Bordei

Bordei din Puţuri, Castranova, în Muzeul Viticulturii și Pomicul-turii din Golești.

Odaia la foc, bordeiul din Puţuri, Castranova, în Muzeul Viti-culturii și Pomiculturii din Golești.

Grindă (“cosorobi”), detaliu. Bordeiul Castranova (sec. XIX),Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, București

Bordeiul este un tip de locuință semiîngropată, cunoscutîn România și în țările vecine sub numele împrumutat dela români. Este cea mai veche locuință permanentă cu-noscută pe teritoriul României, identificată în situri arhe-

Bordeie din Schela Cladovei, ilustrate de artistul francez AugusteRaffet, în 9 iulie 1837, una dintre cele mai vechi imagini docu-mentere.

Bordei cu gârlici din câmpia Dunării, ilustrat de artistul francezDieudonné Auguste Lancelot, în călătoria sa prin Țările Românedin 1860.

ologice din preistorie până în vremurile noastre. A coe-xistat din vechime până după primul război mondial cucasa de suprafață, dominând în câmpia Dunării.Câteva exemple muzeale de bordeie vechi sunt salvate înMuzeul Satului din București, Muzeul Viticulturii și Po-miculturii din Golești precum și în situ, în Muzeul Câm-piei Boianului. Bordeiul a rămas în uz, la începutul mi-leniului trei, în numai câteva locuri din țară, spre exem-plu într-o gospodărie din Giurgiu[1], într-o comunitate deromi din Ostroveni[2] și probabil încă în câteva locuri.

1 Istorie

Bordeiul este documentat arhelogic pe teritoriul Româ-niei din cele mai vechi timpuri, fiind unul dintre celemai vechi și caracteristice tipuri de adăposturi umane înaceastă parte a Europei. Folosirea locuinței semiîngro-pate în părțile noastre a fost reținută de scriitori antici,Ovidiu, Strabon, Vitruviu și a fost surprinsă pe columnalui Traian.În descrierile lăsate de călătorii străini, care au parcurs înurmă cu câteva secole teritoriul dintre Dunăre și Carpați,apare în mod firesc bordeiul, ca un accent de inedit dar șide caracteristic al zonei. În vara anului 1597, olandezulJoris van der Does, în drumul său spre Ismail, trece princâteva sate unde locuitorii trăiau în bordeie.[3] Călugărul

1

2 5 NOTE

jesuit Philip Avril scrie la 1639 despre casele îngropate înpământ pe care le întâlnește în Muntenia.[4] Ignac StefanRaicevich notează la 1788 în părțile de jos ale Valahieică: „Satele de la câmp sunt în general forte proste și înfă-țișeză un tablou de desolațiune și miserie. Casele, cari sepot numi mai cu drept vizuini, sunt construite sub pămînt șise chemă bordee. Din depărtare nu se pote vede decât fu-mul ce ese pe coșuri, iar de aprope numai acoperișul, careeste prea puțin înălțat de la pămînt, astfel că erba crescepe de-asupra. Locuitorii fug de drumurile mari și cautăpentru așezarea satelor vre-o vale sau loc înfundat, sprea nu fi vezuțî de trecetorî și spre a se feri de prădări și deîncălcări.” [5]

Clima aspră, cu vânturi puternice și mari diferențe detemperatură între vară și iarnă au fost condițiile care auperpetuat exemplare din acest tip de locuință în parteasudică a României, în Oltenia, până în prima jumătate asecolului XX.[6]

2 Avantaje

Conform STAS 6054/85, în România adâncimea de în-gheț este cuprinsă între 0,70 m și 1,10 m sub nivelul tere-nului. Deoarece sub adâncimea de îngheț a solului, tem-peratura pământului este relativ constantă, în jur de 8-12°C, se realizează economii substanțiale la energia ne-cesară încălzirii unei asemenea locuințe, pe timp de iarnă,respectiv răcirii acesteia vara[7]

Bordei ţărănescPictură de Ion Andreescu (1850–1882)

3 Descoperiri arheologice

Săpăturile arheologice au dovedit că bordeiul este speci-fic zonelor de câmpie cu posibilități limitate de procurarea combustibilului și a materialelor de construcții. Fiind olocuință îngropată, asigura o izolare termică și eoliană su-perioară locuințelor de suprafață, implicând în consecințăun consum redus de combustibil, astfel că era adecvat zo-nelor cu posibilități limitate de procurare a unor materiale

de construcție (piatră, lemn). Din aceste motive, bordeiula fost locuința preponderentă în zonele de câmpie.[8]

Adâncimile obișnuite ale gropilor de bordeie analizate dearheologi sunt cuprinse între 0,80 și 1,30 m față de cotasolului actual, dar sunt și cazuri unde această adâncimemăsoară între 0,40 și 0,80 m …, iar la altele ajunge la1,37-1,58 …, 1,35-1,68 …, 1,50-1,85 …Cât privește di-mensiunile laturilor, constatăm că sunt frecvente cele de3 până la 5 m; cel mai mic bordei de la Coconi măsoară3,25 x 2,90 m … cel mai lung are 9,15 x 4 m …, iar celmai încăpător prezintă laturi de 6,30 x 6 m.[8]

De regulă, suprafața pereților gropii era numai muruită(fățuială de lut cu apă), dar constatăm că adesea fățuialaconsta din lut amestecat cu pleavă și paie de grâu. Unelebordeie erau căptușite în groapă cu loazbe și scânduri delemn (pe toate laturile sau parțial).[8]

Podeaua bordeielor era sumar amenajată cu un strat delut bine bătut, amestecat în decursul folosirii locuinței cucenușă; nicăieri nu a fost găsită pardoseală de lemn.[8]

În Rogojeni, Raionul Șoldănești, Republica Moldova ar-heologii au descoperit un bordei care conținea numeroasefragmente ceramice, fragmente de vase de lut, unelte demuncă din silex, os, multiple oase de animale care erauconsumate de locuitorii așezării acum aproximativ 7000de ani.[9]

4 Replici

În localitatea Țaga, județul Cluj, la circa 20 km deGherla,Muzeul de Istorie din Gherla a început să construiască unmuzeu cu replici de locuințe tradiționale din această zo-nă a țării, începind din neolitic până în secolul al XIX-lea.Printre primele exponate realizate se află un bordei dacic,reconstruit exact la dimensiunile urmelor găsite pe ValeaMileului. Este o locuință aproape scufundată în pământ,din care se vede doar acoperișul în formă de semicerc,făcut din scânduri și stuf. Scările, care coboară aproapeun metru până la intrarea în locuință, sunt conturate dinlemn, iar spațiile rămase sunt umplute cu pământ. Ușaeste masivă, din lemn, cu o clanță, de fapt o bucată delemn, care angrenează sistemul de închidere, făcut dinacelași material[10].

5 Note[1] Ultimul bordei din orașul Giurgiu

[2] Oamenii-cârtiță. Romii din Ostroveni - Dolj, la limita su-bzistenței articol în The Epoch Times, 04.09.2009.

[3] Călători străini despre Țările Române. Volumul 4, Bucu-rești 1972, 87.

[4] Crăiniceanu 1895, 41.

[5] Crăiniceanu 1895, 42.

3

[6] Bordeiul – Locuință Tradițională din Oltenia

[7] Bordeiaș, bordei, bordei...

[8] Locuința străveche (secolele XII-XV): aspecte arheologi-ce și etnografice

[9] Așezare veche de 7000 de ani, descoperită la Rogojeni, înRepublica Moldova

[10] Bordeiul dacilor

6 Bibliografie

Studii monografice

• Nicolăescu-Plopșor, Constantin (1922). „Bordeiulîn Oltenia. Schiță antropo-geografică.”. BuletinulSocietății regale române de geografieXLI: București.

• Focșa, Gheorghe (1955). „Bordeiul”. Studii și cer-cetări de istoria artei (3-4): București.

• Focșa, Gheorghe (1957). Elemente decorative înbordeiele din sudul Regiunii Craiova. București

• Nițu, N (1992). „Originea și răspândirea geograficăa bordeiului”. Arhivele Olteniei 7: Craiova.

• Godea, Ioan (2004). „Bordeiul. O sinteză critică aproblematicii legată de un arhaic sistem de locuire”.Ethnos 5: 61-96, București.

Studii regionale

• Crăiniceanu, Gheorghe (1895). Igiena țăranului ro-mân; locuința, încălțămintea și îmbrăcămintea, ali-mentațiunea în diferite regiuni ale țării și în diferitetimpuri ale anului. Bucuresci: Lito-tipografia CarolGöbl

• Popescu-Cilieni, Ion (1945). Învelișurile vechilornoastre biserici. Craiova: Tipografia Sf Episcopiia Râmnicului-Noului Severin

• Toșa, Ioan (2002). Casa în satul românesc de la în-ceputul secolului XX. Cluj-Napoca: Editura Super-graph. ISBN 973-99892-1-7

7 Vezi și

• Argeaua

• Biserică bordei

8 Legături externebordeie în uz

• Oamenii-cârtiță. Romii din Ostroveni - Dolj, lalimita subzistenței articol în The Epoch Times,04.09.2009

bordeie în muzee

• Bordei din Castranova Muzeul Satului din București

4 9 TEXT AND IMAGE SOURCES, CONTRIBUTORS, AND LICENSES

9 Text and image sources, contributors, and licenses

9.1 Text• Bordei Source: http://ro.wikipedia.org/wiki/Bordei?oldid=8790685 Contributors: RebelRobot, Miehs, Strainubot, Albabos, Myrabella,ZéroBot, PRN2 și Addbot

9.2 Images• Fișier:Bordei_1837_Auguste_Raffet.jpg Source: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/3/35/Bordei_1837_Auguste_Raffet.jpgLicense: ? Contributors:Oprescu, Georghe (1926). Țările române văzute de artiști francezi (sec. XVII și XIX). București: Cultura Națională, tabela XXVII.Original artist:artistul francez Auguste Raffet, 9 iulie 1837, în Schela Cladovei, Mehedinți.

• Fișier:Bordei_1860_Dieudonne_Auguste_Lancelot.jpg Source: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d5/Bordei_1860_Dieudonne_Auguste_Lancelot.jpg License: Public domain Contributors: Le Tour du Monde, vol 13, p.189 Original artist: DieudonnéAuguste Lancelot

• Fișier:Bordei_Castranova.SE.jpg Source: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/9c/Bordei_Castranova.SE.jpg License:GFDL Contributors: Operă proprie Original artist: Alexandru Baboş Albabos

• Fișier:Bordei_Castranova.cuina_S.jpg Source: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/6d/Bordei_Castranova.cuina_S.jpg License: GFDL Contributors: Operă proprie Original artist: Alexandru Baboş Albabos

• Fișier:Bucarest_Musee_Village_Castranova_poutre_cheval.jpg Source: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/21/Bucarest_Musee_Village_Castranova_poutre_cheval.jpg License: CC BY-SA 3.0 Contributors: Operă proprie Original artist: Myrabella

• Fișier:Ion_Andreescu_-_Bordei_taranesc.jpg Source: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/be/Ion_Andreescu_-_Bordei_taranesc.jpg License: Public domain Contributors: Necunoscut Original artist: Ion Andreescu

9.3 Content license• Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0