biserici de lemn in bazinul crisul repede
DESCRIPTION
Biserici de lemn in bazinul Crisul RepedeTRANSCRIPT
Proiect:
VALORIFICAREA PATRIMONIULUI CULTURAL BISERICI DE LEMN DIN BIHOR
Biserici de lemn în
bazinul Crişul Repede
Coordonatori:
Droj Gabriela Mancia Aurora Droj Laurentiu
Proiect finanţat de Guvernele Islandei, Principatului
Liechtenstein şi Norvegiei prin Mecanismul
Financiar al Spaţiului Economic European.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
2
Biserici de lemn în bazinul Crişul Repede / coord.: Droj Gabriela. – Oradea : Duran's, 2010 Bibliogr. Index ISBN 978-973-1903-12-5
I. Droj, Gabriela (coord.)
726.54-035.3(498-35 Bihor)
Tipărit la Duran`s Trade SRL
Oradea, Str. Iasomiei nr. 4 0359 401 562
www.durans.ro
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
3
CUPRINS
ÎN LOC DE PREFAŢĂ................................................................................... 5BISERICI DE LEMN ÎN BIHOR – BAZINUL CRIŞUL REPEDE............... 9 BISERICILE DE LEMN DIN GHEGHIE, LUNCŞOARA, HOTAR ŞI JOSANI.............................................................................................................
27
BISERICILE STRĂMOŞEŞTI DE LEMN – DE LA SPAŢII „MULTIFUNCŢIONALE” LA SPAŢII PĂRĂGINITE, DINSPRE CENTRU SPRE PERIFERIA IDENTITĂŢII..................................................
47 CE ESTE O BISERICA DE LEMN?............................................................... 61 BISERICI ÎNARIPATE................................................................................... 78UTILIZAREA SCANĂRII LASER ÎN LUCRĂRI DE DOCUMENTARE A MONUMENTELOR ARHITECTURALE..................................................
82
METODE FOTOGRAMETRICE PENTRU RECONSTRUCŢIA MONUMENTELOR ARHITECTURALE......................................................
92
FINANŢAREA RESTAURĂRII ŞI CONSERVĂRII BISERICILOR DE LEMN DIN BUGETELE PUBLICE................................................................
103
MODALITĂŢI DE FINANŢARE A REABILITĂRII BISERICILOR DE LEMN CLASIFICATE CA MONUMENTE ISTORICE................................
110
DESCRIEREA BISERICILOR........................................................................ 118 BAROMETRU DE OPINIE............................................................................. 142 ALTE POZE..................................................................................................... 150 INDEX FIGURA.............................................................................................. 154
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
4
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
5
IN LOC DE PREFAŢĂ
VALORIFICAREA PATRIMONIULUI CULTURAL BISERICI DE LEMN DIN BIHOR
Proiect finanţat Guvernele Islandei, Principatului
Liechtenstein şi Norvegiei prin Mecanismul
Financiar al Spaţiului Economic European.
REZUMATUL PROIECTULUI
Bisericile de lemn din România formează un patrimoniu preţios
atât pe plan naţional cât şi mondial. În România se păstrează peste
1200 de biserici de lemn construite înainte de 1900, din care 60 se
găsesc în judeţul Bihor. Valoarea lor în ansamblu este inestimabilă
pentru cultura românească. Din păcate însă comunităţile locale nu
sunt conştiente de tezaurul pe care-l deţin. Astfel în prezent bisericile
de lemn sunt lăsate în paragină, fie datorită motivului că costurile
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
6
financiare necesare conservării sunt peste resurse comunităţii locale,
fie există doar un dezinteres relativ la starea bisericilor de lemn, fie
în comunele bogate tendinţa este de abandonare a bisericii vechi
monument şi de a construi una nouă cu dimensiuni mai mari, de
multe ori cu o valoare estetică îndoielnică.
Scopul acestui proiect este
dezvoltarea conştiinţei civice şi a interesului public atât la
nivelul comunităţii locale cât şi la nivel regional pentru
conservarea, promovarea şi repunerea în valoare a bisericilor
de lemn din Bihor.
implicarea viitorilor specialişti în acţiuni de documentare şi
promovare a monumentelor arhitecturale precum şi în acţiuni
de conştientizare a populaţiei asupra importanţei conservării
patrimoniului cultural;
Obiectivele:
1. Documentarea pe teren a cinci biserici de lemn, de categorie B,
din zona Aleşdului prin:
documentarea pe teren a sitului, arhitecturii, picturii murale şi
inventarului,
întocmirea fişei monumentului.
2. Promovarea bisericilor de lemn din Bihor în ansamblul lor, şi
în particular a celor documentate, în cadrul acestui proiect.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
7
editarea şi distribuirea de materiale tipărite: 1000 pliante, 50
afişe şi editarea unui studiu având ca tematică bisericile
de lemn din Bihor (100 bucăţi)
promovarea pe internet a monumentelor studiate.
3. Implicarea locuitorilor comunelor care deţin biserici de lemn,
în promovarea, conservarea şi valorificarea monumentelor
arhitecturale clasificate prin organizarea de întâlniri la
nivelul comunităţii locale.
4. Creşterea gradului de conştientizarea a tinerilor asupra
valorii bisericilor de lemn din Bihor şi necesitatea conservării
patrimoniului arhitectural, al regiunii prin:
activităţi educative formale: organizarea unui seminar pe
tema necesităţii conservării şi promovării bisericilor de lemn
la care vor fi invitaţi reprezentanţi ai comunităţilor locale şi
ai cultelor religioase care deţin pe teritoriul lor biserici de
lemn,
activităţi educative non formale: implicarea studenţilor de
la arhitectură, topografie şi ştiinţe economice în activitatea de
documentare a cinci biserici de lemn din zona Aleşdului,
provocarea studenţilor de a lucra în echipe interdisciplinare
atât pe teren în scopul colectării de date cât şi în activităţi de
conştientizarea populaţiei asupra importanţei patrimoniului
cultural.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
8
5. Identificarea surselor, necesităţilor şi a modalităţilor de
finanţare în vederea conservării bisericilor de lemn şi
prezentarea acestora către reprezentanţii tuturor comunităţilor
locale şi ai cultelor religioase care deţin pe teritoriul lor biserici
de lemn.
6. Creşterea vizibilităţii asociaţiei ACCENT - Asociaţia pentru
Cultură Educaţie şi Dezvoltare:
Realizarea unei secţiuni speciale pe site-ul Accent dedicat
proiectului şi bisericilor de lemn din Bihor,
Organizarea unei conferinţe publice dedicate bisericilor
de lemn din BIHOR
Partenerii: ACCENT - Asociaţia pentru Cultură Educaţie şi
Dezvoltare, Universitatea din Oradea prin Facultatea de Arhitectură
şi Construcţii şi Facultatea de Ştiinţe Economice şi trei primării de
comune care deţin biserici de lemn (Măgeşti, Auşeu şi Ţeţchea)
Durata proiectului 12 luni
Valoarea totală a proiectului 11200 Euro din care suma solicitată
de la Fondul ONG 9900 Euro
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
9
BISERICI DE LEMN ÎN BIHOR – BAZINUL CRIŞUL REPEDE
Arh. A. Szabo, dr. G. Droj
Arhitectura medievală monumentală din România este o
arhitectură de a doua a generaţie, continuitatea ei după căderea
Imperiului Roman şi a perioadelor invaziilor se datorează arhitecturii
populare. Ca sursă primară, arhitectura casei de lemn a stat la baza
primelor manifestări ale arhitecturii culte şi care prin transfigurare la
nivel volumetric a putut să creeze soluţii monumentale. Prin aceasta
identificare ca sursă primară, arhitectura ţărănească lucrează ca
factor de memorie şi coerenţă în specificitatea şi continuitatea
imaginii arhitecturii culte.
Cele trei atribute ale monumentului ca valoare de artă
1. Unitatea compoziţională
2. Integritatea compoziţională
3. Coerenţa şi lizibilitatea mesajului
Aportul sursei populare la arhitectura cultă se recunoaşte în
predilecţia arhitecturii româneşti vechi pentru forme simple,
definibile geometric, simţul măsurii şi evitarea tendinţelor de
monumentalitate forţată. Acest aport este mai pregnant în Moldova,
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
10
conceptul popular fiind unul primordial la definirea modelelor. În
Ţara Românească, ruptura cu arhitectura cultă nu a fost radicală,
existând o continuitate demonstrată de unele prezenţe: complexul de
la Basarabi (sec. X), biserica din Dinogeţia (sec. XI ) sau biserica de
la Niculiţel (databilă sec. XI- XII )
Influenţele populare ce se resimt în Moldova sunt la nivel de
concept planimetric prin adiţionarea spaţiilor (imagini independente)
- fenomen care se diluează în Ţara Românească, unde tendinţa este
una de urmărire a gradării percepţiei spaţiului; sau la nivel de citire
a siluetei exterioare, tratarea acoperişurilor dau arhitecturii
moldoveneşti un aspect puternic local. Rigorile climei, precum şi
apariţia turlei, a dus la răsfrângerea acoperişului în corpuri
independente, desprinse din volumul acoperişului, dar care păstrează
continuitatea cornişei ( modalitate care nu poate fi confundată cu
sistemul gotic de acoperire independentă a corpurilor de diferite
înălţimi)
Arhitectura bisericilor de lemn subliniază relaţia indisolubilă
a ţăranului cu natura, printr-o organicitate care nu se regăseşte prea
des în arhitectura cultă. Generată în condiţiile perpetuării unei
străvechi tradiţii, evoluând într-o relativă izolare, această arhitectură
păstrează aspectul unitar al arhitecturii populare româneşti printr-o
veşnică regăsire a matricei stilistice
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
11
Bisericile de lemn din România formează un patrimoniu
preţios atât pe plan naţional cât şi mondial.
În România se păstrează peste 1200 de biserici de lemn
construite înainte de anul 1900. Valoarea lor în ansamblu este
inestimabilă pentru cultura românească, bisericile de lemn fiind parte
integrantă din identitatea naţională.
Printre monumentele istorice, bisericile de lemn sunt
cenuşăresele spirituale ale României. E adevărat că problema
întreţinerii bisericilor de lemn nu este nouă dar nici nu a cunoscut o
asemenea amploare ca în prezent. În unele locuri Ministerul Culturii
a contribuit la salvarea bisericilor de lemn, în altele au fost enoriaşii
sau donatorii cei care au făcut fapte de laudă reparând şi acoperind
bisericile.
În prezent însă, majoritatea bisericilor de lemn sunt lăsate în
paragină, fie nevoile financiare necesare conservării sunt peste
resurse, restaurările fiind ameţitor de scumpe şi uneori exagerate, fie
există doar un dezinteres legat de starea bisericilor de lemn. În unele
comune bogate tendinţa este de abandonare a bisericii vechi-
monument şi de a construi una nouă mare şi de multe ori kitsch (fără
respectarea caracterului local).
Cât va rămâne din acest tezaur generaţiilor viitoare nu se
ştie, atâta timp cât, din păcate, numărul bisericilor de lemn continuă
să scadă, acestea fiind înlocuite, lăsate în ruină sau grav alterate
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
12
datorită intervenţiilor neautorizate cu materiale noi şi
necorespunzătoare.
Numărul mare de biserici de lemn împrăştiate prin văile şi
pe dealurile Transilvaniei au pus şi pun în continuare la grea
încercare cercetarea românească. Din acest motiv bisericile de lemn
din Transilvania au fost studiate pe regiuni istorice sau
administrative. Nici până astăzi nu există un studiu amplu şi
competent care să cuprindă întreaga Transilvanie, pentru simplul
motiv că, după un secol de cercetare, nu s-a terminat inventarierea
lor iar materialul adunat este dispersat şi neomogen.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
13
Figura nr. 1 Biserici de lemn în BIHOR
Această situaţie se întâlneşte şi la nivelul judeţului Bihor
unde sunt cunoscute şi clasificate ca monumente de arhitectură de
categoria B, 60 de biserici de lemn. Spre deosebire de alte zone
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
14
etnografice din România, bisericile de lemn de pe Crişuri, Barcău şi
Crasna sunt mai puţin cunoscute, aceasta şi pentru că numărul
scrierilor despre ele este mai mic.
Astfel pe siturile web de promovare sau de informare
bisericile de lemn din Bihor sunt doar menţionate ca şi categorie de
biserici sau în cel mai bun caz înşirate cu denumirea, însă fără o
descriere sau o prezentare a acestora.
Figura nr. 2 Biserici de lemn în bazinul Crişul Repede
In secolul XX numărul bisericilor de lemn a scăzut de la un
an la altul. Coriolan Pătraru arăta în 1931, că în BIHOR erau 150
biserici de lemn, în 1970 mai existau 73, iar astăzi, doar 60. Toate
bisericile de lemn existente astăzi sunt clasificate ca monumente de
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
15
arhitectură de categoria B. În bazinul Crişului Repede, între Piatra
Craiului şi Oradea mai există astăzi doar 15 biserici de lemn
declarate monumente istorice şi de arhitectură.
Nr.
Cod LMI 2004
LOCALITATE DENUMIRE DATE/AUTOR
1. BH-II-m-B-
01119
Sat.Borşa,
com.Săcădat
Biserica ortodoxă
„Sf.Arhangheli Mihail
şi Gavriil”
1692
1837–pictată de
zugrav Ioan Lăpoşan
2. BH-II-m-A-
01120
Sat. Botean,
com.Ineu
Biserica ortodoxă
„Sf.Arhangheli Mihail
şi Gavriil”
1721
1802-pictată
3. BH-II-m-B-
01141
Sar.Delureni-
Beznea, com.Bratca
Biserica ortodoxă
„Sf.Arhangheli Mihail
şi Gavriil”
1723
modificări-1864
4. BH-II-m-B-
01095.1
Poiana Florilor,
Aleşd
Biserica din lemn
„Adormirea Maicii
Domnului” a
mănăstirii Sf.Ilie
Secolul XVIII
5. BH-II-m-B-
01146
Sat. Fâşca,
Com. Vârciorog
Biserica ortodoxă
„Sf.Arhangheli Mihail
şi Gavriil”
Sec.XVIII,modificată
în secolul XIX
6. BH-II-m-B-
01152
Sat.Gherghie,com.
Auşeu
Biserica ortodoxă
„Sf.Apostoli Petru şi
Pavel”
Sec.XVIII,pictată în
secolul XVIII
strămutată în 1714
din satul Luncşoara
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
16
7. BH-II-m-A-
01162
Sat. Hotar,
com.Ţeţchea
Biserica ortodoxă
„Sf.Gheorghe”
1714
-pictată de Dionisiu
Iuga în 1881
-zugrăvită de Muller
Karoly în 1883
- transformări în 1880
8. BH-II-m-B-
01164
Sat. Josani,
com Măgeşti
Biserica ortodoxă
„Sf.Arhangheli Mihail
şi Gavriil”
1768
9. BH-II-m-B-
01168
Sat.Lugaşu de Jos,
com Lugaşu de Jos
Biserica ortodoxă
„Buna Vestire”
1720
pictată în 1777 şi
1786
10
.
BH-II-m-B-
01170
Sat. Luncşoara, com.
Auşeu
Biserica ortodoxă „Sf.
Gheorghe”
Sec. XVIII
Pictată în sec. XIX
11
.
BH-II-m-A-
01185
Sat Peştiş,
com.Aleşd
Biserica ortodoxă
„Buna Vestire”
1797
12
.
BH-II-m-A-
011217
Sat Tilecuş, com.
Tileagd
Biserica ortodoxă „Sf.
Arhangheli Mihail şi
Gavriil”
1785
pictată de Mihai
Paholcek în 1793
13
.
BH-II-m-B-
01223
Sat Ţigăneşti de
Criş, com. Brusturi
Biserica ortodoxă „Sf.
Arhangheli Mihail şi
Gavriil”
1600
modificări în secolul
XIX
14
.
BH-II-m-B-
01225
Sat Valea Crişului,
com. Bratca
Biserica ortodoxă „Sf.
Arhangheli Mihail şi
Gavriil”
1783
pictată de Dionisiu
Iugo din Nicula în
1876
15
.
BH –II –m-B-
01229
Sat Vârciorog, com.
Vârciorog
Biserica ortodoxă
„Sf.Arhangheli Mihail
şi Gavriil”
Sec. XVIII
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
17
Arhitectura bisericilor de lemn de pe teritoriul României are
un aspect unitar, dar prin varietatea de detalii constructive şi
decorative este subliniată diversitatea zonală, definită de spiritul
etnografic.
Adaptat la abordarea monumentului aceste atribute se
materializează în:
1. Conceptul funcţional şi evoluţia in timp,
2. Partiul arhitectural ilustrând compoziţia arhitecturală
generală,
3. Compoziţia plasticii arhitecturale,
4. Trăsăturile sistemului constructiv,
5. Poziţia edificiului în situl original şi percepţia
perspectivelor originale,
6. Relaţia edificiului cu textura urbană contemporană
acestuia,
Bisericile de lemn din Ţara Crişurilor se aflau în mijlocul
satului pe o ridicătură de pământ, într-un loc de unde să domine
întreaga privelişte. Această aşezare a bisericii de lemn într-un loc de
unde să domine întreaga privelişte înconjurătoare poate avea
explicaţii multiple. Este vorba de o plasare foarte atentă în spaţiu,
într – un loc de unde să poată fi privită în toată măreţia ei de la mari
depărtări. Ea trebuie să se deosebească şi prin acest fapt de o locuinţă
ţărănească oarecare.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
18
Multe biserici de lemn, în decursul veacurilor şi – au schimbat
locul în cadrul satului sau au fost mutate chiar dintr – o localitate în
alta. Astfel biserica de lemn din Gheghie a fost adusă din Luncşoara
la 1714, ceea din Josani a fost adusă fără a fi demontată de la Vadu
Crişului, cea din Subpiatră a fost adusă de la Lugaşul de Jos la anul
1770. În cadrul vetrei satului au fost mutate bisericile Vîrciorog,
Fişca, Ţigăneşti. Strămutarea bisericilor dintr – un loc în altul este şi
un factor de legătură cu casa ţărănească ce nu de puţine ori are
aceeaşi soartă. Un caz aparte îl prezintă localitatea Hotar, în acest
caz biserica a rămas pe loc şi s-a mutat vatra satului.
Cadrul natural al acestor biserici este întru totul adecvat
scopului pentru care au fost ridicate, întregind într – un chip
admirabil ansamblul armonios edificat. De aceea, ori de câte ori
aceste biserici de lemn sunt mutate dintr – un loc în altul îşi pierd din
valoarea artistică pe care au avut – o „in situ”.
Tipologia planimetrică
Caracteristica principală a bisericilor de lemn este legătura
lor directă cu conceptul casei ţărăneşti evidenţiată prin :
1. materia primă - lemnul finisat şi îmbinat după aceleaşi
tehnici, cu acelaşi tip de decoruri
2. sunt concepute în aceeaşi planimetrie simplă, preluând
elemente din conceptul unei case de locuit: existenţa a 3
încăperi amplasate pe un ax longitudinal (la case acestea sunt
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
19
dispuse transversal), care la biserici capătă funcţiunile de
pronaos, naos şi altar. O preluare din arhitectura laică este şi
prispa, amplasată pe latura scurtă, la intrare. Apropierea de
planul locuinţei este mai evidentă la anumite biserici , prin
amplasarea intrării pe laterale. (vezi biserica din Hotar)
Datorită sistemului constructiv şi a planimetriei simple
arhitectura bisericilor din lemn de pe teritoriul Romaniei are un
aspect unitar, dar prin varietatea de detalii constructive şi decorative
este subliniată diversitatea zonală, printre care şi zona Bihorului,
definită de spiritul etnografic
Astfel din punct de vedere al planului, bisericile de lemn din
bazinul Crişului Repede se încadrează în două tipuri distincte:
1. Cu navă dreptunghiulară şi o absidă poligonală ale cărei
laturi de nord şi de sud pornesc din extremităţile de nord – est
şi sud – est ale naosului. În cadrul acestui tip distingem două
variante:
a) cu absidă poligonală, în care cele două laturi apropiate
navei sunt în prelungirea pereţilor acestei încăperi
(Peştiş);
b) cu absidă poligonală, în care cele două laturi apropiate
navei sunt oblice faţă de restul planului dreptunghiular
(Bucuroaia, Păuşa, Calea Mare).
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
20
2. Al doilea tip de plan are nava dreptunghiulară, iar absida fie
dreptunghiulară, fie pătrată sau poligonală; este retrasă spre
interior faţă de linia pereţilor de sud şi de nord a navei. Şi în
acest caz deosebim mai multe variante:
a) cu absida poligonală (Josani, Gheghie, Borşa, Lugaşu
de Sus, Tilecuş, Hidişelul de Jos, Surduc, Botean,
Fâşca);
b) absida poligonală are extremitatea estică ascuţită
(Hotar);
c) cu absidă pătrată sau dreptunghiulară (Delureni, Valea
Crişului, Subpiatră, Vîrciorog);
d) atât absida cât şi tinda au plan poligonal (Luncşoara,
Ţigăneşti ).
Ambele tipuri de plan sunt fără îndoială derivate din planul
casei ţărăneşti tradiţionale. Planul dreptunghiular este
specific artei în lemn.
În ultimele secole tipul de plan 2 a luat amploare mai mare
decât tipul 1. Deosebit de interesant, tocmai prin raritatea sa, după
cât se pare întâlnită numai în Transilvania, este încheierea bârnelor
în muchie la extremitatea estică a bisericii din Hotar.
Un exemplar interesant, din păcate azi dispărut, a fost
biserica din Chistag unde se putea distinge o influenţă a planului
triconic specific Ţării Româneşti şi Moldovei.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
21
Planimetric, compartimentările sunt simple prin seria de
spaţii: prispă, pronaos, naos şi altar, totul înscriindu-se într-un
dreptunghi alungit. Altarul apare cu o varietate de forme de la
dreptunghiular la poligonal.
Caracteristica principală constructivă o reprezintă tipul de
cioplire a bârnelor, aşezate în cununi orizontale şi îmbinate în
cheutori. Talpa construcţiei este aşezată pe o platforma de piatră de
râu. Acoperişul cu streşini late este din şindrilă, cu pantă mare din
care se desprinde turnul bisericii subliniat de tendinţa de elansare.
Şindrila pentru acoperiş o făceau fie maeştrii locali, fie că era
adusă din satele Munţilor Apuseni, unde erau meşteri specializaţi în
ramura respectivă. Pentru fixarea bârnelor, a căpriorilor, a şindrilei
se foloseau cuie din lemn de tisă care se procurau destul de greu, iar
mai târziu cuie de fier aduse de la fierăriile locale.
Decoraţia exterioară
Decoraţia este variată, cuprinzând ornamentică stilizată, de la
motivele mitice ale rozetei solare, la decoraţii zoomorfe şi simboluri
creştine. O decoraţie specifică, preluată şi la arhitectura de cult este
brâul - funie care înconjoară biserica. Cioplit în bârna orizontală de
la mijlocul peretelui, brâul iese în relief faţă de planul vertical al
fondului de bază cu circa 10 – 15 cm. Mai rar, el este confecţionat
separat dintr – o bucată de lemn şi prins apoi de perete prin cuie.
Unii cercetători ai artei populare explică prezenţa acestui motiv în
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
22
arhitectura populară românească ca o urmare firească a funiei ce lega
pe la mijloc adăposturile civilizaţiilor preistorice. Alţii susţin că ar fi
“rămăşiţă a unor credinţe în şarpele protector atât de răspândite în
vechime la multe popoare...”
Cu vremea meşterii acordă o atenţie deosebită ornamentării
stâlpilor, arcadelor sau ferestrelor de pe laturile de sud sau vest. Sunt
multe biserici de lemn care au “tîrnaţ” pe toate laturile ( Luncşoara-
Bihor, Ţigăneşti, Vîrciorog). Este interesant, însă, că în aceste cazuri
niciodată stâlpii de nord sau est nu sunt ornamentaţi câtuşi de puţin.
“Târnaţul” şi nava sunt adăpostite de un singur acoperiş, sprijinit pe
cununa de bârne din partea superioara a pereţilor. Spectaculoase prin
prezenţă şi decoraţii sunt consolele cu retrageri succesive.
Un alt element bogat în decoraţii este stâlpul prispei cu
contrafişe decorate prin capetele cuielor din lemn.
Iniţial pe suprafaţa plană a peretelui înseşi ferestrele aveau
valoare decorativă. De forma unor mici străvăzături cruciforme,
triunghiulare sau dreptunghiulare, cu partea de sus ascuţită, ele lăsau
să pătrundă în interior doar o uşoară rază de lumină. Exemple dintre
cele existente în secolul al XVIII – lea mai pot fi văzute sporadic
(Hotar, Rieni), căci cu timpul ele au fost substanţial modificate şi
mult mărite.
Mai rar păstrate, sunt decoraţiile foarte bogate ale uşilor de
intrare. La Hotar, decoraţia îmbină elementul frânghie cu elemente
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
23
stilizate de frunze şi scene biblice printre care şi răstignirea,
amplasată în axul compoziţional.
În cadrul elementelor decorative de exterior se înscrie şi
pictura prezentă la câteva biserici de lemn din Ţara Crişurilor, pe
peretele sudic al navei. Veacurile au şters aceste picturi exterioare,
încât azi se mai pot vedea cu greu frânturi de personaje sau simple
pete de culoare.
Decoraţia interioară
Interiorul bisericilor de lemn din Ţara Crişurilor prezintă o
mare varietate a motivelor decorative crestate sau sculptate. Unele
suprafeţe excelează de – a dreptul prin bogăţia ornamentelor, prin
eleganţa şi perfecţiunea execuţiei.
Arcurile dublou ce susţin greutatea bolţilor semicilindrice
sunt împodobite pe suprafaţa cea mai vizibilă cu rozete înscrise în
cercuri sau octogoane, cu brâuri reliefate, semicercuri sau triunghiuri
(Ceişoara, Gheghie). La fel ornamentate sunt şi grinzile tirant
(Câmpani de Pomezeu, Cociuba Mică, Corbeşti).
Deşi, multe mese de altar au fost înlocuite cu piese de
provenienţă orăşănească, în unele biserici de lemn se mai păstrează
încă arhaicele mese de piatră.
Din şirul pieselor mobile de uz culturic mai amintim, pentru
valoarea lor artistică deosebită, litierele şi potirele de lemn lucrate cu
strungul de lemn, crucile cu braţe trilobate de tip bizantin,
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
24
chivoturile de lemn, policandrele. Unul dintre cele mai frumoase
policandre de lemn se află la Gheghie.
Sub aspect iconografic bisericile de lemn din Ţara Crişurilor
nu se deosebesc decât prea puţin de celelalte biserici de lemn din
Transilvania. Doar spaţiile diferite, îndemânarea execuţiei şi
preferinţele zugravului pentru anumite elemente decorative
complementare dau nota de inedit picturii interioare a bisericilor din
această zonă.
Fondul tematic şi tehnicile de realizare, plasarea în spaţiu a
diferitelor scene s – au grefat pe o îndelungată tradiţie bizantină.
Splendida pictură murală păstrată de câteva secole la bisericile din
Muntenia şi Moldova şi – a lăsat şi ea amprenta hotărâtoare asupra
celei din vestul Transilvaniei.
Uşile “diaconeşti” sau “împărăteşti” sunt pictate direct pe
lemn sau pe o pânză aplicată ulterior pe o ramă de stinghii de brad ce
alcătuieşte uşa proriu – zisă.
Când spaţiul naosului este amplu, pereţii sunt zugrăviţi pe
două registre orizontale în aşa fel, încât baza registrului de jos să nu
depăşească totuşi marginea superioară a spătarelor scaunelor de
odihnă.
Varietatea de biserici dovedeşte tendinţa meşterilor populari
de căutare a unor forme noi, subliniid dorinţa de individualitate şi
armonie.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
25
În concluzie:
Specificitatea monumentului ţine de modul său de a acţiona
asupra memoriei (Francoise Choay - Alegoria patrimoniului). Esenţa
monumentului se constituie din raportul său cu timpul trăit şi cu
memoria, altfel spus din funcţiunea sa antropologică (Francoise
Choay - Alegoria patrimoniului). Astfel, (conform definiţiei
monumentelor MADRID 1904) monumentele vii sunt cele care
continuă sa servească scopurilor pentru care au fost construite, iar
monumentele moarte sunt cele care nu mai servesc unui scop sau
destinaţia iniţială a devenit inutilă.
Naturalitatea s-a pierdut odata cu migraţia populaţiei rurale ,
obligatorie (sau forţată) în perioada comunistă şi/sau benevolă în
perioada postcomunistă şi care a dus la o ruptură de cultura satului,
mai mult, a dus la apariţia unei culturi suburbane din care exponentul
nu mai poate să se recunoască în evoluţia milenară, dar care nici nu
s-a adaptat la cultura urbană. A rezultat o subcultură care se
raportează doar la formal şi care nu mai raspunde nici culturii urbane
şi nici celei rurale
Cea mai simplă “ruptură” este perspectiva asupra
materialului din care se construieşte, funcţionalitatea tradiţională a
fost înlocuită cu o demostraţie facilă de forţă şi care se regăseşte la
nivel de material de construcţie, dimensiuni şi detalii rupte de
conceptul initial
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
26
In lipsa unei memorii colective viabile, imaginea bisericii de
lemn îşi pierde valoarea de coordonator al identitatii comunităţii, nu
mai lucrează ca mediator şi garant al originilor. Biserica se rupe de
contextul pe care l-a creat, devenind din monument al memoriei un
exponat al trecerii timpului, fără legatura cu realitatea imediată.
Demersul dorit este să se gasească o legătura cu
subconştientul colectiv respectiv cu imaginea satului tradiţional,
revenirea de la semnul superficial, la forma şi materialitatea
specifică arhitecturii tărăneşti, prin recostituirea unui spaţiu
reconoscibil prin recuperarea spiritului locului
Bibliografie selectivă
Avram A., Godea I. – Monumente istorice din Ţara Crişurilor, Editura Meridiane1975 Choay, F. -Alegoria patrimoniului , Seuil, 1992 Curinschi Vorona, G -Istoria arhitecturii in Romania, Editura Tehnică, Bucureşti, 1997, Curinschi Vorona, G –Introducere în arhitectura comparată, Editura Tehnică, Bucureşti, 1991. Godea, I.-Monumente de arhitectură populară din nord vestul Romaniei Biserici de lemn din valea Crişului Repede, Oradea, 1974, vol II Ionescu, G. -Arhitectura populară în Romania, Editura Academiei, 1982; Petrescu, P. -Arhitectura ţărănească de lemn din Romania, Panoiu A. -Din arhitectura lemnului,: Editura Tehnică, Bucureşti, 1977
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
27
BISERICILE DE LEMN DIN GHEGHIE, LUNCŞOARA, HOTAR ŞI JOSANI
Prof. Univ. Dr. Ioan Godea
În valea Crişului Repede (j.Bihor) există încă un număr de 20
biserici de lemn declarate monumente istorice din zecile care au
existat odinioară. Au rămas puţine, dar ele sunt cu atât mai valoroase
pentru istoria şi civilizaţia acestor locuri.
Ştiinţa construirii în lemn, măiestria deosebită a atâtor
maistori ţărani din aceste sate, bogăţia elementelor de cultură
populară arhaică, prezenţa generoasă în cadrul acestor monumente
de arhitectură populară a faptelor de istorie locală în simbiotica lor
împletire cu istoria poporului român sunt câteva argumente care
justifică pe deplin o aplecare atentă asupra acestor atât de originale
creaţii ale poporului nostru1.
1 Pentru o analiză amplă a acestor biserici de lemn ca şi a altora din Ţara Crişurilor, Transilvania, România şi Europa vezi şi lucrările publicate în anii din urmă: Coriolan Petranu, Monumentele istorice ale judeţului Bihor, vol. I, Bisericile de lemn, Sibiu, 1932; I. Godea, Monumente de arhitectură populară din nord-vestul României, vol. I, Biserici de lemn din zona Barcău-Crasna, Oradea, 1972; Idem, vol. II, Biserici de lemn din valea Crişului Repede, Oradea, 1974; I. Godea, I. C. Panait, Monumente istorice bisericeşti din Eparhia Oradiei. Bisericile de lemn, Oradea, 1978; Al. Avram, I. Godea, Monumente istorice din Ţara Crişurilor, Bucureşti, Ed. Meridiane, 1975; I. Godea, Biserici de lemn din
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
28
Înainte de a prezenta aceste biserici de lemn se cuvin a fi
menţionate măcar în parte câteva momente din viaţa şi demografia
acestor aşezări rurale.
GHEGHIE:
- 1406. Anul primei menţiuni documentare a satului - 1406 -
„possessio walachalis Gegen”, amintită ca făcând parte din
Domeniul Cetăţii Şinteului - 1552 satul avea patru „porţi” şi făcea
parte din domeniul familiei Dragffy. - 1773, amintit ca „sat
românesc”.
- 1784-1787 era comună cu mai mulţi proprietari, avea 64 case, 76
familii, 400 locuitori printre care un preot. - 1839 satul avea 195
locuitori „cu biserică”. - 1880 avea 129 locuitori, 175 în 1890 şi 177
în anul 1900. - 1901, după Borovsky, satul ar fi avut 198 locuitori.
LUNCŞOARA:
- 1214 prima menţiune documentară a satului - 1393 sunt amintiţi
cnezii Tatamer şi Maxim care stăpâneau Luncşoara de care mai
aparţineau şi alte şase sate româneşti. - 1435 se menţionează ca fiind
„possessio walachalis”, „de la început ţinut românesc”. - 1552 satul
România (nord-vestul Transilvaniei), Bucureşti, Ed. Meridiane, 1996; I. Godea, Biserici de lemn din Europa, Bucureşti, Ed. C.D. PRESS, 2008
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
29
este amintit în conscriere, având cinci „porţi” şi stăpân de pământ
familia Dragffy. - Satul nu figurează între satele care au plătit dijmă
papală. - 1773 amintit ca „sat românesc”. - Între 1784-1787 avea
anual circa 148 case, 175 familii, 984 locuitori dintre care doi preoţi.
- 1798. În Arhivele din Oradea se păstrează conscrierea urbarială a
localităţii Luncşoara din anul 1798. Din conscriere reiese că
ponderea obligaţiilor iobăgeşti a locuitorilor din acest sat o constituia
robota cu animalele. Sunt înscrişi în reglementarea urbarială un
număr de 112 capi de familie, fiind la acea vreme una din localităţile
rurale mari din valea Crişului Repede. - 1839 avea „509 locuitori cu
biserică”. - În 1880 avea 1041 locuitori, 1264 în 1890, 1316 în 1900.
- La 1901 în Luncşoara erau un număr de „299 case cu 1358
locuitori”.
HOTAR:
- 1508 prima menţiune documentară a satului. În 1552 nu apare
printre satele care şi-au adus contribuţia la Conciliul Tridentin.
- 1552 este trecut în conscriere cu două „porţi”, fiind proprietar de
pământ Georgius Szekely şi împreună cu satele Surduc, Sărand,
Chijic, Tilecuş şi Baramcutha (dispărut) avea cinci „porţi”, stăpân de
pământ fiind Nicolae Telegdi. - 1773 apare ca „sat românesc”, sub
denumirea de Hotar. - În 1787 satul Hotar avea 101 case, 116 familii,
628 locuitori şi doi preoţi, din care probabil unul funcţiona la
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
30
Subpiatră. - 1839 în localitate se aflau un număr de „208 locuitori, cu
biserică”. - În anul 1901 avea „165 case cu 940 locuitori.
JOSANI:
- 1508 anul primei menţiuni scrise despre satul Josani. - Se arată că
„primii locuitori au fost românii”. - 1552. În conscriere este trecut
alături de satele Dobricioneşti, Gălăşeni, Măgeşti, Cacuciul
Românesc, Şuncuiuş şi Butan, având în total un număr de 18 „porţi”,
stăpân de pământ fiind familia Telegdi. - 1622 devine posesiune a lui
Gavrilă Movilă alături de alte sate de pe domeniul Cetăţii Şinteului.
– 1750-1760 este trecut sub titlul de „possessiones” ca proprietate a
Capitlului de Oradea. - 1787 avea 44 case, 55 familii, 298 locuitori
fără preot. - 1839 la Josani erau „222 locuitori, cu biserică”. -
Numărul locuitorilor satului era în anul 1880 de 290, în 1890 de 342,
iar în 1900 de 326.2
BISERICILE DE LEMN
Mergând de la Oradea spre Cluj, încă înainte de a intra în
satul Gheghie se întrezăreşte de departe, peste case şi grădini, turnul
acestei biserici de lemn ridicată pe coama unui deal ce străjuieşte
2 I. Godea, Monumente de arhitectură populară din nord-vestul României, vol. II, Biserici de lemn din valea Crişului Repede, Ed. Muzeului Ţării Crişurilor, Oradea, 1974 (în continuare prescurtat I.G.), p.61-86
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
31
satul dinspre răsărit, un turn proiectat pe covorul des al pădurii din
apropiere. Nici că se putea găsi un loc parcă mai plin de farmec şi
poezie ca această poieniţă: pădurea - locul de obârşie - şi obştea
satului, destinatarul în timp al monumentului. Până în ceasul amiezii
umbra pădurii îi estompează contururile. De abia când soarele se
pregăteşte să-şi culce razele în asfinţit, splendidele crestături ale
pridvorului de vest sunt inundate de lumină.
Şi bisericile din Luncşoara, Hotar şi Josani sunt aşezate pe
promontorii unde puteau fi văzute din toate părţile satului.
Din punct de vedere planimetric aceste biserici au multe
asemănări, ba chiar şi elemente identice cu alte biserici româneşti.
Există însă şi unele particularităţi locale absolut remarcabile.
Planul bisericii din Gheghie (Figura 3) se aseamănă cu
planurile altor biserici de lemn din Transilvania precum: Cuhea, Ieud
Deal, Şurdeşti şi Plopiş, toate din Maramureş.
Figura nr. 3 - Planul bisericii din Gheghie
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
32
Preluând o imagine din lumea contemporană, am asemui
planul bisericii de lemn din satul Luncşoara cu schiţa unei rachete
cosmice construită după strictele legi ale aerodinamicii. Nota aceasta
de curiozitate este dată desigur de existenţa pe latura de vest a
bisericii a pridvorului, spaţiu adăugat la o dată necunoscută.
În rest construcţia se înscrie în tipologia generală a bisericilor
de lemn din nord-vestul României. Ceea ce face ca această biserică
de lemn să se deosebească net de toate celelalte monumente istorice
de acest gen este planul poligonal al navei aşa cum se poate vedea în
imaginea alăturată (Figura 4).
Figura nr. 4 - Planul bisericii de lemn din satul Luncşoara
Planul bisericii din Hotar (Figura 5) este unul rarisim în
România. Argumentăm această afirmaţie referindu-ne în special la
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
33
planul absidei altarului, încheiat în vârf ascuţit pe axul longitudinal
al construcţiei.
Figura nr. 5 - Planul bisericii din Hotar
Din planul bisericii de lemn din Josani (Figura 6) se observă
că lăcaşul are de jur-împrejur un târnaţ ce pare să se fi adăugat în
cursul anului 1920 când biserica a fost amplu renovată.
Figura nr. 6 - Planul bisericii de lemn din Josani
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
34
La Gheghie prin ferestrele mici lumina se furişează cu greu
în interior. Şi mai întunecoasă trebuie să fi fost biserica înainte
vreme când ferestrele erau cu mult mai mici decât azi. Deschiderile
iniţiale nu depăşeau lăţimea unei bârne având doar înălţimea de 23
cm, iar lărgimea de 10 cm aşa cum se poate vedea şi la altă biserică
de lemn de pe Crişul Repede-Delureni.
Un arc dublou consolidează bolta semicilindrică a naosului.
În absidă este un tip de boltă ce se racordează planului poligonal al
pereţilor încăperii prin suprafeţe uşor curbate.
Biserica din Luncşoara este o construcţie masivă, ceea ce i-a
făcut pe meşteri să caute unele soluţii tehnice adecvate. Bârnele
pereţilor sunt îmbinate în cheotori în formă de „T” străpunse pe
verticală de cuie din lemn care întăresc stabilitatea construcţiei.
Colţurile teşite ale navei sunt şi ele, într-un fel, rezolvări care
au dus la consolidarea boltei naosului, boltă cu atât de mare
deschidere la bază (Figura7). Cele patru arcuri dublou, în extrados,
formează scheletul de susţinere a scândurilor de brad, uşoare, ale
cerimii. Stâlpii târnaţului ce înconjoară întreaga construcţie nu stau,
ca de obicei, într-o poziţie perfect verticală, ci în una oblică; capetele
de sus sunt prinse într-un fruntar plasat mai spre interiorul bisericii în
raport cu talpa târnaţului edificiului. În acest caz stâlpii îndeplinesc
funcţia contraforturilor de la bisericile de zid.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
35
Figura nr. 7 - Planul bisericii de lemn din Luncşoara
Biserica de la Hotar (Figura 8) este construită din bârne
groase de gorun, la capete îmbinate în cheotori drepte cu crestături în
formă de „T”.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
36
Figura nr. 8 - Biserica de la Hotar
De-a lungul existenţei sale de peste două secole şi jumătate,
biserica aceasta de lemn, a suferit cel puţin trei renovări la care se
adaugă recenta restaurare încheiată în anul 1969 de către specialiştii
Direcţiei monumentelor istorice. Chiar şi numai formele ferestrelor
de azi ale bisericii, ulterior mărite aproape toate, lasă a se constata
aceste transformări ulterioare. A mai rămas o singură fereastră din
cele iniţiale (de formă ovală), cu zăbrele de fier dispuse în cruce,
vergelele fiind ornamentate cu cerculeţe. Lângă această veche
fereastră se află şi o inscripţie crestată, indescifrabilă. Este una din
cele mai frumos proporţionate construcţii de acest gen din valea
Crişului Repede. Neavând târnaţ pe nici una din laturi, baza
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
37
acoperişului bisericii, pe o înălţime de circa un metru, este uşor
evazată spre a feri pereţii de umiditatea excesivă cauzată de apa
rezultată din precipitaţii.
La Josani sistemul de boltire este identic altor biserici din
zonă cu excepţia că la naos nu întâlnim o boltă perfect semicilindrică
ci una care, privită în secţiune verticală, se prezintă sub forma unui
arc frânt.
La toate cele patru biserici remarcăm o adecvată bogăţie de
elemente decorative începând cu crestăturile, sculpturile, consolele şi
cheotorile şi continuând cu pictura interioară în tehnica frescei,
icoanele pe sticlă şi pe lemn, ţesăturile ornamentale ce atârnă pe
pereţi şi mobilierul de interior.
La Gheghie preocuparea pentru frumos se exemplifică prin
brâul-torsadă ca motiv ornamental de mare efect plastic ce se
întâlneşte atât la pereţii navei cât şi la portalul tindei în asociere cu
două discuri de soare-rozetă, câte unul pentru fiecare din cei doi
stâlpi verticali ai portalului.
Stâlpilor, cu mijlocul profilat, de la prispa de vest li se alătură
arcuirile frumoase ale contrafişelor fixate în fruntar prin cuie din
lemn de tisă.
Solide îmbinări ale bârnelor pereţilor după modelul „coadă
de rândunică”, consolele profilate la colţuri, crucile de eroi fixate pe
bârne, se înscriu şi ele decorului prezentat mai sus.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
38
Turnul face parte din „personalitatea” fiecărui locaş, căci de
fiecare dată maistorul i-a acordat o mare atenţie.
La Biserica din Hotar, de la turnuleţul situat deasupra
verticalei iconostasului, învelitoarea exterioară se bifurcă în
suprafeţe triunghiulare corespunzătoare cu numărul laturilor absidei
bisericii, adică şase.
Turnul nu este prea înalt, are balcon deschis mărginit la bază
cu balustradă de scânduri. Coiful, octogonal la poale, se prelungeşte
prin săgeata conică. Dacă, în general, bisericile de lemn din zonă au
la altar o boltă semicilindrică racordată pereţilor prin suprafeţe
arcuite, la absida, de plan hexagonal, are un tavan drept sprijinit pe o
bază, tot hexagonală, de la care coboară spre pereţi suprafeţele
boltite. Un arc dublou transversal susţine bolta semicilindrică a
navei. Cum scândurile boltei sunt destul de groase maistorul anonim
a crezut de cuviinţă ca la mijlocul tirantului să mai fixeze o bârnă ce
leagă tirantul de arc. Într-o parte şi alta a acestei bârne verticale sunt
contrafişe oblice de susţinere a arcului. Spre a înviora aspectul acesta
destul de greoi al cerimii, maistorul a „scris” pe aceste bârne o
întreagă gamă de crestături, de un ales efect decorativ fiind mai ales
liniile meandrice reliefate din planul suprafeţei de bază.
În anul 1880 în naos s-a mai adăugat un „cor” spre care duce
o scară din aceeaşi încăpere.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
39
În exterior, la pereţii de sud şi de nord se pot vedea capetele
bârnelor peretelui despărţitor dintre tindă şi naos. Iniţial acest perete
era străpuns doar de un portal, dar mai târziu o bârnă orizontală a
fost tăiată lăsând loc unor goluri marcate de câte un grilaj de leţuri
prin care femeile pot vedea oficierea slujbei religioase.
Portalurile bisericilor de lemn din Bihor sunt printre cele mai
frumoase din Transilvania.
La biserica din Hotar se păstrează două ancadramente de
valoare absolut excepţională, unul la uşa de la intrare în tindă,
celălalt la peretele despărţitor dintre tindă şi naos. Sunt canaturi
masive, cu partea superioară cioplită în arc semicircular. Cel interior
are de o parte şi de alta trei „funii” paralele. Între ele se intercalează
o alta mai pronunţat reliefată şi care înconjoară întreg
ancadramentul. Paralel cu aceasta, o succesiune de ornamente
romboidale, cu contururi duble, umple spaţiul rămas până la muchia
exterioară. Căutarea unei simetrii cât mai perfecte, a unui echilibru
ornamental, au dus la cioplirea în partea superioară a unui motiv
central, tot în relief - potcoava - care circumscrie motivul cruciform
flancat de două „vârtejuri” crestate şi ele. În linii generale
ancadramentul uşii de la tindă urmează aceeaşi dispunere în spaţiu a
ornamentelor, altele fiind doar motivele: două „funii” continue între
care se intercalează două şiruri de motive fitomorfe - frunze de trifoi.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
40
La biserica din Josani (unde pictura a dispărut cu desăvârşire)
decorul este ceva mai modest dar nu inexistent.
Dintre puţinele crestături în lemn amintim în mod special
consolele cu profiluri lobate. Balustrada de scânduri cu traforuri de
la târnaţul de pe latura de vest este o adăogire recentă. Deosebit de
pitoresc este şirul de şindrilă de la coama acoperişului, fiecare bucată
fiind cioplită într-o linie antropomorfă.
Pictura bisericilor de lemn bihorene a făcut obiectul unor
cercetări mai ample în ultimii ani, mai ales prin lucrările istoricului
de artă dr. Aurel Chiriac3.
Pictura de la biserica din Gheghie este de autentică valoare
artistică. Timpul şi fumul luminărilor au făcut ca în absidă şi tindă cu
greu să mai poată fi desluşite scenele în întregime. Iconostasul a fost
repictat probabil la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Ciclul
iconografic este cel general răspândit la bisericile de lemn din zonă:
sus, la creştetul tâmplei, este zugrăvită „Răstignirea” sub care se
aşterne friza celor 12 apostoli dublată şi ea mai apoi de tot atâtea
scene inspirate din viaţa lui Iisus. Scenele de pe bolta naosului sunt
încadrate în „careuri” cromatice realizate prin răsucirea unor benzi
de culoare roşie, galbene, albastre şi albe. O seamă de motive
3 A Chiriac, Pictura bisericilor de lemn româneşti din Bihor în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, Oradea, Ed. Muzeului Ţării Crişurilor, 1999; Idem, David Zugravu, Bucureşti, Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1998
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
41
adiacente temelor de inspiraţie biblică denotă o certă inspiraţie din
domeniul textilelor de casă caracteristice pentru acest sat sau pentru
cele din jur. Tricromia sugerează o transpunere până în mici detalii a
motivelor de pe alesăturile ţărăneşti. În locul unor imagini statice,
încremenite, zugravul, al cărui nume nu-l cunoaştem, preferă
mişcarea, vioiciunea în redarea figurilor aşa cum se întâmplă în
scena reprezentării lui Ilie ce urcă la ceruri în carul său de culoarea
purpurii. În opera acestui zugrav se observă o permanentă
preocupare spre ilustrarea psihologiei figurilor pentru tratarea lor
corectă din punct de vedere anatomic. Desenator talentat şi bun
colorist zugravul a lăsat în urmă-i o admirabilă realizare.
Mai adăugăm picturii din interior, icoanelor pe sticlă sau pe
lemn, mulţimea ştergarelor atârnate pe pereţii bisericii, din care
unele foarte vechi, şi vom avea imaginea de ansamblu a interiorului
acestui monument istoric şi de arhitectură populară.
La Luncşoara suprafeţele ample ale interiorului bisericii i-au
oferit meşterului zugrav cadru suficient de narare. În absidă fumul s-
a aşternut peste pictura veche într-un strat destul de gros, încât de
abia se mai pot distinge câteva detalii din figurile sfinţilor părinţi
încadrate de motive florale. Doar „Isus Pantocrator” de pe bolta
încăperii se poate mai bine distinge. Bolta naosului este dominată de
scena „Sf. Treimi”, înscrisă într-un cadru circular. În cele patru
colţuri sunt portretele evangheliştilor. Figuri stereotipe de mucenici
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
42
în costume militare decorează pereţii naosului de jur-împrejur.
Iconostasul este extrem de încărcat cu aplicaţii de scânduri traforate
şi apoi vopsite. Uşile de acces spre altar sunt ornamentate în stil
baroc.
Scenele din pronaos ne amintesc de sarcasmul şi hazul unor
asemenea imagini de la bisericile de lemn din judeţul Sălaj (precum
cele întâlnite la bisericile din Ceheiu, Derşida şi Chieşd). Fără a
insista prea mult asupra acestor scene le vom aminti în ordinea
înscrierii lor în spaţiul amintit: „Femeia care ia mana”, „Moartea cu
coasa” (peretele de est); „Adam şi Eva”, „Cum l-au omorât Cain pe
Abel”, „Sf. Ilie”, „Sodoma şi Gomora”, „Muerea lui Lot” (peretele
de sud); „Muerea ce-şi strică pruncii”, „Omul care doarme
duminica”, „Morarul”, „Cârciumarul” (peretele de vest); „Femeile
nebune”, „Femeile înţelepte” (peretele de nord-vest); „Susana”,
„Maria Magdalena”, „Ioana”, „Salomeea”, „Varvara” (peretele de
nord).
Lipsa crestăturilor în lemn (cu excepţia brâului exterior) este
compensată aşa cum arătam, de mulţimea scenelor pictate, a
icoanelor pe sticlă sau pe lemn.
Amintim apoi prezenţa la această biserică de lemn a unei
piese de factură diferită - e vorba despre o ladă pentru păstratul
veşmintelor bisericeşti, datând din secolul al XVIII-lea, pictată cu
motivul lalea de către meşterii slovaci din satele învecinate.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
43
În pictura bisericii din Hotar se recunosc două faze distincte,
prima este reprezentată de pictura de pe iconostas şi datează probabil
de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, dar căreia i s-au făcut retuşuri
substanţiale în anul 1883 de către Müller Károly. Din punct de
vedere artistic pictura refăcută în 1883 nu este însă superioară celei
executate, aşa cum ne arată o altă inscripţie de pe iconostas: „...a II-a
oară la anno 1881 ...” şi care „...s-a finitu zugr. în 12 iulie prin
Dionisiu Iuga cantor de Nicolaeţ pictor...”. Iuga a pictat restul
pereţilor naosului acestei biserici.
Inscripţia completă privind această pictură este următoarea:
„Această sfântă biserică s-au pânzatu a doua oară la anul 1881 pe
timpul pre sfinţiei sale Ioan Meţianu episcopul Aradului, P.V.
domnul Teodor Filipu protopopu, D. Moisi Caba preotul locului,
Teodor Chirilă lăcuitoriu primariu şi s-a finitu zugrăvitul în 12 iulie
1881 prin Dionisiu Iuga cantor de Nicolaeţ pictor. Amin. Şi s-a
sfinţitu în 20 iulie 1881”.
Zugravul de la Nicula, care a mai pictat şi alte biserici din
Bihor, precum cele de la Valea Crişului şi Remeţi, a aşternut mai
întâi scenele pe pânză care apoi a lipit-o pe pereţi cu clei de oase.
Arta acestui zugrav este însă, departe de nivelul impresionant la care
consătenii săi pictori pe sticlă ajunseseră. Tavanul de la tindă, pictat
probabil mai târziu, e inundat de ghirlande de o slabă calitate
artistică.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
44
În încheierea scurtei noastre prezentări a celor patru biserici
de lemn bihorene nu ne mai rămâne decât să facem câteva
comentarii care sperăm că vor lămuri istoricul acestor monumente.
Anul construirii bisericii de lemn din Gheghie este greu de
stabilit cu exactitate. Bătrânii satului spun că inscripţia (din care azi
nu se pot vedea decât câteva frânturi de la baza literelor) de deasupra
portalului, s-ar fi referit la anul aducerii bisericii acesteia din satul
învecinat Luncşoara, eveniment ce ar fi avut loc în 1714. Într-adevăr,
pe peretele vestic se află o altă inscripţie chirilică de unde rezultă
clar data „1714”. Mai jos de această inscripţie se află alta, tot
chirilică, indescifrabilă. Nu se poate citi nici inscripţia ce se află pe
peretele sudic al absidei, în exterior. În schimb pe acest perete, puţin
mai sus de inscripţia anterioară, se află crestat în bârnă un grupaj de
litere. Acceptând că ultima parte a grupajului ar însemna o alăturare
a literei chirilice „vede” (corespunzătoare cifrei 2) la semnul grafic
ce redă numărul 700 ar însemna că este vorba de anul 1702. Bazaţi
pe cele de mai sus rezultă că biserica aceasta de lemn îşi are
începuturile în pragul veacului al XVIII-lea, iar în 1714 a fost adusă
pe locul unde se află şi azi.
Biserica de lemn din satul Luncşoara, după spusele
localnicilor ar data din anul 1760, an pe care ei l-au găsit trecut într-o
însemnare veche făcută pe un molitvelnic împreună cu numele
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
45
meşterului dulgher ce ar fi condus lucrările de construcţie a bisericii,
pe nume Lup Ioan.
Am văzut, mai înainte că biserica de lemn din satul Gheghie
a fost adusă de la Luncşoara în anul 1714. Ori, este greu de crezut că
de la 1714 până la 1760 locuitorii satului Luncşoara să nu-şi fi
ridicat un locaş de cult. Acest lucru ne determină a pune sub semnul
întrebării veridicitatea notiţei de pe cartea respectivă, biserica
construindu-se cu siguranţă înainte de această dată, sau chiar înainte
de 1714, cu toate că şi în monografia din 1901 se specifică ca an de
construcţie 1771.
În secolul al XX-lea această biserică a fost renovată de două
ori – în 1927 (când s-a adăugat şi „corul” din naos) şi apoi în 1956;
de fiecare dată s-a înlocuit învelitoarea de şindrilă cu o alta nouă.
Pe bârna de sus a portalului de pe latura de sud a bisericii din
Hotar se află scris anul.
Pe grinda de sus a portalului de pe latura de sud se află scris
anul construirii bisericii „Văleat 1714”, cu scriere chirilică, iar mai
jos, cu litere latine şi cifre arabe: „An H. I. 1714”. Acest fapt ne face
să punem încă odată sub semnul întrebării datele indicate în
monografia din 1901, unde se arată că data construirii bisericii
acesteia de lemn nu se cunoaşte.
N-am putea încheia prezentarea acestei biserici fără să
amintim şi tradiţia care se păstrează în satul Hotar în legătură cu ea.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
46
Se spune că pe la această biserică ar fi trecut şi „marele revoluţionar
şi luptător pentru eliberarea de sub jugul iobăgiei - Horea (Ursu) în
drum spre Viena şi că a avut aici o consfătuire cu iobagii din Hotar şi
jur. Preot era atunci Simuţ Ioan, care, înflăcărat de ideile de eliberare
de sub jugul iobăgiei, s-a pus în fruntea iobagilor îndemnându-i la
răscoală. Preotul Simuţ Ioan scăpat din faţa judecăţii a păstorit până
la moarte în parohia Hotar . De unde o fi luat Vascan Andrei această
informaţie nu ştim. De aceea ne mulţumim doar cu enunţarea ei fără
a insista asupra veridicităţii sale. Coriolan Petranu n-o menţionează.
Satul Josani a avut întotdeauna biserică, numai că locul ei era
altul decât cel de azi. Lăcaşul se afla undeva pe deal, acolo unde era
şi satul până în secolul al XVIII-lea. Dealul respectiv, pe care se afla
biserica, mai poartă şi azi numele de „Dealul bisericii” sau „Dealul
popii”. Potrivit aprobării din 7 martie 1798 a Capitlului din Oradea,
la cererea episcopului Ignatie Darabant, biserica aflată „in colle” (pe
deal) a fost mutată pe locul undei se află şi azi. Aminteam cu altă
ocazie modul în care a avut loc transportarea bisericii acesteia, adică
la fel ca aceea din Subpiatră, pe butuci şi cu tracţiune animală.
În interior sau exterior biserica nu are altă inscripţie decât pe
unul din clopote, datat 1740. Foarte probabil, atunci s-a adus
construcţia de la Vadu Crişului sau Cetea.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
47
BISERICILE STRĂMOŞEŞTI DE LEMN – DE LA SPAŢII „MULTIFUNCŢIONALE” LA
SPAŢII PĂRĂGINITE, DINSPRE CENTRU SPRE PERIFERIA IDENTITĂŢII
istoric. Dr. Dumitru SIM
Biserica este instituţia care a coalizat toate energiile din
cadrul satului românesc, de aceea credem că ceea ce afirma Keith
Hitchins şi anume că, „în secolul al XVIII-lea religia ţinea sub
influenţa sa lumea de la sat”, este nu numai îndreptăţit, dar şi foarte
veridic. Se poate vorbi într-adevăr de „o dominantă religioasă a
sensibilităţii la începuturile timpurilor moderne”, vremuri în care
biserica nu numai ca instituţie, dar şi ca spaţiu sacru, va marca
comunităţile rurale, punându-şi pecetea asupra mentalităţilor, care la
rândul lor rămân marcate de ideea conform căreia „…în spatele
tuturor acţiunilor umane stau forţe adverse care înfruntă, răul luând
întotdeauna mii de chipuri spre a se manifesta, (şi n.n.) fiind mult
mai prezent ca binele”. Nu e de mirare astfel că şi consacrarea
acestui spaţiu să coincidă cu un centru recunoscut, cu un spaţiu
potenţiator.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
48
Importanţa bisericii ca şi spaţiu sacru este marcată prin
consolidarea comunităţii săteşti în jurul acestui centru; el de obicei
coincide cu centrul spaţial al satului. Se încerca astfel prin imitaţie să
se impună ideea, că „punctul unde se întâlneşte cerul cu pământul”
trebuie însemnat central într-un spaţiu indiferent, pentru ca mai apoi,
să se impună şi să impună o anumită autoritate dată de situarea sa
centrală. Şi în zilele noastre, după multele schimbări de textură ale
localităţilor rurale, majoritatea edificiilor religioase şi-au păstrat o
poziţie spaţială privilegiată, centrală; această aşezare este mult mai
evidentă în secolele XVIII-XIX, atunci biserica satului este nu
”…numai loc de rugăciune, ci într-un fel chiar inima localităţii, şi
pentru a o sublinia mai bine, construcţia ei se înâlţa deasupra
căsuţelor locuitorilor”. Spre exemplu la Delureni, „cu turnul semeţ şi
proporţii apreciabile, de pe dealul din mijlocul satului biserica …
domină întreaga aşezare”, sau la Botean biserica se află „în mijlocul
satului pe deal”. Planurile cadastrale de sfârşit de secol XVIII şi cele
următoare, precum şi schiţele de „sistematizare” a localităţilor rurale
scot în evidenţă aceeaşi realitate.
Sub acest spectru al prezenţei divine, intermediate de spaţiul
sacru şi persoana capabilă să întreţină bunele relaţii ale comunităţii
cu Dumnezeu, preotul sătesc, biserica de lemn a satului premodern şi
modern bihorean se erija într-un adevărat „Axis Mundi”, centru al
vieţii „de aici” şi „de dincolo”. „Suflet” sculptat şi dăltuit în lemn,
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
49
zona noastră de interes fiind la vremea respectivă graţie tradiţiei şi
situaţiei administrativ-politice o civilizaţie a lemnului, biserica
obştească încheagă în jurul ei, atât ca şi centru spaţial cît şi ca scară
de accedere la viaţa veşnică, energiile întregii comunităţi.
Odată cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea se deschide
perioada de apogeu a construcţiei bisericilor de lemn. Este însă şi
perioada în care construcţia acestora era limitată de către obligaţiile
feudale, în sensul că orice cerere de renovare sau de reconstrucţie a
unei biserici săteşti era acceptată sau respinsă în funcţie de
îndeplinirea sarcinilor iobăgeşti a locuitorilor, sau de bunul plac al
feudalului.
Sacrificiile făcute pentru construcţia bisericii, comunităţile
făcând uriaşe eforturi comparativ cu minusculele posibilităţi de
„aserviţi”, pentru dotarea cu toate „cele trebuincioase”, transpar cu
acuitate în tot felul de documente, de la cele oficiale până la cele
personale, cum ar fi adnotările pe marginile cărţilor de cult. Efortul
este comunitar. Inscripţiile confirmă această realitate. Pe unul din
pereţii bisericii de lemn de la Duşeşti se poate citi: „Această sfântă
biserică s-au ridicat cu strădania comunei Duşeşti”; pe pisania
bisercii de lemn din Brădet se consemnează: „…toţi brădetenii
bătrâni şi tineri s-au nevoit care cu ce au putut s-au nevoit de au
făcut această sfântă şi dumnezeiască biserică…”; biserica din Valea
Neagră de Jos are o inscripţie care confirmă, la rându-i, aceiaşi
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
50
realitate, „…şi s-au făcut în sat Valea Neagră de Jos (biserică n.n.) şi
toţi sătenii cu bătrâni şi cu tineri s-au nevoit la acest lucru
Dumnezeesc de s-au făcut”. Pe uşa de la intrarea în fosta biserică a
satului Ghighişeni (biserica a fost mutată succesiv în curtea
internatului de băieţi din Beiuş şi, mai târziu, într-o comună limitrofă
oraşului Oradea) stă scris faptul că, Biserica „ S-au făcut în sat în
Didişeni şi s-au făcut cu ajutorul lui Dumnezeu... şi a tot poporului din
Didişeni şi cu ajutorul lui... Petrileni şi Zăvoieni şi cu... a poporului
din.... care a dat pentru beserecă precum s-au îndurat....”.
Există, fără doar şi poate, cazuri şi mai disperate în care sunt
puşi ţăranii din Crişana pentru a avea o biserică a lor. Nu puţine au
fost cazurile când din cauza sărăciei, dar trecând dincolo de ceea ce
autorităţile impuneau ca reguli pentru acceptarea reparaţiilor sau
reconstrucţiilor de biserici, ţăranii au fost nevoiţi să fure pentru a
putea să îşi vadă visul împlinit. În această situaţie s-au aflat ţăranii
din Nermiş, domeniul Beliu. Ei sunt prinşi şi daţi în judecată pentru
că „au tăiat din pădurea domenială un număr de 200 de copaci,
stejari, necesari pentru construcţia bisericii ortodoxe”. Comunitatea
înafară bisericii, în mentalitatea epocii, nu putea exista fără a se
abate asupra sa „urgia dumenzeiască”.
Revenind la importanţa bisericii prin prezenţa acelor inerente
elemente intermediatoare, preot, pictură, odăjdii şi carte sfântă,
pentru a sublinia travaliu comunitar vom exemplifica prin eforturi
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
51
aproape colosale făcute comunităţile ţărăneşti pentru a asigura cărţile
necesare cultului. Într-o lume în care cartea era o raritate, preţul
acesteia era pe măsură. Să nu uităm că ne aflăm încă într-o perioadă
în care starea materială a poporului nu prea permitea achiziţionarea
de cărţi; cu toate acestea comunităţile bihorene fac eforturi ca în
bisericile lor cărţile să existe, căci într-o lume iletrizată „…cuvântul
(scris n.n.) răsună cu o forţă neobişnuită”, este capabil, deci, de a
stabili relaţii de inferioritate, de supunere. Preţurile între care se
putea cumpăra o carte la vremea respectivă variau între 80 de florini,
(atât au dat pe un exemplar al Îndreptării legii cei din Vaşcău la
sfârşitul secolului al XVII-lea) şi minim 7 florini (cât dau locuitorii
din Cetea pe un Liturghier în 1813); sau în cazul în care cel care
vindea cartea şi accepta plata în natură se putea cumpăra şi cu preţul
a doi boi (la acest preţ achiziţionează „popeştenii” - locuitorii din
Popeşti - la începutul secolului al XVIII-lea, un Triod). Memoria
cărţilor vechi ne arată cine a cumpărat în acele vremuri cărţile;
alături de preoţi sau de potentaţii locali se aflau ţăranii, dar nu ca
individualităţi, deşi apar şi sub această formă, ci mai ales ca o
colectivitate, ca grup social avid de scrieri sacre. De pildă, pe un
Apostol se poate urmări următoarea însemnare: „În anul D(omnu)lui
1713. Această s(fântă) Carte …, s-au luat de creştinii din satul Ţigăneşti
ajutorind şi Picleenii şi Cueşdani şi s-au luat cu 6 florinţi şi şase
măriaşi…”. În 1725 pe o carte de cult se scria de către protopopul loan
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
52
din Aştileu, „Cu mila lui Dumnezeu adecă toţi bulzanii satul to
dimpreună am cumpărat această sfântă. carte ce se cheamă Păucenie şi
o am dat să ne fie pomană satului a tot şi o am dat să fie a bisericii de
Bulzu… Iară cela popă ce va spune din această carte să ne
pomenească pe noi pe bulzani la toate slujbele...”. Pe un Antologhion
aparţinător satului bihorean Surduc stă scris că, la 1758, această carte
au cumpărat-o „surducanii…pentru a fi în veci moşie satului”. La
sfârşitul secolului al XIX-lea, preotul Popovici Ioan nota, „Această
sfântă carte anume Triodion au cumpărat satu anume Miersigani şi nu
o au plătit unul sau doi ci numai cine cât s-au îndurat cu inima”.
Biserica de lemn a satului nu era doar un spaţiu sacru,
veleităţile sale multiple şi adesea mundane rezultă atât din
importanta poziţionare a preotului, ca intermediar celest, dar şi ca
om cu carte şi lider local. Pentru comunităţile tradiţionale acest lucru
era indiscutabil. Biserica ca spaţiu şi preotul, ca intermediator divin,
putea fi: spaţiu de refugiu, spaţiu „conspirativ”, „notariat public” şi
„instituţie de credit”, „tribunal local”, „şcoală” sau „primărie”.
Evident că acest cumul funcţional era pentru vremurile respective
implicit comunităţii şi „inadmisibil” pentru statul modern laic.
Simpla prezenţă a preotului şi cantonarea actului în spaţiul
dominat de biserică făcea ca întocmirea unor acte sau, „derularea” unor
înţelegeri între membrii comunităţii( tocmirea unor păstori, paznici,
lăsarea „cu limbă de moarte” a testamentului…) ori între aceştia şi
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
53
indivizi extracomunitari să primească girul „autentificării”. Partea
cea mai densă a acestei activităţi preoţeşti este dată de stabilirea
patronajului asupra cărţii de cult. Fie că este vorba de donatori cărţi
individuali(preoţi, săteni, înalte feţe biserici) sau de grup(„pe neam”,
„pe viţă pe sămânţă”), de comunitate în ansamblul ei („săteneşte”)
s-a simţit nevoia fixării actului donator prin înscrierea pe una dintre
foile cărţii. Toate donaţiile sunt făcute „pă sama bisericii”, sau
cărţile sunt date „în mâna preotului”, „în faţa satului şi a biraelor”şi
emit anumite pretenţii cu rol de regulă.
Se ştie că, pentru lumea tradiţională, jurământul era „ un act ce
pune în discuţie sacrul”. În consecinţă jurământul în sine, dublat mai
apoi de prezenţa vectorului sacralităţii (preotul) şi de amplasarea într-un
spaţiu sacru, făcea ca acesta să fie perceput ca o puternică normă a cărei
încălcare aducea mânia divină. Exemple sunt multiple, iar „execuţia
testamentară”, „parafată” în biserică obligatorie.
Spuneam că biserica sătească prezintă şi valenţele unui mic
„institut de credit”. Comunitatea rurală, odată cu înaintea sa înspre
modernitate, reuşeşte să facă şi ea propriile economii. După ce se termina
dotarea bisericii cu toate cele de trebuinţă, sătenii împreună cu preotul
făceau un fond al parohiei ( bani rezultaţi din donaţii, din banii de tas şi
de lumânări, din dreptul de păşunare şi cosire a ierbii din cimitir…). Din
această rezervă monetară, pare-se, se împrumuta localnicilor sau altor
indivizi care aveau trebuinţă de aceşti bani. Pe una dintre filele unui
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
54
exemplar al Noului Testament, afla în posesia satului Borozel la 1785, se
nota: „Datorii de bani lui popa Nicoară din Cete la cine ce are la
Mermeze Mihai l florini şi o vică de grâu şi o jumătate şi 2 vici de bir.
La Andraş Toader l florin. La Petre 8 florini. La Triode Lup 6 florini.
La Laza 7 florini. La Bochiş Mitru l mărieş şi 2 petaci Cohanu, chizeş
pentru 5 florini şi la el 7 mărieşi. La Blaga Flore 2 mărieşi. La Modoc
Flore, 7 potorc. La Blaga Todor o furcitură de fân şi un mărieş”, toate
acestea conchide calcul „creditorului” se ridică la „Suma, 58 de florinţi
şi un mărieş şi un petac”. Peste mai bine de o jumătate de veac, în
localitatea bihoreană Pocola, între coperţile unei Evanghelii, se afla
consemnat „Contractu lui Flore Vasalie a Kotuni”, conform acestuia el a
rămas dator cu „35 de florinţi şi 30 de cr. şi 10 vici de grâu şi o vică de
ovăsu”, acestea reprezentând un „împrumut”, care nefiind returnat în
întregime „s-au împrotocăluit în Evanghelia bisericii pentru mai
mare dreptate”, şi probabil pentru ca să nu se uite „s-au dat în mâna lui
Birta Ştefan ca (şi n.n.) curator bisericii satului” şi „înaintea biraelor
satului”.
Legat de rosturile sale justiţiare trei termeni vin să
demonstreze această funcţie: perindele, belingeriu şi perindeu. Este
vorba despre un obiect menit ispăşirii unei pedepse. El apare la
bisericile din Totoreni, Căpâlna, Poiana, Surduc, Honţişor (Arad) şi
Bătarciu (Satu-Mare)i. Tradiţia menţionează acest obiect punitiv,
aşezat în târnaţul bisericii sau în curtea acesteia, în toată valea
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
55
superioară a Crişului Negru, iar aria lui de răspândire pare a fi fost
mult mai largă odată cu depărtarea în timp. Coriolan Petreanu reţine,
în legătură cu perindelele de la Totoreni( datate probabil 1697), că
acestea ar fi funcţionat conform tradiţiei ca, „închisori pentru femei
stricate”. Mărturiile luate de la oamenii vârstnici spun că: „Oamenii
erau judecaţi la biserică. Vinovaţii erau băgaţi în perindele( s.n.). Şi
cei care furau.”, şi „oamenii răi” nu numai femeile stricate. Existenţa
acestui obiect la biserica din satul Căpâlna este demonstrat de o
însemnare pe o carte veche de cult, unde, semnatarul acesteia,
Alexandru Popp menţionează că: „…Pe vremurile de atunci
(însemnarea se face la 1888 n.n.) oamenii nu şedeau necununaţi, nu
trăiau în concubinaj, nu curveau. Erau nişte perindele de pe care
făceau curvii îi băga cu capu şi cu brâncile în perindele şi-i băteau
pruncii peste picioare cu urzici şi nu-i vedeau(s.n.)”. În localitatea
Poiana la sfârşitul secolului al XIX-lea erau consemnate „…lângă
biserica satului perindele, juguri de lemn în care erau băgaţi
creştinii ce se purtau rău …(aici n.n.) erau bătuţi şi scuipaţi”.
Spaţiul bisericii are şi rosturi educative laice, aici preoţii sau
diecii, aceştia din urmă angajaţi de comunitatea sătească pentru a da
„învăţătură pruncilor celor mici”, vor duce o cruciadă a letrizării
fiind ajutaţi şi de demersurile duse, în aceiaşi direcţie, de către stat.
În spaţiul bisericii se lecturează, încă în secolul al XIX-lea se
menţin în acest loc „orele de lectură”, ore în care lumea satului
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
56
ascultă adevărurile biblice, sau altfel de învăţături din seria scrierilor
religioase, acestea fiind citite de către dieci. Acest lucru ne este
sesizat de o însemnare pe un exemplar al unui Triod copiat de „popa
Flore” în satul Giriş. Aici se nota: “Diecii care au cetit pre cărţi şi
au minţit să fie mâncaţi de o fiară cu trei capete”. Această însemnare
indică şi locul unde se desfăşoară lectura, nu într-un mod direct, dar
acesta este sesizabil din atitudinea pe care trebuie ca auditoriul să o
arboreze, şi anume:“…nimeni să nu şoptească sau să scuipe, ci să ia
aminte la ce citeşte citeţul, având mâinile pe piept şi capetele
aplecate, căutând cu ochii inimii la răsărit, să ne rugăm pentru
păcatele noastre aducându-ne aminte de moarte şi de munca cea
viitoare şi de viaţa veşnică”. Un copist de cărţi de cult din nord-
vestul României confirmă şi el existenţa bisericii ca „sală de
lectură”, motivându-şi rezumarea textului copiat „am scurtat pentru
neputinţa norodului celor de obşte,…, să le fie mai uşor noroadelor a
asculta nesupărăndu-se şi ascultarea cea cu dragoste primită la
Dumnezeu, a cărui slavă şi mărire”. Pe o Cazanie aflată în biserica din
Ogeşti judeţul Bihor, un alt copist, motiva la rându-i prescurtarea
textului mai „întâi pre unde au şi mărturii din sfânta Scriptură n-au fost
însemnate în ce loc şi în câte capete şi stihuri”, deoarece, considera el,
acest „lucru era foarte cu anevoie spuitorilor de cazanii şi mai şi
ascultătorilor”.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
57
Un alt fapt, care vine să evidenţieze latura educativă a
bisericii, este prezenţa masivă în zona noastră a miscelaneelor, cărţi
de literatură religioasă cu caracter comprehensiv, care se adresează
unui mediu prin excelenţă oral, adică acestea sunt copiate sau tipărite
pentru a putea fi citite cu glas tare în faţa unui auditoriu.
Înainte de „a învăţa” carte în spaţiul dominat de biserică,
ţăranul a învăţat aici să „citească” imagini. Edificarea morală,
accederea la lege, se făcea, într-un procent mai mult decât
considerabil, prin intermediul predicilor, al pildelor, al „cuvintelor
bune”, însă nu mai puţin prin substratul pictural al bisericilor. Pictura
bisericilor era în definitiv o „biblia pauperum”, o poveste care poate
începe cu Geneza ori Răstignirea, şi care se continuă mai apoi cu:
apostolii, faptele lui Christos, păcatele oamenilor şi se termină cu
caznele şi suferinţele celor rânduiţi Satanei. Că imaginea avea acest
rol era un fapt cunoscut de către capii bisericii, de preoţi şi de
zugravi, ei neezitând să marjeze în comanda picturii de foarte multe
ori pe latura de edificare creştină, dar mai ales pe cea morală.
Prezenţa, aproape în toate bisericile, a scenelor reprezentând:
„Femeile nebune”, „Judecătorii legaţi cu lanţuri”, „Morarul care fură
făină”, „Omul leneş”, „Femeia care şi-a lepădat copilul”,
„Bosorcoaia”, şi multe alte astfel de personaje „locale”; precum şi a
unor terifiante imaginii ale Iadului, demonstrează profunda latură de
edificare morală. Imaginea Iadului era de multe ori atât de
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
58
edificatoare, încât, în cazul biserici de lemn din Surduc, a necesitat
acoperirea ei cu var, deoarece „…scenele respective umpleau de
groază femeile gravide”, comunitatea hotărând acoperirea lor.
Pictura bisericească, din zona de referinţă, nu este altceva „…decât
interpretarea justiţiei divine, o operă moralizatoare”, constată un
cercetător al acestei probleme. Jean Delumeau sesiza că, „diavolul
care bântuia satele… a inspirat mai puţină groază şi a fost mai
cumsecade decât cel al predicatorilor”, pictura murală din bisericile
de lemn ale Bihorului confirmă şi ele acest lucru.
Spaţiu cu multiple valenţe, dincolo de menirea sa de spaţiu
sacru, biserica premodernităţii din Crişana este în acelaşi timp şi
„casă poporală”, ţine loc şi de primărie, judecătorie şi „închisoare”,
„notariat” şi „instituţie de credit”, şcoală şi spaţiu de refugiu, dar şi
de spaţiu al memoriei(aici erau pomeniţi morţii comunităţii). Este
perceput, în mentalul colectiv, ca spaţiu bun şi sacru („sfânta
biserică”, „dumnezeească biserică”, „lăcaş sfânt”), coagulant la
nivelul comunităţii de creştini, spaţiu menit a asigura o oarecare
linişte sufletească unei populaţii, în marea ei parte, încercată de
numeroase greutăţi, fie ele de ordin social, dar mai ales economic,
fie de noile încercări venite din criza de adaptare la modernitate; în
ultimul caz biserica se prezintă ca spaţiul menit asigurării contactului
cu „trecutul luminos”, cu tradiţia protectoare.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
59
Toate aceste aspecte ne edifică de ce era atât de importantă
biserica de lemn satului, dincolo de aspectele ce ţin, în contemporan,
de veleităţile sale artistice şi de patrimoniu. Acestea sunt, fără doar şi
poate, tot atâtea motive pentru care tot ce se va face pentru salvarea
lor, pentru scoatere lor din „ghearele” uitării şi morţii are de-a face
cu identitatea noastră locală, cu locul ocupat de noi în concertul
european al valorilor.
Bibliografie selectivă:
1. Keith Hitchins, Mit şi realitate în istoriografia românească,
Bucureşti, 1997
2. Sorin Mitu, Geneza identităţii naţionale la românii ardeleni,
Bucureşti, 1997
3. Mentalităţi colective şi imaginar social. Istoria şi noile
paradigme ale cunoaşterii, Cluj-Napoca, 1996
4. Jacques Paul, Biserica şi cultura în Occident, Vol.
II.,Bucureşti
5. Doru Radosav ., Sentimentul religios la români. O
perspectivă istorică, Cluj-Napoca, 1997
6. Giovanni Cherubini, Ţăranul şi muncile câmpului, în Jaques
Le Goff (coordonator), Omul medieval, Editura Polirom, Iaşi,
1999
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
60
7. Ioan Godea, Monumente de arhitectură populară din Nord-
Vestul României. Biserici de lemn din valea Crişului Repede,
Oradea, 1974, vol II
8. Ioan Godea, Ioana Cristache Panait, Monumente istorice
româneşti din eparhia Oradiei, I, Biserici de lemn, Oradea,
1978
9. Titus Roşu, Însemnări şi inscripţii bihorene, vol I-II, Oradea,
1999
10. Florian Dudaş, Vechi cărţi româneşti călătoare, Bucureşti,
1987
11. Coriolan Petreanu, Monumente istorice ale judeţului Bihor,
vol. I, Bisericile de lemn, Sibiu, 1931
12. Cătălina Velculescu, Între scriere şi oralitate, Bucureşti,
1988
13. Aurel Chiriac, Istoricul cercetării picturii murale din Ţara
Crişurilor, în Biharea, V, 1977
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
61
CE ESTE O BISERICĂ DE LEMN? Arh. Cristian Puşcaş
Bisericile de lemn, ca orice alt bun patrimonial, reprezintă
actul de proprietate al culturii unei comunităţi, a unei societăţi în
general. Pentru arealul geografc al Crişanei, acest patrimoniu
reprezintă cu adevărat expresia supremă a identităţii culturale şi de
ce nu, umane a localnicilor.
Varietatea şi complexitatea bisericilor de lemn de pe
teritoriul judeţului Bihor a fost analizată şi studiată, în numeroase
studii elaborate de-a lungul timpului, Ioan Godea fiind doar una
dintre personalităţile care şi-au dedicat activitatea acestui tip de
patrimoniu arhitectural.
Cu toate că atenţia cercetărilor a fost în permanenţă
îndreptată asupra acestei tematici, totuşi prea puţine sunt exemplele
de intervenţie directă asupra unora sau altora dintre aceste edificii.
Din nefericire, chiar şi atunci când acest lucru s-a întâmplat,
intervenţiile au compromis de cele mai multe ori, în numele
academismului, iremediabil autenticitatea unui anume obiect.
Pornind de la premisa că în domeniul restaurării
monumentelor, produsul final al unui astfel de şantier este cu atât
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
62
mai reuşit cu cât intervenţia arhitectului (meşterului) este mai puţin
vizibilă, invocând şi argumentul specificităţii aparte a obiectului
asupra căruia se intervine, este deci de aşteptat ca în urma unei
intervenţii de restaurare a unei biserici de lemn, impactul cel mai
vizibil să fie în cel mai bun caz cel ce delimitează materialul lemnos
nou întrebuinţat de cel original (istoric). Mai mult, împingând la
limită acest raţionament, este de aşteptat ca în decursul a doar câţiva
ani, patina să se aşeze deasupra intervenţiei anterioare şi în cele din
urmă singurele mărturii ale şantierului să rezide dintr-un studiu atent
şi meticulos (dar nu neapărat profesionist) al obiectului considerat
patrimoniu.
Particularitatea şi specificitatea cazuisticii implică o
argumentare deosebit de aplicată şi care trebuie să ţină cont de o
seamă de factori de multe ori atipici în abordările uzuale de
restaurare. Este vorba în primul rând de caracterul vernacular al
patrimoniului despre care vorbim. Bisericile de lemn sunt în egală
măsură realizări arhitecturale valoroase dar şi produse de arhitectură
realizate de meşteri şi dulgheri locali.
Demersul lor constructiv urmărea cu siguranţă ridicarea în
bune condiţii a lăcaşului respectiv, decorarea şi înzestrarea lui cu
elemente artistice specifice, mai degrabă pentru simpla necesitate de
fiinţare şi îndeplinire a ritualului creştin specific al acestora şi
nicidecum din conştientizarea desăvârşirii unei opere de artă ce urma
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
63
să dăinuie şi să capete în timp semnificaţiile patrimoniale pe care noi
le acordăm astăzi.
Ori tocmai acest demers se reflectă fără echivoc în tehnicile
şi tehnologiile constructive adoptate, atribuind patrimoniului
architectural al bisericilor de lemn acea notă de sacralitate spirituală
ce depăşeşte frontierele simbolistice ale funcţiunii pe care aceste
obiecte le găzduiesc.
Conceptual, conservarea, restaurarea şi valorificarea
patrimoniului bisericilor de lemn din Crişana a cunoscut de-a lungul
timpului evoluţii interesante, generate de contexte economice,
politice şi sociale dintre cele mai diverse. Dacă pentru prima dată
anii ’60 - ’70 au fost cei care au dat semnalul unei atitudini coerente
în domeniul conservării acestui patrimoniu, de-abia primii ani ai
mileniului al III-lea au putut nota şi intervenţii concrete în această
direcţie. Cu toate acestea nu ar fi corect să omitem activitatea
instituţiei Muzeului Ţării Crişurilor, care de-a lungul anilor,
consecvent şi mai ale perseverent a avut, prin personalul de
specialitate, o activitate susţinută în această direcţie. Cu toate
acestea, de cele mai multe ori, demersul acestora se oprea doar la
nivelul teoretic al problematicii protejării acestui patrimoniu; nu
puţine fiind cazurile în care legislaţia în domeniu împiedica anumite
măsuri concrete de intervenţie. Primii ani ai secolului al XXI-lea
aduc însă în atenţia publicului, dar mai ales a specialiştilor în
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
64
domeniul reabilitării patrimoniului gravitatea acestei probleme, şi
necesitatea de intervenţie rapidă asupra câtor mai multe dintre
bisericile de lemn răsfirate în spaţiul geografic al judeţului Bihor.
Acest lucru se datorează în primul rând schimbării cadrului
legislativ, care deşi nu este dintre cele mai favorabile domeniului,
încurajează totuşi schimbarea atitudinii faţă de acest bun patrimonial,
dar în egală măsură asistăm şi la o sensibilizare generală a oamenilor
implicaţi în domeniu, sensibilizare provocată şi de deschiderile
culturale şi sociale pe care perioada postdecembristă le-a adus. Din
nefericire însă, avantajele deschiderii blocului comunist către cultura
şi societăţile vest europene au produs şi o serie de efecte negative
asupra acestei avuţii culturale. Mă refer în primul rând la
descătuşarea (materială, culturală, religioasă) populaţiei rurale după
decembrie 89, atunci când o dată cu drepturile de liberă circulaţie şi-
au recâştigat o serie de alte drepturi importante pentru om, dintre
care, poate cel mai important pentru populaţia de la sate a fost cel
referitor la libera expresie şi exprimare religioasă a individului.
Comunităţile locale s-au emancipat, şi-au trimis (lăsat) fiii să circule
liberi în lume, iar la întoarcere, odată cu bunăstarea financiară,
aceştia au adus şi gustul pentru o viaţă mai bună, mai caldă, mai
confortabilă, într-un cuvânt modernă.
În aceste condiţii, coroborat şi cu lipsa acută a unor
specialişti în domeniul proiectării de arhitectură eclesiastică,
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
65
rezultatele înţelegerii “modernismului” de către populaţia rurală se
pot “admira” în imediata vecinătate a vechilor biserici din lemn din
marea majoritate a satelor.
Această problemă suportă trei abordări esenţiale, pe care le
voi prezenta în cadrul pledoariei ce urmează. Este vorba în primul
rând de calitatea arhitecturală a noilor biserici ale satelor româneşti,
biserici care de cele mai multe ori nu sunt altceva decât răsunătoare
eşecuri arhitecturale.
În al doilea rând, din punct de vedere al conservării şi
protejării patrimoniului bisericilor de lemn, un aspect care deja
începe să afecteze în mod direct esenţa spiritualităţii vechilor lăcaşe
de cult, îl reprezintă apropierea fizică dintre noile lăcaşuri şi
cochetele biserici de lemn.
Din nefericire exemplele sunt numeroase, în listă făcându-şi
loc numele unor localităţi precum Cociuba Mică, Josani, Oşorhei,
Gheghie, Căpâlna, Duşeşti, Vălani de Pomezeu, Totoreni, Lazuri de
Beiuş, etc. (Figura 17)
Prin amplasament, prin dimensiuni dar şi prin stridenţa
finisajelor, noile biserici ortodoxe anihilează complet noţiunea de
peisaj cultural local, semnificaţia simbolică a vechilor bisericuţe atât
de uman şi firesc proporţionate.
Diversitatea „stilistică” a acestor noi edificii, aroganţa şi
sfidarea de care dau dovadă prin amplasament şi prin felul în care
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
66
înţeleg să (NU) comunice cu bisericile de lemn din vecinătate
trădează de fapt o criză identitară a localnicilor, o descătuşare a
personalităţii şi identităţii comunităţilor rurale. Dacă în fondul ei
această descătuşare este perfect justificabilă, formele pe care le
produce sfidează grav însăşi noţiunea de geniu a locului, însăşi
legătura pe care casa lui Dumnezeu, biserica satului, o realizează de
secole între om şi divinitate. Şi invariabil acest drum trece pe la
biserică. Invariabil omul iese cu „Doamne-ajută” din casă, invariabil
omul îşi face cruce atunci când trece pe lângă biserică, invariabil, la
apus, obosit dar mulţumit de bucatele pe care tot Dumnezeu le-a
aşezat înaintea lui, omul îi mulţumeşte şi îi slăveşte numele.
Dar când Dumnezeu l-a lăsat pe om să trudească pământul,
Dumnezeu i-a dat omului şi un loc de odihnă. Un loc în care omul
poate veni înaintea Lui să îi mulţumească pentru lucrurile bune din
viaţa lui. Un loc în care omul să îi ceară lui Dumnezeu ajutor sau
îndurare. Iar acest loc este biserica. Biserica satului. Acea biserică a
satului (obiectul) croită după chipul şi asemănarea omului, acea
biserică a satului (noţiunea) croită după chipul şi asemănarea lui
Dumnezeu. Iar biserica de lemn era pentru ţăranul român locul ideal
de întâlnire cu Dumnezeu. Analizând astăzi bisericile de lemn
reuşim să înţelegem felul în care păstrau şi valorificau scara umană,
în fond „sufletul uman”, ca şi echivalent nemăsurabil al noţiunii de
scară umană.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
67
Smerenia cu care omul se apleca în uşa mică a bisericii
(Sebiş, Lazuri de Beiuş, Hotar, Totoreni, Luncşoara, Gheghie, etc.)
(Figura 18,19) pentru a putea intra în spaţiul sacru al acesteia,
dimensiunile atât de fireşti şi familiare ale spaţiului interior,
dimensiuni ce păstrează ambianţa caselor ţărăneşti, chiar lemnul ca
material de construcţie, atât de prezent în viaţa ţăranului, sunt toate
expresii fireşti ale „sufletului uman” transpus în obiectul destinat a fi
locul de întâlnire cu Dumnezeu. Biserica de lemn este pentru om,
însăşi chipul lui Dumnezeu pe pământ. Biseica de lemn nu era pentru
ţăran o construcţie (obiect de arhitectură) la care mergea să se
întâlnească cu Dumnezeu, ci biserica de lemn era însăşi Dumnezeu.
Dumnezeu aşa cum ţăranul îl ştia, aşa cum ţăranul trăia cu el în
fiecare zi, Dumnezeu aşa cum ţăranul era în relaţie cu El, în fiinţă cu
El: un Dumnezeu blând şi cald precum lemnul, un Dumnezeu cu
mâinile trudite, cu fruntea acoperită de sudoare, dar în acelaşi timp
un Dumnezeu în haine de sărbătoare, un Dumenzeu sfânt, drept şi
atotputernic. Ţăranul român nu venea la biserică pentru a-L întâlni
undeva în acel spaţiu pe Dumnezeu, ţăranul român atunci când venea
la biserică, venea la Dumnezeu. Venea la Dumnezeul odihnei
trupeşti şi la Dumnezeul odihnei sufleteşti, deopotrivă.
Prin venirea la biserică, omul fiinţează cu Dumnezeu. Şi atât.
Omul nu mai este însoţit de Dumnezeu aşa cum e la munca
câmpului, omul nu-L mai caută pe Dumnezeu ca atunci când se
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
68
aşează în pat, omul nu-L mai cere pe Dumenzeu ca partener de drum
ca atunci când iese din casă, ci omul este în Dumnezeu şi Dumnezeu
este în om atunci când acesta din urmă intră în biserică. Biserica este
Dumnezeu în măsura în care expresia ei arhitecturală este o simplă
materializare a „sufletului uman”. Biserica de lemn, prin excelenţă,
este un astfel de loc. Aici găsim doar omul şi pe Dumnezeu. Pe om
în Dumnezeu şi pe Dumnezeu în om. Obiectul este prea puţin
important pentru ţăranul român. De fapt, obiectul este important
pentru observatorii externi, cei care în obiect pot doar să întrevadă
chipul lui Dumnezeu aşa cum ţăranul îl vede, aşa cum ţăranul român
este în Dumnezeu, aşa cum ţăranul român fiinţează în Dumnezeu, şi
aşa cum Dumnezeu este în ţăranul român.
Dar atunci ce sunt bisericile noi? Unde este omul, ţăranul
român? Unde este Dumnezeul ţăranului român de odinioară? Mai
fiinţează omul în Dumnezeu şi Dumnezeu în om? Sau poate asistăm
la un nou tip de om, la un nou tip de Dumnezeu, şi implicit un nou
tip de fiinţare (existenţă) a ţăranului cu Dumnezeu? Cred că oricât de
multe direcţii se deschid prin răspunsurile pe care le suportă aceste
întrebări niciuna dintre ele nu va fi în favoarea acestei fiinţări dintre
om (ţăranul român) şi Dumnezeu. Cred că acea descătuşare a
ţăranului român este consecinţa încătuşarii prealabile la care acesta a
fost supus. Cred ca vorbim despre generaţii diferite, despre o
generaţie nouă „modernizată” peste noapte, scăpată dintre graniţele
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
69
limitărilor de tot soiul, şi despre o generaţie veche, incapabilă să mai
reacţioneze la agresiunea şi vehemenţa „modernităţii”. Iată de ce,
ceea ce părea în primii ani post decembrişti un simplu şi izolat
accident arhitectural şi urbanistic a devenit peste noapte o regulă
nescrisă şi obsesiv repetată în tot arealul nostru geografic.
Biserici noi, flagrant supradimensionale, catastrofal
interpretate stilistic, şi nu în ultimul rând sfidător implantate în sit,
anulează orice noţiune de scară umană „peisaj cultural” sau
„identitate locală”. Din nefericire acest fenomen aproape s-a
încheiat, mare parte a comunităţilor care la un moment dat au avut
forţa financiară necesară au săvârşit deja această crimă împotriva
fiinţării ţăranului cu Dumnezeu.
Dar în acelaşi timp, obsesiv deja, repet întrebarea: mai vrea
ţăranul român să fiinţeze cu Dumnezeu? Mai vrea ţăranul român să
fie în Dumnezeu? Mai vrea ţăranul român ca Dumnezeu să fie în el?
Sau poate, dimpotrivă, ţăranul român este acum un om modern,
potent şi detaşat de dumnezeirea ce i-a fost hărăzită? Oare nu cumva,
în „modernismul” ţăranului român regăsim tocmai acea descătuşare
ce îl face pe acesta să clădească şi deci să se fălească în faţa lui
Dumnezeu, invocând tocmai mulţumirea libertăţii câştigate prin
sânge?
Oare nu cumva noile biserici nu mai sunt Dumnezeu în
oameni şi oameni în Dumnezeu ci sunt idoli şi ofrande aduse
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
70
idolilor? Nu cumva aceste noi lăcaşuri sunt expresii ale nebuniei
oamenilor care cred că prin forţe proprii pot să aducă daruri lui
Dumnezeu? Din nou, răspunsul ce pare a se contura este unul
defavorabil omului. Şi dacă totuşi o face, cu siguranţă acestea nu
sunt după voia lui Dumnezeu. Aceste daruri nu vor fi altceva decât
expresii ale făţărniciei, consecinţe ale descătuşării faţă de
Dumnezeu. Nu cred că Dumnezeu i-a cerut ţăranului român astfel de
daruri, dar cred că Dumnezeu a îngăduit descătuşarea omului, pentru
ca acesta să poată veni din nou liber să fiinţeze cu El. Nicidecum
Dumnezeu nu avea nevoie de astfel de dovezi împietrite. În fapt,
asistăm la o falsă fiinţare a ţăranului cu Dumnezeu, în fapt suntem
martorii unei descătuşări (eliberări) a ţăranului român faţă de însuşi
Dumnezeu. Mai degrabă decât templele dedicate lui Dumnezeu,
aceste biserici noi sunt expresii ale libertăţii de conşţiinţă, ale
eliberării din fiinţarea cu Dumnezeu.
În setea ţăranului român de libertate, paradoxal, libertatea
religioasă fiind cel mai mult invocată, acesta şi-a însuşit aroganţa de
a se elibera chiar de Dumnezeu. Acel Dumnezeu la scară umană,
acel Dumnezeu al „sufletului ”, al ţăranului român.
Pentru a închide acest tablou al „modernismului” prost
înţeles în lumea satului bihorean (românesc) voi detalia acum cea de-
a treia abordare pe care acest subiect îl suportă.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
71
Precizez încă de la început că dintre cele trei direcţii de
dezbatere, primele două, chiar dacă afectează (uneori flagrant) ideile
de „peisaj cultural” şi „identitate culturală locală”, totuşi nu ating în
mod direct biserica de lemn, ca obiect fizic, tangibil. Şi totuşi, prin
complexitatea fenomenului, şi prin consecinţele pe care cele două
problematici le implică, cea de-a treia cauză a degradării identităţii
culturale este cea care are cel mai devastator efect asupra
patrimoniului imobil însuşi.
Prin construirea noilor biserici, şi dincolo de situaţiile în care
acestea bruiază cadrul istoric, arhaic şi la scară umană al bisericilor
de lemn în apropierea cărora au fost ridicate, asistăm la un fenomen
aproape firesc de abandon şi renunţare la vechea biserică a satului.
Două sunt pierderile pe care le suferim în acest caz. În primul
rând este vorba despre deja dezbătutul subiect al îndepărtării omului
de la sat de Dumnezeu. Însă pe lângă această pierdere spirituală, pe
care în fond Dumnezeu este cel care o îngăduie, suntem şi martorii
unei pierderi fizice. Mă refer aici la pierderea obiectului în sine, la
pierderea fizică a unei biserici de lemn. Comunitatea îşi
concentrează întregul efort financiar înspre ridicarea noului sălaş,
lucrările uzuale de întreţinere ale vechii biserici a satului sunt
definitiv şi iremediabil abandonate, chiar interesul spiritual general
al comunităţii este întru totul focalizat către noul edificiu, în timp ce,
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
72
vechea biserică de lemn a satului este abandonată şi nu de puţine ori
tratată ca o povară pentru comunitatea respectivă.
Acest fenomen este atât de generalizat în comunităţile rurale
încât aproape nu mai există sat care să nu îşi fi abandonat biserica de
lemn în favoarea celei noi din zidărie de cărămidă şi structuri
moderne din beton armat. Consecinţele sunt dintre cele mai
devastatoare, cântecul de lebădă al patrimoniului bisericilor de lemn
fiind desavârşit în pierderea irecuperabilă a acestor dovezi ale
tradiţiilor culturale locale.
Închizând însă cercul acestor concepte evolutive, putem
afirma că există însă şi unele semne pozitive în sensul recuperării
acestui tip de patrimoniu. O susţinută activitate de inventariere a
acestor biserici a fost demarată în ultima perioadă de către Direcţia
pentru Cultură Culte şi Patrimoniu Naţional Cultural a judeţului
Bihor, de asemenea organitaţii nonguvernamentale în parteneriat cu
Facultatea de Arhitectură şi Construcţii au demarat şantiere de
relevee ale acestor biserici în vederea întocmirii unei baze de date
profesionist realizate. Mai mult, o serie de proiecte de arhitectură au
declanşat sau vor declanşa în viitorul apropiat o serie de şantiere de
reabilitare a unui număr de cinci biserici (Brăteşti, Copăceni,
Rotăreşti, Şoimi, Stânceşti). (Figura 20,21) Dincolo de aceste măsuri
concrete, o deosebită importanţă o reprezintă noua atitudine a
preoţilor parohi de la satele ce au în proprietate aceste biserici. Dacă
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
73
până nu demult, dorinţa acestora şi a comunităţilor pe care le
reprezentau era aceea de a clădi noi lăcaşuri de cult (de obicei în
vecinătatea bisericilor de lemn), acum aceştia îşi întorc privirile şi
sentimentele către vechile biserici ale satului, acordându-le din ce în
ce mai multă importanţă, înţelegând din ce în ce mai bine valoarea
patrimonială şi memorială pe care acestea le au. Un singur exemplu
este edificator: cele 54 de familii ale comunităţii locale din satul
bihorean Copăceni au ales ca în ciuda ofertei de vânzare a vechii
bisericuţe de lemn, aceasta să rămână acolo unde a fost ridicată; pe
culmea dealului ce străjuieşte satul. Dincolo de efortul financiar pe
care comunitatea este dispusă să îl facă pentru a salva de la
degradare biserica, este demn de remarcat ataşamentul şi valoarea
simbolică pe care lăcaşul de cult îl are pentru sătenii respectivi.
Fie că vorbim despre restaurarea propriu-zisă a unei biserici
de lemn, fie că vorbim despre măsurile de întreţinere curentă pe care
proprietarul trebuie să le parcurgă în mod constant, domeniul
protejării şi conservării patrimoniului rural al bisericilor de lemn
reprezintă un domeniu pe cât de delicat pe atât de expus
interpretărilor şi mai ales aplicărilor greşite ale interventiilor.
În general se observă două tipuri incorecte de intervenţie
asupra acestui tip de patrimoniu (ca de altfel asupra întregului
patrimoniu), fiecare dintre cele două tipuri putând afecta în mod
negativ autenticitatea obiectului de studiu.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
74
În primul rând se pune în discuţie buna intenţie a celor care
interacţionează cu o biserică de lemn. Din păcate nu o dată, această
bună intenţie nu este însoţită şi de o ştiinţă a proiectării sau a
intervenţiei propriu-zise asupra lăcaşului de cult. Dacă însă în faza
de proiectare eventualele greşeli pot fi corectate, pe şantiere, de
multe ori, lucrurile scapă de sub control. Acest lucru are la bază fie
nepriceperea meşterilor, fie excesul de zel al acestora de a plusa în
valoarea muncii pe care o depun. De aceea, deosebit de important
este ca pe lângă aceşti meşteri (de cele mai multe ori localnici) să
existe întotdeauna unul sau mai mulţi specialişti care să controleze şi
să supervizeze execuţia propriu-zisă. Pe teritoriul judeţului Bihor,
unul dintre cele mai răsunătoare exemple negative îl reprezintă fără
îndoială biserica de lemn din satul Brădet. Beneficiind de un
extraordinar echilibru volumetric, dar şi de un amplasament parcă
special creat pentru o astfel de destinaţie funcţională, biserica suferă
la sfârşitul secolului al XX-lea – începutul secolului al XXI-lea o
intervenţie dintre cele mai nefericite. Tabla zincată este materialul
care îmbracă acum şarpanta monumentală a bisericuţei, pervertind
astfel cea mai pură expresie artistică populară într-o blasfemie la
adresa bunului simţ şi al respectului faţă de Dumnezeu. De altfel,
cazul bisericii din Brădet cunoaşte analogii şi cu alte biserici de
lemn, de fiecare dată însă, privitorul sensibil simţind cum metalul
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
75
rece şi atât de străin ţăranului român străpunge cea mai de preţ
moştenire a acestuia: biserica.
Pentru a ieşi însă din nota tristă a exemplului anterior, voi
pune acum în discuţie cazul bisericii de lemn de la Brăteşti (Figura
22, 23). Avem aici de-a face cu un exemplu într-adevăr fericit,
meşterul dulgher ce a lucrat la refacerea şarpantei, a reuşit ca pe baza
proiectului de arhitectură ce reconstituia în mod deosebit volumetria
acoperişului, să pună în operă întocmai sarcinile trasate prin proiect.
Măiestria de care a dat dovadă, simţul proporţiilor deosebit de bine
format şi modelat în timp au adus deasemenea un aport hotărâtor în
conturarea cu succes a exerciţiului de reabilitare şi restaurare a
edificiului.
Cel de-al doilea tip de intervenţie nefastă asupra unei biserici
de lemn are în vedere atitudinea de la început distructivă, fie a
proiectantului, fie, aşa cum se întâmplă de cele mai multe ori a
meşterilor care pun în operă proiectul de reabilitare. Dacă în ceea ce
priveşte partea de proiectare există o serie de filter prin care acesta
trece până în momentul emiterii autorizaţiei de construire, în cazul
meşterilor care lucrează fizic în şantier lucrurile pot scăpa foarte uşor
de sub control. Aprofundând însă acest capitol, trebuie amintit şi
caracterul şi specificul unei anumite perioade din istoria şi evoluţia
conceptelor de restaurare. Chiar dacă la vremea lor (perioada anilor
1960 - 1970) acele proiecte erau apreciate şi înţelese ca adevărate
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
76
reuşite inginereşti sau arhitecturale în domeniu, astăzi ele sunt
acceptate şi tolerate de specialişti numai prin prisma incapacităţii
comunităţilor care deţin astfel de exemple de a reinvesti într-o
corectă şi justă intervenţie de restaurare. În acest sens, bisericile de
lemn din satele Hidişelu de Jos, Copăceni, (Figura 24) ori din
localitatea Băile Felix sunt doar trei exemple ale unei atitudini în
restaurare care astăzi par adevărate agresiuni la adresa autenticităţii
lăcaşelor respective.
Cu siguranţă însă optica şi percepţia modului în care
proiectanţi şi meşteri în egală măsură trebuie să se apropie de cazul
unei biserici de lemn au suferit şi vor suferi modificări de-a lungul
timpului, funcţie de gradul nostru de înţelegere a valorilor pe care
acestea le poartă. Moştenirea pe care am primit-o, felul în care
înţelegem să o transmitem mai departe urmaşilor noştri, rămâne însă
un deziderat pentru toţi cei implicaţi în fenomenologia bisericilor de
lemn. Mai mult chiar, dincolo de interacţiunea directă cu obiectele
de patrimoniu în sine, sarcina specialiştilor implicaţi în conservarea
şi promovarea acestui patrimoniu trebuie să fie aceea de a
conştientiza şi sensibiliza “consumatorul” dar mai ales “utilizatorul”
acestui bun patrimonial comun. Altfel, procesul început şi deja
aproape încheiat al “modernizării” satului românesc, va trece fără
milă subiectul conservării şi reabilitării bisericilor de lemn în
manualele de istoria arhitecturii. De aceea, orice efort de valorificare
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
77
a acestuia, orice efort de sensibilizare şi conştientizare a oamenilor
care le folosesc şi le au în exploatare trebuie să sublinieze importanţa
lor simbolică, şi de ce nu, importanţa lor economică pentru
comunitatea respectivă. În caz contrar vom ajunge şi noi, şi copii
noştri să ne întrebăm: ce este o biserică de lemn?
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
78
BISERICI ÎNARIPATE
Conf. univ. dr. Ramona Novicov
Înainte de a aborda tema aleasă ce vizează reprezentările
plastice ale bisericilor de lemn bihorene aşa cum apar ele în opera
lui Niculiţă Papp, recurg la un text semnat de Augustin Ioan pentru a
fixa o anume perspectivă a interpretării imaginilor: « arhitectura de
cult de dimensiuni decente, bisericuţele –casă ale răsăritului ortodox
par a fi mai aproape de textul Evangheliilor. […] Muntele este al
slavei dumnezeieşti, arhetip al puterii dezmărginite. Pentru a putea fi
cunoscută şi acceptată în sfera umanului însă, el se completează cu
atributele peşterii şi, în fine, cu cele ale spaţiului tombal. Muntele
este al transcendenţei, tinde către ea ; peştera este spaţiul viului, al
căldurii, al umanului. Locuinţa omului arhaic, despre care Eliade
afirma că este aşezată în Centru şi la întretăierea nivelurilor cosmice
diferite, situându-l pe om în plină participare la ritmurile universale,
este o întruchipare a acestui arhetip dipolar : exteriorul tinde,
interiorul ascunde. Exteriorul participă, interiorul conţine.
Manifestare concretă a peratologiei, arhitectura dă seamă despre
dubla natură a omului: învăluită în Cosmosul la care participă, ea
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
79
învăluie la rându-i un microcosm. Pusă în altă cheie de lectură,
arhitectura este un al doilea trup, cel edificat, al omului. »
Am recurs la acest cadru larg de definire a spaţiului sacru
întrupat de bisericile de lemn româneşti pentru ca el accentuează
căldura dar şi misterul pe care ele îl conţin. Niculiţă Papp, fiu al
Bihorului, a fost fascinat de frumuseţea şi forţa plastică a acestor
bisericuţe pe care le-a descoperit cu pasul, în timp ce cutreiera satele
bihorenilor şi munţii moţilor.
Începutul acestei aventuri plastice de-o viaţă se situează
undeva pe la mijlocul anilor 30, când încă lumea satului românesc
nu se alterase în miezul spiritualităţii sale, când formele de viaţă
arhaice îşi păstrau încă funcţiile vitale nepervertite.
Născut în 1907, la Beiuş, a urmat cursurile prestigioaselor
Şcoli de „Belle Arte” din Cluj şi Bucureşti în perioada 1926-1931.
La Bucureşti a luat contact cu mişcarea amplă de reconsiderare a
lumii satului românesc prin audierea cursurilor profesorului Tzigara-
Samurcaş, ce făcea parte din cercul profesorului Dimitrie Gusti şi a
promotorilor stilului neo-românesc în arhitectură.
Revenit acasă, a descoperit , cu ochii proaspeţi al unui artist
cultivat în cel mai înalt mediu academic românesc, frumuseţea
nealterată şi extrem de bogată ca expresie plastică a satelor bihorene
şi a Ţării Moţilor.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
80
De fapt, nu era o lume nouă. Crescuse în miezul ei, iar Munţii
Bihorului îi cunoştea ca-n palmă şi îi iubea cu pasiune. Era fascinat
mai ales de casele vechi, de bisericile de lemn ce păreau crescute
acolo, din pământ, şi de atmosfera plină de vitalitate a târgurilor
bihorene.
Din nenumăratele sale schiţe, s-au păstrat foarte puţine. Cele
mai vechi sunt datate 1938 (biserica din Pietroasa), 1947 (biserica
din Brădet), 1948 (biserica din Gurani). Apoi mai exista o schiţă a
bisericii din Gurani din 1969, a bisericii din Rieni din 1970 şi a
bisericii din Nicula din 1971.
Toate schiţele au fost precis datate, pentru că pictorul ştia că
ele au valoare de document, ştia că lumea satului va suferi o
profundă transformare şi dorea să păstreze cu rigoare imaginea unei
lumi perfect coerente şi omogene în substanţa ei existenţială.
Privindu-i imaginile, se observă armonia dintre
corectitudinea proporţiilor şi expresia plastică. In toate schiţele la
care facem referire, tehnica este una rapidă, ce permite execuţia la
faţa locului, adică creion şi acuarelă. Această tehnică presupune o
mâna sigură, îndelung exersată, un ochi atent, o ştiinţă fără greş a
compoziţiei. Desenul şi acuarela menţin o unică prospeţime a hârtiei-
suport, o lasă să respire, să vibreze. Golul , adică suprafaţa
neacoperită de culoare, are o valoare plastică în sine, el intră în
metabolismul întregii imagini, o dinamizează în mod subtil, îi
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
81
conferă acea prospeţime a imediatului clipei pe care o preţuiau atât
de mult impresioniştii.
O altă constantă a lucrărilor sale este prezenţa umană. Omul
dă scara şi sens obiectelor, arhitecturii, peisajului. Biserica este
plasată în amonte, în perspectivă monumentală. Spre ea omul urcă.
Pictorul surprinde acest urcuş spiritual prin mişcarea personajelor
anonime. Ele sunt umbratice, se confundă aproape cu peisajul. In
imaginile sale, biserica, peisajul şi omul par alcătuite din aceeaşi
plămadă, par făcute de aceeaşi mână divină, sunt încărcate cu aceeaşi
energie a cerului, a pământului, a adevărului.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
82
UTILIZAREA SCANĂRII LASER ÎN LUCRĂRI DE DOCUMENTARE A MONUMENTELOR
ARHITECTURALE
ing. St.Suba, A. Buda, S.Nistor, N. Suba
În zilele noastre se pune accentul tot mai mare pe modelele
tridimensionale, parţial datorită costului mai scăzut pentru
achiziţionarea unor aparate pentru preluarea şi prelucrarea
informaţiilor, dar şi datorită gradului mare de lejeritate în alegerea
deciziilor privitoare atât la restaurarea clădirilor şi a monumentelor,
cât şi la calcule de volumetrie, respectiv în domeniul de proiectare a
infrastructurii.
Arhitectura, conservarea şi inventarierea clădirilor monument
istoric, arheologia, arhitectura peisagistică necesită altele preferă
date 3D de tip CAD pentru prezentarea situaţiei de facto a unui
obiect (clădire, teren, monument etc.), necesare în special procesul
de restaurare. Aceste date pot fi obţinute prin scanare laser şi a
diverselor aplicaţii dezvoltate în acest scop. Măsurătorile realizate
prin scanare laser terestră au la bază două principii fizice:
• Fascicolului laser emis se propagă în linii drepte
• Propagarea are loc cu o viteză constantă.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
83
Având în vedere aceste două principii, măsurarea directă a
distanţelor presupune determinarea timpului de propagare al
fascicolului laser emis care străbate distanţa emiţător – suprafaţă
reflectantă/obiect reflectant şi înapoi. Aceste două principii stau la
baza multor aplicaţii ale practicii topografice moderne, ele fiind
implementate şi în staţiile totale. Pentru determinarea cu precizie a
distanţelor, asemeni staţiilor totale, laser scannerele trebuie să
măsoare şi unghiurile sub care fasciculul laser iese din aparat. Acest
lucru este obţinut prin măsurarea unghiurilor interne ale
instrumentului şi este stabilit din fabrică – nefiind necesară nici o
analiză ulterioară sau un software de reconstituire a geometriei
măsurătorii.
Spre deosebire de staţia totală, unde operatorul selectează
punct cu punct suprafaţa ce trebuie ridicată, un scanner laser permite
colectarea cu o acoperire compactă, densă şi automată a sute de mii
de puncte.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
84
Staţie totală Trimble VX Scanner Leica HDS 3000
Figura nr. 9 – Aparate de măsură
Un scanner laser terestru presupune existenţa unui mecanism
de deviaţie a fasciculului laser în două direcţii diferite pentru a
examina o anumită regiune
a obiectului investigat.
Aceste două direcţii pot fi
considerate în plan vertical
şi în plan orizontal.
Fasciculul laser trece prin
unitatea electronică şi
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
85
loveşte elementul optic, care se comportă ca o oglidă şi care se
roteşte cu viteză mare. Fasciculul este deviat de elementul optic spre
obiectul de interes. Obiectul este iluminat punct cu punct şi apoi
fasciculul laser reflectat este detectat. Pentru fiecare punct scanat
este măsurată o distanţă spre o direcţie cunoscută. Coordonatele X,
Y, Z pot fi calculate pentru fiecare punct.
Pe perioada culegerii datelor, o atenţie specială trebuie
acordată selectării parametrilor ce caracterizează operaţiunea.
Trebuie luate în considerare următoarele aspecte: stabilirea câmpului
vizual; aria de acoperire dintr-o staţie; rezoluţia imaginii; timpul de
măsurare; diametrul şi deviaţia fascicolului laser.
Punctele 3D achiziţionate constituie reprezentarea 3D a
câmpului scanat. Nu se poate obţine o reprezentare 3D completă
dintr-un singur punct de staţie. Pentru a evita apariţia obstacolelor ce
împiedică culegerea completă a datelor dintr-o scenă, se recomandă
ca scanarea să se execute din mai multe puncte de staţie.
În scanarea laser datele nedorite pot proveni din diverse
surse. De exemplu, scannerele laser pot culege toate detaliile ce apar
în câmpul vizual, inclusiv trecătorii sau vehiculele. De asemenea, nu
toate detaliile statice colectate (exemplu vegetaţia, porţiuni din
construcţii, etc.) sunt semnificative. În plus, scannerele laser pot
colecta date false, date reflectate de suprafaţa oglinzii (inclusiv
picături de apă).
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
86
În această lucrare am prezentat o exemplificare a tehnicii
asupra bisericii de lemn militare din Oradea. Motivaţia alegerii este
dată de amplasarea acesteia, fără vegetaţie sau clădiri în imediata
apropiere. Din păcate nu a fost posibilă realizarea modelului 3D prin
această tehnică pentru niciuna din bisericile de lemn monument
inclusă în proiectul „valorificarea patrimoniului cultural popular –
Biserici de lemn in Bihor” datorită vegetaţiei înconjurătoare şi
implicit a imposibilităţii scanării laser.
Aparatul folosit în cazul acestei biserici a fost Trimble VX.
Datorită configuraţiei mixte ale obiectivului (zone mari, întinse, fără
detalii semnificative (acoperiş) şi zone cu detalii de interes (stâlpi,
zone sculptate)) s-a optat pentru paşi diferiţi de scanare, de la 1 cm
până la 15 cm pe orizontală/verticală, funcţie de zona scanată. De
asemenea, natura lucrării şi complexitatea acestuia a impus ca
scanarea să fie făcută din mai multe staţii, cu metoda de deteminare a
ariei printr-un poligon neregulat. O atenţie deosebită trebuie acordată
închiderii reţelei de ridicare din perimetrul obiectivului, experienţele
arătând că o neînchidere de orientare poate rezulta în poziţionarea
greşită a punctelor preluate din staţia respectivă, şi implicit, la
crearea eronată (necorespunzătoare cu realitatea) a modelului
tridimensional.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
87
Figura nr. 10- Biserica din lemn – Nor de puncte şi reconstruire
După prelucrarea datelor obţinem coordonatele tuturor
punctelor scanate, un aşa-numit ”nor de puncte”. Procesul de
convertire a norului de puncte într-un model 3D utilizabil se numeşte
reconstruire sau modeling. Acest nor se consideră ca fiind un grid
nestructurat de puncte, pe care putem aplica un fel de învelitoare,
numită mesh. Mesh-ul poligonal este o colecţie de puncte de nod,
laturi şi feţe care dau formă unui obiect în modelarea computerizată
3D, feţele fiind alcătuite în majoritatea cazurilor din triunghiuri şi
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
88
dreptunghiuri. Acest mesh aplicat măsurătorilor ne creează un
model metric tridimensional, respectiv şi un negativ al obiectului
scanat. În cazul nostru s-a optat pentru crearea mesh-ului prin
metoda TIN (Triangular Irregular Network – Reţea Neregulată de
Triunghiuri), cu triunghiurile create în direcţia scanării.
Datele de scanare din teren au fost prelucrate, în acest caz cu
programul Trimble RealWorks. Metoda de interpolare, de generare a
mesh-urilor a fost de asemenea metoda anterioară – TIN, cu multiple
opţiuni de creare a triunghiurilor. Observaţiile noastre privind acest
caz au fost următoarele:
- din cauza imposibilităţii de a efectua scanarea obiectivului
perpendicular pe toate elementele acestuia (de expl. turn,
acoperiş), duce la neregularităţi în aceste zone, unde practic
programul este forţat ca, în lipsa detaliilor suficiente, să
„ghicească” suprafaţa de creat, indiferent de vederea impusă
pentru crearea mesh-ului – menţionăm că obstacolele naturale
şi artificiale ne-au împiedicat să ne distanţăm prea mult de
obiectiv şi să creştem „zona vizibilă”, lucru prin care puteam
elimina din aceste neajunsuri
- dat fiind volumul mare de detalii, respectiv viteza scăzută a
aparatului comparativ cu un scanner dedicat de teren, la
preluarea imaginilor am avut condiţii de lumină (şi chiar
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
89
meteo) diferite, care la crearea pozei inteligente
tridimensionale şi-a spus cuvântul
Pe modelul suprafaţă creat se pot suprapune imagini ale
monumentului obţinându-se astfel o reprezentare fidelă
tridimensională a clădirii. În figura de mai jos am prezentat faţada
estică a bisericii de lemn militare din Oradea. De remarcat este faptul
că zonele cu o densitate insuficientă de puncte, în baza căreia nu se
poate genera o suprafaţă unic determinată, nu permite nici
suprapunere de imagine.
Figura nr. 11 – Biserica militară
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
90
Tehnica scanării şi a modelării tridimensionale îşi găseşte o
largă aplicabilitate de căţiva ani buni încoace. Însă dezvoltarea
fundalului tehnologic atât în materie de aparatură de scanare,cât şi în
materie de putere de procesare a datelor prin dezvoltarea
calculatoarelor şi a software-lor dedicate, aduce noi posibilităţi de
exploatare a acestei tehnologii, împreună cu o scădere impresionantă
de preţ.
Modelele tridimensionale obţinute prin scanare pot fi folosite
pentru conservarea şi restaurarea obiectelor de cultură, a
basoreliefelor, a sculpturilor (pe plan mondial existând deja
asemenea proiecte, de expl. proiectul Michelangelo), şi prin aşa
numita tipărire 3D, se pot crea chiar machete tridimensionale.
Menţionăm şi faptul că această scanare înlocuieşte tradiţionalul
mulaj în ghips, care nu putea fi efectuat decât foarte rar sau chiar
deloc pe anumite artefacte scumpe sau delicate pentru a crea unor
replici ale acestora, respectiv era un proces anevoios în cazul unor
faţade întregi. O altă aplicabilitate o găsim în utilizarea modelelor
pentru calcule de volumetrie, proces îmbunătăţit considerabil cu
apariţia acestei tehnologii, şi dând posibilitatea chiar unor estimări
precise prealabile viitoarei exploatări. Utilizarea pozelor inteligente
este de asemenea un mare beneficiu pentru mai multe ramuri ale
industriei, sau chiar ale artei.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
91
Pe lângă aplicabilitatea largă a acestei tehnologii, putem
afirma că aspectul lucrărilor noastre este mult îmbunătăţită, iar
investiţia făcută în materie de aparat şi software de prelucrare este
justificată de multitudinea posibilităţilor oferite de această
tehnologie.
BIBLIOGRAFIE 1. *** (2009), Trimble Navigation Limited, www.trimble.com,
10.2009 2. *** (2009), Leica Geosystems AG, www.leica.com, 10.2009 3. *** (2009), Wikimedia Foundation, www.wikipedia.org ,
10.2009
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
92
METODE FOTOGRAMETRICE PENTRU RECONSTRUCŢIA MONUMENTELOR
ARHITECTURALE Ing. Fetea Ioana
În ultimii ani grafica computerizată a făcut progrese enorme
în vizualizarea modelelor 3D. Multe tehnici s-au dezvoltat şi au dus
la o cerinţă, din ce în ce mai mare, pentru creşterea performanţelor
hardware. Este posibilă astăzi, vizualizarea de scene complexe 3D,
în timp real. Această evoluţie duce la o importantă cerere de modele
mai complexe şi mai realistice. Problema este că, deşi instrumentele
care sunt disponibile pentru modelări 3D, sunt din ce în ce mai
performante, sintetizarea realistică a modelelor este dificilă şi
consumatoare de timp.
De–a lungul multor ani extragerea măsurătorilor de mare
precizie, din imagini s-a făcut prin tehnici fotogrametrice. Aceste
tehnici fotogrametrice necesită în general calibrări foarte precise şi
nu au un grad mare de automatizare. Achiziţia detaliată a modelelor
este de aceea foarte mare consumatoare de timp. Pe lângă
tehnologiile complexe utilizate în acest domeniu, s-au dezvoltat
recent şi unele pachete de programe comerciale mai simple, care
permit extragerea de informaţii 3D din imagini.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
93
Există diverse domenii de activitate pentru care sunt necesare
date referitoare la geometria obiectelor reale, atât în plan, cât şi în
spaţiu. Arhitectura, conservarea şi inventarierea clădirilor monument
istoric, arheologia, arhitectura peisagistică şi altele preferă date 3D
de tip CAD pentru prezentarea situaţiei de facto a unui obiect
(clădire, teren, monument etc.) Aceste date pot fi obţinute prin
metode fotogrametrice cu ajutorul diverselor aplicaţii dezvoltate în
acest scop. În această lucrare am prezentat o exemplificare a tehnicii
asupra bisericii SF Ladislau din Oradea. Motivaţia alegerii este dată
de amplasarea acesteia, fără vegetaţie sau clădiri în imediata
apropiere. Din păcate nu a fost posibilă realizarea modelului 3D prin
această tehnică pentru bisericile de lemn datorită vegetaţiei
încunjurătoare şi implicit a imposibilităţii fotografierii 360°.
CIPA (International Committee for Architectural
Photogrametry) în colaborare cu ICOMOS (International Council of
Monuments and Sites) şi cu alte instituţii de specialitate cum ar fi
ISPRS (International Society for Photogrammetry and Remote
Sensing) fac eforturi pentru a face cunoscute tehnicile care
facilitează studiul şi conservarea clădirilor monument istoric şi a
lucrărilor de artă. Fotogrametria este crucială în acest context, pentru
că ea permite reconstrucţia metrică şi morfologică a obiectului
examinat.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
94
Comparativ cu fotogrametria aeriană, fotogrametria terestră
şi în particular cea arhitecturală nu se limitează doar la fotografii
preluate nadiral, respectiv cazul normal cu o camera specială.
Metodologia fotogrametriei terestre este diferită şi fotogramele se
utilizează tot mai des pentru aplicaţii diverse.
Îmbunătăţirea metodelor de măsurare a monumentelor şi
siturilor istorice are o contribuţie importantă în înregistrarea şi
monitorizarea moştenirilor culturale, pentru păstrarea şi restaurarea
monumentelor, obiectelor sau siturilor cu valoare arhitecturală sau
culturală, sau ca suport pentru cercetările arhitecturale, arheologice
şi altele.
Cu ajutorul pachetelor de programe pentru fotogrametria
terestră şi în particular cea arhitecturală pot fi prelucrate diferite
tipuri de fotograme: fotograme obţinute direct de camera CCD sau
rezultate prin scanarea diapozitivelor metrice sau nemetrice mici sau
medii. Calitatea imaginii influenţează direct rezultatul final.
Conform cu cerinţele arhitecturale sau dezvoltat diverse
pachete de programe care se bazează fie pe rectificarea digitală a
imaginii, fie pe măsurarea monoscopică a imaginilor multiple fie pe
măsurarea stereoscopică a imaginilor.
Multe părţi ale obiectelor arhitecturale pot fi considerate
plane. În acest caz, chiar dacă imaginea este înclinată, o perspectivă
unică este suficientă pentru a evalua o imagine metrică rectificată.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
95
Avem nevoie de cel puţin 4 puncte definite de coordonatele lor sau
5 distanţe în planul obiectului.
Fotografiile faţadelor clădirilor ar trebui preluate cât mai
perpendicular pe planul de referinţă şi doar partea centrală ar trebui
considerată pentru o precizie bună.
Pachetele software CAD/CAM comercializate includ şi
instrumente pentru prelucrarea imaginii şi permit de asemenea
transformarea sau rectificarea imaginii. Dar acestea, spre deosebire
de programele fotogrametrice, rar iau în considerare distorsiunile
camerei. În cazul unei rectificări în perspectivă, pentru punctele din
afara celor de referinţă va avea loc o rotire. Evident, rectificarea nu
se mai face dacă obiectul nu este plan.
Sistemele fotogrametrice multi-imagine sunt create pentru
putea lucra cu două sau mai multe imagini îmbinate ale unui obiect
preluate din diferite unghiuri. În prezent, programele fotogrametrice
destinate acestui scop prelucrează date grafice de pe imagini
analogice sau digitale (preluate cu camere metrice sau nemetrice).
Pentru digitizarea imaginilor se folosesc scanere. Determinarea
distorsiunilor obiectivului este necesară pentru efectuarea calibrării
şi a prelucrării datelor.
Aceste sisteme sunt create pentru triangulaţia „multi-
imagine” care include în general şi compensarea simultan cu
calibrarea camerei utilizate. Principalele diferenţe dintre sisteme
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
96
constau în capacitatea modulelor de calcul de a combina parametri şi
informaţiile despre distanţe, direcţii şi suprafeţe.
Fişierele raster sunt transformate în suprafeţe obiect şi datele
grafice sunt proiectate într-un model 3D. Unele sisteme sunt
combinate cu module de ortorectificare digitală.
Etapele de bază într-un proiect de reconstrucţie a unui obiect
bazat pe un sistem fotogrametric multi-imagine sunt:
- preluarea imaginilor cu acoperire între ele, din diferite
unghiuri;
- încărcarea lor în program;
- marcarea pe fiecare imagine a punctelor caracteristicile
care se doresc pentru modelul final 3D;
- verificarea punctelor, prin indicarea celor care reprezintă
acelaşi punct pe imagini diferite;
- prelucrarea datelor pentru obţinerea modelului 3D;
- vizualizarea modelului 3D rezultat;
- extragerea măsurătorilor, coordonatelor, distanţelor şi
ariilor din program;
- exportarea modelului 3D pentru interpretare, animare în
CAD.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
97
Figura nr. 12 - Modele wireframe (Biserica Sfântul Ladislau)
Măsurarea şi modelarea clădirilor monument istoric pentru
inventariere şi conservare presupune:
calibrarea camerei;
preluarea de imagini multiple în jurul clădirii cu unghiuri de
convergenţă bune;
reţea de puncte de reper, cunoscute în sistemul de coordonate
al obiectului, care să fie identificabile pe imagini (pentru
orientarea absolută a modelului);
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
98
măsurarea unei distanţe între două puncte obiect care apar pe
imagini (pentru aducerea în scară a obiectului).
Una dintre cele mai simple metode de obţinere a modelului
3D este aşadar utilizarea unei camere şi fotografierea din diferite
puncte de vedere. În mod realist, modelul 3D poate fi obţinut şi cu
un număr restrâns de imagini.
Poziţiile camerei din momentul preluării imaginilor definesc
geometria reţelei. Pentru a putea obţine rezultate bune s-a ţinut cont,
la preluarea imaginilor, de următoarele:
unghiurile de convergenţă dintre imagini să fie mai mari de 20o;
să se înregistreze mai mult de trei fotografii; să existe acoperiri între două imagini alăturate; să se înregistreze suficiente imagini de jur împrejurul
obiectului; să poată fi extrase punctele principale ale modelului din cel
puţin trei imagini. Factorii care influenţează precizia de determinare a
coordonatelor punctelor modelului sunt: rezoluţia imaginilor; calibrarea camerei; unghiurile dintre imagini; precizia de determinare a orientărilor; numărul imaginilor pe care este marcat fiecare punct; utilizarea punctelor de reper premarcate pe obiect.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
99
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
100
a) vedere SEE b) vedere SE
Figura nr. 13 - Modelul Bisericii Sf. Ladislau (reprezentări prin suprafeţe)
a) vedere N b) vedere NE
Figura nr. 14 - Modelul Bisericii Sf. Ladislau (reprezentare prin suprafeţe texturate preluate din imagini)
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
101
Modelele pot fi "privite" din orice punct al spaţiului virtual,
în ansamblu sau în detaliu; muchiile invizibile pot fi îndepărtate din
imagine, suprafeţele pot fi colorate, luminate, umbrite, îmbrăcate în
texturi de material.
Imaginea modelului poate fi proiectată într-un fundal
realistic, se poate simula lumina solară, pot fi incluse in imagine
elemente de peisaj. Majoritatea facilităţilor de vizualizare nu
modifică în nici un fel modelul, ci doar modul în care poate fi
vizualizat pe ecran.
Concluzie
Datorită progreselor tehnologiei informatice din ultima
perioadă, modelarea şi vizualizarea în fotogrametria arhitecturală s-a
dezvoltat repede. Planurile simple ale faţadelor nu mai fac faţă
cererilor şi aplicaţiilor multor utilizatori. Acum se pot obţine cu
calculatorul personal modele, animaţii, aplicaţii interactive, care în
urmă cu câţiva ani necesitau staţii de lucru de mari performanţe.
Se deosebesc două concepte diferite. Unul de crearea
“realităţii virtuale” care necesită modele vectoriale pentru a descrie
situaţii neexistente sau ficţiuni şi “realitatea vizuală” care este o
combinaţie de vectori, suprafeţe şi imagini ale unui obiect existent.
O idee interesantă este aceea de a uni aceste două modele, arătând un
obiect virtual prin vizualizarea realităţii.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
102
Conform preciziei rezultatului cerut, sunt multe metode de a
crea aceste modele ale structurii 3D. Ele se întind de la unirea
imaginilor orto-rectificate cu suprafeţe geometrice simplificate ale
faţadelor până la a obţine proiecţii sofisticate ale imaginilor originale
cu geometria complexă a unei clădiri.
In ceea ce priveşte modelul 3D al unei clădiri, un număr mare
de produse pot fi derivate din el, cum ar fi ortoimaginile la scară, şi
proiecţiile perspective din puncte arbitrare, acestea putând fi utilizate
cu succes pentru diverse aplicaţii din arhitectură, conservarea
monumentelor, întocmirea de sistemelor informatice pentru diverse
destinaţii.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
103
FINANŢAREA RESTAURĂRII ŞI CONSERVĂRII BISERICILOR DE LEMN DIN
BUGETELE PUBLICE ec. Diana Claudia Sabău-Popa
ec. Daniela Zăpodeanu
Bisericile de lemn din România formează un patrimoniu
preţios atât pe plan naţional cât şi internaţional. Până la începutul
secolului XX românii au creat şi s-au manifestat preponderent într-o
civilizaţie a lemnului, de o bogăţie, o varietate şi un rafinament
remarcabil, în care bisericile de lemn au atins vârful ei maxim de
expresie.
În România se păstrează peste 1400 de biserici de lemn
construite înainte de anul 1918. Valoarea lor în ansamblu este
inestimabilă pentru cultura românească. Ele fac parte, potrivit Legii
nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu
modificările şi completările ulterioare, din categoria monumentelor
istorice, grupa A (monumente istorice de valoare naţională şi
universală).
Totodată, potrivit Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului
de amenajare a teritoriului naţional (Secţiunea a III-a– Zone
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
104
Protejate), monumentele istorice pot fi împărţite în categorii
tipologice, bisericile de lemn încadrându-se în categoria
monumentelor arhitecturale.
Bisericile cu pictură murală din nordul Moldovei din prima
jumătate a secolului al XVI-lea, Ansamblul bisericilor de lemn din
Maramureş, Situri săteşti cu biserici fortificate din Transilvania,
monumente ale patrimoniului cultural naţional al României sunt
incluse în Lista UNESCO a Patrimoniului Mondial.
Iniţiativele de a salva bisericile de lemn din ţara noastră nu
sunt puţine. Ministerul Culturii a contribuit la salvarea unor biserici
de lemn de valoare. În altele locuri au fost enoriaşii sau donatorii cei
care au reparat şi acoperit bisericile. În unele sate, primăriile,
autorităţile judeţene, asociaţii culturale, organizaţii profesionale şi
chiar instituţii de învăţământ au făcut o investiţie de lungă durată
acoperind la timp lăcaşurile de lemn. În câteva locuri bisericile de
lemn au fost strămutate în oraşe, în curţi de spitale, episcopii, muzee
sau mănăstiri.
De la an la an numărul bisericilor de lemn părăsite creşte iar
interesul comunităţilor de a le întreţine scade. Din cele care încă sunt
în uz multe sunt grav alterate de modernizări inadecvate dacă nu
refăcute din materiale noi.
Finanţarea reabilitării acestor biserici de lemn se face cu
prioritate din Fondul Cultural Naţional gestionat de Ministerul
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
105
Culturii şi Patrimoniului Naţional. Administraţia Fondului Cultural
Naţional este o instituţie publică autonomă creată în anul 2005
pentru a oferi finanţări nerambursabile proiectelor culturale. Acest
finanţator public sprijină proiectele culturale din arii tematice
precum: activităţi muzeale, arte vizuale şi arhitectură, cultură scrisă,
educaţie culturală, intervenţie culturală, teatru, dans, muzică,
patrimoniu cultural naţional, patrimoniu imaterial, management
cultural şi formare profesională. Finanţările sunt oferite pentru
promovarea calităţii actului cultural şi pentru promovarea moştenirii
culturale.
Administraţia Fondului Cultural Naţional este finanţată din
venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul de stat.
Veniturile proprii ale Fondului Cultural Naţional provin, printre
altele, din următoarele surse:
a) o cotă de 5% din încasările realizate de operatorii
economici din vânzarea reproducerilor, copiilor sau mulajelor
realizate, în condiţiile legii, după bunuri culturale mobile
aflate în proprietate publică ori după monumente sau
componente ale monumentelor istorice aflate în proprietate
publică;
b) o cotă de 5% din încasările realizate de operatorii
economici din vânzarea, prin licitaţie publică, a bunurilor
culturale mobile;
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
106
c) o cotă de 2% din încasările realizate de agenţiile imobiliare
din vânzarea imobilelor monumente istorice;
d) o cotă de 40% din încasările realizate de operatorii
economici din comercializarea publicaţiilor interzise spre
vânzare minorilor;
e) o cotă de 2% din veniturile realizate de operatorii
economici care îşi desfăşoară integral activitatea respectivă în
incinta sau pe domeniul public aflat în spaţiul de protecţie al
monumentelor istorice proprietate publică;
f) o cotă de 3% din devizul general al investiţiilor autorizate
să se realizeze de către operatorii economici pentru
construcţiile amplasate în spaţiile de protecţie ale
monumentelor istorice proprietate publică;
g) fonduri obţinute în cadrul colaborării internaţionale;
h) donaţii, legate sau alte liberalităţi;
i) sponsorizări;
j) dobânda aferentă disponibilităţilor aflate în bugetul
Fondului Cultural Naţional;
În ceea ce priveşte conservarea şi promovarea bisericilor de
lemn, menţionăm că în 2007 a fost finanţat din Fondul Cultural
Naţional proiectul Intervenţii de primă necesitate asupra structurilor
portante istorice, iniţiat de către Asociaţia Restauratorilor de
monumente istorice din Transilvania. De asemenea, în 2006 a fost
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
107
finanţat din Fondul Cultural Naţional proiectul Protecţia valorilor
proprii de patrimoniu a structurilor portante istorice din lemn.
În O.G. nr. 2/30.01.2008 privind îmbunătăţirea sistemului de
finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale se
precizează că autoritatea finanţatoare (bugetul de stat sau bugetele
locale) constituie un fond pentru finanţarea nerambursabilă a
nevoilor culturale de urgenţă, reprezentând un procent de până la
8%, dar nu mai puţin de 2%. Acordarea de finanţări nerambursabile
este condiţionată de existenţa altor surse de finanţare, proprii sau
atrase de beneficiar. Autorităţile finanţatoare sunt obligate să
organizeze anual cel puţin o sesiune de selecţie de oferte culturale.
Tot în O.G. nr. 2/30.01.2008 , se mai precizează că în termen
de cel mult 30 de zile de la finalizarea acţiunii, proiectului sau
programului cultural, beneficiarul este obligat să depună la sediul
autorităţii finanţatoare documentele justificative pentru ultima tranşă
şi raportul final de activitate. Nerespectarea de către beneficiari a
obligaţiilor asumate prin contractele de acordare a finanţărilor
nerambursabile atrage obligarea acestora la restituirea parţială sau
integrală a sumelor primite, la care se adaugă dobânda legală
calculată la sumele acordate. Modul de utilizare a sumelor acordate
sub forma finanţărilor nerambursabile este supus controlului
autorităţii finanţatoare, precum şi celor cu atribuţii în domeniul
controlului financiar-fiscal.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
108
Printre obiectivele asumate de Ministerul culturii prin programul de
guvernare 2010-2013 se regăsesc următoarele:
• Oprirea procesului de degradare a patrimoniului cultural
naţional;
• restaurarea, protejarea şi promovarea acestuia prin
dezvoltarea proiectelor integrate şi a reţelelor de cooperare
culturală, avand în vedere potenţialul patrimoniului cultural
de a susţine dezvoltarea socială şi economică
• Modernizarea, renovarea şi înzestrarea corespunzătoare a
infrastructurilor culturale în conformitate cu realităţile de pe
plan international.
• Promovarea patrimoniului naţional în cadrul turismului
cultural national şi internaţional.
În 2008 pentru consolidarea şi restaurarea monumentelor
istorice s-au cheltuit din bugetul de stat 38.874 lei şi din credite
externe 12.342 lei
În 2009, potrivit execuţiei preliminate, pentru consolidarea şi
restaurarea monumentelor istorice s-au cheltuit din bugetul de stat
42.603 lei.
Principalul program bugetar derulat în prezent domeniul
protejării şi valorificării bisericilor de lemn este Programul Naţional
de Restaurare a Monumentelor Istorice (cu componenta de
Restaurare a Bisericilor din lemn şi Componenta dedicată
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
109
intervenţiilor de urgenţă) vizează finanţarea cu prioritate a lucrărilor
de conservare şi de scoatere din pericol a monumentelor istorice
clasate în Lista Monumentelor Istorice. Programul este finanţat din
fondurile alocate Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional,
anual, de la bugetul de stat şi gestionat de Oficiul National al
Monumentelor Istorice. Sursele de finanţare şi ponderea fiecărei
surse în totalul finanţării sunt structurate astfel: bugetul de stat
98,8% şi venituri proprii 1,2%
Este important de menţionat faptul că se pregătesc de către
Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional planuri de management
pentru fiecare dintre aceste monumente UNESCO şi alte monumente
importante asigurând astfel o planificare pe termen lung, care să
includă conservarea şi protecţia lor.
În contextul legislativ actual, toate entităţile implicate ar
putea juca un rol important în conservarea monumentelor
arheologice şi arhitecturale prin sensibilizarea publicului în privinţa
valorii acestor monumente culturale.
BIBLIOGRAFIE 1. *** www.afcn.ro 2. *** http ://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget2010/ 27Ministerul_Culturii_ si_ Patrimoniului_National .pdf 3. *** http://www.cultura.ro/ 4. *** O.G. nr. 2/30.01.2008 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
110
MODALITĂŢI DE FINANŢARE A
REABILITĂRII BISERICILOR DE LEMN CLASIFICATE
CA MONUMENTE ISTORICE Ec. Laurenţiu Droj
Dezvoltarea turismului este o alternativă de viitor pentru
punerea în valoare a patrimoniului istorico-arhitectural, cultural şi
natural al României şi în acest context al judeţului Bihor. Turismul
cultural şi de patrimoniu reprezintă unul dintre domeniile importante
ale turismului, situându-se atât înaintea pieţelor tradiţionale cât şi a
altor nişe turistice, cum ar fi cea rerezentată de arte. Cercetările
recente, atât europene, cât şi locale, au indicat că turiştii care practică
turismul cultural cheltuiesc cu 38 % mai mult pe zi şi au o durată a
sejurului cu 34% mai lungă decât turiştii care practică forme
tradiţionale de turism. În acest moment patrimoniul arhitectural a
atins un nivel de degradare avansat, impunându-se un plan de acţiune
pentru reabilitarea construcţiilor pentru exploatarea lor din punct de
vedere turistic, cultural şi social, fără a se pierde din valoarea lor
istorică şi arhitecturală. Conform studiilor existente, obiectivele
arhitecturale pot crea un pol de atracţie atât pentru turiştii români cât
şi străini, inclusiv pentru oamenii de afaceri.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
111
Dezvoltarea turistică pe termen scurt a judeţului ar trebui să
se bazeze în mare pe turismul intern cu accent pe crearea de puncte
de atracţie noi pe lângă cele existente (noi tipuri de locuri de cazare,
programe pentru timpul liber, tipuri noi de servicii). Un element
important îl reprezintă completarea programului turiştilor atraşi de
Băile Felix cu vizite la alte obiective din judeţ (ex.: vizite la
bisericile de lemn, peşterile amenajate, platoul Padiş, muzee, târguri
şi evenimente). Acest lucru poate fi posibil, prin realizarea unor
colaborări, a unor produse comune care să cuprindă mai multe
puncte de atracţie şi care să crească interesul pentru a veni în zonă şi
totodată să atenueze disconfortul separat al unei singure atracţii.
Varietatea moştenirii istorice şi culturale a Judeţului ar putea
face posibilă dezvoltarea unor programe de turism cultural cel puţin
la fel de variate: vizite ale unor monumente istorice, ale zonelor
etnografice, ale vestigiilor arheologice, bisericilor de lemn şi nu
numai. La potenţialul existent în Bihor, este doar o problemă de
fantezie şi mobilizare să se dezvolte acest tip de turism. Desigur,
acest lucru nu este posibil fără investiţii majore pentru reabilitarea şi
punerea în valoare a monumentelor de arhitectură rezolvarea
problemelor care încă mai există în domeniu.
Comunităţile rurale se confruntă cu numeroase probleme
financiare, reabilitarea monumentelor nefiind din păcate prioritară
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
112
pentru administraţiile locale. În prezent însă ca urmare a fondurilor
structurale există modalităţi diverse de finanţări nerambursabile.
Principalele linii de finanţare disponibile pentru finanţarea
reabilitării monumentelor culturale din mediul rural sunt:
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală -
FEADR
Programul operaţional regional - POR
Programul operaţional de cooperare transfrontalieră
HURO
Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic
European (SEE)
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală -
FEADR
Printre cele mai populare măsuri de finaţare FEADR se
numără MĂSURA 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor,
îmbunătăţirea serviciilor de baza pentru economia şi populatia
rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale.
Măsura 322 a fost solicitată de către administraţiile rurale
preponderant pentru realizarea dotărilor tehnico-edilitare ale
localităţilor şi este în prezent închisă pentru depunerea de proiecte
noi.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
113
Printre obiectivele programului amintim: Creşterea
numărului de obiective de patrimoniu din spaţiul rural
sprijinite.
Beneficiarii eligibili:
– Autorităţi locale (Comune)
– ONG-uri, Aşezăminte culturale şi Instituţii de cult
Activităţi eligibile, pentru protejarea patrimoniului cultural
de interes local şi natural din spaţiul rural:
– Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor
de patrimoniu cultural grupa B şi natural din spaţiul
rural
– Studii privind patrimoniul cultural (material şi
imaterial) din spaţiul rural cu posibilitatea de
valorificare a acestora şi punerea acestora la
dispoziţia comunităţii;
– Achiziţionare de echipamente pentru expunerea şi
protecţia patrimoniului cultural (ex. vitrine,
postamente, sisteme de alarmă etc.).
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
114
Programul operaţional regional - POR Obiectivul strategic al POR constă în sprijinirea unei dezvoltări
economice, sociale, durabile şi echilibrată teritorial, a tuturor
regiunilor României, potrivit nevoilor şi resurselor specifice, cu
accent pe sprijinirea dezvoltării durabile a polilor urbani de
creştere, îmbunătăţirea mediului de afaceri şi a infrastructurii
de bază, pentru a face din Regiunile României, în special cele mai
slab dezvoltate, locuri atractive pentru investiţii.
Dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor ţării se va realiza
printr-o abordare integrată, bazată pe o combinare a investiţiilor
publice în infrastructura locală, politici active de stimulare a
activităţilor de afaceri şi sprijinirea valorificării resurselor locale, pe
mai multe axe prioritare tematice printre care Axa prioritară 5 –
Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului.
Principalele domenii majore de intervenţie ale acestei axe prioritare
sunt:
5.1. Restaurarea şi valorificarea durabilă a
patrimoniului cultural, precum şi crearea /
modernizarea infrastructurilor conexe
5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea
infrastructurii de turism pentru valorificarea
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
115
resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor
turistice
5.3. Promovarea potenţialului turistic şi crearea
infrastructurii necesare, în scopul creşterii
atractivităţii României ca destinaţie turistică.
Domeniul de intervenţie 5.1. Restaurarea şi valorificarea
durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea /
modernizarea infrastructurilor conexe
Obiectivele acestui domeniu major de intervenţie sunt:
� Creşterea importanţei turismului şi culturii, ca factor care
stimulează creşterea economică în regiuni, respectând
principiile dezvoltării durabile şi ale protecţiei mediului;
� Extinderea sezonului turistic;
� Creşterea numărului de turişti, prin valorificarea
potenţialului turistic cultural local şi regional pe piaţa
turistică naţională şi internaţională.
In cadrul acestui domeniu major de intervenţie se finanţează
proiecte care au ca obiectiv conservarea, restaurarea, consolidarea,
reabilitarea, protejarea monumentelor istorice inclusiv a bisericilor
de lemn.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
116
Domeniul de intervenţie 5.3. Promovarea potenţialului
turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii
atractivităţii României ca destinaţie turistică.
.
Programul operaţional de cooperare transfrontalier HURO
Beneficiari eligibili:
– persoane juridice non-profit, de drept public sau
privat,
Localizare şi impact transfrontalier,
- activităţile trebuie implementate în aria compusă din
teritoriul celor opt judeţe care formează regiunea de frontieră,
În cadrul acestui program dezvoltarea şi promovarea
componentei culturale are o importanţă aparte, dar necesită o strânsă
colaborare cu un partener de pe partea maghiară.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
117
Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European (SEE)
Beneficiari eligibili:
– organizaţii neguvernamentale fără scop lucrativ,
parteneri sociali, alte organizaţii independente
Obiective:
– Creşterea gradului de protecţie şi valorificare a
patrimoniului cultural şi natural şi de respectare a
legislaţiei din domeniu
– Promovarea patrimoniului cultural şi valorificarea sa
pentru dezvoltarea rurală şi urbană
Atragerea turiştilor este dependentă nu doar de calitatea
infrastructurii rutiere sau de infrastructura de cazare existentă la
nivelul localităţilor, dar şi de calitatea obictivelor turistice şi a
serviciilor conexe. Astfel, introducerea în circuitul turistic şi cultural
poate contribui mai mult la atragerea turiştilor decât construirea unei
pensiuni.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
118
DESCRIEREA BISERICILOR
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
119
Biserica din Gheghie
Biserica ortodoxă “Sf
Apostoli Petru şi Pavel”, Cod
nr. BH-II-m-B-01152
Localitate Gheghie, com.
Auseu, str Principală nr 66A,
Judeţul Bihor, Cod poştal
417025
Materiale şi tehnici de
construcţie utilizate/ structura
Biserica este construită pe o
fundaţie din piatră de râu, din
bârne cu îmbinări în formă
coadă de rândunică. Planimetria bisericii este simplă, formată din
prispă, pronaos, naos şi altar de plan pentagonal. Naosul este
acoperit cu o boltă din scânduri consolidată cu arc dublou. Altarul
prezintă o boltă racordată la pereţi prin suprafeţe uşor curbate.
Acoperişul are învelitoare din şindrilă. Turnul este acoperit cu tablă
şi prezintă o evazare puternică la bază.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
120
Intrarea se face pe latura de vest şi prezintă un ancadramente din
lemn sculptat
La exterior
Turnul înalt, înălţimea de la pământ la cruce:12m, altarul are formă
curbată spre răsărit,
lungimea de 3m,
lăţimea de 4.5m.
Cupola boltită din
lemn cu picturi de
pictor necunoscut.
Are două ferestre
spre răsărit de 50x40
cm. Naosul are lungimea de 4.98m şi lăţimea de 4.34m cu două
ferestre, pronaosul cu lungimea de 4.32m şi lăţimea de 3.36m cu o
singură fereastră. Pictura este simplă. Biserica este construită numai
din lemn, acoperită cu şindrilă.
In planul bisericii se distinge absida pentagonală, decroşată. Un brâu
decorativ, întrerupt în zona altarului şi a intrării . Sistemul de boltire
al naosului este in arc frânt, iar bolta altarului se racordează pereţilor
de răsărit prin trei calote.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
121
Ancadramentul intrării prezintă decoraţie sculptată şi este formată
din casete din brâuri funie paralele care cuprind intre ele patru
decoraţii rozeta.
La interior
Decor pictat pe pereţi şi bolta care
prezintă o degradare avansată.
Decoraţiunile interioare sunt sub
forma unor foarte frumoase icoane
şi ţesături
Mobilier
In naos există un candelabru din
lemn cu vechime similară bisericii.
Icoane pe lemn cu rame decorate,
dar nu se cunoaşte vechimea lor.
In naos se găsesc 4 bănci din lemn
dispuse de a lungul pereţilor
despărţitori dintre pronaos şi naos
şi pe cei laterali ai bisericii.
Inscripţii
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
122
In stânga şi dreapta intrării principale există inscripţii cu caractere
chirilice. La intrare exista un afiş datând din 21 aprilie 1962 cu
privire la istoria clădirii.
Încadrare stilistică
Biserica de lemn de factura populară, tipică pentru zona Ţării
Crişurilor
Starea generală de conservare în momentul eliberării
Obligaţiei privind folosinţa monumentului istoric
Biserica a fost reabilitată în 1956 de către Direcţia de Cultură,
deoarece în urma acoperirii cu ţiglă din cauza greutăţii mari s - au
rupt cosoroabele de la faţada sudică, ameninţând cu prăbuşirea
întregii şarpante. În 1956 a fost înlocuit acoperişului de ţigla cu
şindrilă.
În prezent starea generală a clădirii este bună cu excepţia şindrilei
care trebuie schimbată.
Se prezintă o degradare avansată a picturii interioare.
Au fost intervenţii ulterioare asupra clădirii care contravin
reglementarilor asupra monumentelor din lemn printre care
amintim :+ instalaţie de curent electric.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
123
Propuneri de restaurare, reabilitare, reconversie
Înlocuirea şindrilei.
Lucrări periodice de
întreţinere. Lucrări de
restaurare a picturii.
Clădirea nu este marcată cu
simbolul de monument
istoric.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
124
Biserica din Hotar
Biserica ortodoxă “Sf. Gheorghe”
Cod nr. BH-II-m-B-01162
Localitate Hotar , com. Tetchea, Zona
cimitirului, Judeţul Bihor, Cod poştal
417605
Perioada - sec XVIII an: 1714
Biserica din stejar încrustat a fost
construită în 1714, este situată la
aproape un kilometru de vatra satului Hotar, în incinta cimitirului.
Cimitirul şi Biserica din lemn sunt probabil singurele indicii care
mai aduc aminte de locul unde, până la jumătatea secolului XVIII,
fuseseră aşezate gospodăriile
hotarenilor. În 1880, biserica a fost
extinsă prin adăugarea corului la naos.
Materiale şi tehnici de
construcţie utilizate/structura
Biserica este construită pe o
fundaţie din piatră de râu, din bârne de
gorun cu îmbinări în formă de T.
Planimetria bisericii este o excepţie
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
125
între Bisericile de lemn din Bihor, navei dreptunghiulare alăturându-
i-se o absidă hexagonală şi corul din naos care a fost adăugat prin
anul 1880. Planimetria este simplă, fără prispă, formată din pronaos,
naos şi altar de plan hexagonal.
Biserica este boltită cu scânduri din lemn, inclusiv în altar,
acest spaţiu din urmă prezentând racordări cu planurile verticale.
Tavanul naosului este susţinut de un arc dublou cu un tirant decorat
cu crestături şi contrafişe. Naosul prezintă un cor adăugat ulterior la
care se accesează din aceeaşi încăpere printr-o scară abruptă.
Acoperişul şi turnul au învelitoare din şindrilă şi prezintă o evazare
la bază. Intrarea se face pe latura de sud şi prezintă un ancadrament
din lemn sculptat.
Componente artistice
La exterior
Un brâu funie înconjoară
biserica, întrerupt doar în dreptul
intrării. Consolele au profiluri
lobate.
Ancadramentul intrării
prezintă decoraţie sculptată şi
este formată din două brâuri
funie paralele, curbate la partea superioară şi cuprind între ele o
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
126
succesiune de frunze trilobate. Deasupra uşii de intrare este amplasat
un crucifix cu inscripţionări pe deoparte şi alta.
La interior
Ancadrament
asemănător intrării
principale se regăseşte la
uşa dintre pronaos şi
naos.
Biserica este
pictată şi dl. Ioan Godea
prezintă 2 faze distincte
de pictura. Pictura interioară a fost realizată în 1881 de pictorul
Muller Kảroly, ea acoperind o altă pictură mai veche, probabil
realizată pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea Pictura este realizată
pe pânză lipită pe pereţii de lemn.
Mobilier
In prezent în
Biserică nu mai există nici
un obiect de mobilier sau
decoraţiuni interioare
originale.
Exista câteva
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
127
băncuţe, icoane, candelabrele precum şi o masa situată în mijlocul
naosului în faţa altarului.
Inscripţii
Deasupra intrării, pe partea
superioară a intrării principale există
inscripţii cu caractere chirilice şi
litere latine.
Încadrare stilistică -
Biserica de lemn de factură
populară, tipică pentru zona Ţării
Crişurilor
Starea generală de conservare în momentul eliberării.
Obligaţiei privind folosinţa monumentului istoric
Starea generală a clădirii este bună. Au fost executate lucrări de
reabilitare în 1969.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
128
Propuneri de restaurare, reabilitare, reconversie
Lucrări periodice de întreţinere. Readucerea Bisericii la
forma iniţială, prin
reinstalarea mobilierului şi a
porţiilor împărăteşti precum şi
reornarea cu icoanele iniţiale.
Clădirea nu este marcată cu
simbolul de monument
istoric.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
129
Biserica din Josani
Biserica ortodoxa “Sf.
Arhangheli”
Cod nr. BH-II-m-B-01164
Localitate Josani, com.
Mageşti, Strada Josani nr.
74, Judeţul Bihor, Cod
poştal 417341
Perioada - sec
XVIII an: 1768
1798 - este mutată pe locul
actual la cererea episcopului Ignatie Darabant (cf. Ioan Godea )
cca. 1920 - se adăuga prispa (cf. Ioan Godea )
Materiale şi tehnici de construcţie utilizate/structura
Biserica din stejar încrustat a fost construită în 1768 şi mutată pe
vatra actuală în 1798, la cca. 300-400 de metri de locul iniţial.
Mutarea s-a făcut fără a fi demontată, prin tracţiune animală. Atunci
a fost adăugată şi prispa de jur împrejurul bisericii. In anul 1920 este
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
130
înlocuită învelitoarea de şindrila cu una nouă de ţiglă, revenindu-se
la una de şindrila cu ocazia restaurării din anul 1970.
Componente artistice
In planul bisericii se
distinge absida pentagonală,
decroşată. Un brâu, întrerupt
din loc in loc de suprafeţe plate
marcate cu puncte incizate,
înconjoară pereţii exteriori.
Consolele au profiluri lobate, iar în
ultimul şir de şindrile din învelitoare sunt crestaţi "ciocârlani".
Sistemul de boltire al naosului este în arc frânt, iar bolta altarului se
racordează pereţilor de răsărit prin trei calote. Biserica nu are
pictura, decoraţiunile interioare fiind sub forma unor foarte frumoase
icoane şi ţesături, iar cele exterioare sub forma brâului ce înconjoară
biserica, a unor console cu profil lobat şi a traforurilor scândurilor
pălimarului de la baza turnului. In perioada interbelică, pe iconostas
erau lipite xilografii de la Hasdate, care au fost înlăturate după
război. Biserica a rămas ornată cu Icoane vechi, cea mai celebră
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
131
reprezentând pe "Arhanghelul Mihail" fiind datată la 1806. În
prezent icoane au fost mutate în biserica nouă(nu au fost văzute). De
asemenea şi Porţile Împărăteşti au fost mutate in depozitul bisericii
noi (au fost văzute).
Mobilier
In prezent în Biserica nu mai există nici un obiect de mobilier sau
decoraţiuni interioare, conform declaraţiilor acestea au fost mutate în
Biserica nouă, dar nu au fost văzute.
Inscripţii
Deasupra intrării, pe partea exterioara a clădirii există
inscripţii sporadice cu litere chirilice. La intrare există un afiş datând
din anii ’80 cu privire
la istoria clădirii.
Încadrare stilistică -
Biserica de
lemn de factură
populară, tipică pentru
zona Tării Crişurilor
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
132
Starea generală de conservare în momentul eliberării Obligaţiei
privind folosinţa monu-mentului istoric
Starea generala a clădirii este bună, a fost reabilitată în 1970,
însă au fost mutate toate obiectele movabile în Biserica nouă sau
depozit.
Au fost intervenţii ulterioare asupra clădirii care contravin
reglementarilor asupra monumentelor din lemn printre care
amintim :
+ instalaţie de curent electric
+ instalaţie de alarmă şi senzori de mişcare
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
133
Propuneri de restaurare, reabilitare, reconversie
Readucerea Bisericii la forma iniţiala, prin reinstalarea
mobilierului şi a porţiilor împărăteşti precum şi reornarea cu icoanele
iniţiale. Clădirea nu este marcată cu simbolul de monument istoric.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
134
Biserica din Luncşoara BISERICA ORTODOXA
„SF. GHEORGHE”
Cod nr. BH-II-m-B-01170
Localitate LUNCŞOARA,
COMUNA AUSEU, Strada
.SAT LUNCSOARA.nr.
53, Judetul Bihor, Cod
poştal 417031
Perioada SEC XVIII
Persoane şi evenimente asociate istoriei monumentului
Tradiţia orală din zonă spune că biserica actuală ar fi fost
construită în 1760 , de un meşter local Lup Ioan, utilizând lemnul din
pădurea din aproprierea satului, însă în documente nu este
consemnat nimic în ceea ce priveşte persoanele şi evenimentele
asociate construcţiei bisericii.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
135
Materiale şi tehnici de constructie utilizate/structură
Biserica este ridicată din bârne orizontale din lemn de stejar
cioplit din barda, bârne îmbinate într-un stil original. Biserica este
aşezată pe un postament din piatră de râu. La marginea
postamentului se află o bârna orizontală din lemn ce păstrează
conturul bisericii, pe care se află stâlpii exteriori (14 în total) din
lemn cioplit, prevăzuţi cu contrafişe dispuşi la o distanţă de 30 cm
de pereţii exteriori ai bisericii, stâlpi pe care se descarcă încărcarea
din acoperiş. Din punct de vedere planimetric, biserica se distinge
de marea majoritate a bisericilor de lemn, deoarece toate încăperile
bisericii sunt de plan poligonal-pronaos, naos şi absida altarului.
Acoperişul este realizat
peste tot corpul bisericii. Şarpanta
bisericii este din lemn cu
învelitoare din şindrilă. Panta
acoperişului respectă forma din
plan a pereţilor, astfel din modul
de dispunere al acoperişului
distingem conturul celor 3
încăperi-pronaos, naos şi absida
altarului, precum şi al prispei.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
136
Intrarea în biserică se face pe latura din vest, în faţa intrării
există o prispă cu 8 stâlpi, prispa fiind construită ulterior. Prispa
adăposteşte singura intrare în biserică.
Deasupra pronaosului se ridică turla bisericii cu clopotniţa. Turnul
bisericii are baza dreptunghiulară, clopotniţa este prevăzută cu un
foişor deschis cu 2 arcade pe fiecare parte. Absida altarului este
poligonală, cu 5 laturi, pe latura estică şi sud - estică este prevăzută
cu ferestre mici cu ancadrament din lemn. La nivelul faţadelor
pronaosului şi naosului regăsim ferestre duble având grilaj de metal
(3 ferestre pe fiecare faţada) tot la nivelul faţadelor găsim un brâu
din lemn cioplit ce înconjoară
biserica
Componente artistice
Brâu din lemn. Stâlpi cu
contrafişe.Modul de îmbinare al
bârnelor ce alcătuiesc pereţii bisericii
Ornamentele in lemn din uşa
prispei.Pentru interior nu s-a avut
acces
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
137
Mobilier In exterior, la
nivelul prispei se găsesc 2
bănci.Nu s-a avut acces in
interiorul bisericii.
Inscripţii
În exterior nu sunt inscripţii.
Încadrare stilistică
Biserica de lemn de
factură populară, tipică pentru
zona Ţării Crişurilor.
Starea generală de conservare în momentul eliberării
Obligaţiei privind folosinţa monumentului istoric
Biserica se afla intr-o stare relativ bună.
Propuneri de restaurare, reabilitare, reconversie
NU S-A PERMIS ACCESUL ÎN INTERIOR, deci nu se poate
spune nimic în ce priveşte restaurarea în interiorul bisericii, iar în
ceea ce priveşte exteriorul ei, biserica se păstrează într-o stare bună,
fiind necesare doar lucrări de întreţinere şi menţinerea ei într-o stare
de conservare.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
138
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
139
Biserica de lemn Universitatea Oradea
Biserica de lemn Sf.
Arhangheli din
Letca
Cod nr. BH-II-m-A-
01031.02
Localitate
Oradea,Strada
.Universităţii. nr. 1,
Judeţul Bihor
Biserica
nobililor a fost
construită în a doua
parte a secolului al
XVIII-lea şi a servit ca lăcaş de închinăciune pentru credincioşii din
Letca, judeţul Sălaj până în anul 1991. După această dată, biserica
de lemn a fost strămutată în incinta Universităţii din Oradea, primind
destinaţia de paraclis al Facultăţii de Teologie şi biserică a
universităţii din localitate
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
140
Biserica a fost resfinţită la 4 octombrie 1993 de către
episcopul Ioan Mihălţan. Cu această ocazie a primit şi un al doilea
hram, Sfinţii Mucenici Constantin Brâncoveanu şi fiii săi.
Materiale şi tehnici de construcţie utilizate/structura
Biserica este aşezată pe un postament din piatră de râu,
ridicată din bârne orizontale din lemn de stejar cioplit. Biserica are
plan dreptunghiular, cu absida decroşată poligonală, cu cinci laturi -
are dimensiunile de 12/4.75 m. Aceste dimensiuni dezvăluie astfel în
mod concret tendinţa de lărgire din ce în ce mai generoasă a spaţiului
de rugăciune în interiorul locaşului de cult din lemn - tendinţă
manifestată pe parcursul a unui întreg secol. Edificiul este prevăzut
cu un turn clopotniţă cu foişor deschis pe arcade.
Acoperişul este realizat peste tot corpul bisericii ; şarpanta
bisericii este compusă din şindrilă
Divizată în 3 încăperi : pronaos, naos şi altar, proporţionate ,
intrarea e pe latura de vest, în faţa intrării prispa având 2 stâlpi
(element adăugat recent). Peste pronaos se afla ridicată turla cu
clopotniţa. Interiorul este luminat doar de 3 ferestre ( 2 pe latura
sudică şi una pe cea nordică). Ferestrele sunt pătrate (cu latura de
40cm) divizate în 4 în formă de cruce. Poarta de la intrare este
îngustă având dimensiuni de 1.6 / 1.2 m. Interiorul este decorat pe
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
141
pardoseau din lemn cu covoare şi preşuri, pereţi vopsiţi (desene pe
scânduri sumar lucrate), în mijlocul naos-ului din tavan este montat
un candelabru puternic colorat.
Componente artistice
Modul de îmbinare al bârnelor ce alcătuiesc pereţii bisericii
Mobilier
Interiorul are doar 4 bănci (2 la pronaos şi 2 la naos), există pupitre
pentru preot şi cor. Inscripţii nu sunt
Starea generală de conservare în momentul eliberării Obligaţiei
privind folosinţa monumentului istoric
Biserica se afla intr-o stare relativ buna.
Propuneri de restaurare, reabilitare, reconversie
Momentan sunt necesare doar mici lucrări de întreţinere şi menţinere
Clădirea nu este marcată cu simbolul de monument istoric.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
142
BAROMETRU DE OPINIE Ec. Laurenţiu Droj
Ec. Emil Chirilă
Studiul a fost efectuat în perioada 14.07– 18.07.2009, în
cadrul stagiului de practică organizat în proiectul
„VALORIFICAREA PATRIMONIULUI CULTURAL
POPULAR – BISERICI DE LEMN IN BIHOR”, pe un eşantion
de 100 de persoane. Chestionarele au fost aplicate de către studenţii
Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii din Oradea,
în localităţile Gheghie, Luncşoara, Josani şi Hotar – localităţi ce
deţin biserici de lemn încadrate în categoria monumente de
arhitectură.
Chestionarul a fost distribuit doar persoanelor care au fost
dispuse să colaboreze, deseori studenţii ciocnindu-se de reticenţa
celor din comună. În cazul în care sătenii au acceptat să discute
aceştia nu erau interesaţi de subiectul chestionarului ci de subiecte
politice şi economice îndeosebi legate de şomaj.
Analiza chestionarelor a subliniat faptul cunoscut şi anume
absenţa interesului asupra obiectivelor turistice şi a clădirilor
monument în general, respectiv asupra biserici de lemn din localitate
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
143
în particular. De remarcat este faptul că nu doar monumentele nu
sunt cunoscute dar nici un obiectiv turistic din regiunea studiată nu a
fost menţionat de majoritatea intervievaţilor:
Localitate Obiective turistice Procent
Gheghie Castelul 42,85%
Nu ştiu 7,4%
Hotar Camping 9,09% Barajul de acumulare de la Tetchea 9,09% Nu ştiu 36,36%
Josani Peştera 23,53% Păstrăvărie 5,88% Valea Lungă 17,64%
Luncşoara Valea Runcului 36,36% Valea Omului 54,54% Valea Ausorii 18,18% Valea Gepiş 9,09% Viuţa 9,09% Valea Şinteu (tabăra) 9,09%
Cei mai conştienţi de valoarea monumentelor din localitate
erau sătenii din Gheghie ( 42,85%). Nu doar locuitorii sunt cei care
nu cunosc valoarea atracţiilor turistice din zonă (incluzând aici şi
monumentele de arhitectură), acestea nu sunt cunoscute ori
promovate potenţialilor vizitatori.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
144
Figura nr. 15-Gradul de cunoaştere al monumentelor
Cei mai mulţi locuitori ai comunelor studiate consideră că
obiectivele turistice din localitatea unde locuiesc nu sunt cunoscute
în mod corespunzător (vezi figura numărul 3), în acelaşi timp însă
consideră promovarea obiectivelor turistice ca fiind cea mai puţin
importantă modalitate de atragere a turiştilor în regiune.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
145
Modalităţi de atragere a turiştilor
Mai multă curăţenie 13,60%
Mai multe pensiuni(unităţi de cazare) 13,21%
Renovarea clădirilor din centrul localităţii 11,88%
Promovarea pe internet a localităţii 12,20%
Construirea unor centre de agrement 12,10%
Căi de acces mai bune 13,50%
Promovarea obictivelor din apropierea localităţii 13,40%
Altele 11,01%
În unele comune tendinţa este de abandonare a bisericii vechi
– monument în favoarea unei biserici noi şi mult mai mare. Dovadă a
faptului că nici locuitorii comunelor nu îşi cunosc îndeajuns
obiectivele turistice este diagrama prezentă mai jos de unde reiese
faptul că bisericile noi sunt considerate mai frumoase.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
146
Figura nr. 16
În absenţa evenimentelor şi a materialelor de promovare
numărul de turişti care vizitează obiectivele turistice din zonă este
foarte scăzut.
Figura nr. 17-Evaluarea numărului de turişti
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
147
Datorită numărului mic de turişti în zonă şi efectele pe care
aceştia le au asupra situaţiei economice a locuitorilor sunt aproape
inexistente.
Figura nr. 18-Impactul turismului asupra zonei
Este de menţionat faptul că deschiderea şi disponibilitatea
persoanelor intervievate a fost redusă datorită vârstei studenţilor care
au aplicat chestionarele, dar şi reticenţei faţă de persoanele care nu
sunt din localitate. După cum reiese din graficele de mai jos cei mai
mulţi locuitori dispuşi să completeze chestionarul aveau peste 50 de
ani, iar majoritatea erau de sex feminin.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
148
Figura nr. 19- Statistici asupra eşantionului de populaţie
Majoritatea covârşitoare a celor care au fost intevievaţi au
studii medii sau studii incomplete.
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
149
Figura nr. 20- Statistici asupra eşantionului de populaţie(2)
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
150
ALTE POZE
Figura nr. 21– Bisericile (nouă şi veche) din Josani
Figura nr.22 - Portalul bisericii din Hotar
Figura nr.23– Portalul bisericii din Gheghie
Figura nr.24– Brăteşti – vedere după
intervenţie
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
152
Figura nr.25– Copăceni – vedere înainte de
intervenţie
Figura nr.26 – Brăteşti – vedere înainte de intervenţie
Figura nr.27– Brăteşti – vedere din timpul
intervenţiei
Figura nr.28– Copăceni – soclu din ciment şi chingi metalice de rigidizare, intervenţie din
perioada anilor 1970
Biserici de lemn în Bihor - Bazinul Crişul Repede
153
Figura nr.29 – Biserica din Rieni
Figura nr.30 – Niculiţă Papp pe prispa
bisericii din Vârciorog
Figura nr.31 – Biserica din Gurani
Figura nr.32 – Biserica din Pietroasa
INDEX FIGURA Figura nr. 1 Biserici de lemn în BIHOR ........................................................................... 13 Figura nr. 2 Biserici de lemn în bazinul Crişul Repede .................................................... 14 Figura nr. 3 - Planul bisericii din Gheghie ........................................................................ 31 Figura nr. 4 - Planul bisericii de lemn din satul Luncşoara ................... 32 Figura nr. 5 - Planul bisericii din Hotar ............................................................................ 33 Figura nr. 6 - Planul bisericii de lemn din Josani ............................................................. 33 Figura nr. 7 - Planul bisericii de lemn din Luncşoara ....................................................... 35 Figura nr. 8 - Biserica de la Hotar ..................................................................................... 36 Figura nr. 9 – Aparate de măsură ...................................................................................... 84 Figura nr. 10- Biserica din lemn – Nor de puncte şi reconstruire ..................................... 87 Figura nr. 11 – Biserica militară ....................................................................................... 89 Figura nr. 12 - Modele wireframe (Biserica Sfântul Ladislau) ........................................ 97 Figura nr. 13 - Modelul Bisericii Sf. Ladislau (reprezentări prin suprafeţe) .................. 100 Figura nr. 14 - Modelul Bisericii Sf. Ladislau (reprezentare prin suprafeţe texturate
preluate din imagini) ............................................................................................... 100 Figura nr. 15-Gradul de cunoaştere al monumentelor .................................................... 144 Figura nr. 16 .................................................................................................................... 146 Figura nr. 17-Evaluarea numărului de turişti .................................................................. 146 Figura nr. 18-Impactul turismului asupra zonei .............................................................. 147 Figura nr. 19- Statistici asupra eşantionului de populaţie ............................................... 148 Figura nr. 20- Statistici asupra eşantionului de populaţie(2) .......................................... 149 Figura nr. 21– Bisericile (nouă şi veche) din Josani ....................................................... 151 Figura nr.22 - Portalul bisericii din Hotar ....................................................................... 151 Figura nr.23– Portalul bisericii din Gheghie ................................................................... 151 Figura nr.24– Brăteşti – vedere după intervenţie ............................................................ 151 Figura nr.25– Copăceni – vedere înainte de intervenţie ................................................. 152 Figura nr.26 – Brăteşti – vedere înainte de intervenţie ................................................... 152 Figura nr.27– Brăteşti – vedere din timpul intervenţiei .................................................. 152 Figura nr.28– Copăceni – soclu din ciment şi chingi metalice de rigidizare, intervenţie din
perioada anilor 1970 ............................................................................................... 152 Figura nr.29 – Biserica din Rieni .................................................................................... 153 Figura nr.30 – Niculiţă Papp pe prispa bisericii din Vârciorog ...................................... 153 Figura nr.31 – Biserica din Gurani ................................................................................. 153 Figura nr.32 – Biserica din Pietroasa .............................................................................. 153