boala diareică acută
TRANSCRIPT
BOALA DIAREICĂ ACUTĂ
Şef de lucrări dr. Daniela Leca
2
BDA este a doua cauză de deces după bolile cardiovasculare
MICROORGANISME IMPLICATE ÎN BDA
Bacterii • Shigella•E.coli (tulpini enteroinvazive, enterohemoragice, enterotoxigene)•Salmonella sp•Vibrio cholerae•Vibrio parahaemolyticus•Clostridium difficile•Clostridium perfringens•Campylobacter jejuni•S.aureus•Bacillus cereus•Yersinia enterocolitica
Virusuri •Rotavirusuri •Astrovirusuri•Calicivirusuri•Adenovirusuri•Parvovirusuri (Norwalk, Hawaii, etc)•Coronavirusuri
Paraziţi •Entamoeba histolytica•Giardia lamblia•Cryptosporidium
3
Patogenie
Factorii intestinali ai gazdei implicaţi în protecţie/ susceptibilitatea de a dezvolta boala:
1. Vârsta (predispoziţia copiilor pentru sindr.hemolitic- uremic
2. Igiena personală. 3. Aciditatea gastrică- distruge bacteriile enterice.
4. Motilitatea intestinală5. Flora bacteriană6. Imunitatea intestinală: fagocite, Ac- IgM, IgG, IgA
7. Laptele uman: protector
4
Patogenie
Perioada de
incubaţie< 6 ore 6-24 ore 16-72 ore
Germeni S.aureusB.cereus
C.perfringensB.cereus
Norovirus, Salmonella, Shigella, Campylobacter, Yersinia, E.coli (ET, producătoare de toxină Shiga), Vibrio, Giardia, Cyclospora, Cryptosporidium
5
Patogen
Manifestări cliniceModalităţi de transmitereFebră Dureri
abdominaleGreţuri
vărsături Scaun
cu sânge
PMN în scaun
Salmonella + + +/- +/- + Alimente
Campylobacter + + +/- +/- + Carne pui
Shigella + + + +/- + Interumană
E.coli Shiga +/- + +/- + - Hamburger insuf prep
C.difficile +/- +/- ic +/- + Nosocomială trat.AB
Vibrio +/- +/- +/- +/- +/- Fructe de mare
Yersinia + + +/- +/- +/- Lapte
E.hystolytica +/- +/- +/- +/- +/- Călătorii la tropice
Giardia nc + +/- ic ic Apă infestată/ transmitere umană
Cryptosporidium +/- +/- +/- ic +/- Apă infestată/ imunodepresie
Cyclospora +/- +/- +/- ic ic Alimente infestate, călătorii
Norovirus +/- + + ic ic Interumană
6
Investigaţiile de laborator se impun în următoarele situaţii: Diaree cu durata > 1 zi Deshidratare Diaree severă Scaune cu sânge Diaree de tip inflamator (febră, tenesme,
scaune cu sânge, PMN în materii fecale, test lactoferină)
Diaree în cursul spitalizării Izbucniri epidemice
7
Examene de laboratorI. Examen microscopic al materiilor fecale (m.f.) pentru
decelarea PMN II. Testarea lactoferinei în m.f. (marker al prezenţei
neutrofilelor)III. Coproculturi: Salmonella, Shigella, Campylobacter,
E.coli O157:H7, Yersinia, rotavirusuri, NorovirusIV. Examene coproparazitologice: Giardia, Entamoeba
histolytica, Cryptosporidium, Cyclospora, Isospora belliV. Detectarea toxinelor în m.f. (toxina Shiga a E.coli,
toxina A şi B a C.difficileVI. Serologie: Yersinia enterocolitica, Vibrio choleraeVII. Teste adiţionale: constante biochimice în ser,
hemoleucogramă, hemoculturi, sumar urină, rx.abdominală, rectoscopie, endoscopie, colonoscopie şi subtipuri de E.coli în caz de epidemii
8
Recomandări pentru diagnosticul sindromului diareic
A. Diaree comunitară/diareea călătorilor (în special dacă este asociată cu febră, sânge în m.f.)- culturi/teste: Salmonella, Shigella, Campylobacter, E.coli O157:H7, C.difficile (dacă tratament recent cu antibiotice)
B. Diareea nosocomială (debut după 3 zile de spitalizare): testarea toxinelor A/B a C.difficile şi evaluarea sindromului diareic ca la punctul A
C. Diareea persistentă > 7 zile : teste parazitologice, eventual, dacă HIV pozitiv, teste pentru Microsporidii şi M.avium-complex; se asociază şi testare ca la punctul A
9
Date clinice Scădere în greutate
0-5% 5-10% 10-15%
Puls centralPuls perifericTurgorGlobi oculariMusculaturăConştienţăFlux urinarMucoaseT.A.
Bine bătutBine bătut
NNNNNNN
Bine bătutSlab/tahicardie
DiminuatUşor încercănatCrampe discrete
NDiminuatUscate
N
Slab/tahicardie
AbsentFoarte scăzut
EnoftalmieCrampe severe
Tulburări AbsentUscate
Scăzută
Evaluarea stării de deshidratare
10
Botulismul
Şef de lucrări dr. Daniela Leca
11
Etiologie Genul Clostridium include bacili Gram pozitiv,
anaerobi C.botulinum produce toxine A,B, C, D, E, F şi G Botulismul uman este cauzat cel mai frecvent de
tipurile A, B, şi E. Tipul E este asociat consumului de produse marine şi de apă dulce.
Toxinele ce cauzează această boală sunt printre cele mai potente substanţe bioactive cunoscute
Sporii de C.botulinum NU sunt distruşi prin fierbere la 100ºC
Toxina este termolabilă. Mortalitatea este de 25-30%
12
Manifestări clinicePerioada de incubaţie – 12-36 ore. Simptome: Gastrointestinale :greţuri, vărsături, crampe
abdominale, diaree (iniţial)/ constipaţie (ulterior), uscăciunea mucoaselor
Neurologice: disfuncţii ale nervilor cranieni: vedere înceţoşată, diplopie, dizartrie, disfagie, disfonie, ptoză palpebrală, Slăbiciunea musculară progresează descendent (tipic
simetrică); Disfuncţia SN parasimpatic: uscăciunea mucoasei orale,
ileus paralitic şi hipotensiune ortostatică. Pupilele - dilatate sau areactive.
În botulismul de plagă nu apar semne gastrointestinale.
Botulismul nou-născutului - apatie, plâns stins, sucţiune dificilă, ptoză palpebrală şi constipaţie
13
Diagnostic de laborator
Detecţia şi identificarea toxinei botulinice în sânge, materii fecale şi în alimentul incriminat. Testarea pe şoarece constă în inocularea intraperitoneală a prelevatelor mai sus menţionate (test pozitiv: deces în 24-48 ore a tuturor şoarecilor cu excepţia celor protejaţi cu ser polivalent sau specific de tip)
Izolarea C.botulinum din materiile fecale Examenul LCR - normal
14
Tratament
1. Asigurarea suportului nutriţional şi hidric
2. Prevenirea infecţiilor nosocomiale pulmonare şi urinare
3. Antitoxină botulinică trivalentă (neutralizează doar toxina circulantă): trebuie administrată cât de repede este posibil cu testarea prealabilă a hipersensibilizării
Reacţiile de hipersensibilizare pot fi evitate dacă se utilizează imunoglobuline botulinice umane
15
Tratament- continuare
4. Guanidina hidroclorică5. Doze mari de penicilină 6. Alte antibiotice (cefalosporine) dacă există
complicaţii7. Debridarea plăgilor