blandiana ana - geniul de a fi (cartea)

7/21/2019 Blandiana Ana - Geniul de a Fi (Cartea)

1/318


2/318

Ana

GENIUL DE A FI

BLANDIANA


3/318

CUPRINS

Not[ asurpa edi\iei ..........................................................................2Tabel cronologic ...............................................................................3

A FI SAU A PRIVI ........................................................................... 13SCUTUL FRAGIL ............................................................................ 15BIBLIOTECI ................................................................................... 17DE GENUL FEMININ ...................................................................... 19VITEZA.......................................................................................... 21INTRANSIGENTA S{RB{TOARE ..................................................... 22DIC|IONAR ................................................................................... 25REGULA JOCULUI ......................................................................... 26

ADEV{RATUL CON|INUT AL UNEI NO|IUNI ................................ 28DIN LUMEA CELOR CARE NU CUV~NT~..................................... 30AXIOMA ........................................................................................ 32ASEMENEA PLANETELOR .............................................................. 33CERTIFICATUL DE COPIL{RIE ....................................................... 35

}N AUTOBUZ................................................................................. 37PEISAJ }NVINS ............................................................................... 40LA MILCOV ................................................................................... 42DESPRE Z~MBET ........................................................................... 44TEST ............................................................................................. 46EGALITATE .................................................................................... 47ELUDARE ...................................................................................... 49OGLINZI ....................................................................................... 51


4/318

F{R{ AP{RARE ............................................................................. 53FRAGMENTE (Antijurnal)............................................................... 55

NEVOIA DE BASM ......................................................................... 76CALITATEA CA VIN{ ...................................................................... 78NE}NDOIALA ................................................................................. 80CIVILIZATIE................................................................................... 82ABSEN|A LUI HOMER................................................................... 84

STRADA PISICILOR ....................................................................... 86LIPSA DE AP{RARE A UMBRELOR ................................................. 88BANCA TIMPULUI ......................................................................... 90DIALOG DESPRE TIMP .................................................................. 91UMBRA ......................................................................................... 93

DORUL..........................................................................................95DOU{ VERBE ................................................................................ 97AURUL .......................................................................................... 99O CARTE ..................................................................................... 102T~RGUL DE C~NTEC ................................................................... 104MONUMENTUL C{L{TORULUI NECUNOSCUT ........................... 106

INTENSITATEA SUPLICIULUI ....................................................... 108PRETIOASELE R{+INI .................................................................. 111PIRAMIDE R{STURNATE ............................................................. 113SPAIMA DE M{RE|IE ................................................................... 114DIALOG....................................................................................... 115

CALENDAR .................................................................................. 117}N MARE ..................................................................................... 119HORIA REX DACIAE .................................................................... 121MAI MULT CA TRECUTUL ........................................................... 125FRAGMENTE (Spaima de literatur[) ............................................ 127

MAI IMPORTANT......................................................................... 137CUM AM DEVENIT POET ............................................................. 138EXCLAMATIA DIN TROIENE......................................................... 142


5/318

DESPRE TINERE|E ...................................................................... 144INSCRIP|IE PE O GRAMAD{ DE CIOBURI ................................... 146

PE MALUL DELIRULUI ................................................................. 148ABSEN|A FORMEI ....................................................................... 151CULEG{TORUL DE CIUPERCI ...................................................... 153PERSEVEREN|{ ........................................................................... 155O FORMUL{ ............................................................................... 156

GLOS{ LA O PLOAIE ENGLEZ{ ................................................... 158GENIUL DE A FI .......................................................................... 160COMPENSA|IE ............................................................................ 162INCREDIBIL, DAR ADEV{RAT ...................................................... 164SCEN{ DE DANS ......................................................................... 165

FRAGMENTE ............................................................................... 168MU+CHIUL R~SULUI ................................................................... 180DESPRE EGALITATE ..................................................................... 182MISTERUL REVOLTEI .................................................................. 183NICI UN NUME ............................................................................ 188ABISURI ...................................................................................... 189

FATALE ........................................................................................ 190A DOUA GEOGRAFIE ................................................................... 191ARTI+TI +I FIARE ........................................................................ 193AUTOBIOGRAFIE ........................................................................ 194CA }NTR-O TAPISERIE VECHE...................................................... 195

CA UN HAN SPANIOL .................................................................. 197}N MUZEU ................................................................................... 199REAC|IA DE AP{RARE................................................................. 200QUOD ERAT DEMONSTRANDUM ................................................ 202ANTI JURNAL.............................................................................. 204

DIMENSIUNI................................................................................ 206NEVOIA +I SPAIMA DE SINGUR{TATE ......................................... 208EMBLEMA ................................................................................... 210


6/318

MAREA PREJUDECAT{ ................................................................ 212CA|EII PAM~NTULUI .................................................................. 214

PREFABRICATE ............................................................................ 216POEM DE VARA ........................................................................... 218CUV~NTUL ................................................................................. 220INFIRMITATE ............................................................................... 222FELUL CUM PLOU{..................................................................... 224

AXIOMA ...................................................................................... 225UMBRA PRIDVORULUI ................................................................ 227A NU FI }NFR~NT ........................................................................ 228ORA+E DE SILABE ....................................................................... 229GRAND CANYON......................................................................... 231PLANUL SECUND AL GIOCONDEI ............................................... 233DORIN|A .................................................................................... 235PIATRA ........................................................................................ 237LA MORM~NTUL LUI GOYA ........................................................ 239NORII .......................................................................................... 241SAGRADA FAMILIA...................................................................... 243

}N IARN{..................................................................................... 246SPUMA ........................................................................................ 248SICILIA, O, SICILIA !... ................................................................. 253NUMELE ...................................................................................... 260GURA-LEULUI ............................................................................. 262

UN ROL....................................................................................... 264LA NOI ........................................................................................ 266REALISM ..................................................................................... 268ESCAL{ ....................................................................................... 269PUSTIURI .................................................................................... 271

OD{I, CORIDOARE, SC{RI, MANSARDE ...................................... 274SINGUR{TATEA ........................................................................... 277RUINE, TEMPLELE ....................................................................... 279


7/318

}N MI+CARE ................................................................................ 281PE STR{ZI ................................................................................... 283

UN OBICEI .................................................................................. 286LEONARDO DA VINCI, MICHELANGELO, RAFFAELLO ................. 288BINELE +I R{UL .......................................................................... 292LUMIN{ ...................................................................................... 295CU M~NA ST~NG{...................................................................... 297

V~NZ{TORII DE AP{ .................................................................. 299SIMT CUM UIT ............................................................................ 302DESP{R|IRE................................................................................ 304TOT CE POVESTESC.................................................................... 306


8/318

2 Ana Blandiana

CZU 859.0-4

Coperta:Isai C`rmu

ISBN 9975-74-018-9 Prezentare grafic[, LITERA, 2002

NOT{ ASUPRA EDI|IEI

Textele edi\iei de fa\[ se reproduc dup[: A n a B l a n d i a n a, Calitatea de martor. Editura Cartea Rom`neasc[,Bucure=ti, 1970. A n a B l a n d i a n a, Cea mai frumoas[ dintre lumile posibile. EdituraCartea Rom`neasc[, Bucure=ti, 1978. A n a B l a n d i a n a, Coridoare de oglinzi. Editura Cartea Rom`neasc[,

Bucure=ti, 1984. A n a B l a n d i a n a,Autoportret cu palimpsest. Editura Eminescu,Bucure=ti, 1986.

Editura ]=i exprim[ =i pe aceast[ calegratitudinea pentru asentimentul autoruluide a publica prezentul volum neremunerat.

B 56

CUPRINS


9/318

3Geniul de a fi

TABEL CRONOLOGIC

1915 25 martieSe na=te ]n familia \[ranilor Gheorghe =i Ana Coman din co-muna Murani, plasa Vinga, jude\ul Timi=, primul lor copil, Gheorghe, tat[lviitoarei poete. Licen\iat ]n drept =i teologie, profesor la liceele Diacono-vici-Loga =i Mihai Viteazul din Timi=oara, el va participa, ]n calitatede preot cu grad de maior, la eliberarea Transilvaniei de nord, a Ungariei

=i Cehoslovaciei, iar dup[ r[zboi va fi profesor la liceul Partenie Cosmadin Oradea, apoi preot la catedrala ortodox[ din acela=i ora=. De\inutpolitic =i condamnat pentru uneltire ]mpotriva statului, moare dup[ ovia\[ de dramatic[ demnitate, ]n v`rst[ de 49 de ani, ]ntr-un accident, lanumai c`teva s[pt[m`ni dup[ deschiderea ]nchisorilor din 1964.

1915 10 aprilieSe na=te ]n familia \[ranilor Gheorghe =i Valeria Diacu din sa-

tul Blandiana, plasa Vin\ul de Jos, jude\ul Alba, al doilea din cei opt copii,Otilia, mama scriitoarei. Dup[ ce la v`rsta de 17 ani ]=i pierde ambiip[rin\i, va munci, ca expert contabil, pentru a-=i cre=te fra\ii mai mici, ca=i, mai t`rziu, c`nd, ]n lungi ani de deten\ie politic[ a so\ului ei, ]=i vacre=te =i educa singur[ cele dou[ fiice.

1942 25 martieSe na=te la Timi=oara, ca prim[ fiic[ a cuplului Gheorghe =i

Otilia Coman, Otilia-Valeria, cea c[reia ]n familie =i printre prieteni i seva spune constant Doina, iar ]n literatur[ se va numi Ana Blandiana.

1947 11 septembrie Se na=te Geta, sora mai mic[ a poetei.

19491952 Urmeaz[ =coala primar[ ]n cartierul Viilor din Oradea, av`nd-o ca]nv[\[toare pe Tamara Stamatiu, la ale c[rei ore de compunere ]=i va de-conspira primele versuri.

CUPRINS


10/318

4 Ana Blandiana

19521959 Urmeaz[ cursurile claselor VXI ale +colii generale nr. 2 din Ora-

dea (fostul liceu Oltea Doamna), av`nd ca profesor de rom`n[ pe Eu-gen Groza (el ]nsu=i autor de teatru =i proz[) =i ca profesoar[ de istoriepe Eleonora Ilie, al c[rei inteligent =i amar patriotism o va marca, impri-m`ndu-i pentru toat[ via\a nevoia de a-=i raporta destinul la destinul colec-tiv. Este perioada lecturilor intense, a particip[rii la cenacluri, a ]ncerc[rilor]n toate genurile =i ]n toate stilurile, a premiilor =colare =i a concursurilorliterare pentru elevi, a primelor versuri publicate ]n revistele de copii.

1959 Debuteaz[ ]n revista Tribuna din Cluj cu poezia Originalitate, semn`ndpentru prima oar[ Ana Blandiana.

}n urma unui denun\ trimis de la Oradea tuturor publica\iilor din \ar[, ]ncare se cere interzicerea ei ca fiic[ a unui du=man al poporului, pierdepentru urm[torii ani dreptul de a publica. Despre aceast[ perioad[ Ana

Blandiana va scrie mai t`rziu: Am fost cunoscut[ ca poet interzis, ]naintede a fi cunoscut[ ca poet.

1960 Se c[s[tore=te cu Romulus Rusan.

1963 Dup[ o interdic\ie de patru ani, redebuteaz[, de data aceasta irevocabil,]n revista Contemporanul, condus[ de G. Iva=cu.

19631967 Urmeaz[ =i termin[ cursurile Facult[\ii de filologie a Universit[\iidin Cluj.

1964 }i apare prima carte,Persoana ]nt`ia plural,versuri, cu o prefa\[ de Nico-lae Manolescu, Editura pentru Literatur[.

1966 C[lc`iul vulnerabil,versuri, Editura pentru Literatur[.

Prima participare la un festival interna\ional de poezie: Festivalul de la

Lahti, Finlanda.

1967 Se mut[ la Bucure=ti.

19671968 Lucreaz[ ca redactor la revista Via\a Studen\easc[.

19671970 Scrie lunar ]n revista Amfiteatru, sub genericul Pururi t`n[r,]nve=m`ntat ]n manta-mi, o rubric[ de eseuri despre poe\i mor\i tineri.


11/318

5Geniul de a fi

1968 MaiEste invitat[ s[ sus\in[ un recital de poezie ]n cadrul stagiunii Te-

atrului Na\ional de la Paris. }n zilele urm[toare asist[ la mi=c[rile de strad[ la celebrul Mai contestatar.

Iunie-iulieC[l[torie la Praga ]mpreun[ cu Romulus Rusan, invitat[ de gu-vernul ceh s[ scrie o carte despre Prim[vara de la Praga.

19681973 Semneaz[ s[pt[m`nal ]n revista Contemporanul o rubric[ denu-mit[ ]n primii patru aniAntijurnal,iar apoi Coresponden\e.

19681975 Lucreaz[ ca redactor la revista Amfiteatru.

1969 A treia tain[,versuri, Editura Tineretului.

Premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor.

Realizeaz[, ]mpreun[ cu Andrei +erban =i cu actorii Irina Petrescu, Mari-

ana Mihu\ =i Florian Pitti=, dou[ filme de poezie pentru televiziune.Descoperirea Italiei, prima c[l[torie de studiu =i documentare prin muzeele=i =antierele arheologice ale peninsulei, devenit[, al[turi de pasiunea pen-tru muzica clasic[, cea mai important[ contribu\ie neliterar[ la formareaintelectual[ a scriitoarei.

1970 Calitatea de martor,eseuri, Editura Cartea Rom`neasc[.

Cincizeci de poeme,Editura Eminescu, volum antologic con\in`nd o selec\iedin c[r\ile anterioare =i 10 poezii inedite.

Premiul Academiei.

1971 Homokra (Clepsidra),versuri, traducere de Hervay Gizella, Editura Kri-terion.

Calitatea de martor,edi\ia a doua, Editura Cartea Rom`neasc[.

1972 Apare Octombrie, Noiembrie, Decembrie, versuri, Editura Cartea Rom`-neasc[.

1973 Povestiri crepuscularede Michel de Ghelderode, traducere =i cuv`nt ]naintede Ana Blandiana.


12/318

6 Ana Blandiana

Decembrie 1973 mai 1974Particip[, ]mpreun[ cu Romulus Rusan, la

Programul Scriitoricesc Interna\ional (International Writing Program) alUniversit[\ii din Iowa-City (S.U.A.).

Martie-aprilieCei doi scriitori ]ntreprind o c[l[torie cu autobuzul ]n jurulStatelor Unite, pe care Romulus Rusan o va descrie ]n cartea sa Americaogarului cenu=iu.

Este realizat un film de scurt metraj (25 min.) pentru Library of Con-

gress, cuprinz`nd versuri ]n lectura autoarei.

1974 Poezii,Editura Cartea Rom`neasc[, volum antologic cuprinz`nd o selec\iedin volumele anterioare =i 13 poeme inedite.

19741988 Sus\ine s[pt[m`nal =i din ce ]n ce mai dificil, pe m[sura in[spririicenzurii, rubrica denumit[ Atlas, Rom`nia literar[.

19751977 Obligat[ s[ demisioneze de la Amfiteatru, lucreaz[ ca bibliotecar[la Biblioteca Institutului de Arte Plastice.

1976 Eu scriu, tu scrii, el, ea scrie,eseuri, Editura Cartea Rom`neasc[.

1977 }n urma cutremurului din 4 martie =i a pr[bu=irii blocului din strada Colo-nadelor, va tr[i de acum ]nainte mai mult la \ar[, ]ntr-un sat din C`mpiaDun[rii. Schimbare de via\[ =i destin.

Somnul din somn,versuri, Editura Cartea Rom`neasc[.

Cele patru anotimpuri,proz[ fantastic[, Editura Albatros (respins[ ]nt`ide cenzur[, cu motiva\ia tendin\e antisociale).

1978 Poeme,]n colec\ia Cele mai frumoase poezii, Editura Albatros, cu o pre-fa\[ de Al. Philippide =i un portret de Eugen Dr[gu\escu.

Cea mai frumoas[ dintre lumile posibile,]nsemn[ri de c[l[torie, EdituraCartea Rom`neasc[.

1980 }nt`mpl[ri din gr[dina mea,versuri pentru copii, Editura Ion Creang[.

Premiul de literatur[ pentru copii al Uniunii Scriitorilor.


13/318

7Geniul de a fi

1981 Ochiul de greier,versuri, Editura Albatros.

Casa de discuri Electrecord editeaz[ discul Ana Blandiana cite=te din ver-surile sale, cuprinz`nd 28 de poeme.

1982 PoemePoems,edi\ie bilingv[, Editura Eminescu, traducere ]n limba en-glez[ de Dan Du\escu, cu o prefa\[ de D. Micu.

I se decerneaz[, la Viena, ]n aula Universit[\ii Vechi, premiul interna\ional

Gottfried von Herder, pentru Dimensiunea supratemporal[ pe care o con-fer[ poeziei sale teme ca puritatea =i c[derea ]n p[cat, moartea =isupravie\uirea, dragostea ca n[zuin\[ spre absolut =i evadare din materi-alitate =i ca un semn al pre\uirii fa\[ de opera sa poetic[ =i eseistic[, cereprezint[ o medita\ie profund[ asupra crea\iei =i asupra fiin\ei omene=ti=i care, refuz`nd at`t biografismul, c`t =i artificialitatea, consacr[ poeziaca mit creator.

}n urm[toarele trei luni ]ntreprinde, ]mpreun[ cu Romulus Rusan =i subauspiciile premiului c`=tigat, o c[l[torie spre sud, spre lumea meditera-nean[ a vechilor culturi: Egipt, Israel, Grecia, Roma, Bizan\. }n cartea saO c[l[torie spre marea interioar[,Romulus Rusan va descrie aceast[ ex-perien\[.

Proiecte de trecut,proz[ fantastic[, Editura Cartea Rom`neasc[. Oprit[ini\ial de cenzur[, cartea apare totu=i ]n urma decern[rii premiului Herder.}n anii urm[tori va deveni cea mai tradus[ carte a autoarei.

Premiul de proz[ al Asocia\iei Scriitorilor din Bucure=ti.

1983 Ora de nisip,edi\ie antologic[, ]nso\it[ de o selec\ie de texte critice =icuprinz`nd =i 31 de poeme inedite, Editura Eminescu.

Alte ]nt`mpl[ri din gr[dina mea,Editura Ion Creang[, versuri pentru copii.

1984 Coridoare de oglinzi,eseuri, Editura Cartea Rom`neasc[.

Pieta achillesowa i inne wiersze (C[lc`iul vulnerabil =i alte poeme),Wy-dawnitctwo Literackie Krakow-Wroclaw, traducere ]n limba polonez[ =iprefa\[ de Zbigniew Szuperski.


14/318

8 Ana Blandiana

Honnan jn a nyar? (De unde vine vara?),Editura Ion Creang[, traducere

]n limba maghiar[ de Lendvay va.DecembrieApar ]n revista Amfiteatru cele 4 poeme (Eu cred, Cruciadacopiilor, Noi, plantele, Totul)care, ]n urma scandalului produs (soldat cuinterdic\ia de publicare pentru autoare =i penaliz[ri pentru redac\ie), ser[sp`ndesc transcrise de m`n[ (primul samizdat rom`nesc) =i sunt tra-duse =i publicate ]n nenum[rate \[ri. Ziarul britanic The Independent

le dedic[ o ]ntreag[ pagin[ ]n care fiecare cuv`nt al poemului Totulestedecodificat, realiz`ndu-se o adev[rat[ =i demascatoare radiografie a dic-tatului din Rom`nia.

1985 Stea de prad[,versuri, Editura Cartea Rom`neasc[.

Dont be afraid of me (Nu-\i fie team[ de mine),Spiritual Poetry Collec-tion, Detroit, Michigan.

Valaki engem lmodik (Poate c[ m[ viseaz[ cineva),Editura Kriterion, tra-ducere ]n limba maghiar[ de Farkas rpd.

1986 Autoportret cu palimpsest,eseuri, Editura Eminescu.

S[n v s[nia (Somnul din somn),]n colec\ia Poeticen globus a EdituriiNarodna Cultura, Sofia, traducere ]n limba bulgar[ de Rumeana Stanceva.

MartieEste invitat[ s[ sus\in[ un recital de versuri ]n cadrul lecturilor dela Covent Garden (The Covent Garden Readings), Londra. Nu prime=teviza, ]nc`t pe marea scen[ londonez[ ]n locul poetei apare o band[ cu]nregistrarea vocii ei =i o scrisoare de protest a organizatorilor.

Im Einverstndnis mit des Erde (}n ]n\elegere cu p[m`ntul),Verlag Vogt,traducere ]n limba german[ de Hans Diplich.

}nt`mpl[ri din gr[dina mea =i Alte ]nt`mpl[ri din gr[dina mea,edi\ia adoua, Editura Ion Creang[.

Sluciki v moiata gradina (}nt`mpl[ri din gr[dina mea),Editura Ion Cre-ang[, traducere ]n limba bulgar[ de Paulina Corbu.

1987 Ora=e de silabe,]nsemn[ri de c[l[torie, Editura Sport-Turism.


15/318

9Geniul de a fi

Stihotvorenia, rasskaz], [sse (Poezii, povestiri, eseuri),Editura Raduga, Mos-

cova, traducere ]n limba rus[ =i postfa\[ de Anastasia Starostina, cu oprefa\[ de Mihail Ro=cin.

Lora di sabbia,poeme, traducere de Adriana Milescu, Editura Saval, Bo-logna.

1988 La Editura Muzical[ apare volumul lui Sigismund Todu\[Lieduri pentruvoce =i pian pe versuri de Ana Blandiana,cuprinz`nd 16 lieduri. (De-a lun-

gul anilor au mai scris cicluri de lieduri pe versurile poetei compozitoriiCornel |[ranu, Hans Peter Trk, Valentin Timaru, Walter Mihai Klepperetc.)

La Teatrul Mic are loc premiera spectacolului Cu ochii deschi=i,realizat =iinterpretat de Irina R[chi\eanu-+irianu din scrierile, ]n versuri =i proz[,ale Anei Blandiana. (Spectacole asem[n[toare au mai fost realizate ]n

timp pe scenele teatrelor din Ia=i, Arad, Oradea, Bac[u.)Kopie eines Alptraums (Imita\ie de co=mar),nuvele, Verlag Volk und Welt,traducere ]n limba german[ de Veronika Riedel.

}nt`mpl[ri de pe strada mea,versuri pentru copii, Editura Ion Creang[.

Descoperirea de c[tre cititori a unui pamflet politic travestit ]n poezie

pentru copii =i recunoa=terea dictatorului sub ]nf[\i=area parodic[ a Mo-tanului Arpagic a atras dup[ sine interzicerea c[r\ii (epuizat[, de altfel,]ntre timp) =i a autorului ei. Este oprit[ de asemenea difuzarea altor dou[c[r\i aflate sub tipar: volumul de poezii din BPT la Editura Minerva =i unvolum ]n limba german[ cu o prefa\[ de Ana Blandiana la Editura Krite-rion. De data aceasta ]ns[ nu este vorba de o interdic\ie doar pentru vii-tor, ci =i pentru trecut: c[r\ile Anei Blandiana au fost scoase din biblioteci

=i au fost prohibite nu numai textele semnate de ea, ci =i cele care, subalte semn[turi, ]i citau, chiar dac[ ]n treac[t, numele.

1989 }n urma ecoului interdic\iei ]n mass-media interna\ional[ (poemul cumotanul-dictator este tradus ]n majoritatea limbilor europene) =i a pro-testelor legate de aceasta (de exemplu, din ini\iativa poetului italian An-drea Zanzotto =i a profesorului Lorenzo Renzi de la Universitatea din Pa-


16/318

10 Ana Blandiana

dova, treizeci de personalit[\i culturale italiene au semnat o scrisoare de

protest) se anun\[ apari\ia volumului din Biblioteca pentru to\i, pentruca printr-un gest de sens contrar, dar lipsit de publicitate s[ fieretras de pe pia\[, la c`teva zile dup[ difuzare. Difuzarea a continuatprintr-o adev[rat[ burs[ neagr[ din depozitele interzise =i s-a sf`r=it prinpunerea ]n v`nzare a ceea ce mai r[m[sese, dup[ revolu\ie.

Sniega Stunda,poeme =i eseuri, traducere ]n limba leton[ de Leons Brie-

dis. Editura Liesma, Riga.Poeme-Poems,volum bilingv, traducere ]n englez[ de Crisula +tef[nescu =iInta Moruss-Wiest (poemul O vedet[ de pe strada mea A star for mystreet tradus de Richard Wiest). Revue des Etudes Roumaines, Paris.

22 decembrieAna Blandiana este anun\at[ la televiziune, f[r[ a fi ]ntre-bat[, printre membrii Consiliului Frontului Salv[rii Na\ionale.

26 decembrieAre loc prima ]ntrunire a Consiliului F.S.N., ]n care este pro-pus[ =i refuz[ s[ devin[ vicepre=edinte al noii conduceri a \[rii.

1990 29 ianuarieDemisioneaz[ din Consiliul F.S.N. ]n semn de protest ]mpo-triva transform[rii acestuia ]n partid =i a violen\elor organizate ]mpot-riva opozi\iei politice.

Arhitectura valurilor,poezii, Editura Cartea Rom`neasc[.AprilieFace parte dintre vorbitorii din Pia\a Universit[\ii.

NoiembrieEste unul dintre ini\iatorii =i fondatorii Alian\ei Civice, al c[reipre=edinte devine ]n mai multe r`nduri, ]n anii urm[tori.

A Meglmodott,nuvele, traducere ]n limba maghiar[ de Lendvay Eva, Edi-

tura Europa, Budapesta.Se re]nfiin\eaz[ PEN CLUB-ul rom`n (sec\ie a organiza\iei mondiale ascriitorilor), al c[rui pre=edinte devine Ana Blandiana.

The Hour of Sand,poeme alese, traducere ]n limba englez[ de Peter Jay=i Anca Cristofovici, Anvil Press Poetry, Londra.


17/318

11Geniul de a fi

En kyma full av Fjntar,poeme, traducere ]n limba suedez[ de Jon Milos,

Editura Symposion, Stockholm.Kanskje noen drommer meg,poeme, traducere ]n limba norvegian[ de IonV[leanu =i Wera Saether, Solum Forlag, Oslo.

Kopie eines Alptraums, nuvele, edi\ia a doua, Steidf Verlag, Gttingen,traducere ]n limba german[ de Veronika Riedel, cu o postfa\[ de PaulSchuster.

1991 100 de poeme,Editura Tinerama.

toile de proje,poeme, traducere ]n limba francez[ de Hlne Lenz, Ate-liers du Tayrac.

1992 Kopie van een nachtmerrie,nuvele, traducere ]n limba olandez[ de JanWitlem Bos, Editura Van Gennep, Amsterdam.

Sertarul cu aplauze,roman, Editura Tinerama, edi\ia ]nt`ia (edi\ia a douava ap[rea ]n 1993)

1993 Die Applausmaschine,roman, traducere ]n limba german[ de Ernest Wich-ner, Steidi Verlag, Gttingen.

Svedosci,poezii, traducere ]n limba s`rb[ de Petru C`rdu, V`r=a\.

MaiAna Blandiana sus\ine la Universitatea Sorbonne din Paris un ciclude conferin\e despre R[d[cinile r[ului rom`nesc =i Convertibilitateasuferin\ei. Cu acest prilej DAAD (Oficiul german de studii universitare)editeaz[ un volum trilingv (rom`n[-francez[-german[) Ana Blandiana,iar Maison des Ecrivains din Paris ]i dedic[ o sear[ omagial[.

Poezii,traducere ]n limba albanez[ de Kopi Kycyku, Shtepia Botuese En-

ciklopedike, Tirana.

1994 Fondator =i pre=edinte al Funda\iei Academia Civic[.

Clair de mort,poeme, traducere ]n limba francez[ de Grard Bayo, pre-fa\[ de Ion Pop, Librarie Bleue, Troyes.

EngelErnte,poeme, edi\ie bilingv[, traducere ]n limba german[ de Franz


18/318

12 Ana Blandiana

Hodjak, postfa\[ de Peter Motzan, Ammann Verlag, Zrich.

1995 Imita\ie de co=mar,nuvele, Editura Du Style.

1996 }n diminea\a de dup[ moarte, poeme, Editura Du Style.

1997 La cules ]ngeri, poiezii, colec\ia Biblioteca =colarului, Editura Litera.

De-a lungul anilor, poeta a ]ntreprins ca invitat[ a unor universit[\i,academii, organiza\ii culturale mai multe c[l[torii de documentare =i

studiu ]n diverse \[ri europene =i a participat la congrese =i festivaluri depoezie. }n afara volumelor men\ionate, i-au mai ap[rut grupaje de po-eme ]n reviste =i antologii din Anglia, S.U.A., Italia, Spania, Fran\a, Bel-gia, Germania, Austria, Olanda, Finlanda, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Ce-hoslovacia, Brazilia, Cuba, Turcia, Siria, Grecia, China, Japonia, Israel,Albania.

Dup[ 1989, acestor traduceri li se adaug[ eseurile literare =i articolele deanaliz[ politic[ ap[rute ]n marile ziare germane sub semn[tura Anei Blan-diana, ca =i nenum[rate conferin\e, lecturi publice, interviuri, interven\iila colocvii, simpozioane =i mese rotunde ]n principalele \[ri europene.

Elena MURGU


19/318

13Geniul de a fi

A FI SAU A PRIVI

Nu \in minte c`nd =i cum s-a n[scut pentru prima oar[ ]n mine

ideea c[ orice mi se ]nt`mpl[ se ]nt`mpl[ spre binele meu, c[, in-diferent c`t de dramatic[, orice ]nt`mplare e o experien\[ =i oriceexperien\[ un c`=tig, dar eram ]nc[ destul de mic[, din moment cenu-mi doream dec`t s[ ajung mare, c`nd ]mi amintesc m[ con-solam de orice necaz cu g`ndul c[ am mai ]nv[\at ceva =i astfel o s[cresc f[r[ ]ndoial[ mai repede.

}n orice caz nimic nu m-a clintit din ciudata mea credin\[ =i dac[timpul, trec`nd, a reu=it totu=i s[ schimbe ceva, nu esen\a ideii melea reu=it s-o schimbe, ci finalitatea ei : c`nd mi se ]nt`mpl[ un necazm[ consolez cu g`ndul c[ am mai ]nv[\at ceva =i astfel o s[ ]mb[-tr`nesc f[r[ ]ndoial[ mai ]ncet.

Am observat c[ despre lucrurile prea serioase nu ]ndr[znesc s[vorbesc dec`t pu\in ]n glum[. Asemenea unei m[=ti, tonul juc[u=reu=e=te nu s[ ascund[, ci s[ stilizeze gravitatea celor spuse. Absolu-ta mea ]ncredere ]n puterea benefic[ a experien\ei =i-n for\a curativ[a suferin\ei s-a transformat cu timpul dintr-o concep\ie de via\[, ]ntr-un destin, =i chiar ]ntr-un destin literar din moment ce orice mi se

]nt`mpl[ reprezint[ un spor de cunoa=tere =i, la r`ndul lor, toate jert-fele de pe altarul cunoa=terii au, cu pu\in noroc, =ansa de a fi aprinsede ochiul zeului =i transformate ]n pagini, eu ]ns[mi nu sunt dec`t unprilej dat vie\ii s[ se ]nt`mple, un martor benevol =i plin de aten\ie alpropriilor mele tragedii. Ve=nic plecat de acas[, mereu ]n documen-tare ]n propria sa via\[, spiritul meu este prea ocupat cu privitul pen-

CUPRINS


20/318

14 Ana Blandiana

tru a putea fi cu adev[rat ]nfr`nt sau ]nving[tor =i chiar pentru a putea

fi.A fi=i a prividevin dou[ verbe opuse =i violent exclusive ]n luminaunui ]ntreg destin. A fi sau a privi, asta e ]ntrebarea.

}n aceast[ perspectiv[, a a=tepta nu ]nseamn[ a pierde timpul, ci ate ]mp[rt[=i dintr-o psihologie colectiv[ infinit sugestiv[; a fi ]n=elat nu enumai o umilin\[, ci =i o revela\ie; a fi lovit nu e numai o durere, ci =i odescoperire. A merge cu autobuzul, a vizita un bolnav, a fi bolnav chiar,a vorbi cu un copil, a face pia\a, a ]nt`lni un prieten, a fi nedrept[\it, a fil[udat, a fi iubit, a nu fi iubit devin, din simple ]nt`mpl[ri, situa\ii mag-ice de dezv[luire a lumii, prilejuri de uluitoare surprize ]n univers. A fipentrua privi iat[ o fascinant[ terapeutic[, iat[ o solu\ie.

CUPRINS


21/318

15Geniul de a fi

SCUTUL FRAGIL

La o prim[ vedere, rela\ia dintre lume =i scris este o simpl[ prism[

cu trei fe\e : exist[ scriitori care au contemplat lumea a=a cum eraea, al\ii care s-au iluzionat c[ o v[d a=a cum ar fi dorit-o =i al\ii careau ]ncercat s[ o schimbe. Dar totul se complic[ dac[ ne amintim c[mai exist[ poe\ii, cei care, dup[ ce au v[zut-o, au vrut s[ pun[ o alta]n loc : substituire nu ]ntotdeauna lipsit[ de riscuri, pentru c[ nu ]ntot-deauna lumea propus[ de poe\i era mai u=or de suportat dec`t cea

adev[rat[, real[. Prin poe\i ]n\eleg, desigur, nu pe autorii de versuri,ci pe autorii de viziuni, pe cei ]n care razele realit[\ii p[trund refrac-tate straniu de substan\a sufleteasc[ str[b[tut[, substan\[ ce nu selas[ p[truns[ dec`t pentru a putea r[sturna =i ad`nci ]n\elesurile.

Dar, oric[rei categorii i-ar apar\ine, ]ntre scriitor =i lumea c[reiael ]i este ecou se a=az[ ca un scut capabil nu numai s[-l apere, ci =is[-l ajute s[ ]nving[ opera sa. Secole de-a r`ndul, poetul a fostasemenea lui Perseu, fiul lui Zeus, cel care, pentru a ]nfr`nge Medu-za, =i-a =lefuit scutul =i l-a f[cut oglind[ ]n care, v[z`ndu-=i chipul,Gorgona s[ fie ucis[ de revela\ia propriei ei ur`\enii. Secole ]ntregi,ambi\ia realist[ a scriitorului a fost aceea de a reflecta at`t de perfect

lumea, ]nc`t aceasta s[ poat[ fi ]nvins[ ori m[car ]mbl`nzit[ de spec-trul propriei ei imagini. Victoria artei se datora astfel nu numai efortu-lui estetic de a oglindi, ci =i filosoficei ambi\ii de a schimba raportulde for\e ]ntre ceea ce este=i ceea cese ]n\elege.

Scepticismul modernilor a pierdut, ]ns[, aceast[ iluzie, ca =isperan\a c[ realitatea mai p[streaz[ ingenuitatea necesar[ pentru ca

CUPRINS


22/318

16 Ana Blandiana

v[z`ndu-se a=a cum e s[ fie cuprins[ de oroare. Acum, c`nd

singur[tatea, ne]ncrederea =i r[zboaiele au dovedit c[ =tiu s[ slu\easc[=i s[ ucid[ mai bine dec`t bietul cap al Gorgonei, poetul s-a v[zut =iel nevoit s[-=i schimbe armele. Sfid[rii =i nep[s[rii, el le-a r[spunsprin co=mare de fabrica\ie proprie, artizanal[. Renun\`nd s[ mai re-produc[ neap[rat lumea, el a ales calea de a-i ar[ta nu propria eifa\[, ci cutremur[toarele viziuni pe care aceasta le poate produce ]n

sufletul lui. Nu imaginea vie a Meduzei reflectat[ ]n scut, deci, ci ]nsu=icapul Gorgonei, t[iat =i transformat ]ntr-o for\[ capabil[ s[ apere =is[ ]nving[. Poezia devine astfel scutul fragil al pleoapelor, ]n umbral[sat[ a c[rora universului real i se d[ =ansa naiv[, =i mereu ]ncre-z[toare, de a rena=te.

CUPRINS


23/318

17Geniul de a fi

BIBLIOTECI

C`nd m[ g`ndesc la papirusurile distruse ale templului din Mem-

phis, =i la cele dou[ sute de mii de volume nimicite ale bibliotecii dinPergam; c`nd m[ g`ndesc la acel jum[tate de milion de manuscriseale bibliotecii din Cartagina, disp[rute atunci c`nd ora=ul lui Hanibala fost =ters de pe fa\a p[m`ntului; c`nd m[ g`ndesc la arderea mariibiblioteci din Alexandria; c`nd m[ g`ndesc la acel an 213 ].e.n. c`ndsuveranul din |rin a ars toate c[r\ile, pentru c[ din c[r\i ]=i scoteau

argumentele cei ce i se ]mpotriveau, ]nc`t ]n[l\[toarele ]nv[\[turi alelui Lao |] =i echilibratele ]nv[\[turi ale lui Confucius, =i toat[ incredi-bila =tiin\[ a mileniilor anterioare abia dac[ au mai putut fi adunatedin legend[ =i din amintirile b[tr`nilor; c`nd m[ g`ndesc la cele treisute de mii de volume arse de Leo Isaurus ]n Constantinopolul seco-

lului al optulea; c`nd m[ g`ndesc la pergamentele rase de c[lug[riicare aveau nevoie de spa\ii de scris pentru multiplicarea dogmelor cefuseser[ suferin\e =i iubiri; c`nd m[ g`ndesc la g`ndurile a=ternute =inea=ternute spulberate de autodaf-uri =i la rugurile, mai tinere ]nc[,trimi\`ndu-=i fumul =i spaima p`n[ la noi ]nc[p[\`narea mea de ascrie =i perseveren\a mea ]n fa\a paginii albe, st[ruin\a de a-mi trans-

forma clipele ]n litere =i zilele ]n fraze =i ]nd[r[tnicia de a pune ]nlocul anilor scur=i =i-al v`rstelor consumate mormane de h`rtie at`tde greu ]nnegrit[, dar at`t de u=or inflamabil[, mi se par ]nduio=[toare=i mai absurde ]nc[ dec`t ]ncercarea de a opri anotimpurile s[ se ur-meze sau r`urile s[ curg[. +i totu=i acel totu=i r[s[rit mereu ]npofida celei mai formale logici =i continu`nd s[ existe ]mpotriva tu-

CUPRINS


24/318

18 Ana Blandiana

turor argumentelor ]n stare s[ demonstreze str[lucitor c[ existen\a

sa nu are nici un rost =i totu=i scriu, cu toate c[ h`rtia se aprinde =icerneala se =terge, a=a cum femeile nasc, cu toate c[ =tiu c[ fiii lorvor muri c`ndva. Sau poate tocmai de aceea? C[ci dincolo de dis-trugerea bibliotecilor din Memphis =i din Pergam, din Cartagina =idin Alexandria, din |rin =i din Constantinopole, a mai r[mas totu=iceva de pe urma at`tor =i at`tor ]mp[r[\ii, mai =tim totu=i ceva des-

pre ele, pentru c[ printre incendii =i r[zboaie, printre m[celuri =i cu-tremure, cei ce scriau au continuat totu=i, f[r[ ]ncetare =i ]mpo-triva tuturor argumentelor s[ scrie...

CUPRINS


25/318

19Geniul de a fi

DE GENUL FEMININ

Dac[ a=a cum indivizii se ]mpart ]n b[rba\i =i femei (ceea ce

nu ]mpiedic[ desigur apari\ia unor b[rba\i efeminiza\i =i a unor fe-mei b[rbate) popoarele s-ar ]mp[r\i =i ele pe genuri, m-am g`ndit]ntotdeauna cu m`ndrie c[ poporul rom`n ar fi considerat un poporfeminin. Prin feminitate ]n\eleg capacitatea de a alege ceea ce eesen\ial, de ceea ce nu e a na=te =i a cre=te copii, a te ]ngriji dem`ncare, a vindeca r[nile, ]ntr-un cuv`nt a te zbate pentru a supra-

vie\ui; a ierta, ]n loc de a lovi, a te supune un timp pentru a ]nvinge]n timp, a ]nflori alti\e, blide, c`ntece. Am str[b[tut istoria cu acesteesen\iale caracteristici ale feminit[\ii, fiindu-ne str[in spiritul mascu-lin al altor popoare : dorin\a de a cuceri, setea de putere, lupta,r[zboiul, jaful, distrugerea, riscul, suprema\ia, ]n numele cavalerismu-

lui, al credin\ei, al curajului, al progresului, al ac\iunii. Dar ce estecurajul de a muri, fa\[ de curajul de a na=te? Ce este curajul de aucide, fa\[ de curajul de a r[bda pentru a nu fi ucis? Ce este progre-sul ne]ncetat fa\[ de neclintita permanen\[ =i cucerirea altor p[-m`nturi, fa\[ de p[strarea eroic[, prin milenii, a propriului p[m`nt?

Miori\a cu solu\ia ei (indiferent cum interpretabil[) a accept[rii

destinului =i a transfigur[rii dispari\iei ]n ]nceput de ciclu nou, capa-bil s[ r[scumpere prin frumuse\e , =i Me=terul Manole cu jertfalui nu pe c`mpul de b[taie, ci la temelia unei zidiri, cu zborul s[uterminat ]n moarte =i ]n izvor sunt numai dou[ dar c`t destr[lucitoare! din argumentele artistice care demonstreaz[ prinsecole capacitatea noastr[ de a desp[r\i istoria de ve=nicie =i esen\a


26/318

20 Ana Blandiana

de circumstan\[. De altfel, chiar lupt[torii basmelor noastre, fe\ii no=tri

frumo=i ajuta\i de albine =i de furnici pe care le cuceresc nu prinputerea sabiei, ci prin bun[tatea inimii, dup[ cum zmeii =i vr[jitoarele,balaurii =i ]mp[ra\ii sunt ]nvin=i de cele mai multe ori prin putereainteligen\ei =i prin solidarizarea cu cei n[p[stui\i de ace=tia nu por-nesc la lupt[, asemenea cavalerilor medievali, din dorin\a de a se re-marca =i de a-=i demonstra b[rb[\ia, ci ]mpin=i de umilin\e =i nedrept[\i,

obliga\i ]ntotdeauna de suferin\a altora. +i la urma urmei, chiar faptulc[ totul se termin[ ]ntotdeauna cu bine printr-o nunt[, nu este, oare, odovad[ nu numai a optimismului caracteristic acelei jum[t[\i a nea-mului omenesc care =tie c[ orice moarte poate fi ]nlocuit[ printr-ona=tere, ci =i a visului at`t de naiv =i de altruist ]n feminitatea sa, c[ nu

exist[ pe p[m`nt victorie mai complet[ dec`t o nunt[?

CUPRINS


27/318

21Geniul de a fi

VITEZA

Ca =i cum a= c`nta la un instrument sau ca =i c`nd a= face un

sport de performan\[, faptul de a nu fi scris de mult ]l resimt ca pe opierdere a digita\iei, a antrenamentului. Am nevoie de zilnic exerci\iupentru a fi ]n form[. Nescriind, uit s[ scriu. Dup[ o ]ntrerupere ]misunt necesare mai multe zile pentru a re]nv[\a s[ scriu, scriind mai]nt`i st`ngaci, apoi din ce ]n ce mai legat, mai sigur, mai colorat. Ca=i cum, de fiecare dat[, a= lua de la cap[t totul =i a= trece prin toate

fazele devenirii mele, a=a cum copilul trece ]n trupul mamei lui printoate fazele form[rii speciei. Mai mult : nu numai stilul, ci =i literele]mi devin nesigure dup[ o ]ntrerupere, chiar m`na ]ns[=i are nevoiede antrenament pentru a fi ea ]ns[=i. C`t despre creier aceast[divinitate suprem[, de puterea c[reia at`rn[m cu to\ii e at`t de

greu de spus c`nd este el ]nsu=i n[cl[it de inactivitate, ruginit deneclintire, materie grea =i nep[truns[ de raz[ sau, dimpotriv[, meca-nism neoprit, puls luminos, agita\ie continu[, =uierare de sens , ]nc`tm[ ]ntreb dac[ nu cumva numai mi=carea este cea care se nume=teuneori talent, alteori inteligen\[ =i, rar, ]n cazul maximelor viteze, geniu.

CUPRINS


28/318

22 Ana Blandiana

INTRANSIGENTA S{RB{TOARE

Dac[ Eminescu ar fi fost mai pu\in imaculat, cred c[ posterit[\ii

sale i-ar fi fost mai u=or. Dac[ ar fi existat in via\a lui de dincolo depagin[ b[nuiala misterioas[ a unei crime, ca la Villon, sau, cel pu\in,o vinovat[ iubire, ca la Shakespeare, sau, =i mai pu\in, sfidarea =inelini=tea paradisurilor artificiale, ca la Baudelaire, sau, cel maipu\in, ]necul ]n valuri de alcool, ca la Poe, dac[ ar fi existat ]n via\alui pe p[m`nt o singur[ vin[, un singur lucru care s[ i se poat[

repro=a =i care s[-i poat[ fi cu m[rinimie iertat, posteritatea sa ar fifost mai u=or de purtat. Dac[ el, cel mai mare, ar fi min\it, c`t desimplu ar fi fost s[ spunem =i el a min\it; dac[ el, cel mai mare, arfi furat, c`t de simplu ar fi fost s[ spunem =i el a furat; dac[ el, celmai mare, ar fi ]mpro=cat cu noroi, c`t de simplu ar fi s[ spunem =iel a ]mpro=cat cu noroi. Dar din tot ce-=i poate ]ng[dui un om, elnu =i-a ]ng[duit dec`t boala =i demnitatea, interzic`nd astfel, cu pro-priul s[u trup pr[bu=it =i cu propria sa minte ]ntunecat[, intrareaumbrei ]n parnasul rom`nesc. Odat[ cu el =i definitiv, pentru un]ntreg popor, no\iunea de poet a r[mas legat[ de aceea de imacu-lare. Aceast[ necru\[toare lege, mai bl`nd[ poate la alte popoare,

ne dicteaz[ f[r[ mil[ admira\iile =i ne stabile=te implacabil[ idolii,ne]ng[duindu-ne nici o clip[ s[ nu fim demni de a privi statura luif[r[ egal =i ochiul lui mare, deschis, f[r[ somn asupra eternit[\ii. }nfa\a lui, mai u=or ]i este unui poet maculat s[ ]nceteze de a se mainumi poet, dec`t unui tic[los s[ ]ncerce a p[trunde dincolo de pra-gul sfin\it al poeziei.


29/318

23Geniul de a fi

M[ g`ndesc m-am g`ndit adesea ]n ]mprejur[ri esen\iale, atunci

c`nd de r[spunsul pe care mi-l d[deam depindeau faptele =i uneori chiarsensurile vie\ii mele cum ar fi fost poporul rom`n f[r[ Eminescu. Nuat`t f[r[ opera lui, genial[ ]n planul poetic =i ]nr`uritoare la infinit, ci f[r[via\a, f[r[ legenda lui care ne-a fixat coordonatele idealului. Cum am fifost dac[ Eminescu ar fi avut via\a lui Arghezi, sau cum am fi fost dac[Eminescu ar fi avut moartea lui Byron? Cum am fi fost dac[ Eminescu ar

fi avut cariera lui Lamartine sau longevitatea lui Hugo? Desigur, altfel, f[r[]ndoial[, altfel, sunt convins[ c[ nu exagerez sus\in`nd c[ de biografia luiEminescu at`rn[ ]n mod miraculos, magic aproape, felul de a fi al fiec[ruiadintre noi. Nu sus\in c[ imacularea lui ne face mai cura\i, nici c[ demni-tatea lui f[r[ cusur ne ]mpiedic[ s[ ne umilim, sus\in c[ etalonul de pla-tin[ al moralit[\ii lui a stabilit o dat[ pentru totdeauna valorile supremedup[ care =tim c[ vom fi judeca\i. Iar aceast[ con=tiin\[ a raport[rii con-tinue ne fi-xeaz[ legile imuabile ale devenirii. Trebuie s[ fii p[m`nt ca s[]n\elegi c[ nu e totuna s[ fii comparat cu Feleacul sau cu Muntele Omul.

A discuta chestiuni de moral[ l`ng[ morm`ntul unui mare poet poatep[rea nepotrivit =i neesen\ial. Dar Eminescu nu este numai un mare poet

al lumii, el este poetul nostru na\ional. Din paginile c[r\ilor de citire eltrece firesc ]n paginile c[r\ilor de rug[ciune =i din dic\ionarele istorieiliterare, ]n pomelnicele cu arhangheli =i martiri. Eminescu este aseme-nea Ciobanului dinMiori\a, cel frumos =i bl`nd, cel bogat =i b[tut denenoroc, cel ce ]=i contempl[ destinul, ne]ncerc`nd s[ =i-l schimbe. Aces-ta este prototipul.

Am citit nu demult c[ elevii unei =coli de silvicultur[ din Moldova aus[dit pe un deal puie\i, aranj`ndu-i ]n forma literelor din numele lui Emi-nescu, pentru a s[rb[tori prin aceast[ vie =i neobi=nuit[ caligrafie apropia-ta aniversare a marelui poet. Iar =tirea m-a emo\ionat nu numai prin fante-zia frem[toare a omagiului, ci =i prin ne]ntrerupta lui picurare, prinneoboseala lui. Pentru c[, iat[, a venit din nou ianuarie, =i jum[tate


30/318

24 Ana Blandiana

din el a trecut, =i am ajuns din nou ]n fa\a acestui at`t de miraculos de

rom`nesc praznic, ziua na=terii lui Eminescu. +i, din nou, ca ]n at tea r nduri,]l s[rb[torim r[scoli\i de un unanim elan purificator. Tr[im a=a cum tr[im,ne scul[m ]nainte de a se face ziu[, ne ]ngr[m[dim ]n autobuze, muncim laserviciu, alerg[m la cump[r[turi, muncim acas[, ne cre=tem copiii, deschi-dem televizorul, ]l ]nchidem, deschidem ziarul, ]l ]nchidem, =i adormimepuiza\i, ca s[ ne putem de=tepta ]n zori, ca s[ o putem lua de la cap[t. +i

]ntre timp reu=im s[ ne iubim =i s[ ne ur m, s[ ne invidiem unii pe al\ii =i s[ne ajut[m unii pe al\ii, s[ suferim, s[ fim ferici\i, s[ fim bolnavi, s[ fim buni,s[ fim r[i, s[ ne fie dor, s[ ne fie sc`rb[, s[ fim obosi\i, s[ fim la=i, s[ fimcurajo=i, s[ fim slabi, s[ fim puternici, s[ fim naivi, s[ fim tineri, s[ fim b[tr ni,s[ tr[im ]ntr-o rotire n[ucitoare, mereu accelerat[, mereu mai avid[ =i

mai exigent[, ]ntr-un av`nt care ne duce ]nainte mereu mai gr[bi\i, maiboga\i =i mai f[r[ suflare. Iar aceast[ ne]mbl`nzit[ mi=care de rota\ie, acestrefren al lunec[rii reluate mereu mai repede =i mai amplu, ca un canon, seopre=te o dat[ pe an. O dat[ pe an, de ziua lui Eminescu, sufletele noastrede adolescen\i f[r[ moarte se trezesc cu uimire ]n trupurile lor devenite ne-cunoscute =i ne privim unii pe al\ii, =i fiecare pe sine, cu fermecat[ aten\ie ]n

lumina deodat[ limpede dintre noi. +i atunci, ]n acele c`teva minute, sauc`teva ore, ]n ochii no=tri care nu se mai deschiseser[ de tot de at`ta timp,]ncap deodat[ =i stele-n cer, =i ora=ul furnicar, =i ramurile care ne bat ]n geam,=i pove=tile care ne vin ]n g`nd. O dat[ pe an, amintindu-ne de Eminescu,ne amintim de noi ]n=ine =i ne descoperim, cu nemaisperat[ emo\ie, vii.Este o s[rb[toare ]nalt[, capabil[ s[ purifice. At`ta vreme c`t vom mai scrienumele lui cu arbori pe dealuri, at`ta timp c`t ora=ele ne vor mai fi sfin\itede statuile lui =i tipografiile se vor mai purifica ritmic r[sp`ndindu-i poe-mele, putem fi siguri de noi, putem fi siguri c[ suntem. Cultul emi-nescian, mereu ]n cre=tere, este cea mai vibrant[ dovad[ a supra-vie\uirii noastre.

CUPRINS


31/318

25Geniul de a fi

DIC|IONAR

A muri nu este opusul lui a tr[i, ci al lui a te na=te. Cele dou[

antonime reprezint[ fiecare clipa intr[rii ]ntr-o stare ]n via\[ sau]n moarte , ]n timp ce a tr[ieste ac\iunea, de duratavie\ii, c[reianu ]i este opus ]n limb[ dec`t a fi mort. Dar acesta din urm[ nu estedec`t o form[ verbal[ pasiv[, nu un verb propriu-zis, nu o ac\iune,pentru c[ nimeni n-a fost ]n stare s[ cread[, dincolo de moarte, ]nposibilitatea real[ a unei ac\iuni. Dar dac[, totu=i, ea exist[, =i pentru

a fi revelat[ nu-i lipse=te dec`t verbul exprim[rii? Dac[ s-ar ]ntoarcecineva s[ povesteasc[ ce ]nseamn[ a mor\i?

CUPRINS


32/318

26 Ana Blandiana

REGULA JOCULUI

Veneam spre cas[ ]ntr-una dintre aceste zile ]n care prim[vara s-a

hot[r`t totu=i s[ coboare peste noi, veneam mole=it[ de soare =i deastenie, cu acea beatitudine a oboselii ]n care trupul nu mai pretindeordine, ci ia asupra sa conducerea automat[ a mi=c[rilor, d`ndg`ndurilor vacan\[ =i suferin\elor somn. Veneam spre cas[ ]ncet, cufularul ]n sf`r=it deznodat =i paltonul desf[cut, oprindu-m[ s[ m[ uit,curioas[ =i absent[, ]n egal[ m[sur[, la fiecare gard mai ciudat, la

fiecare stucatur[ mai neobi=nuit[, la fiecare strea=in[ mai complicat[,la fiecare pisic[ p[=ind pedant[ pe acoperi=, la fiecare c[\el travers`ndaferat strada, la fiecare trec[tor purt`nd pe chip expresia aceluia=isomn transparent prin care pluteam fericit[ si eu. Veneam spre cas[,deci, f[r[ s[ m[ gr[besc, c`nd m-am oprit s[ privesc un joc de copii.A=eza\i ca ]ntr-un amfiteatru pe treptele curbe ale unei cl[diri, optsau poate nou[ \`nci, nedep[=ind cinci-=ase ani, st[teau cumin\i unull`ng[ altul, ]n timp ce o feti\[ mai r[s[rit[ ]i domina din fa\[, ]n pi-cioare, interog`ndu-i pe r`nd. Se jucau de-a =coala. Tocmai era scosla tabl[ un b[ie\el, tabla fiind asfaltul pe care profesoara scrisese, ]njosul unor coloane de cifre mai vechi, problema: 7+7=?. Profesoara

era important[ =i sever[, elevul speriat de ]ntrebare si respectuos,rolurile erau interpretate cu seriozitate =i chiar cu minu\ie. Prezen\aspectatorului care eram, =i care se a=ezase pe trepte al[turi de ei, nup[rea s[-i deranjeze nici m[car prin u=orul cabotinism c[ruia ]i d[deana=tere. Se f[ceau c[ m[ ignor[ =i, ]n ad`ncul jocului lor, m[ ignoraucu adev[rat. Dup[ o prelungit[ nesiguran\[, cel ]ntrebat se hot[r] =i


33/318

27Geniul de a fi

cu un glas sub\ire, mai sub\ire chiar dec`t m-a= fi a=teptat, d[du

r[spunsul: 28. Calm[, profesoara =terse cu talpa ghetei semnul]ntreb[rii, scrise ]n locul lui 28 (scria, evident, ]n numele elevului carenu =tia s[ scrie) =i abia apoi ]ncepu s[ explice c[ r[spunsul nu estecorect =i, t[indu-l cu o linie, ]nsemn[ al[turi adev[ratul rezultat :16, iar cu b[\ul pe care ]l \inea ]n m`na st`ng[ aplic[ simbolic o lovi-tur[ punitiv[ ]n palma celui ce gre=ise, ]ntins[ cu stoicism ca s[-=i ia

pedeapsa. Atunci, amuzat[ =i mirat[ de insuficien\a profesoarei, ]n ac[rei impun[toare pedagogie ]ncepusem s[ cred =i eu, m-am trezitspun`nd aproape f[r[ s[ vreau. Dar 7 +7 =14 =i abia ]n secundaurm[toare, c`nd to\i ochii s-au ]ntors spre mine, lumin`nd la fel, am]n\eles imen-sa gre=eal[ pe care o f[cusem.

Nu cred c[ vreodat[ ]n via\[ m-am sim\it mai stupid[ =i nu glu-mesc deloc m[rturisind asta. Era ]n privirea copiilor oprit[ asupramea, nu mai mult de c`teva secunde, nu numai uimirea c[ nu]n\elesesem regula, at`t de simpl[, a jocului, ci =i dispre\ul c[ nu eram]n stare s-o ]n\eleg. Jocul lor fusese pur, neatins de realitate, profe-soara nu era profesoar[, elevii nu erau elevi, calculele nu erau cal-

cule, era un joc perfect, jucat din simpla pl[cere a jocului, pl[cere pecare o tr[iau, evident, cu to\ii, iar ]n aceast[ art[ gratuit[, ]n aceast[fic\iune at`t de total[ ]nc`t nu putea fi infirmat[ de nimic, eu intro-dusesem proste=te un element real, un adev[r dintr-un univers carenu reu=ise ]nc[ s[-i ating[. M-am ridicat umilit[ =i aproape cu greutate,ca b[tr`nii, =i m-am ]ndep[rtat sim\indu-m[ privit[ din spate un timp,

auzind apoi, tot mai slab, reluarea jocului a c[rui regul[ nu reu=isems[ o ]n\eleg. Marea bucurie a amiezii se stinsese ]n mine, ]ncepui s[m[ gr[besc spre cas[, ca =i cum mi-ar fi fost team[ s[ nu infirm prinvreun adev[r mai real sublima fic\iune a prim[verii.

CUPRINS


34/318

28 Ana Blandiana

ADEV{RATUL CON|INUT

AL UNEI NO|IUNI

}ntr-o lume ]n care timpul pierdut cu discu\iile despre procurarea

hranei nu este egalat dec`t de cel pierdut cu discu\iile despre dietelede sl[bire, m-am ]ntrebat cu seriozitate dac[ mi-a fost vreodat[ foame,dac[ =tiu ce e foamea. Desigur, nu m[ refer la senza\ia fiziologic[ap[r`nd dup[ c`teva ore de la ultimul pr`nz =i care poate fi f[cut[ s[dispar[ prin simpla ]ngurgitare a indiferent c[ror substan\e nutritive,ci la spaima c[ aceste substan\e nu vor putea fi g[site, c[ acea senza\ie,

la ]nceput nici m[car nepl[cut[, nu este dec`t un fel de anticamer[ amor\ii, un fragment ]nc[ analizabil =i reversibil al unei realit[\i careva sc[pa definitiv de sub control. }n acest din urm[ sens, trebuie s[m[rturisesc cu un regret care ar putea p[rea cinic dac[ nu ar fi defapt intimidat =i gata de umilin\[ c[ nu am cunoscut niciodat[adev[rata foame.

Am tr[it ]ntotdeauna modest, ]ntr-o modestie care, ]nainte chiarde a fi nivel de via\[, a fost concep\ie de via\[, o modestie c[reia ]nrarele =i scurtele momente c`nd am p[r[sit-o i-am sim\it lipsa =i i-amdus dorul, o modestie care se ]ntindea, dup[ epoc[ =i ]mprejur[ri, dela limita s[r[ciei la cea a bun[st[rii, dar care n-a atins niciodat[

punctul zero al foamei. Nici chiar atunci c`nd, ]n lipsa, silit[, a tatei,mama ne-a crescut singur[ din salariul =i muncile ei, nu-mi amintescs[ ne fi lipsit vreodat[ p`inea, nici s[ fi invidiat hrana altor copii. (Dealtfel nu =tiu c`nd, cum=i de ce s-a n[scut ]n mine ciudata malforma\iegra\ie c[reia n-am suferit niciodat[ ]n fa\a celor ce aveau mai multdec`t mine, ci ]ntotdeauna ]n fa\a celor ce aveau mai pu\in). Asta nu


35/318

29Geniul de a fi

]nseamn[, desigur, c[ nu am r[bdat de foame, ]nseamn[ doar c[

fie c[-i =tiam dinainte termenul final, fie c[ el nu depindea dec`t demine r[bdatul de foame nu era asociat cu spaima sf`r=itului, ci,dimpotriv[, cu un fel de ]ncordare aproape sportiv[ a posibilit[\ilorvitale. Asta se ]nt`mpla mai ales ]n str[in[tate, acolo unde av`nd foartepu\ini bani, dar o imens[ dorin\[ de cunoa=tere, mi s-ar fi p[rut oprofanare s[-i cheltuiesc pe m`ncare si unde ]nlocuiam cu adev[rat[

exaltare un pr`nz cu un bilet de muzeu, o cin[ cu al\i c`\iva kilo-metri ]nainta\i ]n necunoscut. Astfel senza\ia de foame era ]nso\it[de una de acut[ m`ndrie =i devenea aproape euforic[, pentru c[ numai era vorba de o priva\iune, ci de o ascez[. Dac[ etimologic, a=acum spune Platon, a fi entuziast ]nseamn[ a fi ]n zeu(n+theos) credc[ pot vorbi, f[r[ a exagera, de o foame entuziast[, ]n c[l[toriile mele.Abunden\a alimentar[ din jur nu m[ chinuia, ci ]mi m[rea bucuriarenun\[rii, a=a cum marii anahore\i erau probabil ferici\i de orice ispit[pe care trebuiau s-o ]nfr`ng[. De aceea str[in[t[\ile mele au fost ]ncon-jurate, precum marile crize ale poseda\ilor, de o aur[ emo\ional[ carele-a m[rit intensitatea.

}n aceea=i categorie voluntar[ =i euforizant[ se ]nscrie foamea dintimpul scrisului, postul acela aproape ritual care m[ ajut[ s[ fiu ]ntr-omai mare m[sur[ eu ]ns[mi, nedependent[ nici m[car de propriulmeu trup. De data aceasta nu e vorba de nici un fel de m`ndrie, denici un fel de sacrificiu. Hrana, nici m[car prin absen\[, nu intr[ ]nsocoteli. Nu renun\ la hran[, ci iau foamea a=a cum a= lua un drog,

mai puternic dec`t cafeaua, ]n stare s[-mi asigure limpezimea =i li-bertatea g`ndirii.

Ar putea ]ns[ sus\ine cineva c[ aceasta este adev[rata foame? Darcine-ar putea spune care este adev[ratul con\inut al unei no\iuni care,]ntre revolta din cauza foamei si greva foamei, cuprinde ]ntreagaevolu\ie a istoriei lumii?

30 A Bl di

CUPRINS


36/318

30 Ana Blandiana

DIN LUMEA CELOR CARE

NU CUV~NT~

C`nd am sosit eu acolo cartierul era st[p`nit de c`teva zeci de

c`ini deveni\i spaima trec[torilor care, la intrarea pe strada noastr[,aveau grij[ s[ se ]narmeze cu ciomege sau cu resturi de m`ncare pen-tru a se putea ap[ra, prin corup\ie sau prin for\[, de atacatorii ajun=i,mai ales o dat[ cu l[sarea serii, ]nsp[im`nt[tori. Faptul c[ pe minenu m-au ]nsp[im`ntat nici o clip[ nu era o dovad[ a curajului, ci ailuziilor mele. Fusesem crescut[ ]n credin\a c[ orice fiin\[ poate fi

st[p`nit[ prin cuv`nt, ]n m[sura ]n care cuv`ntul este semnul dorin\eide comunicare =i de ]n\elegere. Iar animalele ]n mijlocul c[rora cres-cusem, c[rora m[ obi=nuisem s[ le dau nume =i s[ le descop[r carac-tere, erau pentru mine ]n mai mare m[sur[ fiin\e dotate cu afecte =iinteligen\[ dec`t simple viet[\i. De altfel ]n povestirile copil[riei mise p[rea ]ntotdeauna mult mai greu de ]n\eles c[ fiarele chiarfl[m`nzite ]=i sf`=iau victimele inocente ]n arenele romane, dec`tc[ un cre=tin putea fi cru\at pentru c[ leul recuno=tea ]n el pe celcare ]l salvase c`ndva, sco\`ndu-i un spin din lab[. Nostalgia logicii afost dup[ cum se vede ]ntotdeauna marea mea sl[biciune.

Nu am fost cuprins[, deci, de spaima general[, pe care o r[s-

p`ndeau c`inii cartierului. Faptul c[ le vorbeam p[rea s[-i deruteze=i chiar s[-i nelini=teasc[. Era ceva mai pu\in clar dec`t ciomagul sauosul. Oricum, dezorientarea topea agresivitatea =i excludea violen\a.Cu timpul, rela\iile noastre s-au nuan\at produc`ndu-se un fel de ie-rarhie a sentimentelor: ]n timp ce unii au r[mas ]ntr-un fel de expec-tativ[ emo\ional[, c`\iva mi-au devenit prieteni, iar de doi dintre ei

31Geniul de a fi


37/318

31Geniul de a fi

m-a legat, ]n cele din urm[ reciproc, o real[ afec\iune. Cred c[ nu

exagerez nici sentimental, nici logic sus\in`nd c[ aceast[ ierar-hie era ]n acela=i timp una a calit[\ii, c[ cei mai bl`nzi =i mai devota\ierau ]n acela=i timp cei mai buni dintre ei, cei mai aproape de uma-nitate, nu numai ]n sensul devo\iunii fa\[ de ea, ci si ]n sensul ]nsu=iriicaracteristicilor ei ideale. }n plus erau =i cei mai frumo=i, ]n lumeaanimal[ ideea platonician[ a identific[rii binelui cu frumosul g[sin-

du-=i cele mai conving[toare exemplific[ri.Deznod[m`ntul a r[sturnat ]ns[ brutal ordinea filosofic[ a ]n-

t`mpl[rii. Ne]ncrez[tori ]n eficacitatea afectivit[\ii mele =i plictisi\ide politica de for\[ la care nu ]ndr[zneau s[ renun\e, locuitorii car-tierului au hot[r`t s[ recurg[ la otrav[ =i, ]ng`n`ndu-mi bl`nde\ea,au chemat c`inii oferindu-le dovezi concrete =i toxice de prietenie.Rezultatul a fost c[ to\i cei care crezuser[ ]n prietenie au murit. Ceice fuseser[ sensibili la cuv`nt =i la afect au pl[tit cu via\a eleva\ia =idezinteresarea pe care o atinseser[ dep[=indu-=i condi\ia, ]n timp ceinferiorii, cei cantona\i ]n suspiciunea propriei lor animalit[\i, cei carenu se ridicaser[ p`n[ la duio=ie =i cuv`nt au sc[pat. Moartea a selec-

tat perfect imoral, ]ntr-o ordine a valorilor absolut invers[. Cartieruleste populat acum de c`ini ur`\i =i r[i, timora\i deocamdat[ de spai-ma care mai flutur[ peste ei a otr[virii. Morala : eu sunt vinovat[.

32 Ana Blandiana

CUPRINS


38/318

32 Ana Blandiana

AXIOMA

}ntre poet =i istorie leg[turile sunt ]ntr-o asemenea m[sur[ determi-

nante =i reciproce, ]nc`t, chiar dac[ le-ar fi divergente inten\iile =i ide-alurile, destinele lor se ]mpletesc implacabil de la ]nceputul p`n[ lasf`r=itul, mereu proorocit, al lumii. Poetul nu poate sc[pa istoriei, a=acum istoria nu poate sc[pa poetului, iar odat[ aceast[ axiom[ admis[,ceea ce =i poetul =i istoria trebuie s[ ]n\eleag[ e c[ =i unul =i altul =i cunimic unul mai mult dec`t altul au interesul s[ se afle ]ntr-o rela\ie de

egalitate. Iat[ ceva cu adev[rat dificil. Este at`t de u=or s[ ne consider[msuperiori unii altora =i at`t de greu s[ ne recunoa=tem egali! Uneori isto-ria n-a \inut seam[ de poe\i, alteori poe\ii n-au \inut seama de istorie.Dar =i epocile care nu =i-au l[sat poe\ii s[ se exprime =i poe\ii care nu si-au exprimat epoca au disp[rut la fel de firesc ]n uitare. Din orice unghiam privi lungul drum al devenirii omenirii, istoria si poe\ii se v[d lega\ila fel de str`ns =i de f[r[ sc[pare. F[r[ sc[pare =i egal. }n procesul isto-riei, poe\ii au fost pu=i =i procurori, =i avoca\i, =i jura\i, =i inculpa\i, sivictime, =i grefieri, dar ]n nici una dintre aceste calit[\i ei nu au ]ncetats[ fie martori. }n orice punct ar fi fost, de bun[voie sau cu sila, plasa\i, einu trebuiau dec`t s[ vad[ =i s[ spun[ ce-au v[zut. Iar dac[ martorul

putea fi uneori, tragic, influen\at, grefierul nota =i aceast[ influen\[.C`t de simplu e totul : Oh, pe cer curg norii, prin p[m`nt lave =i ape,prin tulpini fragile sevele ren[sc[toare mereu, prin suflete dragostea]n[l\[toare de slav[ ]n\eleptei, eternei armonii, a universului, dar noiexist[m numai ]n m[sura ]n care ]i suntem istoriei martori, istoriei careexist[ numai ]n m[sura ]n care ]i suntem martori noi.

33Geniul de a fi

CUPRINS


39/318

33Geniul de a fi

ASEMENEA PLANETELOR

Scriam c`ndva c[ pentru mine muzica este dovada infinit con-

ving[toare c[ paradisul exist[ : din moment ce se aude! Iar paradisulnu este, pentru fiecare dintre noi, dec`t dezlegarea, ]mplinirea, ]nsf`r=it, a unor ]ndelungi obsesii, niciunde leg[tura dintre fericire =iobsesie neap[r`nd mai evident[, mai str[lucitoare, dec`t ]n muzic[.Muzica ]n\eleas[ nu ca un fundal sonor al existen\ei, ci ca ]ns[=imiezul ei lichefiat la mari temperaturi este magma de sentimente

=i idei ridicate la ]naltul rang de obsesii =i st[p`nind astfel sufletulomenesc, p`n[ ]n punctul ]n care ]l ]nva\[ s[ se umple singur de onep[m`nteasc[, ireal[ =i chiar inexplicabil[ fericire. +i, ciudat, cu c`tacele obsesii sunt mai dureroase =i mai de nesus\inut, cu at`t ferici-rea pe care o predau de la ]nalta lor catedr[ de neant este mai com-plet[ =i mai inefabil[. Paradisul, care ]=i tr[deaz[ existen\a ascuns[ =i at`t de des pus[ la ]ndoial[ ]n marea muzic[, nu este dec`taceast[ concluzie plutitoare, pe care nici o alt[ art[ nu e ]n stare s[ otrag[ la fel de conving[tor, asupra fericirii care izvor[=te din suferin\asublimat[ ]n obsesie =i rev[rsat[ apoi, cu o putere mai mult dec`tuman[, ]n bucurie.

Sunt con=tient[ c[ poezia nu este egala muzicii ]n st[p`nirea aces-tei magice transform[ri a sentimentelor ]n contrariul lor, cum, suntsigur[, nenum[ra\i al\i poe\i ]naintea mea au fost con=tien\i. Cei maioptimi=ti dintre ei au crezut c[, d`nd versului muzicalitate, puterealui va cre=te apropimdu-se de muzic[ printre s`rmele portativului =ipavilionul urechii, uit`nd c[ nu vocalele, ci sensurile trebuie s[ se

34 Ana Blandiana


40/318

4

ml[dieze ]n poezie, pentru ca puterea ei s[ se asemene cu cea a

valurilor izbite ]n auz. Al\ii, mai copil[ro=i, ]=i ]nchipuie c[, f[c`ndu-=idintr-o chitar[ scut, pot s[-=i ]mping[ versul mai f[r[ primejdie ]nedenul muzical, cu speran\a c[ simpla p[trundere ]n aerul fermecatlas[ o pulbere str[lucitoare pe aripi =i un nimb evanescent pe cuv`nt.Ca =i cum, cuprinz`nd ]n sine ispite dilematice =i arbori manihei=ti,paradisul n-ar fi totu=i dec`t o jungl[ de care trebuie s[ te aperi =i pe

care trebuie s[ o cucere=ti =i nu un regn superior, o alt[ stare de agre-gare a sentimentelor.

Nu apropiindu-se de muzic[ =i nu ]ncerc`nd s[-i semene poateatinge poezia alchimia muzical[, puterea ei de a transmuta ]n aurmetalele. Exist[ o alt[ cale, interioar[, o explorare a propriei salesubstan\e p`n[ ]n straturile ]n care r[d[cinile cuvintelor nu mai ajung=i sensurile din dic\ionare ]ncep s[ se reflecte unele pe altele, ]ntr-unmagic =i deodat[ revelator joc de moi =i lunec[toare oglinzi. Pentruc[ artele sunt asemenea planetelor, infinit deosebite ]ntre ele, darav`nd fiecare mai mare sau mai mic un miez incandescent carese ]nv`rte=te ]n jurul aceluia=i soare, obsedant ca un paradis. Iar

paradisul cine s-ar putea ]ndoi c[ exist[, din moment ce se aude?

35Geniul de a fi

CUPRINS


41/318

f

CERTIFICATUL DE COPIL{RIE

Am tr[it c`ndva o mare spaim[. C`nd m-am trezit din ea am de-

scoperit lumea altfel dec`t o =tiam, mai net[, mai hot[r`t desp[r\it[]n culori complementare =i categorii morale opuse. Totul se vedea ca]ntr-o pictur[ naiv[: limpede =i elocvent. Numai c[, ]n aceast[ lumediferit[, eu uitasem s[ scriu. A=ezam cuvintele ca pe ni=te cuburi ]nfragmente de ilustra\ii din care nu mai reu=eam s[ ]njgheb pove=ti :literele se loveau unele de altele, dar nu se n[=teau sensuri =i nu se

distingeau rime. Am ]n\eles c[, pentru a putea re]nv[\a s[ scriu ]nlumea aceea colorat[ naiv, va trebui s[ descompun literele ]n bastona=e=i c`rlige =i ]n\elesurile ]n jocuri =i mir[ri: c[ pentru a re]nv[\a s[tr[iesc va trebui s[ mai fiu o dat[ copil. Atunci am ]nceput s[ facjuc[rii din silabe; literatura pentru copii nu a fost pentru mine ungen literar, ci un covor zbur[tor ]n stare s[ m[ transporte ]n timp.

Poate c[ at`ta timp c`t nu m[ dep[rtasem prea mult de copil[rienu sim\isem nevoia s[ m[ ]ntorc la ea. Am descoperit literatura pen-tru copii numai atunci c`nd am descoperit spaima c[ a= putea s[ uitcum este s[ fii copil. Am scris, deci, nu pentru a m[ adresa ca un ommare copiilor, ci pentru a m[ copil[ri, pentru a deveni un copil, pen-tru a m[ vindeca astfel de maturitatea pe care o sim\eam cobor`nd

asupra mea ca o febr[, ca o boal[ ce s-ar fi putut dovedi incurabil[.De aceea m[ simt intimidat[ =i nelalocul meu printre autorii de lite-ratur[ pentru copii, ca =i cum mi-ar fi team[ mereu s[ nu descoperec[ am intrat ilicit acolo, =i mai ales c[ am intrat din alte motive.

Nu am ]ncercat, scriind pentru copii, s[ scriu pe ]n\elesul lor, nuam ]ncercat dec`t s[ m[ joc fiind convins[ c[, ]n m[sura ]n care a=

36 Ana Blandiana


42/318

reu=i, ]n m[sura ]n care jocul s-ar ]nchega ]ntr-adev[r, el ar fi pe

]n\elesul copiilor. Nu sunt ei singurii profesioni=ti ai jocului? Tocmaide aceea, c`nd aflu c[ unui copil i-au pl[cut versurile mele, vesteareprezint[ pentru mine o victorie vital[, o dovad[ c[ am reu=it s[ m[joc, un certificat de copil[rie. Dimpotriv[, faptul c[ versurile mele aupl[cut unui om mare, aproape c[ nu m[ prive=te, asta fiind nu pen-tru mine, ci pentru el, cititorul adult, un calificativ, o adeverin\[ de

ingenuitate.A=a cum f[tul repet[ ]n p`ntecele mamei ]ntreaga evolu\ie a speciei

de p`n[ la el, ]n p`ntecele spaimei am luat de la cap[t ]ntreaga meaevolu\ie pentru a reajunge la clipa ]n care voi fi ]n stare s[ m[ nasc.Am re]nv[\at s[ scriu, deci, copil[re=te. Deruta\i, unii au putut credec[ vreau s[ devin un autor pentru copii, atunci c`nd imensa, exis-ten\iala mea dorin\[ era s[ fiu un autor-copil.

37Geniul de a fi

CUPRINS


43/318

}N AUTOBUZ

Ion Ag`rbiceanu tr[ia at`t de retras, ]nc`t faptul c[ de=i lo-

cuiam pe aceea=i strad[ l-am z[rit o singur[ dat[, ]n autobuz, ]lconsider un privilegiu al adolescen\ei mele. Strada se numea AndreiMure=anu (se numea, oare, ]ntr-adev[r a=a sau numai lumea conti-nua s[-i spun[ astfel dup[ vechiul ei nume?) =i pentru a ajunge lac[m[ru\a unde st[team ]n gazd[ urcam dealul din spatele TeatruluiNa\ional, trec`nd ]n fiecare zi prin fa\a casei lui. Nu se vedea nicio-

dat[ nimeni, dar nici nu avea un aer p[r[sit. Era sever[ =i solid[,apar\in`nd nu numai prin piatr[, ci =i prin spirit unui timp uitat saupoate chiar nici unui timp. C`\iva arbori ]nal\i (erau brazi, sau numaimemoria mea u=or simbolizant[ este ]nclinat[ s[ ]i reconstituie astfel?)]nveleau totul ]ntr-o umbr[ dinafara anotimpurilor, ]nglob`nd gravi-tatea cl[dirii ]n ordinea, mai riguroas[ ]nc[, a naturii.

La ]nceput priveam cu speran\[ =i curiozitate ferestrele, convins[c[ voi reu=i s[ descop[r o mi=care =i s[ recunosc un semn. Dar amrenun\at cur`nd. Existen\a, dincolo de ele, a celui pe care ]l =tiam dinvechi istorii literare era destul de fantastic[ pentru a nu mai aveanevoie de dovezi =i destul de miraculoas[ pentru a nu mai pretinde

argumente. Faptul c[ puteam fi contemporan[ cu Ion Ag`rbiceanu,faptul c[ puteam s[-i v[d casa din alte vremi ]n care el ]nc[ mai tr[iaera minunea care, odat[ acceptat[, atr[gea dup[ sine =irul tuturorposibilit[\ilor. Pentru c[, desigur, cel mai greu de acceptat era chiarfaptul ]n sine, ideea prezen\ei, ]n plin deceniu al =aptelea, a scriitoru-lui pe care cronologia mea afectiv[ ]l situa nu numai, firesc, la

38 Ana Blandiana


44/318

]nceputul secolului, ]n ascenden\a lui Rebreanu (el ]nsu=i lunecat demult ]n istorie), ci mult ]nainte ]nc[, ]n neguri cr[ie=ti =i transparen\ecre=tine. Nu m[ miram, deci, c[ nu descop[r nici o mi=care ]n casa pecare o cercetam pe furi= la fiecare trecere, m[ miram c[ nu era ex-clus[ cu des[v`r=ire posibilitatea de a descoperi vreodat[ o mi=care.Iar mirarea mea avea s[ se transforme ]n uluire atunci c`nd ]n-t`mplarea a f[cut s[-l ]nt`lnesc.

Ce-i drept, cu greu s-ar fi putut imagina un cadru mai nepotrivit=i mai incredibil siluetei sale severe =i friabile de apostol, ochelarilors[i de la ]nceputul veacului =i b[rbii sale =tiute din c[r\ile de citire dedinainte de r[zboi, dec`t supraaglomeratul autobuz nr. 7, cel care sc`r\`ind si gata s[ se desfac[ din ]ncheieturi sub povara c[l[torilor lega str[zile pov`rnite ale dealului Feleacului cu centrul ora=ului !

M[ suisem cu c`teva sta\ii mai ]nainte, la cap[tul liniei, =i eram feri-cita posesoare a unui loc, atunci c`nd am descifrat, ]n ]nghesuialadintre scaune, spatele aplecat al unui b[tr`n c[ruia am vrut s[-i ce-dez locul. Dar b[tr`nul nu era singur, ci cu o b[tr`nic[, ]nc[ =i maifragil[, =i mai p`lp`itoare dec`t el, pe care a chemat-o, mul\umindu-mi]n numele ei, s[ se a=eze. El a r[mas ]n picioare, cu m`na ne]nchipuitde osoas[, ]nvelit[ parc[ ]n pergament, ]ncle=tat[ pe sp[tarul scaunu-lui, cu barba alb[ =i rar[ tremur`nd u=or deasupra p[rului, ]nc[ maialb, al so\iei. Atunci l-am recunoscut.

Nu-mi venea s[ cred: ]mi venea s[ lovesc =i s[ resping pe cei ce ]l]mpingeau f[r[ s[ vrea, f[c`ndu-l s[ se clatine pe picioare; ]mi venea

s[-i smulg pe to\i de pe scaune =i s[ le strig : Nu-l recunoa=te\i? EsteIon Ag`rbiceanu! Pare de necrezut, dar este Ion Ag`rbiceanu. }miamintesc c[ am ]nceput s[ pl`ng de umilin\[ si de descurajare, deneputin\a de a putea oferi cel pu\in un loc ]ntr-un autobuz scriitoru-lui pe care-l citisem din copil[rie =i pe care-l admirasem ]ntotdeaunapeste cota stabilit[ de critic[ =i peste ierarhiile istoricilor literari. Iar

39Geniul de a fi


45/318

prin sticla tulbure a lacrimilor vedeam perechea aceea de b[tr`ni

mode=ti =i severi, slabi, dar ]nc[ nedobor`\i, locuitori =i ctitori ai unorvremi de mult revolute, l[s`ndu-se du=i de autobuzul acela unde nu-imai cuno=tea nimeni...

+i iat[ sosind centenarul. Un important istoric literar mi-a cerut,pentru o carte ce urma s[ omagieze secolul ]ncheiat, o amintire de-spre scriitorul s[rb[torit. Pot oferi oare aceast[ unic[ ]nt`mplare ca

reper pentru via\a unuia din pu\inii clasici pe care i-am cunoscut? Dac[istoria literar[ seam[n[ uneori cu un autobuz aglomerat, da, este =iaceasta un posibil detaliu biografic. Dar seam[n[ oare ]ntr-adev[r?

40 Ana Blandiana

}

CUPRINS


46/318

PEISAJ }NVINS

Treceam ]ntr-una din zilele trecute pe o strad[ ]n demolare. Une-

le dintre case erau d[r`mate de tot, pierdute de pe acum cu des[-v`r=ire ]n uitare, nemail[s`nd pe locul cu sf[r`m[turi impersonalede c[r[mid[ nici un semn al deceniilor lor de iluzie a eternit[\ii; al-tele erau neatinse ]nc[, dar deja pustii, cu obloanele ]nchise =i u=ilez[vor`te, p[r[site de oameni dar nu de carii =i =oareci, av`nd ]nc[puterea s[ scoat[ =uier[turi la trecerea v`ntului, s[ sc`r\`ie sub n[vala

roz[toarelor =i s[ lase s[ scape oftaturi suspecte la pasul neauzit =idemodat al fantomelor; iar altele, cele mai multe, erau d[r`mate nu-mai pe jum[tate. Acestea erau =i cele mai evocatoare.

Cu greu se poate imagina ceva mai impudic dec`t o cas[ ]n cursde demolare. Este ]nc[ ]n picioare, zidurile =i acoperi=ul ]i sunt nea-tinse, dar cercevelele ferestrelor =i ramele u=ilor au fost scoase, ]nc`t

privirea p[trunde neoprit[ de nimic ]n ]nc[peri pe zugr[veala extra-vagant[ a c[rora mobilele disp[rute au l[sat urme ciudat de intime,aproape indecente. Locul patului pe podea este mai curat, locul du-lapului pe perete, mai deschis la culoare, din tavan at`rn[ firele smulseale fostelor lustre, din col\ prive=te ochiul negru al fostului horn. Ar

p[rea c[ via\a a disp[rut o dat[ cu oamenii, =i, totu=i, totul este ciu-dat de viu =i de evocator, fiecare zdrean\[ sf`=iat[ de tapet, fiecareciob de faian\[ fixat ]n mortar ]=i spun cu o precizie aproape jenant[povestea, oferindu-se f[r[ reticen\e contempl[rii str[ine. Cu c`t fuse-ser[ mai ascunse =i mai secrete bideuri devenite maronii, chiuveteciobite, oglinzi tulburate de aburii b[ilor trecute cu at`t se etalea-

41Geniul de a fi


47/318

z[ mai bucuroase de dezv[luire, de indecen\[, primindu-=i moartea

ca pe un t`rziu nonconformism.Vile gra\ioase, trecute de purgatoriul locuin\elor ]n comun =i alsediilor de Icral-uri respirau eliberate ]n sf`r=it de co=marul adapt[rilorsuccesive, =i ]n aceast[ ultim[ dec[dere ceva din farmecul tinere\iilor f[r[ griji p[rea c[ se treze=te pentru o clip[: stucaturi delicate seb[nuiau deodat[ sub straturile de hum[, ghirlande de flori ap[reau

de sub stre=inile c`rpite cu tabl[ =i carton asfaltat, ]ngera=i durduliise i\eau de dup[ firmele stereotipe de deasupra intr[rii. Strada]ntreag[, moart[ pe jum[tate, ]=i scotea la iveal[ ca pe ni=te vise,]ng[duite pentru ultima oar[ ]naintea dispari\iei definitive vie\ileamor\ite de supravie\uire, camuflate ]n cotidian, vie\ile adev[rate pecare le dosise de ani =i de decenii sub varul necesit[\ii =i pe care acum

le flutura ca pe o r[zbunare, ca pe o ultim[ libertate, f[r[ speran\e =if[r[ griji.

Treceam ]ntr-una din zilele trecute pe o strad[ ]n demolare =i m[frapase c`t de viu =i de povestitor era acel peisaj ]nvins.

42 Ana Blandiana

CUPRINS


48/318

LA MILCOV

|in minte senza\ia pe care am avut-o cu ani ]n urm[ c`nd ]n

gr[dina unui vechi prieten, doctor ]ntr-un sat de l`ng[ Foc=ani amv[zut pentru prima oar[ Milcovul : una de acut[ irealitate. De multeori ]nainte =i de multe ori dup[ acea clip[ nu se mai ]nt`mplase s[]ncerc uluirea, aproape atentatoare la echilibrul lumii, izvor`t[ decontradic\ia dintre autoritatea unui nume =i descoperirea realit[\ii pecare el o numea. Mi se mai ]nt`mplase ]n Grecia, mai ales, feno-

menul fusese frecvent =i violent s[ m[ revolt ]n fa\a imaginii obiec-tive care corespundea c`te unui cuv`nt familiar c[reia eu ]i atribuisem,subiectiv =i de mult, o mult mai prestant[ ]nf[\i=are. Dar senza\ia denepotrivire, de inadverten\[, de discrepan\[ nu fusese niciodat[ maimare dec`t ]n gr[dina de l`ng[ Foc=ani, ]n fa\a p`rùlui tulburefuri=`ndu-se poticnit printre r[d[cini de pruni b[tr`ni, bulg[ri zgrun-

\uro=i de p[m`nt =i t[p=ane de iarb[. Mi-am adus aminte, privindu-l, ocelebr[ scen[ dintr-un film fellinian ]n care un grup de elevi sar, aiuri\ide ]ndemnurile docte ale profesorului, peste un p`rìa= gata s[ sucombe]n pietri=urile suburbiei romane, ]n timp ce vocea didactic[ explic[ dinoff : Acesta e Rubiconul. Efectul ob\inut era de un comic enorm : ]ntre

numele rùlui trecut de Cezar, intrat ]n istorie =i ]n Larousse, =i imagin-ea apei s[race, abia mai lunec`ndu-=i reziduurile =i dejec\iile, r[m`neadestul loc pentru deriziune, demistificare =i sarcasm.

Dar ]nf[\i=area Milcovului nu m[ f[cea s[ r`d, ci ]mi trezeaaproape dureroase mir[ri =i revolte: Acestui firicel murdar =i ]ndoielnicde ap[ au putut poe\ii s[-i ]nchine c`ndva diatribe? Despre p`rùl

43Geniul de a fi

` d f d l ` d d l


49/318

acesta av`ntat de secete =i ref[cut de ploi au putut c`ndva diploma\ii

s[ discute =i s[ avanseze ipoteze? Aceast[ albie abia desenat[ a pututfi trecut[, cu m`nie sau cu m`ndrie, de vreo armat[ c`ndva? Fuseseveacuri la r`nd o frontier[ =i un obstacol =i, chiar dac[ nu mi-l imagi-nasem ca pe un fluviu, ]i pretindeam demnitatea unui simbol. }n modevident, ]ns[, nu o avea, iar nimicnicia lui ]mpingea g`ndul cu ob[nuial[ mai departe : poate c[ nici nu simbolizase vreodat[ ceva. }n

orice caz, realitatea lui, at`t de precar[ ]nc`t putea s[ trezeasc[senza\ia irealit[\ii, demonstra, c`t toat[ istoria luptelor pentru unirela un loc, abera\ia desp[r\irii =i se transforma f[r[ metafora nim[nui]ntr-un simbol r[sturnat. De unde rezult[ c`t de derizorie =i c`t deslab[ de ]nger este via\a simbolurilor.

44 Ana Blandiana

DESPRE Z~MBET

CUPRINS


50/318

DESPRE Z~MBET

Nu te-am v[zut niciodat[ f[r[ z`mbet ]mi spuse ]ntr-o zi un

prieten pe un ton ]n care admira\ia avea toate ]nsu=irile repro=ului. Mi se pare firesc, i-am r[spuns, nici dezbr[cat[ nu m-ai v[zutniciodat[.

Vrei s[ spui c[ z`mbetul este pentru tine o hain[ se mir[ elaproape acuzator.

Vreau s[ spun c[ z`mbetul poate fi de foarte multe feluri =i poate

]ndeplini foarte multe func\ii complexitatea unei personalit[\i put ndfi de altfel stabilit[ =i dup[ l[rgimea diapazonului de z`mbete de caredispune iar una din aceste func\ii, cea mai ne]nsemnat[, desigur,dar si cea mai curent[, este aceea de a oferi celorlal\i o ]nf[\i=are de-cent[, indiferent c`t[ suferin\[ s-ar camufla dincolo de ea.

Dar asta ]nseamn[ a statuta nesinceritatea, a ridica ipocrizia

la rang de virtute! strig[, revoltat cu adev[rat, amicul meu. Numai ]n m[sura ]n care =i a fi civilizat ]nseamn[ a fi ipocrit.

Bine]n\eles c[ ]n epoca de piatr[ totul trebuie s[ fi fost mai direct, celce suferea ]=i r[cnea probabil instinctele la gura pe=terii, f[r[ a-=i puneprobleme de discre\ie =i f[r[ a se g`ndi la lini=tea celorlal\i. Primiti-

vul era desigur mai sincer. Numai c[ mie r[cnetul nu mi se pare ochestiune de sinceritate, ci una de voin\[ =i de cultur[. Bine, dar ]n felul acesta z`mbe=ti oricui, du=manilor ca =i pri-

etenilor. Bine]n\eles. Am considerat ]ntotdeauna c[ a acorda salutul =i

z`mbetul t[u celor cu care nu e=ti de acord, celor de care te despart

45Geniul de a fi

idei =i credin\e este o dovad[ pe care \i o dai \ie ]nsu\i ]n primul


51/318

idei =i credin\e este o dovad[ pe care \i-o dai \ie ]nsu\i ]n primul

r`nd c[ nu vrei s[ le bagi ]n cap, o dat[ cu argumentele, =i unglon\. De altfel, \i-am spus c[ z`mbetele sunt de foarte multe feluri :a z`mbi unui du=man poate fi =i o sfidare, poate fi dovada pe care i-oarunci cu c`t mai elegant, cu at`t mai ustur[tor c[ r[ul pe care\i l-a f[cut nu te-a atins. Mi s-a p[rut ]ntotdeauna mai demn s[ nuacuz o lovitur[, dec`t s[ ripostez la ea. Am preferat s[ nu lovesc, dec`t

s[ m[rturisesc c[ am fost lovit[. Cu c`t te ascult, cu at`t trebuie s[ recunosc, m[ convingi =i

ca s[ fiu sincer p`n[ la cap[t m[ =i sperii pu\in. De ce? Singurul fel de z`mbet pe care l-am dispre\uit =i nu

l-am folosit niciodat[ a fost z`mbetul ofensiv, provocator. Oricum, de acum ]ncolo va trebui s[ fiu mult mai atent la desci-

frarea z`mbetelor tale... Nu trebuie s[ exagerezi : cele mai multe dintre ele ]mi sunt

adresate mie cu c`t mi-e mai greu, cu at`t am nevoie de mai multeargumente pentru a m[ convinge c[ ]nc[ rezist.

46 Ana Blandiana

TEST

CUPRINS


52/318

TEST

Eu cred c[ oamenii cel pu\in ]n societ[\ile civilizate ]n care

gustul s`ngelui uman a disp[rut de multe genera\ii din meniul obi=nuit se ]mpart numai ]n dou[ categorii esen\iale (=i din aceast[ ]mp[r\iredecurg apoi toate sub]mp[r\irile =i para]mp[r\irile f[r[ sf`r=it): ceic[rora li-e mai u=ors[ omoare =i cei c[rora li-e mai u=ors[ se laseomor`\i. Mi s-ar putea r[spunde c[ nimeni nu =tie dac[ n-ar fi ]n stares[ omoare p`n[ nu e pus ]n situa\ia de a fi omor`t. Dar eu cred c[

asta se simte cu precizie =i, chiar dac[ cei din afar[ nu o =tiu ]ntot-deauna, el, omul, =tie cu precizie despre sine c[rei categorii ]i apar\ine.Mi s-ar putea r[spunde c[, azi, crima nu apare ]ntre indivizi dec`t]ntr-o ultim[, pu\in probabil[ instan\[. E adev[rat, =i totu=i, ]n celemai obi=nuite =i nesemnificative situa\ii pe nisipul unei plaje, lamasa unui restaurant, la o coad[, pe o strad[, la un spectacol v[d

cele dou[ categorii esen\iale ale umanit[\ii desf[=ur`ndu-=i destineleprogramate de la facerea lumii =i pot s[ spun f[r[ s[ clipesc =i cu oinfinit de mic[ posibilitate de gre=eal[ : acesta este uciga=, acesta pre-fer[ s[ fie victim[.

47Geniul de a fi

EGALITATE

CUPRINS


53/318

EGALITATE

Am fost ]ntotdeauna foarte m`ndr[ de felul cum m[ iubesc copiii :de la cei mai mici p`n[ la cei mai mari, de la cei al c[ror mod de ag`ndi nici nu-l mai b[nuiesc, p`n[ la cei al c[ror mod de a g`ndi nul-am dep[=it ]nc[ de tot. Nu faptul c[ m[ iubesc m[ impresioneaz[ la urma urmei, pe p[rin\ii lor ]i iubesc mult mai mult ci felul ]ncare o fac, de la egal la egal, ]ntr-o democra\ie de dincolo de v`rste,care m[ onoreaz[. Pentru c[ de c`nd m[ =tiu am ur`t segrega\ia

v`rstelor, categoriile imuabile chiar =i numai pentru o secund[ transformate ]n \arcuri al c[ror principal efect este ]nc[p[\`narea dea fi, sau cel pu\in de a p[rea, ]n afara lor. }ntotdeauna mi-am dorit s[apar\in altei v`rste dec`t celei pe care o aveam. Copil fiind ]mi doreamtov[r[=ia adolescen\ilor, ]i invidiam =i m[ durea indiferen\a =i plic-tiseala lor; adolescent[, m[ consideram matur[ =i ]n multe privin\e

chiar =i eram; adult[, m[ sim\eam adolescent[ =i cine =tie dac[ nuabia atunci ]nv[\asem ]ntr-adev[r s[ fiu. Aceast[ ]nv[\are a v`rstelormi se pare una dintre cele mai fascinante idei rezultate din observa-rea propriei mele evolu\ii, dar verificabil[ mereu =i asupra altora. Po-trivit ei, fiecare dintre v`rste nu este at`t un stadiu biologic, c`t oformul[ spiritual[, presupun`nd o con=tiin\[ adecvat[ =i o ]n\elegerefilosofic[; dar cum stadiul biologic este atins de la sine, prin simplatrecere prea repede sau prea ]ncet a timpului, iar realizarea lui spiri-tual[ presupune un anumit efort intelectual, o anumit[ familiarizarecu no\iunile =i sensurile situa\iei, ]ntre cele dou[ situa\ii se produc ]nmod fatal amuzante decalaje, put`nd s[ te sim\i adolescent dup[ ce

48 Ana Blandiana

nu mai e=ti de mult sau, dimpotriv[, s[ te sim\i b[tr`n ]nainte de a fi


54/318

nu mai e=ti de mult sau, dimpotriv[, s[ te sim\i b[tr`n ]nainte de a fi]nc[. }n orice caz, din faptul c[ reu=eam s[ evadez din ele =i din faptulc[ reu=eam s[ m[ ]ntorc =i s[ m[ ]nchid ]n cele care-mi pl[ceau, amtras ]ntotdeauna concluzia c[, departe de a fi desp[r\ite prin grani\ide netrecut, v`rstele sunt numai nuclee misterioase plutind ]n plas-ma, supus[ unor aproape magice legi, care este ]ns[=i via\a. A le oprimi=carea, a le delimita spa\iul de evolu\ie, a le ]nghe\a ]n anumite

constela\ii fixe mi se pare nu numai stupid, ci =i apropiat de moarte.De aceea felul ]n care m[ trateaz[ copiii, cu o simpatie lipsit[ de re-spect, egalitar[ =i pus[ pe =otii, ]l descop[r de fiecare dat[ flatant,asemenea unui elogiu, ca o dovad[ nu numai c[ n-am ]nceput ]nc[ s[mor, ci =i c[ n-am terminat ]nc[ s[ m[ nasc.

49Geniul de a fi

ELUDARE

CUPRINS


55/318

Toat[ acea perioad[ am tr[it-o ca pe un vis din care timpul fu-sese ]n mod misterios eliminat : m[ sculam, ie=eam ]n gr[din[, m[uitam cum se coc strugurii; descopeream c[ e ora dou[sprezece, multprea t`rziu pentru micul dejun, =i ]mi propuneam s[ m[n`nc cevamai t`rziu, direct de pr`nz; priveam cuibul de r`ndunele din pridvor,]mi deschideam caietele ca s[ m[ apuc de lucru, dar r[sfoiam mai]nt`i o carte; vedeam c[ e ora cinci, uitasem de pr`nz, a=a c[ m[

hot[ram s[ m[n`nc ceva mai devreme de cin[; de altfel nu ]mi erafoame, mi se p[rea c[ abia m-am trezit, ]mi era mai degrab[ somn;m[ ]ntindeam ]n hamac, r[sfoiam o alt[ carte, dar, a=a cum nu puteams[ scriu, nu puteam nici s[ citesc; oricum, se f[cea ]ntuneric, trebuia s[m[n`nc cel pu\in o dat[ ]n ziua care se termina de=i aveam senza\ia c[abia ]ncepuse; =i dup[ o cin[ ]nghi\it[ cu g`ndul aiurea =i pleoapele

grele, peste imaginile stereotipe de televizor adormeam ad`nc, trez-indu-m[ t`rziu cu sentimentul c[ abia m-am culcat. Sim\eam anoma-lia aproape biologic[ a situa\iei mele, f[r[ s[ reali-zez ]n ce const[ ne-firescul prin care m[ mi=cam cu greu ca printr-o magm[ aproape r[cit[.Abia acum, privind ]n urm[, descop[r: din straniul peisaj pe care ]lstr[b[team lipsea timpul, iar ]n absen\a lui restul elementelor ]=i pier-duser[ relieful, suprapun`ndu-se ]ntr-un plan aberant.

Nu voi sus\ine c[ era dureros, era doar ciudat, =i nepl[cut numai]n m[sura ]n care uimea. Uimitor mai ales era faptul c[ aceast[ eclips[a timpului nu crea o beatitudine, ci o tensiune. Timpul nu fusese datcu bl`nde\e la o parte, ci fusese pur =i simplu obligat s[ dispar[, ]nc`t

50 Ana Blandiana

senza\ia pe care o l[sa nu era a unui c`=tig, ci a unei pierderi. Abu-


56/318

\ p = g plic[, aveam sentimentul c[ dac[ m-a= concentra pu\in a= reu=i s[-lz[resc, mai precis, c[ el n-a disp[rut prin oprire, ci prin accelerare,c[ nu st[ pe loc, ci trece prea repede pentru ca eu s[ fiu ]n stare s[-l]nregistrez. Era ca =i cum, vis[toare, m-a= fi jucat cu m`na printr-oap[ nespus de limpede, ]n care nu se vedea nimic, dar prin care =tiamc[ trec nev[zut de repede pe=ti, pe care o m`n[ agil[ i-ar fi

putut prinde. Nu aveam ]ns[ nici energia, nici priceperea s[ o fac,dup[ cum nu aveam nici ]n\elepciunea de a m[ bucura pur =i simplude limpezimea apei. Nu era o vacan\[, ci o frustrare; nu era un joc cio pedeaps[, chiar dac[ pl[cerea ambigu[ a vinei incerte, dar f[r[sf`r=it, nu era cu tot

blandiana ana - geniul de a fi (cartea)

Documents