boiler maintenence (1).pdf

27
Exploatarea Si Intretinerea Caldarii N Auxiliare Navale

Upload: uivil-liviu

Post on 21-Nov-2015

82 views

Category:

Documents


9 download

TRANSCRIPT

  • Exploatarea Si Intretinerea Caldarii NavaleAuxiliare

    Exploatarea Si Intretinerea Caldarii NavaleAuxiliare

    Exploatarea Si Intretinerea Caldarii NavaleAuxiliare

  • ARZATORUL CALDARII NAVALE

    SCHEMA FUNCTIONALA A ARZATORULUI CALDARII

    Elemente componente:1- Filtrul de combustibil

    ARZATORUL CALDARII NAVALE

    SCHEMA FUNCTIONALA A ARZATORULUI CALDARII

    Elemente componente:1- Filtrul de combustibil

    ARZATORUL CALDARII NAVALE

    SCHEMA FUNCTIONALA A ARZATORULUI CALDARII

    Elemente componente:1- Filtrul de combustibil

  • 2,3 -Furtunele de combustibil necesara folosirea lor pentru deschiderea arzatoruluipentru curatire / reparatii4- Dezaerator5- Pompa de combustibil6- Manometru presiune de combustibil7- Presostat alarma low pressure in ring line8,9,10,11 valvule electromagnetice12- Preincalzitor electric

    Principalele activitati de intretinere a arzatorului caldarii navale constau in :-verificarea si curatirea duzelor de combustibil. O mare atentie se va acorda procesului deinlocuire a duzei!

    Chiar daca se adreseaza aceluiasi tip de arzator, duzele vor fi decapacitati diferite. Inlocuirea unei duze cu o alta de capacitate maimare va impune reglarea cantitatii de aer necesar procesului deardere. Ignorarea unor astfel de detalii conduce la un process deardere deficitar si in final la blocajul canalului de gaze cu depozite decarbon.Capacitatea duzei va fi intotdeauna inscrisa pe corpul acesteia.

    -verificarea si regajul electrozilor deaprinderePe linga reglajul pozitiei electrozilorde aprindere, se va verifica foarteatent integritatea izolatoruluiceramic. Fisurarea acestuiaconducind la formarea scinteii deaprindere in zone diferite.

    -verificarea lantului cinematic dintre sistemul de control al sarcinii caldarii si cama de controlal registrului de aer (flapsului)

    2,3 -Furtunele de combustibil necesara folosirea lor pentru deschiderea arzatoruluipentru curatire / reparatii4- Dezaerator5- Pompa de combustibil6- Manometru presiune de combustibil7- Presostat alarma low pressure in ring line8,9,10,11 valvule electromagnetice12- Preincalzitor electric

    Principalele activitati de intretinere a arzatorului caldarii navale constau in :-verificarea si curatirea duzelor de combustibil. O mare atentie se va acorda procesului deinlocuire a duzei!

    Chiar daca se adreseaza aceluiasi tip de arzator, duzele vor fi decapacitati diferite. Inlocuirea unei duze cu o alta de capacitate maimare va impune reglarea cantitatii de aer necesar procesului deardere. Ignorarea unor astfel de detalii conduce la un process deardere deficitar si in final la blocajul canalului de gaze cu depozite decarbon.Capacitatea duzei va fi intotdeauna inscrisa pe corpul acesteia.

    -verificarea si regajul electrozilor deaprinderePe linga reglajul pozitiei electrozilorde aprindere, se va verifica foarteatent integritatea izolatoruluiceramic. Fisurarea acestuiaconducind la formarea scinteii deaprindere in zone diferite.

    -verificarea lantului cinematic dintre sistemul de control al sarcinii caldarii si cama de controlal registrului de aer (flapsului)

    2,3 -Furtunele de combustibil necesara folosirea lor pentru deschiderea arzatoruluipentru curatire / reparatii4- Dezaerator5- Pompa de combustibil6- Manometru presiune de combustibil7- Presostat alarma low pressure in ring line8,9,10,11 valvule electromagnetice12- Preincalzitor electric

    Principalele activitati de intretinere a arzatorului caldarii navale constau in :-verificarea si curatirea duzelor de combustibil. O mare atentie se va acorda procesului deinlocuire a duzei!

    Chiar daca se adreseaza aceluiasi tip de arzator, duzele vor fi decapacitati diferite. Inlocuirea unei duze cu o alta de capacitate maimare va impune reglarea cantitatii de aer necesar procesului deardere. Ignorarea unor astfel de detalii conduce la un process deardere deficitar si in final la blocajul canalului de gaze cu depozite decarbon.Capacitatea duzei va fi intotdeauna inscrisa pe corpul acesteia.

    -verificarea si regajul electrozilor deaprinderePe linga reglajul pozitiei electrozilorde aprindere, se va verifica foarteatent integritatea izolatoruluiceramic. Fisurarea acestuiaconducind la formarea scinteii deaprindere in zone diferite.

    -verificarea lantului cinematic dintre sistemul de control al sarcinii caldarii si cama de controlal registrului de aer (flapsului)

  • Reglarea cantitatii de aer la diferite valori ale sarcinii caldarii se va face prin deplasareaelementului 6 din figura de mai jos, modificind astfel profilul camei de control. Efectuareaacestor reglaje se recomanda a fi facute numai in caz de avarie, profilul camei fiind dejaprestabilit de constructor. Se recomanda folosirea unui analizor de gaze de evacuare lareglarea profilului camei de control al cantitatii de aer necesar arderii!

    -inspectarea si curatirea celulei fotoelectrice de supraveghere a flacarii . Pozitionarea gresitasau murdarirea acesteia va activa oprirea arzatorului insotita de alarma flame failure.Arzatorul va fi prevazut cu 2 fotocelule de control; pentru functionare automata si pentrufunctionare manuala, cele doua sisteme avind setari diferite. Astfel in cazul operarii manuale

    Reglarea cantitatii de aer la diferite valori ale sarcinii caldarii se va face prin deplasareaelementului 6 din figura de mai jos, modificind astfel profilul camei de control. Efectuareaacestor reglaje se recomanda a fi facute numai in caz de avarie, profilul camei fiind dejaprestabilit de constructor. Se recomanda folosirea unui analizor de gaze de evacuare lareglarea profilului camei de control al cantitatii de aer necesar arderii!

    -inspectarea si curatirea celulei fotoelectrice de supraveghere a flacarii . Pozitionarea gresitasau murdarirea acesteia va activa oprirea arzatorului insotita de alarma flame failure.Arzatorul va fi prevazut cu 2 fotocelule de control; pentru functionare automata si pentrufunctionare manuala, cele doua sisteme avind setari diferite. Astfel in cazul operarii manuale

    Reglarea cantitatii de aer la diferite valori ale sarcinii caldarii se va face prin deplasareaelementului 6 din figura de mai jos, modificind astfel profilul camei de control. Efectuareaacestor reglaje se recomanda a fi facute numai in caz de avarie, profilul camei fiind dejaprestabilit de constructor. Se recomanda folosirea unui analizor de gaze de evacuare lareglarea profilului camei de control al cantitatii de aer necesar arderii!

    -inspectarea si curatirea celulei fotoelectrice de supraveghere a flacarii . Pozitionarea gresitasau murdarirea acesteia va activa oprirea arzatorului insotita de alarma flame failure.Arzatorul va fi prevazut cu 2 fotocelule de control; pentru functionare automata si pentrufunctionare manuala, cele doua sisteme avind setari diferite. Astfel in cazul operarii manuale

  • a arzatorului setarile de alarmare vor fi mult mai permisive luind in considerare faptul caoperatorul se afla in imediata apropiere, viteza de reactie a acestuia fiind inferioarasistemului de operare automata.

    -verificarea periodica a sistemului de control al functionarii automate.Controlul cantitatii de aernecesara procesului de arderese face in cele mai multe cazuricu ajutorul unui servomotor ceva actiona un ax cu came cedelimiteaza modurile defunctionare ale arzatoruluifunctie de sarcina acestuia. Inimaginea alaturata se distingcinci zone de functionareprestabilite:I Sarcina Maxima - registrul deaer (flapsurile) va fi deschisaproximativ sub un unghi de 130gradeII- Oprire- registrul de aer(flapsurile) va fi complet inchis ,0 grade

    III-Aprindere registrul de aer va fi deschis 30 gradeIV-Incarcare de la aprindere la sarcina partiala- registrul de aer va fi deschis aproximativ subun unghi de 40 gradeV- descarcare de la sarcina maxima la sarcina partiala- registrul de aer va fi deschisaproximativ sub un unghi de 45 grade

    A-dispozitiv de schimbare a pazitiei camelor de controlUn reglaj corect se va face doar folosind un analizor de gaze de ardere!

    Pentru obtinerea unui proces de ardere cit mai bun, parametrii combustibilului injectatprecum si cantitatea de aer introdusa in focar vor trebui sa aibe valori optime.

  • -Inspectarea performantelor preincalzitorului de combustibil tinind cont de faptul careglajul final de temperatura a combustibilului se va face la nivelul arzatorului, omonitorizare atenta a acesteia va fi necesara in special in procesul de trecere de lacombustibil greu la combustibil usor si invers. Preincalzitorul de combustibil este controlatON/OFF de catre maneta de schimbare a combustibilului procesul de amestec facindu-se lanivelul instalatie de combustibil prin recircularea acestuia de catre pompele de alimentare

    Pentru o exploatare corecta se vor pastra in conditii bune de functionare atit sistemul satelitde incalzire cu abur a tubulaturii de combustibil cit su sistemul de incalzire electric ceinsoteste tubulatura de combustibil la nivelul arzatorului.

    -controlul presiunii combustibilului la nivelul arzatorului. Una dintre cele mai frecventealarme in functionare este low press in ring line. De cele mai multe ori aceasta alarma nueste generata de o presiune scazuta ci de o functionare deficitara a sistemului demonitorizare a presiunii. Instalarea necorespunzatoare a presostatului de monitorizarepresiune combustibil, conduce la astfel de alarme ce scot din functiune arzatorul. In specialla functionarea pe combustibil greu, pe tubulatura de legatura a presostatului se pot forma

  • dopuri ce vor impiedica citirea valorilor reale din sistem. In aceste situatii se recomandaumplerea acestor tubulaturi de legatura cu ulei, eliminind astfel blocajul acesteia.

    Regulator de presiune de combustibil

    Arderea combustibilului lichid. Ecuatiile arderii. Necesarul de oxigen.Combustibilul folosit la bordul navelor, pacura este compus din urmatoarele elementechimice.

    - Carbon - 85 %- Hidrogen - 12%- Sulf -3%

    Aditional , in cantitati reduse se vor regasi Sodiu,Vanadium, Impuritati mecanice, cenusa , cat fines formate din Aluminiu si Siliciu, apa, etc

    1 gk combustibil greu

    Prin scrierea ecuatiilor simple ale arderii este usor sa determinam cantitatea necesara deoxigen in procesul de ardere.

    Din procesul de ardere al carbonului se obtine dioxidul de carbon.C + O2 CO2Considerind masa moleculara obtinem.12 + 32 44

    dopuri ce vor impiedica citirea valorilor reale din sistem. In aceste situatii se recomandaumplerea acestor tubulaturi de legatura cu ulei, eliminind astfel blocajul acesteia.

    Regulator de presiune de combustibil

    Arderea combustibilului lichid. Ecuatiile arderii. Necesarul de oxigen.Combustibilul folosit la bordul navelor, pacura este compus din urmatoarele elementechimice.

    - Carbon - 85 %- Hidrogen - 12%- Sulf -3%

    Aditional , in cantitati reduse se vor regasi Sodiu,Vanadium, Impuritati mecanice, cenusa , cat fines formate din Aluminiu si Siliciu, apa, etc

    1 gk combustibil greu

    Prin scrierea ecuatiilor simple ale arderii este usor sa determinam cantitatea necesara deoxigen in procesul de ardere.

    Din procesul de ardere al carbonului se obtine dioxidul de carbon.C + O2 CO2Considerind masa moleculara obtinem.12 + 32 44

    dopuri ce vor impiedica citirea valorilor reale din sistem. In aceste situatii se recomandaumplerea acestor tubulaturi de legatura cu ulei, eliminind astfel blocajul acesteia.

    Regulator de presiune de combustibil

    Arderea combustibilului lichid. Ecuatiile arderii. Necesarul de oxigen.Combustibilul folosit la bordul navelor, pacura este compus din urmatoarele elementechimice.

    - Carbon - 85 %- Hidrogen - 12%- Sulf -3%

    Aditional , in cantitati reduse se vor regasi Sodiu,Vanadium, Impuritati mecanice, cenusa , cat fines formate din Aluminiu si Siliciu, apa, etc

    1 gk combustibil greu

    Prin scrierea ecuatiilor simple ale arderii este usor sa determinam cantitatea necesara deoxigen in procesul de ardere.

    Din procesul de ardere al carbonului se obtine dioxidul de carbon.C + O2 CO2Considerind masa moleculara obtinem.12 + 32 44

  • In concluzie, pentru arderea a 12kg de carbon, va fi nevoie de 32kg de oxigen, obtinind infinalul procesului 44 kg dioxide de carbonConsiderind ca 1 kg de combustibil contine 0,85 kg de carbon rezulta.0.85 + 2.27 3.12Este necesar 2,27 kg de oxigen pentru arderea carbonului continut in 1 kg de combustibil.Hidrogenul continut in combustibil va arde rezultind apa.2H2 + O2 2H2OIntroducind masa molara a celor doua elemente obtinem;4 + 32 36Aceasta inseamna ca pentru arderea a 4 kg de hidrogen va fi nevoie de 32 kg de oxigen ,rezultind 36 kg apa.Luind in considerare procentul de hidrogen regasit in 1 kg combustibil (12%) rezulta0.12 + 0.96 1.08In concluzie, pentru arderea continutului de hidrogen din 1 kg combustibil (0,12 kg) vomavea nevoie de 0,96 kg oxigen.In urma procesului de ardere a sulfului se obtine dioxidul de sulf astfel.S + O2 SO2Introducem masa molara a celor doua elemente.32 + 32 64Rezulta ca pentru arderea a 32 kg sulf vor fi necesare 32 kg oxigen rezultind in urma rderii 64kg dioxid de sulf.Considerind concentratia de sulf (estimata 3 % )0.03 + 0.03 0.06Va fi nevoie de 0.03 kg oxigen pentru arderea sulfului continut in 1 kg combustibilPrin insumarea necesarului de oxigen specific fiecarui element chimic component al unuikilogram de combustibil, rezulta 3,26 kg oxigen pentru arderea unui kilogram de combustibil.

    Considerind ca aerul contine 23 % oxigen si 77 % azot (componentii majoritari ai aerului)vom obtine cantitatea de aer necesara procesului de ardere:3.26 0.23 = 14.17kg aer (cantitatea minima)In cadrul procesului de ardere , cantitatea de aer introdusa pentru obtinerea unei ardericomplete va fi mult peste necesarul minim. In general cantitatea de aer introdusa va fi decirca 3,5 ori mai mare decit minimul necesar.In concluzie, pentru arderea unui kilogram de combustibil se vor consuma cca 45 kg aer dincare 30,83 kg reprezinta excesul de aer.

    Produsele arderii

  • CO2 (din ecuatia de mai sus) 3.12kgH2O (din ecuatia de mai sus) 1.08kgSO2 (din ecuatia de mai sus) 0.06kgN2 (77% din aerul total) 34.65kgO2 (excesul de aer) 7.09kg

    Total 46.00kg

    In realitate, aerul contine umiditate ce va trebui luata in considerare.O cantitate redusa de azot va reactiona cu oxigenul formind oxizii de azot (oxides of

    Nitrogen) cunoscut ca NOx.

    Elemente de control si intretinere ale caldarilor navale. Armaturi externe.

    Element% bymass Product mass

    mass %(wet)

    mass %(dry) mol

    vol %(dry)

    Carbon 85 2.267CarbonDioxide 3.117 7.168 7.351 0.07 4.907

    Hydrogen 12 0.960 Water 1.080 2.484

    Sulphur 3 0.030SulphurDioxide 0.060 0.138 0.142 0 0.065

    Oxygen 0Min oxygenrequired 3.257 Oxygen 6.513 14.981 15.362 0.2 14.101

    Nitrogen 0 Stoichiometric air 14.159Nitrogen 32.708 75.229 77.145 1.17 80.927% excessair 200

    Actual airsupplied 42.478Total 43.478 100 100 1.44 100

  • Pentru o buna exploatare a caldarilor navale, acestea vor fi prevazute cu o serie dedispozitive de monitorizare si intretinere. Cele mai importante sint:

    - Sistemul de monitorizare si control al nivelului apei in caldare- Sistemul de curatare a caldarii navale- Sistemul de control al presiunii de abur- Sistemul de analiza si tratare a apei din caldare- Sistemul de drenare al caldarii navale- Sistemul de distributie a aburului catre consumatori- Sistemul de colectare si recirculare a condensului

  • Sistemul de monitorizare si control al nivelului apei in caldareControlul nivelului apei in caldare.

    Traductor de nivel cu presostat diferentialEste unul dintre cele mai folosite traductoare de nivel avind ca principiude functionare presiunea diferentiala data de coloana de apa fata departea de abur. Diferenta de presiune va fi convertita in curentielectrici de comanda si control (mA). O mare atentie va trebui acordataprocedurii de purjare a acestor traductoare. Astfel se va evitapresurizarea unei cai in timp ce cealalta cale va fi la presiune

    atmosfericaIn sistemul de drenare alaturat,pentru evitarea presurizarii unei caiavind cea de-a doua cale la presiuneatmosferica se recomandadeschiderea robinetului de echilibrarea presiunilor pe partea de abur si pepartea de apa, izolarea ambelor cai siin cele din urma drenarea fiecareitubulaturi in parte.

    Traductor de nivel capacitivElementul izolat capacitiv se va afla in permanenta partial imersat.Capacitatea elementului va fi convertita in curenti de comanda si control(mA)

    Traductor de nivel cu electrod conductiv.Electrodul conductiv cel mai lung va detecta nivelul minim , in timp ceelectrodul conductiv cel mai scurt va semnaliza nivelul maxim. Este intilnitsi ca dispozitiv de comanda al alimentarii caldarii cu apa

  • Traductor de nivel cu flotor, tip MobrayUnul din cele mai vechi dispozitive de control. Deplasareaflotorului inchizind, respectiv dechizind un contact electric. Inpractica se va gasi cite un astfel de flotor pe comenzile de start sistop ale alimentarii caldarii precum si pentru nivelele de alarmamaxim, minim si mimim de avarie.

    Traductor de nivel cu element imersat. Greutatea elementului decontro fiind in functie de volulmul imersat. Trin intermediul unuiresort, greutatea elementului va fi convertita in curenti de comanda(mA) cu valoare minima la 0% imersare (lipsa apa in traductor)Dispozitiv intilnit mai rar la bordul navelor datorita efectelortangajului si ruliului

    Controlul apei in caldare cu trei variabileIn timpul functionarii caldarii, nivelul apei este mai ridicat decit in situatia unei caldari oprite. Asta sedatoreaza formarii bulelor de abur in apa din caldare in procesul de vaporizare.Daca in timpul functionarii vom avea o crestere de consum de abur, primul efect este scadereapresiunii de abur ce va face ca o cantitate mai mare de apa sa vaporizeze sub forma bulelor de abur

    in apa din caldare. Asta va conduce in mod eronat la ocrestere si nu la o scadere a nivelului apei din caldare. Inaceasta situatie, un sistem clasic va opri alimentarea cuapa a caldarii cind in realitate ar trebui sa fie deschisa.La atingerea presiunii nominale a caldarii, procesul devaporizare va reveni la normal fiind insotit de o caderemare de nivel. Astfel sistemul de alimentare cu apa vatrebui sa introduca o cantitate mare de apa intr-uninterval scurt conducind la dezechilibrarea caldarii.

    Sistemul consta in monitorizareacantitatii de apa introdusa incaldare, a cantitatii de abur trimisecatre consumatori precum si alnivelului de apa din caldare indicatde traductorul de presiunediferentiala. Sistemul va reusi astfelintroducerea cantitatii necesare deapa de alimentare la momentulnecesar evitind racirile bruste ale

    caldarii sau cresterea nivelului in caldare datorita fenomenului de ebolutiune.

    Prezenta uleiului in apa de alimentare a caldarii.

  • Prezenta unei cantitati mici de ulei / combustibil in apa de alimentare a caldarii reprezinta un seriosmotiv de ingrijorare. Un strat foarte subtire de ulei ce adera la suprafetele de schimb de caldura vagenera o supraincalzire locala conducind in final la spargerea tuburilor caldarii. Din acest motiv se vamonitoriza indeaproape prezenta uleiurilor in basa caldarii navale. Sistemele moderne vor fi

    Preincalzirea apei de alimentare pina la valori apropiate de apa din caldare, are ca efect economiade combustibil necesar producerii aburului. Astfel efectul incalzirii apei de alimentare cu 6C conducela o economie de cca 1% combustibil. ( o crestere a temperaturii apei de alimentare de la 10 la 99Cconduce la o economie de combustibil de 14% )Dincolo de efectele economice , reducerea diferentei de temperatura dintre apa de alimentare si apadin caldare , va reduce socurile termice la care este supusa caldarea in timpul alimentarii precum sidezechilibrele de nivel generata de racirea apei caldarii la alimentare. (reducerea fenomenului deebolutiune a bulelor de abur din masa apei din caldare)

    Sistemul de curatare a caldarii navale

    Dispozitive de curatare a caldarii navale

    Dispozitiv de curatare cu abur sub presiune.

    In urma functionarii indelungate a caldari fara curatarea tuburilor pe partea de gaze, se vor formadepozite de carbon ce va bloca partial sectiunea totala de trecere a gazelor de ardere. Reducereasectiunii de trecere a gazelor rezultate din procesul de ardere, conduce la inrautatirea procesului deardere datorita cantitatii de aer reduse introduse in procesul de ardere. Acest fapt va conduce laformarea rapida a depozitelor de carbon in circuitul de gaze si implicit scoaterea din exploatare acaldarii.

    Un prim efect al formarii depozitelor de carbon in circuitul de gaze este,stingerea flacarii la sarcini ridicate a caldarii datorita fluxului mare de gaze.Fenomenul de stingere a flacarii in aceste conditii se numeste Blow-back si estespecific acestui blocaj.

    Steam soot blowingRealizat dintr-un sistem de duze asamblate pe o tubulatura ca se poate roti sauchiar misca pentru suflarea tubulaturilor. Dispozitivul poate fi folosit numai intimpul functionarii caldarii recuperatoare. Acest dispozitiv poate fi intilnit si pecaldarea cu arzator.

    Water soot washingDispozitivul de spalare cu apa este destinat curatarii caldarii instationare dar si ca element de stingere a incendiului in interiorulcaldarii navale. Acesta consta intr-un set de duze de apa pozitionate inpartea de sus al caldarii. Apa de spalare fiind colectata intr-un tancspecial de colectare.

    Prezenta unei cantitati mici de ulei / combustibil in apa de alimentare a caldarii reprezinta un seriosmotiv de ingrijorare. Un strat foarte subtire de ulei ce adera la suprafetele de schimb de caldura vagenera o supraincalzire locala conducind in final la spargerea tuburilor caldarii. Din acest motiv se vamonitoriza indeaproape prezenta uleiurilor in basa caldarii navale. Sistemele moderne vor fi

    Preincalzirea apei de alimentare pina la valori apropiate de apa din caldare, are ca efect economiade combustibil necesar producerii aburului. Astfel efectul incalzirii apei de alimentare cu 6C conducela o economie de cca 1% combustibil. ( o crestere a temperaturii apei de alimentare de la 10 la 99Cconduce la o economie de combustibil de 14% )Dincolo de efectele economice , reducerea diferentei de temperatura dintre apa de alimentare si apadin caldare , va reduce socurile termice la care este supusa caldarea in timpul alimentarii precum sidezechilibrele de nivel generata de racirea apei caldarii la alimentare. (reducerea fenomenului deebolutiune a bulelor de abur din masa apei din caldare)

    Sistemul de curatare a caldarii navale

    Dispozitive de curatare a caldarii navale

    Dispozitiv de curatare cu abur sub presiune.

    In urma functionarii indelungate a caldari fara curatarea tuburilor pe partea de gaze, se vor formadepozite de carbon ce va bloca partial sectiunea totala de trecere a gazelor de ardere. Reducereasectiunii de trecere a gazelor rezultate din procesul de ardere, conduce la inrautatirea procesului deardere datorita cantitatii de aer reduse introduse in procesul de ardere. Acest fapt va conduce laformarea rapida a depozitelor de carbon in circuitul de gaze si implicit scoaterea din exploatare acaldarii.

    Un prim efect al formarii depozitelor de carbon in circuitul de gaze este,stingerea flacarii la sarcini ridicate a caldarii datorita fluxului mare de gaze.Fenomenul de stingere a flacarii in aceste conditii se numeste Blow-back si estespecific acestui blocaj.

    Steam soot blowingRealizat dintr-un sistem de duze asamblate pe o tubulatura ca se poate roti sauchiar misca pentru suflarea tubulaturilor. Dispozitivul poate fi folosit numai intimpul functionarii caldarii recuperatoare. Acest dispozitiv poate fi intilnit si pecaldarea cu arzator.

    Water soot washingDispozitivul de spalare cu apa este destinat curatarii caldarii instationare dar si ca element de stingere a incendiului in interiorulcaldarii navale. Acesta consta intr-un set de duze de apa pozitionate inpartea de sus al caldarii. Apa de spalare fiind colectata intr-un tancspecial de colectare.

    Prezenta unei cantitati mici de ulei / combustibil in apa de alimentare a caldarii reprezinta un seriosmotiv de ingrijorare. Un strat foarte subtire de ulei ce adera la suprafetele de schimb de caldura vagenera o supraincalzire locala conducind in final la spargerea tuburilor caldarii. Din acest motiv se vamonitoriza indeaproape prezenta uleiurilor in basa caldarii navale. Sistemele moderne vor fi

    Preincalzirea apei de alimentare pina la valori apropiate de apa din caldare, are ca efect economiade combustibil necesar producerii aburului. Astfel efectul incalzirii apei de alimentare cu 6C conducela o economie de cca 1% combustibil. ( o crestere a temperaturii apei de alimentare de la 10 la 99Cconduce la o economie de combustibil de 14% )Dincolo de efectele economice , reducerea diferentei de temperatura dintre apa de alimentare si apadin caldare , va reduce socurile termice la care este supusa caldarea in timpul alimentarii precum sidezechilibrele de nivel generata de racirea apei caldarii la alimentare. (reducerea fenomenului deebolutiune a bulelor de abur din masa apei din caldare)

    Sistemul de curatare a caldarii navale

    Dispozitive de curatare a caldarii navale

    Dispozitiv de curatare cu abur sub presiune.

    In urma functionarii indelungate a caldari fara curatarea tuburilor pe partea de gaze, se vor formadepozite de carbon ce va bloca partial sectiunea totala de trecere a gazelor de ardere. Reducereasectiunii de trecere a gazelor rezultate din procesul de ardere, conduce la inrautatirea procesului deardere datorita cantitatii de aer reduse introduse in procesul de ardere. Acest fapt va conduce laformarea rapida a depozitelor de carbon in circuitul de gaze si implicit scoaterea din exploatare acaldarii.

    Un prim efect al formarii depozitelor de carbon in circuitul de gaze este,stingerea flacarii la sarcini ridicate a caldarii datorita fluxului mare de gaze.Fenomenul de stingere a flacarii in aceste conditii se numeste Blow-back si estespecific acestui blocaj.

    Steam soot blowingRealizat dintr-un sistem de duze asamblate pe o tubulatura ca se poate roti sauchiar misca pentru suflarea tubulaturilor. Dispozitivul poate fi folosit numai intimpul functionarii caldarii recuperatoare. Acest dispozitiv poate fi intilnit si pecaldarea cu arzator.

    Water soot washingDispozitivul de spalare cu apa este destinat curatarii caldarii instationare dar si ca element de stingere a incendiului in interiorulcaldarii navale. Acesta consta intr-un set de duze de apa pozitionate inpartea de sus al caldarii. Apa de spalare fiind colectata intr-un tancspecial de colectare.

  • Infrasonic soot cleaningCuratarea infrasonica este o metoda de curatare in functionarea.Dispozitivul consta in curatarea spatiilor de gaze de evacuare din interiorulcaldarii recuperatoare cu ajutorul undelor infrasonice generate de o goarnasimilara celei folosite ca dispozitiv de avertizare sonora. Undele infrasonicevor avea in acest caz frecvente cuprinse intre 17 Hz si 30 Hz, valoarea lordepinzind de modul de instalare.Dispozitivul poate fi montat ca in desenul alaturat dar si direct pe caldarearecuperatoare pe capacul unei guri de vizitare. Actionarea acestuia se vaface cu aer sub presiune din sistemul de aer al navei si va fi controlat de oca periodicitate si timp de actionare prin intermediul unei valvuleelectromagnetice. De obicei este actionat cca 20 sec la intervale de 30 min.

    Alte metode de curatare constau in instalatii de spalare cu apa sau substante chimice (soot remover,coconut shell, etc), presurizata cu aer din sistemul de aer instrumental al navei.Aceste spalari/curatari in timpul exploatarii nu vor fi suficiente, anual sau la un interval de 6 luni fiindnecesare deschiderea si spalarea directa a spatiului de gaze de ardere.Chiar daca majoritatea navelor sint prevazute cu tancuri de colectare a apei contaminate cu compuside carbon si sulf rezultati in urma spalarii cu apa , recomand inlocuirea acesteia cu spalarea/suflarea cu aer sub presiune.

    Sistemul de control al presiunii de aburControlul presiunii de abur in cazul caldaii cu arzator se va face cu sisteme de modulare a flacarii, detip PD si PID (proportional, integrativ, derivativ) si implicit prin comanda ON/OFF data arzatorului.In cazul sistemelor combinate, caldare cu arzator/ caldare recuperatoare, vor fi necesare dispozitivespeciale de control a presiunii de abur pentru functionare la sarcini mari a motorului principal depropulsie si consum redus de abur.Intilnit sub denumirea de Steam Dumper sistemul consta in directionarea excesului de abur catreun condensor suplimentar sau catre condensorul instalatiei de abur, in vederea reintroduceriiacestuia in sistemul de alimentare cu apa a caldarii.

  • In imaginea alaturata este prezentat un sistemclasic de reglare a presiunii de abur folosind uncondensor separat Dump Cooler. Singuruldezavantaj apare la navigatia in zone calde, undeapa de mare se mentine la valori de 32 C. Lafunctionarea la sarcina maxima, condensorul vadeveni un mare consumator al rezervei de racireprin faptului ca va folosi circuitul LT pentrucondensare. Inastfel de situatii se recomandafolosirea aburului in diferite sisteme, cum ar fisistemul de incalzire al tancurilor de depozitcombustibil greu.

    In imaginea alaturata este prezentat un sistemclasic de reglare a presiunii de abur folosind uncondensor separat Dump Cooler. Singuruldezavantaj apare la navigatia in zone calde, undeapa de mare se mentine la valori de 32 C. Lafunctionarea la sarcina maxima, condensorul vadeveni un mare consumator al rezervei de racireprin faptului ca va folosi circuitul LT pentrucondensare. Inastfel de situatii se recomandafolosirea aburului in diferite sisteme, cum ar fisistemul de incalzire al tancurilor de depozitcombustibil greu.

    In imaginea alaturata este prezentat un sistemclasic de reglare a presiunii de abur folosind uncondensor separat Dump Cooler. Singuruldezavantaj apare la navigatia in zone calde, undeapa de mare se mentine la valori de 32 C. Lafunctionarea la sarcina maxima, condensorul vadeveni un mare consumator al rezervei de racireprin faptului ca va folosi circuitul LT pentrucondensare. Inastfel de situatii se recomandafolosirea aburului in diferite sisteme, cum ar fisistemul de incalzire al tancurilor de depozitcombustibil greu.

  • Sistemul de analiza si tratare a apei din caldare

    Coroziunea

    Este un proces electrochimic in care metalul incontact cu electrolitul (apa) este supus oxidarii.Neuniformotatea constructiva a metalului , dinpunct de vedere metalurgic si continutul de oxigenal apei vor genera o diferenta de potentialtransformind cele doua zone in anod si respectivcatod. In procesul de coroziune, anodul va pierdeo cantitate de metal evidentiata prin formareastratului de rugina.

    Factori ce contribuie la intensificarea procesului de coroziune.

    - Continutul de oxigen al apei. Oxigenul se dizolva in apa , solubilitatea acestuia scazind cu crestereatemperaturii ajungind aproape zero la atingerea punctului de fierbere.- Continutul de sare va creste conductivitatea apei accelerind astfel procesul de coroziune- ph-ul apei va accelera procesul de corodarea la valori mice (zona acida)

    Depunerile de piatra din interiorul caldarii se datoreaza in special carbonatului de calciu regasit inapa. Datorita scaderii solubilitatii la temperaturi ridicate, depozitele de piatra se cor forma in zonelecu temperaturi ridicate si au ca efect inrautatirea schimbului de caldura, supraincalzirea locala sichiar chiar blocarea tuburilor caldarii.Prin urmare, tratamentul apei caldarii consta in folosirea urmatoarelor pproduse chimice:-Oxigen Scavanger are rolul de a reduce continutul de oxigen dizolvat in apa-Alcalinity control aditive acest aditiv va creste alcalinitatea apei caldarii la valorile optime. Cel maiimportant factor ce conduce la reducerea alcalinitatii este dioxidul de carbon.-Scale inhibitor and dispersant- acest inhibitor va genera precipitarea carbonatilor si fosfatilorinaintea formarii depozitelor pe suprafetele de schimb de caldura ale caldarii. Eliminarea lor se vaface prin drenarile de fund periodice.

  • Tratamentele chimice la bordul navei se vor face functie de parametrii apei caldarii obtinuti in urmaanalizelor periodice.Urmatoarele analize ale apei caldarii vor trebui facute la bordul navei:1 pH- ul apei2 Conductivitatea apei3 Excesul Sulfiti si hidrazine4 Excesul de fosfati5 ph-ul cindensului6 Temperatura condensului in basa7 Duritatea apei de alimentare8 Continutul de oxygen in apa de alimentare

    Parametri apei pentru caldari navale cu presiuni de lucru sub 18 bar.

    Dispozitive de control a calitatii apei caldarii.

    Racitorul de probei de apa pentru analiza

    Pentru colectarea de esantioane de apa necesare analizelor periodice se vafolosi dispozitivul de racire din imaginea alaturata. Datorita temperaturiiridicate a apei caldarii, recoltarea de esantioane pentru analiza nu se vaputea face, apa vaporizind la trecerea de la presiunea de lucru a caldarii, lapresiunea atmosferica.

  • Traductorul de salinitate.Are rolul de a detecta cresterea accidentala al niveluluide cloruri in apa de alimentare a caldarii.Instalarea dispozitivului de monitorizare a salinitatii seface in general pe basa instalatiei de abur sau petubulatura de alimentare cu apa a caldarii

    Traductorul de ulei in apa de alimentare a caldarii

    Este un traductor capacitiv si va fi montat pebasa caldarii. Are rolul de a detecta formareapeliculei de ulei pe suprafata libera a apei dealimentare din basa caldarii.

    Pompa de dozaj

    Pompa de dozaj a compusilor chimici in apa de alimentare acaldarii. Aceasta va permite introducerea unei cantitati exactede substante chimice in apa de alimentare a caldarii, necesaramentinerii calitatii acesteia. Sistemul de dozaj va fi constituitdintr-un rezervor si o pompa de dozaj conectata in tubulaturade alimentare a caldarii. In cadrul caldarilor moderne, dozajulse va face numai in perioada in care calea de alimentareacaldarii este deschisa.

  • Sistemul de drenare al caldarii navaleDrenarile de fund si de suprafata reprezinta o operatiune extrem de importanta inprogramul de exploatare si intretinere al caldarilor navale.

    Drenarile de fund si de suprafata vor contribui lapastrarea calitatii apei in plajele de valori admise deproducatori dar pot fi folosite si pentru situatiile criticecind nivelul apei in caldare a atins valori critice.Drenarile de fund au ca scop eliminarea depunerilor defund decantate gravitational, nomol, particule solide,elemente precipitate in urma tratamentelor chimice.Drenarile de suprafata, efectuate prin intermediulpilniei de suprafata , permite evacuarea grasimilor si a

    altor elemente ce plutesc pe suprafata libera din caldare. Drenarile de suprafata vorcontribui la mentinerea nivelului de cloruri a apei caldarii la valori optime.Pentru o eficienta maxima, se recomanda drenarile pentru intervale scurte de timpdar cu o frecventa mai mare in locul drenarilor lungi .Drenarile caldarii nu se vor efectua atunci cind nava se afla in port!

    Sistemul de distributie a aburului catre consumatori

    Valvula de siguranta / Safety Relief ValveRol de a elibera presiunea de abur la depasirea valorilornormale de exploatare.Valvulelor de siguranta functioneaza prinpretensionarea unui resort, pretensionare ce poate fireglata functie de presiunea de setare.Toate valvulele de siguranta vor fi prevazute cudispozitive de actionare manuala ,locala si de ladistanta, prin intermediul unui sistem de pirghii.

    Sistemul de drenare al caldarii navaleDrenarile de fund si de suprafata reprezinta o operatiune extrem de importanta inprogramul de exploatare si intretinere al caldarilor navale.

    Drenarile de fund si de suprafata vor contribui lapastrarea calitatii apei in plajele de valori admise deproducatori dar pot fi folosite si pentru situatiile criticecind nivelul apei in caldare a atins valori critice.Drenarile de fund au ca scop eliminarea depunerilor defund decantate gravitational, nomol, particule solide,elemente precipitate in urma tratamentelor chimice.Drenarile de suprafata, efectuate prin intermediulpilniei de suprafata , permite evacuarea grasimilor si a

    altor elemente ce plutesc pe suprafata libera din caldare. Drenarile de suprafata vorcontribui la mentinerea nivelului de cloruri a apei caldarii la valori optime.Pentru o eficienta maxima, se recomanda drenarile pentru intervale scurte de timpdar cu o frecventa mai mare in locul drenarilor lungi .Drenarile caldarii nu se vor efectua atunci cind nava se afla in port!

    Sistemul de distributie a aburului catre consumatori

    Valvula de siguranta / Safety Relief ValveRol de a elibera presiunea de abur la depasirea valorilornormale de exploatare.Valvulelor de siguranta functioneaza prinpretensionarea unui resort, pretensionare ce poate fireglata functie de presiunea de setare.Toate valvulele de siguranta vor fi prevazute cudispozitive de actionare manuala ,locala si de ladistanta, prin intermediul unui sistem de pirghii.

    Sistemul de drenare al caldarii navaleDrenarile de fund si de suprafata reprezinta o operatiune extrem de importanta inprogramul de exploatare si intretinere al caldarilor navale.

    Drenarile de fund si de suprafata vor contribui lapastrarea calitatii apei in plajele de valori admise deproducatori dar pot fi folosite si pentru situatiile criticecind nivelul apei in caldare a atins valori critice.Drenarile de fund au ca scop eliminarea depunerilor defund decantate gravitational, nomol, particule solide,elemente precipitate in urma tratamentelor chimice.Drenarile de suprafata, efectuate prin intermediulpilniei de suprafata , permite evacuarea grasimilor si a

    altor elemente ce plutesc pe suprafata libera din caldare. Drenarile de suprafata vorcontribui la mentinerea nivelului de cloruri a apei caldarii la valori optime.Pentru o eficienta maxima, se recomanda drenarile pentru intervale scurte de timpdar cu o frecventa mai mare in locul drenarilor lungi .Drenarile caldarii nu se vor efectua atunci cind nava se afla in port!

    Sistemul de distributie a aburului catre consumatori

    Valvula de siguranta / Safety Relief ValveRol de a elibera presiunea de abur la depasirea valorilornormale de exploatare.Valvulelor de siguranta functioneaza prinpretensionarea unui resort, pretensionare ce poate fireglata functie de presiunea de setare.Toate valvulele de siguranta vor fi prevazute cudispozitive de actionare manuala ,locala si de ladistanta, prin intermediul unui sistem de pirghii.

  • Defectiunile Caldarii Navale.Cele mai importante alarme ce pot aparea in exploatarea caldarilor auxiliare navale sint prezentate intabelul de mai jos:

    Function Audible and visual ActionLow water level Alarm AlarmLow Low water level * Alarm Burner stop

    High water level AlarmHigh High water level Alarm Feedwater pump stopLow steam pressure AlarmHigh steam pressure Alarm Burner stop

    Low feedwater pressure Alarm Stand-by pump startLow fuel oil pressure Alarm Stand-by pump start

    Low fuel oil press in ringline

    Alarm Stand-by pump start

  • Low fuel oil temperature AlarmHigh fuel oil temperature Alarm

    Flame failure ** Alarm Burner stopBurner open Alarm Burner stoped

    Metode simple de testare a boilerului inainte de punerea in functiune :1. Purjarea focarului.-inchiderea circuitului de combustibil inaintea inceperii testului-alimentarea sistemului de comanda si control al boilerului-start boiler-In cadrul procesului de pornire (purjarea focarului) se va cronometra intervalul de timp incepind cuatingerea deschiderii maxime a registrului de aer pina la inceperea inchiderii registrului de aer. Inacest interval, atmosfera focarului va trebui schimbata de minim 5 ori. Calculul se va face functie devolumul focarului, debitul de aer de alimentare /purjare si timpul de deschidere maxima a registruluide aer. Acest interval va fi de cca 15 secunde2. Aprinderea.Se va cronometra intervalul de timp masurat de la deschiderea valvulei electromagnetice de alimentarecu combustibil a arzatorului pina la inchiderea ei insotita de Flame failure. Acest interval va fi demax 5 secunde. Societatile de clasificare indica valori diferite pentru acest interval.La un interval de 15 sec. arzatorul nu se va pune in functiune!In conditii normale de functionare, alarma si inchiderea valvulei electromagnetice de alimentare cucombustibil a arzatorului se va face aproape instantaneu.

    Boilers Safety System

    Caldarile navale sint prevazute cu un sistem adecvat ce va controla cresterea presiunii aburului,mentinerea presiunii aburului , detectarea prompta a defectiunilor si avariilor.

    Low fuel oil temperature AlarmHigh fuel oil temperature Alarm

    Flame failure ** Alarm Burner stopBurner open Alarm Burner stoped

    Metode simple de testare a boilerului inainte de punerea in functiune :1. Purjarea focarului.-inchiderea circuitului de combustibil inaintea inceperii testului-alimentarea sistemului de comanda si control al boilerului-start boiler-In cadrul procesului de pornire (purjarea focarului) se va cronometra intervalul de timp incepind cuatingerea deschiderii maxime a registrului de aer pina la inceperea inchiderii registrului de aer. Inacest interval, atmosfera focarului va trebui schimbata de minim 5 ori. Calculul se va face functie devolumul focarului, debitul de aer de alimentare /purjare si timpul de deschidere maxima a registruluide aer. Acest interval va fi de cca 15 secunde2. Aprinderea.Se va cronometra intervalul de timp masurat de la deschiderea valvulei electromagnetice de alimentarecu combustibil a arzatorului pina la inchiderea ei insotita de Flame failure. Acest interval va fi demax 5 secunde. Societatile de clasificare indica valori diferite pentru acest interval.La un interval de 15 sec. arzatorul nu se va pune in functiune!In conditii normale de functionare, alarma si inchiderea valvulei electromagnetice de alimentare cucombustibil a arzatorului se va face aproape instantaneu.

    Boilers Safety System

    Caldarile navale sint prevazute cu un sistem adecvat ce va controla cresterea presiunii aburului,mentinerea presiunii aburului , detectarea prompta a defectiunilor si avariilor.

    Low fuel oil temperature AlarmHigh fuel oil temperature Alarm

    Flame failure ** Alarm Burner stopBurner open Alarm Burner stoped

    Metode simple de testare a boilerului inainte de punerea in functiune :1. Purjarea focarului.-inchiderea circuitului de combustibil inaintea inceperii testului-alimentarea sistemului de comanda si control al boilerului-start boiler-In cadrul procesului de pornire (purjarea focarului) se va cronometra intervalul de timp incepind cuatingerea deschiderii maxime a registrului de aer pina la inceperea inchiderii registrului de aer. Inacest interval, atmosfera focarului va trebui schimbata de minim 5 ori. Calculul se va face functie devolumul focarului, debitul de aer de alimentare /purjare si timpul de deschidere maxima a registruluide aer. Acest interval va fi de cca 15 secunde2. Aprinderea.Se va cronometra intervalul de timp masurat de la deschiderea valvulei electromagnetice de alimentarecu combustibil a arzatorului pina la inchiderea ei insotita de Flame failure. Acest interval va fi demax 5 secunde. Societatile de clasificare indica valori diferite pentru acest interval.La un interval de 15 sec. arzatorul nu se va pune in functiune!In conditii normale de functionare, alarma si inchiderea valvulei electromagnetice de alimentare cucombustibil a arzatorului se va face aproape instantaneu.

    Boilers Safety System

    Caldarile navale sint prevazute cu un sistem adecvat ce va controla cresterea presiunii aburului,mentinerea presiunii aburului , detectarea prompta a defectiunilor si avariilor.

  • Sistemul de control automat va fi divizat in doua categorii.Boilers Safety system controleaza mentinerea parametrilor in plajele de valori impuse, generindalarme de depasirea acestori valori, precum si opriri in situatiile critice.Boyler Continuously control va controla nivelul apei, presiunea de abur, presiune si temperaturacombustibilului de alimentare, etc.Sistemul de control al arderii,Sistemul de control al procesului de ardere, consta in controlul cantitatii de aer si combustibilintrodus in focarul caldarii, in vederea obtinerii unei presiuni constante de abur in functionareindiferent de consumul de abur din sistem.Sistemele de control moderne, vor controla simultan atit cantitatea de aer cit si cantitatea decombustibil simultan dar cu un decalaj intre aer si combustibil. Astfel, in procesul de crestere asarcinii reglajul cantitatii de aer va fi urmata de reglajul cantitatii de combustibil , iar la reducereasarcinii, reglajul cantitatii de combustibil va fi urmata de reglajul cantitatii de aer. Aceste sistememoderne de control al procesului de ardere fac posibila reducerea emisiilor de fum in atmosfera lavariatiile de sarcina ale caldarii.

    Sistem de control electric

    Sistem de control pneumatic.

    Sistemul de control automat va fi divizat in doua categorii.Boilers Safety system controleaza mentinerea parametrilor in plajele de valori impuse, generindalarme de depasirea acestori valori, precum si opriri in situatiile critice.Boyler Continuously control va controla nivelul apei, presiunea de abur, presiune si temperaturacombustibilului de alimentare, etc.Sistemul de control al arderii,Sistemul de control al procesului de ardere, consta in controlul cantitatii de aer si combustibilintrodus in focarul caldarii, in vederea obtinerii unei presiuni constante de abur in functionareindiferent de consumul de abur din sistem.Sistemele de control moderne, vor controla simultan atit cantitatea de aer cit si cantitatea decombustibil simultan dar cu un decalaj intre aer si combustibil. Astfel, in procesul de crestere asarcinii reglajul cantitatii de aer va fi urmata de reglajul cantitatii de combustibil , iar la reducereasarcinii, reglajul cantitatii de combustibil va fi urmata de reglajul cantitatii de aer. Aceste sistememoderne de control al procesului de ardere fac posibila reducerea emisiilor de fum in atmosfera lavariatiile de sarcina ale caldarii.

    Sistem de control electric

    Sistem de control pneumatic.

    Sistemul de control automat va fi divizat in doua categorii.Boilers Safety system controleaza mentinerea parametrilor in plajele de valori impuse, generindalarme de depasirea acestori valori, precum si opriri in situatiile critice.Boyler Continuously control va controla nivelul apei, presiunea de abur, presiune si temperaturacombustibilului de alimentare, etc.Sistemul de control al arderii,Sistemul de control al procesului de ardere, consta in controlul cantitatii de aer si combustibilintrodus in focarul caldarii, in vederea obtinerii unei presiuni constante de abur in functionareindiferent de consumul de abur din sistem.Sistemele de control moderne, vor controla simultan atit cantitatea de aer cit si cantitatea decombustibil simultan dar cu un decalaj intre aer si combustibil. Astfel, in procesul de crestere asarcinii reglajul cantitatii de aer va fi urmata de reglajul cantitatii de combustibil , iar la reducereasarcinii, reglajul cantitatii de combustibil va fi urmata de reglajul cantitatii de aer. Aceste sistememoderne de control al procesului de ardere fac posibila reducerea emisiilor de fum in atmosfera lavariatiile de sarcina ale caldarii.

    Sistem de control electric

    Sistem de control pneumatic.

  • Metodele de tamponare mecanica sunt descrise de catre proiectantul caldarii dar, dinlipsa spatiilor de acces si a existentei temperaturii foarte ridicate, operatia este

    deosebit de dificila si de dura.

    Uzual, la nave se folosesc urmatoarele doua metode de tamponare:

    1. - La extremitatile tubului avariat, pe o lungime de circa 60 - 65 mm.,se practica ferestre prin care se trec sirmele de care se ataseaza dopurile

    metalice de forma conica. Dopurile se introduc prin colectoare prinintermediul autoclavelor de inspectie.

    Dopul este fixat la pozitie prin intermediul unei bride montata travers pefereastra, dupa care se stringe solid cu ajutorul piulitelor.

    Dupa ce ambele capete ale tubului au fost tamponate, intreaga lungime atubului si pe directia acestuia, zona din anvelopa caldarii , vor fi acoperite cuun strat subtire de material refractar pentru a le proteja impotriva caldurii din

    focar.

    2. - Ca si in primul caz, la ambele capete ale tubului avariat se practicaferestre prin care se introduc nipluri oarbe care se mandrineaza.

    Trebuie tinut cont ca, in aceasta situatie, presiunea din caldare are tendintade a arunca afara dopul, in timp ce, la prima metoda presiunea din caldare

    intareste dopul in orificiu.

    Pentru asigurarea niplului, prin mandrinare, trebuie sa se formeze un gulerde intarire in niplu. Dupa tamponare, tubul se protejeaza cu material refractar.

    Metodele de tamponare mecanica sunt descrise de catre proiectantul caldarii dar, dinlipsa spatiilor de acces si a existentei temperaturii foarte ridicate, operatia este

    deosebit de dificila si de dura.

    Uzual, la nave se folosesc urmatoarele doua metode de tamponare:

    1. - La extremitatile tubului avariat, pe o lungime de circa 60 - 65 mm.,se practica ferestre prin care se trec sirmele de care se ataseaza dopurile

    metalice de forma conica. Dopurile se introduc prin colectoare prinintermediul autoclavelor de inspectie.

    Dopul este fixat la pozitie prin intermediul unei bride montata travers pefereastra, dupa care se stringe solid cu ajutorul piulitelor.

    Dupa ce ambele capete ale tubului au fost tamponate, intreaga lungime atubului si pe directia acestuia, zona din anvelopa caldarii , vor fi acoperite cuun strat subtire de material refractar pentru a le proteja impotriva caldurii din

    focar.

    2. - Ca si in primul caz, la ambele capete ale tubului avariat se practicaferestre prin care se introduc nipluri oarbe care se mandrineaza.

    Trebuie tinut cont ca, in aceasta situatie, presiunea din caldare are tendintade a arunca afara dopul, in timp ce, la prima metoda presiunea din caldare

    intareste dopul in orificiu.

    Pentru asigurarea niplului, prin mandrinare, trebuie sa se formeze un gulerde intarire in niplu. Dupa tamponare, tubul se protejeaza cu material refractar.

    Metodele de tamponare mecanica sunt descrise de catre proiectantul caldarii dar, dinlipsa spatiilor de acces si a existentei temperaturii foarte ridicate, operatia este

    deosebit de dificila si de dura.

    Uzual, la nave se folosesc urmatoarele doua metode de tamponare:

    1. - La extremitatile tubului avariat, pe o lungime de circa 60 - 65 mm.,se practica ferestre prin care se trec sirmele de care se ataseaza dopurile

    metalice de forma conica. Dopurile se introduc prin colectoare prinintermediul autoclavelor de inspectie.

    Dopul este fixat la pozitie prin intermediul unei bride montata travers pefereastra, dupa care se stringe solid cu ajutorul piulitelor.

    Dupa ce ambele capete ale tubului au fost tamponate, intreaga lungime atubului si pe directia acestuia, zona din anvelopa caldarii , vor fi acoperite cuun strat subtire de material refractar pentru a le proteja impotriva caldurii din

    focar.

    2. - Ca si in primul caz, la ambele capete ale tubului avariat se practicaferestre prin care se introduc nipluri oarbe care se mandrineaza.

    Trebuie tinut cont ca, in aceasta situatie, presiunea din caldare are tendintade a arunca afara dopul, in timp ce, la prima metoda presiunea din caldare

    intareste dopul in orificiu.

    Pentru asigurarea niplului, prin mandrinare, trebuie sa se formeze un gulerde intarire in niplu. Dupa tamponare, tubul se protejeaza cu material refractar.

  • IV. Zidaria refractara

    La inspectarea caldarilor exista tendinte de a se acorda o atentie deosebita pericoluluipotential pe care-l prezinta deteriorarea partilor sub presiune si o mai mica atentie

    zidariei refractare destinata sa retina caldura.

    In cazul focarului, exceptind partea de iesire a gazelor, in mod normal, toti peretiisunt dublati cu material refractar, in afara partii frontale care este protejata de tuburi.

    In mod normal, peretele frontal si zidaria sa primesc intraga caldura radianta afurnalului, motiv pentru care deteriorarea sa este foarte rara.

    Intr-o situatie critica a peretelui frontal se observa ca zgura si celelalte exfolieriaparute in focar inrautatesc arderea si duc la efecte de ricosare a flacarii.

    Rolul cel mai important il are materialul refractar destinat sa protejeze partea frontalaa colectorului de apa si ecranul de tuburi; avarierea sau deteriorarea acestui material

    face ca elementele protejate sa fie expuse direct la caldura din furnal, ducind, in final,la o obosire termica si la aparitia fisurilor circumferentiale grave, care fac necesara

    inlocuirea colectorului.

    Operatiunea de reparare descrisa mai sus este aplicabila in cazul in care fisura serezuma numai la gaura in sine din placa tubulara. In cazul in care fisura se extinde si

    in ligamentele dintre gauri, situatia este mai complicata si poate fi remediata inmodul urmator, daca, ligamentul compromis se afla intr-o pozitie izolata si rezistenta

    la rupere a otelului nu depaseste 520 N/mm2.:

    - sudura va fi executata de un specialist de clasa, sub o strictasupraveghere a Societatii de clasificare, folosind electrozi cu

    continut scazut de hidrogen;

    - zona ce urmeaza a fi sudata va fi preincalzita la o temperatura deminim 100 C.;

    - in cazul unei fisuri care se intinde in ligamentul dintre doua gauri,sudarea se va face alternativ de la ambele capete, pentru a sepreveni aparitia tensiunilor interne si posibilelor distorsiuni;

    - inaintea inceperii sudarii se vor face teste pentru determinarea tuturorfisurilor;

    - dupa terminarea sudarii, intreaga cusatura va fi acoperita atent cuasbest pentru a permite o racire in timp a metalului;

    - dupa racire se va poliza suprafata sudata apoi se va executa un test cumagnaflux.

  • Thermodynamic Steam Trap

    Steam traps are special types of valves which prevent the passage of steambut allow condensate through. It works automatically and is used in steamheating lines to drain condensate without passing any steam. The benefitgained with a steam trap, is that steam is contained in the heating line until itcondenses, thus giving up all of its latent heat.

    Thermodynamic steam traps use pressure energy of the steam to close thevalve which consists of a simple metal disc. The sequence of operation isshown in figure below.

    In (i), disc A is raised from seat rings C by incoming pressure allowingdischarge of air and condensate through outlet B. As the condensateapproaches steam temperature it flashes to steam at the trap orifice. Thismeans that the rate of fluid flow radially outwards under the disc is greatlyincreased. There is thus an increase in velocity and a reduction in staticpressure. The disc is therefore drawn towards the seat. Due to this alone the

  • disc will never seat. However, steam can flow round the edge of the discresulting in a pressure build up in the control chamber D as shown in (ii).When the steam pressure in chamber D acting over the full area of disc (iii)exceeds the incoming condensate / steam pressure acing on the much smallerinlet area, the disc snaps shut over the orifice. This snap action is important. Iteliminates any possibility of wire-drawing the seat, while the seating itself istight, ensuring no leakage. As shown in (iv) the incoming pressure willeventually exceed the control chamber pressure and the disc will be raised,starting the cycle all over again.

    The rate of operation depends upon he steam pressure and ambient airtemperature. In practice, the trap will usually open after 15 25 seconds; thelength of time open depends on the amount of condensate to be discharged. Ifno condensate have been formed, then the trap snaps shut immediately. Fromthe foregoing it will be seen that the trap is never closed for more than 15 25seconds, so condensate is removed virtually as soon as it is formed.

    Because of the many variations of boiler plants, boiler, valves, pumping systems, and controlsystems proper maintenance of these systems should follow manufacturers recommendationsand federal, state, and local laws that govern these proceedures. Boilers and Boiler maintenancecan be dangerous and should only be preformed by Boiler professionals that have the propertraining. When in doubt defer to the Boiler manufacturer.