cunoscuta pentru frumusetea locurilor, incarcate de traditii si obiceiuri, pentru

pensiunile care si-au pastrat farmecul caselor de odinioara, dar si pentru numerosii mestesugari din

zona (dulgheri, fierari, tamplari, zidari, cojocari). Localitatea a primit denumirea de sat european


3

pentru felul in care a stiut sa-si valorifice traditiile, dar si pentruproiectele de salubrizare si

infrastructura.

b) topografia

Topografia localit��ii �i a bazinului hidrografic precum �i condi�iile locale de mediu permit apari�ia

unor debite de viitura la scurt timp dupa ploile toren�iale;

c) clima si fenomenele naturale specifice zonei

Aceast� zon� apartine sectorului cu clim� continental moderat�, cu o temperatur� medie

anual� de 7-8°C, per ansamblu, clima în acest sector depresionar fiind r�coroas�. Aici verile sunt

caracterizate de o temperatura medie a lunii iulie de 19,50C cu precipita�ii abundente (950-1000mm

anual), iar iernile sunt reci, cu temperatura medie a lunii ianuarie de –2,00C, fiind prezente �i

inversiunile de temperatur�. Stratul de z�pad� are o durat� de cca. 120 de zile.

d) geologia, seismicitatea

Amplasamentul cercetat se afl� la intersec�ia unit��ilor structurale a dou� forma�iuni

geologice mari: în partea de vest masivul eruptiv al Vl�desei cu dealurile mun�ilor Gil�u în partea

de est, iar în partea central� depresiunea Huedin-C�l��ele, reprezentând fundul vechiului golf

paleogen al Alma�ului.

Zona care cuprinde amplasamentul studiat se situeaz� din punct de vedere geomorfologic pe

rama sud-vestic� a Depresiunii Transilvaniei, în bazinul hidrigrafic C�lata.

Roca de baz� este reprezentat� prin complexul �isturilor, mica�isturilor �i gneisselor muscovito-

biotitice �i intruziune de andezit. Forma�iunea acoperitoare cuprinde depozite de nisip fin argilos,

grohoti� de pant� �i aluviuni formate din pietri� mare cu bolov�ni�, nisipos.


4

Analizând perimetrul studiat, se eviden�iaz� urm�toarele structuri:

-zona central�

a) 0-0,3m sol vegetal;

b) 0.3-1,6-2,0m argil� pr�foas� ruginie sau nisip argilos;

c) 2,0-3,0m nisip fin argilos cu blocuri de piatr� sau pietri�;

d) 3,0-10,0m argil� pr�foas�, plastic� (roc� de baz�-marn�).

Pe amplasamentul studiat structura acvifer� are volumul de roc� permeabil� care este

delimitat la partea inferioar� de orizonturi impermeabile. Gradul de agesivitate al apei subterane

este redus.

În urma cercet�rilor efectuate pe teren �i în laborator rezult� c� terenul de fundare, prin

caracteristicile geotehnice pe care le posed� are asigurat� stabilitatea general� si local�.

Stratele descrise anterior se incadreaz� in categoria terenurilor bune de fundare definite

conform NP074/2007.

În perioada cu precipita�ii abundente, depozitele de pe versant, pot cantona ape sub form� de

pânze freatice suspendate.

Adâncimi de înghe�

În conformitate cu STAS 6054-77 „Adâncimi maxime de înghe�. Zonarea teritoriului

Romaniei”, adâncimea maxim� de înghe� pentru zona studiat� este de 80-90cm.

Din punct de vedere seismic, zona studiat� se caracterizeaz� prin valoare de vârf a accelera�iei

terenului pentru proiectare ag=0,10 având intervalul mediu de recuren�� IMR=100ani, conform


5

Reglement�rii tehnice Cod de proiectare seismic� – Partea I – P100-1/2013. Condi�iile locale de

teren sunt descrise de o valoare a perioadei de col� Tc= 0,7 sec.


6

Incadrarea în zone de risc (cutremur, alunec�ri de teren, inunda�ii) în conformitate cu

reglement�rile tehnice în vigoare;

În conformitate cu „Legea 575/22–10–2001 si cu modificarile aferente – privind aprobarea

Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a V-a – Zone de risc natural”, localitatea

din arealul pe care se vor executa lucrarile care fac obiectul prezentului proiect face parte dintr-o

zona de risc natural cauzat de cutremure, cu intensitatea seismica, exprimata în grade MSK=VI.

e) devierile si protejarile de utilitati afectate

Vor fi obtinute avizele si acordurile pentru amplasament solicitate prin Certificatul de

Urbanism.

Se vor intocmi toate documentatiile pentru avize, acorduri (inclusiv Acordul de Mediu)

astfel incat sa se poata obtine autorizatia de construire.

f) sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon si altele asemenea pentru lucrari definitive si

provizorii

- în perioada de construc�ie:

Organizarea de �antier va fi dotata cu toate utilit��ile necesare unei bune func�ion�ri.

Organizarea de �antier se va realiza în apropierea punctelor de lucru �i nu va afecta re�elele

din zon�. Se va semnaliza perimetrul de lucru cu indicatoare. Execu�ia lucr�rilor necesit� muncitori

califica�i, atât pentru opera�iile manuale, cât �i pentru cele mecanizate.


7

Alimentarea cu ap� se va asigura de la reteaua existenta. Se prev�d toalete ecologice pe toat�

durata execu�iei.

Nevoile de energie electrica sunt reduse �i se vor asigura punctual prin generatoare mobile

pe baza de combustibili lichizi.

- în perioada de exploatare:

În perioada de exploatare nu este necesar� asigurarea cu utilit��i. In perioada lucr�rilor de

mentenan�a, care sunt punctuale, se exclude necesitatea racord�rii la re�elele de utilit��i din zon�.

Asigurarea acestora se va face prin mijloace proprii.

g) caile de acces permanente, caile de comunicatii si altele asemenea

Circula�ia utilajelor �i a mijloacelor de transport se va face pe drumurile existente.

h) caile de acces provizorii

Nu este cazul.

i) bunuri de patrimoniu cultural imobil

Nu este cazul.

2.2. Solutia tehnica:

a) caracteristici tehnice si parametri specifici obiectivului de investitii

Lucr�rile de amenajare a albiei cursului de ap� studiat respect� criteriile �i principiile de

evaluare a solu�iilor tehnice de proiectare în conformitate cu Normativul NTLH-001/oct.2008.

Respectând prescrip�iile stasului STAS 9268-89, lucr�rile propuse pentru amenajarea

cursului de apa Canalul Morii vor fi corelate cu lucr�rile hidrotehnice existente sau prev�zute în

zon� �i în întreg bazinul hidrografic.

Regularizarea cursului de ap� va fi încadrat� în planurile de amenajare complex� a bazinului

�i se vor respecta urm�toarele prevederi generale:

- reglement�rile tehnice privind asigurarea durabilit��ii, siguran�ei în exploatare, func�ionalit��ii �i

calit��ii construc�iilor;

- calitatea materialelor folosite-majoritatea materiale ecologice conform Directivelor U.E.;

S-au proiectat lucr�ri de amenajare a albiei cu mentinerea traseului albiei naturale, lucrarile

fiind adaptate la spa�iul limitat pe care il prezinta cursul. Lucrarile creeaza un ansamblu unitar care

asigura stabilitatea cursului.

Materialele recomandate prin proiect sunt de tip natural (nisipuri, balast, piatra naturala) si

de tip artificial (beton si mortar).


8

Structurile lucrarilor hidrotehnice utilizeaza ambele tipuri de materiale in solutii combinate.

b) varianta constructiva de realizare a investitiei

La alegerea solu�iilor tehnice pentru amenajarea cursurilor de apa au fost respectate

urm�toarele principii de baz�:

- la alegerea solu�iilor tehnice s-a �inut cont de lucr�rile existente atât pe cursurile de apa

studiate cat �i in întreg bazinul hidrografic.

- abordarea strategic� pe termen lung, luând în considerare tendin�ele naturale de evolu�ie a

cursului de ap�.

- integrarea lucrarilor proiectate in cadrul natural

- reducerea impactului asupra mediului atat in timpul executiei cat si in timpul exploatarii

lucrarilor proiectate.

Se va realiza un ansamblu unitar care s� asigure parametrii urmariti : asigurarea nivelului de

calcul, stabilitatea albiei, realizarea unui peisaj corespunzator unei comunitati in dezvoltare. Pentru

a asigura stabilizarea albiei in plan pe sectorul amenajat (L=680m) �i pentru evitarea eroziunilor

ulterioare se va realiza sec�iunea necesara de curgere si se vor amplasa lucr�ri pasive (canal din

zidarie de piatra) dimensionate corespunzator caracteristicilor curgerii (viteze, for�e de antrenare), a

structurii geologice a terenului �i în armonie cu arhitectura zonei (încadrare în amenajarea

existent�).

Lucrarile care se vor realiza sunt:

1.Amenajare albie L=680m

2.Canal din zidarie de piatra: L=620m

Obiectivele atinse dupa executia lucrarilor hidrotehnice sunt:

- Stabilizarea malurilor si a talvegului in vederea asigurarii terenului de fundare al constructiilor

ingineresti prin aplicarea de structuri cu rol antierozional si de sprijinire a malului.

- Diminuarea transportului aluvionar si reducerea probabilitatii de colmatare ulterioara a

cursului.

- Punerea in siguranta a cailor de comunicatie, a podurilor existente si a retelelor de utilitati.

- Reducerea riscurilor de poluare care pot aparea in timpul inundatiilor.

- Drenarea debitelor provenite din precipitatiile cazute pe suprafata intravilana a localitatii.

- Reabilitarea si ecologizarea zonei adiacente malurilor cursurilor.

- Protejarea surselor de apa ale populatiei.


9

c) trasarea lucrarilor

Pentru trasarea lucr�rilor se utilizeaz� planurile de situa�ie, profile transversale de execu�ie �i

reperi de nivelment ce se vor preda constructorului prin proces verbal înainte de începerea

lucr�rilor. Antreprenorul are obliga�ia efectu�rii unei pichet�ri complementare �i plantarea unor

reperi de nivelment în zona lucr�rilor.

d) protejarea lucrarilor executate si a materialelor din santier

Antreprenorul desemnat pentru executarea lucr�rii trebuie s� asigure lucr�rile de executie,

dot�rile si materialele împotriva degrad�rii acestora pân� la receptionarea lucr�rilor de c�tre

beneficiar.

De asemenea, antreprenorul trebuie s� ia m�suri de protectie a lucr�rilor executate pe

perioada de iarn� sau pe timp ploios.

M�SURI DE PROTEC�IE A MUNCII

În timpul execu�iei lucr�tilor, antreprenorul are obliga�ia de a respecta �i aplica toate

normele prev�zute în normativele în vigoare �i în special cele prev�zute în Regulamentul privind

proec�ia muncii �i igiena muncii în construc�ii, aprobat cu ordinul 9/N/15.03.1993, HG 795/1992, �i

legea protec�iei muncii Nr.90/1996 cu Normele metodologice de aplicare.

Se vor asigura condi�ii normale de lucru în scopul prevenirii accidentelor de munc�.

Pentru prevenirea incendiilor �i rezisten�a la foc se vor respecta prevederile Ordinului

163/2007, din 28 februarie 2007, pentru aprobarea Normelor generale de ap�rare împotriva

incendiilor.

II. MEMORII TEHNICE PE SPECIALITATI - CONSTRUCTII HIDROTEHNICE

2.1 Descrierea generala a lucrarilor

Amplasament:


cursul de apa Canalul Morii, derivatie din valea Calata, in judetul Cluj.

Date hidrologice:

Canalul Morii este o derivatie a vaii Calata. Debitul poate fi reglat in zona de captare.

Studii topografice:

Elaborarea documenta�iei presupune realizarea studiilor topografice, ce s-au materializat

prin:

- plan de situa�ie sc. 1:1.000

- profil longitudinal sc. 1:2.000/100


10

- profile transversale sc. 1:200/100

Re�eaua de sprijin, ridicarea topografic� �i realizarea pieselor desenate (plan de situa�ie,

profile transversale �i profile longitudinale) s-a realizat în sistemul na�ional de proiec�ie STEREO

70, plan de referin�� Marea Neagr� 75, astfel încât s� respecte toate normele impuse de ANCPI în

final ob�inându-se viza acestuia.

2.2. Încadrarea lucr�rilor

Lucr�rile proiectate se încadreaz� conform HG 846/2010 la debitul maxim cu probabilitatea

de dep��ire Q1% .

Conform HG 766/1997, a Legii nr.10/1995 �i Ordinul 1163/2007, construc�iile proiectate

sunt de categoria normal� C.

2.3. Situatia existent�

Zona studiat� apar�ine cursului de apa Canalul Morii în perimetrul localitatii Sancraiu din

comuna Sancraiu, judetul Cluj.

Canalul Morii are o lungime totala de 2.1km �i înregistreaz� o pant� medie de scurgere de 1-

7 ‰.

Pe sectorul studiat, Canalul Morii prezint� deschideri ale albiei cuprinse între 1.2m si 1.9m,

maluri cu în�l�imi de 0.70-1.00m.

2.4. Situatia propus�

(Varianta propusa conform cerintei temei de proiectare) Conform temei de proiectare,

amenajarea Canalului Morii s-a facut cu lucrari continue care consta in canal din zidarie de piatra cu

sectiune trapezoidala. Scopul lucrarilor este reprezentat de protectia antierozionala a malurilor (pe

acestea aflandu-se imobile de locuit si drumul principal din localitate).

Recalibrare albie - pentru a asigura tranzitarea debitului de calcul cu probabilitate de dep��ire de

Q1% s-au efectuat calcule de dimensionare a sec�iunii, verificând capacitatea albiei naturale �i

caracteristicile unei sec�iuni stabile capabile.

Lucr�ri pasive sau longitudinale - se prev�d pentru consolidarea �i stabilizarea malurilor.

-Canal din zidarie de piatra este realizata din piatra zidita dupa o sectiune trapezoidala deschisa

cu baza de 1.50m si în�l�imea de 0.80m. Grosimea pere�ilor este de 0.25m (la coronament) si 0.35m

(la baza) iar a radierului de 0.35m. În spatele pere�ilor exteriori este prev�zut un dren din piatra

sparta cu grosimea de 0.20m si un geotextil de filtrare. Sub radierul din piatra se va realiza un strat

din beton de egalizare C8/10 cu grosimea de 10cm si un strat de balast cu grosimea de 10cm. Pentru

reducerea presiunilor hidrostatice s-au prevazut barbacane atat in pereti cat si in radier.


11

Canalul se va realiza pe tronsoane cu lungimea de 6.00m, cu rosturi intre tronsoane si cu

pinteni de incastrare prevazuti la capetele tronsoanelor.

Terasamentul rezultat din excava�ii se va utiliza pentru umpluturi în spatele lucr�rilor,

aducerea malului la cot� iar excedentul va fi transportat.

2.5. Tehnologiile prev�zute pentru execu�ie

Luând în considerare morfologia albiei, geologia terenului, existen�a în proximitatea albiei

minore a construc�iilor (imobile, drumuri locale �i podete) si a consolidarilor de mal, pentru

asigurarea curgerii debitelor de viitur� s-a optat pentru ap�r�ri de mal cu un traseu care urm�re�te

linia malurilor.

Circula�ia utilajelor se va realiza pe drumurile existente pe mal.

Amenajare albie, consolidari:

- excavatii pentru aducerea albiei minore la profilul proiectat: - pe tronsoane de 100m cu realizarea

sec�iunii proiectate;

- transportare material excavat excedentar (dupa realizarea umpluturilor din maluri).

- finisarea perimetrului albiei minore in vederea realizarii consolidarii.

Pentru realizarea canalului din piatra:

- excavarea terenului si aducerea la sectiunea proiectata;

- a�ezarea stratului drenant si a betonului de egalizare

- cofrarea peretilor si a radierului

- realizarea zidariei din piatra pe tronsoane de 6m, cu executarea concomitenta a rosturilor si

a pintenilor de incastrare.

- realizarea rosturilor pe sectorul în execu�ie,

- repetarea operatiilor pana la terminarea sectorului canalizat.

2.6 Siguranta in exploatare

Prin legea 10/1995 s-a instituit sistemul calit��ii în construc�ii care urmareste comportarea acestora

în exploatare, pe întreaga durat� de existen�� in scopul protejarii vie�ii oamenilor, a bunurilor

materiale a societ��ii �i a mediului înconjur�tor, în conformitate cu regulamentele �i procedurile de

aplicare, în func�ie de clasificarea pe clase de importan�� a construc�iilor.

Siguran�a în exploatare este dat� de sistemul calit��ii care include:

- proiectarea lucr�rilor �inând cont de reglement�rile tehnice �i verificarea lor de c�tre

speciali�ti;

- calitatea materialelor folosite, confirmate de laborator;

- verificarea execu�iei lucr�rilor �i expertizarea construc�iilor;


12

- conducerea �i asigurarea calit��ii în execu�ie;

- încerc�ri în laboratoare autorizate pentru materialele utilizate în construc�ii;

- activitate metrologic� – m�sur�tori;

- recep�ia lucr�rilor – în urma verific�rilor, respectiv documenta�ia tehnic� a comport�rii

în exploatare �i interven�iile la timp cu lucr�ri de între�inere �i reabilitare a deterior�rilor

constatate.

Siguran�a lucr�rilor hidrotehnice sunt influen�ate de sistemul de prognoz�, datorate evolu�iei

sistemelor naturale.

Siguran�a, sau mai corect gradul de siguran�� a construc�iilor este ca valoare tuturor construc�iilor

însumate în solicitare total� (S) s� fie mai mic� decat capabilitatea sau rezistenta total�, rezultatul

sintetic al rezisten�elor �i capacitatea de preluare, redistribuite în spa�iu �i timp �i transmiterea spre

mediul înconjur�tor �i este influen�at� de condi�ia S<R.

M�sura siguran�ei este probabilitatea ca într-un interval dat s� fie permanent îndeplinit� siguran�a

definit� de relatia S<R, valoarea ideal� este 1 – siguran�� deplin�.

Siguranta in exploatare a constructiilor hidrotehnice pentru regularizarea albiei este realizata prin:

- proiectarea solutiei tehnice optime privind:

- sectiune (b si h) de scurgere a debitelor mari, lichide si solide, dupa traseul stabil, dar care sa

respecte tendintele naturale ale cursului;

- panta taluzelor malurilor, respectiv stabilitatea terenului natural;

- dimensiunile lucr�rilor s� fie conform rezultatelor din calculele de dimensionare �i verificare;

- deasemenea, materialele utilizate, sa corespunda calitativ – clasa betonului si piatra avand calitatea

si greutatea rezultata din conditiile tehnice;

- executia care sa respecte in totalitate prevederile documentatiei tehnice si a caietelor de sarcini,

privind tehnologia si calitatea materialelor.

- urmarirea executiei, cu verificarea fiecarei etape de executie si calitatea materialelor;

- urmarirea comportarii in timp – intretinerea si interventia cu lucrari de reparatii in perioada de

exploatare.

Toate etapele enumerate asigura siguranta in exploatare a constructiilor propuse.

Criterii de exigenta privind calitatea in constructii la proiectate

Exigentele esentiale, conform Legii nr.10/1995 privind calitatea in constructii (cu modificarile si

completarile ulterioare) corespunzatoare directivei CEE nr.89/106 privind calitatea produselor

pentru constructii, ce trebuie realizate si mentinute pe intreaga durata de existenta a constructiilor

sunt:

- A7 – rezistenta si stabilitate la solicitari statice, dinamice, inclusiv la cele seismice, pentru

constructii si amenajari hidrotehnice;


13

Conform clasificarii cuprinse in “Regulamentul de verificare si expertizare tehnice de calitate a

proiectelor, a executiei lucrarilor si constructiilor”, aprobat cu H.G.925/20.11.1995, constructiile se

incadreaza in categoria de verificare A7, B4. Verificarea se face de catre verificatori atestati

MLPTL pentru domeniile A7, B4 (rezistenta si stabilitate la solicitarile statice, dinamice, inclusiv la

cele seismice, siguranta in exploatare, pentru constructii si amenajari hidrotehnice).

Criterii de exigenta privind calitatea in constructii la executie

Calitatea lucrarilor executate va fi asigurata prin respectarea prevederilor din:

- Legea nr.10/1995 – a calitatii lucrarilor cu toate reglementarile ce decurg din aceasta;

- H.G.925/1995 – privind responsabilul tehnice cu asigurarea calitatii lucrarilor;

- Buletinul constructiilor nr.4/1996 – Prescriptii tehnice pentru verificarea calitatii lucrarilor,

inclusiv controlul pe faze determinante.

Urmarirea comportarii in timp a constructiiei

Actele normative care reglementeaza urmarirea comportarii in timp a constructiilor sunt:

- Regulament (din 21.11.1997) privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in

timp si postutilizarea constructiilor;

- NP 087-03 (I.S.P.H.), aprobat de MTCT cu ordinul 645/23.10.2003 – Normativ pentru

urmarirea comportarii constructiilor hidrotehnice;

- STAS 2745/90 – “Urmarirea tasarii constructiilor prin metode topografice”

- STAS 10493/76 – “Marcarea si sistematizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si

deplasarii constructiilor si terenurilor”

Modul de urmarire a comportarii in timp

Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor se face periodic si obligatoriu, dupa viituri de

catre beneficiar.

Urm�rirea comport�rii construc�iilor se va realiza conform legisla�iei în vigoare, (Normativ privind

comportarea în timp a construc�iilor-P130-1999 �i a STAS 10372-84 – Supravegherea comport�rii

în timp a lucr�rilor de îndiguire) pe baza instruc�iunilor de urm�rire a comport�rii elaborate de

proiectant.

Urm�rirea fenomenelor se realizeaz� prin obseva�ii directe-vizuale �i m�sur�tori cu aparate

�i dispozitive.

În cadul programului de urm�rire a comport�rii construc�iilor inspec�ia lucr�rilor trebuie

f�cut� dup� viituri �i perioada de iarn�, trimestrial în primii 5 ani de la punerea în func�iune �i

semestrial în urm�toarea perioad�.

Toate etapele enumerate asigura siguranta in exploatare a constructiilor propuse, respectandu-se:

-STAS 4273/83 �i STAS 4078/2-87 privind încadrarea în clasa de importan��, respectiv privind

probabilitatea debitelor maxime de calcul;


14

- STAS 9268/89 �i STAS 8593/88 Lucr�ri de regularizare a albiei râurilor – studii de teren �i

cercetari de laborator;

- Normativul NTLH-001/oct.2008.

- Legea nr. 10/1995 – Legea privind calitatea în construc�ii;

- Legea nr. 107/1996 – Legea apelor;

- O.U.G.nr. 195/1995 – privind protectia mediului cu completarile si modificarile ulterioare;

- H.G. 766/1997 – Regulamente privind calitatea în construc�ii (stabilirea categoriei de

importan�� a construc�iilor);

- Legea nr. 453/2001 – Lege pentru modificarea �i completarea Legii nr. 50/1991 privind

autorizarea execut�rii lucr�rilor de construc�ii;

- P 100/2006 – Cod de proiectare seismica partea I;

- SR 11100/1-93 – Macrozonarea teritoriului României – zonarea seismic�;

- Ordin comun al MFP – MLPTL, nr. 1013/873 din 2001 privind aprobarea structurii

con�inutului �i modului de utilizare a Documenta�iei standard pentru elaborarea �i prezentarea

ofertei pentru achizi�ia public� de servicii;

- P 130/1997 – Normativ pentru urm�rirea în timp a construc�iilor;

- PD 95/2002 – Normativ pentru calcule hidraulice la poduri �i pode�e.

- STAS 6054 – 1977 – Teren de fundare – adâncimi maxime de înghe�

- SR EN ISO 14688-2:2005 - Teren de fundare – clasificarea �i identificarea p�mânturilor

- STAS 10100 – 1975 – Principii generale de verificare a construc�iilor

- STAS 1242 – 1989 – Terenul de fundare – Principii generale de cercetare.

2.7 Durata de serviciu (exploatare) estimat� de ofertant

Durata maxim� de exploatare a lucr�rilor prev�zute în prezentul studiu este de 24-36 ani, în

concordan�� cu H.G 2139/2004 infrastructura fiind sub managementul public.

Exploatarea �i între�inerea lucr�rilor structurale desf��urate în cadrul proiectului ce vor fi

realizate cad în sarcina beneficiarului.

Costurile de operare necesare pentru mentinerea sigurantei si functionalit�tii lucr�rilor

constau în lucr�rile de întretinere si reparatii ale constructiei. Aceste lucr�ri sunt activit��i

organizate, coordonate �i executate de c�tre personal autorizat pentru înl�turarea

disfunc�ionalit��ilor tehnice ap�rute pe parcursul perioadei de exploatare. Costurile de între�inere �i

repara�ii anuale au fost estimate procentual din valoarea investi�iei de baz�.

Costurile estimative pentru lucr�rile de întretinere si reparatii la constructiile hidrotehnice se

efectuaz� în conformitate cu prevederile Normativului pentru lucr�ri de intre�inere �i repara�ii a

mijlocaleor fixe aflate în administrarea Administratiei Nationale "Apele Române", aprobat prin


15

Ordinul 819/2007, acest act fiind singurul document la nivel national care reglementeaz� modul de

planificare si estimare a costurilor de întretinere si reparati pentru infrastructura de gospod�rire a

apelor.

Coeficient valoric maxim annual

- % -

Codul de clasificare

HG 2139/2004

Denumirea activelor fixe Durate normale de func�ionare

- ani - I R

Ciclul execut�rii lucr�rilor de

repara�ii - ani -

1.4.2

1.4.2.1. 1.4.2.2.

Diguri (de ap�rare, de compartimentare, de dirijare a curen�ilor), consolid�ri de mal, praguri, pinteni, anrocamente �i c�soaie,

cleonaje: - din fascine, lemn cu bolovani sau piatr�:

-Din piatr� brut�, blocuri din beton, zid�rie de piatr�, beton armat:

24-36

24-36

3,0

3,5

7,0

6,3

2

3

2.8 Surse de poluan�i �i m�suri de reducere a impactului asupra mediului:

Protec�ia apei. Se vor lua m�suri referitor la pericolele de poluare fizic� �i chimic� a apelor

de suprafa�� i de adâncime ce ar putea s� apar� în timpul lucr�rilor de construc�ie (poluare fizic�

prin materiale detritice rezultate în urma lucr�rilor de excava�ii, scurgeri de uleiuri �i carburan�i

etc.).

În acest sens, materialele excedentare vor fi transportate �i depozitate în spa�iile convenite

cu organele administra�iilor locale.

Pe timpul execu�iei lucr�rilor se interzice utilizarea de utilaje �i autobasculante defecte cu

scurgeri de uleiuri sau combustibili; depozitarea de materiale poluante sau organizarea de depozite

de de�euri în zona malurilor.

Protec�ia aerului. Impacturi negative asupra calit��ii aerului de scurt� durat� pot ap�rea

numai în cadrul etapei de construc�ie �i sunt legate de emisiile de aerosoli (praf) datorate lucr�rilor

privind realizarea propriu-zis� a obiectivelor propuse sau gaze de la vehiculele transportatoare �i de

la func�ionarea utilajelor necesare implement�rii proiectului.

Se vor lua toate m�surile necesare pentru ca poluarea componentei atmosferice s� se

p�streze la cel mai sc�zut nivel posibil. Printre m�surile ce se vor lua se num�r�: delimitarea clar� a

arealelor de construc�ie, pulverizarea cu ap� a str�zilor, p�strarea unei umidit��i suficiente a

materialelor de construc�ie, vehiculele care transport� materiale vor fi verificate pentru a nu

r�spândi materiale pe str�zi �i vor avea ro�ile cur��ate de noroi la ie�irea din zona �antierului,

introducerea unor limit�ri de vitez� pentru vehiculele care asigur� aprovizionarea cu materiale sau

evacuarea de�eurilor de construc�ie, stabilirea unui timp cât mai scurt de stocare a de�eurilor de

construc�ie la locul de producere pentru a împiedica antrenarea lor de c�tre vânt �i implicit poluarea

aerului din zon�. Se recomand� ca la lucr�ri s� se foloseasc� numai utilaje �i mijloace de transport

dotate cu motoare Diesel care nu produc emisii de Pb �i foarte pu�in monoxid de carbon. Se va


16

respecta calendarului reviziilor tehnice la vehiculele de transport pentru încadrarea noxelor în

norme �i se va realiza o între�inere corespunz�toare a utilajelor de construc�ii pentru limitarea

emisiilor în atmosfer� provenite de la arderea carburan�ilor în motoarele termice.

Protec�ia solului �i subsolului. Impactul asupra solului în perioada de execu�ie se manifest�

fie direct, fie prin intermediul mediilor de dispersie. Formele de impact asupra solului ce pot fi

identificate în perioada de execu�ie a lucr�rilor sunt: modific�ri structurale ale profilului de sol ca

urmare a s�p�turilor prev�zute a se executa, izolarea unor suprafe�e de sol fa�� de circuitele naturale

prin fragmentarea acestora, modific�ri calitative ale solului sub influen�a poluan�ilor prezen�i în aer,

modific�ri calitative �i cantitative ale circuitelor geochimice locale, polu�ri accidentale prin

deversarea unor produse direct pe sol, depozitarea de�eurilor sau a diverselor materiale de

construc�ie.

M�surile de protec�ie a solului în faza de construc�ie constau în: amenajarea corespunz�toare

a spa�iilor de lucru (pentru schimburi de ulei, interven�ii utilaje, padocuri agregate etc.), dotarea

punctelor de lucru cu instala�ii sanitare ecologice, obligativitatea revenirii la suprafa�a topografic�

ini�ial�, respectiv refacerea stratului de sol, redarea folosin�ei de dinainte de începerea lucr�rilor

pentru terenurile afectate.

Se apreciaz� c� impactul asupra solului �i subsolului se situeaz� la un nivel neglijabil atâta

timp cât toate obiectele tehnologice �i instala�iile aferente vor fi exploatate corespunz�tor.

Protec�ia împotriva zgomotului �i vibra�iilor. Poluarea fonic� este legat� în primul rând de

faza de construc�ie, cele mai importante surse de zgomot �i vibra�ii fiind utilajele de excavare,

vehiculele transportatoare, precum �i alte utilaje grele folosite pentru reabilitarea obiectivului de

investi�ie.

Poluarea sonor� �i vibra�iile produse în timpul execu�iei sunt temporare, încercându-se a nu

se dep��i limitele maxime admisibile, conform STAS-ului 10009-88.

Vor fi adoptate m�suri de reducere a acestui tip de impact prin nederularea lucr�rilor de

construc�ie pe timpul nop�ii (între orele 22:00 �i 6:00), mai ales a celor care implic� utilaje grele. Se

vor utiliza tehnologii extrem de zgomotoase doar atunci când acest lucru este imperativ �i nu poate

fi înlocuit cu o alternativ� mai pu�in nociv� din acest punct de vedere. Traseele vehiculelor

implicate în locurile de construc�ie vor evita, acolo unde este posibil, zonele reziden�iale.

Biodiversitatea. Impactul asupra vegetatiei terestre este nesemnificativ, intrucat lucrarile se

limiteaza la albie si la malurile de rau. Se poate produce dislocarea unor exemplare de vegetatie de

pe malul raului care nu sunt protejate de legislatie, fara a avea efecte semnificative asupra speciei.

Managementul de�eurilor. Deseurile care rezult� în urma activit��ilor care se desf��oar� în

cadrul �antierului sunt de tip menajer (resturi de ambalaje, hârtii, sticle, materiale plastice etc.),

de�euri de p�mânt �i materiale de construc�ie.


17

În timpul desf��ur�rii lucr�rilor în cadrul �antierului, de�eurile menajere sunt colectate în

pubele �i transportate la cea mai apropiat� groap� de gunoi iar cele sub form� de excava�ii sau

cantit��i de p�mânt de la s�p�turi sunt folosite pentru finisarea lucr�rilor prin împr��tiere.

Alimentarea ma�inilor �i utilajelor cu combustibil se va face cu mijloace autorizate. Nu se

admit pierderi de uleiuri �i carburan�i la ma�ini �i utilaje. În organizarea de �antier se prevede

amenajarea de locuri speciale pentru sp�larea autovehiculelor dotate cu instala�ii de separare �i

colectare a uleiurilor.

Restul materialelor utilizate la realizarea lucr�rilor nu fac parte din grupa materialelor �i

substan�elor toxice �i periculoase.

Biodiversitatea.

Amplasamentul propus pentru realizarea lucr�rilor hidrotehnice de ap�rare împotriva

inundatiilor pe cursul Canalul Morii nu se situeaz� în interiorul sau în vecin�tatea nici unei arii

protejate consemnate prin H.G.971/2011 pentru modificarea si completarea H.G. nr.1284/2007

privind declararea ariilor de protec�ie special� avifaunistic� ca parte integratr� a re�elei ecologice

Natura 2000 sau a Ordinului MMDD 2387/2011 pentru modificarea Ordinului MMDD nr.

1964/2007 privind instaurarea regimului de arie natural� protejat� a siturilor de importan��

comunitar� ca parte integratr� a re�elei ecologice Natura 2000.

În perioada de executie a lucr�rilor vegetatia va fi îndep�rtat� în zona de lucru. Suprafetele

r�mase neconstruite, nu vor fi afectate de realizarea investitiei.

Proiectul va fi supus procedurii de evaluare a impactului asupra mediului cu prevederile

Ordinului 135/76/84/1284 din 10.02.2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evalu�rii

impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private.

Managementul de�eurilor. Deseurile care rezult� în urma activit��ilor care se desf��oar� în

cadrul �antierului sunt de tip menajer (resturi de ambalaje, hârtii, sticle, materiale plastice etc.),

de�euri de p�mânt �i materiale de construc�ie.

În timpul desf��ur�rii lucr�rilor în cadrul �antierului, de�eurile menajere sunt colectate în

pubele �i transportate la cea mai apropiat� groap� de gunoi iar cele sub form� de excava�ii sau

cantit��i de p�mânt de la s�p�turi sunt folosite pentru finisarea lucr�rilor prin împr��tiere.

Alimentarea ma�inilor �i utilajelor cu combustibil se va face cu mijloace autorizate. Nu se

admit pierderi de uleiuri �i carburan�i la ma�ini �i utilaje. În organizarea de �antier se prevede

amenajarea de locuri speciale pentru sp�larea autovehiculelor dotate cu instala�ii de separare �i

colectare a uleiurilor.

Restul materialelor utilizate la realizarea lucr�rilor nu fac parte din grupa materialelor �i

substan�elor toxice �i periculoase.


18

Concluzii

Prezenta documenta�ie tehnico-economic� a fost întocmita conform con�inutului cadru

pentru faze de proiectare din H.G. nr. 907 din 29 noiembrie 2016, privind etapele de elaborare �i

con�inutul-cadru al documenta�iilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investi�ii

finan�ate din fonduri publice.

Execu�ia lucr�rilor se va face în conformitate cu caietele de sarcini ce fac parte integrat� din

aceasta documenta�ie, ree�alonarea termenelor de încheiere a stadiilor fizice, în caz de viituri sau

alte evenimente se va face astfel încât s� nu dep��easc� data recep�iei integrale.

Verificarea documenta�iilor tehnico-economice (fazele Proiect pentru autorizarea execut�rii

lucr�rilor de construire, Proiectul de organizare a execu�iei lucr�rilor, Proiect tehnic de executie) �i

întocmirea raportului de verificare se va face de c�tre operatori economici sau persoane fizice

autorizate atesta�i pentru urmatoarele cerin�e de calitate : A7 – „Rezisten�� i stabilitate pentru

construc�ii �i amenaj�ri hidrotehnice”, sau echivalent B5 -„Siguranta in exploatare pentru

constructii si amenajari hidrotehnice”, sau echivalent D – „Igiena , sanatatea oamenilor, refacerea si

protectia mediului”, sau echivalentconform H.G. nr. 925/1995 �i Ordinul M.L.P.T.L. 777/2003, cu

modific�rile �i complet�rile ulterioare;

La elaborarea documenta�iei tehnico-economice s-au respectat prevederile H.G. nr.846/2010

pentru aprobarea Strategiei Na�ionale de management al riscului la inunda�ii pe termen mediu �i

lung.

Elaborarea documentatiei s-a realizat respectând conditiile de munca si protectia muncii

reglementate la nivel national conform Legii nr. 319/2006 privind protectia si securitatea muncii.

Întocmit, Verificat,

ing. Dragos Gros ing. Viorica S�cui


19

DEVIZ OBIECT "Reparatii si consolidari la Canalul Morii, comuna Sancraiu, judetul Cluj"

preturi la 31.05.2017- 1Euro=4,5702lei

Valoare(fara TVA) TVA Valoare(inclusiv TVA) Nr. Crt.

Denumire capitol de lucrari UM Cantitatea PU

lei/UM (lei) (euro) (lei) (lei) (euro)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 TERASAMENTE

1 Terasamente albie - excavatii smc 18.15

2 Terasamente albie - umpluturi smc 0.85

Total terasamente CONSTRUCTII

1 Canal din zidarie de piatra m 620.00 Total constructii

TOTAL GENERAL




20

Tabel Terasamente albie - Canalul Morii

Nr. Profil

Asapatura (mp)

Aumplutura (mp)

Distanta intre profile

(m)

Distanta aplicata (m)

Vsapatura (mc)

Vumplutura (mc)

38.87 P1 2.150 0.000 48.46 104.19 0.00 19.18

P2 2.560 0.190 21.41 54.81 4.07 23.64

P3 2.380 0.090 23.92 56.92 2.15 24.19

P4 2.500 0.150 27.29 68.21 4.09 30.38

P5 2.070 0.190 26.99 55.87 5.13 23.60

P6 2.300 0.330 23.18 53.30 7.65 22.75

P7 2.500 0.660 24.63 61.58 16.26 26.51

P8 2.450 0.470 28.88 70.76 13.57 31.25

P9 2.610 0.040 27.73 72.36 1.11 24.20

P10 2.750 0.000 35.22 96.84 0.00 46.23

P11 3.190 0.000 37.53 119.72 0.00 28.83

P12 3.230 0.000 28.73 92.80 0.00 28.63

P13 3.080 0.000 36.37 112.00 0.00 44.10

P14 2.300 0.670 35.06 80.63 23.49 26.01

P15 2.050 0.260 28.31 58.03 7.36 30.60

P16 3.610 0.000 23.56 85.05 0.00 16.52

P17 3.740 0.000 22.34 83.53 0.00 28.15

P18 3.630 0.000 18.51 67.17 0.00 8.86

P19 3.430 0.000 12.43 42.62 0.00 15.99

P20 3.310 0.000 21.78 72.09 0.00 27.57

P21 3.360 0.000 18.22 61.20 0.00 8.86

P22 3.520 0.000 21.07 74.17 0.00 33.28

P23 3.810 0.000 21.69 82.64 0.00 10.10

P24 2.930 0.000 12.27 35.95 0.00 14.44

P25 2.810 0.000 20.09 56.45 0.00 25.74

P26 2.920 0.000 21.53

34.40 100.45 0.00

TOTAL 680.01 680.01 1815.15 84.87 Întocmit, Verificat,



21

III. CAIETE DE SARCINI

1. Lucr�ri de terasamente pag.24

2. Lucr�ri piatr� brut� pag.28

3. Lucr�ri de betoane pag.30

4. Cofraje pag.37

5. Fisa tehnica Geotextil pag.38

6. Program pentru controlul calitatii pag.39

7. Indica�ii speciale privind protec�ia muncii �i m�suri P.S.I. pag.40

8. Anexe – Normative, Legi, STAS – uri pag.42


22

CAIET DE SARCINI pentru executarea lucr�rilor de terasamente albie

Prezentul caiet de sarcini se aplic� la executarea terasamentelor pentru lucr�rile de

amenajare a cursului de apa Canalul Morii. CAP.I. PREVEDERI GENERALE I.1. La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele �i normativele în vigoare în m�sura în care nu contravin prezentului caiet de sarcini. I.2. Antreprenorul va asigura, prin posibilit��i proprii sau prin colaborare cu unit��ile de specialitate, efectuarea tuturor încerc�rilor �i determin�rilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. I.3. Antreprenorul este obligat s� efectueze la cererea beneficiarului verific�ri suplimentare fa�� de prevederile prezentului caiet de sarcini. I.4. Antreprenorul este obligat s� prezinte adoptarea m�surilor tehnologice �i organizatorice care s� conduc� la respectarea a prevederilor prezentului caiet de sarcini. I.5. Antreprenorul este obligat s� �in� eviden�a zilnic� a condi�iilor de executare a terasamentelor, cu rezultatele ob�inute în urma determin�rilor �i încerc�rilor. I.6. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, dirigintele de santier va dispune întreruperea execu�iei �i luarea m�surilor ce se impun. 1. CAP.II. MATERIALE FOLOSITE

• P�mânt vegetal II.1. Pentru acoperirea suprafe�elor ce urmeaz� a fi îns�mân�ate sau plantate se folose�te p�mânt vegetal ales din p�mânturile locale ce prezint� condi�ii de cre�tere a vegeta�iei.

• P�mânturi pentru terasamente II.2. P�mânturile clasificate, conform EN ISO 14688-2:2005, ca foarte bune pot fi folosite în orice condi�ii climatice �i hidrologice, la orice în�l�ime de terasament f�r� s� fie luate m�suri speciale. II.3. P�mânturile pr�foase �i argiloase clasificate ca mediocre, în cazul în care condi�iile hidrologice sunt nefavorabile vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/2-90 si 1709/3-90 privind prevederile degrad�rilor provocate din înghe�-dezghe�. II.4. Ca surs� de material de umplutur� se va folosi materialul rezultat din s�p�tura albiei minore, excedentul folosindu-se la umpluturi in spatele consolidarilor, pentru aducerea malului la cota iar excedentul se va transporta din amplasament. II.5. Nu se vor utiliza în umplutur� p�mânturile organice, mâlurile, n�molurile, p�mânturile turboase �i vegetale, p�mânturile cu consisten�� redus� (care au indicele de consisten�� sub 0,75), precum �i p�mânturile cu un con�inut mai mare de 0,5% materii organice. Nu se vor introduce în umpluturi bulg�ri de p�mânt înghe�at sau cu un con�inut de materii organice în putrefac�ie (brazde des�elenite, frunzi�, r�d�cini, crengi etc.) II.6. P�mânturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protec�ie a rambleelor erodabile trebuie s� aib� calit��ile p�mânturilor care se admit la realizarea rambleelor, excluse fiind nisipurile �i pietri�urile aluvionare. Aceste p�mânturi nu trebuie s� aib� elemente cu dimensiuni mai mare de 100mm. CAP. III. TRASAREA LUCR�RILOR III.1. Înainte de începerea lucr�rilor de terasamente, antreprenorul trece la executarea pichetajului, conform planurilor de situa�ie, a reperilor �i coordonatelor punctelor principale ale traseului. III.2. Odat� cu trasarea în teren a reperilor punctelor principale (ale muchiei taluzului �i malului albiei consolidate), antreprenorul va materializa prin ��ru�i �i �aboane înclinarea taluzelor albiei reprofilate. III.3. Antreprenorul este r�spunz�tor de buna conservare a tuturor piche�ilor �i reperilor, si are obligatia de a-i restabili dac� este necesar. III.4. În caz de nevoie, mutarea reperilor în afara amprizei lucr�rilor poate fi efectuat� de c�tre antreprenor, pe cheltuiala �i r�spunderea sa, cu acceptul scris al dirigintelui.


23

III.5. Cu ocazia trasarii lucr�rilor vor fi identificate toate instala�iile aeriene, electrice �i de telecomunica�ii sau de alt� natur�, aflate în ampriza lucr�rilor, în vederea mut�rii sau protej�rii acestora. III.6. Conform Programului pentru controlul calitatii executiei, predarea amplasamentului constituie o faza determinanta, adica se incheie Proces verbal de predare a amplasamentului, de catre reprezentantii acreditati ai beneficiarului si executantului. CAP.IV. LUCR�RI PREG�TITOARE IV.1. Înainte de începerea lucr�rilor de terasamente se execut� urm�toarele lucr�ri preg�titoare în limita amprizei:

� defri��ri; � cur��irea terenului de frunze, crengi, iarb� �i buruieni; � decaparea, transportul �i depozitarea p�mântului vegetal; � asanarea zonei prin îndep�rtarea apei de suprafa��.

IV.2. Antreprenorul trebuie s� execute în mod obligatoriu scoaterea buturugilor �i a r�d�cinilor. Toate golurile rezultate în urma scoaterii r�d�cinilor, vor fi umplute cu p�mânt �i compactate pentru a ob�ine gradul de compactare cerut prin prezentul caiet de sarcini. IV.3. P�mântul decapat �i alte produse improprii vor fi depozitate în depozit definitiv. P�mântul vegetal va fi pus într-un depozit provizoriu în vederea reutiliz�rii. IV.4. În zonele de lucrare unde apele superficiale se pot scurge spre umplutur� sau s�p�tur� acestea se vor colecta în �an�uri de gard� provizorii sau definitive �i dirijate în albia râului. IV.5. Antreprenorul nu va trece la execu�ia terasamentelor înainte ca dirigintele de santier s� constate (conform Procesului Verbal de Calitate) �i s� accepte execu�ia lucr�rilor preg�titoare enumerate la punctele precedente. Aceast� acceptare trebuie s� fie obligatoriu men�ionat� în registrul de �antier. CAP.V. MI�CAREA P�MÂNTULUI V.1. Mi�carea p�mântului se efectueaz� prin utilizarea p�mântului provenit din s�p�turi în profile cu umpluturi ale proiectului. V.2. Antreprenorul va avea grij� ca depozitele s� nu compromit� stabilitatea masivelor naturale �i nici s� nu ri�te antrenarea lor de ape sau s� cauzeze pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor particulare. În acest caz antreprenorul va fi în întregime r�spunz�tor de aceste pagube. CAP.VI. EXECU�IA S�P�TURILOR VI.1. S�p�turile trebuie atacate pe întreaga l��ime din aval spre amonte �i pe m�sur� ce avanseaz� se va realiza �i taluzarea, urm�rind pantele taluzelor men�ionate pe profilele transversale. Dac� nu este posibil, aceste lucr�ri se pot ataca pe 2-3 nivele sau cu sprijiniri. VI.2. În cazul în care terenul întâlnit la cota fixat� prin proiect nu va prezenta calit��ile stabilite, beneficiarul va putea prescrie realizarea unui strat de form� pe cheltuiala investitorului. Compactarea stratului de form� va trebui s� permit� atingerea unui grad de compactare de 100% Proctor normal. VI.3. Înclinarea taluzelor depinde de natura terenului efectiv. Dac� înclinarea difer� fa�� de prevederile din proiect antreprenorul îl va informa pe beneficiar care va putea dispune, eventual, modificarea înclin�rii taluzelor �i modificarea volumului terasamentelor. VI.4. Prevederile STAS 2914/’84 privind înclinarea taluzurilor la deblee pentru adâncimea de maximum 12,00m sunt date în tabel func�ie de natura materialelor existente în debleu.

NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU ÎNCLINAREA TALUZELOR P�mânturi argiloase, în general argile nisipoase sau pr�foase 1,0:1,5

P�mânturi marnoase 1,0:1,0 ... 1,0:0,5 P�mânturi macroporice (loess �i p�mânturi loessoide) 1,0:0,1 Roci stâncoase alterabile, în func�ie de gradul de lucrabilitate �i de adâncimea debleelor 1.0 ... 1.0:1.0

Roci stâncoase nealterabile 1.0:0.1 Roci stâncoase (care nu se degradeaz�) cu stratifica�ia de la 1.0:0.1 pân� la pozi�ia


24

favorabil� în ceea ce prive�te stabilitatea vertical� sau chiar în consol� VI.5. Compactarea umpluturii se va face mecanizat cu maiul mecanic, controlându-se planeitatea sau înclinarea corect� a taluzului, conform pantei specificate în proiect. VI.6. Lucr�rile trebuie s� fie executate de a�a manier� încât dup� compactare profilele din proiect s� fie realizate cu toleran�e admisibile. VI.7. Taluzul nu trebuie s� prezinte scobituri �i nici excrescen�e în afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale umpluturii. VI.8. Antreprenorul este obligat s� asigure protec�ia umpluturilor contra apelor pluviale �i a inunda�iilor provocate de ploi a c�ror intensitate nu dep��e�te intensitatea celei mai puternice ploi înregistrate în cursul ultimilor 10 ani. Intensitatea precipita�iilor de care se va �ine seama va fi cea furnizat� de cea mai apropiat� sta�ie pluviometric�. VI.9. La execu�ia excava�iilor în albie este interzis s� se realizeze:

� Depozite provizorii în albia minor�; � Epiuri din materialul excavat care s� conduc� la înr�ut��irea curgerii în albia minor� �i

periclitarea stabilit��ii malurilor. CAP.VII. ACOPERIREA CU P�MÂNT VEGETAL VII.1. Atunci când acoperirea trebuie s� fie aplicat� pe un taluz, acesta este în prealabil t�iat în trepte. VII.2. Terenul vegetal trebuie f�râmi�at, cur��at de pietre, r�d�cini sau iarb� �i umectat înainte de r�spândire. Dup� r�spândire p�mântul este tasat cu un mai de mân� plat sau cu un rulou u�or. VII.3. Executarea lucr�rilor de îmbr�care cu p�mânt vegetal nu se va executa pe timp ploios. CAP.VIII. ÎNTRE�INEREA ÎN TIMPUL TERMENULUI DE GARAN�IE VIII.1. În timpul termenului de garan�ie (inainte de receptia finala) sau la sesizarea scrisa a beneficiarului, antreprenorul va trebui s� execute, în timp util �i pe cheltuiala sa lucr�rile necesare pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzelor �i s� corijeze tas�rile rezultate dintr-o proast� execu�ie a lucr�rilor. VIII.2. În afar� de aceasta, antreprenorul va trebui s� execute în aceea�i perioad� �i la cererea în scris a beneficiarului toate lucr�rile complementare ce vor fi necesare ca urmare a degrad�rilor de care antrepriza nu va fi responsabil�. CAP.IX. ORGANIZAREA CONTROLULUI, EXECU�EI �I RECEP�IEI IX.1. Pentru a asigura respectarea cu stricte�e a prevederilor prezentului caiet de sarcini, în afar� de controlul execu�iei pe care-l face beneficiarul, constructorul î�i va organiza un control intern permanent, care s� r�spund� de calitatea lucr�rilor executate, control efectuat de personalul tehnic competent. IX.2. Controlul calit��ii lucr�rilor de terasamente const� în:

�� verificarea tras�rii – aceasta se va face înainte de începerea lucr�rilor de execu�ie a terasamentelor urm�rindu-se respectarea prevederilor proiectului. Toleran�a admisibil� este de ± 0.10m în raport cu reperele pichetajului general.

�� verificarea preg�tirii terenului de fundare; �� verificarea calit��ii �i st�rii p�mântului utilizat ce const� în determinarea

principalelor caracteristici ale p�mântului; �� controlul compact�rii terasamentelor; �� controlul caracteristicilor profilelor �i sec�iunilor lucr�rilor.

IX.3. Se vor executa recep�ii provizorii �i o recep�ie finala. IX.4. Recep�ii provizorii se vor face:

� par�ial pentru s�p�turi la funda�ii � integrale la terminarea obiectelor (finalizarea reprofil�rii de albie, a umpluturilor

în zonele specificate �i a preg�tirii funda�iei pentru amplasarea ap�r�rii de mal) Recep�iile par�iale se vor face la propunerea dirigintelui de santier care va anun�a din timp executantul �i proiectantul �i au un caracter intern, pentru controlul calit��ii execu�iei.


25

IX.5. Situa�iile de plat� se vor accepta de catre dirigintele de santier numai daca documentele prevazute in „Programul pentru controlul calitatii executiei” au fost intocmite, si permit continuarea lucrarilor. IX.6. La recep�iile provizorii se verific�:

� amplasamentul lucr�rilor dup� proiect; � profilele transversale ; � cotele de profil longitudinal; � cotele �i dimensiunile la s�p�turi pentru funda�ii.

IX.7. Se admit toleran�e de: � ± 5.0cm la cote s�p�turi �i umpluturi; � ± 5.0% la înclinarea taluzelor (valoarea absolut�) f�r� ca acestea s� prezinte

proeminen�e sau goluri vizibile. IX.8. Se va verifica dac� sunt realizate urm�toarele:

� cotele din proiect; � dimensiuni geometrice s�p�turi; � suprafe�ele nivelate, taluze s� nu aib� proeminen�e sau adâncimi; � s� nu se observe surp�ri sau alunec�ri ale taluzelor.

IX.9. În cazul în care se constat� neconcordante fa�� de proiect sau c� nu sunt respectate condi�iile de calitate, lucr�rile se refac urmând a fi supuse unei noi recep�ii. IX.10. Lucr�rile nu se vor recep�iona de catre dirigintele de santier dac�:

� nu sînt realizate cotele �i dimensiunile prev�zute în proiect; � se constat� c� nu s-au realizat taluzurile; � se observ� alunec�ri ale taluzurilor sau fenomene de instabilitate. � Lucrarile nu se vor receptiona daca documentele de control in Fazele

determinante nu corespund continuarii lucrarilor sub aspect calitativ. IX.11. Recep�ia finala se va face la doi ani de la receptia la terminarea lucrarilor. IX.12. Recep�ia finala se va face pe întreaga lucrare �i se verific� dac� nu s-au produs degrad�ri, dac� lucrarea s-a comportat corespunz�tor �i dac� s-au executat remedierile prev�zute la ultima recep�ie. IX.13. Între�inerea lucr�rilor în decurs de doi ani, pân� la recep�ia finala se va face de c�tre executant la semnalarea beneficiarului de dotatie si cu avizul proiectantului. CAP.X. DISPOZI�II FINALE X.1. Executantul va asigura, în cazul lucr�rilor de noapte, o iluminare a locului de lucru, c�ilor de acces �i a depozitelor. X.2. Racordurile la re�elele de iluminat la punctele de lucru vor fi controlate permanent asigurându-se func�ionarea lor în bune condi�ii. X.3. Pe parcursul lucr�rilor se va �ine sub observa�ie, de c�tre �eful punctului de lucru, a nivelelor apei �i se vor respecta avertiz�rile date de sec�ia de gospod�rire a apelor referitoare la posibile cre�teri de nivel sau viituri în vederea scoaterii utilajelor �i a personalului din perimetrul albiei. X.4. Proiectantul va da pân� la sfâr�itul lucr�rii (recep�ia finala) indica�ii scrise pentru:

� completarea prezentului caiet de sarcini; � urm�rirea comport�rii în timp a lucr�rilor; � buna exploatare �i între�inere a lucr�rilor.

X.5. Prezentul caiet de sarcini face pare din documenta�ia tehnico-economic� ce se va prezenta obligatoriu comisiei de recep�ie la terminarea lucrarilor �i receptie finala.


26

CAIET DE SARCINI pentru executarea lucr�rilor din piatr�

CAP.1. CAPACIT��I �I SOLU�II CONSTRUCTIVE CE INCLUD LUCR�RI DIN PIATR�

1. zidarie de piatra 2. dren

CAP.2. TRASAREA LUCR�RILOR Art.1. Trasarea lucr�rilor se va efectua de c�tre constructor dup� planurile de execu�ie �i a elementelor de trasare. Art.2. În cazul în care se constat� neconcordan�e de cot� între planurile de situa�ie din proiect �i situa�ia din teren, acestea se vor aduce la cuno�tin�a proiectantului pentru verificare �i solu�ionarea problemelor ap�rute. CAP.3. PUNEREA ÎN OPER� A ANROCAMENTELOR Art.3. Piatra bruta se pune în oper� mecanic �i manual, func�ie de greutate Art.4. Punerea în oper� a pietrei brute se face în uscat, unde situa�ia o permite. Piatra bruta se transport� cu autobasculantele pân� la locul de punere în oper�. Art.5. Definirea cotelor de fundare �i recep�ionarea zonei excavate se face numai cu avizul beneficiarului în func�ie de situa�ia concret� din teren. Art.6. Evaluarea cantit��ilor se face fie pe baza planurilor �i profilelor transversale din proiect, fie prin executarea unor planuri �i profile noi de c�tre constructor, care trebuie îns� avizate de proiectant. Începerea lucr�rilor f�r� executarea unor planuri de situa�ie noi de c�tre constructor, are ca semnifica�ie acceptarea cantit��ilor din proiect. Art.7. Dup� aducerea excava�iei la profil, înainte de executare se vor consemna în. P.V.F.D. toate elementele �i cotele de fundare. De asemenea materialele folosite vor fi înso�ite de certificate de calitate. Art.8. Începerea lucr�rilor se face numai dup� întocmirea:

• Procesului verbal de predare/primire a amplasamentului semnat de beneficiar, proiectant �i constructor.

• Procesul verbal de verificare a cotelor din teren • Procesul verbal de trasare a lucr�rilor.

CAP.4. SURSELE, CALITATEA MATERIALELOR DE CONSTRUC�IE Art.9. Piatra bruta se procur� din cariera, situat� la o distan�� 17 km. Art.10.Transportul pietrei se face cu autobasculante pe drumurile existente si de acces la zona lucr�rii. Art.11.Piatra va fi înso�ita de certificate de calitate, solicitate de la furnizor, care vor fi înaintate dirigintelui de santier �i beneficiarului. Art.12.Procurarea de piatr� brut� din alte surse se va face numai dup� ob�inerea aprob�rii în scris a dirigintelui de santier (conform caietelor de sarcini). Art.13.Piatra folosit� trebuie s� provin� din roci f�r� urm� vizibil� de degradare fizic�, chimic� sau mecanic�, trebuie s� fie omogen� în ceea ce prive�te culoarea �i compozi�ia mineralogic�, s� aib� o structur� compact�. Art. 14. Piatra brut� provine din roci magmatice metamorfice sau roci sedimentare. Piatra brut� trebuie s� corespund� urm�toarelor condi�ii

� s� nu prezinte urme de dezagregare fizica, chimic� sau mecanic� � s� se încadreze în limitele rezisten�ei mecanice �i a coeficientului de gelivitate � s� fie rezistent� la înghe� – dezghe�

Art.15.Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie s� corespund� prevederilor din tabelul 1. CARACTERISTICI CONDI�II ADMISIBILE Rezisten�a la compresiune pe epruvete în stare uscat�, N/mm min

80


27

Rezisten�a la înghe�-dezghe� - coeficientul de gelivitate la 25 cicluri pe piatr� scara % max. - coeficient de îmnuiere pe epruvete , % max.

3 25

Art. 16. Pentru piatra brut� ce este livrata din carierele organizate �i se vor emite certificate de calitate la fiecare transport în parte conform legilor in vigoare. Se interzice introducerea în lucrare a pietrei brute cu amestec de pamânt �i steril, a anrocamentelor ce dep��esc sortul prescris. Forma anrocamentelor din piatra brut� este neregulat�, apropiat� de un trunchi de piramid� sau pan�. CAP.5. ORGANIZAREA CONTROLULUI, EXECU�IEI �I RECEP�IEI Art.17.Pentru a asigura respectarea cu stricte�e a prevederilor prezentului caiet de sarcini, în afar� de controlul execu�iei pe care-l face beneficiarul, constructorul î�i va organiza un control intern permanent, care s� r�spund� de calitatea lucr�rilor executate, efectuat de personalul tehnic competent atestat de MLPAT. Art.18.Se vor executa recep�ii provizorii �i o recep�ie definitiv�. Art.19.Recep�iile provizorii se vor face:

� par�ial pentru realizarea la cot� a lucr�rilor din piatr� �i la funda�ii � integrale la terminarea obiectului.

Recep�iile par�iale se vor face la propunerea beneficiarului, care va anun�a din timp executantul �i proiectantul, având un caracter intern pentru controlul calit��ii execu�iei. Art.20.Situa�iile de plat� �i de lucr�ri provizorii întocmite de executant �i acceptate de beneficiar, vor con�ine men�iuni privitoare la lucr�rile executate, la calitatea acestora, conform caietelor de sarcini, buletinelor de încerc�ri �i probe eliberate de laboratorul geologic. Acceptarea situa�iilor de plat� �i a situa�iilor de lucr�ri nu înlocuiesc recep�iile provizorii, integrale �i definitive. Art.21.La recep�iile provizorii se verific�:

� amplasamentul lucr�rilor dup� proiect � cotele în profile transversale � cotele în profile longitudinale � calitatea execu�iei �i materialelor utilizate.

Art.22.Se admit toleran�e de: � ±5 cm. la cote funda�ii �i cote umpluturi � ±5 cm. la elemente geometrice � ±5% la înclinarea taluzelor

Art.23.Se va verifica dac� sunt realizate urm�toarele: � cotele �i dimensiunile din proiect la toate elementele � lungimile �i suprafe�ele prismului de anrocamente � suprafa�a libera a prismului s� nu aib� proeminen�e sau adâncimi � s� nu se observe surp�ri sau alunec�rile taluzelor.

Art.24.În cazul în care se constat� neconcordan�e fa�� de proiect sau nu sunt respectate condi�iile de calitate, lucr�rile se refac urmând a fi supuse unei noi recep�ii. Art.25.Recep�ia definitiv� se va face la un an de la data ultimei recep�ii intregrale. Art.26.Recep�ia definitiv� se va face pe întreaga lucrare �i se verific� dac� nu s-au produs degrad�ri dac� lucrarea s-a comportat corespunz�tor �i dac� s-au executat remedierile prev�zute la ultima recep�ie. Art.27.Între�inerea lucr�rilor în interval de un an pân� la recep�ia definitiv� se va face de c�tre executant la semnal�rile beneficiarului. CAP.6. DISPOZI�II FINALE Art.28.Prezentul caiet de sarcini face parte din documenta�ia tehnico-economic� ce se va prezenta obligatoriu comisiei de recep�ie provizorie �i definitiv�.


28

CAIET DE SARCINI pentru executarea lucr�rilor de beton,

CAP.1. CAPACIT��I �I SOLU�II CONSTRUCTIVE CE INCLUD LUCRARI DE BETOANE 1. strat de egalizare GENERALITATI:

Prezentul caiet de sarcini stabile�te condi�iile tehnice de execu�ie a lucr�rilor de betoane �i materialele necesare fabric�rii betonului, transportului �i punerea în oper� a betonului.

În afara prevederilor ob�inute în prezentul caiet de sarcini, constructorul are obliga�ia s� respecte toate STAS-urile �i normativele în vigoare.

Betoanele procurate vor fi înso�ite de certificate de calitate �i buletine de încerc�ri emise de furnizorul betonului.

Constructorul este obligat s� efectueze la cererea proiectantului �i a dirigintelui de santier verific�ri de trasare a lucr�rilor, controlul utilajului �i punerea în oper� a betonului, luarea de probe suplimentare, precum �i toate m�surile suplimentare care vor fi considerate necesare în timpul execu�iei.

Pentru fiecare obiect se va completa de c�tre constructor condica de betoane. Aceasta va fi pus� de acord cu stadiul fizic atins la data verific�rii de c�tre dirigintele de �antier �i acest lucru va fi consemnat în actele de constatare.

În cursul execu�iei lucr�rilor nu se va putea face nici o derogare de la prevederile prezentului caiet de sarcini f�r� aprobarea prealabil�, în scris, a proiectantului. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, care pot modifica condi�iile de rezisten�� sau stabilitate, proiectantul �i dirigintele de santier, vor putea dispune întreruperea lucr�rilor. Constructorul este r�spunz�tor de toate modific�rile �i pagubele care ar putea rezulta din aceste întreruperi.

Betonul poate fi procurat din statie de betoane atestata sau realizat in situ. Pentru ambele variante se vor respecta prevederile din NE 012/1-2010, NE 012/2-2010. A. MATERIALE PENTRU MORTARE �I BETOANE, CIMENTURI La prepararea betoanelor simple sau armate, se va folosi cimentul CEM II/A-S 32.5 R ale c�rui condi�ii tehnice de recep�ie �i livrare sunt reglementate prin SR EN 197-1:2002. Pentru folosirea altor cimenturi se va cere avizul proiectantului. Recep�ia cimentului se va face la fabric� conform standardelor în vigoare, la �antier f�cându-se numai verificarea st�rii de conservare, a timpului de priz� �i determinarea constantei de volum în conformitate cu STAS 227/1-86, SR 227-2 �i SR EN 196-8:2010. Pentru lucr�ri în contact cu ape naturale agresive sau în contact cu ape marine se va utiliza cimenturi adaptate acestor medii a c�ror clas� minim� va fi precizat� prin caietul de sarcini speciale în func�ie de lucrare. Condi�iile tehnice de recep�ie, livrare �i control ale cimentului trebuie s� corespund� prevederilor standardelor respective. În timpul transportului de la fabric� la �antier (sau depozit intermediar), manipul�rii �i depozit�rii pe �antier, cimentul va fi ferit de umezeal� �i impurific�ri cu corpuri str�ine. Depozitarea cimentului se va face numai dup� constatarea existen�ei certificatului de calitate. Durata de depozitare a cimentului nu va dep��i 45 zile de la data livr�rii de c�tre produc�tor. Cimentul r�mas în depozit un timp mai îndelungat nu va putea fi întrebuin�at decât dup� verificarea st�rii de conservare a rezisten�elor mecanice la 2 (7) zile. Cimenturile care vor prezenta rezisten�e mecanice inferioare limitelor prescrise m�rcii respective, vor fi declasate �i utilizate corespunz�tor. Cimentul care se constat� c� s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala antreprenorului.


29

AGREGATE Pentru fabricarea betoanelor se vor folosi agregate de balastier� urmând s� se verifice

calitatea acestor agregate prin încerc�ri preliminare de laborator. Agregatele trebuie s� provin� din roci stabile, nealterabile la aer, ap� sau înghe�; se interzice

folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau �istoase. Agregatele trebuie s� fie inerte �i s� nu conduc� la efecte d�un�toare asupra cimentului

folosit la prepararea betonului sau mortarului. Nisipul trebuie s� fie aspru la pip�it. Nisipul de mare se va putea folosi �i numai pe baz� de prescrip�ii speciale. Din punct de vedere a formei geometrice, granulele de pietri� sau piatr� spart� trebuie s�

îndeplineasc� condi�iile din tabelul 1. Tabel nr.1.

CARACTERISTICI CONDI�IILE MINIME DE ADMISIBILITATE OBSERVA�II

Forma granulelor b/a c/a

0,66 0,33

Agregatelor care nu îndeplinesc aceste condi�ii vor putea fi folosite numai dup� o încercare prealabil� a betonului

Din punct de vedere a con�inutului de impurit��i agregatele trebuie s� respecte prevederile

din tabelul 2. Tabel nr.2.

Condi�ii de admisibilitate Denumirea impurit��ilor Nisip natural Pietri� sau piatr� spart�

corpuri str�ine-resturi animale sau vegetale, p�cur�, uleiuri

nu se admit

nu se admit

pelicula de argil� sau alt material aderent pe granule agregatelor nu se admit nu se admit

Mic� ,% , max. 1% - c�rbune, %, max. 0.5 - humus (culoarea solu�iei de hidroxid de sodiu) Galben� galben�

argil� în buc��i, %, max. 1% 0.25 P�r�i levigabile, %, max. 2% 1 sulfa�i sau sulfuri nu se admit nu se admit OBSERVA�II:

În cazul balastului se va proceda la separarea acestuia de nisip �i pietri� verificându-se încadrarea în condi�ii tehnice din tabelul 4.

Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor s� îndeplineasc� condi�iile de admisibilitate indicate în tabelul nr.3. Exist� în urma cercet�rilor, strategia Highway Research Programme (SURP), o determinare RAPORT Alcali/Silice care nerespectat� duce la formarea unor geluri ce cristalizeaz� în timp îndelungat �i care: • dau fluorescente pe suprafe�ele de beton imediat dup� turnare • dau fenomene de fisurare la 3-6 luni de la turnare. Tabel nr.3.

CARACTERISTICI FIZICO-MECANICE CONDI�II DE ADMISIBILITATE

Densitatea aparent�, kg/mc, min. 1.800 Densitate în gr�mad� în stare afânat� �i uscat�, kg/mc, min. -


30

Porozitate total� pentru piatra spart�, %, max. 1.200 Volum de goluri în stare afânat� pentru: - nisip, %, max. - pietri�, %, max. - piatr� spart�, %, max.

2 40 45

Rezisten�a la strivire, %: - în stare natural�. - în stare uscat, max.

55 60

Coeficientul de înmuiere dup� saturare, min. 15 Rezisten�a la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi sau cilindri în stare saturat� N/mp, min.

Rezisten�a la înghe� exprimat� prin pierderea procentual� fa�a de masa ini�ial�, %, max.

90 10

Sorturile de agregate trebuie s� fie caracterizate prin granulozitate continu�, iar con�inutul în

granulele care trec, respectiv, r�mân pe ciururile sau sitele ce delimiteaz� sortul nu trebuie s� dep��easc� 10%; dimensiunea maxim� a granulelor ce r�mân pe ciurul superior nu trebuie s� dep��easc� 1.5 dmax.

Agregatele se vor aproviziona din timp, în depozite pentru a se asigura omogenitatea �i constan�a calit��ii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dup� ce analizele de laborator au ar�tat c� acestea sunt corespunz�toare.

Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi �i p�strate în condi�ii care s� le fereasc� de impurificare.

Controlul calit��ii agregatelor de c�tre antreprenor se va face în conformitate cu prevederile normativelor.

Laboratorul antreprenorului va �ine eviden�a calit��ii agregatelor astfel: • într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor • într-un registru rezultatele determin�rii efectuate de laborator.

APA Pentru apa utilizat� la prepararea betoanelor �i mortarelor verificarea se va face de c�tre un

laborator de specialitate la începerea lucr�rilor. În timpul utiliz�rii pe �antier se va evita ca apa s� fie poluat� cu detergen�i, materii organice,

uleiuri vegetale, argile, etc. Tabel nr.4.

CARACTERISTICI CHIMICE �I FIZICE CONDI�II DE ADMISIBILITATE

Con�inutul total de s�ruri gr/l max. Sulfa�i gr. SO4/ litru max. Substan�e organice gr./litru max. Cloruri gr.Cl/litru max. Azota�i gr.NO3/dm3 max. Magneziu gr. Mg2/dm3 max. Materii în suspensie gr. max.

4 2 0.5 0.5 0.5 0.5 3

ADITIVI Pentru m�rirea lucrabilit��ii se va folosi �i plastifiantul DISAN la prepararea betoanelor.

Depozitarea aditivului se face în ambalajul original, în înc�peri ferite de umiditate, ac�iunea soarelui sau înghe�uri. Verificarea produsului se va face pentru fiecare lot de c�tre laboratorul de �antier. Calitatea aditivilor plastifian�i se verific� pe baza buletinului de calitate emis de produc�tor �i pe baza încerc�rilor preliminare pe betoane prin care se va determina cantitatea de aer oclus (DISAN) �i densitatea aparent� a betonului în stare proasp�t�.


31

B. CONDI�II TEHNICE ALE BETOANELOR Principalele condi�ii tehnice ale betoanelor hidrotehnice sunt:

I. rezisten�ele mecanice II. rezisten�a la permeabilitate III. rezisten�a la gelivitate IV. omogenitatea betonului V. rezisten�a la ac�iunea agresiv� a apei. REZISTEN�E MECANICE

Rezisten�ele mecanice de baz� ale betoanelor sunt rezisten�ele la compresiune �i întindere, determinate pe cuburi de prob� cu latura de 15 cm conform SR EN 12390-1, cu prese hidraulice având clasa de precizie I-III.

REZISTEN�E LA PERMEABILITATE Impermeabilitatea betonului se caracterizeaz� prin presiunea maxim� a apei la care nu se observ� infiltra�ia apei prin epruvetele cu vârsta de 28 zile �i care sunt înc�rcate pe cuburi de 15cm conform SR 3518:2009 �i STAS 3349/2-83 (pentru ape agresive). Pentru o adâncime a apei de 100mm �i o presiune a apei de 4 bari gradul de impermeabilitate necesar este P8

10. REZISTEN�A LA GELIVITATE

Pentru betoanele supuse varia�iei nivelelor de ap� �i a înghe�urilor alternante în timp de iarn�, marca la gelivitate, se fixeaz� la 150 cicluri �i se controleaz� la 90 zile pe cuburi cu latura de 15 cm conform STAS 3622-86 (grad de gelivitate G150). Rezultatele probelor se consider� satisf�c�toare dac� rezisten�a la compresiune nu scade sub 75% fa�� de martori încerca�i la aceea�i vârst�. Condi�ia de calitate la gelivitate a betoanelor, se consider� realizat� dac� cel pu�in 85% din probele încercate corespund condi�iilor cerute de STAS 3622-86.

OMOGENITATEA BETONULUI Aceasta se asigur� prin uniformitatea amestecului, consisten�� i densitate. Pentru respectarea condi�iilor tehnice inclusiv omogenitatea se vor respecta:

- compozi�ia betonului �i re�eta betonului; - condi�iile de preparare, transport �i punere în oper�; - densitate aparent�; - lucrabilitate.

Densitatea aparent� (greutatea volumetric�) a betonului proasp�t va trebui s� fie minim 2200kg/mc (beton de tip greu). Consisten�a betonului se va verifica prin gradul de lucrabilitate L3, determinat conform NE 012/1-2010, func�ie de tasarea pe con (2-4cm) sau gradul de compactare. Condi�iile de lucrabilitate: granulometria, agregate, temperatur�, densitate �i aer oclus se vor verifica la sta�ia de betoane. În cazul în care rezultatele nu se înscriu în limitele admise, se va sista prepararea betonului �i se vor stabili m�surile tehnologice care se impun. Gradul de omogenitate ce se va determina prin prelucrarea �i interpretarea rezultatelor (conform NE 012/1-2010) va trebui s� fie gard II (pentru construc�ii hidrotehnice). Lunar, constructorul va transmite proiectantului �i beneficiarului un centralizator cu num�rul de probe, locul �i data privind compozi�ia betonului, lucrabilitatea, rezisten�ele mecanice, permeabilitatea �i gelivitatea. BETONAREA - PREPARAREA BETONULUI Sta�ia de betoane trebuie s� fie atestat� conform Normativului NE 012/1- 2010. Executantul este obligat s� ia toate m�surile pentru realizarea condi�iilor necesare acestui scop. Dozarea materialelor componente ale betonului se va face gravimetric admi�ându-se urm�toarele abateri : - ciment: ±1% - agregate dozate individual: ±2% - agrega te dozate cumulat: ±1%


32

- ap�: ±1% - aditiv : ±0,1 litru / litru. Prepararea betoanelor nu va începe decât dup� stabilirea re�etelor definitive care se vor face în func�ie de calitatea agregatelor, de tehnologia de preparare, condi�iile de transport, manipulare �i punere în oper�. Aceste re�ete vor fi avizate de laborator. Betoanele se vor prepara cu agregate având granula maxim� 31mm. Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituen�ilor în malaxorul betonierei. Agregatele vor fi introduse în betonier� în urm�toarea ordine:

• agregatele cu cele mai mari dimensiuni (16-31) • cimentul • nisipul • agregatele cu cele mai mici dimensiuni (0-16) • apa

Duratele minimale ale malax�rii corespund urm�toarelor numere de tururi: • malaxor cu axa vertical� ……..10 tururi: o malaxor cu axa orizontal� 20 tururi o betonier� cu axa orizontal� 20 tururi o betonier� cu axa înclinat� 30 tururi

Duratele maximale nu trebuie s� dep��easc� de 3 ori duratele minimale. Dozarea cimentului se va face gravimetric, cu dozatoare automate sau cu cântare, abaterea maxim� admisibil� va fi de ±2%. La dozarea apei se va �ine seama de umiditatea agregatelor astfel încât s� se p�streze raportul A/C constant. ÎNCERCAREA �I CONTROLUL BETOANELOR În scopul de a verifica corectitudinea fabric�rii betonului, se va efectua controlul componen�ilor betonului �i a betonului proasp�t �i înt�rit conform prevederilor Normativului NE 012/1-2010. La începerea lucr�rilor de betonare se vor efectua încerc�ri de rezisten�� la compresiune pentru fiecare tip de beton �i la 7 zile. Dac� încerc�rile la 7 zile conduc la rezisten�e inferioare rezisten�elor corespunz�toare acestei vârste, beneficiarul va trebui s� opreasc� lucr�rile de betonare, convenindu-se pentru ameliorarea calit��ii materialelor utilizate sau a condi�iilor de fabrica�ie sau ambele �i de a proceda la o nou� încercare la reluarea lucr�rilor de betonare. Dac� rezisten�ele ob�inute la 90 zile sunt considerate neacceptabile, proiectantul va putea s� ordone demolarea lucr�rii sau o parte din lucrarea în cauz� pe cheltuiala executantului. Lucrabilitatea betoanelor va fi m�surat� prin metoda tas�rii. Ea va trebui s� se situeze între 0.8-1.0 din tasarea ob�inut� cu betonul de prob� corespunz�tor. În caz contrar cantitatea de ap� va fi modificat� pentru a reveni la tasarea de referin��. Încercarea va putea fi repetat� ori de câte ori beneficiarul o va considera necesar�. Se efectueaz� verific�ri :

o pe parcursul execu�iei pentru toate categoriile de lucr�ri, înainte s� devin� lucr�ri ascunse prin acoperire

o la terminarea unei faze de lucr�ri o la recep�ia preliminar� a obiectelor.

TRANSPORTUL BETONULUI Transportul betonului trebuie efectuat luând m�surile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea componen�ilor sau contaminarea betonului conform NE 012/2-2010. Mijloacele de transport trebuie s� fie etan�ate pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.

Transportul betonului se face cu automixerele �i cu autobasculantele amenajate special. Transportul local se poate efectua cu bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane.


33

Pe timp de ar�i�� sau ploaie, în cazul transportului cu autobasculante pe distan�e mai mari de 3 km, suprafa�a liber� de beton trebuie s� fie protejat� (c�ptu�irea exterioar� a mijlocului de transport, acoperirea suprafe�ei betonului cu rogojini, etc.), astfel încât s� se evite modificarea caracteristicilor betonului urmare a modific�rii con�inutului de ap�. Durata maxim� posibil� de transport depinde în special de compozi�ia betonului �i condi�iile atmosferice. CONDI�II PENTRU ÎNCEPEREA BETON�RII Preg�tirea suprafe�ei de fundare Începerea beton�rii se va face numai dup� ce au fost asigurate toate condi�iile tehnice �i materiale pentru betonarea continu�, f�r� întreruperi, excep�ie f�când pauzele tehnologice de betonare. Înainte de începerea beton�rii se vor lua urm�toarele m�suri:

o echiparea cu mijloace de acoperire a suprafe�ei preg�tit� pentru betonare în caz de ploaie;

o interzicerea depozit�rii, manipul�rii �i accesul pe suprafa�a preg�tit� pentru betonare; o asigurarea turn�rii continue a betonului în bune condi�ii.

Trasarea rosturilor de lucru Rosturile de lucru vor fi realizate �inându-se seama de urm�toarele cerin�e: o sp�larea cu jet de ap� �i aer sub presiune dup� sfâr�itul prizei betonului (cca. 5 ore de la

betonare, func�ie de rezultatele încerc�rilor de laborator); o înainte de betonare suprafa�a rostului de lucru va fi bine cur��at� îndep�rtându-se betonul

ce nu a fost bine compactat �i/sau se va freca cu o perie de sârm� pentru a înl�tura stratul superficial de mortar �i lapte de ciment, f�r� s� se disloce piatra din beton, iar suprafa�a s� fie cît mai rugoas�;

o înaintea beton�rii betonul mai vechi trebuie uscat la suprafa�� i l�sat s� absoarb� apa dup� regula “betonul trebuie s� fie saturat dar suprafa�a zvântat�”

Pe suprafe�ele rosturilor de lucru orizontale, dup� turnarea lor �i imediat înainte de turnare se va turna un strat de mortar proasp�t de cca. 2cm.grosime. Rosturile de lucru verticale se vor trata prin �pri�uire sau buciardare, frecare cu peria de sârm� pân� la apari�ia granulelor de piatr� �i cur��irea cu jet de ap� �i aer sub presiune. PUNEREA ÎN OPER� A BETONULUI Betonul trebuie pus în oper� înainte de a începe priza (determinat� în laborator). Beneficiarul va fixa un interval maxim de timp pentru punerea în oper� a betonului dup� fabricarea acestuia, �inând seama de prevederile Normativului NE 012/2-2010. Betonul care nu va fi pus în oper� în intervalul stabilit sau la care se va dovedi c� a început priza, va fi îndep�rtat din �antier. Betonul trebuie s� fie ferit de segregare în momentul punerii în oper�. Dac� în timpul transportului nu a fost amestecat, el poate fi amestecat manual la locul de folosire înainte de turnare. La reluarea beton�rii, suprafa�a betonului înt�rit este ciupit� dac� este cazul �i bine cur��at�. Suprafa�a este abundent udat�, astfel ca vechiul beton s� fie saturat înainte de a fi pus în contact cu betonul proasp�t. Prin caietul de sarcini speciale sau în lipsa acestuia, inginerul va stabili, �inând seama de situa�ia lucr�rilor, de grosimea lor �i de natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea betonului este interzis� sau nu este autorizat� decât sub rezerva folosirii mijloacelor �i procedeelor care previn degrad�rile de înghe�. Aceste sarcini trebuie s� men�in� în toate punctele betonului o temperatur� cel pu�in de +10˚ C timp de 72 ore. Când este posibil s� se reia turnarea betonului întrerupt� datorit� frigului, va trebui în prealabil, s� se demoleze betonul deteriorat. Antreprenorul va trebui s� ia m�suri necesare pentru ca temperatura betonului în cursul primelor ore s� nu dep��easc� 35˚ C. Un num�r oarecare de precau�ii elementare în acest scop:

o temperatura cimentului nu trebuie s� dep��easc� 40˚ C o utilizarea apei reci o evitarea înc�lzirii agregatelor la soare prin acoperire o protec�ia betonului proasp�t turnat împotriva insola�iei.


34

Dac� aceste precau�ii nu permit men�inerea temperaturii betonului sub 35˚ C, dirigintele de santier va întrerupe betonarea. Dup� terminarea prizei, suprafe�ele de beton se trateaz� prin stropire cu ap�. Dirigintele de santier va stabili durata trat�rii pentru fiecare parte a lucr�rii func�ie de calitatea betonului �i condi�iile climatice. Betonarea poate începe dup� ce au fost îndeplinite condi�iile:

o întocmirea fi�ei tehnologice pentru betonarea funda�iei a. instruirea forma�iei de lucru privind tehnologia de execu�ie �i asupra m�surilor de

protec�ia muncii b. recep�ionarea calitativ� a lucr�rilor de s�p�tur� �i cofrare c. dirijarea apelor provenite din precipita�ii în afara zonelor de lucru.

Betonul se va pune în opera în maxim 30 min. de la aducerea lui la locul de turnare. La turnare se va tine seama de urm�toarele reguli:

� cofrajele vor fi cur��ate de betonul vechi �i udate cu 2-3 ore înainte de turnarea betonului, apa în exces urmând a fi înl�turata

� în�l�imea de c�dere liber� a betonului nu va dep��i 1,5 m � betonul va fi r�spândit uniform în interiorul elementelor , urm�rindu-se realizarea de

straturi uniforme � betonarea se va face continuu pân� la rosturile de lucru prev�zute în documenta�ie.

Nu se admite dep��irea timpului de vibrare �i se interzice atingerea cofrajelor cu vibratorul. Imediat dup� decofrare se va face un control riguros al suprafe�elor de beton pentru constatarea eventualelor defecte de turnare. Tratarea ulterioar� a betonului Protec�ia betonului se va realiza cu diferite materiale care trebuie men�inute permanent umede (prelate, strat de nisip, rogojini, etc.). Stropirea cu ap� va începe dup� 2-12ore de la turnare, în func�ie de tipul de ciment utilizat �i temperatura mediului, dar imediat dup� ce betonul este suficient de înt�rit pentru a nu antrena pasta de ciment. Stropirea se va repete la intervale de 2-6ore în a�a fel încât suprafa�a s� se men�in� permanent umed�. În cazul în care temperatura mediului este mai mic� de +50, nu se va proceda la stropirea cu ap�, ci se vor aplica materiale cu pelicule de protec�ie. Protejarea betonului în cazul apelor curg�toare se va face cu ajutorul batardourilor. Toleran�e la lucr�rile executate din beton Toleran�a asupra oric�rei dimensiuni m�surate între paramentele opuse sau între muchii sau între intersec�iile muchiilor, este dat� în func�ie de aceast� dimensiune în tabelul urm�tor: Tabel nr.5. DIMENSIUNI [m] TOLERAN�E [cm]

0.10 0.50 0.20 0.70 0.50 1.00 1.00 2.00 2.00 2.00 5.00 2.50


35

CAIET DE SARCINI Cofraje

Alc�tuirea si montarea cofrajelor trebuie efectuata astfel încât sa li se asigure stabilitatea necesara sub ac�iunea înc�rc�rilor ce apar in procesul de execu�ie. De asemenea trebuie sa asigure ob�inerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare prev�zute in proiect pentru elementele ce urmeaz� a fi executate respectându-se înscrierea in abaterile admisibile normativ-indicativ NE 012/2 – 2010. La calculul cofrajelor si sus�inerilor acestora se va tine seama de prevederile normativ-indicativ NE 012/2 – 2010. Pot fi utilizate panouri de cofraj din materiale lemnoase (tego, scândura), cofraje metalice demontabile, realizate din elemente sau subansambluri refolosibile la un anumit num�r de refolosiri. Înainte de montarea panourilor, se vor verifica in mod obligatoriu si recondi�iona cofrajele, �inându-se seama de urm�toarele:

� nu se admite reutilizarea panourilor care au c�ptu�eala discontinua; � nu se admite reutilizarea panourilor care au sistemul de rezistenta sl�bit urechile de prindere

desprinse, sl�bite sau defecte; � înainte de montarea cofrajelor utilizate anterior se vor lua masuri ca acestea sa fie cur��ate la

fata interioara de mortarul lipit de ele sau alte corpuri str�ine, recomandându-se ungerea panoului cu decofrat pe baza de emulsie de parafina, care sa se aplice cu pu�in timp înaintea beton�rii;

� cofrajul trebuie sa fie astfel prins ca sa nu permit� scurgerea laptelui de ciment si a mortarului. Abaterile geometrice la montarea cofrajelor fata de cotele fixate prin proiect vor trebui sa se înscrie in urm�toarele limite (respectându-se simultan si tolerantele indicate in normativul-indicativ NE 012/2 – 2010):

�� pentru parametrii v�zu�i, goluri pentru betonul de montaj, rosturi de dilata�ie, toleranta este ± 1 cm;

�� pentru parametrii spre umplutura sau spre apa, toleranta este ± 2 cm; �� pentru rosturile de lucru, toleranta este ± 3 cm; �� in zonele de existenta a pieselor înglobate direct in betonul primar, toleranta este ± 3 mm. �� recep�ia cofrajului montat se face de beneficiar + C.T.C. + serv Topo �antier, luandu-se in considera�ie toate prevederile proiectului de execu�ie. Montarea cofrajelor confec�ionate din panouri se va face cu macaraua utilizata la betonare. Prinderea acestora in cârligul macaralei se va face cu aten�ie si numai de punctele special prev�zute in acest scop (urechi de prindere). La decofrare se vor lua toate masurile si precau�iile impuse pentru evitarea stric�ciunilor la betonul turnat sau de distrugerea cofrajelor. Este interzisa decofrarea prin batere, for�are sau izbire a sus�inerilor. Termenele minime de decofrare vor fi orientativ cele din normativul-indicativ NE 012/2 – 2010 si in orice caz nu vor fi inferioare termenelor necesare pentru atingerea urm�toarelor rezistente.

�� Minim 50 daN/cmp pentru fetele laterale �� Minim 75daN/cmp pentru goluri �� Minim 50% din marca pentru deschideri pana la 2 m �� Minim 70% din marca pentru deschideri inter 2 m si 8 m.

Curba varia�iei rezistentei se va determina in laborator


36

GEOTEXTIL DE SEPARARE/FILTRARE/PROTECTIE

Geotextilele de protec�ie sunt geotextile ne�esute, având rezisten�� mare la poansonare

(impactul produs de materialul de acoperire) �i alungiri mari (acomodare la deforma�iile stratului suport). Materialul ne�esut din fibre scurte, consolidate mecanic prin intertesere – geotextil de filtrare/separare/protectie - are urm�toarele caracteristici: -materie prim�=polipropilen�/polietilen� -grosimea materialului=5.0 -masa=600g/mp -diametrul porilor=0,08mm -dimensiuni standard=5.80x50m

FISA TEHNICA GEOTEXTIL DE SEPARARE/FILTRARE/PROTECTIE

Nr Crt. CARACTERISTICI METODA DE

TESTARE U.M. PRODUSUL

0 1 2 3 4 1 Materie prima - - polipropilena 2 Masa pe unitatea de suprafata EN 965 g/mp 600.00 3 Grosimea materialului (x-s) EN 964-1 mm 5.0

4 Rezistenta la tractiune (x-s) dm/pdm EN ISO 10319 kN/m 30/45

5 Alungirea la forta max de intindere dm/pdm EN ISO 10319 % 50/40

6 Forta de poansonare RPG OF BAW N 7000 7 Diametrul porilor EN ISO 12956 mm 0.08 8 Coeficientul de permeabilitate

9 VI H50 Index m/s 3.0x10 -2

10 rata de curgere H50

EN ISO 11058

l/smp 30

12 Stabilitate cu filtru in contact cu sol de tip RPG OF BAW - 1/2/3/4

13 Testat cu detector de metale - - da




37

PPRROOGGRRAAMM In conformitate cu: Legea nr. 10/95 privind calitatea in constructii; H.G. 261/94; H.G. 272/94;

H.G. 273/94; STAS –urile si Normativele tehnice in vigoare, stabilesc de comun acord prezentul program pentru controlul calitatii lucr�rilor.

Nr. crt

Fazele determinante ce se verifica sau se receptioneaza calitatea, pentru care trebuiesc intocmite

documente scrise

Documentul scris care se

incheie

Cine intocmenste si cine semneaza

Numarul si data actului

0 1 2 3 4 A. Reprofilare albie 1. Predare amplasament P.V.P.A. B, P, E 2. Trasarea lucrarii P.V.T. B, P, E, R

3. Verificare cota: - talveg proiectat

P.V.L.A. P.V.C.F. B, E, R

B. Consolidari de maluri 1. Verificarea patului si cotelor de

fundare: - canal din zidarie de piatra

P.V.L.A. P.V.C.F. B, E, R

2. Verificarea calitativa a lucrarilor ce devin ascunse: - calitatea betoanelor(fisa de betonare) - calitatea drenului din piatra sparta si geotextil - umpluturi in spatele consolidarilor -gradul de compactare a umpluturilor de pamant la toate lucrarile terasiere

P.V.L.A. B, E, R

3. Receptie calitativa a lucr�rilor: - canal din zidarie de piatra P.V.R B, E, R, P

BENEFICIAR, PROIECTANT, EXECUTANT, P.V.P.A. = proces verbal predare amplasament R = responsabil verificare executie P.V.T. = proces verbal de trasare B = beneficiar P.V.L.A. = proces verbal de lucrari ascunse P = proiectant P.V.C.F. = proces verbal de verificare a cotei de fundare E = executant P.V.R. = proces verbal receptie terminare 1. Coloana 4 se completeaza la data incheierii actului prevazut in coloana 2. 2. Executantul va anunta in scris ceilalti factori interesati pentru participare cu 10 zile inaintea

datei la care urmeaza a se face verificarea 3. La receptia obiectului, un exemplar din prezentul program completat se va anexa la cartea

constructiei.


38

INDICA�II SPECIALE PRIVIND PROTEC�IA MUNCII �I M�SURI P.S.I.

În vederea execut�rii lucr�rilor prev�zute în prezenta documenta�ie, �eful de �antier �i de lot trebuie s� cunoasc� temeinic prevederile tuturor documentelor, legilor �i actelor normative în vigoare, care se refer� la problemele de tehnica a securit��ii muncii. Dintre acestea cit�m: - Legea nr. 90/ 1996 – Legea protec�iei muncii publicat� în monitorul oficial nr. 157/23 iulie 1996. - Ordin nr. 388/1996 – Ordin privind aprobarea normelor metodologice în aplicarea prevederilor Legii protec�iei muncii nr.1 din 15 oct. 1996 - Norme metodologice privind autorizarea persoanelor juridice �i fizice din punct de vedere al protec�iei muncii. - Norme metodologice privind certificarea calit��ii de protec�ie a prototipurilor sortimentelor de echipament individual de protec�ie �i de lucru �i avizarea introducerii lor în fabrica�ie. - Norme metodologice privind avizarea documenta�iilor cu caracter tehnic de informare �i de instruire în domeniul protec�iei muncii. - Norme metodologice privind comunicarea, cercetarea, înregistrarea, raportarea, eviden�a accidentelor de munc� �i declararea, confirmarea, înregistrarea, raportarea, eviden�a bolilor profesionale, precum �i a celorlal�i indicatori care definesc morbiditatea profesional�. - Norme metodologice privind finan�area cheltuielilor pentru realizarea m�surilor de protec�ie a muncii. - Norme metodologice privind locul de munc� cu pericol deosebit �i pericol iminent de accidentare. - “Normele de tehnica securit��ii muncii în construc�ii”, “Normele de protec�ia muncii pentru construc�ii hidrotehnice la suprafa�� i pe ap�” precum �i toate normativele în vigoare privind folosirea utilajelor. - “Norme generale de protec�ia muncii la lucr�rile de construc�ii hidrotehnice speciale, foraje �i aliment�ri cu ap�” din 1998 – aprobate prin Ordin M.M.P.M. nr.9/09.01.1998; - Normativ republican pentru protec�ia �i executarea construc�iilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor. În cele ce urmeaz�, se atrage aten�ia îndeosebi asupra unor m�suri de protec�ie a muncii, care vor trebui s� fie avute în vedere la desf��urarea activit��ii de execu�ie pe �antier, în scopul evit�rii producerii accidentelor de munc�. M�surile de protec�ie a muncii la lucr�rile prev�zute în prezenta documenta�ie se refer�, atât pe durata execut�rii, cât �i la exploatarea lucr�rilor respective, în special la terasamente, lucr�ri de piatr�, anrocamente, transportul, înc�rcarea �i desc�rcarea materialelor, exploatarea utilajelor �i ma�inilor de ridicat folosite. Se vor monta pl�ci avertizoare vizibile atât ziua, cât �i noaptea în toate locurile periculoase (gropi, �an�uri, utilaje, instala�ii, depozite, etc.). Este interzis� sta�ionarea muncitorilor în �an�uri, gropi sau sub maluri �i pe marginea gropii. Lucrul cu utilajele terasiere trebuie astfel organizat spre a se evita r�sturnarea, alunecarea sau înfundarea utilajului. Este interzis lucrul sau deplasarea cu ma�inile terasiere sau de ridicat pe sub liniile aeriene, dac� nu exist� spa�iul de siguran�� prescris atât pe vertical�, cât �i pe orizontal�. La executarea lucr�rilor de terasamente se vor respecta urm�toarele condi�ii de protec�ia muncii: În timpul lucrului, se interzice trecerea sau sta�ionarea persoanelor pe sub s�geata sau cupa utilajului sau în zonele de rotire, marcându-se zona respectiv�; Se va controla zilnic starea cablurilor de ridicare ale utilajelor înainte de începere lucrului. Se interzic leg�turi sau cârlige improvizate; Se interzice orice fel de repara�ii, cur��iri sau ungere manual� a elementelor în mi�care ori alimentarea cu combustibil lichid în timpul func�ion�rii utilajelor; Acolo unde pornirea, func�ionarea sau deplasarea utilajelor, cât �i manevrarea este periculoas�, în afara prescrip�iilor corespunz�toare, se va asigura �i semnalizarea acustic� potrivit�.


39

Pentru deservirea utilajelor, cât �i pentru lucrul în zone periculoase, sunt admi�i numai lucr�tori califica�i profesional pentru lucr�rile respective, cu instructajul f�cut; tinerii cu o vârst� mai mic� de 18 ani nu au acces în zonele respective; Nu va mai fi permis� formarea pe taluzuri a ie�indurilor în consol�; Starea de echilibru a terenurilor va fi permanent sub supraveghere; Asigurarea cu mijloace necesare a unei evacu�ri rapide a apelor din infiltra�ii. Pentru executarea lucr�rilor pe timp friguros, se va întocmi de c�tre executant proiectul corespunz�tor, care s� prevad� metodele �i mijloacele ce urmeaz� a se întrebuin�a, calendarul lucr�rilor �i m�surile corespunz�toare de protec�ie a muncii. To�i angaja�ii vor trebui s� cunoasc� obliga�iile �i r�spunderile pentru realizarea deplin� a m�surilor de protec�ie �i igien� a muncii �i prevenirea �i combaterea incendiilor pentru asigurarea, p�strarea �i folosirea mijloacelor individuale de protec�ie. Se men�ioneaz� c� textul capitolului de fa�� nu scute�te pe executant de cunoa�terea temeinic�, complet� a tuturor prevederilor legisla�iei în vigoare privind problema protec�iei muncii atât în timpul preg�tirilor pentru execu�ie, în timpul execu�iei, cât �i în timpul probelor, pân� la predarea lucr�rilor c�tre beneficiar. Se precizeaz� c� prin proiect s-au asigurat toate condi�iile necesare impuse de legisla�ia în vigoare, prev�zându-se m�surile �i procedeele corespunz�toare, executantul fiind obligat s� respecte atât prevederile documenta�iei, cât �i prevederile legilor în vigoare. Indica�iile pentru protec�ia muncii cuprinse în acest capitol nu sunt limitative, �eful de �antier �i al locului de munc� având obliga�ia de a aplica m�suri impuse de condi�iile specifice ale lucr�rii respective, dac� este cazul, cuprinse în normele în vigoare.




40

LISTA STAS-URILOR SI NORMATIVELOR ÎN VIGOARE A. LUCRARI DE TERASAMENTE: A1 - STAS-uri MASURATORI TERESTRE

1. 9824/0-74 M�sur�tori terestre. Trasarea pe teren a construc�iilor. Prescrip�ii generale.

2. 9824/3-74 M�sur�tori terestre. Trasarea pe teren a drumurilor publice proiectate.

3. 9824/4-83 M�sur�tori terestre. Trasarea pe teren a lucr�rilor de art�. Supraterane.

4. 9824/6-85 M�sur�tori terestre. Trasarea pe teren a construc�iilor hidrotehnice.

5. 9824/7-92 M�sur�tori terestre. Trasarea pe teren a lucr�rilor de îmbun�t��iri funciare

6. 10493-76 M�sur�tori terestre. Marcarea �i semnalizarea construc�iilor �i terenurilor.

TEREN DE FUNDARE 7. 1243-88 Teren de fundare. Clasificarea �i identificarea p�mânturilor.

8. 6054-77 Teren de fundare. Adâncimi maxime de înghe�. Zonarea teritoriului României

9. 2745-90 Teren de fundare. Urm�rirea tas�rilor construc�iilor prin metode topografice.

10. 3300/1-85 Teren de fundare. Principii generale de calcul. 11. 1913/1-82 Teren de fundare. Determinarea umidit��ii. 12. 1913/3-76 Teren de fundare. Determinarea densit��ii p�mântului. 13. 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozit��ii.

14. 1913/12-88 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice �i mecanice ale p�mânturilor cu umfl�ri �i contrac�ii mari.

15. 1913/13-83 Tern de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare .Încercarea Proctor.

16. 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greut��ii volumice pe teren.

17. 10355-84 Construc�ii hidrotehnice. Materiale locale pentru terasamente. Metode de determinare.

18. 10356-75 Construc�ii hidrotehnice. Materiale locale pentru terasamente. Determinarea deforma�iei �i a coeficientului de permeabilitate sub înc�rcare.

A2. NORMATIVE �I INSTRUC�IUNI TEHNICE

Nr. Crt.

NR. NORMATIV SAU INSTRUC�IUNI

DENUMIREA NORMATIVULUI SAU AL INSTRUC�IUNII

1. 2. 3.

1. C169-88 Normativ privind executarea lucr�rilor de terasamente pentru realizarea funda�iilor construc�iilor civile �i industriale.

2. C29-95 Normativ privind îmbun�t��irea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice.

3. C168-80 Instruc�iuni tehnice pentru consolidarea p�mânturilor sensibile la umezire �i a nisipurilor prin silicatizare �i electrosilicatizare.

4. C227-88 Normative tehnice privind utilizarea geotextilelor �i geomembranelor la lucr�rile de construc�ii.

5. P10-86 Normativ privind proiectarea �i executarea lucr�rilor directe la construc�ii.


41

6. P7-2000 Normativ privind proiectarea �i executarea construc�iilor fundate pe p�mânturi sensibile la umezire.

7. P70-79 Instruc�iuni tehnice pentru proiectarea �i executarea construc�iilor fundate pe p�mânturi cu umfl�ri �i contrac�ii mari.

8. C196-86 Instruc�iuni tehnice pentru folosirea p�mânturilor stabilizate la lucr�rile de funda�ii.

9. C159-89 Instruc�iuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda penetr�rii în con - penetrare static�, penetrare dinamic�, vibropenetrare.

10. C182-87 Normativ privind executarea mecanizat� a terasamentelor de drumuri.

11. P82-86 Instruc�iuni tehnice pentru proiectarea, executarea �i între�inerea drumurilor de �antier.

12. Normative MAPPM

Îndrum�tor privind proiectarea �i executarea consolid�rii terenurilor de fundare compresibile la construc�ii hidrotehnice.

13. NE 012-2010 Cod de practica pentru executia lucrarilor din beton armat

14. PE 713-83 Instructiuni tehnice departamentale pentru executarea si controlul betoanelor constructiilor hidroenergetice.

B. LUCR�RI DE CONSTRUC�II B1.STAS-urilor

Nr. Crt. Nr. STAS TITLUL STAS-ului

1. 2. 3. MATERIALE DE CONSTRUC�II (H) PIETRE NATURALE (H11)

1. SR EN 1936:2007 Metode de încercare a pietrei naturale. Determinarea densit��ii reale �i densit��ii aparente �i a porozit��ii totale �i deschise.

2. SR EN 1936:2001 Pietre naturale pentru construc�ii. Determinarea compactit��ii, porozit��ii �i a coeficientului de satura�ie

3. SR EN 13373:2003 Pietre naturale prelucrate pentru construc�ii. Regului �i metode de verificarea calit��ii.

4. SR EN 1097-2:2002 Încerc�ri pentru determinarea caracteristicilor mecanice �i fizice ale agregatelor.

5. SR EN 1367 - 4:2008 Încerc�ri pentru determinarea caracteristicilor termice �i de alterabilitate ale agregatelor.Partea 4: Determinarea contrac�iei la uscare

6. SR EN 1367 - 6:2008 Încerc�ri pentru determinarea propriet��ilor termice �i de alterabilitate ale agregatelor. Partea 6: Detreminarea rezisten�ei la �nghe� - dezghe� �n contact cu sarea..

7. SR EN 1367 - 1:2007 Încerc�ri pentru determinarea caracteristicilor termice �i de alterabilitate ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezisten�ei la înghe� - dezghe�.

8. SR EN 1467:2004 Piatra natural�. Blocuri brute. Specifica�ii

9. SR EN 1926:2007 Metode de încercare a pietrei naturale. Determinarea rezisten�ei la compresiune.

10. SR EN 12371:2002 Metode de încercare a pietrei naturale. Determinarea rezisten�ei la înghe�.

11. SR EN 12670:2002 Piatra natural�. Terminologie.


42

12. SR EN 13383 - 1:2003/AC:2004 Agregate pentru anrocamente. Partea 1: Specifica�ii.

13. SR EN 13383-2:2002 Anrocamente. Partea 2: Metode de încercare. 14. SR EN13383 - 1:2003/AC:2004 Agregate pentru anrocamente. Partea 1:Specifica�ii. 15. SR EN 13383 - 1:2003 Agregate pentru anrocamente. Partea 1 : Specifica�ii.

16. SR EN 14617 - 5:2006 Piatra aglomerat�. Metode de încercare. Partea 5 : Determinarea rezisten�ei la înghe� - dezghe�.

EXECUTIA SI CONTROLUL BETOANELOR HIDROTEHNICE 1. SR 3011:1996 Cimenturi hidrotehnice si cimenturi rezistente la sulfati. 2. SR EN 197-1:2002 Cimenturi si adaosuri 3. SR EN 196-7:1995 Clincher si ciment. Reguli pentru verificarea calitatii.

4. SR 226-1:1995 Clincher portland si ciment portland. Indicatii generale pentru efectuarea analizei chimice.

5. SR 226-2:1995 Clincher portland si ciment portland.Determinarea pierderilor la calcinare a reziduului insolubil in acid clorhidric si a bioxidului de siliciu.

6. SR 226-3:1995 Clincher portland si ciment portland.Determinarea trioxidului de sulf si a oxidului de mangan.

7. SR 226-4:1995 Clincher portland si ciment portland.Determinarea trioxidului de fier si trioxidului de aluminiu.

8. SR 226-5:1995 Clincher portland si ciment portland.Determinarea oxidului de calciu total a oxidului de de magneziu si a oxidului de calciu liber.

9. SR 226-6:1995 Clincher portland si ciment portland.Determinarea oxidului de sodiu, a oxidului de potasiu si a bioxidului de titan.

12. SR EN 196-3:1995 Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea constantei de volum, Determianrea timpului de priza.

13. SR 227-5:1996 Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea caldurii de hidratare. 14. SR EN 196-1:1995 Cimenturi. Determinarea rezistentei mecanice pe mortare plastice. 15. 3349/2-83 Betone de ciment. Prescriptii pentru stabilirea agresivitatii apei. 16. 5440-70 Betoane de ciment. Verificarea reactiei alcalii agregate. 17. SR EN 12620:2003 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali.

18. 4606-80 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali. Metode de incercare.

19. SR EN 1008:2003 Apa pentru mortare si betoane. 20. 8625-90 Aditiv plastifiant mixt pentru betoane (DISAN) 21. 8626-70 Lignosulfanat de calciu tehnic (LSC) 22. 6102-86 Betoane pentru constructii hidrotehnice. Prescriptii tehnice. 23. NE 012-2010 Betoane de ciment. Clasificare. 24. SR EN 12350-4:2002 Incercari pe betoane.Incercari pe betonul proaspat.

25. 5479-88 Incercari de laborator ale betoanelor. Determnarea volumului de aer din betonul proaspat.

26. SR EN 12390-6:2010 Incercari pe betoane.Incercari pe betonul intarit.Determinarea rezistentei mecanice.

27. SR EN 12390-8:2002 Incercari pe betoane. Determinarea gradului de impermiabilitate fata de apa.

28. 3518-89 Incercari de laborator ale betoanelor.Determinarea rezistentei la inghet-dezghet (gelivitate).

B2. NORMATIVE �I INSTRUC�IUNI TEHNICE

Nr. Crt.

NR. NORMATIV SAU DENUMIREA NORMATIVULUI SAU AL INSTRUC�IUNII


43

INSTRUC�IUNI

1. 2. 3. 1. C19-79 Instructiuni tehnice pentru folosirea cimenturilor in constructii.

2. C16-79 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente.

3. C54-81 Instruc�iuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul carotelor.

4. C30-67 Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu sclerometrul Schmidt tip N.

5. C26-72 Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ultrasunete.

6. C129-71 Instructiuni tehnice pentru determinarea rezistentei betonului prin metoda nedistructiva combinata.

7. C130-78 Instruc�iuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor.

8. C189-79 Instruc�iuni tehnice pentru utilizarea cenusilor de termocentrala la prepararea betoanelor.

9. NE 012-2010 Cod de practica pentru executia lucrarilor din beton armat

10. PE 713-83 Instructiuni tehnice departamentale pentru executarea si controlul betoanelor constructiilor hidroenergetice.

11. STAS 2561/1-83 Teren de fundare. Piloti clasificare si terminologie.

12. STAS 2561/2-81 Teren de fundare. Fundatii de piloti. Incercarea in teren a pilotilor de proba si din fundatie.

13. STAS 2561/3-90 Teren de fundare. Piloti, prescriptii generale de proiectare. 14. GE 029-97 Ghid practic pentru executie a pilotilor pentru fundatii.


44

3. LEGI �I HOT�RÂRI DE GUVERN

1. Legea nr.10/1995 - Legea privind calitatea în construc�ii 2. Legea nr. 107/1996 - Legea apelor 3. Legea nr.137/1995 - Legea protec�iei mediului 4. HG nr.766/1997 - Regulamentul privind conducerea �i asigurarea calit��ii în construc�ii 5. HG nr.272/1994 - Regulamentul privind controlul de stat al calit��ii în construc�ii 6. HG nr. 273/1994 - Regulamentul de recep�ie a lucr�rilor de construc�ii �i instala�ii aferente



Obiectivul: Reparatii si consolidari la Canalul Morii, comuna Sancraiu, judetul Cluj

Formularul C1 - Centralizatorul investitiei28 Iunie 2017

Nr Denumire Devize (Lei fara TVA) Echipamente (Lei fara TVA)1 Terasamente1.1 Terasamente albie - excavatii1.2 terasamente albie - umpluturi2 Constructii 2.1 Canal din zidarie de piatra

TOTAL VALOARE DEVIZE (fara TVA):TOTAL VALOARE ECHIPAMENTE (fara TVA):TOTAL VALOARE (fara TVA):Taxa pe valoarea adaugata (19 %):TOTAL VALOARE:

Raport generat cu programul WinDocDeviz, creat de Softmagazin www.windocdeviz.ro; Telefon: 0236.407076

Pagina 1

Obiectivul: Reparatii si consolidari la Canalul Morii, comuna Sancraiu, judetul ClujObiectul: TerasamenteDevizul: Terasamente albie - excavatii

Formularul F3 - Lista cu cantitati de lucrari pe categorii de lucrari28 Iunie 2017

SECTIUNEA TEHNICA SECTIUNEA FINANCIARA

Nr Simbol Capitolul de lucrari UM Cantitatea Pretul unitar (Lei) Pretul total (Lei)1 TSC02D1 Sapatura mecanica cu excavator pe pneuri de 0.12-0.39 mc,cu

comanda hidraulica,in : pamant cu umiditate naturala descarcareauto in teren catg 2

100mc

0,860Material:Manopera:Utilaj:Transport:

2 TSA03E1 Sapatura manuala de pamant in spatii limitate,avand sub 1 mlatime,executata fara sprijiniri,cu taluz inclinat,la fundatii,canale,etcin teren de coeziune mijlocie sau foarte coeziv, pana la 1,50 madancime, teren mijlociu

mc 15,000Material:Manopera:Utilaj:Transport:

3 TRA01A04P

Transportul rutier al pamantului sau molozului cu autobasculantadist.= 4 km

tona 171,000Material:Manopera:Utilaj:Transport:

4 TSD02A11 Imprastierea pamantului afanat provenit din teren categoria 1 sau2,executata cu buldozer pe tractor cu senile de 65-80 CP,in straturicu grosimea de: 15-20 cm in conditiile gospodaririi apelor

100mc


Total manopera (ore)Total greutate materiale (tone)

Material Manopera Utilaj Transport TotalCheltuieli directe

Alte cheltuieli directeCoeficient Valoare Material Manopera Utilaj Transport TotalCAS %Sanatate %Somaj %Fond risc %Fond de garantare %Concedii si indemnizatii %

Material Manopera Utilaj Transport TotalTotal Cheltuieli DirecteCheltuieli indirecte %Profit %

Total General fara TVATVA (19%)TOTAL GENERAL (Lei)


Pagina 2


Formularul C7 - Lista cuprinzand consumurile cu mana de lucru28 Iunie 2017

Nr Simbol Denumirea meseriei Cantitatea Pretul unitar (Lei) Pretul total (Lei)1 39911 Muncitor deservire categoria I 8,5502 29931 Muncitor deservire constructii masini categoria I 0,0023 19611 Sapator categoria I 20,250

Total ore manopera: 28,802TOTAL Lei:


Pagina 3


Formularul C8 - Lista cuprinzand consumurile de ore de functionare a utilajelor de constructii28 Iunie 2017

Nr Simbol Denumirea utilajului de constructii Cantitatea Pretul unitar (Lei) Pretul total (Lei)1 3553 Buldozar pe senile 65-80cp 1,4252 3521 Excavator pe pneuri motor termic (buldoexcavator)

0.21-0.39mc4,102

TOTAL Lei:


Pagina 4


Formularul C9 - Lista cuprinzand costurile privind transporturile28 Iunie 2017

Nr Simbol Tipul de transport Tone transportate Pretul unitar (Lei) Pretul total (Lei)1 8888897 Transportul rutier al pamintului sau molozului cu

autobasculanta distanta = 4 km171,000

TOTAL Lei:


Pagina 5

Obiectivul: Reparatii si consolidari la Canalul Morii, comuna Sancraiu, judetul ClujObiectul: TerasamenteDevizul: terasamente albie - umpluturi



Nr Simbol Capitolul de lucrari UM Cantitatea Pretul unitar (Lei) Pretul total (Lei)1 TSD05A1 Compactarea cu maiul mecanic de 150-200 Kg a umpluturilor in

straturi succesive de 20-30 cm grosime,exclusiv udarea fiecaruistrat in parte,umpluturile executandu-se din : pamant necoeziv

100mc


2 TSD04D1 Compactarea cu maiul de mana a umpluturilor executate insapaturi orizontale sau inclinate la 1/4,inclusiv udarea fiecarui stratde pamant in parte,avand : 20 cm grosime pamant coeziv








Pagina 6


Formularul C6 - Lista cuprinzand consumurile de resurse materiale28 Iunie 2017

Nr Simbol Denumirea resursei materiale Furnizorul Cantitatea UM Pretul unitar(Lei)

Pretul total (Lei) Greutate Costtransport

(Lei)1 6202806 Apa industriala pentru

lucr.drumuri-terasamente incisterne

Depozit 1,000 mc 1,000

TOTAL Lei:

Greutate: 1,000


Pagina 7



Nr Simbol Denumirea meseriei Cantitatea Pretul unitar (Lei) Pretul total (Lei)1 19931 Muncitor deservire constructii montaj categoria a III-a 1,7002 19921 Muncitor deservire constructii-montaj categoria a II-a 7,9383 19621 Sapator categoria a II-a 5,000



Pagina 8


Formularul C8 - Lista cuprinzand consumurile de ore de functionare a utilajelor de constructii28 Iunie 2017

Nr Simbol Denumirea utilajului de constructii Cantitatea Pretul unitar (Lei) Pretul total (Lei)1 4021 Mai mecanic cu motor termic de 6cp 150-200kgf 9,351

TOTAL Lei:


Pagina 9

Obiectivul: Reparatii si consolidari la Canalul Morii, comuna Sancraiu, judetul ClujObiectul: ConstructiiDevizul: Canal din zidarie de piatra



Nr Simbol Capitolul de lucrari UM Cantitatea Pretul unitar (Lei) Pretul total (Lei)1 IFB09B2 Strat drenant din: nisip, balast, pietris, piatra sparta, avand

grosimea dupa compactare de : 10 cm din balastmp 2,600

Material:Manopera:Utilaj:Transport:

2 CA01J1 Turnarea betonului simplu marca ...1) în straturi de 5—20 cm,pentru egalizări, la construcţii edilitare (apeducte, canale, anexe,etc.)


2.1 2100945 Beton de ciment B 150 stas 3622 mc 0,262Material:Transport:

3 CB16B1 Cofraje pentru beton simplu şi armat turnat în construcţiaapeductelor, canalelor şi anexelor executate cu panourirefolosibile, din placaj de fag 15mm grosime

mp 4,000Material:Manopera:Utilaj:Transport:

4 CD01C1 Zidărie din piatră brută de carieră pentru construcţii sau dinbolovani de râu ,roca eruptivain ziduri,stalpi si contraforti cugrosime pina la 50cm


4.1 2101145 Mortar de zidarie M 100 nisip s 1030 mc 0,448Material:Transport:

5 IFB02A1 Rostuirea pereurilor si radierelor zidite din piatra bruta sau de rau,cu mortar de ciment.


5.1 2101183 Mortar de zidarie M 100 s 1030 mc 0,031Material:Transport:

6 SB16E1 Teava pvc-u neplastifiata pentru canalizare,Montare aparent innisa,ingrop. pamant,suspend. planseu,cu d=110 mm

m 1,200Material:Manopera:Utilaj:Transport:

7 IFF33A2 Filtru din material textil netesut sintetic filtrant: la drenuri cu saufara sprijiniri, adancime 5 m


8 IFB09D5 Strat drenant din: nisip, balast, pietris, piatra sparta, avandgrosimea dupa compactare de : 20 cm din piatra sparta rocaeruptiva sau metamorfica


9 TSD01B1 Imprastierea cu lopata a pamant. afinat,strat uniform 10-30cm.gros cu sfarim. bulg. teren teren mijlociu


Pagina 10

10 TSD04D1 Compactarea cu maiul de mana a umpluturilor executate insapaturi orizontale sau inclinate la 1/4,inclusiv udarea fiecarui stratde pamant in parte,avand : 20 cm grosime pamant coeziv


11 20024736 Placa striata din polistiren extrudat pt izolarea subsolurilor sisoclurilor Austrotherm XPS P GK gros= 30 mm dim= 1250x600mm mp/pac= 10,5 mc/pac= 0,315

mp 0,355Material:Transport:

12 TRA06A06 Transportul rutier al betonului-mortarului cu autobetoniera de5,5mc dist. =6 km


13 TRA01A15 Transportul rutier al materialelor,semifabricatelor cuautobasculanta pe dist.= 15 km.


14 TRA01A17 Transportul rutier al materialelor,semifabricatelor cuautobasculanta pe dist.= 17 km.


15 TRA02A50 Transportul rutier al materialelor,semifabricatelor cu autocamionulpe dist.= 50 km.








Pagina 11


Formularul C6 - Lista cuprinzand consumurile de resurse materiale28 Iunie 2017

Nr Simbol Denumirea resursei materiale Furnizorul Cantitatea UM Pretul unitar(Lei)

Pretul total (Lei) Greutate Costtransport

(Lei)1 7300112 Acid azotic tehnic stas

447-64tip 96 conc.min 96,5%Depozit 0,105 kg 0,000

2 6202806 Apa industriala pentrulucr.drumuri-terasamente incisterne


3 6202818 Apa industriala pentru mortaresi betoane de la retea


4 6202820 Apa potabila Depozit 0,001 mc 0,0015 2200379 Balast sortat spalat de mal

0-70 mmDepozit 0,268 mc 0,455

6 6200585 Benzina auto neetilata tip co/r75 normala s 176

Depozit 0,011 kg 0,000

7 2100945 Beton de ciment B 150 stas3622


8 2901167 Bile manele D = 7-11cm L =2-6m rasinoase s.1040


9 7309326 Carpe de sters, din bumbac deorice culoare


10 2100402 Ciment II B 32,5 (M 30) saci Depozit 14,700 kg 0,01511 6110467 Codez 100 adeziv nii 4721-76 Depozit 0,038 kg 0,00012 5886928 Cuie cu cap conic tip A 3,0 x

60 s 2111Depozit 0,160 kg 0,000

13 7317232 Dicloretan cs. 17/73 Depozit 0,018 kg 0,00014 2904339 Dulap rasinos tivit clasa A gR =

38mm lun G = 3,50m s 942Depozit 0,002 mc 0,001

15 2904418 Dulap rasinos tivit clasa A gR =48mm lun G = 4,00m s 942


16 6001616 Hartie slef.usc.sticla foi 23x30gr 6 s1581

Depozit 1,440 buc 0,000

17 2100830 Ipsos pentru constructii tip A,saci, s 545/1


18 3064291 Material marunt Depozit 0,250 % 0,00019 7329883 Material textil netesut filtr sintet

netesin lat 1,5mDepozit 2,171 m 0,001

20 2101145 Mortar de zidarie M 100 nisip s1030


21 2101183 Mortar de zidarie M 100 s 1030 Depozit 0,031 mc 0,07522 2200513 Nisip sortat nespalat de rau si

lacuri 0,0-3,0 mmDepozit 0,035 mc 0,047

23 2928347 Panou de cofraj tip p fag g15mm pentru pereti

Depozit 0,200 mp 0,005

24 2201256 Piatra bruta sortatar.magmatice < 50kg/buc.


25 2201799 Piatra sparta pentru drumurir.metamorfice 25-40 mm.

Depozit 545,300 kg 0,545

26 5841007 Piulita patrata M 8 gr. 6 s 926 Depozit 2,400 buc 0,00027 20024736 Placa striata din polistiren

extrudat pt izolarea subsolurilorsi soclurilor Austrotherm XPS PGK gros= 30 mm dim=1250x600 mm mp/pac= 10,5mc/pac= 0,315

Pret dereferinta

0,355 mp 0,000

28 5883043 Saiba plata pentru lemn A M11 OL 34 s 7565


29 3803142 Sarma moale obisnuita D =1,25 mm, OL 32 s 889


Pagina 12

30 3805293 Sarma moale zincata D = 1 OL32 s 889


31 6311528 Scoaba otel pentru constructiidin lemn, latime= 65-90mm,l.200-300 mm


32 5824176 Surub cap bombat git patrat M8x 80 gr. 4.8 s 925

Depozit 2,400 buc 0,000

33 6700303 Teava din p.v.c.rigid tip U110x2,2 stas 6675/2

Depozit 1,236 m 0,001

34 6201084 Ulei emulsionabil pentrudecofrare betoane stas 11382


TOTAL Lei:

Greutate: 5,418


Pagina 13



Nr Simbol Denumirea meseriei Cantitatea Pretul unitar (Lei) Pretul total (Lei)1 10211 Betonist categoria I 0,4552 10621 Drenor canalist categoria a II-a 0,1923 10721 Dulgher constructii categoria a II-a 2,8604 10731 Dulgher constructii categoria a III-a 0,8045 10751 Dulgher constructii categoria a V-a 0,5206 10711 Dulgher constructii categoria I 1,4207 11621 Instalator sanitar categoria a II-a 0,3128 11641 Instalator sanitar categoria a IV-a 0,0969 11611 Instalator sanitar categoria I 0,09610 19931 Muncitor deservire constructii montaj categoria a III-a 1,40611 19921 Muncitor deservire constructii-montaj categoria a II-a 1,37712 12921 Pietrar categoria a II-a 3,30813 12931 Pietrar categoria a III-a 0,49014 12911 Pietrar categoria I 6,09015 12941 Pietrar categoria IV-a 1,55416 19621 Sapator categoria a II-a 0,064



Pagina 14


Formularul C9 - Lista cuprinzand costurile privind transporturile28 Iunie 2017

Nr Simbol Tipul de transport Tone transportate Pretul unitar (Lei) Pretul total (Lei)1 30281 Transportul rutier al betonului-mortarului cu autobetoniera

de 5.5mc distanta = 6 km1,732

2 8888918 Transportul rutier al materialelor.semifabricatelor cuautobasculanta pe distanta = 15 km

0,502

3 8888922 Transportul rutier al materialelor.semifabricatelor cuautobasculanta pe distanta = 17 km

2,960

4 8889039 Transportul rutier al materialelor.semifabricatelor cuautocamionul pe distanta = 50 km

0,033

TOTAL Lei:


Pagina 15

Contract de execuŃie lucrări nr. data

Preambul

În temeiul Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice și HG nr. 395/2016 privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, s-a încheiat prezentul contract de lucrari, între 1. Între Autoritatea contractantă COMUNA SÂNCRAIU , cu sediul în localitatea Sâncraiu nr. 340, judeŃul Cluj, telefon/fax 0264-257-588, cod fiscal 5612868, cont trezorerie RO54TREZ24A840301710101X, reprezentata prin POKA ANDREI-GHEORGHE , functia primar , în calitate de achizitor, pe de o parte şi Executantul......................................................adresa/sediul......................................................................... telefon/fax.............................număr de înmatriculare..............................................cod fiscal................. cont........................................................Trezoreria............... ....................,reprezentat prin.....................................functia ..............................................., în calitate de executant, pe de altă parte. a intervenit prezentul contract. 2. DefiniŃii 2.1 În prezentul contract următorii termeni vor fi interpretaŃi astfel: a. contract - reprezintă prezentul contract şi toate Anexele sale; b. achizitor şi executant - părŃile contractante, aşa cum sunt acestea numite în prezentul contract; c. preŃul contractului - preŃul plătibil executantului de către achizitor, în baza contractului pentru îndeplinirea integrală şi corespunzătoare a tuturor obligaŃiilor sale, asumate prin contract; d. amplasamentul lucrării - locul unde executantul execută lucrarea; e. forta majoră - un eveniment mai presus de controlul părŃilor, care nu se datorează greşelii sau vinei acestora, care nu putea fi prevazut la momentul încheierii contractului şi care face imposibilă executarea şi, respectiv, îndeplinirea contractului; sunt considerate asemenea evenimente: războaie, revoluŃii, incendii, inundaŃii sau orice alte catastrofe naturale, restricŃii apărute ca urmare a unei carantine, embargou, enumerarea nefiind exhaustivă ci enunŃiativă. Nu este considerat forŃă majoră un eveniment asemenea celor de mai sus care, fără a crea o imposibilitate de executare, face extrem de costisitoare executarea obligaŃiilor uneia din părŃi. f. zi - zi calendaristică; an - 365 zile. 3. Interpretare 3.1 În prezentul contract, cu excepŃia unei prevederi contrare cuvintele la forma singular vor include forma de plural şi vice versa, acolo unde acest lucru este permis de context. 3.2 Termenul “zi”sau “zile” sau orice referire la zile reprezintă zile calendaristice dacă nu se specifică în mod diferit. 4. Obiectul principal al contractului 4.1 Executantul se obliga să execute să finalizeze şi să întreŃină pe parcursul perioadei de garantie lucrările de „ Reparatii si consolidari la Canalul Morii, comuna Sancraiu, judetul Cluj”, în conformitate cu obligaŃiile asumate prin prezentul contract. 4.2 Achizitorul se obligă să plătească executantului preŃul cuvenit pentru execuŃia, finalizarea şi întreŃinerea lucrărilor de „Reparatii si consolidari la Canalul Morii, comuna Sancraiu, judetul Cluj” 5. PreŃul contractului 5.1 PreŃul convenit pentru îndeplinirea contractului, plătibil executantului de către achizitor, este de .........................................lei la care se adaugă T.V.A. în valoare de.......................................... lei . 6. Durata contractului 6.1 Contractul de lucrări intră în vigoarea la data semnării de către ambele părŃi şi îşi produce efectele până la încheierea procesului verbal de recepŃie finală a lucrărilor contractate şi eliberarea

garanŃiei de bună execuŃie. 7. Executarea contractului 7.1 Executarea lucrărilor ce fac obiectul prezentului contractul începe în termen de cel mult trei zile de la data înscrisă în ordinul de începere a lucrărilor, şi se va termina în cel mult 90 zile calendaristice de la acestă dată. 8. Documentele contractului 8.1 Documentele contractului sunt:

a) propunerea financiară; b) alte anexe la contract.

9. ProtecŃia patrimoniului cultural naŃional 9.1 Toate fosilele, monedele, obiectele de valoare sau orice alte vestigii sau obiecte de interes arheologic descoperite pe amplasamentul lucrării sunt considerate, în relaŃiile dintre părŃi, ca fiind proprietatea absolută a achizitorului. 9.2 Executantul are obligaŃia de a lua toate precauŃiile necesare pentru ca muncitorii săi sau oricare alte persoane sa nu îndepărteze sau să deterioreze obiectele prevăzute la clauza 9.1, iar imediat după descoperirea şi înainte de îndepărtarea lor, de a înştiinŃa achizitorul despre această descoperire şi de a îndeplini dispoziŃiile primite de la achizitor privind îndepărtarea acestora. Dacă din cauza unor astfel de dispoziŃii, executantul suferă întârzieri şi/sau cheltuieli suplimentare, atunci, prin consultare, părŃile vor stabili: a) orice prelungire a duratei de execuŃie la care executantul are dreptul; b) totalul cheltuielilor suplimentare, care se va adauga la preŃul contractului. 10. ObligaŃiile principale ale executantului 10.1 - (1) Executantul are obligaŃia de a executa şi finaliza lucrările precum şi de a remedia viciile ascunse, cu atenŃia şi promptitudinea cuvenită, în concordanŃă cu obligaŃiile asumate prin contract, inclusiv de a proiecta, în limitele prevăzute de prezentul contract. (2) Executantul are obligaŃia de a supraveghea lucrările, de a asigura forŃa de muncă, materialele, instalaŃiile, echipamentele şi toate celelalte obiecte, fie de natură provizorie, fie definitive, cerute de şi pentru contract, în masura în care necesitatea asigurării acestora este prevăzută în contract sau se poate deduce în mod rezonabil din contract. 10.2 - Executantul are obligaŃia de a prezenta achizitorului, înainte de începerea execuŃiei lucrării, spre aprobare, graficul de plăŃi necesar execuŃiei lucrărilor, în ordinea tehnologică de execuŃie. 10.3. - (1) Executantul este pe deplin responsabil pentru conformitatea, stabilitatea şi siguranŃa tuturor operaŃiunilor executate pe şantier precum şi pentru procedeele de execuŃie utilizate, cu respectarea prevederilor şi a reglementărilor legii privind calitatea în construcŃii. (2) Un exemplar din documentaŃia predată, de către achizitor va fi păstrat de executant în vederea consultării de către InspecŃia de Stat în ConstrucŃii, Lucrări Publice, Urbanism şi Amenajarea Teritoriului, precum şi de către persoane autorizate de achizitor, la cererea acestora. (3) Executantul nu va fi raspunzător pentru proiectul şi caietele de sarcini care nu au fost întocmite de el. Dacă, totuşi contractul prevede explicit ca o parte a lucrărilor permanente să fie proiectată de către executant, acesta va fi pe deplin responsabil pentru acea parte a lucrărilor. (4) Executantul are obligaŃia de a pune la dispoziŃia achizitorului, la termenele precizate în anexele contractului, caietele de măsurători (ataşamentele) şi, după caz, în situaŃiile convenite, desenele, calculele, verificările calculelor şi orice alte documente pe care executantul trebuie să le întocmească sau care sunt cerute de achizitor. 10.4 - (1) Executantul are obligaŃia de a respecta şi executa dispoziŃiile achizitorului în orice problemă, menŃionată sau nu în contract, referitoare la lucrare. În cazul în care executantul consideră că dispoziŃiile achizitorului sunt nejustificate sau inoportune, acesta are dreptul de a ridica obiecŃii, în scris, fără ca obiecŃiile respective să îl absolve de obligaŃia de a executa dispoziŃiile primite, cu excepŃia cazului în care acestea contravin prevederilor legale. (2) În cazul în care respectarea şi executarea dispoziŃiilor prevăzute la alin.(1) determină dificultăŃi în execuŃie care generează costuri suplimentare, atunci aceste costuri vor fi acoperite pe cheltuiala achizitorului. 10.5 - (1) Executantul este responsabil de trasarea corectă a lucrărilor faŃă de reperele date de achizitor precum şi de asigurarea tuturor echipamentelor, instrumentelor, dispozitivelor şi resurselor umane necesare execuțieilucrărilor.

(2) În cazul în care, pe parcursul execuŃiei lucrărilor, survine o eroare în poziŃia, cotele, dimensiunile sau aliniamentul oricărei părŃi a lucrărilor, executantul are obligaŃia de a rectifica eroarea constatată, pe cheltuiala sa, cu excepŃia situaŃiei în care eroarea respectivă este rezultatul datelor incorecte furnizate, în scris, de către proiectant. Pentru verificarea trasării de către proiectant, executantul are obligaŃia de a proteja şi păstra cu grija toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la trasarea lucrărilor. 10.6 - Pe parcursul execuŃiei lucrărilor şi a remedierii viciilor ascunse, executantul are obligaŃia: a) de a lua toate măsurile pentru asigurarea tuturor persoanelor a căror prezenŃă pe şantier este autorizată şi de a menŃine şantierul (atât timp cât acesta este sub controlul său) şi lucrările (atât timp cât acestea nu sunt finalizate şi ocupate de către achizitor) în starea de ordine necesară evitării oricărui pericol pentru respectivele persoane; b) de a procura şi de a întreŃine pe cheltuiala sa toate dispozitivele de iluminare, protecŃie, îngrădire, alarmă şi pază, când şi unde sunt necesare sau au fost solicitate de către achizitor sau de către alte autorităŃi competente, în scopul protejării lucrărilor sau al asigurării confortului riveranilor; c) de a lua toate măsurile rezonabil necesare pentru a proteja mediul pe şi în afara şantierului şi pentru a evita orice pagubă sau neajuns provocate persoanelor, proprietăŃilor publice sau altora, rezultate din poluare, zgomot sau alŃi factori generaŃi de metodele sale de lucru. 10.7 - Executantul este responsabil pentru menŃinerea în bună stare a lucrărilor, materialelor, echipamentelor şi instalaŃiilor care urmează a fi puse în operă de la data primirii ordinului de începere a lucrării până la data semnării procesului verbal de recepŃie a lucrării. 10.8 - (1) Pe parcursul execuŃiei lucrărilor şi a remedierii viciilor ascunse, executantul are obligaŃia, în măsura permisă de respectarea prevederilor contractului, de a nu stânjeni inutil sau în mod abuziv: a) confortul riveranilor, sau b) căile de acces, prin folosirea şi ocuparea drumurilor şi căilor publice sau private care deservesc proprietăŃile aflate în posesia achizitorului sau a oricarei alte persoane. (2) Executantul va despăgubi achizitorul împotriva tuturor reclamaŃiilor, acŃiunilor în justiŃie, daunelor-interese, costurilor, taxelor şi cheltuielilor indiferent de natura lor, rezultând din sau în legătură cu obligaŃia prevăzută la alin.(1), pentru care responsabilitatea revine executantului. 10.9 - (1) Executantul are obligaŃia de a utiliza în mod rezonabil drumurile sau podurile ce comunică cu sau sunt pe traseul şantierului şi de a preveni deteriorarea sau distrugerea acestora de către traficul propriu sau al oricăruia dintre subcontractanŃii săi; executantul va selecta traseele, va alege şi va folosi vehiculele şi va limita şi repartiza încărcăturile, în aşa fel încât traficul suplimentar ce va rezulta în mod inevitabil din deplasarea materialelor, echipamentelor, instalaŃiilor sau altora asemenea, de pe şi pe şantier, să fie limitat, în măsura în care este posibil, astfel încât să nu producă deteriorări sau distrugeri ale drumurilor şi podurilor respective. (2) În cazul în care, natura lucrărilor impune utilizarea de către executant a transportului pe apă, atunci prevederile de la alin.(1) vor fi interpretate în maniera în care prin “drum” se înŃelege inclusiv ecluza, doc, dig sau orice altă structură aferentă căii navigabile şi prin “vehicul” se înŃelege orice ambarcaŃiune, iar prevederile respective se vor aplica în consecinŃa. (3) În cazul în care se produc deteriorări sau distrugeri ale oricărui pod sau drum care comunică cu/sau care se află pe traseul şantierului, datorită transportului materialelor, echipamentelor, instalaŃiilor sau altora asemenea, executantul are obligaŃia de a despăgubi achizitorul împotriva tuturor reclamaŃiilor privind avarierea respectivelor poduri sau drumuri. (4) Cu excepŃia unor clauze contrare prevăzute în contract, executantul este responsabil şi va plăti consolidarea, modificarea sau îmbunătăŃirea, în scopul facilitării transportului materialelor, echipamentelor, instalaŃiilor sau altora asemenea, a oricăror drumuri sau poduri care comunică cu sau care se afla pe traseul şantierului. 10.10 - (1) Pe parcursul execuŃiei lucrării, executantul are obligaŃia: a) de a evita, pe cât posibil, acumularea de obstacole inutile pe şantier; b) de a depozita sau retrage orice utilaje, echipamente, instalatii, surplus de materiale; c) de a aduna şi îndepărta de pe şantier dărâmăturile, molozul sau lucrările provizorii de orice fel, care nu mai sunt necesare. (2) Executantul are dreptul de a reŃine pe şantier, până la sfârşitul perioadei de garanŃie, numai acele materiale, echipamente, instalaŃii sau lucrări provizorii, care îi sunt necesare în scopul îndeplinirii

obligaŃiilor sale în perioada de garanŃie. 10.11 - Executantul răspunde, potrivit obligaŃiilor care îi revin, pentru viciile ascunse ale construcŃiei, ivite într-un interval de 5 ani de la recepŃia lucrării şi, după împlinirea acestui termen, pe toată durata de existenŃă a construcŃiei, pentru viciile structurii de rezistenŃă, urmare a nerespectării proiectelor şi detaliilor de execuŃie aferente execuŃiei lucrării. 10.12 - Executantul se obligă de a despăgubi achizitorul împotriva oricăror: a) reclamaŃii şi acŃiuni în justiŃie, ce rezultă din încălcarea unor drepturi de proprietate intelectuală (brevete, nume, mărci înregistrate etc.), legate de echipamentele, materialele, instalaŃiile sau utilajele folosite pentru sau în legătura cu execuŃia lucrărilor sau încorporate în acestea; şi b) daune-interese, costuri, taxe şi cheltuieli de orice natură, aferente; cu excepŃia situaŃiei în care o astfel de încălcare rezultă din respectarea proiectului sau caietului de sarcini întocmit de către achizitor. 10.13 – Pe parcursul executării lucrărilor, executantul va face dovada către achizitor a creării locurilor de muncă asumate prin oferta sa și a ocupării acestora cu personal calificat. 12. ObligaŃiile achizitorului 12.1 La începerea lucrărilor achizitorul are obligaŃia de a obŃine toate autorizaŃiile şi avizele necesare execuŃiei lucrărilor. 12.2 (1) Achizitorul are obligaŃia de a pune la dispoziŃia executantului următoarele: a) amplasamentul lucrării, liber de orice sarcină; b) suprafeŃele de teren necesare pentru depozitare şi pentru organizarea de şantier; c) căile de acces rutier şi racordurile de cale ferată; d) racordurile pentru utilităŃi (apă, gaz, energie, canalizare etc.), până la limita amplasamentului şantierului.(dacă este cazul) (2) Costurile pentru consumul de utilităŃi precum şi cel al contoarelor sau al altor aparate de măsurat se suportă de către executant. 12.3 Achizitorul are obligaŃia de a pune la dispoziŃia executantului întreaga documentaŃie necesară pentru execuŃia lucrărilor contractate, fără plată. 12.4 Achizitorul are obligaŃia de a examina şi măsura lucrările care devin ascunse în cel mult 5 zile de la notificarea executantului. 12.5 Achizitorul este pe deplin responsabil de exactitatea documentelor şi a oricăror alte informaŃii furnizate executantului precum şi pentru dispoziŃiile şi livr ările sale. 13. SancŃiuni pentru neîndeplinirea culpabilă a obligaŃiilor 13.1 În cazul în care, din vina sa exclusivă, executantul nu reuşeşte să-şi îndeplinească obligaŃiile asumate prin contract, atunci achizitorul este îndreptăŃit de a deduce, pentru fiecare zi de întârziere, ca penalităŃi, o sumă echivalentă cu o cotă procentuală de 0,1% din preŃul contractului pentru fiecare zi de întârziere până la îndeplinirea efectivă a obligaŃiilor, doar pana la maxim 10% din valoarea specificata in Acordul contractual . 13.2 În cazul în care achizitorul nu onorează facturile în termen de 30 de zile de la expirarea perioadei convenite la art. 19.2, atunci acesta are obligaŃia de a plăti, ca penalităŃi, o sumă echivalentă cu o cotă procentuală de 0,1% din plata neefectuată. pentru fiecare zi de întârziere până la îndeplinirea efectivă a obligaŃiilor, doar pana la maxim 10% din valoarea specificata in Acordul contractual. 13.3 Nerespectarea obligaŃiilor asumate prin prezentul contract de către executant, în mod culpabil şi repetat, dă dreptul achizitorului de a considera contractul de drept reziliat şi de a pretinde plata de daune-interese, cu obligaŃia de a notifica acest fapt cu cel puŃin 15 zile în prealabil. 13.4 Achizitorul îşi rezervă dreptul de a renunŃa oricând la contract, printr-o notificare scrisă adresată executantului fără nici o compensaŃie, dacă acesta din urmă dă faliment, cu condiŃia că această renunŃare să nu prejudicieze sau să afecteze dreptul la acŃiune sau despăgubire pentru executant. În acest caz, executantul are dreptul de a pretinde numai plata corespunzătoare pentru partea din contract executată pâna la data denunŃării unilaterale a contractului.

14. GaranŃia de bună execuŃie a contractului 14.1 Executantul se obligă să constituie garanŃia de bună execuŃie a contractului în cuantum de 0,5% din preŃul contractului, fără TVA, adică suma de ..................................... lei, prin deschiderea unui cont disponibil la Trezoreria Statului din cadrul organului fiscal competent şi cuantumul de 4,5% din valoarea contractului prin reŃineri succesive din sumele datorate. ( întrucât îndeplinind calitatea de IMM s-a aplicat reducerea de 50% ) 14.2 Achizitorul are dreptul de a emite pretenŃii asupra garanŃiei de bună execuŃie, în limita prejudiciului creat, dacă executantul nu îşi execută, execută cu întârziere sau execută necorespunzător obligaŃiile asumate prin prezentul contract. Anterior emiterii unei pretenŃii asupra garanŃiei de bună execuŃie, achizitorul are obligaŃia de a notifica acest lucru executantului, precizând totodată obligaŃiile care nu au fost respectate. 14.3 Achizitorul se obligă să restituie garanŃia de bună execuŃie de la executarea obligaŃiilor asumate astfel: a) în procent de 70% în maxim 14 zile de la perfectarea procesului verbal de receptie la terminarea lucrărilor, b) restul de 30% în cel mai scurt timp după perfectarea procesului verbal de recepŃie finală, la expirarea perioadei de garanŃie acordată lucrărilor, dacă nu a emis pretenŃii asupra acesteia potrivit art. 14.2. 15. Începerea şi execuŃia lucrărilor 15.1 (1) Executantul are obligaŃia de a începe efectuarea operaŃiunilor specifice prevăzute în documentatia tehnică în termen de cel mult 3 zile de la data înscrisă în ordinul de începere a lucrărilor. 15.2 În cazul în care executantul întârzie începerea lucrărilor, terminarea pregătirilor sau dacă nu îşi îndeplineşte îndatoririle prevăzute la 10.1, alin (1), achizitorul este îndreptăŃit să-i fixeze executantului un termen până la care activitatea să intre în normal şi să îl avertizeze că, în cazul neconformării, la expirarea termenului stabilit îi va rezilia contractul. 15.3 (1) Achizitorul are dreptul de a supraveghea desfăşurarea execuŃiei lucrărilor şi de a stabili conformitatea lor cu specificaŃiile din anexele la contract. PărŃile contractante au obligaŃia de a notifica, în scris, una celeilalte, identitatea reprezentanŃilor lor atestaŃi profesional pentru acest scop, şi anume responsabilul tehnic cu execuŃia din partea executantului şi dirigintele de şantier sau, dacă este cazul, altă persoană fizică sau juridică atestată potrivit legii, din partea achizitorului. (2) Executantul are obligaŃia de a asigura accesul reprezentantului achizitorului la locul de muncă, în ateliere, depozite şi oriunde îşi desfăşoară activităŃile legate de îndeplinirea obligaŃiilor asumate prin contract, inclusiv pentru verificarea lucrărilor ascunse. 15.4 (1) Materialele trebuie să fie de calitatea prevăzută în documentaŃia de execuŃie; verificările şi testările materialelor folosite la execuŃia lucrărilor precum şi condiŃiile de trecere a recepŃiei provizorii şi a recepŃiei finale (calitative) sunt descrise în anexa/anexele la contract. (2) Executantul are obligaŃia de a asigura instrumentele, utilajele şi materialele necesare pentru verificarea, măsurarea şi testarea lucrărilor. Costul probelor şi încercărilor, inclusiv manopera aferentă acestora, revin executantului. (3) Probele neprevăzute şi comandate de achizitor pentru verificarea unor lucrări sau materiale puse în operă vor fi suportate de executant dacă se dovedeşte că materialele nu sunt corespunzătoare calitativ sau că manopera nu este în conformitate cu prevederile contractului. În caz contrar, achizitorul va suporta aceste cheltuieli. 16. Întârzierea şi sistarea lucrărilor 16.1 - În cazul în care: a) volumul sau natura lucrărilor neprevăzute; sau b) condiŃiile climaterice excepŃional de nefavorabile; sau c) oricare alt motiv de întârziere care nu se datorează executantului şi nu a survenit prin încălcarea contractului de către acesta; îndreptăŃesc executantul de a solicita prelungirea termenului de execuŃie a lucrărilor sau a oricărei părŃi a acestora, atunci, prin consultare, părŃile vor stabili: 1. orice prelungire a duratei de execuŃie la care executantul are dreptul; 2. totalul cheltuielilor suplimentare, care se va adăuga la preŃul contractului. 16.2 - Executantul are dreptul de a sista lucrările sau de a diminua ritmul execuŃiei dacă achizitorul nu plăteşte în termen de 28 de zile de la expirarea termenului prevăzut la clauza 19.2; în acest caz va notifica, în scris, acest fapt achizitorului.

17. Finalizarea lucrărilor 17.1 Ansamblul lucrărilor sau, dacă este cazul, oricare parte a lor, prevăzut a fi finalizat într-un termen stabilit prin graficul de execuŃie, trebuie finalizat în termenul convenit, termen care se calculează de la data începerii lucrărilor. 17.2 (1) La finalizarea lucrărilor, executantul are obligaŃia de a notifica, în scris, achizitorului că sunt îndeplinite condiŃiile de recepŃie solicitând acestuia convocarea comisiei de recepŃie. (2) Pe baza situaŃiilor de lucrări executate confirmate şi a constatărilor efectuate pe teren, achizitorul va aprecia dacă sunt întrunite condiŃiile pentru a convoca comisia de recepŃie. 17.3 Comisia de recepŃie are obligaŃia de a constata stadiul îndeplinirii contractului prin corelarea prevederilor acestuia cu documentaŃia de execuŃie şi cu reglementările în vigoare. În funcŃie de constatările făcute, achizitorul are dreptul de a aproba sau de a respinge recepŃia. 18. Perioada de garanŃie acordată lucrărilor 18.1 - (1) Perioada de garanŃie decurge de la data recepŃiei la terminarea lucrărilor şi pâna la recepŃia finală şi este de 24 luni(2 ani). În perioada de garanŃie, executantul are obligaŃia, în urma dispoziŃiei date de achizitor, de a executa toate lucrările de modificare, reconstrucŃie şi remediere a viciilor, contracŃiilor ş i altor defecte a căror cauză este nerespectarea clauzelor contractuale. (2) Executantul are obligaŃia de a executa toate activităŃile prevăzute la alin.(1), pe cheltuiala proprie, în cazul în care ele sunt necesare datorită: a) utilizării de materiale, de instalaŃii sau a unei manopere neconforme cu prevederile contractului; sau b) unui viciu de concepŃie, acolo unde executantul este responsabil de proiectarea unei parŃi a lucrărilor; sau c) neglijenŃei sau neîndeplinirii de catre executant a oricăreia dintre obligaŃiile explicite sau implicite care îi revin în baza contractului. (3) În cazul în care defecŃiunile nu se datorează executantului, lucrările fiind executate de către acesta conform prevederilor contractului, costul remedierilor va fi evaluat şi plătit ca lucrări suplimentare. 18.2 - În cazul în care executantul nu execută lucrările prevazute la clauza 18.1, alin.(2), achizitorul este îndreptăŃit să angajeze şi să plătească alte persoane care să le execute. Cheltuielile aferente acestor lucrări vor fi recuperate de către achizitor de la executant sau reŃinute din sumele cuvenite acestuia. 18.3 - IntervenŃia de remediere a defectelor prevăzute la clauza 18.1 alin.2, se va efectua în termen de cel mult 7 zile de la solicitarea Achizitorului. 19. ModalităŃi de plată 19.1 Achizitorul are obligaŃia de a efectua plata către executant în termen de cel mult 30 zile de la emiterea facturii de către acesta pentru lucrările executate conform situaŃiilor de lucrări. 19.2 Dacă achizitorul nu onorează facturile în termen de 45 zile de la expirarea perioadei convenite la clauza 19.1, atunci executantul are dreptul de a sista executarea lucrărilor sau de a diminua ritmul execuŃiei şi de a beneficia de reactualizarea sumei de plată la nivelul corespunzător zilei de efectuare a plăŃii. Imediat ce achizitorul îşi onorează restanŃa, executantul va relua executarea lucrărilor în cel mai scurt timp posibil. 19.3 Achizitorul nu acorda avans executantului. 19.4 (1) PlăŃile parŃiale trebuie să fie făcute, la cererea executantului (antreprenorului), la valoarea lucrărilor executate conform contractului şi în cel mai scurt timp posibil. Lucrările executate trebuie să fie dovedite ca atare printr-o situaŃie de lucrări provizorii, întocmită astfel încât să asigure o rapidă şi sigură verificare a lor. Din situaŃiile de lucrări provizorii achizitorul va putea face scăzăminte pentru servicii făcute executantului şi convenite cu acesta. Alte scăzăminte nu se pot face decât în cazurile în care ele sunt prevăzute în contract sau ca urmare a unor prevederi legale. (2) SituaŃiile de plată provizorii se confirmă în termenul stabilit: 15 zile, dacă nu au fost ridicate obiecŃii cu privire la acestea. (3) PlăŃile parŃiale se efectueaza, de regulă, la intervale lunare dar nu influenŃează responsabilitatea şi garanŃia de bună execuŃie a executantului; ele nu se consideră, de către achizitor, ca recepŃie a lucrărilor executate. 19.5 Plata facturii finale se va face, după verificarea şi acceptarea situaŃiei de plată definitive de către achizitor. Dacă verificarea se prelungeşte din diferite motive, dar, în special, datorită unor eventuale litigii, contravaloarea lucrărilor care nu sunt în litigiu va fi platită imediat. 19.6 Contractul nu va fi considerat terminat pâna când procesul-verbal de recepŃie finală nu va fi

semnat de comisia de recepŃie, care confirmă că lucrările au fost executate conform contractului. RecepŃia finală va fi efectuată conform prevederilor legale, după expirarea perioadei de garanŃie. Plata ultimelor sume datorate executantului, pentru lucrările executate, nu va fi condiŃionată de eliberarea certificatului de recepŃie finală. 20. Ajustarea preŃului contractului 20.1 Pentru lucrările executate, plătile datorate de achizitor executantului sunt cele declarate în propunerea financiară, anexă la contract. 20.2 PreŃul contractului este ferm si nu se ajustează. 21. Asigurări Nu este cazul 21.1 (1) Executantul are obligaŃia de a încheia, înainte de începerea lucrărilor, o asigurare ce va cuprinde toate riscurile ce ar putea apare privind lucrările executate, utilajele, instalaŃiile de lucru, echipamentele, materialele pe stoc, personalul propriu şi reprezentanŃii împuterniciŃi să verifice, să testeze sau să recepŃioneze lucrările precum şi daunele sau prejudiciile aduse către terŃe persoane fizice sau juridice. (2) Asigurarea se va încheia cu o agenŃie de asigurare. Contravaloarea primelor de asigurare va fi suportată de către executant din capitolul “Cheltuieli indirecte”. (3) Executantul are obligaŃia de a prezenta achizitorului, ori de câte ori i se va cere, poliŃa sau poliŃele de asigurare şi recipisele pentru plata primelor curente (actualizate). (4) Executantul are obligaŃia de a se asigura ca subantreprenorii au încheiat asigurari pentru toate persoanele angajate de ei. El va solicita subantreprenorilor să prezinte achizitorului, la cerere, poliŃele de asigurare şi recipisele pentru plata primelor curente (actualizate). 21.2 Achizitorul nu va fi responsabil pentru nici un fel de daune-interese, compensaŃii plătibile prin lege, în privinŃa sau ca urmare a unui accident sau prejudiciu adus unui muncitor sau altei persoane angajate de executant, cu excepŃia unui accident sau prejudiciu rezultând din vina persoanei achizitorului, a agenŃilor sau a angajaŃilor acestora. 22. Amendamente 22.1 (1) PărŃile contractante au dreptul, pe durata îndeplinirii contractului, de a conveni modificarea clauzelor contractului, prin act adiŃional, numai în cazul apariŃiei unor circumstanŃe care lezează interesele comerciale legitime ale acestora şi care nu au putut fi prevăzute la data încheierii contractului. (2) Executantul are obligaŃia de a notifica prompt achizitorului despre toate erorile, omisiunile, viciile sau altele asemenea descoperite de el în proiect sau în caietul de sarcini pe durata îndeplinirii contractului. 23. SubcontractanŃi 23.1 Executantul are obligaŃia de a încheia contracte cu subcontractanŃii desemnaŃi, în aceleaşi condiŃii în care el a semnat contractul cu achizitorul. 23.2 (1) Executantul are obligaŃia de a prezenta la încheierea contractului, toate contractele încheiate cu subcontractanŃii desemnaŃi. (2) Lista subcontractanŃilor, cu datele de recunoaştere ale acestora, cât şi contractele încheiate cu aceştia se constituie în anexe la contract. 23.3 - (1) Executantul este pe deplin răspunzător faŃă de achizitor de modul în care îndeplineşte contractul. (2) Subcontractantul este pe deplin răspunzător faŃă de executant de modul în care îşi îndeplineşte partea sa din contract. (3) Executantul are dreptul de a pretinde daune-interese subcontractanŃilor dacă aceştia nu îşi îndeplinesc partea lor din contract. 23.4 - Executantul poate schimba oricare subcontractant numai dacă acesta nu şi-a îndeplinit partea sa din contract. Schimbarea subcontractantului nu va modifica preŃul contractului şi va fi notificată achizitorului. 24. Cesiunea 24.1 Executantul are dreptul de a transfera total sau parŃial creanŃele rezultate din prezentul contract, obligaŃiile rămânând integral în sarcina parŃilor. 24.2 Cesiunea nu va exonera executantul de nici o responsabilitate privind garanŃia sau orice alte obligaŃii asumate prin contract şi nu se poate realiza fără un acord prealabil al achizitorului.

25. ForŃa majoră 25.1 ForŃa majora este constatată de o autoritate competentă. 25.2 ForŃa majoră exonerează părŃile contractante de îndeplinirea obligaŃiilor asumate prin prezentul contract, pe toată perioada în care aceasta acŃionează. 25.3 Îndeplinirea contractului va fi suspendată în perioada de acŃiune a forŃei majore, dar fară a prejudicia drepturile ce li se cuveneau părŃilor până la apariŃia acesteia. 25.4 Partea contractantă care invoca forŃa majoră are obligaŃia de a notifica celeilalte părti, imediat şi în mod complet, producerea acesteia şi să ia orice măsuri care îi stau la dispoziŃie în vederea limitării consecinŃelor. 25.5 Dacă forŃa majoră acŃionează sau se estimează că va acŃiona o perioada mai mare de 6 luni, fiecare parte va avea dreptul să notifice celeilalte părŃi încetarea de plin drept a prezentului contract, fără ca vreuna din părŃi să poată pretinde celeilalte daune-interese. 26. SoluŃionarea litigiilor 26.1 - Achizitorul şi executantul vor face toate eforturile pentru a rezolva pe cale amiabilă, prin tratative directe, orice neînŃelegere sau dispută care se poate ivi între ei în cadrul sau în legătură cu îndeplinirea contractului. 26.2 - Dacă, după 15 zile de la începerea acestor tratative neoficiale, achizitorul şi executantul nu reuşesc să rezolve în mod amiabil o divergenŃă contractuală, fiecare poate solicita ca disputa să se soluŃioneze de către instanŃele judecatoreşti din România. 27. Limba care guvernează contractul 27.1 - Limba care guvernează contractul este limba română. 28. Comunicari 28.1 - (1) Orice comunicare între părŃi, referitoare la îndeplinirea prezentului contract, trebuie să fie transmisă în scris. (2) Orice document scris trebuie înregistrat atât în momentul transmiterii cât şi în momentul primirii. 28.2 - Comunicările între părŃi se pot face şi prin telefon, telegramă, telex, fax sau e-mail cu condiŃia confirmării în scris a primirii comunicării. 29. Legea aplicabilă contractului 29.1 - Contractul va fi interpretat conform legilor din România.

Prezentul contract s-a încheiat astăzi 31.10.2016 în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte.

Achizitor, Executant,

COMUNA SÂNCRAIU

Primar Administrator, Viceprimar Secretar Contabil Consilier AchiziŃii

borderou - · pdf filela alegerea soluiilor tehnice pentru amenajarea cursurilor de apa au...

Documents