boia, lucian - pentru o istorie a imaginarului

8/20/2019 Boia, Lucian - Pentru o Istorie a Imaginarului

1/229

LUCIAN BOIA


2/229

UA BOA sa năsu l 1 februarie 1944 n Buurei areră uniersiă nepnd din 1967 la Faulaea de sorie Unersăţii din Buureşi; profesoriuar n 1990 Serear geera (1980-98 i viepreedine ( 198-1990 a omisiei neaţioale de

sorie soriograe ireor fondor ( 1 99- l Cenului de sorie a magnarulu Bbliograe seleiă Eugen Brate 8592), iera, Buureşi, 1974;Relionshps bewee omnins Czechs nd Slovk(889), Ediura Aademei, Buureşi, 1 977; DsJhhuder de Mrsine (n olaborare u HelgAbre, ene, Mnhe, 984; 'Exploion imgine de espce, ouvere, Paris, 1 987; L Finu mode Ue hisoie sns n, L ouvee, Pris1989 (edţe japoneză, 199; Sşiul lumii: O soie

fără srşi, umaias, Buei, 1999; L Myhologie scinqe du commuisme, Paadigme aenOls,1 99, edţia a , es Belles ees, Pris, 000 Mio

logi şiinţcă comunsului, Humanis, Buueşi,1999; Ene Ange e l BeLe myhe de l'Hommden e lAniqui nos jous Pon, 1995 (ediiespanolă, 1997; Isoie şi mi în conşiinţ omânscăumanias, Buureşi 1 997; Jcul cu ecuul Isoiînre devă şi cţine, uia, Buurei, 998;

Pou une hisoie de 'imginie, es Belles eres,Paris, 1998; Pou vive d cens ns Essi su le myhed l longvi, n Press, Pis, 1 998 (Mul longeiăii um să răim două sue de ai, Humnis, Buureşi,1999; Două secol de ·miologie nţonlă, Humanias, Buurei, 1999 Volue păue sub direi saGe Hsorins rom Aniqui o 800 An Inenionl Dicion şi Gre Hsoins o he Mode

Ag An Ineonl Dicion, Geenwood Press,New orkWesporonda, 1989 şi 1991; Miuilecomunismului omâesc emir Buuei 1998


3/229

Lucian Boia

PENTRU O ISTRE

A MAGARU

raducere di fracez deTATANA MOH

•MTS

BUCURŞT


4/229

operta

IOANA DRAGOMIRESCU MAARE

Dscrr P Bbo NţoB LUN

Pr o so gr Luca oa; ra: aaa Mo uure Huaa 2000

232 .; 20 c (eora sore) org (e) Pou une sore e agareISN 93500023

Moc, aana (rad)930.

LUCAN BIAPOUR UNE HISTIRE E L'IAGINIRE© Socit d'ditio es Bees ettes 998

© HUMNITAS 2000 en prezena ede roeascSBN 93500023


5/229

Cuvî î

Ascesiuea imaialui este ua die srile cele maimarcate ale sesiilitţii istorice di zilele oastre. Ca şi îcal istoriei mealitţilor, Fraţa dispue de prioritate î acestdomeiu: entalit şi imaginaire st cuite frazeşti. Dar,cel puţi di puct de edere istoriograc, similidiea seopeşte aici . eritoriul metalitţilor a fost deişat şi cultivat

de storici î scm, lozoi şi aopologii au sco la lumistrctrile imagiali. Istoricii sau pus şi ei pe trea co-triuţiile lor sît erate. otşi, ei u mai reuşesc s serecuoasc î regulile de joc tailite de alţii ei ici u maipar tetaţi s costiasc o teorie istoric specic

Au fost jaloate itierarii fasciate. Georges uy ite-roga pietrele şi imagiile catedralelor, Jacques Le Go aur rt eeza Purgatoriului, Jea Delmeau a evideţiatspaimele şi sperţele mtice ale Occidetlui, Geores Mioisa stat teerele ifeurilor şi orizoul viitolui, AlaiCoi a remarcat o reelaore a mitologiei mitme epoca

mode Fecare storc ş raeaz prolematca pari-culr, ceea ce este, de altfel, aral. Puţile ditre epoci şiclri sît rare, şi îc şi mai rae ître diferitele ae de cer-cetare. Eist imagiarii istorice mai curîd decît o adevratistorie a imagiarlui.

u pretidem cam iveta deodat o astfel de isorie. Ni

se pare totuşi legitim s îcercm a ideica aumite stcri şi aumite pricipii susceptiile s ofere u miimum decoee uui domeiu rîmiat î acest momet Nu coside


6/229

6 CVÎ ÎAE

rm opou s lm partea uui grp împtriva celuilalt Nis pare c exist mai curîd o complemetaritate decît o opo-iţie ître srcralisml atropologilor şi istoricismul istori

cilor adic ître permaeţele imagiarlui şi îţişrile saleschimtoare adaptate cotexlui social.No u propuem ici u maual ici u ilaţ ici o si-

te complet Este totşi prima oar cîd u istoric îcearcs strîg îtro paoram o diversiae de mafestri ale ima-giarlui pet a extrage cîteva pricipii teoretice Este oradespre u eseu care, ţiîd seama de o multitdie de co-triuţii, se azeaz î mare pae pe proprile oastre cercetriCititol va putea eetual s recuoasc temele oaste depredilecie: imagial ştiţic, spaţiul, alte omeiri, viziu-le apocalptice, milearismele mtle fodatoare, mitologi-

ile otalitare . . Familiarizarea autolui cu ultimele secole cut ca ueor alaţa s se îclie de paea istoriei modeeşi cotemporae teţia sa a fost orcm s sodeze timpulistoric e la u cap la cellalt.

De fapt u era cal s se efecteze ivetar complet fos, de alfel, imposil. Am îceput ieîeles, pr a

cuta o deiţie aceasta ea permis s delimitm tereul sidetcm strcturile mari şi s trecem î revist sursele şimetodele eseţiale. Apoi am aordat prolema spioas arapoturilor dtre maifestrile adiţoale ale imagaluiş cele caracteristice societţilor tehologice. Ştiiţa ea

sevit ca revelator, poderea imagiarlu î aordarea ştiţi-c şi emergeţa uor veritaile mitologi secretate de ştiiţdovedid persisteţa şi metamorfoza scturilor arheti-pale, peearea fodului global al magialui. eam co-tiut periplul iolîd cîteva stctri fudametale, pet aobserva de aproape cţioarea mecaismului. Scema ipo-

lar IeParais proiectîd î iaţa de apoi faasmele te-restre, jocul alte tţlo , ce coduce la de formarea char laivetarea cluilalt, şi evaarea, asamlu de strategii viîd


7/229

CUV ATE 7

aadoul storiei reale ş asuarea u desti diferit e parsusceptiile s ace o oarecre lui asupra loicii imagi-alu. srşt, ltmele dou capitole propu u alt tip de

aordare a îcercat s scoate evideţ, î iterol celordou domei costite: istoria şipolitia, stcrile şi ma-festrile agialui, adic desiuea mtoloic a dome-ilor î caz.

Nam parcurs decît cîteva sectoare ale uui spaţu r o-tere. ar am gsit peste ot aceleaş elemete costituete şi

u copoamet iilar. domeii foarte diferte, cum ar politica şi ştiiţa, imagal se regseşte î îtregie. Else regseşte î tregime, cum osevat deja Gile Durad,î toate coparmetele storei, î toate epocile şi î toateculrile. îege, dar totdeaua dspus î costelaţii

specce. Permaeţ scrilor şi diamica lor rspud, dacu uor reul precise, cel puţ uei aite logic. O teorieistorc a imagialui euie s îcerce s edeţee aceastlogic parcula. Acesta este exact sesul lucrr oastre.

ol cocur, p la urm, la o ai u îţelegere a omu-lu. Istora agilui se auţ a ua ditre cele mai siure

ci de acces ctre prozimile spiritlui uma.Noe

Geoges uby, Le Temps des cathdrales L 'art et la socit, Gllimrd Pis, 1976 aqes L Goff, La Naissancedu urgatoire, Gllid, aris , 98 1 ; Jea eueau, L r enOccidnt (XJVXVJJJ sicle), Fayard, Pais, 1 978; Une histoire dparadis jardin des delces, Fayd, Paris, 199; Une histoire dparadis Mle ns de bonheur, Fyad, Pa, 1 995; Geoges Minos,Histoir ds ners, Fayar, Pais, 199; Hstoire de l 'avenr: desprophts a prospectiv, Fayad, Paris, 1996; Al Corbi, eTerritore du d L 'Occdent t le dsir du rivag ),

Aubier Paris, 988 Luian Boia, L Eporation maginair d 'espac, La ou

vee, Pis, 1 987; La Fin d mond ne histoie sans n, La ou


8/229

8 CVT ANT

ee, Prs 989 ; La Mythologie scientque du communisme, Pardigme, Caen, 199; Entre / 'ng et la Bte Le Mth d / 'Hommednt de l 'ntiqit nos jors Pon, Pis, 995; şi, n mâneşe,Istoie şi mi n conşiinţa românască, Huanis, Bcueşi, 997;ocul cu trcutul Istoria ntre adevăr şi ciun, Humanis,Bucueşi, 1998

Gilber rand, es structures anthropologiqus de / mginire, PUF, Prs, 1960, 44


9/229

CAPIOLUL STRUTUR ŞI MTODE

O codiie migu

Şi dac istoria imagialui ar exista? Dicolo de oriceparadox, îtrearea merit s e pus. Dup o evoluţie agi-tat şi cotradictorie, domeiul se împotmoleşte î dicultţiteoretice şi metodoloice.

Moşteirea este cît se poate de echivoc Fiecare ideologiesau viziue asupra lmii a îcercat sş absolutizeze propra

sa pare de imaia, depreciid otodat formele alteativecesta a fost mai ales cal teologiei şi, chia mai mlt, al raţio-alismului mode, r a mai vori de ideologiile toalitare.Rezultatl este eori carcatra Mitrile modee sît dedreapta, proclama Rolad Bhes î 957 î ale sale Mito-logii), stîga şi mai ales stîga revouţioar caraterizîduseprio oestitate ce cea iutil stergiu mitoloic! Scriito-l a ştiut s evite capcaa ui tip fote curet de polaizae:al osru este devl, a celorlalţi izera, chiar stpiditatea.ceast dispoziţie este ea îsşi uul ditre simolurile ese-ţiale ale imagialui!

Aceste prejudecţi a împiedicat multiplicarea tematiclorpaiculare, di epoca î care istoricii greci a îceput sşiitereteze mirile sa s se uite curioşi la moravurile bra-rilor şi pî l acest srşit de secol al XXlea, atît de ieresatde faţa iviziil a lucrurilor ar mai rmîe îc de cutsiteza. stzi, ea poate eecia de aumite aturi. Margia-

lizarea imagialui, reltîd mai ales di tediţele scietis-te raţioaliste şi materialis di ultimele secole aparţie dejatrecutului Sîtem pe cale s redescoperim faptul c istoria


10/229

1 0 NR O SORE A MAGNAR

seam primul rd, o avetur a spiritlui Imagiarlerpe î toate domeiile cepe s se ţeleag c cercetareaştiiţic sau proectele politice u st mai puţi afectate dect

creaţia aistic sau extaul mistic Pe de alt parte, reuxulideologiilor şi coştetiarea diversitţii şi relativitţii valo-rilor par capaile s ateueze mite cotradicţii . itologi-ile apar att la stga, cît şi la dreapa, la credicoş şi la ateila oi şi la ceilalţi !

Dar de la premise la realizae este o cale lu. Pet mo-met, storcii lucreaz pe segmete, pe proleme e deite. Li se datorea eumate istorii ale imagialui (la plural),ci o istorie a imagialui (l sigular). Coast suritor cu istoia mentalitţilor, perceput ca u domeiu autoom,aloat cu ateţie şi pzit cu gelozie. Aceast a fost ua ditre

cotriuţiile cele mai specice ale şcolii Anale/r sau ale Noiiistorii franeze O acţiue simlar vizd promvarea imagi-arlui a srşit pritru eşec. 978 Noua istorie şiaprezetat ciar su acest titlu ilal tro lucrare eciclopedic apt sub grij ire li Jacques Le Go (cu RogerCaier şi Jacques Revel). Le Go, cria i datorm co-

triuţi remarcaile stdierea imagialui medieval, a re-zevat u loc impoat acestei dimesiui a istorei Redactatede bizatiista velye Patlagea, cele doueci de pagii aleeseului care trateaz Istoria imaginarului a scris acestdomei pritre cele ece coceptecheie cosiderate a cele

mai caracteristce ale curetluAnale/r

(pe lgantropo-

gia istoriă cultura materială noua istorie itoria imeiatăurata lung istoria marginalilo marxismul istoria mena-lităilo structurile istorice

Srpriza a iteveit cţiva ai ai trzi Dicţionarul şti-inţelor istorie ( 1 98) , editat de Burguire ( ele

aceluiaşi curet isoriograc, cetrat pe Anale şi Şcoala eînale stuii e ştiinţe sociae), imagial strlucea priase chiar î mometl care se muleau stdiile


11/229

SRUCR OE 1

asupra diverselor sale comparimete. e atuci, cotraslditre mulţimea de cercetri şi lucrri care ţi de imaiar şiabseţa uui domeiu lobal ş coeet, dspud de u stat

istoriorac recuoscut, a cotiuat s se acceeze. Ne amdeci aszi siaţa de a aborda magil tro maierempirc, cam l fel ca burghezl lui olre proza

Eşec sau ezitare imputile cu excepţia rezisteţelor tradiţioale) mai multor motve tiderea şi apareta eterogei-tate a teritoriului u uşureaz steza. Ciar pri ara sa,imagal este solcitat de ma multe disciplie care au de mamult vreme drepturi recuoscute istoriorae şi viaţaitelecal geeral. Istoria religilor, istora artelor şi a litera-trilor, istoria ştiţelor, istoria deologilor, istoria metalitţi-lor sau, ma recet, aopoloia istorc (pet a e limita

doar la aceste cteva exemple) şi mpar astul domeiu alimagialui, descurajd orice tetati de "decoloizare.Chiar succesul mentalităţilor pus imaginal tro oziţedelicat, umeroasele lor zoe de cotact putd lsa impresiaei idetitţi aproape perfecte La ce u s se dubleze udomeiu deja costit?

E discuţie şi specialiarea stdiilor istorce. O teorie gee-ral a imagialui presupue o ţelegere deasupra epocilorş a cultrilor, ceea ce depşeşte de depae formaţia tradiţioa-l a uui istorc. Urmd decupjele vigoare (care au evidetviţile lor), medievisl se ocup de imagial medieval,

elesl de imagal grecesc, soloul de agial che-zesc, ia speciisl istoria cotempor, evetal, de imagi-al cotempoa (dac u se pare ma oporu s reuţeî favoarea sociologului).

Dar propriu imagiali este car caracel su uiversalşi oarecum trasistoric Pshologul, atropoloul, looful îşi

au partea lor. Imagialui armiţt al istoricilor opu u ima-giar gloal . U imagiar pieticat totodat, foae difert deagil uid, cia istoricii i sodeaz ic şi colo prozi


12/229

2 PENTR O STORE A MAGNAR

mile. orice caz u imagiar care se las mai ie îţeles şixat î casetele umerotate ale uei structri ferme şi duraile.

Atropologii, looi şi sociologii a scris poate mai puţi

despre imagiar decît istoricii dar r îdoial, au teoretiatmai mult. Spre deoseire de majoritatea istoricilor, ei au co-ceput imagial ca pe u domeiu dstict. Zeci de cetre decercetare a imagiali sa costituit su egida lui GileDurad sct 92) el îsşi discipol al marelui loofal imagiarului Gasto Bachelard (88962) Colocvii şi

plicaţii reuesc loo psihologi şi psihaalişti, literaţi,sociologi, atropologi . . Preeţa fortuit a uui istoric d dicîd î cîd acestor îtiri o aumit ot exotic. Char îplaul istitţioal imagial este rupt î dou pe de o pae,imagial celor ce cre î stctri şi regulartţi, char î per-

maeţe, e de alt pae, imagial celor care privilegiazdiversiatea şi schimarea.

cute uei deii

Prma dicultae a imagialui este pur şi simplu chiadeirea sa. Cum s valorici dreptle uei disciplie care dispue ici mcar de o deiţie covigtoare?

Dup elye Patlagea domeiu imagialui este co-stituit di asamlul reprezetilor care depşesc limita im-pus de costatăril experieţei şi de îlţuirile deductiveatoriate de acestea Dec, iagialui îi aparţe tot ceea

ce se situeaz î afara realitţii cocrete, icotestaile, a ueir alităţi percepute e direct, e pri deducţie logic sau ex-erimetare ştiiţic. Imagial ar astfel domeiul falsuluişi al evericatului sau al evericailului).

Aceast deiţie presupue u pariu raţioalist u este cela ru die parurile posiile deşi ar treui s e ferim tot

aît de Raţiue, cît şi e aseţa ei Raţiuea a fost capail sasc moştri u mai puţi eliiştitori decît cei imputaili ira-ioaismului sau iagiarlui) Di efericire fragilitatea


13/229

SRUCR EO 1 3

acestui raţioamet e sare î oci Ude este frotiera îtrerealtate şi magnar? De la u idivid la all şi cu atît maimult de la o epoc la alta sau de la o cultur la alta aprecieri-

le vo îtotdeaua diferite iecae cultur propue propriasa ieretare a imagilu şi a raporlor die acesta şirealitatea tagiil arogat şi impdet s opuem cu-noaşerea oastr simplelor rednţe ale altora S recuoaştemmai cîd c modul ost de cuoaştere a lumi, raţiueaoas şi ştiiţa oas se resc di imagiar la fel ca orice

supestiţie "primit O dat ce esea ultim şi alitaeaiersului e rmî ascuse, orce proict omeesc şi oricecuoaştere se îscru, la limi, î sfera imagialui Şi astfel,acesta se gseşte pretidei sau icieri

ceea cel prveşte pe Jacques Le Goff, acesta evit oricedeiţie îreaţa culegerii sale cosacrae magnalu meeval magnare meval, 1985) aele medievist pare maipreocupat s precizeze ceea ce u este imagial decît ceeace este Asfel, dicolo de ieitailele suprapueri, imaiala treui asiilat ici reprezentăr realitţii exterioare, icimbolculu, ici deologe O astfel de limitare i se pare

cam drastic primul rîd u exist reprezetare ideticcu oiecl reprezetat orice imagie, chiar cea mai "realis-t presupue o iterveţie cît de miim a imagialuiPe de alt pare, i se pare c uiversul simolurilor apariecomplet imagialui, costiid chiar expresia sa cea maicocetrat şi mai seicatv Şi, î srşt, ideologiile pot

iteretate legitim ca mitologii secularzateLe Gopropue o disticţie iteresat şi sutil ître categoriile medievale de ,,miuat, miraculos, i "magic (a douacd eferiţ la Duezeu a teia la Sataa, î timp ce paar oarecum eutr) el se ocup de trasgurarea spaţiuluiş a timpului, de vise, de viaţa de apoi oate aceste guri

apari imagialui, dar, îc o dat, ce este imagial?Pe a e apropia de o soluţe, euie depşit dihotomiarealmagnar şi, de asemeea, treuie s se reuţe la utiliaea


14/229

1 4 PER O SORE A AGARUL

Raţiuii ca msur petr orce Imagial este u produs alspirilu. Cocordaa sau ecocordaţa sa cu ceea ce se g-seşte în afar este ceva secudar, chiar dac u este lipsit de

importaţ per istorc. Sacul aparţie evidet imagialui,dar faptl de a cree Dumezeu u este u argumet mpo-triva existeţei lui Dueeu! Nu este, de altfel ici u argu-met favoarea existeţei sale. Ui cred extratereşt : uadte expresiile cele mai pitoeşti ale imagialui cotempora. Aceast crediţ u are ici o leg cu existeţa sa

i existeţa exatereştilor. Ciar vizita ue delegaţii cosmicear schima cu iic caractel su pur iagiar. Imagarlse amestec realitatea exteroar şi se cot cu ea; şigseşte acolo pucte de spriji sau, dimpotrv, u mediu ostilpoate cormat sau repudiat. El acţioeaz asupra lumii şiuea acţioeaz asupra lui. Dar esea sa, el costitie o

realitate idepedet, dispud de popriile sale stctri şide propria sa diamic.Rapol imagineimaginaieimaginar prezit de aseme-

ea, dicultţi. Dup JeaJacques Weurger, "cuvlimagination magiaţie) esemeaz, lma ace, oproducţie metl a repretailor sesile, distict de per-

cepţi sezoral a realitţilor cocrete şi de cocepalizareaideilor astacte. Poid de la ceast iad: percepie imagiaie oncptualizare, prol ema este de a şti dac se lasă sauu agial catoat zoa exclus a imagiaţiei şi imagi-aia zoa exclusiv a imagiilor.

JeaPaul Sare (905980) a ţeles corect fereţ ese-

ţial ditrepercepie şi imagine, caractel iteţioa al celeidi urm id proiecţia uei coştiţe (maginaia, 196Imaginarul, 1940) Da, pe de alt parte, aceaş loof a depre-cat imaiea cosidedo da srac a adevratei cuoaşteri,o cuoaştere degradat, fel de umr sau de "fatomAceasta dcea la impas, evitat mulţmit mai ales co-

riuţiilor lui Gasto Bachelard şi ae discipolului su GilerDurad care au scos evideţ dimesiea simolic a ima-iii şi iamsul organizato al imagiaţiei.


15/229

SRCUR EO 1 5

Imagiea este deci mai mul dect o "umr şi imagiaţiamai mult dect u depozit de imagii ceea c prieşte imagi-al, produsele sale se dovedesc a de o mare complexitate

şi chiar de o icotestail rigoare teoretic Ce este ma co-plex ş ma riguros dect o utope sau o religie? Petru a augela imagi (cel puţi la expresile sale cel mai ie scturate),imagiaţia treuie s e fecudat de raioamet Imagialdepşeşte astfel cmpul exclusi al eprezetrlor sesle Elcupde, totodat, imagii percepute (ş ievitail "adaptate,pe c u exist imagie idetic cu oectl), imagii ela-orate ş idei astracte sctrd aceste imagii

Pet momet, ciar dac u percepem c susaţa ima-gui, ţelegem deja mai e ecvocul codiţiei sale, p-ţi e itere foe (sau prea) resctive sau, dimpo

extrem de geeroase, permiţdu s corporeze orce (ciear putea jura c sşi exsteţa oastr u ţie de imagiar?) Pet a tia odul gordia, propuem recurerea la arhe-

tipuri, ca elemete costittie ale imaglui Istori imag-alui poate deit ca o istorie a arhetipurlor Ştim iec acest tee maiat de Plato şi reluat de Carl G Jug

este prvit adesea cu ecredere şi ciar cotestat Dar uestetreaa oastr s vesti cu u ses trascedet, icis aplicm, ca Jug, uui va icoştiet colectiv pritrojusticare psihaalitic Ni se pare, pur şi simplu c oml este"programat s gdeasc, s simt şi s viseze tro maier

ie dei Ciar aceste permaeţe metale st cele carese crsalizeaz ceea ce se poate umi "arhetipuriS deim deci aretipul ca o constantă sau o tennă esen

ial a spiritlui a Este o schemă e oanizare o matriă, care materia se schim, dar coturle rm

Istoricul este totdeaua cutarea difereţelor, dar este,

totşi, oligat s costate c dea lugul epocilor şi al cultiloriţa uma şi comuitţile reacioeaz tro maier maicurd similar fa de via, fa de lume, fa de istorie Dife


16/229

1 6 PETRU O STORE A AGAUU

renţele sînt cele care atrag privirile, dar ele se dovedesc a minie în raport cu unitatea fndamenală a spiritului, strc-rată de arheipuri

Istoria imaginlui este o istorie strctrală pen că, pă lauă, chiar cele mai sosticate dinre conscţiile spiitlui po splicate, descompuse şi reduse la ahetip Da, de asemenea,şi o istorie foare dinamică, tocmai pentr că arhetipurile sîntsci deschise care evoluează, se combiă îe ele şi al corconţinut se adapeaă continuu unui mediu social schimbător

Istorie a arhetipuril structurală şi inamiă: nici o contra-dicţie îne aceşti teeni Orice dezechilib în favoarea sa îndefavoarea unuia sau a celilalt ar falsica grav perspectiva

Asupra acestei probleme, ostilităţile rămîn deschise întrestctraliştii puri şi duri şi parizanii istoicităţii Lupta esesmbolizată prin cei doi mar patroni ai imaginalui care sînt,în ranţa, ilber Durand şi Jacques Le Gof Prml arără ocolişuri în lucrarea sa clasic, truct rile antpologiceale imaginarului ( 960), că orice explicaţie evoluţionistă sauistoriă a mitrilor ni se pare că ar trebui respinsă [ ] Isto-ria nu explică conţinul mental artipal, istoria însăşi ţinînd

de domeniul imaginalui Şi mai ales, în ecare fază istorică,imaginaţia este prezentă în întregime întro dublă şi antao-nistă motivaţie: pdagogia imitaţiei, imperialismul imagnilorşi al arhetipurilor tolerate de amianţa socială, dar şi fateziiadverse de revolt datorate relării unui sau ali re al ima-ginii prn mediu şi momenl istoric orce caz, nu sa putea

pune la îndoială universalitatea [ ] atît psiică, cî şi socială,a marilor «arhetipuri» Nu poate vorba de o concepie pro-gresistă a imaginaţiei umane

Un astfel de rechizioriu aulează pr şi simplu isoria sauo lasă doa să se ope de detaliile ecdotice Este pl rîndperspectiva antroologiei strcurale şi a psihanaliei Car G

• G. rand, Stctie opoogice e imgi r de M. Aderca,E. Uives, Bureşti, 9 ş 3 (t)


17/229

STRCTR ETOE

Jung Claude viSrauss (Antropoga uctural 1958; înrea slatc 962) su Gilber Durand ciuda diferenţelocare separă analizele lor, privilegiază clar foele crsta/ate ale

aginalui, prduse de constntele spirituli uman Cum săicei unui istoric să aibă încredere întro metodă ssceptibilăai devaloriza viziunea asupra li şi ai desiţ profesiunea?

Între imp, Gilbert Drand şia nanţat udecăţile atiisto-rice di 960 l şi şcoala s au încercat s umple n parteprastia carei separa de istorie Trebuie spus că, în general,

atropoloia a devenit mai sensibilă la meoda istoric Pe delă pae, istoricii, tetaţi de durata lungă, sau ocupat cumai multă insistenţ de stctrile durabile Dar întîlirea celordă orientări nu va avea loc mîine rima nu înţelege sărenunţe la endinţele aretipale, pe care a doua tinde să le

aniileze în avoarea modelelor istoric deteinate Dratalngă se înscrie tot în ti p ea nare nici legără cu aem-poralitea Le Go denunţă, ă cea mai mic concesie, ido-logia sspectă a arhetiprilor (referinduse la Gilber Drd),precizînd că modelele imaginalui ţin de ştiinţă, arheipurilede elucbraţia mistiatoare

Moele contra arhetpur un astfel de model ar , duă LeGof, urgatoru/ stdt întruna dintre cările sale (NaştereaPurgatorulu 9 8 1 Genza acestei anticamere a Paadisuluieste datată isoric ( cristalizarea denitivă în secolele al XII leaşi al XIIIlea) şi puteic legată de un complex de evoluţiisociale, politice şi menle (declinul puterii temprale a Bisericii, care înceacă să recupereze în spaţiultimp de după moareceea ce a pierdut din inuenţă, valoricarea conceptului deresponsabiliate individală etc) Estomparea de astăzi a Ineului din spaţiul creştinătăţii occidentale r putea abor-dată cu o metodologie similară Strcturile din lumea de apoi

se scimbă după modell stcturilor din luea noastă (Săobservăm, totşi, că o interetare a imaginali centată doarpe moelele istoric delimitate ar plasa înro dependenţă sem


18/229

1 8 PNR O TOR A MAGARU

nicativă faă de stctrile sociale şi cndiţiile ateriale, ceeace este chiar în spiritul Şcolii Analelor şi metodei lui JacquesLe Go în paricular)

Şi ai arca de tip este odelul propus de Alain Corbinîn lucrarea sa din 1988 consacrată iaginalui mitim (Teritoriul vili Occientul i nostalgia ţrmului 750840Autorl aorseaă o dezbatere metodolgică, pronunţîndsecategoric pova tendinţei de a da cu tia cărei inseri te-porale în alia stcrilor mentale N poate vorba de a

adera la credinţa în stctrile antropologice ale iaginali,indiferent de durată aacul împoiva şcolii li Gilber Durandeste explicit ici chiar concepul de durată lungă, inrods,totuşi, de istoriul Feand Braudel, u i se pare sucient den pen a explica tantele decisive În cătarea ecanis-

elor databile cu un am de precizie crnologică, AlainCorbi siează spre 166065 cepul unei evoluţii cae aveasă srşeasă prin a disipa vechea repulsie provocată de spaţiulariti în favarea unei mai noi nostalii a ţărului

Metoda istorică (în istore, ca şi în anopologie) atrage, deasemenea, atenţia supra capcaei întise de aseănile super-

ciale Figuri aparent invariabile pot îdeplinincţii diferiteNu ave drepl de a estopa diersităţile istorice şi culraleCee ce i se reproşeaă lui Jaes Geore Fazer (8541941),marele clasic al genlui, autol faioasei Crengi e aur (TheGolen ough, 1 89 19 1 8) priitivii săi st toţi la fel, nici-cu arcaţi de imp sau de spaţiu; ei gîdesc şi acţioneazăabsolt identic Dar reacţia sticată la aces gen de unifoi-zare conduce uneori la un univers arîmiţat, în care oml îidevine străin oului

Rez sau alorare a tipuli? Re sa valoricare acompartimentelor spaţiale? Drată lung saze e ruptr

înscrise înun cadr teporal mai ult sau ai puţin restns?De fat, toată luea are dreptate Tele contradctorii pot

susţinute cu arente la fel de convingătoare Toată uea


19/229

SRCUR EOE 1 9

are cîte ceva de cîştigat c ecepţia nteretării imagina-l, care rămîne sărăcită şi deforată Căci, î realitate, nu artrebui să se pună problema în teenii uei alegeri între imua-

bilitate şi mşcare, între iformitate şi specicitate În ciudaei contradicţi aparente pînă la ă va rebui să se acordeacelaş credit principiilo opue Astfel, moelul purgatoriu-lui concordă perfect cu spaţiultimp arhetal a/ lumii e apoiArheturi moele şi manestări spec e u sînt decît tei nivele ale unei sigre constcţi

Două exeple scoase din iagnal contempora n vorauta să îţelegem mai bine problema ent această scurtădemosaţie, vom face apel l srşitul umii ş la fenomenultotalitar

Nimic ou, otu ese ou:imgiu de- ugu istoiei

Timpul nost beeciază de o gamă largă de i loace sus-ceptible să disgă lumea Sît tot elul de percole (reale saupresupuse, n contează) care oacă un rol preponderent în psi-hodrama contemporană Apariia lor poate datată, uneor cu

o recizie extremă Războul nclear cu ueroasele sale sce-narii imaginare începe cu un eveniment real bombardametlatomc american asupa iroşiei pe 6 agst 1 945 Iminenţaun catastrofe ecologice începe să se impună conştiinţelor în-cepd dn 90 În aceaş epocă se instaleaă neliniştea demo-

gracă, provocată de ceşterea accelerată a populaţiei lmii(mai eact, populaţa lmii a treia, fenomen cougat cu stag-narea sau reculul demograc al Occidentlu) În 1 972, Clbulde la Roma identica, îtrun amos rapor, ingredientele unuicoctel exploziv; ce cinci factori identicaţi erau alentaiapoplaţia, producţa, resursele ş poluarea Populaia creştea

prea repee, hraa şi materiile prime deveneau insuciente,poluarea imputabilă nui angrena productiv prost conceput agresa dn ce în ce ma volent medl natral Se pun în


20/229

20 ERU O STOR A AGARUU

joc, de asemenea şi peicole cosmice, cum ar ciocnirea c ocoetă sau n mteorit Afacerea dinoaurilor dispariţia lorbscă de acum 5 e milioane de ani a survenit spr 1 80

şi rămîne în continuare vedeă Cei doi stăpîni ai Terei dino-aurl în trecut şi omul astăzi vor avea poate un destin similar,acela de a domina lumea pen a pieri spid în culmea puterii

ată soluţii care par a de o incontestabilă modeitateToate ingredientele ştiinţice, teologice şi politice ale epociinoasre sînt reunite aici Nimeni n şiar imaginat înainte de

srşitul secolulu trecut şi încă mai puţin în Antichitate sauîn Evul ediu un răboi nuclear sau o nară deradată depoluare Dar se imaginaseră ea alte scenarii servind aceluiaşiproiect: disgerea lumii nul dintre cele mai vechi şi maiuniversal invocate este Potopul Acest mit, în diversele sale vari-

ante povesteşte distgerea omenirii urmată de renaşterea samumită unui restrîs de supravieitori ăzboiul nucle-a este Potopl timpului nost Cu puţine excepţii, scenarilecare îi sînt consacrate (simulări strategice, sdii ştiinţice,cţiuni literare sau cinematogace) îl siează în perspecti-va unui s r it al lumii icomplet, ca şi Potopul Cea ai mare

pae a omenirii dispare, civilizaţia se prăbuşeşte, dar avenraumană continuă, deschizînde întrun nou ciclu al istorieiLa fel dezastl eclogic : ar srşil civilizaţiei (al civiliza-ţiei modee, teologică şi poluantă), dar n al omului

Aici ne aăm în faţ unui imaginar străveci al srşiri-lor lumii, care se înscrie în scma eteei reînoarceri (tratatăde Mircea Eliade, 90798, în Mitul eteei reîntoareri,1949) Srşiri şi renaşteri se succed pe parcusul unei isto-rii (cosmice şi umane) ciclice Elementele constitute alearetipului sînt împmutate dn ciclurile cosmice şi naraleevidente: succesiunea zilelor ş a nopţilor a zelo Lunii, a

anotimpuilor şi vegeaii Potopl sau războiul nuclear aparca simolri secundare şi derivate în rapo cu această schemăoriginară a lumii


21/229

SRTR METOE 2 1

Da simbolul arhetipal al cercului este în concurenţă cu simbolul u mai puţin aretipal al liniei drepte Aceasta din uăaplicată mersului omenirii poate indica e un drum continuu

e, dimpotrivă, n srşit btl şi denitiv În acest din urăcaz, imaginea orii una dintre obsesiile permanente aleimaginali este proiectată asupra destinului omeniriiMoarea individală devine moare colectivă extincţia specieiRăzboiul nuclear poate însemna, dup anumite scenarii,srşitul absolut al omenirii Fără nici o şans de supravieţuire

ici acestei posibilităţi nui lipsesc precedentele Este scientsă se evoce Apocalipsul apcalipsrile , în care srşitullui denitiv este orchestat prio uriaşă conagraţeApocalipsl religios asocia, touşi, srşitul existenţei terestrecu o nou realitate situată într univers transgurat Aceas-

ta îi lipseşte foe des Apocalipsului nuclear (sau altor apo-calipsuri contemporane), caracteriînd civilizaţie (parţial)desacralizată Srşitul, dacă este cu adevărat total, nu paresă e însţit de ici o soluţie compensatoare Este srşitulpurşi siplu

ată, sub aparenţe noi stcri vident veci n consecinţă,

niic nu este mai usticat decît reducerea scnariilor actualeale srşilor lumii la foule ahetipale Da, de pe altă pare,istoricul are tot dreptul să scoată în evideţă noutatea fenome-nelor şi noile porturi dintre itoria reală şi strcrile iagi-narului N sar putea minimaliza ncţia specică a marilortemei contemprane conexiea lor cu politica, ştiinţa saureligia, cae diferă simţitor de timpurile Potopului sau Apocalipsului cu vocaţie strict religioasă Srşitul desacralizatangoasa tenologică, declinul Occidenlui şi ridicaea altorareprzintă guri noi cu toate că şi ele pot descompuse înlemente arhetipale

În tip ce srşitul lumii are o provenienţă îndepăratăm u/ totalitar pare a o caraceristică a secolului al XXleaEl nu este decî vag sugerat de tiraniile tradiţionale doar


22/229

22 PENTRU O TOR A AGARUL

teroarea iacobină îl anticipeaă prin sistemul să de partidunic, opra sa de ideologiare şi de mobilizae generalăorganiarea sa indusială a represuii Experienă incmpletă

şi efemeră faă de modelul totalitar desăvîrşit al epocii noastre.Cvasiperfecţinea totalitarismului se explică pritro capacittematerială de organiare, de propagandă, de supraveghere şi derepresiune care lipsea epocilor anterioare dar şi prin armareaunui imaginar totalitar extrem de vilent Criza secoluluial lea unu dintre clivaele cele mai profunde di isto-

ria civilizaiilor , rateurile ciilizaiei tenologice, dar şipoteţialităile sale reale sau presupuse sa sublimat î ide-all unei depăşiri a istoriei, prin crearea unei lmi noi şi a uneinoi ine umae Fascismul, nazismul şi comunisml şiau po-pus nu numai săpînirea oamenilor, ca oricare tiranie banală

ci , î primul rînd, schimbara cursului istoriei şi mdicareanarii maneDacă experienţa totalitară parţine în mod esenţial uei

istorii recente, cmponentele sale vin de departe Fără a aeapretenţia de a face o trecere în revistă completă, să notăm rapidcîeva elemente aretipale

Refuzul istoriei şi dorinţa de aşi depşi condiia par să de-nească reacţiile uiversale ale omului, are se confntă chiacu istori şi cu limiele condiţiei umae Este un proiect ceăreşte evadaea dintrun spaţiu rblet şi imprevizibil şiregierea întrun perimet proteat, ap să asigure armoniai fericirea Acest ese simbolizat, la nivelul esnial, pri agii aetipale cum ar insula sau aea (şi mai esenţialîncă, sînul mate) Este visul recurent al unei soietţi închise,de tip tribal, peu a ne referi la teoria bie coscută a luiKarl Popper ( 9021 994) expimată în Societaea eshisşi uşmanii săi (1945) Pe plan religios, aceată luptă contra

lmii reale şi contra istoriei sa manifestat (şi continuă să semanifeste) prin ideologiile şi mişcările mileariste (propovă-uind insturarea Regalui mesianic de o mie de ani) Soluţi


23/229

TRCTUR ODE 2

ile totalitare ale secollui al ea şi în special nazismulşi comunismul sînt un fel d milenarisme secularizate Şelcarsmtic (Mussolii, itler, Leni, Salin, Mao ), gr

indispensabilă sistemului şi imaginarli totalitar, aparţine şiel unei liii ahetipale, persniată pri Messia sa pri Salvto (sau prin ticrist pen adversii săi Astfel se faceapropierea de saru, în ciuda aparenţelo laice, materialist şiştiiţice, sac deformat şi cpt, da u mai puţin prezentîn ideologii stctrate ca adevărate religii ( diotomia ditre

Bine şi Rău, riuml unui adevăr absolu desăvîrşirea spir-li man, amonia universală), în cultl şeli sau în rtaulceremoniilor Respingerea Celuilalt (duşmanul de lasă î sisteml comunist, ina bioogic impră onform doctrinei naiste)şi coeziunea unei comunităţi eliberate de elementele sale inde-

zirabile apain, de asemenea, stcrilor aretipale căutareaUnităţii şi dialectica aporrilor dintre Noi şi CeilalţiCoscţie nouă, materiale aaice Materale arhaice, con-

stcţie ouă Ţesătrile evoluează cntinu şi devin, în gene-ral, mai complexe pe măsură ce avans pe drmul istoriei,dar moleculele constitente rămîn aceeaşi Srşitl lmii este

astăzi incomparabil mai diversicat şi mai sosticat decît potopul sau incediul niversal pen a cita cele două soluţiiadiţionale obişnuite Regimurle totalitare contemporane de-păşesc cu mult prin cmplexiatea lor schema simplă a mi-lenarismelor tradiţiole su a utopiilor (ră a mai vrbi desiblrile haice) Dar, dacă n vrem să reţiem decît esenţa,srşitl lumii rămîe îttdeaua acelaşi srşit al mii şi eva-darea din istorie se inspiră di aceleaşi fantasme de la o epocăla alta

Cvintele din Elaziast: Nimic no sb soare şi Patarhei (Totl crge), faimoasa expresie atribuiă lui eraclit, nu

se exclud cîtşi de puţin Sînt cele două principii ndamen-tale ale Universului care lămresc de asemenea, mai bine decîorice demonstraţie, reglile şi logica imaginalui


24/229

4 PERU O SOR A MAGARULU

Imgir i retate

La începutul scouu eeistu franc Victor ad( 8641 93 1) i a props să urmee drmu lui Ulise A eperat pe maluile şi insulel editeranei toate locurile descisede omer şi a strîns întrun albm fmos o bogată coleciede fotograi atestînd o corespondenţă frapantă între descrie-rile din pom şi peisaul actal vi în legătură cu aceasta, celepat volume di ălorile pe mare ale li lise, 1 927 1 93 3 ,

i suplimentl său iconogra Pe rmele li lise, 1 933) Ancetă seducătoare dar ndamental falsă, model perfect pentce nu trebuie cut cu imaginarl

Imaginarl posedă propiile sale strcri şi propriile pricipii de evoluie Ar absurd, evident, să egăm raporilesale cu realitatea exterioară Nu se vor innta niciodată

culori noi, ci doar combinaii ale culorilor existente O gură ecunoscută a , foarte probabil, desenată plecd de la trăsăturile bine cuoscute ale gurii umane O utopie nu va facaltceva decît să dispună altf anumite componente ale rapor

rilor eale dinte oameni Un mit istoic va pune î scenăpersonae, decori şi situaţii ce vor trebui să s lipescă pe

lumea concretă Materiall sensibil maniplat de imaginar ndiferă esenţial de materialul realităţii tangibile, dar este retopit ş tuat întro matriţă specică Nu ontează mateialulci strctrile, şi acestea prezintă o autonomie incontesabilCum să connzi un arbore sac cu u arbore obişnuit? Cum

să conzi cacatia teriantă imagiată de europeni sa caracaiţa erotică a aponezilor c foare banala caracatiă "reală?Roger Caillois (913198) a demonstrat tot ceea ce le separăînun sdiu exemplar: aracatiţa. Ese espre logica imagiarului ( 1 973 )

În consecinţă, imic nu este mai caricatua! decît să vei în

iaginar o simplă travestire a realităii Cu mai mult de douămii de ani în urmă, istoricii i ozoi greci au început stdierea raionalistă a mirilor etoda lor nu era prea sosticată:


25/229

STRUCTR ETO 25

ei evacuau pur şi smplu fabulosul şi păstrau restl Pent eirăboiul troian existase pentr că un război nare nimic mraculos dacă i se ia lui Homer miraculosl, rămîne acest răz-

boi Istoricii epocii noastre cad uneori în aceeaş capcanatunc cînd încearcă să identice faptele istorice sub spoialalegedei e că este vorba de războil troian sau de fondareaRomei O legendă poate conţine evident, fntr de inor-maţie istorică reală Dar ea poate de asemenea, să se hrăneas- i

exclusiv din arhetipri Acesta este sensul demonsaţiei lui

Georges Dumzil privitoare la fondrea Romei, suiect asupracăia vom reveni

Să presupunem că storicii n vor dispune peste cîteva miide an decît de un co de povestiri nucleare ca sngură ree-riţă la mătatea celui deal Xlea secol Vor avea ei dreptl

să deducă dn această incontestabilă obsesie un cataclism real?Pent imaginar, puncl de plecare rămîne, pînă la urmă,secundar Reale sau inventate, parţial inventate sau compozi-te, faptele şi personaele se înscriu, pă la uă îno tipoloeieală Ne blocăm întro alsă înebare dacă vrem să inter-pretăm imainal cu orice preţ prin realtatea concretă sau să

recompunem realtatea concretă plecînd de la magnar necele două regstre nterdependenţele sînt numeroase şi schim-burile permanente dar este vorba de rapori oare ne, carese stabilesc prin intermediul climatelor mentale şi nu prininvazia btală a faptelor în domeniul eterat al spiritlui

e poate constata e de o arte pesstenţa stcrlor atemelor a modelelor, ş pe de altă pare o relaborare perma-nentă care adaptează aceste teme şi modele ritmurlor veţiiistorice, modicîndule, scoţîndule în primplan sau dmpo-ă retrăgîndule de pe scenă Există în acelaş timp rezisten-ţa la real şi dialogul cu realul

Rezistenţa faţă de real se maniestă uneo printro capaci-tate remarcabilă de negare a evidenţelor sau de inrsar asemnicaţiilor acestora, dovadă a autonomiei maginalui şi


26/229

26 ENTRU O STOR A MAGARULU

a durabilitii modelelor sale Se vee în geeal ceea ce seoete s se va i se învaţ ceea ce se tie eja Explora-rea globuli la începutul epocii modee n ofer o ilstrare

apant omb, descoperitol Americii a ignorat suprpropria sa dscoperire, pent c aceasta nu corespundea imaginii acceptate a lmii (în care nu gura continentul american).O anumi geograe imaginar transmis din Anticitate sadovedit mai puternic decî faptele geograce reale rmîndaceeaşi schem motenit, naigatorii au cutat în van, dou

sau trei secole, marele contient austra, care ar treuit sacopere emisfera sudic a gloului Argumentele contrare aufost transformate sistematic în argumente favoraile (ecareinsuliţ descoperit devenind un segment al itoralului cutat)pen simpll motiv c schem ideal prespunea o mas con-

tinental austral simetric lii septentrionale. Scopul imaginarlui nu este, toşi, s ihileze realul penta i se substii Strateiile sale urresc controlul lumii con-crete pin adaptarea modelelor ideale inerţiilor materiei şi cir-cumstaţelor schimtoare ale istoriei Îto lume real carenu poate deît s deceţioneze, imaginal joac un rol com

pensator. El acţionea peste to şi oricînd, dar ai alesperioadele de crz î amplic manifestrile, chemate s com-penseze deiluziile, s fac pavz împotriva temerilor şi sinventeze soluţii alteative. Srşiri ale lmii , milenarisme,utopii, exacrbri ale alteitilor, personaje proidenţiale,pratici olte şi multe alte formule are aparin uni fond

cvasipermanet capt accene acute anci cînd oamenii sîntdecepţionaţi de istoria "real. Astfel, imaginl poate folo-sit ca un aromet foare sensiil al evoluţiei istorice

Goaie imgiuui

Imaginal este oniprezent, am spus dea Orice gînd, oiceproiect, oric acţiune posed o dimensine imaginar întruevantai foare lag, care se întind de la ipotea ceşi aşteap


27/229

SRUCTUR OD 2

vericarea pîn a fantasmele cele mai insolite Temele salesînt rebele ecupajelor tradiţionale: epoci istorice, ciilizaţii,omeii paiculare ale istoriei Nu ese vorba de a nega legiti-

mitatea unei istoii a eligiilor, unei istorii a areor, uei istoriia literaturilor, unei istorii a tiinţelor, unei istorii a ieilor polii-ce Dar, in moment ce se doreşte înţeleerea imaginalui,partajarea acesuia conform unor criterii aparţinîn altor isciplne şi metoologii se rauce printo fragmenare u-ntoare şi metoologi defectoas Imainal unei socieţi

este gobal şi coeret impulsurie sale se manifest în toatecompartimentele vieţii istorice Aceeaşi tem se gsete campeste tot Cum s imitezi, de exemplu, sacul la sfera exclu-siv a religiilor? Mienarismee şi mesianismele aparţi maicurînd omeniului religios sau celui politic? iaţa extrateres-

ar o speculaţie lozoc, o ipotez ştiinţic, un motivlitear sau ciematorac, o creinţ de tip religios? Cercet-tol imagnaului este conamnat la enciclopeism

Istoricii au obiceiul s împat istoia în "omenii Da artrebui s se ia mai aent în consierare perspectivee istoriei,erspetivele sale iverse Exist tot atîtea istorii cîe per-

specive Se poate trata istoria sub un ugi materia şi eco-nomic, cum a procedat Brauel Poate priit din punctule vedere al demogaei, al mentaitţilor, al fapelor i alstcturilor politice Fiecae perspectiv aspir la gobalitateFiecare este susceptbil s stcturee o istorie global Isto-ria imaginalui este ua ite aceste perspecive, capail

s ofere o viziune globalizant asupra omului şi evoluţiei sal

Opt sucui reipae

La ceput au fost arheipurie Trebuie s începem, de bunseam, prin le sublima esenţele Totuşi, nimic mai elicat

ecît s propui un repertoriu Desigur c substanţa arhetipaleste bine xat în spiritul uman, r modul de conceptualiare,e disociee sau e amalgamare a elementelor sale depine


28/229

28 PENRU O STORE A MAGARULU

(ca orice rconsituie istoric) d erspectiva storiculuiadic de o diversitate de opinii. Se oae diviza sau coinaaproap la innit oc seductor, oscilînd între soluţiile sin-

tetice şi un inventar al detaliilorArhtipurile identicate de ar G. Jng sau dovedit reapuţin convingtoare. Nu i sar putea acceta r reerv aia,rincipiu feinin prezent inconştienl masculin (şi respec-tiv, aniu rinciu asculn al inconştintulu fein).Gaston Bachelard considra cele atr elemente naturale

"hormoi ai imaginaţiei (titlurile lucrrilor sale re uîntreg pogra Aerul i visee Psihanaliza focului Apivsele Pămîtul visele repausului Pămntul i eeile voinţe) el mai ae efort de sisteatizare îi aarine, r îndoial lui Giler Drand, care împate domeniul în dou registredistincte şi opuse regimul iurn şi regiml n ctur al iagi-nii, rimul exacerînd contradicţiile, cel deal doiea, dim-potriv, atenuîndule ui îi ai datorm, de aseenea, şi oistincţie net între trei concete arhetul ca matrice uni-ersa, imbolul, indvidualiat şi uctuant, şi scema, gene-raliare dinamic şi afecti a imaginii (astfel aretipli cer

îi corespund schemaascensională

şi o peiad de siboluri scară săgeată n zb avion supersonic campion l sărturi) Dac a prone un invetar complet, ar deacu un

pra lin. nsula petera sau sînul mate sînt imagini aheti-pale leam mai ntîlnit Arborele de asemenea d cm aremarca deja Jung Lapele, pent a cita pe Giler Durad,

este un "alimentarhetip nul, cel uţin anumite ciilizaţii,ar ptea aspira la acelaşi stat Arhetipuri, desigur ziua şinoaptea sau ciclul /unar sau negrul şi albul, sau entrulschem arhetipal micarea circulară, sau ascensiunea şicerea . Acestea sînt doar cîtea exemle extrase aleaordinun fond practic ineuizabil Opera clasic a lui Giler

Durand ne ofer cea ai un ilustrare a unei astfel deanchete ai rmîne de vzt ce ar putea face un istoric dinsimolul scrii, di schea ascnsiunii şi i aretiul ce


29/229

TRUCTUR ETOE 2

li Misiunea sa ind de a analiza societţi complexe el lu-creaz cu un imaginar compozit şi sosticat El treuie srmreasc modul în care arhetipurile fuzioneaz în structuri

inamice şi conexiunile dintre acestea şi celelalte scri şipocese ale istoriei Decît s lngim lista arhetipurilor, prefe-rm s procedm la un decupaj suplu şi sintetic (ai "grosierpoate, dar mai puţin contestail şi mai ecace) at deciopt ansambluri sau stcturi aretipale susceptiile în opinianoastr, s acopere esenţialul unui imaginar aplicat evoluţiei

istorce

Conştiinţa unei realităţi ansenente: realitate inviziil,insesizail, dar cu atît mai seicativ faţ de realitateaeviden şi tagiil Este domeniulsupranaturalului şi al mni-

festrilor sale percetiile care compun miraculsul Supra-naralul poart cel mai adesea amprenta sacrului Tot acestcomplex deneşte o caracteistic mental universaprezent,innseă oniţiei umane RudolfOo (186917) le saclde o stcr emoţional specic: numinosum ("ninosul),omu conştient c este condiţionat de o foţ distinct de voinţa

sa: Atotdiferil (Das Heilige acrul , 1 9 1 7) Sacl se manifest înto mltidine de sisteme tice dela cele mai simple (totemismul animismul, cull strmoşilorfetişismul) la cele mai complexe (religiile politeiste şi mono-teiste) Este preent şi în sacralizarea unei mulţimi de oiectesu de sgmente ale spaţiuui ("locri snt percepute ca"cenre ale lumii), în jocuri riale etc Conştiinţa uma sedeschide astfel spre o lume de simoluri oiecte, elementenarale, astre forme culori, numere înestite cu o sem-nicţie anscendent Lumea concret nar decît o aparenţînşeltoare ascunzînd stcri incomparail ma pronde şi

esenţiale Efortl de a le îţelege şi de asemenea, de a le "capaşi a le determina s acţioneze în avantajul nost constituie opreocupare constant a omului


30/229

30 ENTR O SORE A AGNARULU

e mai rmîne din aceast iziune arhetipal a uni uni-rs miraculos în societatea tehnologic mode, care parea se remarca tocmai prin emiizarea lumii? Oare sacl este

pe cale s dispar, s aandonee puţin cîte puin spiritul uman?Supoiţie aparent justicat prin reuxul, relaiv de altfel, alcredinţelor şi practicilor religioase De fapt, setea de Asolutnu sa diminuat Nu exist nici o pierdere de sustanţ, ci doaro "reînvestire, o nou distriuire a aretipurilor Omu treuie s cread în ceva, întro "realitat indiferent care de esenţ superioar, singura în msur s dea un sens lumiişi condiţiei umane Fenomeul no este srşitl monopoluluireligiilor tradiţionale şi ispersarea sacrli, chiar prolifeareaformelor sale "alterate De la o etap la alta sau de la o ideo-logie la lta, ştiiţa şi tehnologia, naţiunea, rasa, sexul, "noua

societate şi "iitol luminos au fost, rînd pe rînd, sacraliza-te Proliferarea sectelor constiie u alt fenomen contempo-ran semnicativ unle rmîn, mai mut sau mai puţin, aproapede fondul religios radiţional, î timp ce ltee se strîng în uladeilor noi ( exaltînd foţele psihice conştiina planetaşi cosmic propoduit de "New Age, arfriie zurtoare

şi extratereştrii ) În aceast priinţ este foae caracteris-tic succesul parapsihologiei, care caut îninţa mană puterimiraculoase, rezervate pe remuri supranaturalului Atîta timpcît omul a rmîne om, el va contina s învesteasc îno re-alitate anscendent şi sşi imagineze semicaţii dincolo deaparenţe

Sacl se a, de asemenea, la oiginea promovrii înimaginarl social (şi în practica social) a unei categorii dealei estiaţi a seri ca intermediari între societatea oame-nilor şi lumea transcendent Este vora, î primul rînd, dencţia sacerdotal şi de cea regal: preoţi, regi, regipreoţi sau,

evental, regizei Monarhia sa ucrat de ariute supra-naurale, dintre care unele sau menţinut pî întro epoc relativ recent în Frana, pîn în secolul al IIIlea şi chiar pîn


31/229

STRUCTR TOE 3

a începutl secolului al Iea; regele era rege prin graţiaui Dee; el era uns avea puter tauatrgce) De fapt,oice carieră excepţională purt apreta sacrulu. Eroi greci

era seizei. eae d'Arc uea gasur celeste. Responsailioe ai destiuli naţiunior preferă să invoce gasul isto-riei, care nu ese a puţin transcendent decît vocea dvină.Desacralizarea na schiat niic eseţial, socetatea ate-rializînduş în eroii săi vsee şi idealu, întodeauna prezent,a depăşirii istoriei şi codţiei ane. Astăzi, un conducătorpoltic este arismatic, iar edeta unu spectacol sau a unuisporun star, vocaula deonstrd cotiuarea unui lonagc. Din această diaectică provine şi interpretarea curentăa istorie, axată pe personaliţi şi acţiunea arilor oaeni,arcaţi de destin; prin ei, istoria capătă un sens superior.

2 Dublul moartea şi iaţa e apoi Această stctră men-al reectă coningerea că tpul aterial al inţe uaneese duat de un eleent independent şi iaterial (dulu,spit, suet etc). După anuite credinţe, acesta sar puteaesprnde de corp ir în tipu ieţii expicaţia căătoriior

extatice, a peregrnărior văjitoarelor, a licantroplor etc.); elîşi contină oricu existenţa după oae Indesctii şi e-uritor, dulul se instalează întun tă care este e apro-piat şi deschis lii celor ii (cultl stăoşor la priitv),e, dipotrivă, îndepăra şi închis (Hadesul grecilor). El tră-ieşte viţ diiuată a unei ubre, indifeent de eritee saupăcatele anterioare (Infeul clasic), sa, din contră, este pe-depsit saecopensat (ca în reigia creştină); în acest din urmăcaz i se oferă şansa comuniunii cu Dumneeu. E poate, srşitsă răînă ataşat de lea ateriaă, reîncaînduse succe-siv î înelişuri caale dintre cee ai diferte (encanare

sau metempsihozaMigraţia duuui în luea de apoi a stiulat to felul deconstcţi iainare, ajungînduse uneor a topograi şi


32/229

3 NTR O STOR A MAGARULU

sociologii foarte sosticate ale Infeurilor şi Paradisurlor(ei în acest sens ca odele desăvîrşite infeul bdist cunueroasele li deparaente şi cu o organiare irocrati-

că deoseit de coplexă, sau, la creşini, Dvna Comeiaa lui Dane) Între luea celor vii şi cea a orilor deliitareanu este niciodată asolut; există pori care perit trecerea au-itor aleşi de cealaltă pare (tip de călătorie iniţiatică foartefrecventă în itologie sa în cţiunea lieaă caracterizîdde aseenea, extazl istic) Dar spiritele se pot aa şi pitre ni, se pot anifesta sau pot contactate, credinţă perpe-tată din vreurile străvechi pînă la spiritisul mode

Alteritatea Legăra dintre Eu şi eilalţi, dinre oi şiCeilalţi se expriă printrun siste coplex de alterităţi Acest

jc ncţionează toate registrele, de la diferenţa iniă pînăla alteritatea raical, aceasta din ură îpingîndu peCelălalt dincolo de liitele uanităţii, întro zonă apropiatăde animalitate sau de iin (e prn defarea uni prototipreal, e prin falaţie pură) Orice raport intean şi oricedscurs despre o trec inevitabil prin această grlă a iagi

aui Întrun sens ai larg, ltertatea se refer la un întregansalu de diferenţe: spaţii ş peisaje diferit inţe diferite,societăţi diferite, asociind astfel geograa iaginară, biolo-gia ftastică şi utopia socială Ulta sa consecinţă este o uefrîmiţată, fascinantă şi eliniştitoare în acelaşi tip

4 Unitatea Acest arhetip încearcă să supună lue unuiprincipiu uncator Oul aspir să ăiască îun univers oogen şi inteligil Religile, gdirea agică looile, ştiinţele,interetărle istoiei, ideologiile încearcă ecae în fel său,să ofere un axi de coerenţă diversităţii fenoenelor

Mitul anrognl reectă perfect acest od de a concepeasolutul, ilustrînd aronioasa sinteză priordială cînd prin-cipiul asculin şi cel feinin u erau încă separate Uni


33/229

STRUCUR METOE 33

tatea se manifest la toate nivelurile, atît în sens cosmic (legicare gveeaz niversul, itegrarea omului în Creaţie, cores-pondenţe ître microcosm şi mcrocosm), cît şi la scara comu

nitţilor umane, crora o întreag serie de mituri şi de ritualuritreuie s le asgure coerenţa (din timprile primitive pîn laidolgiile naţionale modee)

5 Actualizarea originilor n toate comunitţile, originilesî puteic valorizate Rolul mituriloronatoare (sau, înunpla mai geeral, al miturilor e origine) este s nce o punteîn trecut şi prezet, evocînd şi reactualizînd neîcetat fap-ele decisive care a da natere realitţilor prezente: orginileniersului ( cosmogonie) şi ale elementelor sale particulare,ale omlui, ale religiilor, ale comnitţilo, ale naţiunilor i ale

statelo Evocarea nei geneze seic înţelegerea esenei şia destiului conguraţiilor actaleOrce gp uman se recnoaşte în miturile sale fondatoare, carei asigur specicitteaîn rapor cu alţii ş îi confer graţia nei anumite perenitţiAstfel, paradoxal, ic nu este mai prezent în conştiinţa oame-nilo decît orginle, domeniu mitizat, ideologizat, politizat

Descrarea iitolui Dup istora care a fost, istoria caeva Imaginal divinator cuprinde o mare varietate de me-tode şi de practici rmrind cuoaşterea şi controlul timpurilorce or s vin Este în joc soarta paricular a eci indi-vid, dar, i ales, destinl omui, sensul storiei şi al lumiiOcultsmul, astrologia, profeţiile, viitorologia, teleologiile re-lative la univers sau la istorie (istorie ciclic sau linear, srşi-tri ale luii, milenarisme, progres sa decadenţ ) reect,în strîns corespondenţ cu religiile, ştiinţele şi ideologile, ocutare osedant ş nicicîd satiscut

7 Evaarea consecinţa reuzului coniţie umane şi a istoriei Omul aspir s se elieree de constrîngeri s se trans


34/229

34 PTRU O STOR A MAGARULU

forme, săşi schime starea în toate ariatele imaginaile:ascensiue (eevaie spirituală, cunoaştere, puteri supranatu-rale, snţenie) sau regresie (către natră), gă înainte sau

întocre la ioare . . Iventarea unei alte condiţii semcăde aseenea, aoirea istoriei reale, cu îtregul său ortegiud irii şi rmărirea unei evolţii diferite Soluţiile sînt cău-tate e prin exaltarea nceputrilor (nostalgia îrstei de ,e întrun viitor puricat (ilenarsme reigioase sau secuarizate), dincolo de spaţiul cunoscut (insule, tărîmuri înde-părtate, planete, galaxii), e întrun spaţiu convenţioa(utopii) Rzl se poate manifesta îtrun od pasiv (gadin faţa istoriei), sa activ şi chiar agresi (tentativa de a forţadestinul, de aşi pune voiţa asupra erslui evenimentelor)isul de evadare i acţiunea eroică se pot de atfel combina

(ca în variatele milenariste) Această luptă disperată împotrivaistoriei constituie unul dinte feeţii cei ai puteic ai ist-rii înseşi.

8 La i omplementaritatea ontrariilor Imaginaleste, rin exceenţă, polariat Fiece dinre simbolurle se

posedă un corespondent antitetic: ziu şi noaptea, al şiegl, Binele şi Ră, Pmînul şi Cel, apa şi focul, spirişi materie, snţenie şi estialitate, Cristos şi tricrist, con-scţie ş disgere, ascensiune şi cădere, progres şi decadenţ,mascul şi feminin, yin şi yang . . (ecare pricipi suscitînd,la rîndu său, atidin contraictorii d dorinţă şi de respi-gere). Această dispoziţie dovedeşte o tendinţă ptecă de asimplica, de a dramatiza şi de a îvesti fenoenele c ungrad înalt de semicaţie Dialectica contrariilor este cac-teristcă tutror religiilor (cu n punct exem în manieislirania) şi, în general, interetărilor curente ale lumii, ale om

li şi ale istoriei onictul ceor două cetăţi invocat de SntulAugstin sau dialectica li Hegel şi a lui arx ( axată exactpe lupta contrariior) nu sînt decît avatarurile nui arhetip


35/229

STRUCTURI ETO 3 5

deoseit de puteic. Polii opuşi pot sau reniţi întro interpretare de ansalu supuşi deci principiului Unităţii ,sa disociaţi în sinteze contradctori (idealis ş aterialis,

casicis şi roantis . ) .Acese ari stcr aretipale au o senicaie univer-

sală. E scot în eideţă o nuită itate stcrală, deasu-pra decupajelor clale ş cronologice: crediţa îno realitatede eenţă superioară care dirijează le aterială;speranţa iaţ de dincoo de oarte; uirea şi neiniştea în faţa iver-sităţii lii, şi, a ales a Ceuilalt; dornţa de a asigura lumiişi counităţilor un axiu de coerenţă; încecarea de a faceinteigiile originile, eseţa şi sensul luii şi al istoriei) trate-gii vizînd conoll destinului individua, al istoriei şi al iito-

lui; sa, dipotrivă, rez istorei şi tentativa de a evadapent a se egia înun tip invarail şi aronios; ş însrşit, ialectica înfntării şi sintezei tedinţelo opuse.

Să preciză că ne propune s ă cuprnde doar epoca istori Crede că ajoritatea scrlor enta enţionateaprţin ouui în genera, dar ar inutil şi în afara discuţiei

să deplasă această dezatere spre oul preistoric sau spregîndirea sălatică (sau cine ştie? spre oul postis-toric de îine). Există, ră nici o îndoială, diferenţe sau celpuţin deplasări ale accenlui Astfel, gîndirea sălatică, dupăcu a rearcat Claude LviStrauss, este refractară la isto-rie; în ce prieşe refuzl istoiei, acesta i se aplică perfec,dar, evident, ai pţin ie tendinţele entale vizînd valo-riarea ipului istoric (cu excepţia originilor, care sînt uni-versal ivocate şi acaliate) . Evoluţia cea ai caracteristicăar tocai adaptarea progresivă a spirlui uan la tip şisciare, la o istorie uidă şi din ce în ce ai dinaică. Dar,

încă o dată, avansă pe ternul pe care i a ales înoenl depăşirii gîndirii priitive şi iserării î adevăralip istoric, ceea ce n e a piedica să face apropierile


36/229

3 PRU O STOR A MAGARLU

ncsare ai als cînd fodul "sălatic al ntalităţilor isto-rice se preintă întro aniră anifstă (sau este astfel inter-preat d autorii cărora le consă opiniie)

reuie pe d altă pare, să se înţelagă că arhtipurile sîntstrîs inate odelle circulă, se coină se aplică saudispar Un mit precu cl al Salvatorlui pent a reluaun expl dja invocat se aă în raportri variaile cuai ult stcri deodată Legăuril sale cu sacrul sîn evi-dent el apare ca un garat a uitţii sau ca un no fona-

tor l propune uneori, ca şef ilnarist sau rvoluionar, osoluţie d ieire n istorie Astfl, ecare anifestare a ia-ginalui prezintă trăsări inconndaile, în tip c co-ponentle sale aparin uui fond coun şi invariai

Oric act şi orice luc pot preluate de iaginar hiarşi cl ai elenare, ca hrana şi sul dei adsea recac-le priilegiate, unde se întîlnesc aretipurile principal, ulţu-ită unui siste coplx (şi ifrit de la o cviliaţie la alta)de tauuri şi orme de reprezentări şi de fantase oţi crdeă ănînci şi faci dragost în modul cel ai naural din lue,dar, d fapt procedezi confor reglilor pe car iaginal

ni la întipărit profund în spirit Pe de altă parte, conotaţii se-xuale sînt idnticaile în cele ai dferit guri ale iaginalui (cea ce psihanaliza ne învaţă de un secol) Astfel,iie originare sau fondatoare, reeorînd naşterea univer-sului sau a popoarelor, pot uşor tradse în treni sexuali,o dată ce se voreşte despre "fecundăr şi naşteri Iagina-

l reuneşte coparientee pe care aordarea raţionalistă aavt tendinţa să le separe

Grdee de credi

ai treuie specicate nivelurile, gradel şi seicaţiile

Iaginal nu est oogen şi egal el este variat ca şi viaţaExistă un iaginar esenial, care vine din adîncuri Există, deaseenea, un joc al iaginalui un iaginar conceput şi per


37/229

STRUCTUR TOE 37

ceput ca cţiune Totşi, niic nu este gatit Orice act cores-punde uni proiect unei aspiraţii Jocul nu este pur şi sipun joc, ci o anieră de a stctra uea, de a inventa spaii

şi regui coerente şi îccate de sens E întreţine egătri sn-se cu sac (puse în evidenţă de Johan Huizinga 1872145,în a să omo luens 1 3 8) . ărbătoarea sau caavalul sîntreceptacue ale iaginaui socia înto gaă oae argă încare utopi şi sacl sînt puteic concentrate (vezi, în acestsens, cartea ui Roger Caiois Omul i sal, 3) Foosreaasivă a sărtorii de către regiurie totaitare de a dic-tatra iacoină a fascis, nazis ş counis dovedeştepotenţiaităţie sae Ficţiunea iterară, sau aistcă sau cinea-togracă ehicueaz vaori şi siouri care vin din adîncuri(cutu vedeteor de cinea este pent unii o osesie, chiar o

religie, după cu dovedeşte Edgar Morin: Les tars 157).Ou poate siua că trăieşte îno ue iginară şi săcreadă î fantasee sae (ce puţin în tipu unei ectri saua unui joc), ştiind însă că este ora de o convenţie şi răaşi întepe egătra cu reaitatea Dar există pe de ată parteimginar în sensu tare a cuvîntui, un igina considerat

a fe de esenţia, chiar ai esenţia decît uea concretă o-deu ce ai evident este ce a reigiior (incsiv reigiiepoitice, care urmăresc transgurarea istoriei) Chiar în acestdin ură caz, ou este, în geera, capai să disocieze ceedouă registre: reau şi supranatrau profanu şi sac e-cii greci credeau î iie lor (iite în egătră cu aceas-ta a catea deja citată a ui Pau eyne ) dar ei îşi situau zeii,eroii şi tipurie itice întrun pa diferit de viaţa or adevă-rată şi de istoria or Psioogii ştiu că îndirea uană nu estedeoseit de coeretă Ou poate crede în adevări contradic-torii, precu copiii, care cred că jcăriie eau fost aduse de

Moş Crăcin, d şi că aceeaşi juci eau fost aduse de pnzSe poate trăi foae ine cea ce oenirea face dintotdeauna siutan în două pauri, a reauui şi a iaginarui îtro


38/229

3 8 PENRU O STORE A MAGARU

lue atît proaică, cît şi fauloasă Un singr luc nu se poateface a trăi ră iaginar, în afara iaginalui

Difzia ecărei crediţe în paicular şi recepţia socială sînt,

totuşi, foae difernţiate şi vriaile opoaentele sîntdispuse dea lungul unei scări de la acceptarea ră rezevepînă la reul categoric, cu o ulţie de poziţii interdi-ae La o exreitate, iaginal copleşeşte realitatea exte-rioară Trăirile itice reectă o strctră schizoidă adică opere de luea concretă; aici contează doar adeările

iaginalui Este caul arilor istici, al profeţilor reuri-lor noi, al celor contactaţi de extratereşi La cealaltă exei-tate se propune deolaea iagnalui (eident, iaginalcelorlalţi) Filozoi greci ai tichităţii au dat tonul pri încer-caea lor de a deitiza irile Raţionalisl Epocii Liilora reluat operaţia pe o scară ai aplă Î

n cele din ură, ătăliacontra iaginalu sa îpotoit e două secole, iturileşi contraiturie se înftă Dar cin ar putea spune unde seaă Aevrul? el pţin sa consttat că emitizarea ducedirect la cristaizarea unor iri noi Un contrait nu esteneapărat ai puţin itic decî i contestat u este ai

raţional (sau ai puţi raţional) să crezi în igang decît înDunezeu Iaginal nu pote diss, poate doar dislocat şi ecopus su alte fore

A condaa iaginl altora este o anifestare de intoeraţă Fiecăia propria sa siteză nu exist o singă culoa-re, ci o innitate de aţe

Imgi şi meii

Raporile dintre cele două conepte, imaginar şi mentali-tţi, st strînse şi coplexe Oicu panurile nu treuie co-date, pen că sa junge la o disoluţie a iagilui nto

corşitoare istorie a enalităţilor Iperialisul entalităilose reşte în ună ăsură dino iprecizie proleatică (de-geaa se caută o deniţie copletă şi clară în aplele aicole


39/229

STRUCTR TO 3

care le sînt cosacrate în lucrările de referinţă ale lui Jacqese Go şi Andr Buguire) Se poate conveni totşi că doenul lo ţine ai ales de reacţiile psihologice, de atitdinile pr-

are ale spiritului. Lucien Fevre punea în opoziţie istoriaentalităţilor şi istoria ideilo, priele siînduse la uniel ai prod al conştiinţei şi, ciar ai jos, î inconştient.

Iaginal, ciar dacăşi trge sea din proziile e-taliţilor, se distinge et pr anue ăsări particulare. Spredeoseire de conguraţia oarecu astrată a entalităţilor,

iaginl presupue o întreagă colecţie de imagini sensibileEl se aă ca o altă realitate îinată cu realitate tangii-lă, dar nu ai puţin reală decît aceasta. ai ult, iainalse prezi întrun od ult ai elaorat uneori ciar deoseitde sosticat. Miri, eligii, utopii sistee de altertăţi, cţiuni

literare, ipote ştiinţice: ne gsi la un nivel ai elevatai foalizat, ai apropiat de ideologii decît de entlităţi(ideologe neid, di puncl de vedere al iagialui, decîttoogii seclarizate). Pînă la ură, diferenţa este arcată degradul de foalizare şi de conştientizare.

De fapt, oga entalitţilor aparţine deja trecului. După ce

ia favoriza expansiunea, caractel vag al conceptului esteastzi resiţit ca un dicap. Ca instrent de luc, pae preapuţin operant. Iaginal, cu gurile sale cotrate ult aicar, poate ofer tee şi ij loace de investigare de o ai areprecizie şi neţe.

e ese u mi?Mitul este un concept care revine adesea cînd este vora

despre iaginar. Iată n cuvînt la odă. Expansiunea sa înltia vree întreţine o aigitate în creştere. Liajulcurent şi dicţionarele vehiculează o ultitdine de sei-

caţii. Pînă la uă, tot ceea ce se îndepărteaă ai ult sauai pţin de realitate pare susceptiil să devină it. icţi-nile de tot fell, prejudecăţile, stereotipuile, deforările sau


40/229

40 ENRU O STOR A MAGARULU

exagerările sînt acoperite ră prea ulte scpule de acesconcept cu vocaie imperialistă

Dar pe de altă pae, deniii mai curînd resictive sînt for-

ulat de specialiştii mitologiilor clasice. Pentr ei dom-niul este practic limitat la societăile arhaice şi tradiţionaleeste mil în sensul originar al cuvînlui povestire faloasă,orietată esenţialmente spre origini

um se pot împăca interprtările extreme? u pot răînenelămurite, nici nu se poate reduce itul exclusiv la formula

sa primară Formle şi ncţiunile evolueaă, în timp ce sen-bilitatea itic ămîne inseparail legată de spirialitateaumană oncepem mitl ca pe o construcţie iaginară poves-tire rep ezentare sau iee care urărete înţelegerea esenţeifenoenelor coice i sociale în funcţie e valorile intinsecicounitţi i n scopul asigurrii coeiunii acesteia

Povestirea ca stctură formală, aprenta sacrlui şi inter-venţia foelor suranatrale ş a personajelo fauloase (zei,eroi) sînt trăsătr disincte ae ilui radiona Mitemodee pot să contnue acelaşi lon (vezi, de exemplu, milextratereştrior sau ultiplele versiui ale Apocalipsului), darse prezintă adesea su foa astractă a ideilor şi a simolu-rilor rogresul şi naţiunea sînt incontestail itri, în ăsuraîn care propun o schemă explicativ a istoriei şi scot în evi-denă valori împătăşite în mare măsură Retragerea (relativă)a supranarallui lasă loc, ră nici o pierdere de sustaă,ştiinţei raţiuni, ideologiilor .

Mi ofer o cheie permiţînd accesul att la un sistem einterpretare, cît şi la un co eti ( odel de comportament).El este puteic integrator şi siplator, reducînd diversi-tatea şi complexitatea fenomenelor la o axă privilegiată deinterpretare El introduce în universul şi în viaa oamenilor unprncipiu de ordine acordat neoior şi idealrilor unei socie-

tăţi dateSă distingi în cazul miturilor îre "adeăr şi neadevărconstiie o ardare greşită a proleei. tul ee stutr,


41/229

SRCTUR TOE 1

nu atrie l poate utiliza atrial adevărate sau ctivsau adeărat şi ctie în acelaşi tip iporant este faptcă le dispue după regulile iaginalui O graniţă nesigură

şi pereailă l separă de istorie el acţioneaă prin selecţişi transgare, prin ceea ce Marcel Dtie nuea un procesde uitare şi de eorie Se presupune că itul reproduceo istorie adevărată, dar aevărul său se vrea mai esenţial ecîtaevărul supercial al lucrurilor Partea cea a secretă aidntităţii unei clri est încrdinţată itologiei sale u

este sucient să deforzi realitatea sau să o reconsti eşti purşi siplu pent a inventa un it treuie să s constascîn esenţial şi întrun sens sibolic

Funcţia sa cognivă cătaea adevărrilor prode, a ade-vărrilor ascunse ancă o punt între it şi ştiinţă Dar dife-

renţele dintre cele două strategii de introgare a luii u sîntai puţin arcate Aordarea itică este initivă, poetică, tp ce ştinţa acţionează pri inducţie şi expeientare Prnviziuna lor glolantă, itologiile se îdesc ai curîndcu sisteele looce şi cu idologiile Există însă, ră nicio îndoială, un ndaent itic al deersului ştinţic Chiar

experientara cea ai pragatică este orientată d un sistede valori şi de un anuit od d percpere a luii ea estedeci dependentă de o tendinţă itică Cu cît ai ult se cautărăspunsurile la proleleceie ale naturii şi xistenţi, cuatît n apropi ai ult de perspectiva proprie itologiior

Sursee 1: domeiu scisuuiIstoria se face cu docuente sînt prile cuvint din a

nualul faios în tipul său, al lui Charls Langlois şi CharlesSeignoos (Introucere în stuiile istorice 1898) Cine arutea nega o astfel de evdenţă etodologică? Dar c este un

docuent? Pntr eneraţia lui anglois ş Signoos, concepl d sursă s idntica (sau aproap) cu docuntul scrisdar nu cu orice docuent scris ci cu acla car izvora direct


42/229

42 TRU O STOR A MAGRULU

dintrun anue fapt istoric Metodologia critică odeă esteconstrită pe refl iagnarl isiunea istoricilor idde a reconstiti faptele cît ai del posiil Această tentativă

de deiticare a istoriei a at parea ei ună A separt celpuţin lucrile A arcat cel puţin distincţia dintre cele douăregisre ocetul şi imaginarl Dar arginalizarea aces-ia din ră na fost deloc justicată; asenţa sa nu putea decîtsă sărăcească istoria şi să falsice raţionaentele apl căfondaea Roei nu corespune cu legenda sa este n pnct

de vedere îpărtăşit de ajoritatea istoricilor Dar acest lcnu înseană că legenda ar ave o senicaţie ai ică decîtfondarea reală Ea a arca rod conştiinţa istorică a roa-nilor şi cultura istorică a Occidentlui Oare originile istorieale arilor religii sînt ai seicatve decît sustanţa loristică? Oul se ăneşte cu itri aşa c se neşte cupîine şi apă u se poate concepe o istorie ră itri pentcă singura isoie pe care o cnoaşte, cea a oaenilor, esteputeic arcaă de forţele iaginlui O stcră iagi-nară care acionează dea lung secolelor şi al ileniilor poate lt a eseţială decît orice fapt istoric

Concepută pent a lăuri evenientele concrete, etodo-logia clasică a treit să e lărgită şi aeliorată penu a seacorda cu noile piste urărite de isoric În tipul li Lan-glois şi Seinoos, conceptceie al istoriei era oumentulaszi, esteproblema u docuentul este cel care canaizeazăanceta, ci prolea care se pue Fiecare tip de ancetă dis

pune de sursele sale privilegiate şi de etode specice Istoriaiaginalui de aseenea E se poate lansa întro ulţie decete ră a recurge cîtşi de pţi la docentel adiţiona-le, clasate în arhive Ea le poate igora deliberat; ea poae, deaseenea, să le utilizee ; ea trebuie unori să le utilizeze iciun docuent nu este unioc; oricare poate citit în ai ult

oduri Istoria iaginarlui presupune, printre altele, u nouod de a citi docentele considerate pe vreuri epiae,pentr că n li se cerea dect un singur tip de inforaţie


43/229

STRUCUR TOD 43

Ca să spune adevă, chir concepl e sursă este discu-tai Cuvînl expră deja o iuzie: cea a uni raport directşi a unei corespondenţe perfece întrefapt şi reprezentarea sa.

Or, c reprezetare, condiţi sursei ese apropiată de cea aiaginii este vora de oiect, ci de coştiinţa oiecluiDocuen nu poate "ţîşni, aseene nui izvor, dintruane fap istoric este meiatizat, e trece prino con-ştiinţă, prntro gră entaă şi ideooică Această griă seinterpe inevitai tre fapte şi "aerializarea lor prin scris

Istorcl iagili ae deci drep de relua dosaele vechi.Ciar şi în cea ai seacă ărie el v descopei aprentaăsată de o anue viziune a ui

este i puţin adevărat că alte categorii de surse, ai cu-rînd neglijae de isorci (ce puţin pînă îno perioadă recent),îi sîn ai apropiate şi, în geneal, ai utile Pen a răe îndoeiu scrisuui, este ora, priul d, de ttee litere

Pen o istoriograe preocupată de apte, iată surse puţinrecoandaile; pin îata lor concenare de iaginar, elersca s rieze sigura istorie care conta, cea a eveniente-or reale Este exact ceea ce le face interesante pent istorcuiaginaui. Acesta parcurge uneori acelaşi d ca specia-is în iterară Perspectiva sa este, totşi, difertă Chiar învariantee sae cee ai sociologizae, istoria literară nu poatedispreţi o anuită seectare de ordin estetic Din puncl devedere al istoricului iaginaui, excelenţa iteraă conteazăprea puţin ea este oic ai uţin insctivă decît repreen-

tativitatea Şi, cu ediocritaea este ai eprezentativă decîeni, e euie să se reseeze să pargă o lungă seriede crăi de caitate îndoielnică Aceasta nu vrea să spuă căo capodoperă sar găsi în afara iaginaui colectiv nici ncreator n depăşeşte iitee tipului său închisore enta-ă care sîte toţi prizonieri el nu face decît să exprie cu

ai tă vigoare şi personaitate gîndurie şi visele conte-porailor săi În orice caz anifestările literare "edii, ex-tăgîduşi sustanţa dintrun fond coun de sentiente şi de


44/229

PENTRU O SOR A MAGARULU

cnoaştere, şi destinate unui pulic numeros şi diers, consti-tuie u tritoiu deoseit de favorail întorii de fantasmeu avantajul suplimentar c aceste produse mai uin "indi-

vidualiate pot mai uşor integrate în serii condiie necesar dac se doreşte urirea sistematic a unei anumite temeDe o utilitate paricula se dovedeşte iteratra aşais "popu-

lar (incluînd printre prodciile sale romanele poplare dinEl Mediu sau din epoca ode şi contemporan) care estede fapt o literatr destinat tror depozitar a unor fantas-me larg împrtşite Treuie menionat în mod special faimoa-sa Bbliothque bleue din Tros care grpea dea lungulsecollor al IIea şi al IIlea ucri de ciune alma-auri texte practice etc colecie pe care istoriograa anceza folosito pent a deni mai ine orion culral, credine-

e şi mentalitile mai multor generaii de francezi. În secolulal Ilea, marea faric de vise a fost romanulfoileton (apro-piat prin strcra şi ncia sa de foiletonul televizat de astzi)În secolul al lea au fost iterara poliist şi sciencec-tion, dou genui foate marginaizate de istoricii literari, darca prezint aceaşi avanta acela de a oferi o doz concentra-

t de imaginar. Nu mai puin semnicativ pent proieclgloal al unei societi este literatura destinat copiior, sursinorat pîn acm. Misiunea istoriculi u este s se ocupedoar de fenomenul literar în sine el ceretea o tem anumitşi treuie s o fac pe o gam cît mai mare posiil de produc-

ii litearePrinte gnrile deoset de reprezentative, mai treuie ctatutoa, receptacol privilegiat al poiectelor alteative, surs idis-pensail a imaginlui politic şi social. Relatrile e clătoriese dovedesc, la rîndul lor, a foarte utile mai ales a capitoll alteritilor Disocierea între cltoriile reale şictiv este

mai pin esenil pen istoricul imaginarlui; în amele ca-uri se anifest aceleaşi stctri mentale şi aceeaşi logica alteritii.


45/229

TRUCTUR TOE 5

Susee (II): uivesu mgiio

Etimologic, imaginar derivă din imagine, şi ciar dacă do-meniul nu se redue doar la registl rerezentărilor sensibile,

acestea constiie o armatură idispensabilă Iată o ală cate-orie de surse care interesa puţin pe istriculaptelor Acetancerca el mult să izoleze lara pozitvă a imagerei, reec-rea n imagne a anumitor semente ale "realităţii. De fapt,ciar asimilnd elemente "reale, lumea imaginilor aparţine de

drept imaginaruluiC să interetezi, de exemplu, faimoasa ceramică grceas-că oamntată cu guri? Să e oae reectarea vieţii "realesau a nui discurs mitologic numite scene pot servi unei istori "pozitie, da sctra gobală este evident cea a imagina-lui. Gesrle coidiene ale oamenilor snt "contraalansate

de rezena eoilor şi zeilor Peisajul cidin activităţile politice,răoiul elemente esenţiale ale civilizaţiei greceşti lip-sesc c desăvrre Această dispozie luează logca propriea imaginalu elemete reale şi ctive amestecate şi atentrun ulaj specic

storicul de astăzi este mult mai sensibi la magine dect

confratele să din 900 Chiar dacă lcrează cu trecul, el tră-ieşte n prezent, un prezent care seică din ce n ce ma multun univers de imagini Cinematograful, televiziunea, publici-tatea, benzile deenate se extind n deimenl sisuu Do-minaţia, relativă de altfel, a acesa din urmă, conecinţă a

tpaului ş a alfaetizării să e oare o smplă parateză ntecivilizaţia aiţioală şi o civilizaţie "posodeă, asă maicurnd de image dect de scrs Devenită sursă urentă a ito-rei n general, imaginea este cu att mai elocentă pent isto-ricul imagialui

Domeniul său mai amplu şi mai diversicat dect scrisul

adună reprezenti mergnd de la pictrile petre pă laotograe sau la cinema, de la ceramica antică sau de la miniarile manuscriselor medievale la bada desenată, de la marea


46/229

46 PNTRU O STOR A AGARULU

picură la ilustraţiile din cărţi ş zare de la staetele de Tana-g ra la marile ansamluri monumenale La fel ca cazultextelor itrare rodusele ordinare, de serie se pot doved mai

interesante dect creaţile arsice ieşite dn comunSe pune, de asemenea, problema metdei Interetar

"liberă sau semiologie a imaginii? Aceasta din urmă i pro-pune să decodeze mesajele ntro manieră sistematcă şi rigu-roasă (ceea ce este de asemenea valail pent textele literae)Anumite reprezenăritip invită n mod special la n demers

de acest fel O scenă att de des reprezentată cum este cci-caea oferă o scră xă i schimbătare n acelaşi tipcare poate descompusă şi analizată n ncţie de elemetelesale şi de dinamica lr Cercetări de acest ip au fost consacratecatapetesmelor sau monumetelor nerare, sau, egistl

aic, reprezentărlor ariannei, simboll RepubliciiPe de ală parte şi pent acest punct anticipăm anumiteconsideraţii din capitolele următoae despre imaginal ştiinţi-c n general şi imaginal istoric n particlar , nu trebuieabsolutizată metoda, nici o metodă Ar iuzori să credemcă o metodă bună duce automat a "rezltat bun Istoricu

se aă singur n faţa surselor sale El contează, el sbileştereglile joului onczia ancetei depde mai puţin de metoda invocaă dect de abilitaea sa, de orizntul să cral, deideologa sa Aceeaşi metodă poae dce la mai mte soluţii,inclsiv la concluzii contradictori

Oaltă iluzie preşte presupusu realsm al aumtor caeg-

rii de imagini N există imagne realistă, după cum nu există, general, artă realisă sau literatră realistă (chiar dacăneam obnuit să utilizăm acest concept Eistă doar imaginişi texte literare care ar să e realiste, eea ce este cu tol alt-ceva Grila imaginalui se interpune ne lumea concreă şi

lumea pnă la urmă ctivă a imaginii sau a discursuluiŞi atnci, oare realitatea a nttdeauna acoperită de ima-

ginar? Imaginile maor nar dect aparenţe nşeătoare? um


47/229

STRUCTUR ŞI TO 47

să nterprete n acest cazlmul doumentar? Iată o prolemăde actalitate şi, n plus de o ncontestailă secaţe teore-tiă rapol dinte cinema şi imaginar ta ciematogracă

este destinată să caeze fantasmele şi să le mpmute aparea vieţii reale; imeni nu neagă această cţe a celei maimai uzine de vise a lumii contemporane Dar aceeaş artă esteoncepută, n celaşi imp, şi n scopul opierii realităţii, nre-gsări imagnor şi evementeor storei Prima sa misiunecalcă cinematogral ca pe una dintre sursele priilegiate ale

iagnaui secolului al XXlea, cea de doua, dmpotvă,face din el un maor incoptiil al adeălui La o extremă,dinozarii, extratereştrii şi ampirii, la cealaltă, oamenii realişi viaţa lor autentică cu eidentele nuanţe iteredare

De la nştere, cinematogal documentar a fost consderat

instmen dea susceptiil să "capteze storia Unul dinepriii săi eoreticieni, Bolesla atszesi, vorbea dea, 898 , despre o nouă sursă a istoriei, şi nu de una oarecare, cide un "martor ocular veridic şi infaiibil° Ce ar mai veridicadev, ş mai falbil dect un fapt reallmat? A fost neoiede cea timp pen a se osea că docuenl ieatogra

sau teleizat este şi el supus regllor generale ale imaginarlui,n acest caz anme u imaginar foarte deologizat şi politizatCu o circstanţă agravată aceea că prezintă un nalt grad decredibiltate, ca ectare retabă a "realităţi Dispunnd deaceastă preţioasă calitate, docental a devent ce mai unaliat al deologilor, şi mai aes al propagade totalitare, nzistăsau comunistă Ce este oare mai perd dect să ilustrezi mitrilecu un materal contestabil adevat? Aceeaşi regulă acţioneazăde lfel nto manieră mai puţin tală şi mai diă n sistemele democratice area performanţă n materie a fostansmiterea n direct a Revolţiei române din decemrie

1989: neaga plaetă a fost păcălită prn maniplare, căci ceeace se vedea era, evident, adevărat ilmul documentar reliefea-ă n forţă regulile şi posiilităţile imaginalui, pent că per


48/229

48 ENRU O STORE A MAGARUU

mite constirea, cha cu elemente adevărate, a uei realităţidiferite El constituie ca i lmul de cţiune inenţeles una dintre sursele cele mai preţioase de care dispune istorcul

pent a nţelege miurile cele mai active ale epocii oaste.Orice scură plastică este purtătoare de mesae Place desVosges din Paris, ameajată pe la 1 6 1 i vestete deja prinordinea sa ră cusur pe Decartes i Neton Nimic nueste mai carezian dect o grădină franţuzească din secolu alXVIIlea oncurenţa ntre grădina "franţuzească i grădina

eglezească, ntre o naură geometrzată, aproape astrctă, iun peisaj care se vrea reectarea nai, rezmă cele doă mariaxe ale lozoei i imaginlui Epocii Luminilor Ci nain-te de Revoluţia d 1789 se poete peste tot n Frţa o ătălieent domesticirea naurii i reinventarea peisajului See

premergătoare mari oinţe transformatoare ncoorate n eo-peea revolţionarăPeisajl, aritectura, urbanismul reprezintă sure istorce nu

n mai mică măsură dect docmentele din ahive A desciframesajele nscrse n piatra unei catedrae se poate dovedi maifuctuos pentu imagina medieva dect ndiferent care alt

demers U rapor sutil dar ct se poate de real, leagă arhitectura de ideologii, de imaginal social i politic, de o anumităvizie a lii Nazismul i comismul au alimentat o ntrea-gă dezatere asupra arhtecturii totalitare; o problemă similarăe

boia, lucian - pentru o istorie a imaginarului

Documents