Tratament medicamentos

SECTIA DE DIABET ZAHARAT, NUTRIIE I BOLI METABOLICESectia de Diabet Zaharat, Nutriie i Boli Metaboliceeste situata la etajul IV n cadrul Spitalului Judetean Ploiesti.Sectia de Diabet Zaharat, Nutritie si Boli Metabolice este structurat n:

Cabinet medici

Cabinet asistente

Sala de meseOficiuMagazie Toaleta femeiToaleta brbaiSpitalizare continu: 33 paturi

Salonul 1: 7 paturi

Salonul 3: 7 paturi

Salonul 5: 7 paturi

Salonul 6: 8 paturi

Rezerva 1: 2 paturi

Rezerva 2: 2 paturi

Tratament medicamentosA. Insulina uman este o protein format din dou lanuri polipeptidice legate prin dou puni ZH. Necesarul este de 0,7-0,8 UI / kg corp.

Originea insulinelor:

insuline convenionale

insuline umane

Clasificarea insulinelor:

insulina rapid durat de aciune de la administrare 6h

insuline semilente durat de aciune de la administrare 14-16h

insuline lente durat de aciune de la administrare 24h

insuline mixtate amestecul unei insuline intermediare cu o insulin rapid

Reacii adverse ale insulinei:1. Alergice

2. Insulinorezisten

3. Hiperglicemia prin supradozaj4. Fenomenul Somogy: hiperglicemie de rebound.

5. Fenomenul Dawh: hiperglicemie matinal

Cile si dispozitivelele de administrare a insulinei:

- n urgen, calea intravenoas urmat de calea intramuscular sunt de preferat (exclusiv insulina cristalin)

- n afara urgenelor, administrarea s.c. este calea obisnuit

- pompele cu insulin extern permit furnizarea unei cantiti constante de insulin

- pompele cu insulin implantabile cu cateter intraperitoneal (se programeaz prin telecomand).

Recomandri privind tratamentul cu insulin:

1. Insulina se pstreaz la intuneric si rcoare

2. Insulina se agit inainte de utilizare

3. Administrarea se face imediat dup extragerea din flacon, locul injeciei trebuie schimbat mereu

4. Dezinfectarea cu alcool se asteapt 1 minut pentru evaporarea acestuia

5. Administrarea insulinei se face preprandial cu 15-30 minute pentru insulinele rapide, 45 minute pentru cele semilente si 60 minute pentru cele lente

6. Injectarea s.c. se face la adancime de 10-15mm, inand acul perpendicular

7. Inainte de administrare se verific valabilitatea produsului, concentraia, tipul si se inclzeste flaconul (intre palme) altfel injecia este dureroas, in lipsa seringilor speciale se pot folosi seringi de 1ml

8. n cazul asocierilor de insulin se verific dac amestecul este compatibil, n caz contrar trebuie administrat separat, sunt preferate preparatele premixtate

9. Schimbarea tipului de insulin necesit supravegherea atent i monitorizarea profilului zilnic al glicemiei

B. Sulfamidele hipoglicemiante sunt eficiente doar atunci cand pancreasul dispune inc de rezerve de insulin endogen.

Indicaii: diabet zaharat tip II de gravitate medie:

- varste sub 40 ani

- vechimea depistrii diabetului sub 5 ani

- normoponderali

- absena tratamentului anterior cu insulin

C. BiguamideleI. Dimetilbiguamid

II. Butilbiguamid

III. Feniletilbiguamid

Biguamidele prelungesc viaa insulinei endogene.

Indicaii: diabet zaharat tip II cu obezitate care nu poate fi echilibrat exclusiv prin diet.

Tratamentul DIETETIC mpreun cu tratamentul medicamentos (substane orale hipoglicemiante si insulin), regimul reprezint condiia esenial a meninerii vieii diabeticului cat mai aproape de normal. Principii generale:- bolnavul trebuie s-si cunoasc bine regimul, coninutul in glucide pentru fiecare aliment in parte si s-1 respecte scrupulos;

- bolnavul trebuie s fie bine instruit asupra coninutului glucidic al alimentelor. El trebuie s cunoasc cele trei grupe mai importante de alimente:

- alimente care nu conin glucide sau care conin cantiti suficient de reduse, incat s poat fi consumate far restricie;

- alimente bogate in glucide, care sunt interzise diabeticului;

- alimente cu glucide in cantiti moderate, care pot fi consumate, dar numai in cantitile stabilite de medic si numai cantrite.

- cantitatea de glucide consumate zilnic va fi cat mai apropiat de aceea a individului normal, inandu-se seama de munca depusa, varst si sex;

- raia caloric va corespunde necesarului caloric al organismului, in raport cu varsta, sexul, strile fiziologice si munca prestat;

- se vor exclude glucidele concentrate: zahr, produse zaharoase, finoase etc.

- din alimentaie nu trebuie s lipseasc proteinele animale cu mare valoare biologic (lapte, carne, branzeturi, ou, peste), si lipidele vegetale (uleiuri vegetale);

- painea va fi imprit pe felii si pe mese, cat mai exact;

- mesele se vor repartiza la ore cat mai precise (dimineaa, ora 11, pranz, ora 17 si seara). Ultima mas va fi servit la ora 22, sub forma unei mici gustri;

- din alimente sa nu lipseasc fibrele, deoarece celulozicele din legume, fructe,cereale, chiar leguminoasele uscate, scad glicemia si previn cancerul de colon.

Alimentele care pot fi consumate fr restricie sunt: carnea, petele de toate sorturile, sunca, branzeturile fermentate, oule, grsimile vegetale i animale, legumele avand coninut mic in glucide (castravei, ridichi, varz acr, spanac, conopid, ciuperci, varz rosie etc).

Importante sunt alimentele care pot fi consumate numai cantrite: painea, finoasele, toate derivatele de cereale, fructele i legumele cu coninut mare glucidic, branza de vaci, laptele, iaurtul, urda. Alimentele bogate n glucide sunt numai cele de origine vegetal; dintre cele de natura animal, numai laptele si produsele lactate. Dup coninutul lor in glucide, fructele si legumele se impart in patru categorii:

- coninut sub 5% glucide: legume (castravei, ardei grasi, ciuperci, conopid, dovlecei, fasole verde, lobod, rosii, vinete, ridichi, salat verde, spanac, varz, bame), fructe (pepene galben si verde, nuci, grepfruturi si lmai). Acestea pot fi consumate fr restricie, fr cantar.

- coninut de 10% glucide: legume (ceap, morcov, rdcin de ptrunjel, praz, elin), fructe (cirese, cpsuni, coacze, mere creesti sau domnesti, portocale, fragi). Acestea trebuie cantrite.

- coninut de 15% glucide: legume (mazre verde boabe, pstarnac), fructe (cirese de iunie, dude, gutui, mere ionatane, mure, piersici, zmeur, visini).

- coninut de 20% glucide sunt: legume (usturoi, hrean, cartofi, leguminoase uscate cantrite fierte - fasole, mazre, linte), iar dintre fructe (struguri, prune uscate, pere bergamote).

Sintetizand, se consum, cantrite, merele de orice fel, portocale, cirese, morcovi fieri si cartofi. Sunt strict interzise: strugurii, prunele, perele bergamote, stafidele, curmalele si bananele.

Leguminoasele uscate se consum fierte si numai dup ce se arunc apa de fierbere.

Dintre celelalte alimente ce au coninut glucidic menionm:

- painea conine 50% glucide;

- pastele finoase si derivatele de cereale conin - cntrite fierte - circa 20% glucide si nefierte 70%, deoarece prin fierbere si imbibare cu apa isi mresc volumul de patru ori;

- mmligua pripit conine in jur de 12% glucide (100 g paine echivaleaz cu 400 g mmlig);

- laptele dulce sau btut, iaurtul, branza de vaci, conin in medie 4% glucide.

Zahrul si produsele finoase se interzic, deoarece cresc glicemia prea repede. Pot fi folosite numai in stri hipoglicemice. Repartizarea glucidelor pe cele cinci mese depinde de modul de echilibrare al diabeticului (numai cu dieta sau/si cu tratament oral sau insulinic). n primul caz se foloseste schema de alimentaie a normalului, cu trei mese principale. n eventualitatea tratamentului cu insulin exist dou posibiliti:

- dac se administreaz insulin romaneasc, care se d in trei prize, insulina se va face inaintea meselor bogate in glucide (dimineaa, pranz si seara);

- dac se foloseste insulina semilent sau lent, care se administreaz in dou prize (dimineaa si seara), sau intr-o singur priz, glucidele se repartizeaz relativ egal, adic in cele trei mese principale si 2 - 3 gustri, cu preponderena mesei de diminea si de pranz.

Ultima mas va fi luat cat mai tarziu seara si prima cat mai devreme dimineaa.

Repartiia glucidelor pe procente este similar adultului normal (15% Dimineaa, 10% la orele 11, 35 - 40% la pranz, 10% la orele 17, 20 - 25% seara i 10% la orele 22).

n ceea ce priveste coninutul n glucide, se recomand copilului pn la 15 - 16 ani, s primeasc 50% glucide, 20% proteine si 25 - 30% lipide. Pentru adult se recomand 45 - 50% glucide, 15 - 20% proteine si 30 - 35% lipide. Se prefer diete mai bogate in glucide. n ceea ce priveste raia caloric, dac diabeticul nu este obez, va primi aceeasi raie ca i individul normal, pentru varst, sex, munc i stare fiziologic. Pentru evitarea monotoniei regimului, se poate recurge la unele inlocuiri echivalente din punct de vedere glucidic (vezi foaia pentru regim). Cantarul este necesar pan cand bolnavul evalueaz singur, cat mai corect, coninutul glucidic al alimentelor. Este greu de prevzut rapiditatea resorbiei glucidelor, dar aceastadepinde si de cantitatea de proteine si de lipide ingerabile. De aceea raia caloric trebuie s fie echilibrat, s nu lipseasc niciodat alimentele bogate in fibre, iar imprirea painii pe felii trebuie fcut cat mai exact. Dac diabeticul este si obez, se vor reduce painea si finoasele cat mai mult posibil, dar nu si grsimile vegetale. Pentru obezi mai sunt necesare: controlul aportului caloric, regim strict dac este necesar, aport mare de fibre si mese regulate.

Scderea in greutate nu este permis bolnavului, fr indicaia medicului.

In ceea ce priveste modul de preparare al alimentelor se recomand urmtoarele:

- nu se vor folosi niciodat zahrul i produsele zaharoase; ndulcirea se va face numai cu zaharin si ciclamat de sodiu;

- prepararea sosului se va face, pe cat posibil, fr fin;

- painea prjit va fi cantrit inainte de prjire (prin deshidratare cresc glucidele);

- pastele finoase n stare crud conin mai multe glucide (75 - 80%). Prin fierbere se imbib cu ap i-i mresc volumul de patru ori;

- se prefer consumul alimentelor sub form de sufleuri, soteuri, budinci;

- legumele cu 5% glucide vor fi cat mai mult folosite;

- proteinele animale sunt obligatorii n regim;

- prjirea este contraindicat, se recomand fierberea i coacerea.PAGE 2